Harap Alb-Tema si viziunea despre lume

Basmul lui Ion creang, intitulat Povestea lui Harap-Alb a fost publicat n
revistaConvorbiri literare 1!!" si repro#us apoi n $iarul %impul n mai
multenumere succesive& 'esi basmul cult, el porneste #e la mo#elul celui popular,
cruia ise a#aug anumite note originale&
Basmul este o nara(iune #eliberat fantastic, #efinit ca specie a genului
epic #in literatura popular sau cult, care pre$int confruntarea #intre #ou
categorii opuse ) Binele *i +ul -, simboli$ate prin persona,e po$itive *i negative&
'in aceast confruntare, Binele iese nvingtor, #eoarece basmul propune mo#ele
#e con#uit, i#ealuri pre(uite #e omul #in popor& 'in literatura popular, specia a
trecut *i n literatura cult, basmul cult e-prim.n# vi$iunea artistic a unui singur
creator&
Precizarea a doua caracteristici ale speciei literare basm
%e-tul lui Creanga respecta tiparul narativ al basmului popular ,subiectul
organi$an#u-se in ,urul conflictului #intre fortele binelui si raului,binele iesin#,in
cele #in urma,invingator&Harap-Alb ,calul,/fanta 'uminica ,craiasa albinelor si
cea a furnicilor,persona,ele 0imerice-1erila,2laman$ila,/etila,Pasari-3ati-3ungila-
simboli$ea$a binele,iar /panul si Imparatul +os sunt fortele raului&Aceasta
constructie,in opo$itie,apropie Povestea lui Harap-Alb #e structura basmului
popular,mai ales ca,in final,#upa ce a parcurs intregul #rum al maturi$arii-element
ce cofera basmului caracter #e bil#ungsroman-protagonistul a#uce 4ictoria binelui
si restabileste armonia lumii&
5 alta caracteristica preluata #e autor #in basmul popular este constituita #e
tipologia persona,elor&C0iar #aca le construieste intr-un mo# ine#it,Ion Creanga
inclu#e numeroase fiinte 0imerice respectin# astfel una #intre costrangerile
#efinitorii ale speciei&1eorge Calinescu afirma6fiintele neomenesti din basme au
psihologia si sociologia lor misterioasa .Ele comunica cu omul,dar nu sunt
oameni.Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici ,n-avem de-a face cu
un basm.
Patru elemente de compozitie
Perspectiva narativa
+elatarea se reali$ea$a la persoana a 7-a #e catre un narator omniscient,#ar
n u si obiectiv ,#eoarece naratorul intervine prin comentarii si reflectii,unele
a#resate cititorilor 8fiul craiului cel mica facundu-se ros cum ii gotca,cum sta el
in cumpene sa-l ieie sa nu-l ieie,fiul craiului ce era sa faca?
Coordonate temporale si spatiale
Actiuneab se #esfasoara liniar si succesiunea secventelor narative este
re#ata prin inlantuire&Coor#onatele temporale si spatiale ale actiunii sunt vagi si se
carcateri$ea$a prin atemporalitate si aspatialitate 6 Amu cica era odata intr-o tara
un crai ,timpul este basmic,nepreci$at Odata & 'e asemenea spatiul este
nei#entificabil intr-o tara & +eperele spatiale sugerea$a #ificultatea aventurii
eroului, care trebuie sa a,unga #e la un capat la celalat al lumii& In plan simbolistic,
acest #rum este asociat cu #rumul #e la imaturitate la maturitate& 9l
paraseste aceasta lume cunoscuta si trece intr-o lume necunoscuta&
Formule tipice
2ormula #e inceput:coinci#e cu incipitul" ,,Amu cica era o#ata ;< marc0ea$a
intrarea in fabulos si nu respecta formula clasica a fost odata ca niciodata
&Creanga inovea$a si utili$ea$a #oua repere temporale odata ,care sugerea$a
timpul basmic:atemporalitatea", a#verbul amu :acum"este un reginalism
mol#ovenesc prin care autorul ii captea$a atentia cititorului,iar a#verbul cica
creea$a sen$atia ca autorul pune pe seama altcuiva povestirea&
2ormulele me#iane au rol #e a mentie atentia cititorului si #e a face trecerea
#e la un episo# la altul umne!e sa ne tie ca cuvantul din poveste inainte mult mai
este ,,si cum iese "fanta uminica## , ,,atunci "fanta uminica## , ,, dupa aceasta
$# , ,,si mai merge el cat mai merge $# , ,,atunci## ,,odata $#.
2ormula #e final este #e asemenea originala ,,si a tinut veselia ani intregi si
acum mai tine inca ,cine se duce acolo bea si mananca.%ar pe la noi,cine are bani
bea si mananca iar cine nu se uita si rabda.Autorul intro#uce o reflectie personala
prin care il scoate brusc pe cititor #in lumea fictiunii&
Subiectul
Parcurgerea #rumului maturi$arii #e catre erou este structurat pe
momentele subiectului& In e-po$itiune se afla o situatie initiala #e ec0ilibru, intriga
presupune o parte pregatitoare si un eveniment care #ereglea$a ec0ilibrul initial,
iar #e$no#amantul presupune trecerea probelor #e catre erou, refacerea
ec0ilibrului si rasplata eroului&
Cele trei iposta$e ale protagonistului corespun# unor parti narative, etape
ale #rumului initiatic6 etapa initiala #e pregatire pentru #rum #e la curtea craiului,
parcurgerea #rumului initiatic, rasplata& Caracterul bil#ungsroman al basmului
presupune parcurgerea unui traseu al #evenirii spirituale si mo#ificarea statutului
social al protagonistului&
=Cartea= primita #e la Imparatul 4er#e, care neavan# #ecat fete, are nevoie
#e un mostenitor la tron:motivul imparatului fara urmasi", este factorul care
#ereglea$a situatia #e ec0ilibru si #etermina parcurgerea #rumului initiatic #e cel
mai bun #intre fii craiului :motivul superioritatii me$inului"&
Aptitu#inea fiilor este probata mai intai #e crai, #eg0i$at in ursul #e la po#&
Aceasta este o proba a cura,ului, obligatorie pentru cel ce aspira la tronul
imparatesc& Po#ul simboli$ea$a trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un
singur sens& 'oar me$inul reuseste sa treaca aceasta proba cu a,utorul
calului na$#ravan, care =#a navala aspura ursului=&
%recerea po#ului este prece#ata #e etapa #e pregatire a me$inului& 'rept
rasplata pentru milostenia aratata /fintei 'uminici, #eg0i$ata in cersetoare,
me$inul primeste sfaturi #e la aceasta sa ia;<calul, armele si 0ainele= cu care tatal
sau a fost mire pentru a i$ban#i& Calul #escoperit cu tava #e ,aratec #upa trei
incercari va #eveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, prin faptul ca acesta are puteri
supranaturale precum vorbitul si $buratul& Intamplarile cu cersetoarea si calul pun
in evi#enta naivitatea si nepriceperea tanarului in a #istinge realitatea #e aparente
In basm, sunt pre$ente numerele magice6 7, 1>, >?, semne ale totalitatii&
'ecapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avan# semnificatia
coborarii in Infern
& Invierea este reali$ata cu a,utorul obiectelor magice a#use #e cal& 9roul
reintra in posesia palosului si primeste recompensa6 pe fata imparatului +os si
imparatia&'e$no#amantul consta in refacerea ec0ilibrului&
7&Relatia dintre doua persoanaje
Harap-Alb si /panul intruc0ipea$a persona,ele principalle care se afla in
opo$itie&Intre ele e-ista o relatie #e supunere,c0iar #e inferioritate&Protagonistul in
#rumul sau trece prin incercari cu a,utorul carora reuseste sa evolue$e si prin
#oban#ire statutului inferior se ri#ica la rangul #e imparat&Initial,fiul craiului tentat
si ispitit,nu este capabil sa faca capabil sa faca #istinctia #intre aparenta si esenta&
Astfel,#evine pra#a pacatului si rob al spanului care este infatisiat ca un impostor&
@omentul coborarii in fantana este unul simbolic un#e Harap-Alb coboara in
infern,slab #in punct #e ve#ere ,moral,naiv si lipsit #e e-perienta&Prin
incercarile,e-perientele care trece #atorita neveg0erii,eroul invata sa rab#a,sa
accepte sa tolere$e orice persoana si sa ramana cre#incios spanului,nicio#ata nu se
leapa#a #e ,uramant facut&
4.Opinie
In opinia mea,Harap-Alb nu intruc0ipea$a tipul eroului voinic #in basmele
populare,ci pe acela al eroului vre#nic pentru ca evoolutia sa reflecta conceptia
#espre lumea scriitorului prin umani$area fantasticului& recerea protagonistului
prin incercari #ificile,ca si e-perienta con#itiei umilitoare #e rob la #ispo$itia unui
stapan ne#rept,conturea$a sensul #i#actic al basmului,care este e-primat #e /fanta
'uminica6,,Can# vei a,un#e si tu o#ata mare si tare,ii cauta sa ,u#eci lucrurile #e-a
fir-a-par si vei cre#e celor asupriti si neca,iti,pentru ca stii acum ce e neca$ul<<&
n concluzie,basmul este ,,o oglin#ire&&&a vietii in mo#uri fabuloase:1eorge
Calinescu"& ,,Povestea lui Harap-Alb<<este un basm cult avan# ca particularitati
umani$area fantasticului,in#ivi#uali$area persona,elor prin limba,,umorul si
oralitatea&
Partiularitati de constructie ale personajului Harap-Alb
Basmul lui Ion creang, intitulat Povestea lui Harap-Alb a fost publicat n
revistaConvorbiri literare 1!!" si repro#us apoi n $iarul %impul n mai
multenumere succesive& 'esi basmul cult, el porneste #e la mo#elul celui popular,
cruia ise a#aug anumite note originale&
Harap-Alb este protagonistul basmului,persona,ul principal si
eponim,cu trasaturi caracteristice basmului nuvelistic,#eoarece in alte situatii pare
un om neobisnuit
2iul cel mic al craiului este erou atipic de basm pentru c este lipsit complet #e
puteri supranaturale&9ste mai #egrab construit realist ca o fiin( comple- care inva(
#in gre*eli *i progresea$&Au are insu*iri e-cep(ionale ,cum ar fi vite,ie,cura,,#r$enie
,#ar le #ob.n#e*te pe parcurs&Bn sc0imb pleac la #rum cu alt $estre 6
mil,buntate,prietenie,respectarea ,urm.ntului,genero$itate&
Harap-Alb este persona, eponim ,#eoarece # numele operei literare *i persona,
po$itiv,intruc0ip.n# binele&
'e asemenea,este personaj principal!#eoarece este pre$ent n toate momentele
subiectului,face parte #in conflictul principal,iar celelalte persona,e ac(ionea$ n func(ie
#e el&
Harap-Alb este personaj evolutiv construit #up sc0ema narativ a ini(ierii
6nva( #in gre*eli ,iar #up fiecare prob progresea$ av.n# ca scop #esv.r*irea sa
spiritual&
Principalele motive ale basmului #etermin evolu(ia acestui persona,
6superioritatea me$inului,cltoria,motivul inter#ic(iei,supunerea prin vicle*ug&
Patru elemente de compozitie
Perspectiva narativa
+elatarea se reali$ea$a la persoana a 7-a #e catre un narator omniscient,#ar
n u si obiectiv ,#eoarece naratorul intervine prin comentarii si reflectii,unele
a#resate cititorilor 8fiul craiului cel mica facundu-se ros cum ii gotca,cum sta el
in cumpene sa-l ieie sa nu-l ieie,fiul craiului ce era sa faca?
Coordonate temporale si spatiale
Actiunea se #esfasoara liniar si succesiunea secventelor narative este re#ata
prin inlantuire&Coor#onatele temporale si spatiale ale actiunii sunt vagi si se
carcateri$ea$a prin atemporalitate si aspatialitate 6 Amu cica era odata intr-o tara
un crai ,timpul este basmic,nepreci$at Odata & 'e asemenea spatiul este
nei#entificabil intr-o tara & +eperele spatiale sugerea$a #ificultatea aventurii
eroului, care trebuie sa a,unga #e la un capat la celalat al lumii& In plan simbolistic,
acest #rum este asociat cu #rumul #e la imaturitate la maturitate& 9l
paraseste aceasta lume cunoscuta si trece intr-o lume necunoscuta&
Subiectul
Parcurgerea #rumului maturi$arii #e catre erou este structurat pe
momentele subiectului& In e-po$itiune se afla o situatie initiala #e ec0ilibru, intriga
presupune o parte pregatitoare si un eveniment care #ereglea$a ec0ilibrul initial,
iar #e$no#amantul presupune trecerea probelor #e catre erou, refacerea
ec0ilibrului si rasplata eroului&
Cele trei iposta$e ale protagonistului corespun# unor parti narative, etape
ale #rumului initiatic6 etapa initiala #e pregatire pentru #rum #e la curtea craiului,
parcurgerea #rumului initiatic, rasplata& Caracterul bil#ungsroman al basmului
presupune parcurgerea unui traseu al #evenirii spirituale si mo#ificarea statutului
social al protagonistului&
=Cartea= primita #e la Imparatul 4er#e, care neavan# #ecat fete, are nevoie
#e un mostenitor la tron:motivul imparatului fara urmasi", este factorul care
#ereglea$a situatia #e ec0ilibru si #etermina parcurgerea #rumului initiatic #e cel
mai bun #intre fii craiului :motivul superioritatii me$inului"&
Aptitu#inea fiilor este probata mai intai #e crai, #eg0i$at in ursul #e la po#&
Aceasta este o proba a cura,ului, obligatorie pentru cel ce aspira la tronul
imparatesc& Po#ul simboli$ea$a trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un
singur sens& 'oar me$inul reuseste sa treaca aceasta proba cu a,utorul
calului na$#ravan, care =#a navala aspura ursului=&
%recerea po#ului este prece#ata #e etapa #e pregatire a me$inului& 'rept
rasplata pentru milostenia aratata /fintei 'uminici, #eg0i$ata in cersetoare,
me$inul primeste sfaturi #e la aceasta sa ia;<calul, armele si 0ainele= cu care tatal
sau a fost mire pentru a i$ban#i& Calul #escoperit cu tava #e ,aratec #upa trei
incercari va #eveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, prin faptul ca acesta are puteri
supranaturale precum vorbitul si $buratul& Intamplarile cu cersetoarea si calul pun
in evi#enta naivitatea si nepriceperea tanarului in a #istinge realitatea #e aparente
In basm, sunt pre$ente numerele magice6 7, 1>, >?, semne ale totalitatii&
'ecapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avan# semnificatia
coborarii in Infern
& Invierea este reali$ata cu a,utorul obiectelor magice a#use #e cal& 9roul
reintra in posesia palosului si primeste recompensa6 pe fata imparatului +os si
imparatia&'e$no#amantul consta in refacerea ec0ilibrului&
"ijloace de caracterizare
Harap-Alb este caracterizat direct de c#tre narator ,art.n# postura #e neini(iat
:boboc &n felul s'u la treburi aistea "&(iul craiului f'c)ndu-se ro* cum &i gotca ,iese afar'
&n gr'din' *i &ncepe a pl)nge &n inima sa ,lovit fiind &n ad)ncul sufletului de ap's'toarele
cuvinte ale tat'lui s'u )citatul arat reac(ia persona,ului n momentul n care nu are
#estul cura, #e a #a glas #orin(ei s mearg s-*i ncerce norocul&
'e asemenea,este caracterizat de alte personaje&Calul este ,prin formulele #e
a#resare,fie respectos:luminate cr'i*or " ,fie ironic :slab de &nger + mai fricos dec)t o
femeie"& /p.nul spune #espre Harap-Alb c e fricos: nu te *tiam a*a fricos" ,iar fetele
mpratului 4er#e consi#er ca Harap-Alb are o &nf',i*are mult mai pl'cut' *i seam'n' a
fi mult mai omenos.
Semni$ica%ia numelui reiese #in scena n care sp.nul l pcle*te pe fiul craiului
s intre n f.nt.n6 =(iul craiului, boboc &n felul s'u la trebi de aieste, se potrive*te
"p)nului *i se bag' &n f)nt)n', f'r' s'-i tr'sneasc' prin minte ce i se poate
&nt)mpla=& &aiv! lipsit de e'perien%# (i e'cesiv de credul! fiul craiului *i sc0imb
statutul #in nepot al mpratului 4er#e n acela #e slug a /p.nului&Aumele lui este
un oximoron reflec.n# con#i(ia #ual #e rob,slug a sp.nului prin cuv.ntul Harap *i
originea nobil prin cuv.ntul alb&
)ipsit de e'perien%#! =boboc n felul su la trebi #e aieste,=, me$inul
craiului #evine sluga sp.nului, *i asum *i numele #e Harap-Alb, #ove#in# n acela*i
timp loialitate (i credin%# fa( #e stp.nul su, ntruc.t ,urase pe palo* este capabil s#-(i
asume vinov#%ia, cu toate urmrile ce #ecurg #in faptul c nu urmase sfatul tatlui&
*.Relevarea principalei trasaturi a personajului.
Principala trasatura a lui Harap-alb este caracterul sau profun# uman si
reiese #in acele scene in care eroul se ve#e confruntat cu evenimente care #epasesc
puterea sa omeneasca #e intelegere&/pre e-emplu,#upa prima intalnire cu /fanta
'uminica,can# el se ri#ica in va$#u0,,invaluita intr-un 0obot alb<<,fiul cel mic al
craiului este curprins #e ,,infiorare,ramanan# umit #e spaima si mirare<<&Insa acest
contact cu,,nemaiva$utu-l<< ii confera me$inului ,,incre#erea in sine ca va i$buti in
ceea ce gan#ea& In comparatie cu vite,a si cura,ul #e care #a #ova#a 2at-2rumos
#in basmele populare,reactiile nee-perimentatului Harap-Alb sunt comice& 'intr-o
perspectiva realista,temerile sau lasitatea protagonistului isi #e$valuie
firescul,#eoarece pt un om obisnuit,confruntarea cu pericolul mortii pro#uce
invariabil,nu #oar paloareaa fetei ori cufun#area in gan#uri,ci c0iar sen$atia
capatului #e #rum,#orinta #e a renunta #efinitiv la c0inurile unei e-istente
#e$amagitoare6,,si #e as muri mai #egraba,sa scap o#ata #e $buciumC#ecat asa
viata,mai bine moarte #e 1DDD #e ori&
4.Opinie
Bn opinia mea,probele la care l supune sp.nul sunt menite a-l #eprin#e pe
flcu cu greut(ile vie(ii, cu faptul c omul trebuie s nving toate pie#icile ivite
n via(a sa, pregtin#u-l pentru viitor, c.n# va trebui s-*i con#uc propria
gospo#rie, propria familie& Ca *i n via(a real, flcul este a,utat #e cei mai buni
prieteni, calul fabulos *i #e /f.nta 'uminic& Harap-Alb este umani$at, el se teme,
se pl.nge #e soart, cere numai a,utorul acelora n care avea ncre#ere, semn c
nv(ase ceva #in e-perien(a cu sp.nul& 'ep*in# cu bine toate probele, flcul
#emonstrea$ c e =soi bun= :1&Clinescu" prin valorile morale care compun co#ul
comportamentului (rnesc6 inteligen(a, buntatea, perseveren(a, rb#area,
capacitatea #e a#aptare la #iverse situa(ii ale vie(ii& 'e asemenea, altruismul,
sufletul lui bun, #ragostea pentru albine *i furnici l fac s le ocroteasc *i s le
a,ute atunci c.n# le nt.lne*te n #rumul su, c0iar #ac pentru asta trebuie s
treac prin ap ori s $boveasc pentru a le construi un a#post& /igur c binele
pe care Harap-Alb l face se ntoarce atunci c.n# el nsu*i se afl n impas, criasa
furnicilor *i cea a albinelor salv.n#u-i, #e asemenea, via(a&
Conclu$ie
'e*i este un persona, #e basm,Harap-Alb nu este acel 2t-2rumos #in
basmele populare ,cci evolu(ia sa reflect concep(ia #espre lume a scriitorului
prin umani$area fantasticului &Protagonistul este un om #e soi bun ,care
traversea$ o serie #e probe,nva( #in gre*eli *i progresea$,se maturi$ea$ pentru
a merita s #evin mprat ,basmul put.n# fi astfel consi#erat un bil#ungsroman&
Relatia dintre doua persoanje in basmul Harap-Alb
/crie un eseu #e > ) 7 pagini, despre rela,iile dintre dou' persona-e care apar(in unui
basm cult studiat& Bn elaborarea eseului, vei avea n ve#ere urmtoarele6
- evi#en(ierea situa(iei ini(iale a celor #ou persona,e, #in perspectiva tipologiei n care se
nca#rea$, a statutului lor psi0ologic, moral etc&C
- relevarea trsturilor celor #ou persona,e, semnificative pentru ilustrarea rela(iilor, prin
raportare la #ou episoa#e E secven(e narative ale basmului alesC
- e-primarea unei opinii argumentate #espre rela(iile #intre cele #ou persona,e, #in
perspectiva situa(iei finale E a #e$no#m.ntului&
Basmul lui Ion creang, intitulat Povestea lui Harap-Alb a fost publicat n
revistaConvorbiri literare 1!!" si repro#us apoi n $iarul %impul n mai
multenumere succesive& 'esi basmul cult, el porneste #e la mo#elul celui popular,
cruia ise a#aug anumite note originale&
+. 4 elemete
Tema
.ematic,acest basm este construit pe ba!a structurii opo!itioanale dintre
bine si rau,cu triumful binelui in finalul basmului. /asmul urmareste evolutia
persona-ului de la naivitate la maturitate,putand fi considerat un bildungs roman.
Perspectiva narativa
+elatarea se reali$ea$a la persoana a 7-a #e catre un narator omniscient,#ar
n u si obiectiv ,#eoarece naratorul intervine prin comentarii si reflectii,unele
a#resate cititorilor 8fiul craiului cel mica facundu-se ros cum ii gotca,cum sta el
in cumpene sa-l ieie sa nu-l ieie,fiul craiului ce era sa faca?
Coordonate temporale si spatiale
Actiunea se #esfasoara liniar si succesiunea secventelor narative este re#ata
prin inlantuire&Coor#onatele temporale si spatiale ale actiunii sunt vagi si se
carcateri$ea$a prin atemporalitate si aspatialitate 6 Amu cica era odata intr-o tara
un crai ,timpul este basmic,nepreci$at Odata & 'e asemenea spatiul este
nei#entificabil intr-o tara & +eperele spatiale sugerea$a #ificultatea aventurii
eroului, care trebuie sa a,unga #e la un capat la celalat al lumii& In plan simbolistic,
acest #rum este asociat cu #rumul #e la imaturitate la maturitate& 9l
paraseste aceasta lume cunoscuta si trece intr-o lume necunoscuta&
Con$ictul
Conflictul este generat #e scrisoarea primita #e la imparatul 4er#e,care
#etermina o competitie intre frati,fiecare #intre ei consi#eran# ca ,,i se cuvine
aceasta cinste<<& 9secul fratilor mai mari naste un conflict interior,minor,in
sufeletul me$inului,singurul care simte rusinea nereusitei si #e$amagirea
tatalui6,,fiul craiului cel mic,facan#u-se ros cum ii gotca,iese afara in gra#ina si
incepe a plange in inima sa,lovin# fiin# in a#ancul sufletului #e apasatoarele
cuvinte ale tatalui sau<<& Conflictul e-terior,#ominant,se ramifica manifestan#u-se
intre Harap-Alb si /pan, intre Harap-Alb si imparatul +os&
,.
Harap-Alb si /panul intruc0ipea$a persona,ele principalle care se afla in
opo$itie&Intre ele e-ista o relatie #e supunere,c0iar #e inferioritate&Protagonistul in
#rumul sau trece prin incercari cu a,utorul carora reuseste sa evolue$e si prin
#oban#ire statutului inferior se ri#ica la rangul #e imparat&Initial,fiul craiului tentat
si ispitit,nu este capabil sa faca #istinctia #intre aparenta si esenta& Astfel,#evine
pra#a pacatului si rob al spanului care este infatisiat ca un impostor& @omentul
coborarii in fantana este unul simbolic un#e Harap-Alb coboara in infern,slab #in
punct #e ve#ere ,moral,naiv si lipsit #e e-perienta&Prin incercarile,e-perientele
care trece #atorita neveg0erii,eroul invata sa rab#a,sa accepte sa tolere$e orice
persoana si sa ramana cre#incios spanului,nicio#ata nu se leapa#a #e ,uramant
facut&
Harap-Alb este cinstit #in fire si nu-l tra#ea$a nicio#ata pe span,#esi un
stapan tiran ca acesta ar fi meritat& 'e pil#a,atunci can# se intoarce spre
imparatie,cu pielea si capul cerbului fabulos,,piatra cea mare #in capul cerbului
sralucea atat #e tare,incat multi imparati il rugara sa ii #eie banaret cat cere
el<<,altul,,se #eie fata si ,umatate #in imparatie,altul sa ii #eie fata si imparatia
intreaga,#ar Harap-Alb si-a urmat calea fara sa clipeasca,#ucan# bogatia intreaga
spanului& 5 singura #ata,a sovait voinicul,atunci can#,in#ragostin#u-se #e fata
imparatului +os,,mai nu-i venea sa-o #uca /panului<<&
+efacerea ec0ilibrului initial se pro#uce in momentul in care fiica
imparatului +os va #e$valui a#evarata i#entitate a persoan,elor,fapt ce va provoca
mania spanului si #ecapitarea perona,ului principal& @oartea sa este un act necesar
#e$legarii #e ,uramantul #at /panului:,,si atata vereme sa ai a ma slu,i pana can# ii
muri si ii invia<<"si toto#ata o regenerare spirituala,ca cel care se naste acum numai
este sluga,ci viitorul imparat,cel care si-a inc0eiat #rumul initiatic& Astfel,scena
invierii eroului intra in relatie #e simetrie cu cea a coborari in fantana si mar0ea$a
etapa finala #in viata acestuia,cea a marturisirii #e pline& +asplatirea eroului
repre$inta #e$no#amantul basmului,o#ata ec0ilibrul in#reptat,or#inea lumii e
asigurata si sensul ei restabilit&