Sunteți pe pagina 1din 98

Teste de verificare - Cap.1

Există următoarele posibilităţi de răspuns la afirmaţiile de mai jos:

a) Ambele afirmaţii sunt adevărate cu valoare cauză-efect;

b) Ambele afirmaţii sunt adevărate fără valoare cauză-efect;

c) Prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;

d) Prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;

e) Ambele afirmaţii sunt false.

Menţionaţi în care din situaţiile de mai sus se încadrează următoarele afirmaţii şi justificaţi răspunsul:

1)

Un sistem se caracterizează printr-un ansamblu de elemente aflate într-o relaţie de interdependentă şi interacţiune reciprocă: acesta este caracterizat numai de sarcinile şi funcţiile sale.

2) Comportamentul anticipativ al unui sistem este atunci când paralel cu adaptarea la influenţele mediului, are la rândul sau influenţe asupra acestuia; comportamentul activ este atunci când sistemul se adaptează la schimbările din mediul înconjurător înainte ca acesta să-şi manifeste efectele.

3)

Subsistemul efector este principala componentă a unui sistem de producţie; componentele sale sunt: sistemul mecanic şi sistemul de antrenare.

4) Obiectivele unei întreprinderi sunt de doua feluri: economice şi sociale; obiectivul social este determinat de faptul că întreprinderea face o distribuire a veniturilor obţinute din procesul de producţie.

5) Obiectivul social se manifestă faţă de producători; faţă de consumatori se manifestă obiectivul economic. 6) Inflaţia apare ca un fenomen de creştere a puterii de cumpărare; aceasta se manifestă ca o cantitate mare de masa monetară pe piaţă. 7) O regie autonomă se caracterizează prin faptul că în caz de faliment este declarată falită atât ea cât şi asociaţii săi; salariaţii regiei autonome au dreptul în afara salariului şi la o parte din venitul final al regiei repartizat în funcţie de partea de capital cu care au contribuit la capitalul acesteia.

8)

În funcţie de gradul de specializare întreprinderile sunt cu funcţionare continuă şi sezonieră; întreprinderile mixte sunt o combinaţie dintre întreprinderile mici şi mijlocii.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 9) O întreprindere se caracterizeaz ă prin tr ă s ă tura
Managementul produc ţ iei 9) O întreprindere se caracterizeaz ă prin tr ă s ă tura

9) O întreprindere se caracterizează prin trăsătura tehnico - productivă; aspectele sale de bază sunt: omogenitatea procesului tehnologic şi unitatea producţiei fabricate.

10) Unitatea organizatorico - administrativă este dată de faptul că întreprinderea funcţionează pe baza principiilor de rentabilitate; conform acestei trăsături , întreprinderea poate să decidă asupra activităţilor de management care vor fi utilizate.

11) Conform trăsăturii economico - sociale întreprinderea funcţionează pe baza strategiei şi tacticii stabilite de conducerea acesteia şi poate decide asupra modului de utilizare a resurselor.

ş i poate decide asupra modului de utilizare a resurselor. Alege ţ i varianta corect ă

Alegeţi varianta corectă de răspuns şi justificaţi răspunsul:

12) Nu pot fi trăsături de bază ale unei întreprinderi industriale:

a) trăsătura tehnico-productivă;

b) trăsătura tehnico-economică;

c) trăsătura administrativ-sociala;

d) trăsătura administrativ-organizatorică;

e) trăsătura social-organizatorică.

13) Trăsătura tehnico - productivă se caracterizează prin următoarele aspecte principale:

a) omogenitatea procesului tehnologic;

b) omogenitatea producţiei fabricate;

c) unitatea producţiei fabricate;

d) unitatea procesului tehnologic .

Întreprinderea - componentă de bază a unui sistem de producţie

- component ă de baz ă a unui sistem de produc ţ ie 14) În func
- component ă de baz ă a unui sistem de produc ţ ie 14) În func

14) În funcţie de gradul de specializare al întreprinderii acestea pot fi:

a) întreprinderii sezoniere;

b) întreprinderi universale;

c) întreprinderi mixte;

d) întreprinderi cu funcţionare continuă;

e) întreprinderi specializate.

15) Obiectivele unei întreprinderi pot fi:

a) sociale;

b) culturale;

c) economice;

d) comerciale;

e) financiare.

16) Subsistemele componente ale sistemului de fabricaţie al unei întreprinderi sunt:

a) subsistemul de prelucrare;

b) subsistemul resurselor umane:

c) subsistemul logistic;

d) subsistemul de comandă;

e) subsistemul de organizare;

f) subsistemul de control.

17) Un sistem de producţie are următoarele tipuri de comportament:

a) comportament activ;

b) comportament pasiv;

c) comportament preventiv;

d) comportament planificat;

e) comportament anticipativ.

d) comportament planificat; e) comportament anticipativ. R ă spunsuri 1.c 2.e 3.b 4.c 5.c 6.d 7.e

Răspunsuri

1.c

2.e

3.b

4.c

5.c

6.d

7.e

8.e

9.b

10.d

11.c

12.b,c,e

13.a,c

14.b,c,e

15.a,c

16.a,c,d,f

17.a,b,c

Organizarea structurală a sistemelor de producţie

Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie Teste de verificare - Cap.2 Exist ă
Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie Teste de verificare - Cap.2 Exist ă

Teste de verificare - Cap.2

Există următoarele posibilităţi de răspuns la afirmaţiile de mai jos:

a) Ambele afirmaţii sunt adevărate cu valoare cauză-efect;

b) Ambele afirmaţii sunt adevărate fără valoare cauză-efect;

c) Prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;

d) Prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;

e) Ambele afirmaţii sunt false.

Menţionaţi în care din situaţiile de mai sus se încadrează următoarele afirmaţii şi justificaţi răspunsul:

1) Întreprinderea industrială desfăşoară procese de producţie industrială; rezultatul obţinut în urma acestor procese este dat de ansamblul bunurilor materiale destinate satisfacerii necesităţilor de consum ale diferiţilor beneficiari. 2) Activitatea de producţie propriu-zisă conţine procese de fabricaţie a produselor; alături de aceste procese de fabricaţie mai există şi activităţi de cercetare, laborator şi asimilare de noi produse.

3)

Procesele de producţie nu conţin şi procesele naturale pentru transformarea fizico-chimică a materiilor prime; ele conţin doar procesele de muncă de transformare a obiectelor muncii în produse finite.

4) Întrările unui sistem de producţie sunt constituite din resurse umane, energie, materii şi materiale; ieşirile unui sistem de producţie sunt constituite din produse, lucrări sau servicii şi energie.

5)

Procesele de producţie după modul în care participă la realizarea produsului finit sunt procese de bază, auxiliare, de servire şi anexe; din urma participării lor corelate la realizarea procesului de producţie se obţin produsele finite sau lucrările programate care au fost contractate cu diferiţii consumatori.

6) Procesele auxiliare conduc la obţinerea de lucrări sau servicii necesare celorlalte tipuri de procese de producţie; procesele de producţie anexe servesc la obţinerea de produse care nu constituie obiectul activităţii de bază al întreprinderii dar care condiţionează buna desfăşurare a proceselor de producţie de bază.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 7) Procesele de produc ţ ie de servire sunt destinate ob ţ
Managementul produc ţ iei 7) Procesele de produc ţ ie de servire sunt destinate ob ţ

7)

Procesele de producţie de servire sunt destinate obţinerii de bunuri de producţie care nu constituie obiectul de bază al întreprinderii; aceste produse pot fi bunuri de larg consum, obţinute din materiale recuperabile.

8) Procesele de producţie mecanice sunt acele procese de producţie executate parţial manual şi parţial mecanizat; în acest caz, muncitorul conduce în mod direct acţiunea diferitelor maşini şi utilaje.

9)

Procesele de aparatură sunt numai procese de producţie continue; în urma desfăşurării acestor procese de aparatură continue producţia se obţine sub formă de şarje.

10) Un criteriu de clasificare a proceselor de producţie este dat de modul de obţinere al produselor din materiile prime; după acest criteriu procesele de producţie sunt directe, sintetice şi analitice.

11) Procesele de producţie analitice sunt acele procese de producţie în care produsul finit se obţine din mai multe materii prime; procesele de producţie directe sunt acele procese de producţie în care produsul finit se obţine prin prelucrări succesive ale materiilor prime.

12) După gradul de periodicitate, procesele de producţie sunt procese ciclice şi neciclice; procesele de producţie neciclice sunt specifice întreprinderilor cu producţie de unicate.

13) Procesele de producţie naturală din componenta unui proces de producţie măresc durata ciclului de fabricaţie al produselor; efectul acestora nu poate fi realizat de nici o instalaţie industrială care şi-ar propune să înlocuiască un proces natural.

14) Felul materiilor prime utilizate în procesul de producţie este un factor care influenţează organizarea procesului de producţie; din acest punct de vedere, procesele de producţie sunt extractive şi prelucrătoare.

15) Produsele rezultate din procesele de producţie de bază sunt produse omogene şi eterogene; produsele omogene se caracterizează prin aceea că au proprietăţi identice în totalitatea corpului lor fizic.

Organizarea structurală a sistemelor de producţie

Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 16) Un factor de influen ţă a
Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 16) Un factor de influen ţă a

16) Un factor de influenţă a procesului de producţie este dat de felul procesului tehnologic utilizat; din acest punct de vedere se pune problema a alegerii procedeului optim de fabricaţie (calitate superioară a produselor, investiţii minime, costuri reduse).

17) Structura de producţie şi concepţie este componentă de bază a structurii funcţionale; structura funcţională reflectă pe plan organizatoric locul de desfăsurare a activităţii din cadrul diferitelor compartimente funcţionale.

18) Structura de producţie şi concepţie cuprinde numărul şi componenta unităţilor de producţie, de control şi cercetare; structura de producţie şi concepţie nu se referă şi la modul de amplasare al acestora sau relaţiile care se stabilesc între ele în desfăsurarea procesului de producţie.

19) Structura de producţie şi concepţie cuprinde structura organizatorică şi cea funcţională a unei întreprinderi; Laboratorul de control şi cercetare este o componentă a structurii funcţionale.

20) O structură organizatorică cuprinde şi unităţi cu caracter social-cultural; aceste unităţi pot fi considerate ca secţii anexă ale întreprinderii.

21) Secţia de producţie este veriga de bază a întreprinderii; în cadrul acesteia se desfăşoară numai faze de proces tehnologic ale produselor care urmează a fi prelucrate în cadrul întreprinderii.

22) Secţiile de producţie sunt: de bază, auxiliare, de servire şi anexă; un exemplu de secţie auxiliara este secţia de montaj, într-o întreprindere constructoare de maşini.

23) Secţiile de bază sunt secţii pregătitoare, prelucrătoare şi de montaj-finisaj; secţiile pregătitoare dintr-o întreprindere constructoare de maşini sunt secţiile de turnătorie, forja şi debitare.

24) Organizarea secţiilor de bază se poate face după principiul obiectului de fabricaţie; conform acestui principiu o parte a secţiilor execută faze de proces tehnologic, iar altele execută produse sau piese componente ale acestora.

25) Un atelier de producţie este o subunitate de producţie componentă a unei secţii de producţie de bază; atelierul de producţie nu poate exista ca entitate organizatorică independentă.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 26) Atelierul de proiectare este o verig ă component ă a sec
Managementul produc ţ iei 26) Atelierul de proiectare este o verig ă component ă a sec

26) Atelierul de proiectare este o verigă componentă a secţiei de bază; în cazul unei activităţi reduse de cercetare-proiectare poate fi înlocuit de un colectiv de cercetare.

27) Locul de muncă este veriga organizatorică de producţie de bază a unei structuri de producţie şi concepţie; locurile de muncă pot fi universale, specializate şi mixte.

28) Structura de producţie şi concepţie de tip tehnologic cuprinde secţii de producţie organizate pentru executarea de faze de proces tehnologic; exemple de astfel de secţii pot fi într-o întreprindere constructoare de maşini: secţia turnătorie, secţia motor, secţia sasiu, secţia montaj-finisaj.

29) Secţia de turnătorie a unei întreprinderi constructoare de maşini este secţie prelucrătoare; secţia de forja este secţie pregătitoare în cadrul aceleiaşi întreprinderi.

30) Structura de producţie şi concepţie de tip tehnologic este specifică tipului de producţie de serie mare sau de masă; principalul ei dezavantaj constă în gradul redus de flexibilitate.

31) Structura de producţie şi concepţie de tip "pe obiect" este specifică tipului de producţie de serie mare sau de masă; principalul sau avantaj constă în asigurarea unui grad ridicat de productivitate a muncii.

32) Gradul de specializare al locurilor de muncă în structura de tip tehnologic este foarte ridicat; calificarea muncitorilor este de asemenea ridicată în cadrul acestui tip de structură.

33) Pentru structura de tip mixt secţiile pregătitoare sunt organizate după principiul pe obiect, iar secţiile prelucrătoare sunt organizate după principiul tehnologic.

34) Structura de tip tehnologic are cel mai ridicat volum al transporturilor din cadrul întreprinderii; structura de tip pe obiect are cel mai ridicat nivel de specializare al locurilor de muncă.

35) Pentru o întreprindere textilă secţia de filatură este o secţie prelucrătoare; pentru aceiaşi întreprindere secţia reţele energetice este o secţie auxiliară.

Organizarea structurală a sistemelor de producţie

Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 36) O cale important ă de perfec
Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 36) O cale important ă de perfec

36) O cale importantă de perfecţionare a structurii de producţie şi concepţie o constituie creşterea ponderii secţiilor organizate după principiul tehnologic în totalul secţiilor de producţie de bază; o altă cale de perfecţionare a aceleiaşi structuri o constituie adâncirea specializării şi extinderea relaţiilor de cooperare.

ă rii ş i extinderea rela ţ iilor de cooperare. Alege ţ i r ă spunsul

Alegeţi răspunsul corect şi justificaţi răspunsul

37) Obiectivele care se cer îndeplinite în cadrul activităţii de fabricaţie sunt următoarele:

a) transformarea materiilor prime în produse finite;

b) asigurarea unui control riguros a calităţii produselor şi produselor;

c) asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare cu materii prime şi materiale;

d) calificarea forţei de muncă necesare.

38) Procesele de producţie se compun din

a) procese de producţie naturale;

b) procese de muncă.

39) Pot fi considerate ieşiri în cadrul unui proces de producţie

a) resursele umane;

b) diferite tipuri de energie;

c) produse finite;

d) diferite lucrări sau servicii;

e) resurse financiare.

40) Pot fi considerate procesele de execuţie a unui motor din componenta unui automobil procese de producţie pregătitoare?

a) DA;

b) NU.

41) După gradul de continuitate al proceselor de producţie acestea pot fi:

a) procese continue;

b) procese intermitente;

c) procese periodice (ciclice);

d) procese discontinue;

e) procese de aparatură.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 42) În func ţ ie de modalitatea de ob ţ inere a
Managementul produc ţ iei 42) În func ţ ie de modalitatea de ob ţ inere a

42) În funcţie de modalitatea de obţinere a produsului finit în procesele de producţie, acestea pot fi:

a) procese directe;

b) procese omogene;

c) procese sintetice;

d) procese analitice;

e) procese eterogene;

f) procese de bază.

43) În funcţie de natura operaţiilor tehnologice procesele de producţie pot fi:

a) procese chimice;

b) procese de schimbare a configuraţiei;

c) procese de asamblare;

d) procese de transport.

44) Este posibilă înlocuirea proceselor naturale cu procese executate de instalaţii industriale?

a) DA;

b) NU.

45) Factorii care influenţează modul de organizare a procesului de producţie pot fi:

a) felul materiilor prime utilizate;

b) felul produsului fabricat;

c) gradul de complexitate al produselor fabricate;

d) felul procesului tehnologic utilizat.

46) Structura general organizatorică are următoarele componente:

structura de producţie şi concepţie;

structura funcţională.

a) DA;

b) NU

47) Structura funcţională cuprinde în alcătuirea sa :

a) servicii;

b) ateliere;

c) birouri;

d) laboratoare de control a calităţii produselor .

Organizarea structurală a sistemelor de producţie

Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 48) În func ţ ie de felul
Organizarea structural ă a sistemelor de produc ţ ie 48) În func ţ ie de felul

48) În funcţie de felul proceselor tehnologice care se desfăşoară în cadrul secţiilor de producţie acestea pot fi:

a) secţii pregătitoare;

b) secţii auxiliare;

c) secţii prelucrătoare;

d) secţii de bază;

e) secţii de servire;

f) secţii de montaj-finisaj;

g) secţii anexa.

49) Este secţia de ţesătorie o secţie de bază a unei întreprinderi textile organizată după principiul obiectului de fabricaţie?

a)DA;

b)NU.

50) Este secţia de depozite o secţie auxiliară a întreprinderii?

a) DA

b)NU

51) Care din următoarele secţii ale unei întreprinderi constructoare de maşini sunt secţii auxiliare?

a) secţia de SDV-uri;

b) secţia reţele energetice;

c) centrală energetică;

d) secţia de transport intern;

e) secţia de reparaţii.

f) secţia de valorificare a deşeurilor;

g) magazinul propriu de desfacere a produselor.

52) Este atelierul de proiectare de produse şi tehnologii o componentă a unei structuri de producţie şi concepţie organizată după principiul obiectului de fabricaţie?

a) DA

b) NU

53) Sectorul de producţie este o subunitate a atelierului de producţie delimitată din punct de vedere teritorial şi unde se execută:

a) un anumit tip de operaţie tehnologică;

b) o anumită piesă componentă a unui produs.

54) Atelierul de producţie este o subunitate a secţiei de producţie care poate fi:

a) delimitată teritorial;

b) delimitată administrativ.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 55) Structura de dezavantaje: produc ţ ie ş i concep ţ ie
Managementul produc ţ iei 55) Structura de dezavantaje: produc ţ ie ş i concep ţ ie

55) Structura

de

dezavantaje:

producţie

şi

concepţie

de

tip

"pe

obiect"

are

următoarele

a) transport intern foarte dezvoltat;

b) stocuri mari de producţie neterminată;

c) flexibilitate redusă la schimbarea nomenclatorului de fabricaţie;

d) durata mare a ciclului de fabricaţie.

56) Structura de producţie şi concepţie de tip tehnologic are următoarele avantaje:

a) permite utilizarea unor locuri de muncă specializate fapt care contribuie la creşterea productivităţii muncii;

b) asigură fabricarea unei game sortimentale largi de produse;

c) reduce volumul de transport intern;

d) reduce mărimea stocurilor de producţie neterminată.

57) Dintre indicatorii care sunt influenţaţi direct de o structură de producţie şi concepţie raţională pot fi menţionaţi:

a) volumul, conţinutul şi costurile aferente transporturilor interne;

b) gradul de utilizare a timpului disponibil al muncitorilor;

c) numărul de utilaje necesare desfăşurării procesului de producţie;

d) numărul de personal ocupat în administraţia întreprinderii şi fondul de salarii aferent.

ţ ia întreprinderii ş i fondul de salarii aferent. R ă spunsuri 1.a 2.b 3.c 4.c

Răspunsuri

1.a

2.b

3.c

4.c

5.a

6.e

7.d

8.d

9.e

10.a

11.d

12.b

13.c

14.a

15.b

16.a

17.d

18.c

19.e

20.e

21.c

22.c

23.b

24.c

25.e

26.d

27.c

28.c

29.d

30.e

31.a

32.d

33.e

34.b

35.e

36.d

37.a

38.a,b 39.c,d

40.b

41.a,c

42.a,c,d

43.a,b,c,d

44.a

45.a,b,c,d

46.b

47.a,c

48.b,d,e,g

49.b

50.b

51.a,c,e

52.a

53.a,b

54.a

55.c 6.d

57.a,d

Teste de verificare - Cap.3

Există următoarele posibilităţi de răspuns la afirmaţiile de mai jos:

a) Ambele afirmaţii sunt adevărate cu valoare cauză-efect;

b) Ambele afirmaţii sunt adevărate făra valoare cauză-efect;

c) Prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;

d) Prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;

e) Ambele afirmaţii sunt false.

Menţionaţi în care din situaţiile de mai sus se încadrează următoarele afirmaţii şi justificaţi răspunsul

1)

Graficul general al fluxului de producţie face o descriere a procesului de producţie doar din punctul de vedere al operaţiilor de bază şi de control;

simbolurile utilizate sunt

iilor de baz ă ş i de control; simbolurile utilizate sunt s i . 2) Procesul

si

.
.

2) Procesul tehnologic nu poate sta la baza proiectării fluxului general de producţie; pe baza fluxului tehnologic se elaborează proiectul de amplasare a unitarilor de producţie pe teritoriul întreprinderii.

3)

Întocmirea acestui grafic nu ţine seama de locurile de muncă, dar se poate preciza timpul de realizare a acestor operaţii.

4)

Graficul de analiză generală se întocmeşte pentru un utilaj sau un muncitor, având scopul de a da o imagine de ansamblu asupra întregului proces.

5) Graficul de analiză detailată al procesului de producţie urmăreşte procesul de producţie din punctul de vedere al operaţiilor de bază, control, aşteptare, transport şi depozitare; acest fapt permite o analiză mai detailată a procesului de producţie decât în cazul graficului de analiză generală a procesului de producţie. 6) Graficul de analiză detailată se poate întocmi atât pentru un produs sau piesă cât şi pentru muncitorii care le executa; aceasta influenţează asupra calităţii activităţii de analiză efectuate.

7)

În cazul în care două operaţii se execută în acelaşi timp, simbolurile operaţiilor se trec unul în interiorul celuilalt (operaţia mai importantă în exteriorul celeilalte).

8) Graficul de analiză generală vă arată succesiunea operaţiilor, timpul de execuţie şi numărul de muncitori necesar la fiecare operaţie în parte; de aceea

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei graficul de analiz ă general ă va permite determinarea num ă rului
Managementul produc ţ iei graficul de analiz ă general ă va permite determinarea num ă rului

graficul de analiză generală va permite determinarea numărului total de muncitori necesari pe întreg ansamblul procesului de producţie.

9)

Reprezentarea fluxului principal într-un grafic de analiză generală se face la dreapta paginii, iar pentru celelalte fluxuri secundare se face de la stânga la dreapta paginii în ordinea racordării lor în fluxul tehnologic principal.

10) Graficul de circulaţie reprezintă o reprezentare pe un plan de situaţie a graficului de analiză generală; el marchează modul de desfăşurare a procesului

de producţie pe un plan cu ajutorul simbolurilor

de produc ţ ie pe un plan cu ajutorul simbolurilor si . Alege ţ i r

si

.
.
de produc ţ ie pe un plan cu ajutorul simbolurilor si . Alege ţ i r

Alegeţi răspunsul corect şi justificaţi răspunsul:

11) Graficul de analiză detaliată foloseşte în analiză, următoarele operaţii:

a) de bază şi de control;

b) de bază şi de transport;

c) de bază, de control şi aşteptare;

d) de bază, de control, de aşteptare şi de transport;

e) de bază, de control, de aşteptare, de transport şi de depozitare.

12) Graficul de analiză detailată se întocmeşte pentru urmărirea:

a) unui produs sau piesă;

b) a unui muncitor;

c) a unui utilaj;

d) a unei suprafeţe de producţie.

Metode şi tehnici de studiu şi analiză a procesului de producţie şi a organizării lui

ă a procesului de produc ţ ie ş i a organiz ă rii lui 13) Schema
ă a procesului de produc ţ ie ş i a organiz ă rii lui 13) Schema

13) Schema de mai jos reprezintă:

a) un grafic de analiză generală;

b) un grafic de circulaţie;

c) un grafic de analiză detaliată;

d) nu are nici o semnificaţie.

14) În cazul utilizării graficului de analiză generală a procesului de producţie operaţiile analizate sunt următoarele:

a) de bază şi de transport;

b) de bază, de control şi de aşteptare;

c) de bază şi de control;

15) Pe graficul de circulaţie se vor evidenţia:

a) amplasarea locurilor de muncă pe spaţiul analizat;

b) itinerariile produselor şi distanţele de deplasare;

c) numărul de mijloace de transport care se deplasează pe spaţiul analizat;

d) numărul de muncitori care servesc aceste mijloace de transport.

16) Graficele de analiza generala, de analiză detailată şi de circulaţie se întocmesc pentru a face o analiză:

a) situaţiei existente în întreprindere;

b) a situaţiei propuse în urma analizei;

c) a situaţiei existente şi a situaţiei propuse în urma analizei.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 17) C ă rui grafic de analiz ă a procesului de produc
Managementul produc ţ iei 17) C ă rui grafic de analiz ă a procesului de produc

17) Cărui grafic de analiză a procesului de producţie este specifică operaţia de control:

a) graficului de analiză generală;

b) graficului de analiză detailată;

c) graficului de circulaţie.

18) Metoda interogativă se utilizează pentru:

a) îmbunătăţirea variantelor de proiectare a situaţiei existente;

b) îmbunătăţirea amplasării locurilor de muncă în perioada curentă;

c) îmbunătăţirea utilizării timpului de lucru al utilajelor în perioada precedentă.

19) Suprafaţa totala a unui utilaj de se calculează cu ajutorul relaţiei:

a) St=Ss+Sg+Se;

b) St=Ss*K;

c) St=Ss+Sg

d) St=Sg+Se;

e) St=Ss+Sg*n.

20) Numărul de utilaje din prelucrări mecanice se calculează cu ajutorul relaţiei

a) DA;

b) NU

Nu =

O

Gm K

T

d

/

d

s

?

21) Numărul de utilaje dintr-un atelier de prelucrări mecanice depinde de :

a) norma de timp unitară a produselor prelucrate;

b) cantitatea de produse prelucrată;

c) numărul de muncitori care lucrează pe aceste utilaje;

d) suprafaţa ocupată de un utilaj.

22) Tipul de amplasare a locurilor de muncă în cazul producţiei de serie mică şi unicate este:

a) pe baza poziţiei fixe a obiectului de fabricat;

b) pe grupe omogene de maşini;

c) sub forma unor linii tehnologice.

Metode şi tehnici de studiu şi analiză a procesului de producţie şi a organizării lui

ă a procesului de produc ţ ie ş i a organiz ă rii lui R ă
ă a procesului de produc ţ ie ş i a organiz ă rii lui R ă
ă a procesului de produc ţ ie ş i a organiz ă rii lui R ă

Răspunsuri

1.c

2.d

3.d

4.d

5.a

6.a

7.a

8.e

9.b

10.e

11.e 12.a

13.d 14.c

15.a,b

16.c

17.a,b,c18.a

19.a

20.b

21.a,c,d

22.b

Teste de verificare - Cap.4

Există următoarele posibilităţi de răspuns la afirmaţiile de mai jos:

a) Ambele afirmaţii sunt adevărate cu valoare cauză-efect;

b) Ambele afirmaţii sunt adevărate fără valoare cauză-efect;

c) Prima afirmaţie este adevărata, iar a doua falsă;

d) Prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;

e) Ambele afirmaţii sunt false.

Menţionaţi în care din situaţiile de mai sus se încadrează următoarele afirmaţii şi justificaţi răspunsul:

1)

Fiecărei întreprinderi industriale îi este specific un tip de producţie; acesta este factorul care determină modul de organizare al procesului de producţie în secţiile de bază.

2)

Tipul de producţie este o stare organizaţioanală şi funcţională a întreprinderii; acesta nu este influenţat de gradul de specializare a locurilor de muncă şi nici de modul de deplasare al produselor de la un loc de muncă la altul.

3)

Elementele componente ale unui tip de producţie nu influenţează metodele de organizare a procesului de producţie, dar influenţează asupra calităţii produselor fabricate în cadrul întreprinderii.

4)

Organizarea producţiei în flux este o metoda de organizare a producţiei de serie

5)

mare sau de masă; pentru tipul de producţie de serie mică sau individuală metoda de organizare a producţiei metoda de organizare este pe grupe omogene de maşini. Metoda de amplasare a locurilor de muncă sub forma liniilor tehnologice este specifică pentru tipul de producţie de serie mică, iar metoda Cameron este specifică tipului de producţie de masă.

6)

Deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face în cazul producţiei individuale, cu mijloace de transport discontinue; cantitatea de produse transportate cu aceste mijloace de transport este dată de mărimea lotului de fabricaţie.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei influen ţ at ă de cantitatea de produse care se transport ă
Managementul produc ţ iei influen ţ at ă de cantitatea de produse care se transport ă

influenţată de cantitatea de produse care se transportă cu un mijloc de transport o singura dată.

8) Pentru tipul de producţie de masă sunt specifice utilaje cu un înalt nivel de specializare, iar pentru tipul de producţie individuală sunt specifice utilaje universale.

9)

Organizarea producţiei în flux este forma superioară de organizare a procesului de producţie; condiţia necesară pentru organizarea producţiei în flux este dată de relaţia

. .exprimă faptul că este asigurată o încărcare completă a

locurilor de muncă; în această relaţie t exprimă mărimea normei de timp a produselor fabricate pe linia în flux.

Qt

F t

10) Relaţia Qt

F t

11) Divizarea procesului tehnologic în operaţii egale sau multiple de mărimea tactului de producţie este o trăsătură de bază a modului de organizare a producţiei în flux; această trăsătură este specifică liniilor de producţie sincronizate.

12) Pentru liniile de producţie în flux locurile de muncă sunt amplasate în ordinea impusă de succesiunea operaţiilor tehnologice; deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu ajutorul mijloacelor cu deplasare continuă

13) Tactul de producţie exprimă perioada de timp la care are loc livrarea a două produse de pe o linie de producţie în flux; intrarea materiilor prime în cadrul liniilor se face în mod continuu cu ajutorul mijloacelor de transport cu deplasare continuă. 14) După gradul de continuitate al procesului de producţie liniile de producţie în flux sunt de două feluri: linii de producţie în flux continuu şi linii de producţie în flux intermitent; continuitatea procesului de producţie se realizează ca urmare a sincronizării operaţiilor de producţie în timp.

15) Pentru liniile de producţie în flux intermitent pot apare următoarele situaţii:

la operaţiile cu durată mai mică decât restul operaţiilor pot apare locuri

înguste şi stocuri mari de producţie neterminată; la operaţiile cu durată mai mare decât durata medie a celorlalte operaţii procesul de producţie se întrerupe, apărând timpi morţi în funcţionarea maşinilor şi a timpului de lucru al muncitorilor.

Sisteme de organizare procesuală şi spaţială a întreprinderii

procesual ă ş i spa ţ ial ă a întreprinderii 16) În func ţ ie de

16) În funcţie de nomenclatorul de produse care se execută pe liniile de producţie în flux, acestea pot fi cu nomenclatura constantă şi cu nomenclatură de grup; liniile de producţie cu nomenclatură de grup se folosesc la acele întreprinderi care fabrică mai multe feluri de produse de acelaşi tip, care au deci un proces tehnologic asemănător.

17) Liniile de producţie în flux cu ritm liber nu necesită sincronizarea în timp a operaţiilor de producţie; acestea se caracterizează prin aceea că trebuie să livreze în unitatea de timp o anumită cantitate de produse strict corelată cu mărimea ritmului de producţie.

18) Trecerea produselor de la un loc de muncă la altul pentru anumite linii de producţie în flux se face sub forma loturilor de produse; acest mod de deplasare a produselor este specific produselor de volum şi gabarit mic.

19) După modul de deplasare a produselor de la un loc de muncă la altul anumite linii de producţie în flux sunt înzestrate cu transportoare mecanice de tipul benzilor rulante; alte linii de producţie în flux nu sunt înzestrate cu mijloace de transport speciale.

20) Proiectarea liniilor de producţie în flux se realizează pentru întreprinderile noi odată cu proiectarea întreprinderii, iar pentru întreprinderile deja existente cu ocazia efectuării studiilor de modernizare sau dezvoltare a diferitelor unităţi de producţie.

21) Proiectarea unor linii de producţie în flux presupune următoarelor activităţi:

proiectarea constructivă şi proiectarea tehnică a acestora; în proiectarea constructivă se are în vedere asigurarea stabilităţii constructive, unificarea şi tipizarea pieselor.

22) Tactul de producţie este un element funcţional de bază al unei linii de producţie în flux; acesta exprimă timpul necesar pentru executarea unui produs în unitatea de timp în cadrul liniei de producţie în flux.

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei 23) Rela ţ ia general ă de calcul a tactului de produc
Managementul produc ţ iei 23) Rela ţ ia general ă de calcul a tactului de produc

23) Relaţia generală de calcul a tactului de producţie este T

=

t 60

Q

K

; în această

relaţie K reprezintă coeficientul de încărcare a locurilor de muncă.

24) Pentru liniile în flux polivalente relaţia de calcul a tactului de producţie este

; această relaţie este valabila pentru liniile în flux

polivalente care fabrică produse cu norme de timp diferite. 25) Ritmul de lucru al unei linii de producţie în flux exprimă cantitatea de produse care se execută pe linia de producţie în unitatea de timp; acesta se calculează

t

60

T =

A

+

B

+

C

+

K

după relaţia R

=

t 60 .

Q

26) Ritmul de lucru este direct proporţional cu mărimea tactului de producţie; acest

fapt se poate reda cu ajutorul relaţiei R

=

1

.

T

27) Lungimea unei linii de producţie în flux este influenţată de modul de aşezare a locurilor de muncă; dacă locurile de muncă sunt aşezate de o parte şi de alta a benzii transportoare relaţia de calcul a lungimii liniei de producţie în flux este

unde N lm reprezintă numărul locurilor de muncă din cadrul liniei,

N

lm

d

2

L =

iar d distanţa medie dintre acestea.

28) Viteza de deplasare a benzii rulante se determină cu ajutorul relaţiei V = d T ; în această relaţie T reprezintă timpul dintre ieşirile a două produse consecutive de pe linia de producţie în flux.

29) Echilibrarea liniei de producţie în flux înseamnă repartizarea operaţiilor de executat pe un număr cât mai mic de locuri de muncă, fără a urmări respectarea mărimii tactului de funcţionare şi a reducerii pierderilor de timp de muncă al utilajelor.

30) Tranzitivitatea relaţiei de precedentă poate fi exprimată i < j,j < k ⇒<ik ; relaţia de tranzitivitate nu are implicaţii directe asupra procesului de echilibrare al liniei de producţie în flux.

Sisteme de organizare procesuală şi spaţială a întreprinderii

procesual ă ş i spa ţ ial ă a întreprinderii 31) Modelul matematic al echilibr ă

31) Modelul matematic al echilibrării liniei de producţie în flux este un model de programare liniară; funcţia obiectiv a acestui model este dată de

relaţia

J

j = 1

T

(

tS j

)

= min

.

32) Gradul de ineficienţă al unei linii de producţie în flux este dat de relaţia

P

tn

=

(J

T

J

=

j

1

t(S ))

j

×

100;

pe un anumit loc de muncă.

J reprezintă mulţimea operaţiilor care se execută

33) Tabloul intensităţilor de trafic este o etapă a metodei verigilor; acesta va evidenţia volumul de transport dintre diferitele locuri de muncă pentru o anumită perioadă de timp.

34) Metoda gamelor fictive de amplasare a locurilor de muncă este specifică tipului de producţie de unicate; principiul de amplasare al locurilor de muncă este principiul liniilor tehnologice.

35) În cazul folosirii metodei gamelor fictive se va determina mai întâi numărul necesar de locuri de muncă şi gradul lor de ocupare, apoi acestea se vor amplasa în ordinea descrescătoare a gradului lor de ocupare.

36) Metoda Cameron este o metoda de amplasare a locurilor de munca având la baza principiul grupelor omogene de maşini; cu ajutorul acestei metode se urmăreşte stabilirea amplasamentelor şi a deplasării materialelor în cadrul construcţiilor existente sau între acestea.

în cadrul construc ţ iilor existente sau între acestea. Alege ţ i r ă spunsul corect

Alegeţi răspunsul corect şi justificaţi răspunsul

37) Factorii care determină tipul de producţie într-o întreprindere industrială sunt:

a) nomenclatorul produselor de fabricat;

b) modul de amplasare a locurilor de muncă;

c) tipul structurii de producţie şi concepţie existent în cadrul întreprinderii;

d) volumul producţiei executate;

e) gradul de specializare al întreprinderii;

f) modul de deplasare al produselor de la un loc de muncă la altul;

38) Există următoarele tipuri de producţie:

a) tipul de producţie de masă;

b) tipul de producţie în serie;

Managementul producţiei

Managementul produc ţ iei c) tipul de produc ţ ie individual; d) tipul de produc ţ
Managementul produc ţ iei c) tipul de produc ţ ie individual; d) tipul de produc ţ

c) tipul de producţie individual;

d) tipul de producţie de unicate.

39) Caracteristicile tipului de producţie de masă sunt:

a) nomenclatura redusă a produselor fabricate;

b) transportul produselor se face pe loturi de fabricaţie;

c) grad ridicat de specializare a utilajelor;

d) amplasarea locurilor de muncă se face conform metodei verigilor;

e) durata redusă a ciclului de fabricaţie a produselor executate;

f) nivel ridicat al productivităţii muncii.

40) Permanentizarea executării operaţiilor pe anumite locuri de muncă ale unei linii de producţie în flux poate fi exprimată printr-una din relaţiile de mai jos:

a)

b)

c)

d)

e)

Q

Q

Qt

Qt

Qt

t

t

⋅ >

⋅ =

<

F

t

F

t

F

t

F

t

F

t

;

Q ;

;

;

.

41) Tipul de producţie este o stare organizaţională influenţată de următorii factori:

a) nomenclatorul de produse;

b) felul procesului tehnologic;

c) felul materiilor prime utilizate;

d) volumul producţiei fabricate;

e) gradul de specializare al întreprinderii;

f) felul utilajelor utilizate;

g) felul deplasării obiectelor muncii de la un loc de muncă la altul.

42) După gradul de continuitate al funcţionării liniilor de producţie în flux, acestea pot fi:

a) linii în flux continuu;

b) linii în flux cu ritm liber;

c) linii în flux cu ritm reglementat;

d) linii în flux intermitent.

43) În activitatea de echilibrare a unei linii de producţie în flux, obiectivul urmărit

este dat de una din relaţiile:

a)

n

=

1

i

T

(

tS j

)

=

maxim ;

Sisteme de organizare procesuală şi spaţială a întreprinderii

procesual ă ş i spa ţ ial ă a întreprinderii b) c) n ∑ 1 i

b)

c)

n

1

i

=

n

=

i

1

44) Relaţia P

tn

T

T

=

− tS ( j ) = minim ; − tS ( j ) = 0
− tS ( j
)
= minim ;
− tS ( j
)
= 0 .
100 J
T
− (
tS
)
j
exprimă:
J
⋅ T

a) procentul de timp nelucrător al unei linii în flux;

b) procentul de timp lucrator al unei linii de producţie în flux;

c) gradul de ineficientă al unei linii de producţie în flux.

45) Veriga de producţie reprezintă traseul parcurs de materiile şi materialele utilizate între două locuri de muncă ale fluxului tehnologic.

a) DA;

b) NU.

46) Etapa de " Inventarierea operaţiilor tehnologice" este o etapă a:

a) metodei verigilor;

b) metodei gamelor fictive;

c) metodei Cameron.

47) Principiul care stă la baza amplasării locurilor de muncă în metoda gamelor

fictive este cel al grupelor omogene de maşini.

a) DA;

b) NU.

48) Numărul locurilor de muncă necesar pentru fiecare operaţie în parte se

determină în cazul utilizării :

a) metodei gamelor fictive de fabricaţie;

b) metodei verigilor;

c) metodei Cameron.

R ă spunsuri  

Răspunsuri

 

1.a

2.c

3.e

4.b

5.e

6.c

7.d

8.b

9.c

10.d

11.a

12.b

13.c

14.b

15.E

16.e

17.c

18.a

19.b

20.b

21.d

22.c

23.e

24.c

25.c

26.d

27.a

28.a

29.c

30.c

31.a

32.e

33.b

34.d

35.c

36.d

37.a,d

38.a,b,c 39.a,c,f

40.d

41.a,b,e,f

42.a,d

43.b

44.c

45.b

46.b

47.b

48.a

Teste de verificare - Cap.5

5.5.1 Sisteme de organizare şi planificare a activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor

Există următoarele posibilităţi de răspuns la afirmaţiile de mai jos:

a) Ambele afirmaţii sunt adevărate cu valoare cauză-efect;

b) Ambele afirmaţii sunt adevărate fără valoare cauză-efect;

c) Prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;

d) Prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;

e) Ambele afirmaţii sunt false.

Menţionaţi în care din situaţiile de mai sus se încadrează următoarele afirmaţii şi justificaţi răspunsul:

1) Desfăşurare în condiţii optime a procesului de producţie de bază este condiţionată de o bună organizare a procesului de producţie; acest lucru este impus de faptul că în procesul de producţie utilajele sunt supuse proceselor de uzură fizică şi morală.

2)

Ca urmare a procesului de uzură fizică are loc o pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului; acest proces nu este însoţit şi de o pierdere a valorii acestuia.

3)

Din comportamentul diferitelor piese în procesul de producţie se constata ca procesul de producţie nu se produce în mod diferit în timp, iar recuperarea valorii acestora nu poate fi posibil de recuperat.

4)

Folosirea utilajului în procesul de producţie necesită luarea unor măsuri de întreţinere; acestea sunt necesare pentru preîntâmpinarea uzurii excesive a utilajului şi ieşirea prematură din funcţiune.

5)