Sunteți pe pagina 1din 11

Hemoragiile

DEFINITII
Scurgerea sangelui in afara sistemului vascular cu
consecinte hematologice si hemodinamice.
Scurgerea abundent de snge, intern sau extern, n urma ruperii sau tierii peretelui
unui vas sangvin poart numele de hemoragie sau hemoree.
Hemoragiile reprezint ieirea sngelui dintr-un vas sangvin lezat parial sau total .
!lasificarea hemoragiilor se face dupa mai multe criterii"
#$ %upa natura vasului lezat, se diferentiaza"
Hemoragia arteriala sangele are culoarea rosu deschis si tasneste ritmic;
Hemoragia venoasa sangele are culoarea rosu inchis si se exteriorizeaza sub presiune
constanta, fara pulsatii;
Hemoragia capilara este difuza neavand o sursa anume de sangerare, sangereaza in
panza.
Rareori se intalnesc tipuri pure de hemoragie. De cele mai multe ori, hemoragia este
mixta, cu predominanta uneia dintre ele.
&$- ) 'n funcie de cantitatea de snge pierdut
! hemoragii mici "p#n$ la %&& ml de s#nge)sub '&(
! hemoragii moderate "p#n$ la )&&& ml de s#nge)peste '&(
! hemoragii mari "mai mult de )&&& ml de s#nge) sau mortale peste %&(
&$- 'n functie de sediul sangerarii, se deosebesc"
)) Hemoragia externa cand sangele se scurge in afara printr!o plaga;
') Hemoragia interna cand sangele se acumuleaza intr!o cavitate anatomica in
interiorul organismului.
!$- %upa localizarea hemoragiei interne deosebim"
! hemotoraxul acumularea sangelui in cavitatea pleurala;
! hemoperitoneul acumularea sangelui in cavitatea peritoneala;
! hemopericardul acumularea sangelui in cavitatea pericardica.
*$ Hemoragia interna exteriorizata ! este o hemoragie interna intr!un organ cavitar, urmata
de eliminarea sangelui la exterior pe cale naturala. +n functie de sursa sangerarii, deosebim
! (pistaxis hemoragia mucoasei nazale;
! Hemoptizia hemoragia a carei sursa este la nivelul arborelui respirator. ,angele este rosu,
aerat, spumat, eliminat pe gura prin efort de tuse.
! Hematemeza eliminarea pe gura, prin varsaturi, de sange amestecat cu chiaguri.
,angerarea isi are sediul in esofagul interior, stomac sau duoden. -and hemoragia este
puternica, sangele este rosu, nealterat, daca insa sangerarea este redusa si sangele stagneaza in
stomac,sangerarea are aspect de .zat de cafea/.
! )elena consta in exteriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv ca urmare a unei
hemoragii digestive superioare, prin defecatie. ,caunul melenic este negru, lucios, moale, de
culoarea pacurei.
! Hemoragia oculta consta intr!o sangerare digestiva de mica intensitate dar persistenta, ce
nu modifica aspectul scaunului, dar care prin eliminarea fierului, produce in timp anemie.
- )etroragie "menstre) sangerare de origine uterina, exteriorizata prin vagin, produsa in
intervalul dintre doua cicluri menstruale;
! )enoragia menstruatie excesiv de abundenta si prelungita;
- Hematuria sangerarea prin mictiune produsa la nivelul aparatului reno!urinar.
0) Hemoragia intratisulara in urma careia, prin acumulare locala de sange se produce un
hematom.
%upa cauza generatoare a hemoragiei,se diferentiaza
Hemoragii traumatice "accidentale sau chirurgicale);
Hemoragii netraumatice, cand sangerarea are loc in absenta unui traumatism "agresiune
chimica, tulburari trofice etc.).
%upa abundenta sangerarii, hemoragiile pot fi"
)) de mica intensitate *de gravitate mica ), cand cantitatea totala de sange care s!a pierdut
este mai mica de %&& ml. -linic 12 )&& mmHg; 23 )&& b4min; Hb )& g(; Ht *%(;
') de gravitate medie, cand cantitatea de sange este intre %&& si )%&&ml; cu tablou clinic
evident 5& 12 )&&mmHg; )&& 23 )'&b4min; Hb65!)& g(; Ht6*&!*%(; apar simptome
clinice ! astenie, ameteli, chiar senzatii de lipotimie.
*) de gravitate mare, insotite de soc si colaps circulator, pierderea de sange este continua si
depaseste )%&& ml; clinic 23 )'& b4min, apoi )7& b4min in faza decompensata, 12 5& mm
Hg, Hb 8 g( , Ht '%(, extremitatile sunt reci si transpirate.
0) -ataclismice, cand ritmul pierderii de sange este rapid "din vase mar+), colaps vascular care
conduce la coma.
+$ 'n funcie de timpul scurs de la momentul traumatismului pn la producerea
hemoragiei"
! hemoragii primitive, c#nd vasul sangvin sese rupe 9n momentul traumatismului
! hemoragii secundare, c#nd lezarea vasului sangvin se produce la un interval liber de
momentul traumatismului "ore, zile, s$pt$m#ni)
,$ 'n funcie de efectul hemoragiei asupra organismului"
! hemoragii compensate, c#nd efectele generale sunt discrete sau moderate
! hemoragii decompensate, c#nd efectele asupra organismului sunt importante
Simptomatologia pacientilor cu hemoragie depinde de
).:entru hemoragiile arteriale
! s#ngele este de culoare ro;u!aprins
! s#ngele curge 9n <et continuu la cap$tul distal al pl$gii ;i 9n <et intermitent,
concordant cu b$t$ile cardiace,
'.:entru hemoragiile venoase
! s#ngele are culoare ro;u!9nchis
! s#ngele curge 9n <et continuu la ambele capete ale pl$gii
*.:entru hemoragiile capilare
! s#ngele este de culoare ro;u!9nchis
! s#ngerarea este difuz$,9n suprafa=$, nu 9n <et
0.:entru hemoragiile externe
! aspectul s#ngelui este 9n func=ie de tipul de vas sangvin lezat
! pot apare semne ale unei st$ri de ;oc extremit$=i reci; puls egal sau mai mare
de )&&!)'& b4min. ;i de amplitudine mic$; tahicardie "alura ventricular$ mai
mare dec#t valoarea normal$); sc$derea tensiunii arteriale; respira=ie superficial$
;i accelerat$ "polipnee); stare de lipotimie
%.:entru hemoragiile interne
! paloare
! stare de ame=eal$ "verti<)
! v#<#ituri 9n urechi "acufene)
! senza=ie de sete accentuat$, asociat$ cu senza=ie de >gur$ uscat$/
! se poate instala starea de ;oc
-ravitatea unei hemoragii depinde de urm$torii parametri
! cantitatea de s#nge pierdut
! viteza cu care s!a produs s#ngerarea
! .terenul/ accidentatului
&olnavul a.uns la seviciul de urgenta va beneficia de"
). accesul la ) sau ' linii de abordare venoasa;
'. prelevarea de s#nge pentru explorare umoral biochimic$ "hemoleucogram$,
uree, electroli=i, teste func=ionale hepatice, grup sanguin, Rh, timp de
protrombin$);
*. dac$ se impune, resuscitare cu restabilirea 12 ;i volumului intravascular prin
administrare de solu=ii cristaloide "salin$ ;i Ringer) ;i4sau s#nge integral ;i mas$
eritrocitar$ "dac$ este necesar cu a<utorul medicului de gard$ de la terapie
intensiv)
Starea de reactie" bolnavul este, de cele mai multe ori, agitat, palid, cu piloerectie si
mioza. 1ensiunea arteriala poate avea valori foarte diferite. ?neori poate fi mai mare decat
cea anterioara pierderii de sange, dar de cele mai multe ori,ea poate fi mult scazuta. @ult mai
relevanta este, insa, tahicardia, care esteconstanta si mai totdeauna exprimata. Daca pierderea
de sange nu a fost foartemare si este vorba de un organism cu o biologie anterior neafectata,
bolnavul poateiesi din aceasta stare in mod spontan. +n cadrul hemoragiei grave, mai ales daca
se pierde o cantitate de sange de peste )%&& ml, o astfel de retrocedare spontana asituatiei este
putin probabila. +n ma<oritatea cazurilor, bolnavii trec in faza ulterioara.,tarea de soc tabloul
clinic si hemodinamic este cel al socului hemoragic pur. Aolnavul prezinta tahicardie,
hipotensiune arteriala, scaderea presiuniivenoase centrale si a celei din capilarul pulmonar,
oligurie, extremitati reci,cianotice si umede. Din starea de soc nu se iese niciodata
spontan. Betratata, aceasta evolueaza inexorabil spre moarte.?,C2R2 cand se pierde o
cantitate mica de sange, pierdere ce nu estein masura sa initieze modificarile hemodinamice
descrise. Dxpresia clinica esteneinsemnata si, daca hemoragia nu se repeta, episodul poate fi
foarte binecomparat cu ceea ce se petrece in organismul unei persoane dupa sedinta de
donarede sange.1oate aceste modificari sunt rezultatul hipovolemiei, dezacordului bruscintre
volumul sangvin si patul vascular.

(/#01#2(# 1342 S()3( S' S')564)( .
@anifestarile clinice ale unei hemoragii depind de
cantitatea de sange pierdut;
ritmul sangerarii;
continuarea sangerarii sau recidivarea ei;
nivelul anterior al hemoglobinei sangvine ;
starea aparatului cardio!vascular si a celorlalte organe.
Hemoragiile se traduc prin urmatoarele simptome ameteala,slabiciune, senzatii de frig,
palpitatii, transpiratii reci, greata, sete.+n timpul defecatiei sau imediat dupa ea se poate
produce sincopa.
+n cazul unei sangerari mari, bolnavul poate intra in colaps. Crice pierdere de sange ce
depaseste %&& ml sange determina o reducerea volumului sangvin, o diminuare a intoarcerii
venoase si, in consecinta, a debitului cardiac, cu tendinta de scadere a tensiunii arteriale;
intervin insa, mecanismele compensatorii, si anume tahicardia, vasoconstrictia arteriala cu
cresterea rezistentei periferice, mobilizarea sangelui din diversele rezervoare"splina, ficat,
tegumente); totodata are loc o trecere a lichidelor din spatiul interstitial in cel vascular. :rin
aceste mecanisme, se tinde sa se mentina constanta tensiunea arteriala si perfuzarea normala a
organelor vitale "creier, inima, rinichi).+n cazul in care sangerarea este foarte mare,
mecanismele compensatorii sunt depasite si are loc o scadere a tensiunii arteriale, cu tendinta
de colaps.
:RCAED@DED :2-+DB1?E?+ -? HD@CR2F+D
(liminari inadecvate manifestate prin" varsaturi sangvinolente,epigastralgii, greturi,
melena7
%ispnee7
%iaforeza7
#nxietate manifestata prin agitatie, stres, teama7
#limentatie inadecvata din punct de vedere calitativ si cantitativmanifestata prin
inapetenta7
Hiperternie manifestata prin" febra moderata, frison si diaforeza.
5ostura inadecvata manifestata prin astenie fizica, repaus la pat.
4re de repaus insuficiente manifestate prin insomnie.
#lterarea imaginii de sine.
(xaminari de laborator"
-Se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului,numarul hematiilor,
hemoglobina *hemograme$.
-Se recolteaza scaun pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale *reactia#lder$.
- 'n cazuri grave *stari de soc$ se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, teste
de coagulare, determinarea volumului sangvin.
- #limentatia . %aca bolnavul se poate alimenta si nu este restrictionat de tratamentul
altei boli alimentatia va fi normala cu aort crescut de alimente care continfier si
vitamine* ficat, peste, carne , oua, legume, fructe, etc$.
5#26'!'5#2(# #S'S6(36(' )(%'!#0( 0# #!6( %(
'3/(S6'-#6'(")4%'8'!#2' 'nvestigatia clinica a unui bolnav cu
hemoragie cuprinde" anamneza, examenul obiectiv si examenele paraclinice.
#namneza poate sa nu precizeze nici o suferinta anterioara" boala cauzalaeste
necunoscuta, hemoragia digestiva constituind semnul revelator.
(9#)(310 4&'(!6'/
%aca bolnavul este in stare de soc, examenul fizic este foarte sumar,rezumandu-se
numai la manevrele care nu dauneaza cu nimic bolnavului.(xamenul clinic abdominal si
examenul tegumentelor si mucoaselor" este semnificativ pentru diagnosticul etiologic al
unei hemoragii. 5aloarea tegumentelor si mucoaselor estimeaza gradul de anemie.
4 durere in eta.ul abdominal superior, insotita de aparare, poate sugera existenta unei
hemoragii cu localizare abdominala.
@asurarea pulsului si a tensiunii arteriale are o foarte mare valoare pentru
apreciereadeperditieivolumice. 1ahicardia este proportionala cu importanta hemoragiei.
2laturi de frecventa pulsului, are importanta amplitudinealui "un puls slab, filiform semnifica
o hemoragie grava).-a o lege generala, se poate considera ca la un bolnav
normotensiv,scaderea tensiunii arteriale pana la )&& mmHg si cresterea frecventei pulsului
peste)&& 4 minut, echivaleaza cu o depertitie de '&(. C atentie speciala necesita bolnavii
hipertensivi, la care un nivel al tensiunii arteriale de )*&!)0& mmHg poateconstitui expresia
unei hemoragii importante.-resterea pulsului cu '& batai4minut sau scaderea 12 cu peste
)&&mmHg sugereaza o depertitie acuta de )&&& ml sange.?n semn uzual pentru aprecierea
gravitatii hemoragiei consta inmasurarea pulsului si a 12 comparativ in decubit si in
ortostatism. -restereafrecventei cu sau peste *& batai4minut si scaderea 12 cu sau peste '&
mmHg dupa ridicarea bolnavului in ortostatism indica o pierdere de peste '&( si mai mare
dinvolumul circulant.2ceste masurari trebuie executate repetat la intervale mici de timp
sischimbarile notate pe o diagrama langa patul bolnavului. :e aceeasi diagrama se mai
noteaza intrarile si iesirile totale de lichide.Dxamenul pulmonar poate evidentia aspiratia la
un bolnav cu HD,, maiales la alcoolici, care de cele mai multe ori, prezinta o insuficienta
respiratorie cronica obstructiva. 2spiratia poate fi responsabila de ascensiunea febrila, de
peste*5G - care insoteste hemoragia..Dxamenul CRE este obligatoriu pentru a exclude o
sursa de hemoragie nazofaringiana.
?n bolnav cu telangiectazii ale fetei "conseculive etilismului cronic),subicter con<unctival,
eritroza palmara, abdomen marit de volum "prin lichid de ascita) si cu o circulatie colaterala
poate fi diagnosticat ca avand o ciroza hepatica. C splenomegalie poate tine de o ciroza
hepatica sau de o alta cauza de hipertensiune portala, la producerea sangerarii putand
contribui existenta varicelor esofagiene, ca si trombopenia consecutiva
hipersplenismului.Dxistenta unei splenomegalii si a unei poliadenopatii are semnificatia unei
hemopatii, ce se poate insoti de o purpura cutanata si de un test Rumpell!Eeede pozitiv;
hemoragia digestiva reprezinta una din manifestarile acestui sindrom hemoragipar.C
hematemeza izolata, o melena izolata sau existenta ambelor ne poate orienta catre o
hemoragie digestiva de cauza inalta.:alparea unei mase tumorale in epigastru si a unei
adenopatii subclaviculare stangi sau axilare stangi sugereaza existenta unui neoplasm
gastric,ce poate constitui cauza hemoragiei digestive.
Hiperleucocitoza se insoteste de devierea la stanga a formulei leucocitaresi uneori, de aparitia
in sangele periferic, de metamielocite.Dupa *!8 zile de la debutul hemoragiei, se produce o
crestere a numa!rului de reticulocite, care poate atinge valori de %!)%(. 2ceasta intarziere a
reactiei reticulocitare face ca reticulocitoza sa nu fie intotdeauna de folos in
diagnosticul precoce al unei hemoragii care nu se exteriorizeaza inca prin hematemeza si
melena. Bumarul hematiilor pe mm*, concentratia Hb si valoarea Ht sunt normale in primele
ore de la instalarea hemoragiei. Henomenul se datoreste intai vasoconstrictiei generalizate care
face sa treaca in circulatie eritrocitele din organele de rezerva si indeosebi cele din splina.
Dupa *!0 ore de la debutul hemoragiei, odata cu inceperea procesului de hemodilutie, prin
trecerea unei partidin lichidul interstitial in spatiul intravascular, numarul hematiilor,
concentratia Hb si valoarea Ht scad in mod progresiv, a<ungand la valori minime dupa
aproximativ *& de ore. ?neori valorile acestor constante biologice sunt scazute
disproportionat fata de severitatea hemoragiei, datorita diluarii progresive a masei
sangvine.3ariatiile acestor valori mai depind si de alti factori, printre care starea de hidrataresi
anemia preexistenta hemoragiei, recidiva acesteia, etc. H+:DR2IC1D@+2 la bolnavii cu
functie renala normala, ureea sangvina incepe sa creascadupa cateva ore de la instalarea
hemoragiei si atinge, in mod obisnuit, *&!0&mg4)&& ml ser si numai rareori mai mult.2ceste
valori tind sa creasca in '0!05 de ore, revenind apoi la normal in*!0 zile. 2ceasta discreta
hiperazotemie se datoreste aportului crescut de azot, pecare il realizeaza digestia sangelui
existent in tubul digestiv "hiperazotemiaalimentara). +n explicarea ei mai intervin si alti
factori, printre care scaderea fluxului sangvin renal si a presiunii de filtrare, ca
urmare a hipotensiunii arteriale, catabolismul proteic endogen crescut, etc.-a n d
c r e s t e r e a u r e e i s a n g v i n e d e p a s e s t e % & mg 4 ) & & ml s e r ,
t r e b u i e intrevazuta interventia rinichiului in determinismul acesteia.Dlementele care
sugereaza interventia rinichiului sunt prezenta socului,existenta unei
hematemeze masive fara melena sau insotita de o melena minora, e x i s t e n t a
u n e i d e s h i d r a t a r i m a r c a t e , a s o c i a t a s a u n u c u o l i g u r i e s i
a n u r i e , persistenta hiperazotemiei, peste J7 de ore de la debutul hemoragi.
4&'(!6'/( )#S12' %( 2(#0':#2(
7.:articularitati terapeutice.
!-and hemoragia e produsa de ruptura varicelor esofagienese introduc in esofag, pentru '0!*7
ore, sonde speciale cu balonas esofagian compresiv "tip ,engstaKen ! AlacKmore).
!+n cazul lezarii vaselor mari, pentru instalarea hemostazei se intervine chirurgical penrtu
sutura vasului lezat.
6ratamentul medical isi propune ca obiective"
! evitarea mortii prin anemie acuta;
! evitarea ischemiei cerebrale generatoare de sechele;
! castigarea unui timp util pentru a permite efectuarea diverselor investigatii in vederea
precizarii diagnosticului si pentru a permite instalarea unei hemostaze spontane;
! obtinerea unei stari satisfacatoare, care sa permita depistarea unei recidive a sangerarii sau,
la nevoie, efectuarea unei interventii chirurgicale in bune conditii.
6ratamentul socului hipovolemic este de preferat sa se efectueze cu perfuzii de sange
izogrup, izoRh; la nevoie se pot perfuza cantitati mici de sange;in acest caz este utila
administrarea de gluconat de calciu, pentru a contracara efectele negative ale aportului unei
cantitati mari de citrat "continut in sangeleconservat).
! ,e pot realiza perfuzii abundente, repetate, de )!* litri 4 '0 de ore sau chiar mai mult "in
cazul in care bolnavul care a sangerat are o hipocoagulabilitate a sangelui sau un sindrom
hemoragipar, este de preferat sa fie perfuzat cu sange proaspat).
! +n cazul in care nu exista sange disponibil se pot folosi substituentii plasmatici amintiti, ce
pot corecta volemia, fara a corecta insa si anemia; intr!o asemenea situatie este cu atat mai
necesara asocierea oxigenoterapiei.
#dministrarea de oxigen este utila si in cazul bolnavilor varstnici si alsangerarii mari.Desi
medicamentele coagulante sunt in general inutile, totusi, in cazul bolnavilor cu afectiuni
hepatice se recomanda administrarea de vitamina L.-orectarea tulburarilor hidro!electrolitice
constituie al doilea obiectivimportant.Aolnavii cu hemoragii au asemenea perturbari, datorita
trecerii de lichide si electroliti din spatiul interstitiar si din celule in spatiul intra!vascular,
ca urmare a transpiratiilor abundente la bolnavii in stare de soc, datorita pierderilor de lichide
si electroliti prin varsaturi, ca urmare a pierderilor fiziologice zilnice de aproximativ )&&& ml.
Deshidratarea predispune la soc si la insuficienta renala acuta; ea setraduce prin sete, uneori
foarte vie. :entru combaterea deshidratarii este utila administrarea de lichide pe gura "apa,
lichide reci, lapte).Daca bolnavul nu poate sa ingere cantitati suficiente de lichide,
trebuieavuta in vedere administrarea lor pe cale rectala, subcutanata sau intravenoasa.:entru
evitarea riscului unei oligurii sau anurii, trebuie administrate lichide in cantitate de '%&&!*%&&
ml "per os si parenteral) asigurand o diureza care sa depaseasca 5&& ml 4 '0h. Repausul la pat
trebuie sa fie absolut in primele *!0 zile, cu deplasari minime "la baie) inca *!0 zile. +n
general, repausul la pat dureaza '!* saptamani. +n acest interval de timp sunt permise
gimnastica respiratorie si miscari active si pasive ale membrelor inferioare "pentru a evita
riscul flebotrombozei).,edarea bolnavilor trebuie continuata atat ziua, pentru a linisti
bolnavul,cat si seara, pentru a!i permite sa doarma; se prefera Henobarbitalul.
#ntiacidele sunt utile bolnavilor cu hemoragie digestiva produsa prin sangerarea unui ulcer
gastric sau duodenal, mai ales daca bolnavul este cunoscut avand hiperaciditate gastrica sau
prezinta dureri epigastrice. ,unt preferate antiacidele neresorbabile, de tipul hidroxidului
dealuminiu sau trisilicatul de magneziu. ,e pot administra si antiacide obisnuitecarbonat de
calciu, alucol. Eaxativele pot fi utilizate dupa *!0 zile de constipatie.,e efectueaza evacuarea
colonului prin clisma "dupa *!0 zile de la oprireahemoragiei) la unii bolnavi, in special la cei
cu ciroza hepatica la care stagnareas angelui in intestin poate favoriza aparitia comei, prin
resorbtia produsilor de putrefactie. 6ratamentul anemiei" *cu hemoglobinemia sub ;g <$
se face prin perfuzii de sange, care corecteaza si deficitul volumului sangvin. 'n cazul in
care anemia este prea severa, organismul poate fi a.utat sa-si refaca hemoglobina si
numarul normal de eritrocite printr-un aport suplimentar de fier.
Dar atentie C' )&&( in conditiile hiperbarismului este toxic atat la nivel pulmonar cu actiune
directa, cat si la nivel general prin eliberarea de radicali liberide C', extrem de toxici.
1ransfuzia de sange este necesara in conditiile de normobaricitate pentru mentinerea unei
bune oxigenari tisulare. Sangele total este preferabil in hipovolemii, masa eritrocitara in
normovolemii cu hematocrit sub =><.6ransfuziile cu sange total sau masa eritrocitara
vor continua atata timp cat bolnavul este hipovolemic, iar hematocritul sub =><.
+n caz ca exista si o tulburare a echilibrului coagulolitic se va administra plasma proaspata
congelata "care se va decongela si se va folosi in maximum 7 ore de ladecongelare) care are
un aport important de factori de coagulare. +n caz de trombopenii "trombocite sub %&&&&) sau
trombastenie "trombocite de proasta calitate) se va transfuza masa trombocitara. De retinut ca
infuzia de cantitati mari de sange "peste '!* litri) produce o dilutie a factorilor de coagulare si
in plus, sangele mai vechi de % zile este un sangecu pH acid necesitand o corectie cu
bicarbonat de sodiu. De asemenea se impune administrarea de -a i.v. ")g i.v.) la fiecare
%&&ml sange infuzat spre a contracaraefectele stabilizantului sanguin. Eibertatea cailor aeriene
+ntubatia endotraheala are indicatie in special, in hemoragiile ce survin la bolnavi cu ciroza
hepatica, cu depresie mentala sau in cazurile unde exista riscul aspiratiei traheobronsice si al
aparitiei sindromului @endelsohn..
/itaminoterapia !la cei cu fragilitate capilara"evidentiata prin testul Rumpell!Eeede
pozitiv) este necesara administrarea devitamina - " %&&!)&&& mg4zi parenteral ).
!3itamina L, in<ectata intramuscular este indicata bolnavilor cu afectiuni hepatice.
!3itamine din complexulA, preparate care contin fier, acid folic , vit A)'.
%( #&42%#2(# 62#6#)(36101' !4)50(9 S' !4)50(6 (8(!61#6 '3
52')(0( :'0( %(5'3%( 2(!15(2#2(# #3()'(' .
! #ntiemetizantele sunt indicate bolnavilor cu varsaturi; se poateadministra
Dmetiral, sub forma de supozitoare.
! Hemostaticele sub forma de trombina administrata per os, cate )&&&&!'&&&& u.i. la
fiecare ora, cu putin lapte, sunt indicate in special in sangerarile gastritelor erozive si
hemoragice). ,e administreaza si alte hemostaticeadrenostazin, trombostop, etc.
4piaceele sunt contraindicate, atat la cirotici *putand favoriza aparitia comei$, cat si la
bolnavii pulmonari, cu insuficienta respiratorie cronica.
5rimul a.utor in hemoragii
Hemoragiile sunt scurgeri ale s#ngelui 9n afara vaselor sanguine. Dxist$ trei
tipuri de hemoragii interne ;i externe si exteriorizate .
@ai grave sunt hemoragiile interne deoarece, 9n acest caz, s#ngele nu se vede,
scurg#ndu!se 9n interiorul corpului uman.
+n cazul unei hemoragii severe, este bine sa urmezi urmatorii pasi
)) 2seaza ranitul in pozitie culcat si daca este posibil, pozitioneaza usor capul
mai <os decat trunchiul sau ridica!i picioarele "pozitia trendelenbug). 2ceasta
pozitie reduce riscul de a lesina datorat cresterii nivelului de sange in creier.
') :urtand manusi pentru a evita orice infectie, indeparteaza orice urma de
murdarie sau alte obiecte de pe rana cu precizarea de a evita scoaterea obicetelor
adanc infipte in rana. Bu incerca sa cureti amanuntit rana, scopul tau este sa
opresti sangerarea.
*) 2pasa peste rana. Daca este posibil, fa!o cu a<utorul unui banda< sterile, carpa
curata sau chiar o piesa de imbracaminte a ranitului. +n cel mai rau caz, foloseste
mana.
0) @entineti apasata zona, pana cand sangerarea se opreste. 1ine apasat cel putin
'& de minute, fara sa verifici daca sangerarea s!a oprit. :uteti mentine presiunea
prin folosirea unui banda< legat strans cu banda adeziva.
%) Bu scoateti banda<ul sub nici o forma. Daca sangerarea mai continua si se
infiltreaza prin banda<, cel mi bine este sa mai adaugi tifon sau alt material
absorbant deasupra ranii.
?) Daca hemoragia nu se opreste, apasa peste artera principala care duce la rana.
+n cazul unei rani la mana, tine apasata partea inferioara a bratului, mai sus de
cot, chiar laga subsuoara. Daca sangerarea este la vreun picior, punctele pe care
poti sa aplici presiune in spatele genunchiului sau in vintre. 2pasa peste aceste
zone, tinand degetele plate. -u cealalta mana, exercita presiune asupra ranii.
Eegarea unui garou la membre este utila cand se face corect. :e vasul lezat
totdeauna se aseaza un rulou din panza"o fasa) si peste acesta se leaga garoul cu
ochi usor pentru a se putea desface usor cand este cazul. 1otdeauna se ataseaza
un bilet cu ora legarii garoului. Faroul se desface uso di )% in )% minite pentru )
!' minute oentru a se iriga zonade sub garou. Faroul se strange pana nu se mai
simte pulsul si nu trbuie sa produca leziuni sau sa agraveze leziunile existente.
8) +n momentul in care hemoragia s!a oprit, imobilizati partea vatamata.
Hemoragia externa se poate sa se fii oprit dar extsa riscul unei hemoragii si la
nivel intern.
,emnele care indca o hemoragie interna sunt
! sangerare din urechi, nas, rect, vagin
! tuse si voma cu sange
! rana pe gat, piept, abdomen, sau intre coaste si sold
! rani care au patruns in craniu, piept sau abdomen
! sensibilitate abdominala, insotita de rigiditate sau spasme ale muschilor
abdominali
! fracturi.
! soc indicat de slabiciune, sete, anxietate sau piele rece la atingere
Stopul cardiac si respirator
,e numeste resuscitare cardiopulmonara "R-:).
,copurile R-: sunt deschiderea cailor aeriene,restabilirea respiratiei si
restabilirea circulatiei.
-el mai bine este sa faceti R-: unei victime numai daca ati fost instruit in
aceasta procedura.
). 2,DI21+ 3+-1+@2 -?E-212 :D ,:21D.
'. -2?121+ +B F?R2 3+-1+@D+. 21DB1+D Daca vedeti un obiect blocat in
gatul victimei,nu incercati sa!l scoateti cu degetul,pentru ca acest lucru poate
impinge obiectul si mai <os in caile respiratorii; dati primul a<utor pentru asfixie
mecanica.
*. DD,-H+DD1+ -2+ED RD,:+R21CR++ 2ED 3+-1+@D+. Dati cu blandete
capul victimei pe spate si ridicati!i barbia.
0. +B,:D-121+,2,-?E121+ ,+ :2E:21+ RD,:+R21++ED. 2sigurati!va ca
puneti urechea la gura victimei,miscarea izolata a toracelui poate sa nu insemne
respiratie.
%. D2-2 3+-1+@2 B? RD,:+R2,H2-D1+!+ RD,:+R21+D 2R1+H+-+2E2.
,upravegheati ridicarea toracelui la fiecare respiratie; lasati toracele sa coboare
inainte de a face a doua respiratie. Daca toracele victimei nu se ridica,dati!i cu
blandete capul si mai mult pe spate si incercati din nou sa efectuati doua
respiratii lente. Daca toracele tot nu se ridica, dati primul a<utor pentru asfixie
mecanica. 21DB1+D +n cazul in care capul este dat pe spate prea mult sau
insuficient, este posibil sa nu puteti deschide caile respiratorii cu succes.
DHD-1?2RD2 DD RD,:+R21++,2D?E1.
:ensati narile victimei si lipiti!va buzele strans in <urul gurii acesteia. Dxpirati de
doua ori lent; indepartati!va gura intre respiratii.
7. -CB1RCE21+ :?E,?E.
-CB1RCE?E :?E,?E?+,2D?E1. 2pasati bland cu doua degete,nu cu
degetul mare, in depresiunea situata in partea laterala a gatului victimei, langa
marul lui 2dam; palpati pulsul.
8. D2-2 B? ,+@1+1+ :?E,?E,DHD-1?21+ -C@:RD,++ 1CR2-+-D.
:CI+1+CB2RD2 @2+B+ECR,2D?E1. 2sezati degetul dvs. mi<lociu in
adancitura in care coastele se unesc cu partea de <os a sternului. :uneti degetul
aratator langa si deasupra degetului mi<lociu. 2sezati!va podul celeilalte palme
langa si deasupra degetului aratator. Ridicati degetele si asezati acea mana
deasupra celeilalte; inlantuiti!va degetele si tineti!le sus , deasupra toracelui.
DHD-1?2RD2 DD -C@:RD,++ 1CR2-+-D,2D?E1. :ozitionati!va in asa
fel incat umerii dvs sa fie direct deasupra mainilor; tineti bratele drepte. 2pasati
in <os cu putere, pentru a cobori sternul victimei cu *!% cm. Dati drumul
apasarii, insa nu va ridicati mainile de pe torace. Dfectuati )% compresiuni
toracice, numarand Munu si doi si trei si...M 21DB1+D Bu va leganati inainte si
inapoiN
5. RD:D121+ D12:DED *,0 ,+ %. Daca victima este un sugar sau un copil mai
mic de 5 ani,efectuati o singura respiratie.
J. DHD-1?21+ -C@:RD,?B+ 1CR2-+-D,RD,:+R21++ ,+ -CB1RCE21+
D+B BC? :?E,?E. :entru un adult sau un copil peste 5 ani,repetati de 0 ori
cate o serie de )% compresiuni toracice, urmate de doua respiratii; apoi controlati
din nou pulsul. :entru un sugar sau un copil mai mic de 5 ani,repetati de )& ori
cate o serie de % compresiuni toracice,urmate de o respiratie; apoi controlati din
nou pulsul. Repetati seriile de compresiuni toracice, respiratii si control al
pulsului pana cand victima are puls sau incepe sa respire pe cont propriu,sau
pana la sosirea a<utorului medical.
)&. D2-2 3+-1+@2 B? RD,:+R2, +B,2 2RD :?E,, DHD-1?21+
RD,:+R21++.
:entru un adult sau un copil peste 5 ani,faceti cate ) respiratie la fiecare %
secunde. -ontrolati pulsul la fiecare )' respiratii. :entru un copil intre ) si 5
ani,faceti cate ) respiratie la fiecare 0 secunde; controlati pulsul la fiecare )%
respiratii. :entru un sugar, faceti cate ) respiratie la fiecare * secunde; controlati
pulsul sau bataile inimii la fiecare '& de respiratii. -ontinuati pana la sosirea
a<utorului.