Sunteți pe pagina 1din 5

Povestea lui Harap - Alb

Povestea lui Harap-Alb este un mic roman de aventuri cu subiect fabulos, un


Bildungsroman(istoria maturizarii unui tanar), care se incadreaza in genul epic,iar ca
specie literara este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion reanga!a in
orice basm, actiunea se deruleaza linear, cu eroi si motive populare, iar ca modalitate
narativa, incipitul este reprezentat de formula initiala tipica"Amu cica era odata#
Povestea lui Harap-Alb a fost publicata in onvorbiri literare in $%&&!'minescu o
reproduce imediat in ziarul (impul
Actiunea reliefeaza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintrea adevar si
minciuna, iar deznodamantul evidentiaza triumful valorilor positive asupra celor
negative, toate aceste elemente fiind specifice basmului!)emnificatia titluluiHarap-Alb
reiese din scena in care )panul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana!*aiv, lipsit
de e+perienta si e+cesiv de credul,fiul craiului isi sc,imba statutul de nepot al Imparatului
-erde in acela de sluga a )panului!
*umele este un o+imoron,avand sensul de rob alb,deoarece,arapinseamnanegru,
rob! .evenit sluga )panului, isi asuma si numele de Harap-Alb pe care i-l daduse
acesta, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intucat /urase
pe palos!
0antasticul este construit prin impletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca
specific ancestral al basmelor,insa,in aceasta proza narativa, reanga imbina
supranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese si
originalitatea acestei creatii!
Persona/ele sunt reala si fabuloase, iar acestora cu persona/ul principal reflectespri/inul
acordat pentru invingerea raufacatorilor (persona/e antagoniste)si se numesc donatori,
(eroi supranaturali care-i ofera un obiect miraculous pentru a-l a/uta la nevoie) sau
a/utoare!
)ecventa narativa care ilustreaza sederea la curtea Imparatului -erde este structurata in
mai multe episoade inlantuite, care,ca in orice basm se constituie in tot atatea probe
fabuloase la care este supus protagonistul!Intr-o zi, avand la masa niste salati
minunate,care se obtineau cu multa greutate, )panul ii porunceste slugii sa-i aduca acele
bunatati din gradina ursului!alul fabulos il duce in zbor pe Harap-Alb la )fanta
.uminica,iar aceasta il a/uta sa-si indeplineasca misiunea sis a treaca proba!
)tructura Povestii lui Harap-Albcuprinde o simbolistica bogata si o suita de motive
care ii asigura amplitudinea!.e e+emplu, ca sa ne referim la cele mai importante, podul,
insula,fantana,sunt toposuri cu incarcatura mitica unde se savarsesc ritualuri de initiere!
P1.23simbolizeaza trecerea spre o alta lume, de la un mod de e+istenta la altul!Podul
este ,mai intai,locul unde este selectat cel mai vrednic dintre feciori,mezinul,vrednic de
initiere!2n alt pod pe care trebuie sa-l treaca Harap-Alb este unul al incercarii fondului
sufletesc, cand Harap-Alb ocroteste viata furnicilor, numite cu emotionanta omenie,
gazulite nevinovate! Intotdeauna podul inseamna o intrare in necunoscut!
PA.24'A basmul cere ca eroul sa strabata neaparat o padure!)i acest simbol este
ambivalent"pe de o parte e un centru de intimidate, un loc sacru(Bac,elard)pe de alta
parte semnifica labirintul!Aceasta din urma acceptie este cea mai frecventa in basm")i
mergand el tot mergand inainte prin codri intunecosi, de la un loc se inc,ide calea si
incep sa i se incurce cararile, incat nu se mai pricepe fiul craiului incotro sa apuce si unde
sa mearga!)crie -!I!Propp ca oriunde s-ar duce eroul (sau eroina) se trezeste invariabil
in padure5Anume aici incep aventurile 5Padurea figureaza un ritual al intierii!
0A*(A*A are tot o dubla conotatie"capcana si un spstiu al linistii,al fertilitatii, un loc de
regasire a sinelui!Intr-un tinut pustiu,rasare dintr-o dat un element primordial"apa,o
fantana a vietii!Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana(unde este apa si
racoare),)panul reuseste sa obtina substituirea!6rota din interiorul labirintului-fantana
devine din uimita incantare,grota de spaima(BAH'3A4.)!Intri cu o identitate si
iesi cu alta5un nou nascut cu un nume nou!Aceasta metamorfoza a fost ec,ivalata cu
A(HA*1423(-asile 3ovinescu)!
7ateria prima a Povestii lui Harap-Alb este alcatuita din mai multe motive!Pentru
Propp motivele se pot gasi in fiecare cuvant!
71(I-23 .427232I I*I(IA(I
.rumul este destinul omului!Pe acest drum, eroul se fortifica,prinde la minte,castiga
iubire slava si putere!Parcurgerea lui imita ritualic sensul e+istentei!
)ecventa narativa a calatoriei, combinand realul cu fabulosul,este alcatuita din mai multe
episoade,in carese manifesta alta trasatura specifica basmului si anume aceea a prezentei
donatorilor!.upa un timp, calatorii vad un roi de albine care se invarteau bezmetice,
neavand pe ce sa se aseze!Atunci Harap-Alb i8i scoata palaria,o asaza pe pamant cu gura
in sus, iar albinele se ingramadesc acolo!
-oinicul ciopleste un bustean si le face adapost,dupa carecraiasa albinelor ii da o
aripa,ca, in caz de nevoie,Harap-Alb sa-i dea foc,si ea ii va veni in a/utor!
2n loc aparte in galeria de persona/e din Povestea lui Harap-Alb il ocupa eroii
carnavalesti"6erila ,0lamanzila,)etila,1c,ila si Pasari-3ati-3u,gila!Aceste persona/e
apartinrealismului grotesc(7i,ail Ba,tin), dar un grotesc special, care se mentine in
sfera de emanatie populara,elementele ce-l compun fiind amplificarea ,reprezentarea
bizara,,ilarul, tratarea vesela in spiritual libertatii carnavalesti!
'ste viziunea eroic-populara, alegorizanta si ,iperbolizanta si perceptia lumii pe
dos!*egresit, 6erila, 0lamanzila,)etila,1c,ila si Pasari-3ati-3ungila sunt oameni
,iperbolizati, caricaturizatipe dos precum gigantii lui 4abelais!-iziunea carnavaleasca
reclama o lume fundamental ape materialitatea fecunda!

Hanul Ancutei
o Tehnica operei
Opera epica construita prin procedeul pov. in povestire. Autorul este insusi personaj
al nuvelei, dar nu are un rol prea important , fiind martor la intamplarile povestite.
In povestirea cadru se fixeaza momentul, locul, si circumstantele ce i-au adus pe
toti calatorii la han.
Hanu este situat pe malul Moldovei , la o rascruce de drumuri si de destine, in
afara orasului. Actiunea se petrece pe la jumatatea secolului XIX. Pe aici treceau mai
multi calatori , cu carutele ,si poposeau la hanu Ancutei pentru a se odihni , pentru a
manca si mai ales pentru a-si povesti viata plina de peripetii,in jurul focului. Dorinta
arzatoare de comunicare este un element unificator.
Deasemenea in povestirea cadru sunt povestite noua intamplari, de catre diversi
calatori.
anu este vazut ca o cetate ,este umanizat , personificat si reactioneaza la miezul
noptii ,cand da tarcoale !atana.
anu este mitic, fa"ulos #el apartine le$endei.
Momentul din nuvela este prezentat intr-un timp mitic, atunci cand tara era de un
"elsu$ nesfarsit , cu toamne extrem de "o$ate%&rod in pod$oriile din 'ara (de jos ,de
nu mai aveau vierii unde sa puie mustul)...
!patiul si atmosfera unde se intalneau calatorii sunt mitice , fa"uloase% &ta"erele de
cara nu se mai istoveau,lautarii cantau fara oprire ,...cadeau do"orati de truda si de
vin... si la focuri oamenii si mesterii fri$eau hartane de "er"eci).
'oata actiunea si atmosfera nuvelei sunt proiectate intr-un timp si spatiu mitic.
!adoveanu porneste de la un modul deja existent% "o$atia si "elsu$ul nesfarsit al
unei tari "inecuvantate de Dumnezeu.
PERSONAJELE (portrete)
!unt de un timp si spatiu mitic, pare ca nimic nu se schim"a indiferent de cat timp
trece si trasaturile lor se transmit la urmasi.
*aptul ca nimic nu se schim"a da o senzatie de P+,MA-+-'A.
Permanenta asemanare extrem de tul"uratoare da senzatia de arhetip .omul vesnic/.
In viziunea lui !adoveanu natura e neschim"ata si trasaturile fundamentale ale
oameniilor raman la fel , indiferent de cat timp ar trece. +l creaza arhetipuri, oameni
nemuritorii, ce nu se lasa schim"ati.el vrea sa exprime permanenta sufletului
moldovenesc.
Ancuta ( copie fidela a mamei sale. +ra o fata tanara , sprintena ,muncitoare,
vicleana si descurcareata. Are aceasi infatisare cu a mamei si acelasi comportament #
are aceleasi reactii cum avea si mama ei in tinerete.
Ionel, comisul ( om "o$at, .reiese din felul in care era im"racat/ ,om trecut prin
viata ,experimentat ,om ce nu poate fi inselat ,apri$ .+l ) rade cu tristeta) ,om cu
multe necazuri in viata , nefericit. +ra un om nestatornic , pri"ea$ si tre"urile il
purtau pe multe drumuri.
+ra un justitiar, vroia sa i se faca dreptate, tenace , mer$e pana la capat cand vrea
sa o"tina ceva. Are simtul umorului, cand vor"este cu 0oda.
Iapa - animal mitic , pentru ca este comparat cu un cal din "asme. Intre$este
portretul lui Ionel. +ste un pretins animal de vita no"ila dar foarte sla" , &numai piele
si os).Portretele personajelor sunt realizate dintr-o perspectiva admirativa. Autorul
este unul su"iectiv iar toata nuvela este vazuta prin prisma sa.
LIMBAJUL
'ot lim"ajul din nuvela este protocolar, ceremonios, chiar ritualic%)stimate fete,
domnilor), &cinstiti prieteni). 'oate personajele imprumuta acest lim"aj .inclusiv
!adoveanu/. Intre lim"ajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta
adancirea ideii de arhetip. 1ele noua intamplari din povestirea cadru
Iapa lui 0oda ( povestita de comisul Ionita
+l povesteste o intamplare din tineretea sa cand a tre"uit sa mear$a pana la 0oda
pentru a i se face dreptate , pentru niste pamant.
aralam"ie - povestita de preot Acest preot se ducea la moastele sfantului si a facut
popas la Ancuta. Intamplarea pe care o va povesti, se intampla in copilaria sa, cand
tatal sau, aralam"ie, a fost ucis chiar de unchiul sau. aralam"ie fura iar
domnitorul a dat ordin sa fie omorat . Acesta este omorat chiar de fratele sau , care
lucra in sluj"a domnitorului. Indiferent ca este vor"a de fratele sau acesta isi face
datoria, insa cu un pret imens. 2heor$hie, unchilul peotului se retra$e in munti si
duce o viata de razes.
3alaurul ( povestita de mos 4eonte, zodierul
+ra un "oier -astase 3olimir, caruia ii murisera deja doua neveste. Acesta se
hotaraste sa se recasatoreasca, cu o fata foarte tanara si extrem de frumoasa. Dar
care era malefica, dia"olica si avea &cornite).
3oierul afla ca fata il insela si vrea sa o omoare. 'atal lui mos 4eonte ii spune fetei
iar cand "oierul vrea sa se raz"une pe fata cerul se intuneca si un "alaur, forta
malefica, il omoara. *ata dispare. *elul in care a fost omorat "oierul si disparitia fetei
sunt doua eni$me.
*antana dintre plopi (povestita de capitanul -eculai Isac
Intamplarea se petrece in tineretea sa, cand poposea la han, cu vin. 1and se plim"a
prin padure, ajun$e la corturile unor ti$ani. Aici o vede pe Mar$a, o ti$ancusa
frumoasa si ii da un "anut. Acesta se indra$osteste de ea. +i aveau ca loc de intalnire
fantana dintre plopi. 3ar"atul este inselat, pentru ca fata erea pusa de ti$ani sa se
intalneasca cu -eculai deoarece aveau de $and sa il jerfuiasca. *ata insa ii spune ce
aveau de $and. -u apuca insa sa plece pentru ca ti$anii il ataca. Acesta este ranit in
ochiul drept, dar reuseste sa ii alun$e pe hoti,
1ealanta Ancuta ( Ianache coropcarul, martor implicat
Povesteste cum un razes 'adrita 1atana, aflat in sluj"a vornicului 3o"eica se
indra$osteste de sora acestuia. +l fu$e impreuna cu 0arvara, dar este prins si luat
pentru judecta, pentru apoi a fi omorat. Pe fata vroiau sa o inchida intr-o manastire.
3ar"atul reuseste sa evadeze. In acest timp Ianache, care pleca din tar$, se
intalneste pe drum cu fu$arul. 'odrita il o"li$a sa il duca la anu-Ancutei, unde
planuia sa se ascunda. +l concepe un plan cu Ancuta si astfel "ar"atul reuseste sa o
ia pe 0arvara de la "oier si sa fu$a cu ea. Ianache nu este de acord cu fu$arul si este
indi$nat de comportamentul sau si de faptul ca Ancuta il ajuta.
5udet al sarmanilor ( povesteste cio"anul de la ,arau
3ar"atul povesteste cum a aflat ca nevasta il inselasa cu un "oier din sat. Acesta a
"atut-o, dar a doua zi "oierul, amantul femeii l-a "atut in$rozitor, chiar torturat si l-a
iz$onit din sat. Acesta s-a retras in munti ,arau, dar dupa un timp el a revenit in sat
si si-a facut dreptate, omorandu-l pe "oier. 1rima savarsita, pare la acea vreme o
judecata dreapta.
-e$ustor lipscan (povesteste un ne$ustor
Acesta facea comert si calatorea in occident, pana in 2ermania sau *ranta. +l le
povesteste ascultatorilor de la han toate noutatile pe care le vazuse% trenul, strazile
asfaltate, casele cu etaj sau mancarurile specifice.
Or" sarac (povesteste un or"
Or"ul, le povesteste cum , ramas or" de mic , s-a hotarat sa pri"e$easca prin lume,
pentru a se redescoperii pe sine , pentru a putea intele$e viata. Mai intai se
intovaraseste cu niste cio"ani care il invata sa cante la cimpoi, apoi intra in "reasla
unor cersetori care se prefaceau a fi or"i pentru a casti$a "ani, apoi pleaca din tara
cu niste tatari. Dorul de tara l-a facut sa se intoarca inapoi si sa revina la o viata
sta"ila.
Istorisirea 6ahariei ,fantanarul
6aharia a fost chemat de un "oier, Dimache Marza, sa ii faca o fantana, intr-o poiana
deoarece acolo avea sa se or$anizeze o importanta vanatoare domneasca si era
nevoie de apa. 3ar"atul a facut fantana si apa fost $ustata chiar de 0oda, care
venise la vantoare. 3oierul Dimache Marza avea o fata, A$alita, care era indra$ostita
de un mazil. 'atal nu era de acord cu aceasta iu"ire si fata, ii marturiseste lui
6aharia ca ar vrea sa se omoare, dupa ce se mai intalneste odata cu iu"itul ei.
6aharia ii ajuta pe cei doi indra$ostiti, care se roa$a lui 0oda sa ii ajute si sa ii ierte.
1ei doi tineri se casatoresc, iar nas este chiar 0oda.
In viziunea lui !adoveanu, civilizatia Ardealului este o civilizatie net superioara celei
din Occident, pentru ca oameni sunt niste arhetipuri ce nu s-au lasat schim"ate de
vreme.
+ste o lume de le$enda, care desi primitiva, este un ascendent asupra tuturor
civilizatilor europene.
Prezenta autorului in nuvela, da unitate.