` Restaurantul este o unitate de alimentatie publica, care imbina activitatea de producere a produselor de alimentatie publica cu cea de servire, oferind

clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de patiserie-cofetarie, bauturi alcoolice si nealcoolice. Pot exista 7 tipuri de restaurante: clasic, specializat, cu specific national sau local, cu program artistic, braserie, berarie, terasa de vara: restaurant clasic - unitate de alimentatie publica cu un larg sortiment de preparate culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mincari, produse de cofetarie, patiserie, inghetata, fructe, bauturi nealcoolice si alcoolice, produse din tutun , iar pentru crearea unei atmosfere distractive poate avea si o formatie muzicala. Presteaza servicii suplimentare de organizare a banchetelor, receptiilor etc. !ategorii de clasificare: ",#,$,%,& stele' restaurant specializat - unitate de alimentatie publica cu un sortiment specific permanent aflat in meniu, amena(at si dotat adecvat. Pot exista 7 tipuri de restaurante specializate: pescaresc, vinatoresc, dietetic, lacto-vegetarian, rotiserie, zahana, familial sau pensiune: restaurant pescaresc - unitate de alimentatie publica ce propune un sortiment larg din preparate culinare din peste, salate, bauturi, decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit. !ategorii de clasificare: #,$,%,& stele' restaurant vinatoresc - unitate de alimentatie publica ce propune un sortiment larg din preparate culinare din vinat (iepure, caprioara, mistret, giste, rate salbatice etc. , salate, bauturi, decorat cu elemente specifice de vinatoare, inclusiv prezentarea personalului. !ategorii de clasificare: #,$,%,& stele' restaurant dietetic - unitate de alimentatie publica ce ofera clientilor sortimente de preparate culinare dietetice, pregatite sub indrumarea unui specialist medical, si bauturi nealcoolice. !ategorii de clasificare: ",#,$,% stele' restaurant lacto-vegetarian - unitate de alimentatie publica ce ofera sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si produse lactate, oua, paste fainoase, orez, salate din legume, dulciuri, lactate proaspete, produse de patiserie, inghetate, bauturi nealcoolice calde si reci. !ategorii de clasificare: ",#,$,% stele' restaurant-rotiserie - unitate de alimentatie publica de mica capacitate, care propune carne la frigarerotisor (pui, muschi de vaca si de porc etc. , gustari reci, salate, bauturi racoritoare, cafea, vin si un sortiment redus de bauturi alcoolice. )patiul de productie se afla in interiorul salii de consumatie. !ategorii de clasificare: ",#,$,% stele' restaurant-zahana - unitate de alimentatie publica care serveste, la comanda, produse (carne de porc, vaca, miel si subproduse de carne (ficat, rinichi, splina etc. , mici, cirnati pregatite la gratar si alese de client din vitrine. *ai poate oferi ciorba, friptura, salate, muraturi, dulciuri etc. !ategorii de clasificare: ",#,$,% stele' restaurant familial sau pensiune - unitate de alimentatie publica ce ofera mai multe variante de meniuri complete la pret accesibil. Poate functiona pe baza de abonament. !ategorii de clasificare: ",#,$,% stele' restaurant cu specific local sau national - unitate de alimentatie publica care ofera sortimente de preparate culinare din obiceiurile gastronomice locale (crama, coliba sau nationale (chinezesc, arabesc, mexican etc. , traditionale sau specifice unor anumite zone. !ategorii de clasificare: #,$,%,& stele' restaurant cu program artistic - unitate de alimentatie publica care, prin dotare si amena(are, asigura derularea unor programe de divertisment (muzica, balet, circ etc. . !ategorii de clasificare: $,%,& stele' braserie - unitate de alimentatie publica ce ofera pe parcursul zilei preparate reci, sortiment restrins

de bucate, cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice de calitate, bere. !ategorii de clasificare: $,%,& stele' berarie - unitate de alimentatie publica specifica pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, in recipiente specifice, si a unor produse si preparate culinare care se asociaza cu berea. !ategorii de clasificare: $,%,& stele' gradina de vara (terasa - unitate de alimentatie publica in aer liber, amena(ata, dotata si decorata cu specific de +gradina+ si care ofera un sortiment diversificat de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice, cafea, fructe etc. Restaurante cu specific italian ,uadri Ristorante : se defineste prin savoare ,fascinatie si eleganta. ,uadri este un restaurant ce ofera placerile unui rafinament culinar-, cu imbinari intre traditie , gratie si eleganta , special create pentru clientii ce cauta servicii de cea mai buna calitate..erasa ,uadri este linistita , aran(ata simplu si cu gust , interiorul rafinat si linistitor./enumirea restaurantului provine din caracteristicul locului./in sensul italienescului 0,uadri1(rame , veti fi intampinati doar de rame goale de tablou- ce permit oricarui vizitator sa-si dea frau liber imaginatiei. *eniul este specific bucatariei de provenienta venetiana , o imbinare perfecta intre bucate bine alese si o prezentare spectaculoasa.2a acestea contribuie din plin si bucatarul sef , pasionat de arta culinara si posesor al unui talent artistic folosit din plin la prezentarea preparatelor. 3n cadrul select al ,uadri Ristorante , cu un numar de locuri de pana la ##4(inclusiv terasa se pot organiza nunti ,botezuri si petreceri . Tehnologia comerciala a unitatilor de alimentatie p 343e46d ublica 5ctivitatea de alimentatie p $%$e%6d ublica se 7ncadreaza 7n sfera serviciilor comerciale prestate populatiei si consta 7n productia si (sau comercializarea preparatelor culinare si a bauturilor. )erviciile de alimentatie publica sunt activitati destinate satisfacerii nevoii de hrana a clientilor care apeleaza la unitatile specializate 7n acest sens. 8n ultimul timp aceste servicii au rolul de a asigura si nevoia de divertisment si socializare a clientilor prin ambianta specifica care se creaza cu aceste ocazii. 6.2 Serviciile de alimentatie publica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - activitati imateriale si intangibile. )erviciile nu au existenta de sine statatoare (fizica deci nu pot fi apreciate, examinate cu a(utorul organelor de simt. 5cest aspect va determina o permanenta ne7ncredere a clientului 7n legatura cu nivelul calitativ al prestatiei de care va beneficia si pe care de regula o plateste 7n avans' - serviciile nu pot fi depozitate 7n vederea unui consum ulterior' oferta odata facuta si neutilizata reprezinta o pierdere din punctul de veedre al prestatorului, - oferta de servicii este rigida 7n raport cu cererea, adica nu se poate adapta la oscilatiile nivelului cererii' - productia si consumul acestor servicii coincid' - serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului' calitatea serviciilor depinde caracteristicile prestatorului: profesionalism, amabilitate, disponibilitate, bun simt, bun gust, etc' - prestatiile sunt unice, adica nu se repeta niciodata 7n acelasi mod desi 7n aparenta conditiile spatio - temporale sunt aceleeasi' - serviciile sunt eterogene' - pretul serviciilor este un pret al cererii.

6.3 Tipologia unitatilor de alimentatie p 343e46d ublica (UA ! ". #upa caracterul activitatii: unitati permanente unitati sezoniere unitati de categoria +lux+' unitati de categoria 3' unitati de categoria a ll-a' 3. #upa locul de amplasare:

#. #upa gradul de con$ort:

- unitati 7n localuri fixe situate 7n proximitatea punctelor de mare atractie, magazine, hoteluri, piete, gari, porturi, teatre, cinematografe, scoli, 7ntreprinderi si institutii, zone de agrement' - unitati mobile, organizate 7n: tonete, furgonete, vagoane de cale ferata, nave fluviale si maritime, nave aeriene, etc 4. #upa $orma de v%nzare: unitati cu v9nzare clasica (v9nzatori, ospatari ' unitati cu autoservire' automate comerciale. &. #upa pro$ilul activitatii: a - restaurant clasic' restaurant specializat: pescaresc, v9natoresc, lacto-vegetarian, braserie, dietetic, rotiserie, zahana, pensiune (familial ' gradina de vara' berarie' restaurant cu specific local, regional, national (crama, sura, coliba, han ' baruri (de zi, de noapte, snac: - bar, disco-bar unitati fast - food (restaurant cu autoservire, bufet tip expres, bistro, pizzerie ' cafetarie, cofetarie' patiserie, placintarie, simigerie.

b unitati de alimentatie publica cu servire preponderenta a preparatelor culinare: restaurante, unitati fast - food, etc c unitati pentru desfacerea unor preparate culinare 7n completarea meniului de baza: berarie, braserie, etc. 6.4 'lientii unitatii de alimentatie publica !lientii unei unitati de alimentatie p $%$e%6d ublica sunt persoane care cumpara serviciile oferite de acestea 7n scopul satisfacerii 7n principal nevoii de hrana. !alitatea serviciilor oferite si satisfactia personala este obiectivul fiecarui client . )atisfactia rezulta din coincidenta dintre asteptarile clientilor 7n legatura cu serviciile prestate si realitatile constatate 7n mod real 7n timpul consumului acestor servicii. !alitatea serviciilor de alimentatie este determinata de un ansamblu de factori: - calitatea dotarilor

- calitatea preparatelor culinare servire - calitatea personalului. 8n functie decerintele manifestate se poate stabili o tipologie a clientilor unitatilor de alimentatie si turism: clientul e(igent care manifesta cerinte ridicate 7n ceeace priveste calitatea serviciilor si se informeaza atent 7n prealabil. 5precierile acestui client vor fi cu at9t mai severe cu c9t serviciile prestate nu va fi 7n conformitate cu satisfactiile promise. 8n fata unui asemenea client, ospatarul va trebui sa faca dovada unui real profesionalism. )clientul credul este persoana care apreciaza 7n primul r9nd bunele relatii pe care le stabileste cu personalul unitatii. ;n asemenea client trebuie tratat cu gentilete si curtoazie. pentru ca daca se va simti lezat, (furat el va replica puternic. - clientul indi$erent este persoana care se limiteaza la nevoia de a m9nca si bea 7n cadrul bugetului de care dispune. <l evita pe c9t posibil contactul cu personalul unitatii. 5cest tip de client este obisnuitul restaurantelor cu autoservire sau al unitatilor fast-food. 6.4." *lemente ale comunicarii pro$esionale +n unitatile de alimentatie publica

8n relatiile personalului cu clientii comunicarea poate fi verbala sau nonverbala. 'omunicarea verbala se realizeaza prin mesa(e transmise cu a(utorului limba(ului articulat. 'omunicarea nonverbala vehiculeaza mesa(e exprimate cu a(utorul limba(ului trupului (pozitia corpului, privire, mimica, gesturi . !ercetarile 7n acest domeniu au demonstrat ca ma(oritatea mesa(elor sunt transmise prin intermediul comunicarii nonverbale. Principalele mi(loace de comunicare client - personalul de servire: Sur%sul este cel mai eficient mod de 7nt9mpinare a clientului. )e creaza automat un climat de buna dispozitie si 7ncredere. =ine7nteles ca +sur9sul comercial+ fortat, crispat nu da acelasi rezultat. )ur9sul trebuie fie natural si spontan pentru a fi perceput ca atare rivirea este un canal de comunicare care stabileste contactul 7ntre persoane 7nca din primul moment. 5 privi un client 7nseamna a-l recunoaste si de a-i transmite un mesa( de genul: +v-am vazut, voi face tot posibilul pentru a va servi 7n cel i scurt timp+. ,esturile traduc si 7ntaresc mesa(ele pe care o persoana vrea sa le exprime' ele trebuie sa fie naturale, spontane, pentru a convinge. 8n prezenta clientilor trebuie sa se evite bratele 7ncrucisate care marcheaza o atitudine rezervata sau pumnii str9nsi care denota iritare, m9nie. )unt preferate gesturile largi cum sunt bratele deschise, usor 7ntinse, semnific9nd disponibilitatea de a face un serviciu. -ocea este caracterizata prin: timbru care trebuie sa se adapteze circumstantelor pentru primirea clientului' vocea trebuie sa fie calda, amicala, naturala' se utilizeaza un ton pentru a crea un climat de 7ncredere, pentru a convinge' debit care conditioneaza buna 7ntelegere a mesa(ului' el trebuie de asemenea adaptat circumstantelor si clientilor' o persoana 7n v9rsta va aprecia un debit mai lent permit9ndu-i sa 7nteleaga mai bine: articularea cuvintelor permite o pronuntie corecta a cuvintelor. -ocabularul. 2imba(ul uzual va fi combinat cu cel profesional, sobru, tehnic, scopul nefiind

acela de a soca clientul ci de a se face 7nteles 7n mod clar. )e recomanda evitarea anumitor cuvinte: - cuvintele negative: +>u...+' +<ste imposibil...+' +>ici o data 7n viata...+. <le creaza un climat tensionat si negativ pentru client. <ste preferabil de a pune 7ntrebari suplimentare pentru a 7ntelege mai bine clientul si a-l face sa spuna +da+: +?a g9nditi ca ar fi posibil...@+' +Preferati aceasta masa...@+. - cuvintele agresive pentru a se evita disputele. Aormule de adresare cu efect pozitiv: +Personal eu estimez ca...+' +!redeti 7n experie mea...+' +<u va voi demonstra ca...+. - cuvintele diminutive sau $ara valoare: +;n mic aperitiv...+' +B mica masa+' +)cuzati-m9 ca va deran(ez pentru a lua comanda...+. -cuvintele e(agerat tehnice. !lientul va 7ntelege greu si se va simti nea(utorat 7n alegerea sa. /e retinut: !ele sase cuvinte cele mai importante: +!e pot sa fac pentru dumneavoastra@+ !ele cinci cuvinte cele mai importante: +5m facut eu o eroare@+ !ele patru cuvinte cele mai importante: +!are este parerea dumneavoastra@+

!ele trei cuvinte cele mai importante: +!e doriti dumneavoastra@+ !ele doua cuvinte cele mai importante: +*ultumesc multC+ !uv9ntul cel mai important: +/umneavoastraC+ !uv9ntul cel mai putin important: +<u+. .inuta vestimentara si corporala a personalului face parte din primele impresii ale clientului atunci c9nd intra 7ntr-o unitate de alimentatie publica. 8n acest sens, se recomanda: 7mbracaminte adaptata functiei si stilului unitatii' 7mbracaminte functionala agreabila de purtat si de servit'

7mbracaminte usoara de 7ntretinut si totodata curata' 7ncaltaminte 7n buna stare si curata' m9inile si unghiile curate si 7ngri(ite' p9rul cu aspect curat si aran(at pe toata perioada serviciului' pentru barbati, obrazul ras proaspat' barba este incompatibila cu meseria de ospatar 7ntr-un restaurant' un machia( foarte discret, pun9nd 7n valoare persoana' partile vizibile ale picioarelor epilate, dresuri discrete' purtarea bi(uteriilor 7n limita decentei (verigheta, ceas . /rganizarea interioara a unitatilor de alimentatie publica Planul de organizare interioara a unitatilor de alimentatie publica se diferentiaza 7n functie de profilul si capacitatea unitatilor, gradul de confort asigurat, preturile practicate. Brganizarea interioara moderna si eficienta a unitatilor de alimentatie publica are 7n vedere comasarea pe c9t posibil a functiilor 7n spatii unice 7n scopul reducerii compartimentarilor, a suprafetelor si volumelor construite, respectarea unor prescriptii de ordin general referitoare la structura pe destinatii, dimensionarea spatiilor comerciale, organizarea circuitelor (fluxurilor de circulatie, formelor si sistemelor de servire, dotarea cu mobilier si utila(e, etalarea gamei de preparat culinare si a bauturilor. Structurarea pe destinatii a supra$etei comerciale a! Spatii pentru consumatori:

- spatii pentru primirea consumatorilor (vestibul, hol, garderoba ' spatii pentru servire (sala de consumatie, terase ' grupuri sanitare pentru consumatori.

b! Spatii pentru productie: spatiul pentru prelucrarea primara a materiilor prime (curatare, spalare, transare etc. ' spatiul pentru prepararea la cald (bucataria calda ' spatiul pentru pregatirea preparatelor ce se servesc reci (bucataria rece ' spatiul pentru prepararea produselor pentru cofetarie si patiserie. c! Spatii pentru sectii de distributie: d! bar' bufet. Spatii de depozitare:

spatii pentru primirea si receptia marfurilor' spatiul pentru pastrarea articolelor de bacanie (faina, zahar, paste fainoase etc. ' spatiul pentru pastrarea alimentelor perisabile (carne, peste, produse lactate proaspete etc , dotate cu utila(e frigorifice' spatiul pentru pastrarea legumelor si fructelor proaspete si conservate' spatiul pentru pastrarea bauturilor' spatiul pentru depozitarea ambala(elor' spatiul pentru pastrarea obiectelor de inventar de rezerva si a hainelor de protectie' spatiul pentru pastrarea utila(elor si a mobilierului de rezerva' alte spatii de pastrare (depozitare , ca de exemplu: pentru combustibil, pentru deseuri alimentare etc. e! Spatii pentru acces: oficiul de legatura 7ntre sala de consumatie si bufet, bar, spalator de vesela, bucatarie. $! Spatii pentru personalul unitatii: biroul sefului de unitate' vestiare' grup sanitar (D!-uri, dusuri, lavoare . g! Spatii tehnice: h tabloul electric general' centrala pentru producerea aburului tehnologic' camera hidroforului si a pompelor' camera agregatelor frigorifice' turnul pentru lift' instalatia de aer conditionat s.a.. Spatii au(iliare:

spalatorie' gara(e si atelier pentru autovehiculele unitatii' ateliere pentru 7ntretinerea si repararea utila(elor, instalatiilor, mobilierului, obiectelor de inventar si ambala(elor. 5mplasarea acestor spatii 7n cadrul suprafetei comerciale trebuie sa urmareasca satisfacerea 7ntr-o masura c9t mai mare a necesitatilor tehnologice si functionale, caracteristice fiecarui tip de unitate. Brganizarea spatiilor se va realiza tin9nd seama de: - necesitatea utilizarii integrale a suprafetei comerciale' - pastrarea diferentiata a materiilor prime, a semipreparatelor, a unor produse finite, dupa natura si

caracteristicile de conservare ale fiecaruia, asigur9ndu-se temperaturile corespunzatoare de pastrare, ca si respectarea conditiilor igienico-sanitare 7n vigoare' - prelucrarea materiilor prime 7n spatii separate, tin9nd seama de vecinatatile admise, dotarea cu instalatiile necesare prelucrarilor respective (carne, pasare, peste, legume si fructe, oua,etc ' - realizarea productiei de preparate culinare 7n sectii distincte (bucatarie calda, bucatarie rece, produse de cofetarie si patiserie cu respectarea urmatoarelor principii: a. vecinatatea activitatilor care au o relatie comuna, viz9nd realizarea de drumuri scurte' b. neinterferarea circuitelor' c.gestiune unica si posibilitatea de cuprindere 7n aria vizuala a bucatarului sef a 7ntregii activitati ce se desfasoara 7n bucut9rie' d.verificarea marfurilor si a personalului' - organizarea 7n spatii separate a prepararii produselor de cofetarie si patiserie, asigur9ndu-se prepararea, coacerea si finisarea produselor, pastrarea corespunzatoare a acestora, dotarea separata cu utila(e si mobilier a laboratorului' - asigurarea de fronturi catre oficiu, pentru bucataria calda, bufetul rece, barul de bauturi si spalatorul de vesela' 7n cazul unitatilor cu autoservire, aprovizionarea liniilor de autoservire se face direct din bucatarie, lipsind oficiul' - spatiile pentru spalarea veselei si a vaselor pot fi organizate separat sau 7nglobate 7n sectiile pe care le servesc' - dotarea fiecarui spatiu afectat procesului de preparare a produselor culinare - cu instalatii de spalare cu apa calda si rece' - colectarea deseurilor rezultate din prelucrarea materiilor prime, 7n pubele amplasate 7ntr-un spatiu cu acces din exterior si cu ventilatie directa' - accesul catre grupurile sanitare 7n folosinta consumatorilor, c9t si catre cele ale personalului unitatii, nu este admis direct din sala de consumatie si respectiv din spatiile de lucru' grupurile sanitare pentru consumatori se vor amplasa 7n apropierea spatiilor de primire a publicului si retrase fata de fluxul principal de circulatie a acestuia, - dimensionarea garderobei (" m te(ghea la 7& locuri la mese 7n functie de profilul, categoria si marimea unitatii, aceasta fiind obligatorie numai 7n cazul unitatilor cu peste E4 de locuri la mese' garderoba se amplaseaza 7n afara fluxului principal de intrare si iesire din local. 6.&.2 /rganizarea $lu(urilor de activitati Brganizarea interioara a unitatii de alimentatie p $%$e%6d ublica presupune stabilirea unor fluxuri tehnologice optime, astfel 7nc9t activitatea sa se poata desfasura 7n bune conditii si 7n spatii minime. Pentru aceasta se vor organiza cel putin urmatoarele circuite: - al materiilor prime de la receptie si depozite la sectiile de preparare' - al servirii preparatelor culinare si debarasarii meselor' - al evacuarii deseurilor' - al personalului de servire (oficiu - sala de consumatie' sala de consumatie - oficiu si spre grupul sanitar ' - al consumatorilor (acces 7n unitate - garderoba - sala de consumatie - grup sanitar . 8n stabilirea acestor circuite se urmareste:

flux continuu si unisens' neinterferarea diferitelor circuite' trasee scurte si directe' respectarea circulatiei pe dreapta.

8n acest scop se vor respecta unele reguli: - comunicarea directa (prin oficiul ospatarilor 7ntre sala de consumatie si spatiile de productie' - organizarea circuitului de servire si debarasare 7n (urul oficiului, astfel 7nc9t distanta de parcurs pentru un ospatar sa nu depaseasca $4 m (7n mod exceptional, %4 m ' - dimensionarea corespunzatoare a spatiilor de circulatie: culoar principal 7ntre mese de ",&4-#,44 m' culoare secundare 7ntre mese de 4,F4-","4 m'

usi late de cel putin ",&4 m, 7ndeosebi 7n spatiile de productie si batante 7n locurile cu o circulatie foarte mare' - accesul ospatarilor 7n sala de consumatie sa se faca din directia opusa accesului consumatorilor' - asigurarea de accese separat pentru intrarea si iesirea ospatarilor, 7n procesul de servire a consumatorilor' - 7n circuitul materiilor prime de la locul de pastrare si de la acesta la sectia de pregatire si preparare, ca si 7n circuitul semipreparatelor si de evacuare a deseurilor, trebuie sa se evite 7ncrucisarile, asigur9ndu-se cele mai scurte trasee' - pentru grupurile sanitare 7n folosinta personalului nu se admite accesul direct din spatiile de lucru' - circulatia la garderoba, ca si la grupul sanitar 7n folosinta consumatorilor, trebuie sa se faca din holul de primire, pe un traseu retras fata de fluxul principal de intrare si iesire' - circulatia consumatorilor 7n sala de consumatie spre mese trebuie sa se faca evit9nd traversarea salii de consumatie' - 7n cadrul unitatilor cu autoservire, accesul consumatorilor la linia de distributie sa se faca fara traversarea salii de consumatie, c9t mai direct, iar mesele sa fie amplasate 7n zone c9t mai retrase. !ircuitele de debarasare sa fie stabilite la capatul opus zonei de acces al consumatorilor la linia de autoservire 6.&.3 Sisteme de servire Aorma de servire practicata 7n unitatile de alimentatie p $%$e%6d ublica trebuie sa asigure buna servire a consumatorilor si obtinerea rentabilitatii dorite. Autoservirea se practica 7n restaurante cu autoservire, cofetarii (cu autoservire totala sau partiala , unitatile tip bufet - expres, cantine-restaurant, bufetele din incinta unitatilor, prin intermediul liniei de autoservire, cu plata anticipata sau ulterioara consumatiei. Servirea de catre ospatari se utilizeaza 7n mod deosebit 7n restaurantele clasice. Practicarea acestei forme de servire presupune profesionalism din partea personalului de servire. 8n mod concret se practica sistemul de servire direct (ospatarul efectueaza toate operatiile procesului servire, direct la masa consumatorilor , sistemul de servire indirect (produsele portionate se aduc la masa de catre ospatari, iar consumatorii se autoservesc , servirea la bol, la platou sau servirea la gheridon (respectiv cu realizarea pe o masa speciala 7n fata consumatorilor a unor open finale de pregatire a preparatelor comandate . Servirea prin v%nzator se utilizeaza 7n cofetarii, patiserii cu posibilitatea consumului pe loc

sau la domiciliu. Servirea pe baza de comanda prealabila cu aducerea preparatelor (de regula fast - food-uri la domiciliul consumatorilor. )istemul poate fi practicat de mai multe unitati, preparatele fiind destinate servirii individuale sau colective (organizarea de mese 7n afara unitatii . 6.&.4 #otarea cu mobilier si utila0e a unitatii de alimentaie publica ;5P sunt dotate cu mobilier comercial, utila(e sau alte obiecte de inventar 7n functie de profil, categorie, volumul desfacerilor, structura si caracteristicile operatiilor pe care le desfasoara. 5ceste echipamente sunt destinate 7n principal productiei si desfacerii - consumului preparatelor. Aspecte generale +n legatura cu particularitatile constructive si $unctionale ale mobilierului: 5 *obilierul din sala de consumatie si de pe terase: sa se armonizeze cu elementele constructive si decorative ale salii de servire' sa asigure folosirea c9t mai rationala a suprafetei ce se mobileaza' prin dimensiuni si dispunere sa permita o circulatie lesnicioasa at9t a consumatorilor c9t si a personalului de serviciu' sa fie adaptat sistemului de v9nzare practicat 7n unitatea respectiva, caracterul unitatii si frecventei consumatorilor' sa fie confectionat din materiale rezistente care sa-i asigure o durabilitate 7ndelungata' sa fie usor de 7ntretinut si igienic, sa fie usor de exploatat' sa corespunda conceptiei moderne despre confort. *obilierul salilor de consumatie si al teraselor este alcatuit din mese, scaune, canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu (console , gheridoane, cuiere, umbrele (pentru terase . 1esele pentru servit se diferentiaza 7n ceea ce priveste forma, dimensiunile si aran(area lor 7n sala de servire, 7n raport de profilul unitatii. *aterialul din care se confectioneaza poate fi lemn, metal sau combinatie lemn-metal-material plastic. Aorma poate fi patrata, dreptunghiulara, rotunda sau ovala. /imensiunile diferitelor tipuri de mese pot fi urmatoarele' 7naltimea 7& cm sau ""&-"#& cm (tip bar ' marimea blatului' la mese patrate, &4 x &4 cm, && x && cm, 64 x 64 cm, 74 x 74 cm, F4 x F4 cm sau "44 x "44 cm' la mesele dreptunghiulare, "7& x "44 cm (pentru 6-E persoane , #&4 x "44 cm (pentru E-"4 persoane , $44 x "44 cm (pentru "4-"# persoane ' la mesele rotunde, diametrul "44 cm (pentru % persoane , "7& cm (pentru "4 persoane si #44 cm (pentru "# persoane . Pentru unele tipuri de unitati (bar de zi, discoteci se pot utiliza mese cu 7naltimea mai mica. 5mplasarea meselor se face 7n functie de marimea, forma si pozitia salii de servire, urmarindu-se o aliniere perfecta si o combinatie estetica si functionala. 8ntre mese se creeaza culoare principale, de ",&4-#,44 m pentru fluxul consumatorilor si al lucratorilor din procesul servirii si culoare secundare, de 4,F4-",#4 m destinate trecerii consumatorilor si lucratorilor printre mese. )e va evita apropierea de usile de acces 7n sala si la grupurile sanitare. Scaunele, canapelele, taburetele, fotoliile se aleg 7n functie de tipul si categoria unitatii. )cheletul trebuie sa fie din acelasi material precum cel de la structura meselor, iar la tapiterie, 7n general, se folosesc tesaturi din fibre textile sau materiale sintetice. /imensiuni indicate: 7naltimea propriu-zisa %&-%6 cm, %#-%& cm (taburete , 7&-E& cm (bar , 7naltimea spatarului E4-F4 cm' 7nclinatia spatarului "4-"&G. 1esele de serviciu (console destinate pastrarii inventarului de servire pot fi sub forma de dulapuri 7nchise prevazute cu rafturi si casete pentru tac9muri, sub forma de vitrine. /imensiunile

uzuale sunt: 7naltimea p9na la ",#4 m, latimea cea E4 cm (prevazuta cu doua usite de c9te %4 cm . >umarul consolelor este conditionat de numarul meselor de servire si de categoria unitatii. 8n general pentru o servire rapida se prevede la #4-#& mese o masa consola, plus o consola mai mare pentru 7ntreg salonul si 7nca una la dispozitia sefului de unitate. 5mplasarea consolelor se face la 7ndem9na ospatarilor, pe l9nga st9lpii de rezistenta ai salii sau pe marginea peretilor, astfel 7nc9t sa nu incomodeze consumatorii la mesele de servire. 1esele gheridon destinate operatiunilor de prezentare, preparare, transare si servire la masa consumatorilor, 7n special 7n unitatile reprezentative si de categoria 3, au dimensiunile unei (umatati de masa obisnuita. >umarul lor este stabilit 7n functie de compartimentarea sectoarelor de mese, 7n general fiecare lucrator trebuie sa aiba 7n raion cel putin o masa gheridon. 5mplasarea gheridoanelor se face c9t mai estetic, aliniate pe culoarele principale, la colturile meselor. 2! #otarea cu utila0e se realizeaza tin9nd seama de: - tipul de unitate' - numarul de locuri la mese' - sortimentul si volumul de preparate ce urmeaza sa desfaca unitatea' - asigurarea nevoilor de productie si desfacere ale unitatii' - necesitatea de a se amortiza 7ntr-un termen c9t mai scurt' - realizarea unor consumuri scazute de energie, combustibil, apa etc' - obtinerea unor produse de calitate superioara' - usurinta 7n manipulare, demontare si montare zilnica pentru 7ntretinere' - silentiozitate' - 7ntretinere usoara, revizii si reparatii necostisitoare' - durata mare de serviciu. Aelul, caracteristicile si numarul utila(elor se determina 7n functie de tipul, caracterul, marimea si amplasamentul unitatii, preparatele si bauturile ce se desfac, orarul de functionare etc. 2ista utila(elor necesare se 7ntocmeste numai dupa stabilirea amanuntita a 7ntregii tehnologii a fabricarii produselor si cunoasterea exacta a caracteristicilor si performantelor utila(elor. 'ele doua mari grupe de utila0e necesare +n alimentatia publica (de productie si de servire se pot diviza astfel: " ;tila(e de productie pentru prelucrarea materiilor prime: masina de curatat cartofi' masina de tocat carne' malaxor pentru coca si carne' fierastrau electric pentru taiat oase' masina de spritat c9rnati' cuter' laminor pentru coca' masina de fabricat fondant' masina mena(era universala de bucatarie (robot . 2! Utila0e tehnice (de pregatire la cald!: masina de gatit' friteuza' tigaie basculanta' marmita'

cazanele basculante' cotlon pentru cazan' cuptor gratar3 rotisor. 3! Utila0e $rigori$ice: vitrina frigorifica (adaptata tipului de unitate ' bar de bere' bar de racit sticle' dulap frigorific pentru carne' camera frigorica demontabil9' masina de fabricat si distribuit 7nghetata moale' conservatoare de 7nghetata. 4! 1obilier tehnologic: mese de lucru (de diferite tipuri ' spalatoare (pentru alimente, vase, vesela eto ' dulapuri (calde si neutre ' cuier pentru carne' butuc de transat carne' eta(era. &! 1i0loace manuale de transport:

mi(loace de transport 7n interiorul unitatii (liza, carucior cu patru roti, carucior pentru transportul preparatelor 7n unitate, carucior pentru debarasat, carucior pentru servit, carucior pentru flambat etc ' utila(e pentru comertul mobil (carucior pentru v9nzarea diferitelor preparate de bucatarie si cofetarie, carucior pentru desfacerea 7nghetatei, carucior cu autosaturatoare pentru debitarea siropului ' utila(e pentru transportul preparatelor de la locul de productie la unitatea de desfacere (capsuri pentru pra(ituri, tavi pentru transportul carnii, containere izoterme, cutii pentru mititei, casolete izoterme . 6!Utila0e au(iliare: 4! linii de autoservire' utila(e de desfacere rapida tip carusel' masina de taiat mezeluri' masina de taiat p9ine' masina de portionat unt' c9ntare' masina de spalat vesela' masina de spalat pahare' boiler (la unitatile fara apa calda din instalatii centrale sau pentru rezerva ' dezintegrator de deseuri. Utila0e de des$acere:

linie de desfacere tip snac:-bar' - linie de bar' vitrina frigorifica.

8n desfasurarea procesului de productie un rol 7nsemnat 7l au ustensilele, dispozitivele, vasele de gatit care trebuie sa faca parte din dotarea bucatariilor si a laboratoarelor de productie, respect9ndu-se numarul si structura impuse de operatiunile ce urmeaza a fi executate, potrivit tipului si categoriei unitatii. Bbiectele de inventar (vesela, articole de sticla, tac9muri etc. necesare 7n salile de consumatie contribuie la asigurarea unei bune desfasurari a procesului de servire. 5legerea lor se va face 7n functie de tipul, categoria de pret a unitatii si forma de servire. 6.6 articularitati ale tehnologiei comerciale +n unele tipuri de unitatide alimentatie p 343e46d ublica <xperienta practica a determinat validarea unor modele de organizare interioara a unitatilor de alimentatie publica. 5ceste solutii sunt adaptabile si perfectibile tuturor tipuri de unitati 7n functie de particularitatile constructive si natura clientelei de servit. 6.6." Amena0area restaurantului clasic 5mplasarea acestor unitati se face 7n zonele centrale a localitatilor urbane, 7n cadrul centrelor comerciale pentru mai multe ansambluri de locuinte sau 7n zonele de agrement. Restaurantul clasic dispune de baza proprie de productie pentru consumul 7n unitate dar exista si posibilitatea livrarii de preparate pentru alte unitati. <lementul constructiv de baza este sala (salonul de servire cu o capacitate de cca E4 - #44 locuri la mese. )ala de servire prin modul de conceptie, dotare, decorare si ambient trebuie sa corespunda celor mai 7nalte cerinte de calitate formulate de catre clienti. !alitatea serviciului depinde de calitatea preparatelor culinare, a echipamentelor utilizate si profesionalismul personalului. !alitatea echipamentelor folosite este 7n concordanta cu caracteristicile tehnico - functionale, ergonomice, estetice pe care le poseda. Piesele de mobilier din sala de servire sunt realizate din materiale de calitate superioara si sunt preferate de regula cele apartin9nd stilului clasic, caracterizat prin eleganta si sobrietate. .ipuri de mobilier: mese pentru servire, de preferat de forma patrata (F4 x F4 cm sauHsi dreptunghiulara (E4 x "#4 cm ' pentru restaurantele de categorie superioara se pot folosi si mese rotunde sau ovale. 8ntre mese se creaza culoare principale de ",&4-#,44 m si culoare secundare de 4,F4-","4 m' scaune de dimensiuni uzuale, cu finisa(e diferite, 7n functie de categoria unitatii' 7n restaurantele de categorie superioara se folosesc fotolii sau semifotolii' 7n unitatile cu frecventa mai mare a clientilor si de categoria a 3l-a si a lll-a se pot utiliza si tabureti executati din materiale care sa se armonizeze cu restul mobilierului' mese de serviciu (console , pentru rezerva de obiecte de inventar. 8n restaurantele de categorie superioara trebuie sa existe o consola la #-$ raioane. >umarul acestor mese nu trebuie sa fie prea mare, pentru a nu diminua estetica salonului. )e interzice utilizarea meselor de serviciu pentru depunerea vaselor utilizate'

- gheridoane care se utilizeaza 7ndeosebi, 7n restaurantele de categorie superioara pentru cazul 7n care unele preparate solicitate de consumatori necesita pregatirea, transarea, portionarea, filetarea, flambarea 7n fata acestora. 8n restaurantele 7n care se practica servirea la gheridon se recomanda ca 7n fiecare raion sa existe "-# gheridoane de rezerva' fiecare ospatar trebuie sa aiba la dispozitie 7n raionul sau o masa gheridon. Restaurantul clasic ofera clientilor un serviciu de 7nalta tinuta prin intermediul unui personal extrem de bine pregatit. *eniul este format dintr-un sortiment foarte variat de preparate care reflecta bucataria nationala si internationala, c9t si dintr-o mare varietate de bauturi indigene si straine. 6.6.# Amena0area barului )uprafata comerciala a unui bar are ca elemente constructive principale oficiul, te(gheaua-bar, sala de consumatie, terasa (7n functie de posibilitati , dependinte. Te0gheaua)bar - caracteristici - forme diferite - lineara, curbata, 7n forma de 2' - 7naltime de cca ",&4 m si lungime variabila, amplasata paralel cu un perete al 7ncaperii' - functioneaza ca loc de consumatie pentru clientii grabiti fiind dotata cu scaune 7nalte' - interiorul te(ghelei (poate contine urmatoarele dispozitive: distribuitor de bauturi, instalatie de apa rece si calda, spatiu adaptat pentru sticle si vesela, cuptor cu microunde, masina de cafea-expresso, masina de fabricat gheata, mixer electric, storcator de fructe pentru prepararea sucurilor naturale, masina de spalat pahare, eta(ere si sertare, casa de marcat. Pe peretele din spatele te(ghelei sunt amena(ate vitrine frigorifice deasupra carora sunt ridicate rafturi pentru prezentarea bauturilor destinate v9nzarii. /$iciul (7n situatia 7n care este prezent este o 7ncapere adiacenta destinata pentru amplasarea congelatorului, frigiderului, depozitarea unor produse, pastrarea veselei si a altor obiecte de inventar Sala de consumatie. /ecorarea si amena(area salii trebuie sa dea impresia de confort si intimitate. )e recomanda a se acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente: alegerea culorilor, iluminatului, 7ncalzirea si climatizarea, acustica salii, ambianta muzicala. Aigurile urmatoare prezinta dimensiunile recomandate de catre specialisti pentru amena(area localurilor destinate functionarii unui bar.

6.6.3 Amena0area restaurantelor ) canntina Restaurantele - cantina sunt unitati care asigura desfacerea unui numar relativ redus de preparate culinare si bauturi nealcoolice la preturi accesibile 7n sistem autoservire. )e considera ca rentabilitatea nu poate sa fie asigurata daca numarul de consumatori este sub &44 pe zi.

>umarul acestor unitati de alimentatie a 7nregistrat o crestere continua odata cu extinderea obiceiului unei parti a populatiei de a lua masa 7n afara caminului, chiar 7n cadrul locului de munca. Programul de functionare a acestor unitati este adaptat 7n functie de specificul activitatii desfasurate de categoria principala de clienti (elevi, studenti, muncitori, etc cu posibilitatea de a se servi # sau chiar $ mese pe zi. Programul de lucru poate fi continuu pe durata unei zile de lucru sau fractionat 7n anumite intervale orare (de exemplu "",%& - "%,44 si de aici necesitatea de a pregati si servi masa 7ntr-un interval foarte scurt de timp' timpul mediu de care dispune un client pentru a -si alege meniul si a lua masa cca $4 de minute . Supra$ata totala a salii de consumatie se determina urmarindu-se respectarea numarul de mp care revin la un loc de masa. )e are 7n vedere suprafata ocupata de: scaune, mese, acces la masa, culoare de circulatie principale, dega(amente. )e recomanda alocarea a ",44 mp I loc pentru un confort minim, ",#4 mp H loc pentru confort mediu, ".$4 mp H loc pentru confort normal si ",%4 mp H loc pentru confort adecvat. 'uloarele de circulatie. !irculatia clientilor trebuie sa se efectueze, tin9nd seama de urmatoarele cerinte: a evita aglomerarile: se prevad alei de circulatie de ",&4 m latime' a nu deran(a consumatorii asezati: aleile secundare vor avea " m latine'

directiile de circulatie ale clientilor trebuie sa tina seama de circuitele de debarasare' 7n aceste unitati se practica frecvent varianta 7n care clientii debaraseaza ei 7nsisi platoul la sf9rsitul mesei. Pentru rapiditatea serviciului, este indispensabil ca traseul de intrare 7n sala de consumatie sa se deschida c9t mai rapid posibil spre linia de autoservire, iesirea trebuie sa se situeze c9t mai aproape posibil de circuitul de debarasare a platourilor. 1obilierul se alege 7n functie de natura materialului, forma, colorit, rezistenta la uzura, confort, talie, posibilitati de 7ntretinere. /imensiunile unei mese pentru % persoane trebuie sa fie calculate 7n functie de suprafata a % platouri si de nevoia de a avea un spatiu liber 7n mi(loc pentru a pastra o carafa cu apa si alte accesorii. ;tilizarea meselor pentru #, % sau 6 persoane se efectueaza 7n functie de cerintele clientelei. .otusi, pentru o mai buna rotatie a locurilor la mese este recomandat a fi utilizat raportul: E4I mese cu % locuri si #4I mese cu # locuri. <xista posibiitatea de a obtine mese de E locuri apropiind # mese de % locuri. *esele rotunde pot fi utilizate, dar ocupa mai mult loc dec9t cele rectangulare. 5legerea scaunelor va tine seama de modul de manipulare (usor si fara zgomot c9nd clientul 7si apropie scaunul de masa , rezistenta la utilizare 7ndelugata. Acustica unei sali care va primi cca #&4 de persoane la masa 7n acelasi timp trebuie abordata cu multa atentie mai ales cu c9t 7n unitatile moderne destinate clientilor tineri se prefera folosirea unui fond muzical pentru crearea unui ambient placut 7n timpul servirii. 5stfel, trebuie redus la minim nivelul sonor datorat circulatiei persoanelor, zgomotelor de pasi pe sol, zgomotelor liniei de autoservire, a veselei, a conversatiei etc. 8n acest scop se pot utiliza diverse solutii constructive: pereti izolanti, 7nvelisuri absorbante de zgomot, paravane de separare a locurilor dintre sala de consumatie si spatiile tehnice. Asigurarea temperaturii optime si a ventilatiei sunt probleme care determina 7n mod direct functionalitatea salii. 5cestea sunt aspecte foarte importante 7n special pentru perioadele calduroase ale anului 7n intervalele orare aglomerate. 5cesti parametrii d emicroclimat se asigura at9t prin metode naturale (deschiderea geamurilor, usilor c9t si cu a(utorul instalatiilor de climatizare. .emperatura optima 7n cadrul salii este de cca "E -## grade !elsius iar viteza de circulatie a aerului de 4,$ - 4,& mHs.

1odel de determinare a capacitatii salii de consumatie )e va lua ca exemplu o cantina - restaurant care trebuie sa asigure hrana zilnica pentru 644 persoane 7ntre orele "#,44-"%,44. B linie de autoservire poate sa asigure un debit de 7-E clienti pe minut' durata mesei de $4 minute. 'alcului numarului de locuri la mese: numar de consumatori: 644' timpul de ocupare pe un client 7n sala de consumatie: $4 de minute' numarul de clienti prevazuti a fi serviti 7n $4 minute: 7 x $4 J #"4 clienti'

- rotatia maxima J F4 H$4 J $ (ultimii clienti sunt serviti la "$$4 deci amplitudinea serviciului este de F4 minute . - rotatia prevazuta a unui loc la masa este de 644 H#"4 J #,E& 'oncluzie: este nevoie de #"4 locuri la mese pentru a satisface cererea manifestata din partea consumatorilor. #eterminarea supra$etei de consumatie: suprafata acceptata pe un loc la masa: ",$4 mp' suprafata obtinuta: #"4 x ",$4 J #7$ mp. !oncluzie: pentru a spori confortul si pentru o eventuala crestere a numarului de consumatori se poate prevede o suprafata a salii de consumatie de $44 mp. 5inia de autoservire include vitrina de prezentare (uneori de autoservire a preparatelor, gratarul suport pentru platourile de servire si tac9muri, culoarul delimitat pentru circulatia clientilor spre casa. Pe o lungime de F-"& m vitrina prezinta preparatele 7n ordinea urmatoare: gustari si salate, preparate reci, preparate calde prezentate pe dispozitiv de 7ncalzire, br9nzeturi, fructe si deserturi, bauturi 7mbuteliate plasate 7n vitrine frigorifice, p9ine si biscuiti, servetele de h9rtie. /in punct de vedere tehnologic exista trei solutii de organizare a fluxului de autoservire: flux linear' fluxuri disociate' fluxuri tip +carusel+.

Autoservirea lineara ) clientul deplaseaza platoul pe o glisiera si trec9nd prin fata vitrinelor 7si procura paharele si tac9murile de care are nevoie si apoi preparatele pe care le va consuma' la sf9rsitul traseului parcurs plati la casa meniul ales. Avanta0e: permite servirea unui numar mare de clienti, care 7si aleg singuri produsele' asigura o reducere a numarului de personal, de servire, comparativ cu serviciul clasic de alimentatie publica' viteza medie de servire este de 7-E clienti pe minut. #ezavanta0e: sortiment de preparate limitat' 7n caz contrar (posibilitati mari de alegere ar creste timpul de asteptare si s-ar dezorganiza sistemul datorita ezitarilor si indeciziei consumatorilor. posibile inconveniente de ordin psihologic' consumatorul se teme de reactia persoanelor care 7l urmeaza 7n legatura cu alegerea facuta' timp redus de g9ndire asupra alegerii de preparate. 5inia de autoservire disociata (tip scramble sau $ree $lo6! ) lantul de distributie se prezinta sub forma de linii 7ntrerupte datorita dispunerii mobilierului de prezentare (mese 7n mod separat,

fiecare piesa oferind (7ntr-o anumita ordine si 7n mod grupat anumite tipuri de preparate: aperitive, preparate reci, 7nghetata, bauturi, br9nzeturi, patiserie, fructe, preparate calde pe plite 7ncalzite, etc. 5stfel, clientul poate sa efectueze alegerea 7n toata libertatea, 7n ordinea care-i onvine, fara sa fie 7mpiedicat de catre altii. Avanta0e: - prezentare optima a preparatelor' libertate totala de alegere a clientilor' - libertate totala de circulatie a clientilor' - posibilitatea de a se oferi o mai larga varietate de preparate, 7ntruc9t se reduce riscul aparatiei bloca(elor clientelei' - evitarea aglomeratiei si a timpilor de asteptare. #ezavanta0e: necesita un personal de servire mai numeros dec9t 7n alte sisteme' ocupa o suprafata mai mare, deci necesita investitii mai mari. 5inia de autoservire rotativa tip carusel ) clientul nu se deplaseaza 7n lungul unei linii de autoservire 7ntruc9t se amena(eaza galerii de prezentare a preparatelor care defileaza prin rotatie 7n fata clientilor asezati 7n dreptul a 6 ghisee de distributie. Avanta0e: o suprafata redusa cu cca. $&-&4I fata de suprafata ceruta 7n sistemul de autoservire lineara' un carusel cu # m diametru echivaleaza 7n desfasurare cu o linie de autoservire de 6,#E m pe % nivele de expunere' clientul nu trebuie sa circule pentru alegerea preparatelor, acestea fiindu-i prezentate prin rotirea caruselului' ezitarea clientului nu stopeaza debitul de desfacere. #ezavanta0e: necesita o educatie a clientelei si mare disciplina' suprafata de prezentare permit9nd vizualizarea ansamblului preparatelor nu este foarte satisfacatoare din cauza fenomenului de rotatie' formula nu permite sa se observe nemultumirea sau satisfactia clientelei.

6.6.4 Amena0area unui $ast ) $ood Unitatatile $ast)$ood asigura servicii rapide 7n sistem autoservire sau clasic fiecare fel comandat trebuind sa fie livrat 7ntr-un timp de asteptare nedepasind, 7n medie, un minut (except9nd pizzeria . /urata medie a timpului de consumatie pe loc este de #4 de minute, ceea ce reprezinta o rotatie medie orara a unui loc la masa de $. Produsele pot fi oferite si la pachet, timpul petrecut de un client 7n unitate fiind de $ minute. 8ntr-un fast-food clasic suprafata comerciala se repartizeaza astfel:sala de consumatie - cca &4,4 I, bucatarie - cca #4,4 I, spatii anexe - cca $4,4 I (tarifele ridicate pentru 7nchiriierea spatiilor 7n care se amena(eaza acest tip de unitate limiteaza suprafata destinata stocarii. !u exceptia c9torva produse de lunga conservare - lapte praf, cartofi congelati si a bauturilor, aprovizionarea cu materii prime de baza se efectueaza zilnic . #otari comerciale si amena0arile speci$ice: 2ucataria va fi dotata cu echipamente de calitate si 7ntr-un numar suficient afluxului de clienti: durabile, automatizate, multifunctionale, performante, fiabile si usor de igienizat. ;tila(ele

de bucatarie cu posibilitati de programare si control electronic garanteaza timpii de preparare (coacere, pra(ire, fierbere . ?esela utilizata este 7n general de folosinta unica, adaptata alimentelor consumate 7n mare parte cu a(utorul degetelor (hamburgeri, sandvisuri ' Relatia client H personal de servire se deruleaza 7n exclusivitate la te(ghea 7n sistemul autoservire: luarea comenzii, oferirea platourilor cu preparate, plata consumatiei. 5uarea comenzii este asigurata de un v9nzator care este 7n acelasi timp si casier' comanda este transmisa bucatariei cu a(utorul unui sistem informatic 7ncorporat 7n casa de marcat, ceea ce determina flueta fluxului de fabricatie a preparatelor. #istributia platourilor se face de aceeasi persoana care se aprovizioneaza din locuri special amena(ate, situate 7n spatele te(ghelei. lata se efectueaza la predarea platoului. 8n zona te(ghelei se gasesc elementele accesorii specifice fiecarui tip de restaurant: distribuitor de platouri, de servetele, de naproane, a sucului de fructe, bauturi carbogazoase, sos, aparate pentru mentinerea temperaturii preparatelor, 7ncalzitor. Sala de consumatie asigura cadrul +n care se deruleaza serviciul propriu ) zis. 5mbianta specifica salii este determinata de modul de mobilare, nivelul iluminarii, decorurile si ornamentele, fondul muzical. *obilarea salii se face 7n functia suprafata disponibila: 7ntr-un spatiu redus se poate organiza servirea 7n picioare la mese de ",#4 - ",&4 m 7naltime, fixate pe un picior central' daca suprafata permite se utilizeaza mese mici (4,&4 x 4,74 , instalate 7n spatii compartimentate' Kradul de iluminare asigura o buna vizibilitate deci un confort sporit pentru clienti. Pentru iluminatul de fond se pot utiliza becuri cu incandescenta, tuburi cu neon. )e pot folosi cu moderatie si efecte de lumini pentru a crea o atmosfera mai speciala mai ales pe perioada de seara. )ala de consumatie se decoreaza si se ornamenteaza cu bun gust, evit9ndu-se 7ncarcarea excesiva cu obiecte, desene, picturi, etc care ar putea crea senzatia de supraaglomerare. )e poate folosi si varianta salilor decorate minimal, dat fiind timpul scurt pe care 7l petrec clientii 7n unitate. Pentru completarea 7ntr-un mod adecvat a ambiantei se recomanda un fond muzical discret, 7n concordanta cu preferintele clientelei preponderent tinere. 5sigurarea parametrilor de microclimat se face 7ntr-un mod asemanator celorlalte unitati de alimentatie p $%$e%6d ublica. )ala de consumatie va fi dotata cu pubele pentru colectarea resturile lichide si deseurile solide. Pe 7naltime, deasupra acestor pubele sunt amplasate eta(ere pentru depunerea platourilor goale.