DICTIONAR DE TERMENI

SPECIFICI CRIZELOR
Col. dr. MIRCEA COSMA
Lt. col. BENONI SFRLOG
Lt. col. ALEXANDRU RIZESCU
ARGUMENT
Dictionarl d! t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor r"ar!#t! d!%inir!a c!lor "ai i"$ortant!
conc!$t! an'a(at! in t!oria #i $ractica '!#tionarii cri&!lor.
S) '!n!ricl d! *t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor* #nt 'r$at! tr!i cat!'orii d!
conc!$t! c +aloar! "!todolo'ica in#!"nata, con%ir"ata d! n"!roa#!l! #itatii
concr!t! car! a$ar in *#itatiil! d! cri&a*-
a..conc!$t! %nda"!ntal! d! "a/i"a #ta)ilitat! !$i#t!"ica- cri&a, "ana'!"!ntl
cri&!i, '!#tionar!a cri&!i0
)..onc!$t! o$!rational! +aria)il! in %ncti! d! conditiil! concr!t! car! a$ar la
ni+!ll $racticii '!#tionarii cri&!lor- $lani%icar! ada$ta)ila, conc!$!r!a o$!ratinii,
cr#l actinii, cr#l o$ti", $lani%icar!a !/!cti!i, $lanri %nctional!, c!ntr! d!
'r!tat! 1'ra+itat!., ad!c+ar!, ordin d! al!rta, ordin d! !/!cti!, !+alar!a
in%or"atiilor, $roc!dra, r!'!n!rar!, ti"$ d! r!acti!, !#ti"ar! #trat!'ica, o$!ratini
#$!cial! !tc.0
c..onc!$t! #$!ci%ic!, $r!lat! din alt! do"!nii d! c!rc!tar! #tiinti%ica 2
di#ci$linara, intradi#ci$linara, tran#di#ci$linara 2, +alori%icat! din $!r#$!cti+a
#ocio3"ana #i a #tiint!i "ilitar!- #i#t!" d! in%or"atii ato"at, )a&a d! dat! $!ntr
a"$la#ar!, %i#i!r, doctrina, ra&)oi !l!ctronic, $lani%icar!, %actor d! $ro'ra"ar!,
control o$!rational, +alidar! !tc.
Ordin!a $r!&!ntarii conc!$t!lor r!#$!cta ri'oril! cla#ic!, a$lica)il! in ca&l
oricari dictionar d! #$!cialitat!. D!%initiil! $ro$#! $ot %i int!l!#!, a#t%!l, in "od
ind!$!nd!nt, in %ncti! d! contintl #$!ci%ic r!%l!ctat #i d! d!#c4id!ril! t!or!tic! #i
$ractic! i"$licat!. P!r#$!cti+a $ro$#a ar! in +!d!r! !+id!nti!r!a ncl!li
!$i#t!"ic c!ntral al '!#tionarii cri&!lor, r!ali&ata $rintr3n !%ort d! #ci!nti&ar! a
do"!nili, $o#i)il la ni+!ll n!i noi a)ordari din $!r#$!cti+a "ana'!riala
1condc!r! 'lo)ala 2 o$ti"a 3 #trat!'ica, c!ntrar!a $! o)i!cti+!, a#i'rar!a
cor!#$ond!nt!i- o)i!cti+! 3 r!#r#! 3 !+alar!..
Unitat!a dictionarli $oat! %i r!'a#ita la ni+!ll lini!i d! continitat! !/i#t!nt!
intr! di"!n#in!a t!or!tica, r!lati+ con#tanta, a conc!$t!lor %nda"!ntal! #i latra
a$licati+a, #ocial"!nt! d!#c4i#a, a notinilor o$!rational! an'a(at! in anali&a
$ro)l!"aticii '!#tionarii cri&!lor.
O$tin!a noa#tra "!todolo'ica !+id!ntia&a in "od #$!cial di"!n#in!a
%nda"!ntala a conc!$t!lor $r!&!ntat!. A" r"arit #a r!ali&a" con#i#t!nta lor
!$i#t!"ica, !+ala)ila dincolo d! +aria)ilitat!a %!no"!nli cri&a, o)i!cti+at in
%a$t! #i #itatii concr!t! car! #nt $! d! o $art! inco"!n#ra)il!, iar $! d! alta $art!
a%lat! in $!r"an!nta #c4i")ar!.
Dictionarl d! t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor d!%in!#t! 567 conc!$t! +!4iclat!, d!
r!'la, in do"!nil #tiint!i "ilitar! #i a #tiint!lor #ocio3"an!, in &ona co"nitatii
cadr!lor "ilitar! ca #i a altor col!cti+itati, an'a(at! in r!&ol+ar!a $ro)l!"!lor
'!n!rat! d! cri&!, r!l!+ant! in $lan national, &onal, contin!ntal, $lan!tar.
Bi)lio'ra%ia con#ltata $!ntr r!dactar!a dictionarli !#t! 'r$ata $! tr!i
coordonat! ori!ntati+! car! o%!ra cititorli r!#r#! co"$l!"!ntar! d! in%or"ar! #i
doc"!ntar! n!c!#ar! in cont!/tl ri#crilor actal! la adr!#a #!critatii national!
#i int!rnational!-
8 Cr#ri, dictionar!, tratat! d! #$!cialitat!.
8 Lit!ratra d! #$!cialitat! 1#tiinta "ilitara, #tiint! #ocio3"an!, %ilo#o%i!..
8 L!'i, r!'la"!nt!, r!+i#t!, '4idri, cl!'!ri "!todolo'ic!..
Lcraril! incl#! in )i)lio'ra%i! #)linia&a in "od #$!cial, contri)tiil! t!or!tic!
din #$atil Ero3Atlantic, dar #i $! c!l! ro"9n!#ti, #i#t!"ati&at! in anali&a
do"!nili $ro$#. E+!ntal!l! o"i#ini ca #i cartil! a$art! d$a $r!dar!a
"an#cri#li con%!ra )i)lio'ra%i!i #!l!ctionat! n caract!r d!#c4i#.
Atorii con#id!ra ca ac!#t :Dictionar d! t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor* !#t! %olo#itor
#td!ntilor, cadr!lor didactic! #i altor #$!ciali#ti i"$licati in "od dir!ct #a indir!ct
in r!&ol+ar!a $ro)l!"!lor din c! in c! "ai co"$l!/! al! '!#tionarii '!o$olitic! #i
'!o#trat!'ic! a cri&!lor int!rn! #i int!rnational!.
1ina$oi la c$rin#.


Atorii
A
ACCEPTABILITATE Criteriu de analizare a planului de actiune. Analizarea si
stabilirea modului in care cursul de actiune (modul de executie) propus merita costul
fortei ana!ate" a materialului si a timpului implicate si daca acesta este compatibil cu
leea razboiului si poate fi sustinut din punct de #edere militar si politic.
(inapoi la index)
AC$PE%I%EA &PATI'L'I TE%E&T%'" AE%IA( &I )A%ITI) AL TA%II
Ansamblul de actiuni militare" cu rol de siuranta strateica" desfasurate simultan sau
succesi# de catre marile unitati ale tuturor cateoriilor de forte ale armatei si de celelalte
forte ale sistemului national de aparare pe frontiera de stat si in ad*ncimea teritoriului
national" cu forte ata de lupta permanent. Aceasta se realizeaza pe baza unei conceptii
unitare" pentru e#itarea surprinderii" oprirea si respinerea aresiunii inamicului" iar in
unele cazuri pentru lic+idarea capetelor de pod create de acesta la frontiera ori in
ad*ncimea teritoriului national" in scopul asiurarii conditiilor fa#orabile executarii
mobilizarii si desfasurarii tuturor fortelor participante la razboi.
ACTI,ITATE -E I(.$%)A%E &I %ELATII P'BLICE Proces continuu si sistematic
al conducerii" care urmareste sa obtina pentru armata inteleerea" simpatia si spri!inul
celor cu care are relatii" #iz*nd realizarea stabilitatii si mentinerea de catre comandanti a
unor raporturi corespunzatoare in interiorul comunitatii militare si intre aceasta si diferite
sectoare ale societatii ci#ile.
ACTI$(ALI&) /rup de conceptii socioloice relati# diferite" a caror nota comuna o
constituie promo#area principiului actiunii sociale ca punct de plecare al oricarei
cercetari socioloice.
ACTI'(E A-EC,ATA $ actiune a Parlamentului ce permite aentiilor
u#ernamentale sa faca plati din trezorerie pentru o anumita perioada de timp si cu un
anumit scop.
ACTI'(E -E L'PTA Actiunea desfasurata de fortele aflate in conflict" folosind
armament si te+nica adec#ate" cu scopul de a nimici" captura sau respine actiunile
inamicului. Actiunile de lupta se desfasoara in mod oranizat" folosindu0se forte si
mi!loace militare de #aloare #ariabila si exprima" cel mai fidel" trasaturile caracteristice
confruntarii armate.
ACTI'(E -E)$(&T%ATI,A Atac demonstrati# de forte pe un fond de lupta facut
cu scopul inducerii in eroare a inamicului.
ACTI'(E .LE1IBILA Concept operational ce reflecta capacitatea fortelor armate de
a0si adapta misiunile si modul de indeplinire a acestora la o di#ersitate de scenarii si
situatii concrete. Totodata" acest concept presupune o anumita abilitate in folosirea
fiecarei structuri militare ana!ate pe module actionale" specifice misiunii primite din
perspecti#a scopurilor planificate.
ACTI'(E )ILITA%A A&$CIATA L'PTEI Ansamblul masurilor si acti#itatilor prin
care structurile militare sunt preatite sau aduse in starea din care sa poata desfasura
actiuni militare de lupta sau non#iolente.
ACTI'(E )ILITA%A C$)BI(ATA ()'LTI(ATI$(ALA) Actiune conceputa"
planificata si desfasurata in comun de forte militare apartin*nd mai multor tari in cadrul
unor aliante sau coalitii sub o comanda unica si cu un scop unitar.
ACTI'(E )ILITA%A I(T%'(ITA Actiune conceputa" planificata si desfasurata in
comun" de doua sau mai multe cateorii de forte ale armatei intr0o zona de operatii" in
#ederea atinerii aceluiasi scop.(inapoi la index)
ACTI'(E )ILITA%A Ansamblul masurilor si acti#itatilor concepute" planificate si
desfasurate de structurile militare pentru indeplinirea misiunilor incredintate" concretizate
in forme de lupta armata si operatii militare" altele dec*t razboiul" sau alte forme asociate
acestora.
ACTI'(E %API-A (C$(CEPT $PE%ATI$(AL) Actiunea militara prin care marile
unitati si unitatile mobile" cu mare putere de foc si independenta loistica" executa o
riposta rapida" ferma si decisi#a" in orice zona (punct) de interes strateic (operati#).
ACTI'(E &$CIALA Acti#itate umana semnificati#a fata de o componenta structurala
a societatii" in sensul ca este determinata sau determina locul" rolul sau functia respecti#ei
componente in structura si functionalitatea ansamblului #ietii sociale.
ACTI'(E '(I.ICATA A .$%TEL$% A%)ATE Prezinta strateiile" principiile"
doctrinele si functiile care conduc acti#itatile si performantele .ortelor Armate din &'A"
c*nd doua sau mai multe departamente militare sau componente de ser#icii din cadrul
acestora actioneaza impreuna.
ACTI'(EA 2P$%TI -E&C3I&E4 Ansamblul de acti#itati oranizate in unitatile
militare o data sau de doua ori pe an" in scopul accentuarii transparentei si desc+iderii
armatei fata de societate. Are drept scop aprecierea obiecti#a a rolului armatei in cadrul
statului de drept" pentru cunoasterea principalelor sale preocupari pri#ind misiunile care ii
re#in" a conditiilor de instruire" educare si de #iata din unitatile militare" precum si
cresterea increderii reciproce intre personalul militar si populatia ci#ila.
ACTI'(I -E APA%A%E ()E(TI(E%E) A $%-I(II C$(&TIT'TI$(ALE
Ansamblul masurilor si actiunilor intreprinse de catre oranele si fortele leale ale
statului" destinate mentinerii si repunerii acestuia in drepturile constitutionale" atunci c*nd
autoritatea a fost ra# tulburata.
ACTI'(I P&I3$L$/ICE -E P%$TECTIE Actiuni oranizate si desfasurate in
scopul mentinerii ec+ilibrului psi+ic al efecti#elor proprii" ec+ilibru absolut necesar
indeplinirii cu succes a misiunilor si sarcinilor ce le re#in.
ACTI'(I P&I3$L$/ICE 5 Totalitatea masurilor si acti#itatilor destinate sa mentina
sau sa modifice perceptiile" atitudinile si comportamentul unor indi#izi sau rupuri
umane in #ederea indeplinirii obiecti#elor propuse" precum si de a pre#eni folosirea
eficace a acestui en de actiuni de catre inamic6 5 $peratiuni planificate sa transmita
informatiile si indicatiile selectate pentru a le influenta emotiile" moti#atia" !udecata
loica si in ultima instanta comportamentul unor persoane straine din u#erne" oranizatii
si rupuri straine. &copul operatiunilor psi+oloice este de a induce sau intari atitudini si
comportamente care sa fie fa#orabile obiecti#elor initiatorului6 5 Totalitatea actiunilor si
acti#itatilor in domeniile pre#enirii conflictelor" restabilirii" mentinerii" impunerii si
edificarii pacii" acordarii spri!inului umanitar" precum si in cel al mentinerii ordinii
constitutionale6 5Totalitatea masurilor" acti#itatilor si proramelor destinate sa influenteze
conceptiile" mentalitatea si comportamentul tintelor (rupurilor de audiente)" sa
contracareze influentarea psi+oloica desfasurata de ad#ersar si sa mentina" la un ni#el
dezirabil" starea psi+omorala a fortelor militare si populatiei proprii din zona de actiune.
(inapoi la index)
ACTI'(I &'B,E%&I,E Actiuni duse cu mi!loace si in forme ileale" care #izeaza
destabilizarea sistemului politic" dezoranizarea statului si a societatii pentru a li se putea
impune mai usor conditiile care le lezeaza securitatea. %eprezinta o combinare a
mi!loacelor si metodelor teroriste cu cele proprii luptei politice" economice si psi+oloice
sau de alta natura si" de reula" preced aresiunea armata.
ACTI'(I TE%$%I&TE &I TE%$%I&T -I,E%&I$(I&TE Aresiuni ileale"
impre#izibile" oculte" extrem de #iolente" ce se executa asupra unor obiecti#e apartin*nd
fortelor operationale din raioanele actiunilor de lupta" precum si asupra unor obiecti#e
politice" strateice" teritoriale" demorafice" etnice" diplomatice din interiorul tarii.
Acestea pot fi spri!inite de ad#ersar prin forte si mi!loace materiale si financiare.
A-7(CI)E -imensiune spatiala masurata de la aliniamentul de contact catre inapoi"
in limitele careia sunt realizate dispoziti#ele subunitatilor" unitatilor si marilor unitati
destinate sa indeplineasca misiuni de lupta" at*t in ofensi#a c*t si in aparare.
A-7(CI)EA )I&I'(II -imensiunea spatio0temporala din dispoziti#ul inamicului ce
urmeaza sa fie cucerita si care se stabileste prin continutul misiunii. &e masoara de la
limita dinainte a apararii inamicului si p*na la un aliniament situat" de reula" inapoia
obiecti#ului ce urmeaza sa fie cucerit.
A-APTABILITATEA I(&T%'CTIEI Capacitatea sistemului militar de a raspunde cu
promptitudine la modificarile aparute in inzestrare" oranizare" proceduri si misiuni" fara
diminuarea caracterului si oranizat.
A-EC,A%E 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca
amploarea si conceperea actiunii planificate sunt adec#ate pentru realizarea sarcinilor
propuse6 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca cursul de
actiune #a duce la indeplinirea cu succes a obiecti#elor" misiunilor si sarcinilor propuse.
AE%$-%$) aeroport desemnat pentru sustinerea deplasarilor aeriene pentru personal
si materiale si pentru a ser#i drept port autorizat pentru intrarea si plecarea in8din tara in
care este localizat.
A/E(T &$CIAL Concept socioloic complementar celui de actor social. -aca un
sistem social este pri#it din perspecti#a rolurilor sau a functiilor sale" atunci indi#idul
care actioneaza" conform*ndu0se rolurilor prescrise" este actor social. %olurile sau
functiile stabilite nu epuizeaza insa niciodata continutul unui sistem social. Indi#izii nu se
conformeaza adesea rolurilor stabilite" fie pentru a satisface ne#oi si aspiratii indi#iduale
sau colecti#e care nu0si asesc expresia in aceste roluri" fie pentru ca incerc*nd sa o faca"
ei enereaza interactiuni care se desfasoara independent si uneori contrar functiilor
sistemului" produc*ndu0se astfel efecte emerente.
A/ILITATE ACTI$(ALA ,iteza (timpul) de reactie fata de amenintarile si actiunile
principalelor mi!loace de lo#ire si de lupta ale ad#ersarului6 este esentiala pentru
#iabilitatea trupelor.
A/%E&I'(E A%)ATA .olosirea fortei armate de catre un stat (rup de state)
impotri#a su#eranitatii" interitatii teritoriale sau independentei politice a altui stat sau in
orice alt mod incompatibil cu Carta (atiunilor 'nite.
A/%E&I'(E P&I3$L$/ICA Actiune directa si8sau indirecta asupra proceselor
psi+ice cu scopul derelarii acestora si inducerea" la indi#id si colecti#itate" a unor stari
anormale in *ndire si comportament.(inapoi la index)
A/%E&I'(E Actiunea unui stat care intreprinde primul un atac" cu folosirea fortei
armate" impotri#a interitatii teritoriale" su#eranitatii sau independentei politice ale unui
alt stat6 din punctul de #edere al dreptului international" aresiunea reprezinta o #iolare a
drepturilor si indatoririlor fundamentale ale statelor ca atare" este un act ilicit" caracterizat
drept o ra#a crima impotri#a umanitatii. .iind forma cea mai flaranta a incalcarii
principiului nerecurerii la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta" aresiunea nu
poate fi !ustificata prin in#ocarea nici unui considerent de ordin politic" strateic"
economic sau ideoloic.
A/%E&I,ITATE 5 Tendinta do#edita a unui stat de a promo#a o politica bazata pe
forta" incalc*nd drepturile si interesele leitime ale altor state" de a #iola sistematic
principiile si normele dreptului international" de a preati" oraniza sau desfasura acte
calificate drept aresiune. 5 Comportament #erbal sau actional" ofensi#" orientat spre
umilirea" minimalizarea si c+iar suprimarea fizica a celorlalti.
A/%E&$% )ILITA% &tat care foloseste cel dint*i forta armata" declans*nd ostilitati
efecti#e armate" care constituie fapte materiale directe si manifeste indreptate impotri#a
unui alt stat.
A9'T$% ')A(ITA% Actiuni destinate diminuarii si eliminarii suferintelor umane"
indeosebi in conditiile in care autoritatile din zona nu dispun de capacitatea sau
posibilitatea de a asiura ser#icii adec#ate pentru spri!inul populatiei.
ALIA(TA I(TE%&TATALACooperare de durata intre doua sau mai multe state"
stipulata in acorduri sau tratate" prin care acestea +otarasc ca" in conditiile asupra carora
au con#enit" sa0si acorde asistenta politica si militara reciproca. $biecti#ele aliantei
interstatale" circumstantele in care aliatii isi acorda a!utor" modalitatile in care se #a
manifesta a!utorul constituie clauzele principale ale unui tratat de alianta interstatala.
ALIA(TA )ILITA%A Inteleere inscrisa intr0un tratat prin care statele semnatare isi
asuma obliatia reciproca de a actiona cu toate fortele armate sau numai cu o parte din
acestea" impotri#a unui ad#ersar comun.
ALIA(TA P$LITICA 'nirea" leatura realizata pe baza acordului dintre doua sau mai
multe unitati politice (state" rupuri oranizate" partide) in #ederea infaptuirii unui scop
comun. Aliantele politice se pot inc+eia in functie de specificul interesului urmarit"
conditiile concrete in care se desfasoara actiunea" masura in care fiecare parte
contractanta renunta la obiecti#ele proprii" radul permanentei leaturilor. Aceasta face ca
alianta politica sa aiba un caracter bine determinat: a) eale daca partenerii pastreaza
acelasi rad de independenta" b) ineale " daca unul dintre ei accepta sa urmeze linia
politica a celuilalt6 aliantele politice pot fi de asemenea: a) ofensi#e" b) defensi#e" c)
mixte" in functie de dorinta de a apara un proram sau de a0l impune. -upa durata lor
aliantele pot fi permanente sau temporare.
ALIA(TA %ezultat al unor tratate formale intre doua sau mai multe natiuni pe termen
lun care promo#eaza interesele comune ale membrilor.(inapoi la index)
ALIE(A%E (I(&T%AI(A%E) P$LITICA Aspect si consecinta a fenomenului eneral
al instrainarii" ale carui radacini se asesc in aparitia economiei de piata si a di#iziunii
sociale a muncii" datorita carora" in conditiile existentei proprietatii pri#ate asupra
mi!loacelor de productie" raporturile sociale dintre oameni se constituie sti+inic" se
obiectualizeaza (se #erifica" imbrac*nd forma unor raporturi si insusiri ale lucrurilor) si
a!un" astfel" sa0i domine pe oameni in loc sa fie dominate de acestia.
AL$CA%E -istribuire de rezer#e limitate in cazul unor solicitari care se exclud
reciproc. .ortele si resursele autorizate de Autoritatea de comanda (ationala pentru
executia actuala a unui plan in cazul unei situatii nepre#azute
A)E(A9A%E /E(I&TICA Totalitatea lucrarilor enistice de fortificatie" bara!e"
distrueri" drumuri" poduri" treceri" mascare" asiurare cu apa si de adaptare a localitatilor"
zonelor puternic industrializate" obiecti#elor economice importante" obstacolelor si
acoperirilor" terenului din f*sia (zona) de actiune a marii unitati strateice (operati#e"
tactice)" executate intr0o conceptie unitara" in scopul interzicerii" inreunarii sau reducerii
efectelor actiunilor inamicului (ad#ersarului) si asiurarii conditiilor fa#orabile actiunilor
fortelor proprii.
A)E(I(TA%E C' .$%TA &a#*rsirea de catre un stat sau mai multe state a unor acte
politice" economice" militare sau de alta natura" cu scopul de a impune altui stat sau rup
de state sa renunte la deplina exercitare a drepturilor si atributelor su#erane. Este o
actiune contrara principiilor si normelor specifice raporturilor dintre state.
A)IC0I(A)IC Concept introdus in filozofia si stiinta politica de ;arl &c+mitt in
<=>?" care considera ca asa cum binele si raul" frumosul si ur*tul sunt criteriile moralei"
respecti# ale esteticii" cuplul amic0inamic reprezinta axa in !urul careia se misca politicul.
-efinind notiunea &c+mitt precizeaza ca ea: a) nu #izeaza sfera #ietii pri#ate" ci a #ietii
publice6 b) nu are un continut moral (amicul nu e neaparat bun" ci suntem noi" inamicul
nu este rau ci sunt pur si simplu altii" ei" pentru care" la r*ndul lor" inamicul suntem noi)6
c) relatia amic0inamic exista nu numai in situatii conflictuale (de exemplu in razboi)" ci
oriunde exista relatii politice" astfel ca fara existenta sa nu poate fi #orba de #iata politica"
de existenta politica a unui popor" stat etc.
A)PLA&A%E -E .$%TE P%I(CIPALE -esfasurare de actiuni incluz*nd amplasarea
rapida de forte de lupta suficiente si care sa sustina si sa apere interesele unui stat" urmate
de forte suplimentare pentru a inc+eia conflictul rapid si in termen fa#orabil statului
respecti#.
A)PLA&A%E8-E&.A&'%A%E 5 In terminoloie na#ala" sc+imbarea de la un reim
de croaziera (na#iatie) sau de la o dispozitie de contact la o dispozitie de lupta6 5
-eplasare de forte in interiorul zonelor de operatiune6 5 Pozitionare de forte intr0o zona
de lupta6 5 Transferare de forte si material in zonele de operatiune. $peratiunea de
amplasare8desfasurare cuprinde toate actiunile din punctul initial sau locul de dislocare
permanenta p*na la destinatie incluz*nd in mod specific teritorii din zona continentala a
&tatelor 'nite" teritorii din raioanele actiunilor de lupta.(inapoi la index)
A)PL$A%EA C%I@EI -imensiune a se#eritatii crizei" care se refera la masura
afectarii intereselor" a obiecti#elor si #alorilor partilor in conflict.
A(ALI@A )$BILITATII Exprimare in detaliu a tuturor aspectelor leate de
planificarea transportului pentru spri!inirea elaborarii planului si a (ordinului) de actiune.
A(ALI@A &'&TI(E%II L$/I&TICE &I E&TI)A%EA P$&IBILITATIL$% %EALE-E
%EALI@A%E Aplicatie softAare ce ofera structurii militare de planificare si executare"
posibilitatea de a estima necesarul pentru o sustinere loistica si de a e#alua capacitatea
de sustinere materiala pentru planificari si cursurile actiunii planificate.
A(LI@A -I(A)ICA &I I(&T%')E(T -E %EPLA(I.ICA%E Proram de
procesare (prelucrare) automata a datelor menit sa furnizeze un posibil transport pentru
un curs de actiune sau un plan operational. Acest proram permite reprezentantilor
oranelor de planificare strateica sa construiasca" sa editeze si sa mane#reze dosare
(fisiere) cu informatia de desfasurare a sistemului de forte structurate in timp. Analiza
dinamica si instrumentul de replanificare (A.-.I.%.) ofera de asemenea posibilitati de
e#aluare a cursurilor de actiune propuse.
A(E1A -ocument adauat la un ordin de actiune sau alt document pentru a0l face mai
clar sau pentru a preciza detalii ulterioare.
A(/A9A%E /%A-'ALA A .$%TEL$% principiu care exprima ne#oia existentei
unor structuri in diferite rade de completari si instruire sau o riposta a acestora adec#ata
starilor premeratoare si imediat dupa declansarea aresiunii.
A($)IE (otiune ce desemneaza starea de derelare a functionarii unui sistem sau
subsistem social" derelare datorata dezinterarii normelor ce relementeaza
comportamentul indi#izilor si asiura ordinea sociala.
A(TITE%$%I&) )asuri defensi#e luate pentru reducerea #ulnerabilitatii in fata
actelor de terorism.
APA%A%E A%)ATA A TA%II Ansamblul masurilor si actiunilor militare desfasurate
unitar de &istemul (ational de Aparare in spatiul terestru" aerian si maritim (flu#ial) in
scopul descura!arii" zadarnicirii si respinerii oricarei actiuni militare care ar leza
interesele fundamentale ale %om*niei.
APA%A%E A%)ATA ACTI,A Capacitatea sistemului defensi# de a lo#i dispoziti#ul
ad#ers in toate situatiile" prin foc" la distanta mare sau prin procedee de actiune ofensi#e.
APA%A%E C$LECTI,A Totalitatea masurilor si actiunilor luate de structuri militare
interaliate pentru int*rzierea" oprirea sau respinerea aresorului.(inapoi la index)
APA%A%E .LE1IBILA &I )$BILA /en de aparare" care presupune elasticitatea
dispoziti#ului si o mare mobilitate a componentelor acestuia pentru crearea unor conditii
a#anta!oase in orice situatii (la orice scenariu ofensi# al inamicului)" in #ederea
incercuirii" capturarii sau nimicirii ad#ersarului.
APA%A%E I(TE%(A Participarea u#ernului prin aentii militare si ci#ile la
proramele initiate de alte u#erne pentru prote!area societatii de actiuni sub#ersi#e"
in!ustitie si insurenta.
APA%A%E I( I(CE%C'I%E Procedeu de lupta prin care fortele mentin o suprafata de
teren (zona" obiecti#)" lupt*nd cu un inamic care este dispus in !urul lor sa actioneze pe
toate directiile.
APA%A%E )$BILA Procedeu adoptat in scopul nimicirii (infr*nerii) inamicului
printr0un atac +otar*tor executat cu o rupare de forte de lo#ire (izbire)" intr0un moment
fa#orabil6 in acest scop" ruparea de lo#ire trebuie sa aiba o mobilitate mai mare sau cel
putin eala cu cea a atacatorului" iar celelalte forte aflate in aparare sa reuseasca fixarea
inamicului si directionarea patrunderii acestuia in sensul dorit.
APA%A%E (.B.C. Ansamblul de masuri si actiuni ce se planifica si desfasoara in
scopul diminuarii pierderilor si cresterii capacitatii unitatilor in actiunile specifice
conditiilor (.B.C. Aceasta se realizeaza prin masuri planificate si8sau reacti#e" pasi#e
si8sau acti#e si include: pre#enirea" protectia (.B.C. si decontaminarea.
APA%A%E (ATI$(ALA 5 Totalitatea masurilor si actiunilor adoptate si desfasurate de
autoritatile constitutionale ale statului rom*n in scopul arantarii su#eranitatii nationale"
independentei si unitatii statului" interitatii teritoriale a tarii si democratiei
constitutionale6 5 &istem de institutii" oranizatii si actiuni destinat sa asiure #iabilitatea
unei natiuni in caz de aresiune.
APA%A%E PE P$@ITII Procedeu adoptat in scopul interzicerii" pentru o perioada de
timp stabilita" a patrunderii inamicului intr0o anumita portiune de teren (zona" raion"
obiecti#)6 nimicirea propriu0zisa a inamicului constituie un obiecti# secundar.
APA%A%E P%E/ATITA -I( TI)P Procedeu defensi# care permite fortelor ana!ate
in lupta sa0si puna in aplicare" in #olum complet" elementele puterii de lupta.
APA%A%E P%E/ATITA I( /%ABA Procedeu defensi# prin care fortele ana!ate in
lupta isi pun in aplicare" in #olum redus" in timp scurt si" de reula" sub presiunea
inamicului" elementele puterii de lupta.
APA%A%E TE%IT$%IALA Parte componenta a apararii nationale" care cuprinde un
ansamblu de masuri si actiuni desfasurate impotri#a aresorului" pe intreul teritoriu
national" de catre forte si trupe teritoriale" independent sau impreuna cu celelalte forte
armate" folosind forme si procedee de actiune specifice.
APA%A%E @$(ALA .orma particulara a operatiei de aparare" care cuprinde un
ansamblu de actiuni desfasurate intr0o zona din teritoriul national de catre fortele din zona
respecti#a care actioneaza intrunit" dupa o conceptie unitara" pentru respinerea ofensi#ei
inamicului" nimicirea acestuia si asiurarea controlului de luna durata a zonei.(inapoi la
index)
APA%A%EA .orma de lupta armata prin care se realizeaza respinerea" oprirea sau
int*rzierea actiunilor inamicului" in scopul mentinerii spatiului (terestru" aerian" maritim"
flu#ial) sau a obiecti#ului incredintat.
AP%ECIE%I .A,$%ABILE concluzii si estimari oficiale" #alide sau in#alide ce rezulta
din comportamentul fortelor ad#erse si actiuni oficiale a#anta!oase intereselor si
obiecti#elor fortelor aliate.
AP%ECIE%I (E.A,$%ABILE Concluzii personale ale fortelor ad#erse" estimari sau
aprecieri oficiale" #alide sau in#alide" ce rezulta din comportamentul fortelor ad#erse si
actiuni oficiale nefa#orabile intereselor si obiecti#elor fortelor aliate.
AP%ECIE%I Concluzii personale" estimari oficiale" e#aluari in leatura cu intentiile
celeilalte parti" posibilitatile militare si acti#itatile folosite in planificarea si luarea
deciziilor.
AP%$BA%EA C$(CEPTIEI &T%ATE/ICE (a operatiei) de catre Presedintele
Comitetului intrunit al sefilor de &tate )a!ore de#ine baza planului pentru transformarea
in Plan operational in format complet sau Plan operational in format conceptual. C*nd#a
era numit 2conceptia luptei8operatiei4.
AP%$,I@I$(A%E Componenta loisticii care #izeaza stabilirea necesarului"
cresterea" primirea" depozitarea" conser#area" e#identa" repartitia si distributia
materialelor.
A%)E -E -I&T%'/E%E I( )A&A (A.-.).) Arme care sunt capabile de mari
distrueri si8sau sunt folosite" in asa fel inc*t" sa produca un numar mare de pierderi in
personal. A.-.). sunt: nucleare" c+imica" bioloica" dar exclud mi!loace de transport"
lansare8traere" acolo unde acestea se constituie in competente indi#idualizate.
A%)E I(T%'(ITE-enumire data unitatilor si marilor unitati apartin*nd .ortelor
Terestre in masura sa desfasoare actiuni de lupta in mod independent" sa asiure o str*nsa
cooperare a armelor si o conducere unitara a lor.
A%)E (EC$(,E(TI$(ALE )i!loace de lupta a caror folosire sau experimentare
este interzisa prin con#entiile si tratatele internationale. -atorita caracteristicilor lor
intrinseci" produc paube masi#e si distrueri eneralizate" fara distinctii intre belieranti
si nebelieranti.
A%TIC$L8$BIECT -E AP%$,I@I$(A%E -E.ICITA% Articole de apro#izionare
esentiale pentru rezer#e pe care Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate
)a!ore si8sau comandantii structurilor militare ana!ate pentru realizarea situatiei de criza
le0au identificat ca a#*nd un impact direct necesit*nd o tinere sub obser#atie si un
manaement sporit.
A%TIC$LE -E.ICITA%E PE(T%' -'CE%EA -E ACTI'(I -E L'PTA -E
-'%ATA Articole8obiecte descrise ca fac*nd parte din -osarul de Elemente Loistice
ce afecteaza in mod semnificati# capacitatea comandantului de a executa operatiuni.
A&I/'%A%E C' PE%&$(AL totalitatea masurilor si actiunilor desfasurate pentru
completarea necesarului de personal" de toate cateoriile" la marile unitati (unitatile) care
au suferit pierderi in actiunile executate.(inapoi la index)
A&I/'%A%E .I(A(CIA%A totalitatea masurilor ce se iau in scopul stabilirii" cererii"
obtinerii" utilizarii si !ustificarii mi!loacelor financiare destinate fortelor armate pentru a
le apro#iziona la timp si fara intrerupere" cu te+nica si materiale" precum si pentru plata
drepturilor banesti cu#enite personalului.
A&I/'%A%E 3I-%$)ETE$%$L$/ICA ansamblul de masuri si acti#itati ce se
desfasoara pentru obtinerea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la situatia
+idroloica si meteoroloica" precum si pentru pronoza +idrometeoroloica si a
fenomenelor naturale periculoase" necesare planificarii si ducerii actiunilor proprii.
A&I/'%A%E I)A/$L$/ICA ansamblul actiunilor proiectate" oranizate si
desfasurate de anumite institutii specializate ale unui stat" pe plan intern si international"
in scopul mentinerii si promo#arii elementelor definitorii ale imainii nationale" necesare
realizarii si promo#arii securitatii nationale si internationale.
A&I/'%A%E )E-ICALA totalitatea masurilor care se iau in #ederea pastrarii sanatatii
militarilor" pre#enirii aparitiei si rasp*ndirii bolilor" acordarii la timp a a!utorului medical"
e#acuarii ranitilor si bolna#ilor" spitalizarii" tratamentului si recuperarii acestora in scopul
inapoierii" in cel mai scurt timp" la unitati.
A&I/'%A%E T$P$/E$-E@ICA ansamblul masurilor si actiunilor ce se planifica si
executa in scopul obtinerii" preatirii si transmiterii la timp a datelor si documentelor
topoeodezice necesare conducerii actiunilor militare.
A&I/'%A%EA ACTI'(IL$% &I P%$TECTIA T%'PEL$% Ansamblul de masuri si
acti#itatile desfasurate continuu si intr0o conceptie unitara" de catre toate fortele
participante si la toate esaloanele" destinate obtinerii datelor necesare si crearii conditiilor
de securitate a personalului" te+nicii si sistemelor impotri#a actiunilor aresorului si a
altor factori perturbatori" executata in scopul mentinerii capacitatii de lupta a trupelor si
indeplinirii misiunilor primite.
A&I/'%A%EA CAIL$% -E C$)'(ICATIE Ansamblul de masuri si actiuni ce se
intreprind pentru: aleerea" cunoasterea si preatirea cailor de comunicatii6 repararea"
restabilirea" intretinerea" paza si mentinerea in stare de #iabilitate a drumurilor" cailor
ferate" arilor" porturilor" aeroporturilor si lucrarilor de arta6 oranizarea si executarea
ser#iciului de comenduire si indrumare a circulatiei6 cercetarea nucleara" bioloica si
c+imica" pe caile de comunicatii" paza si apararea lucrarilor de arta de pe acestea.
A&I/'%A%EA LIBE%TATII -E (A,I/ATIE $peratiile desfasurate pentru asiurarea
libertatii si a dreptului de a na#ia pe caile aeriene sau maritime internationale.
A&I/'%A%EA &A(ITA% ,ETE%I(A%A Ansamblul masurilor de mentinere a
sanatatii animalelor si de pre#enire a transmiterii bolilor de la animale la om" de tratare si
e#acuare a animalelor ranite si bolna#e" de cunoastere epizootica din zona" controlul
sanitar #eterinar al alimentelor de oriine animala" protectia sanitar #eterinara
impotri#a efectelor armelor de distruere in masa" apro#izionarea fortelor cu animale
pentru ser#iciu.
Asistenta umanitara este limitata ca scop si durata. Aceasta este conceputa pentru a
suplimenta sau a completa eforturile autoritatilor ci#ile ale tarii0azda ori ale
oranizatiilor specializate.(inapoi la index)
A&I&TE(TA -E &EC'%ITATE &erii de prorame autorizate prin Actul din<=B<
pri#ind asistenta straina si prin Actul din <=?B pri#ind controlul exportului de arme" prin
care &'A furnizeaza articole de aparare" asiura preatirea militara si alte ser#icii de
aparare" prin acordare de imprumuturi" credite sau #*nzare in spri!inul strateiilor si
obiecti#elor nationale.
A&I&TE(TA 9'%I-ICA totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse pentru a se
asiura cunoasterea si respectarea dreptului international in actiunile militare.
A&I&TE(TA (ATI$(ALA Asistenta ci#ila si8sau militara oferita unei natiuni de catre
forte straine pe teritoriul national in timp de pace" de criza sau de razboi" pe baza
acordurilor de a!utor reciproc inc+eiate intre state. Proramele de asistenta nationala
includ" dar sunt limitate la asistenta in domeniul securitatii" aparare nationala cu forte
straine" alte prorame" precum si acti#itatile desfasurate" cu finantarea aentiilor
nationale sau a oranizatiilor internationale.
A&I&TE(TA %ELI/I$A&A ansamblul de actiuni specifice" desfasurate in scopul
culti#arii #alorilor reliios0morale" patriotice" etice si ci#ice in #ederea realizarii si
mentinerii unui ni#el ridicat al moralului militarilor.
A&I&TE(TA ')A(ITA%A 5 actiunile desfasurate pentru inlaturarea efectelor
dezastrelor naturale sau pro#ocate de om ori alte situatii endemice" limitate ca scop si
durata. Completeaza eforturile depuse de natiunea in criza (azda)6 5 Actiunile
desfasurate in #ederea eliminarii sau a reducerii efectelor dezastrelor naturale ori
te+noloice" ale epidemiilor" foametei sau pri#arii de libertate" care pot reprezenta o
amenintare serioasa la adresa #ietii si pot cauza pierderea ori
distruerea proprietatii.
ATIT'-I(E -E.E(&I,A comportamentul adoptat intr0o confruntare militara" in
functie de capacitatea operati#a a trupelor" de situatiile si conditiile in care are loc
ana!area fortelor si mi!loacelor pentru respinerea" oprirea sau int*rzierea aresorului" in
scopul mentinerii f*siei (zonei) sau obiecti#ului incredintat.
ATIT'-I(EA )E(TALA 4P%E,E(TI,A4 Anticiparea posibilelor amenintari a
situatiilor de risc si reactia pentru stinerea acestora.
ATIT'-I(EA )E(TALA 4%EACTI,A4 atitudinea orientata spre infr*nerea
ulterioara a unui inamic e#ident si cunoscut" in toate componentele sale.
A'TA%3IE 5 %eimul politic al unei comunitati care se u#erneaza ea insasi6 in acest
sens termenul autar+ie este c#asi0ec+i#alent cu cel de autonomie. 5 Idealul unui stat
capabil sa0si satisfaca sinur toate ne#oile fara a fi silit sa apeleze la alte state6 5 Politica
economica a unor state care tinde la crearea unei economii nationale inc+ise" izolate de
economia altor tari" prin limitarea maximala a importurilor6 5 &tarea in care o unitate isi
satisface trebuintele prin mi!loace proprii.
A'T$-ETE%)I(A%E Principiul potri#it caruia orice popor" natiune are dreptul
fundamental de a0si alee fara nici o imixtiune din afara statutul politic si calea de
dez#oltare economica" sociala si culturala. Aplicarea principiului autodeterminarii
presupune dreptul natiunilor de a se constitui in state nationale independente" de a intra in
componenta unui stat multinational sau de a se desprinde de acesta.(inapoi la index)
A'T$)ATI@A%E Ansamblul masurilor te+nice" oranizatorice" si economice care
urmaresc imbunatatirea eficacitatii conducerii structurilor militare" in timp de pace"
situatii de criza si razboi" si mentinerea totodata a omului ca element acti# in cadrul
acestui proces. 'n loc central il ocupa mi!loacele electronice de calcul" in special in
transmiterea" centralizarea si prelucrarea informatiilor si in preatirea elementelor
necesare luarii +otar*rii la ni#elul esaloanelor de comanda.
A'T$($)IA &I .LE1IBILITATEA $PE%ATI$(ALA capacitatea si disponibilitatea
marii unitati si unitatii de a da riposta optima oricarui tip de aresiune prin marirea
libertatii de actiune in desfasurarea luptei armate si sporirea eficientei functionale in
procesul de conducere.
A'T$%ITATE A&')ATA LE/AL0 -reptul pe care un militar si0l asuma de a da ordine
potri#it actelor normati#e in #ioare" ierar+izarii radelor" functiilor si a competentelor in
domeniu.
A'T$%ITATE B'/ETA%A Autoritate acordata prin lee in probleme ce implica
in#estitii din fondurile /u#ernului.
A'T$%ITATE -E C$$%-$(A%E Autoritatea incredintata unui comandant sau
responsabilitatea indi#iduala pentru coordonarea anumitor functiuni sau acti#itati care
implica forte din doua sau mai multe tari sau comandamente ori doua sau mai multe
cateorii de forte ori doua sau mai multe tipuri de forte din aceeasi cateorie de forte.
Persoana respecti#a este autorizata sa ceara consultare intre aentiile (structurile)
implicate sau intre reprezentantii lor" dar nu are autoritatea sa forteze (oblie) a!unerea
la o inteleere. In caz de neinteleere intre aentiile implicate ea trebuie sa incerce
obtinerea acordului in problemele esentiale prin discutii. In cazul ca nu reuseste ea se #a
adresa autoritatii corespunzatoare.
A'T$%ITATE $.ICIALA (.$%)ALA) dreptul leal acordat sefului de a decide" de a
incredinta misiuni si de a folosi" la ne#oie" constr*nerea impotri#a celor care nu isi
indeplinesc obliatiile.
A'T$%ITATE %elatie prin care o persoana sau rup accepta ca leitim faptul ca
deciziile si actiunile sale sa fie +idate de o instanta exterioara (persoana" rup"
oranism).
A'T$%ITATEA (ATI$(ALA -E C$)A(-A Parlamentul" Presedintele %om*niei"
Consiliul &uprem de Aparare a Tarii" /u#ernul" )inisterul Apararii (ationale si
autoritatile administratiei publice cu atributii in domeniul apararii nationale.
A'T$%I@A%E P%E@I-E(TIALA -E C3E)A%E LA A%)E A %E@E%,EI
&ELECTATE Conditie leala care asiura presedintelui modalitatea de a acti#a
maximum >CCCCC de membri din rezer#a de mobilizare selectata" timp de =C de zile"
pentru a face fata solicitarilor de spri!in pentru orice misiune operationala fara sa fie
declarata o urenta nationala. Aceasta asiura presedintelui autoritatea de a preluni
termenul initial de BC de zile la =C de zile in interesul securitatii nationale. Aceasta
autorizare are o utilitate particulara c*nd se foloseste in circumstante nedorite. .ortele
disponibile pot asiura reactii in functie de misiune" cu scop limitat" de intimidare" sau
operationale" sau pot fi intrebuintate pentru orice mobilizari ulterioare
A,E(T'%I&) Atitudine" conduita care se caracterizeaza prin desconsiderarea
conditiilor si fortelor reale" prin intreprinderea unor actiuni excesi# de riscante" prin
4miza pe o sinura carte4.
B
BA%E) act normati# specific" care stabileste minimum de rezultate necesar a fi
obtinute de catre o persoana" pentru a trece la un ni#el superior de preatire" necesar
indeplinirii standardului stabilit pentru o anumita structura" perioada de preatire"
misiune" actiune" acti#itate" functie si post de lucru.
BA@A -E -ATE PE(T%' A)PLA&A%E8-E&.A&'%A%E Baza de date din sistemul
comun de planificare si executare operationala ce contine necesarul de informatii despre
forte" material" inlocuire personal" necesarul de mi!loace de transport pentru sustinerea
executiei. Baza de date reflecta informatii continute in sistemul de date pentru amplasarea
fortelor structurate in timp sau dez#oltate pe parcursul diferitelor faze ale procedurilor
actiunilor de criza si proramarile de deplasare dez#oltate de fortele componente ale
comandamentului fortelor armate ale &.'.A. pentru operatiuni transport.
BA@A &I &'P%A&T%'CT'%A 0Concepte fundamentale ale *ndirii materialiste despre
societate si despre istoria ei. Baza societatii este structura sa economica" fundamentala"
sistemul relatiilor de productie" intr0o perioada istoriceste determinata a istoriei sale. Baza
economica constituie subsistemul calitati# determinant al sistemului social total" al
formatiunii social economice. &uprastructura este constituita din relatii sociale" institutii
sociale si idei referitoare la domeniile respecti#e de acti#itate sociala. In orice societate
impartita in clase relatiile" institutiile si ideile politice constituie o parte de prima
importanta a suprastructurii" respecti# suprastructura politica.
BATALIE confruntare cu rol decisi# din cadrul operatiei" ce ana!eaza efecti#e militare
numeroase prin care se asiura obtinerea succesului in indeplinirea obiecti#ului
(scopului) urmarit prin operatie.
BI%$C%ATI&) )etoda de conducere 2din birou4" rupta de mase" caracterizata prin
formalism excesi#" teri#ersare" sicane etc.
BI%$C%ATIE )od de oranizare destinat administrarii pe scara lara a unor resurse
prin intermediul unui corp de persoane specializate" plasate de reula intr0o structura
ierar+ica si dispun*nd de atributii" responsabilitati si proceduri strict definite.
BL$CA-A actiune desfasurata de anumite forte pentru intreruperea cailor de leatura
maritime" terestre" aeriene" flu#iale" a fluxurilor eneretice" de materii prime si materiale
strateice necesare desfasurarii normale a acti#itatilor intreprinderilor economice de
importanta #itala etc.
B'/ET AL P%E&E-I(TEL'I -ocument trimis Conresului &.'.A. in fiecare an" in
luna ianuarie care cuprinde estimarea in#estitiilor u#ernului pentru urmatorul an fiscal si
recomandari detaliate pentru alocarea de fonduri.
B'/ET 5 Cantitate disponibila de resurse (bani" timp etc.) si modul de c+eltuire a
acestora6 5 %aportul balantier dintre #eniturile si c+eltuielile unei unitati economico0
sociale pe o anumita perioada de timp.
C
CA-%' -E %E.E%I(TA -enumire prin care se caracterizeaza una din componentele
structurii di+otomice a teoriei ce poarta acelasi nume. Cadrul de referinta este elementul
sau reperul luat ca baza de comparatie in enuntarea !udecatilor de #aloare" in formularea
aprecierilor si autoaprecierilor pri#ind modul de interare sau de asimilare cu respecti#ul
reper.(inapoi la index)
CALITATEA ,IETII &emnificatia pentru om a #ietii sale" rezultat al e#aluarii lobale"
din puntul de #edere al persoanei umane" al propriei #ieti.
C7)P -E L'PTA CIBE%(ETI@AT ansamblul de actiuni militare in care metodele si
mi!loacele cibernetice !oaca un rol important in planificarea" oranizarea si ducerea
actiunilor de lupta.
C7)P -E L'PTA I(TE/%AT ansamblul de actiuni militare desfasurate de catre toate
cateoriile de forte ale armatei (enuri de arma" specialitati)" sub o conducere unitara si
printr0o str*nsa cooperare" pentru atinerea unui scop comun.
C7)P -E L'PTA 0 ansamblul actiunilor militare desfasurate intr0un anumit spatiu si cu
o durata diferita in timp. C*mpul de lupta are urmatoarele dimensiuni: spatiala" temporala
si spatio0temporala.
CA)PA(IE )ILITA%A 5totalitatea operatiilor si luptelor ruparilor de forte
desfasurate intr0o perioada de timp caracteristica (an" anotimp) si intr0o zona eorafica
distincta" pe baza unei conceptii unitare" in #ederea indeplinirii unor obiecti#e strateice65
&erie de operatiuni militare menite sa duca la indeplinirea unui obiecti# operational
strateic intr0un timp si spatiu dat.
CAP AE%IA( @ona desemnata intr0un teritoriu ostil sau amenintat care atunci c*nd
este capturat si retinut asiura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera
spatiul de mane#ra necesar pentru operatiunile proiectate. %eprezinta o localizare folosita
ca baza pentru rezer#e si e#acuari aeriene.
CAP -E P$- @ona desemnata pe un teritoriu de tarm ostil care atunci c*nd este
capturat si retinut asiura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera spatiul
de mane#ra necesar pentru operatiuni dupa debarcarea pe mal.
CAPABILITATE insusirea ce confera posibilitatea (aptitudinea) cui#a de a face ce#a" in
raport cu situatiile si conditiile in care este transpus. Termenul poate fi asociat celui de
4capabil4.
CAPACITATE -E A -'CE ACTI'(I -E L'PTA -E -'%ATA Abilitatea de a
mentine ni#elul si durata necesare unei actiuni operationale in scopul indeplinirii unor
obiecti#e militare. Capacitatea de a duce actiuni de lupta de durata este o functiune de
asiurare si mentinere a ni#elului de instruire a fortelor si a te+nicii de lupta necesare
pentru spri!inirea eforturilor militare.
CAPACITATE -E A &TABILI (ECE&A%'L Capacitatea utilizatorului &istemului
Comun de Planificare si Executare a $peratiilor de a identifica" actualiza" re#izui si stere
informatii despre forte si sustinerea acestora" necesare pentru a spri!ini un plan de actiune
sau un curs de actiune.(inapoi la index)
CAPACITATE -E ACTI'(E A .$%TEL$% TE%E&T%E (A &T%'C0T'%IL$%
ACE&T$%A) posibilitatile reale de actiune a .ortelor Terestre in situatiile care necesita
inter#entia acestora.
CAPACITATE -E APA%A%E A TA%II totalitatea posibilitatilor economice" umane"
te+nico0stiintifice" moral0politice" militare si de alta natura de care dispune statul pentru
a0si asiura apararea intereselor sale fundamentale prin mobilizarea si utilizarea carora se
realizeaza forta necesara si capabila sa dea o riposta +otar*ta oricarei aresiuni.
CAPACITATE -E C$(-'CE%E radul de oranizare si coordonare permanenta de
catre comandanti si state ma!ore a intreii acti#itati a marilor unitati operati#e" tactice sau
a unitatilor independente in indreptarea eforturilor acestora pentru indeplinirea misiunilor
stabilite" precum si in oranizarea si realizarea asiurarii multilaterale a actiunilor.
CAPACITATE -E I(&T%'CTIE ansamblul cunostintelor" abilitatilor" deprinderilor"
insusirilor psi+ice si comportamentelor necesare aentului misiunii militare pentru
realizarea unor actiuni determinate. Este subsumata functional competentei.
CAPACITATE -E )A(E,%A radul de mobilitate a unei structuri militare sau a unui
element de dispoziti#" care ii permite miscarea rapida pe c*mpul de lupta" astfel inc*t" sa
a!una la timp oportun pe aliniamentul de declansare a unei actiuni militare.
CAPACITATE -E.E(&I,A C%E-IBILA principiul de baza al doctrinei operationale a
.ortelor Terestre" care presupune restructurarea" modernizarea si operationalizarea pe
timp de pace a acestora" in scopul realizarii unei forte capabile sa descura!eze" sa
dezoranizeze" captureze si sa nimiceasca un aresor potential sau real.
CAPACITATE $PE%ATI$(ALA posibilitatea unitatii (unei structuri militare) de a
desfasura actiuni militare in conformitate cu scopul pentru care a fost creata.
CAPACITATI &PECIALE posibilitatile unei unitati (structuri militare) de a desfasura
pe l*na actiunile de baza pentru care a fost creata si actiuni complementare (razboi
informational6 razboi electronic6 aparare antiaeriana6 aparare antiblindate6 supra#e+ere
electronica" acti#itate de influentare psi+oloica etc.).
CAPITAL Termen cu acceptiuni in domeniul: 5financiar suma de bani care aduce un
profit6 5te+nic ansamblul mi!loacelor materiale de productie de care dispune o societate
sau intreprindere6 5nominal ansamblul mi!loacelor financiare de care dispune o
societate pe actiuni la inceputul acti#itatii" pro#enind din aportul actionarilor6 5!uridic
drept la un #enit fara munca decur*nd din posesia unor obliatii" actiuni sau alte
inscrisuri6 5informational ansamblu de date si surse de informatie de care dispune o
persoana" un rup sau o oranizatie6 5cultural ansamblul bunurilor culturale" inclusi# a
mi!loacelor de producere a bunurilor stiintifice" intelectuale si artistice si a mi!loacelor de
circulatie a acestora6 5simbolic termen folosit de P. Bourdieu pentru a desemna prestiiul
si sursele de prestiiu de care dispune o persoana.(inapoi la index)
CA%ACTE% (ATI$(AL Concept intrebuintat in psi+oloia sociala" in etnopsi+oloie"
dar mai ales in antropoloia culturala" anume in zona de orientare psi+oloista din cadrul
acestei discipline.
CA%ACTE%'L I(TE%A%)E &I I(TE%CATE/$%II -E .$%TE ansamblul
insusirilor pe care trebuie sa le posede comandamentele si trupele" in conditiile impuse de
exientele c*mpului de lupta" in prezent si in #iitor.
CA%TA ALBA A /',E%('L'I document care stabileste obiecti#ele si sarcinile
principale ale institutiilor ana!ate in realizarea securitatii si apararii nationale" masurile
si actiunile ce urmeaza a fi intreprinse de catre acestea" resursele naturale" umane"
materiale" financiare si de alta natura pe care urmeaza sa le asiure anual pentru
constituirea si preatirea fortelor participante la apararea nationala si asiurarea
securitatii" conform misiunilor ce le re#in.
CA&TA Termen aplicat de portu+ezi unei forme de oranizare din societatea indiana
din secolul al 1,0lea. Este un rup compact situat intr0o di#iziune ierar+ica a unei
societati" rupul fiind inc+is" riid" endoamic" cu obiceiuri" rituri" simboluri" mod de
#iata si acti#itate distincta.
CATE/$%IA C$)P$(E(TEI -E %E@E%,A Componentele de rezer#a ale .ortelor
Armate ale &'A sunt: /arda nationala a .ortelor Terestre a &'A6 %ezer#a .ortelor
Terestre6 %ezer#a .ortelor (a#ale6 %ezer#a .ortelor )aritime6 /arda (ationala a
.ortelor Aeriene" %ezer#a .ortelor Aeriene6 %ezer#a /arzii de Coasta.
CATE/$%IE -E .$%TE ALE A%)ATEI Concept strateic prin care se desemneaza o
parte componenta principala a armatei" cu destinatie" oranizare si inzestrare proprie" cu
forme si procedee de actiune specifice" care permit folosirea !udicioasa a fortelor si
mi!loacelor.
CA'@ALITATE &$CIALA Cateorie fundamentala a determinismului social care
desemneaza relatiile de enerare sau producere dintre fenomene" fapte sau e#enimente
sociale.
CE(T%ALI&) Principiu de oranizare" conducere si administrare ce se bazeaza pe
concentrarea puterii la ni#elele superioare ale rupului" oranizatiei" teritoriului etc.6
tendinta de realizare practica a principiului mentionat.
CE(T%E -E /%E'TATE (/%A,ITATIE) Caracteristici" posibilitati sau sectoare din
care o unitate de forte militare isi primeste libertatea de actiune" forta fizica sau #ointa de
lupta
CE(T%' &I PE%I.E%IE Teorie de lara rasp*ndire in domeniul cercetarilor asupra
pacii care considera ca o trasatura a sistemului international contemporan o constituie
inealitatea dintre 4parti4 in cadrul natiunilor si intre natiuni. Exista natiuni pri#ileiate"
4centrale4 si altele 4periferice4. Centrul ocupa un ran superior in pri#inta relatiilor
economice" este plasat fa#orabil in raport cu periferia si se imboateste pe seama
acestuia. Periferia depinde in eneral de centru" in domeniul economic" militar" cultural"
are un numar restr*ns de parteneri comerciali" un export unilateral.(inapoi la index)
CE(T%'L -E )I&CA%E C$)'(A Centru stabilit pentru a coordona ana!area
tuturor mi!loacelor de transport (cuprinz*ndu0le si pe cele asiurate de fortele aliate sau
de natiunile azda) in spri!inul conceperii operatiunilor. Aceasta coordonare este realizata
prin stabilirea politicii leate de transport din interiorul zonei de responsabilitate in
functie de necesitatile de urenta" capacitatea posturilor terminale" disponibilitatea de
transport a bunurilor si prioritatile stabilite de comandantul fortelor intrunite.
CE%CETA%EA totalitatea masurilor si actiunilor ce se intreprind pentru procurarea"
analizarea" ierar+izarea si #alorificarea datelor si informatiilor despre inamic" populatie"
situatia (.B.C. si cea sanitar0epidemica" despre conditiile eoclimatice" resursele umane
si materiale" precum si despre infrastructura din zona actiunilor militare.
CICL' -E ,IATA8E,$L'TIE A C%I@EI reprezinta e#olutia in timp a intensitatii
crizei " precum si modul cum se trece prin starile crizei.
CI$C(I%EA )ILITA%A momentul ana!arii directe a inamicului de catre forte
proprii" de #aloare tactica" in confruntarea militara desfasurata in timp scurt" a#*nd loc"
de reula" intre elementele de siuranta ale fortelor ad#erse si care se poate transforma
sau nu in lupta.
CLI)AT P&I3$0&$CIAL Concept utilizat de psi+osocioloie pentru a desemna starea
de spirit a unui rup social.
C$ALITIE Ana!ament (acord) ad +oc intre doua sau mai multe natiuni pentru o
actiune comuna.
C$- -E .%A/)E(TA%E A B0a pozitie a numarului de linie al unitatii folosit pentru
identificarea subunitatilor unei forte.
C$-'L -E I-E(TI.ICA%E A '(ITATII Cod alfabetico0 numeric format din sase
caractere prin care se identifica in mod unic fiecare unitate acti#a" de rezer#a si a /arzii
(ationale.
C$-'L '(ITATII TIP Cod alfabetico0 numeric format din cinci caractere prin care se
identifica in mod unic fiecare unitate tip din .ortele Armate.
C$E%CITIE Constr*nere" prescriere a modelelor de comportament si actiune prin
inter#entie directa sau normati#a.
C$E%CITI'(E E1TE%(A (C$(&T%7(/E%E) Ansamblul de masuri licite"
indreptate impotri#a unui stat in conditiile stabilite de dreptul international. C*nd in
solutionarea litiiilor internationale" mi!loacele pasnice nu au dat rezultate" dreptul
international admite" in cazuri cu totul exceptionale" recurerea la anumite mi!loace de
coercitiune impotri#a statului care a sa#*rsit actiuni dusmanoase sau a incalcat dreptul
international.
C$E%CITI'(E I(TE%(A Asiurarea aplicarii actelor statale de conducere" normati#e
sau indi#iduale atunci c*nd ele nu sunt respectate de buna #oie6 impunerea prin forta a
normei !uridice si actelor !uridice indi#iduale date in baza lor. &anctiune !uridica ca forma
de coercitiune interna se aplica de stat in formele procedurale stabilite de lee.(inapoi la
index)
C$E@I'(E calitate care leaa impreuna partile componente ale unei structuri psi+o0
sociale si care furnizeaza rezistenta (elasticitate) impotri#a actiunilor distructi#e si de
dezoranizare" micsor*nd #ulnerabilitatea structurilor la infr*nere si in fata efectelor
lo#iturilor ad#erse.
C$LAB$%A%E )ILITA%A I(TE%(ATI$(ALA promo#area si apararea intereselor
nationale in relatiile cu partenerii de dialo pentru edificarea unei ar+itecturi de securitate
#iabile" care sa contribuie la intarirea increderii" realizarea si mentinerea transparentei
relatiilor dintre structurile militare nationale si structurile similare din armatele altor tari.
C$)A(-A -EPLI(A (T$TALA) Autoritatea si responsabilitatea militara a unui
ofiter superior de a da ordine subordonatilor. Acopera toate aspectele operatiilor si cele
pri#ind administrarea6 este #alabila numai in cadrul national. (ici un comandant (AT$
nu are comanda deplina a fortelor care ii sunt repartizate" deoarece natiunile transfera
catre (AT$ numai comanda operationala sau controlul operational.
C$)A(-A $PE%ATI$(ALA Autoritatea incredintata unui comandant pentru a
stabili misiuni sau sarcini comandantilor subordonati" de a disloca unitati" a resubordona
forte si de a mentine sau delea controlul operational sau tactic in functie de necesitati.
(u include responsabilitati administrati#e sau pri#ind loistica.
C$)A(-A TACTICA Autoritate deleata unui comandant de a da sarcini fortelor
primite sub comanda pentru indeplinirea misiunii primite de la esalonul superior.
C$)A(-A)E(T I(T%'(IT (I(TE/%AT) structura decizionala creata pentru
conducerea actiunilor militare desfasurate" in comun" de catre cel putin doua cateorii de
forte ale armatei.
C$)A(-A)E(T )'LTI(ATI$(AL (C$)BI(AT) &tructura decizionala creata
pentru conducerea actiunilor militare desfasurate" in comun" de catre forte apartin*nd
armatelor a cel putin doua state.
C$)A(-A)E(T $PE%ATI$(AL I(TE%A%)E &tructura decizionala creata at*t
pentru planificarea operatiilor interate" c*t si pentru conducerea si controlul specific al
fortelor din subordine.
C$)A(-A)E(T &PECI.IC Comandament care are o misiune ampla si continua si
care este infiintat de catre presedinte prin )inisterul Apararii" prin consilierea si asistenta
presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore. Este alcatuit in primul r*nd
din forte ale unui ser#iciu.
C$)A(-A)E(T &'B$%-$(AT Comandament format din comandant si toate
unitatile" detasamentele" oranizatiile sau formatiunile de ser#icii din subordinea acestuia.
C$)A(-A)E(T '(I.ICAT Comandament a#*nd misiuni complexe" aflat sub
comanda unui sinur comandant si alcatuit din forte pro#enind de la doua sau mai multe
departamente militare" si care este infiintat de catre Presedinte prin )inisterul Apararii"
cu spri!inul si consilierea Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore.
C$)A(-A)E(T element de structura a unitatii militare ram*ne" oranizat pentru
exercitarea actului de comanda si in#estit" prin acte normati#e" cu competente specifice in
domeniul actiunilor militare. Acesta exercita actul de comanda asupra tuturor elementelor
structurii unitatii" desfasur*nd acti#itati de pre#edere (pronoza" planificare" proramare)"
oranizare" coordonare si control.(inapoi la index)
C$)A(-A)E(T'L .$%TEL$% TE%E&T%E &tructura de comanda" de conceptie"
planificare si executie ce raspunde de intrebuintarea fortelor si mi!loacelor din subordine6
se infiinteaza Dn caz de razboi si se subordoneaza ierar+ic )arelui Cartier /eneral.
C$)A(-A)E(T'L L$/I&TIC AL .$%TEL$% TE%E&T%E &tructura de
comanda" de conceptie" planificare si executie ce raspunde de oranizarea" planificarea si
intrebuintarea fortelor si mi!loacelor de loistica din subordine6 functioneaza la pace" in
situatii de criza si de razboi si se subordoneaza ierar+ic &tatului )a!or al .ortelor Terestre
(Comandamentului .ortelor Terestre).
C$)A(-A)E(T'L $PE%ATI$(AL $PE%ATI,8TACTIC &tructura de comanda
ce are in subordine nemi!locita" in situatii de criza si de razboi" fortele operationale de
ni#el operati#8tactic.
C$)A(-A)E(T'L &E%,ICI'L'I -E T%A(&P$%T Cele trei componente ale
comandamentului &'A pentru transport: Comandamentul pentru Transport Aerian"
Comandamentul pentru Transport )aritim si &ectia de Transporturi )ilitare. .iecare
componenta a comandamentului pentru transport continua sa ram*na o componenta
ma!ora a ser#iciului din care face parte" continu*nd sa oranizeze" sa preateasca si sa0si
doteze fortele conform celor specificate de lee. -e asemenea" fiecare componenta a
comandamentului pentru transport continua sa execute misiuni proprii.
C$)A(-A(T AL .$%TEL$% I(T%'(ITE AL C$)P$(E(TEI (A,ALE
Comandant din cadrul unui comandament intrunit subordonat responsabil cu planificarea
si coordonarea operatiunilor na#ale sau indeplinirea misiunilor operationale.
Comandantul fortelor intrunite are autoritatea necesara de a indeplini misiunile si
sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite al componentei na#ale #a a#ea in
#edere preponderenta fortelor maritime si capacitatile necesare de comanda si control.
C$)A(-A(T AL .$%TEL$% I(T%'(ITE Termen eneral atribuit comandantului
autorizat sa0si exercite comanda de lupta sau controlul operational asupra fortelor
intrunite.
C$)A(-A(T A&I/'%AT Comandant care are responsabilitati pri#ind toate
aspectele unei misiuni incredintate prin planul comun pentru folosirea instalatiilor
strateice ale fortelor armate. In cazul planificarii comune a operatiilor" acest termen se
refera la comandatul care preateste planurile de actiune sau ordinul de actiune ca
raspuns la solicitarile Presedintelui Comitetului Intrunit al sefilor de &tate ma!ore.
C$)A(-A(T C$)BATA(T Comandant suprem al uneia dintre unitatile
combatante de forte reunite sau specifice stabilit de catre Presedinte.
C$)A(-A(T -E &P%I9I( Comandant care asiura forte de intarire sau alt spri!in
unui comandant sau care elaboreaza un plan de spri!in. &unt incluse unitatile de lupta
indicate si aentiile de aparare in functie de caz.
C$)A(-A(T persoana cu autoritate in#estita sau asumata leal" care exercita actul
de comanda asupra personalului structurilor subordonate" precum si asupra celui a#ut
temporar in subordine. In orice situatie el raspunde de indeplinirea misiunii incredintate
structurii militare pe care o comanda.
C$)A(-A(T'L .$%TEL$% I(T%'(ITE AL C$)P$(E(TEI TE%E&T%E
Comandantul din cadrul unui comandament intrunit" comandament intrunit subordonat
responsabil cu planificarea si coordonarea operatiunilor terestre sau indeplinirea
misiunilor operationale. Comandantul fortelor intrunite al componentei terestre are
autoritatea necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor
intrunite al componentei terestre #a a#ea in #edere preponderenta fortelor terestre si
capacitatile de comanda si control necesare.(inapoi la index)
C$)A(-A(T'L .$%TEL$% I(T%'(ITE PE(T%' $PE%ATI'(I &PECIALE
Comandant din cadrul unui comandament unificat8subordonat responsabil cu planificarea
si coordonarea operatiunilor speciale sau indeplinirea misiunilor operationale.
Comandantului fortelor intrunite pentru operatiuni speciale ii este acordata autoritatea
necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite
pentru operatiuni speciale #a a#ea in #edere preponderenta fortelor pentru operatiuni
speciale si capacitati necesare de comanda si control.
C$)A(-A(T'L .$%TEL$% %E'(ITE AL C$)P$(E(TEI AE%IE(E $fiter a
carui autoritate pro#ine de la comandantul fortelor intrunite si care are autoritatea de a
exercita control operational" de a distribui misiuni" de a conduce coordonarea printre
comandantii subordonati si de a oraniza fortele in scopul unificarii eforturilor in
realizarea tuturor misiunilor. Comandantul fortelor intrunite #a desemna un comandant de
forte intrunite al componentei aeriene. %esponsabilitatile comandantului de forte intrunite
al componentei aeriene #or fi numite de catre comandantul fortelor intrunite (in mod
normal acestea includ planificarea" coordonarea" alocarea si atribuirea sarcinilor).
.olosind directi#ele comandantului fortelor intrunite si in cooperare cu alti comandanti ai
altor ser#icii componente" comandantul fortelor intrunite al componentei aeriene #a face
recomandari comandantului fortelor intrunite in leatura cu distribuirea raidurilor aeriene
in functie de diferite misiuni sau zone eorafice. Comandant al fortelor intrunite ale
componentei aeriene6 #a face recomandari comandantului fortelor intrunite in leatura cu
repartitia raidurilor aeriene in functie de diferite misiuni sau zone eorafice
C$)A(-A &I C$(-'CE%E I( TI)P -E %A@B$I .olosirea interata a
operatiunilor" a mi!loacelor de inducere in eroare a inamicului" a operatiunilor
psi+oloice" a razboiului electronic si de distruere fizica sustinute de ser#iciul de
informatii pentru distruerea mi!loacelor de comanda si control ale inamicului"
concomitent cu prote!area mi!loacelor de comanda si control ale fortelor aliate impotri#a
acestor actiuni. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi se desfasoara la
toate ni#elele luptei. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi implica at*t
operatiuni ofensi#e c*t si defensi#e:
<) Contracomanda si control pre#enirea comenzii si controlului efecti# al fortelor
inamice prin interzicerea de a obtine informatii" influentarea" deradarea sau distruerea
sistemului de comanda si control al inamicului
>) Prote!area sistemului de comanda si control. )entinerea comenzii si controlului
propriilor forte prin anularea eforturilor inamicului de interzicere a informatiilor" de
influentare" deradare sau distruere a sistemului de comanda si control al fortelor aliate
C$)A(-A &I C$(-'CE%E Exercitarea autoritatii asupra fortelor implicate in
realizarea misiunii de catre comandantul desemnat. .unctiile de comanda sunt efectuate
prin preatirea personalului" ec+ipamentului" comunicatiilor" facilitatilor si procedurilor
ana!ate de comandant in planificarea" conducerea" coordonarea si controlul fortelor si
operatiunilor pentru indeplinirea misiunii.
C$)A(-A ansamblul actiunilor prin care oranul de conducere isi impune #ointa
asupra oranelor de executie pentru a actiona in sensul dorit. A comanda semnifica a pune
in aplicare decizii" planuri sau prorame concepute" in prealabil in #ederea realizarii
obiecti#ului8scopului propus.
C$)BATA(T persoana care face parte din fortele armate ana!ate intr0o confruntare
militara si este supusa leilor si obiceiurilor razboiului.
C$)BATE%EA TE%$%I&)'L'I 5 totalitatea actiunilor care includ antiterorismul
(masuri defensi#e luate pentru reducerea #ulnerabilitatii in fata actelor de terorism) si
contraterorismul (masuri luate pentru a impiedica" intimida si reactiona la actele de
terorism)" desfasurate in scopul ani+ilarii terorismului in toata ama amenintarilor pe care
le implica6 5 Actiunile antiteroriste (masuri de aparare luate pentru a reduce
#ulnerabilitatea in fata actelor teroriste) si de combatere a terorismului (masuri ofensi#e
luate pentru pre#enirea" descura!area si limitarea acestuia)" intreprinse in toate formele
sale de manifestare.(inapoi la index)
C$)ITET'L -E PLA(I.ICA%E &I E1EC'TIE C$)'(A &tatele ma!ore"
comandamentele si aentiile implicate in preatirea" instruirea" deplasarea" primirea"
implicarea" spri!inul si sustinerea fortelor militare repartizate ori in rezer#a intr0un raion
al operatiunilor de lupta sau intr0o zona obiecti#. Comitetul de planificare si executie
comuna este format de obicei din &tatul )a!or unificat" &er#icii" anumite &er#icii ale
Comandamentelor ma!ore (incluz*nd &er#iciile Comandamentelor loistice)"
comandamentele unificate si specificate (si ser#iciile Comandamentelor componente)"
comandamentele subordonate" comandamentele componente de Transport" )arile 'nitati
$perati#e" Aentia de Aparare Loistica si alte aentii de aparare (exemplu: &er#iciul de
informatii al )inisterului Apararii) in functie de un scenariu dat.
C$)PATIBILITATE capacitatea a doua sau mai multor parti de a functiona impreuna
fara a se perturba sau interfera reciproc.
C$)PETE(TA )ILITA%A totalitatea capacitatilor coniti#e" psi+omorale si
psi+omotrice prin care aentul actiunii militare actioneaza indi#idual si8sau in rup"
pentru a asiura functionalitatea structurii militare din care face parte.
C$)PETE(TA 5!uridica -reptul leitim al unei persoane sau al unui rup de a lua
decizii intr0un anumit domeniu de acti#itate" la diferite ni#eluri ale unor structuri
oranizationale (politice" !uridice" administrati#e" industriale" militare etc.)6 5profesionala
Caracteristica a unei persoane sau a unui colecti# de a dispune de cunostinte si
deprinderi necesare realizarii sarcinilor leate de un anumit domeniu de acti#itate
profesionala. La acestea se adaua si capacitatea de a rezol#a cu succes problemele
oranizatorice si modul de cooperare cu oamenii.
C$)PETITI,ITATE (P%I(CIPI' AL I(&T%'CTIEI) dorinta fiecarui militar de a fi
cel mai bun si de a se compara permanent cu ceilalti in spiritul concurentei.
C$)PLE)E(TA%ITATEA cerinta a instructiei pentru lupta care presupune transferul
cunostintelor si formarea deprinderilor necesare 2luptatorului uni#ersal4" care poate
folosi" in mod real" toate cateoriile de armament indi#idual si te+nica de lupta din
inzestrarea subunitatii.
C$)P$(E(TA 'na dintre oranizatiile subordonate ce constituie o forta comuna.
(inapoi la index)
C$)P$%TA)E(T P%$&$CIAL Tip de comportament orientat spre sustinerea"
conser#area si promo#area #alorilor sociale" fara asteptarea unor recompense externe.
C$)P%$)I& )odalitate de rezol#are a unor tensiuni si conflicte" de realizare a
consensului" in conditii de di#ersitate de interese si8sau puncte de #edere" caracterizata
prin faptul ca solutia adoptata este rezultatul unor cedari reciproce" minimiz*ndu0se astfel
conflictul si promo#*nd cooperarea.
C$)'(ITATE asiura in fiecare rupare de forte (armate) utilizarea ec+ipamentului"
procedeelor sau doctrinelor pe baza unei strateii comune.
C$(CE(T%A%EA E.$%T'L'I I( L$C'L -ECI&I, &I LA )$)E(T'L
P$T%I,IT combinarea si sincronizarea efectelor elementelor de putere pe directiile sau
in raioanele stabilite" in momentul si in cantitatea care asiura succesul asupra
inamicului.
C$(CE(T%A%EA P'TE%II )ILITA%E fundament al actiunilor militare
(caracteristic modelului strateic al razboiului dus de %om*nia" care nu se poate baza pe
cantitatea fortelor si mi!loacelor de lupta" ci in primul r*nd pe calitatea personalului)" ce
presupune selectarea prioritatilor strateice si operationale in spatiu si timp" #iz*nd
obtinerea #ictoriei rapide cu pierderi putine" prin exploatarea a#anta!ului detinut asupra
inamicului.
C$(CEPE%EA $PE%ATI'(II -eclaratie #erbala sau rafica" in linii mari asupra
ipotezelor sau intentiilor comandantului in #ederea realizarii unei operatiuni sau a unor
serii de operatiuni. In mod frec#ent conceperea operatiunii este cuprinsa in planuri de
campanie si planuri operationale6 in particular planurile cuprind o serie de operatiuni
conectate intre ele ce presupun o executare simultana sau succesi#a. Conceperea
operatiunilor este menita sa prezinte o imaine de ansamblu.
C$(CEPE%EA &P%I9I('L'I L$/I&TIC -eclaratie #erbala in linii mari asupra
modului in care comandantul intentioneaza sa spri!ine elaborarea operatiunilor.
C$(CEPT $PE%ATI$(AL Proiectia mentala prin care se preconizeaza constituirea
ruparii fortelor proprii pentru nimicirea inamicului" a obiecti#elor (aliniamentelor) ce
urmeaza sa fie cucerite" precum si a caracterului mane#rei adoptate" incadrate in timp si
spatiu.
C$(CEPTIA -E )$-ELA%E A P'TE%II )ILITA%E A .$%TEL$% TE%E&T%E
Totalitatea principiilor si optiunilor &tatului )a!or al .ortelor Terestre" cu pri#ire la
modalitatile de actiune pentru realizarea si mentinerea standardelor de calitate care
#izeaza resursa umana" structura oranizatorica" inzestrarea cu armament si te+nica
militara" precum si o noua fizionomie si dinamica a actiunilor militare bazate pe operatii
intrunite (interate).
C$(CEPTIA -E %EALI@A%E A I(TE%$PE%ABILITATII )A%IL$% '(ITATI &I
'(ITATIL$% -I( .$%TELE TE%E&T%E C' &T%'CT'%I )ILITA%E (AT$
cuprinde totalitatea procedeelor" modalitatilor de aparare si implementare a sistemului de
norme" proceduri si reuli" deri#ate din experienta si actiunile (AT$" prin mecanisme
proprii de conducere" executie si e#aluare" precum si inzestrarea cu te+nica si
ec+ipamente interoperabile" inlocuirea sau modernizarea lor.(inapoi la index)
C$(CEPTIA &T%ATE/ICA A C$)A(-A(T'L'I &'P%E) -ocument final
realizat in Etapa a E0a in procesul de planificare deliberata. Conceptia strateica a
Comandantului structurii militare de actiune este utilizata pentru ca deciziile si directi#ele
de planificare ale comandantului acestei structuri sa se faca cunoscute in #ederea
realizarii Planului comun pentru folosirea instalatiilor strateice ale fortelor armate sau
pentru indeplinirea altor sarcini ale Presedintelui Comitetului intrunit al sefilor de &tate
)a!ore
C$(-ITII (.B.C. conditii create ca urmare a prezentei sau intrebuintarii A-)"
prezentei sau producerii de accidente8distrueri la obiecti#ele industriale de risc (.B.C.
C$(-ITII PE(T%' P%E/ATI%EA APA%A%II &istem uniform de situatii tactice de
alerta succesi#e in folosul Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore"
cel al comandantilor unitatilor de lupta unificate si specificate si pentru cel al &er#iciilor.
Conditiile pentru preatirea apararii sunt diferentiate pentru a marca situatii in functie de
ra#itate (statut de alerta). Aceste conditii sunt identificate prin prescurtari: -E.C$( (E)"
(F)" (G)" (>) si (<) in functie de caz.
C$(-'CE%E $PE%ATI$(ALA totalitatea acti#itatilor si masurilor intreprinse de
catre oranele de conducere in scopul oranizarii si desfasurarii luptei armate.
C$(-'CE%E &T%ATE/ICA Conducere realizata prin strateia de securitate
nationala" prin strateia militara nationala si strateia teatrelor actiunilor de lupta in
#ederea atinerii scopurilor si obiecti#elor strateice.
C$(-'CE%E 5actul de comanda prin care se asiura oranizarea" coordonarea si
indrumarea neintrerupta a acti#itatilor in cadrul unei structuri militare in timp de pace si a
actiunilor militare desfasurate de trupe pentru indeplinirea misiunilor in timp de razboi
sau in situatii de criza65 .enomen inerent ori carei actiuni comune a oamenilor" acti#itatii
oricarei oranizatii sau institutii" aspect esential al #ietii politice a societatii" care consta
in stabilirea unor scopuri de atins" indicarea mi!loacelor si cailor de apropiere fata de
scopuri" repartizarea de atributii si coordonarea acti#itatilor" oranizarea unui flux
informational si controlul indeplinirii sarcinilor in #ederea luarii masurilor de corectie ce
se impun. Conducerea se exercita intotdeauna in rupuri sociale" oranizatii sau institutii.
Conducerea politica enerala a societatii" prin intermediul puterii de stat este u#ernarea
C$(-'CE%EA APA%A%II (ATI$(ALE Cuprinde un ansamblu de decizii si
acti#itati de pre#iziune" planificare" oranizare" comanda" coordonare" indrumare si
control desfasurate de autoritatile constitutionale ale statului in scopul arantarii
securitatii nationale" independentei si unitatii statului" interitatii teritoriale a tarii si a
democratiei constitutionale" precum si principiile" reulile" metodele" procedeele si
instrumentele folosite in acest scop.
C$(-'CE%EA .$%TEL$% TE%E&T%E ca acti#itate" este un atribut al &tatului
)a!or (Comandamentului) al .ortelor Terestre" iar ca element component al sistemului de
conducere a armatei" este constituit din structuri de comanda (conducere) cu atributii si
responsabilitati in conceperea" administrarea si armonizarea masurilor si actiunilor
destinate apararii pentru trupele din subordine.(inapoi la index)
C$(-'CE%EA I(&T%'CTIEI totalitatea actiunilor intreprinse de comandant in
#ederea aplicarii deciziilor" prin exercitarea atributiilor de comanda si control a
procesului instructi#0educati# militar.
C$(-'CE%EA PLA(I.ICA%II APA%A%II -ocument comun pentru planificare6 este
un document de sine statator publicat intr0o serie de #olume pri#itoare la anumite
domenii specifice. &tabileste prioritatile Presedintelui si dez#oltarea proramului de
aparare pentru anul urmator (adaptat dupa -ocumentul &trateiei Presedintelui
Comitetului intrunit al sefilor de state ma!ore. Prima reeditare iunie <==G).
C$(ECTAT Care are o leatura directa si imediata la un computer.
C$(.LICT I(TE%(ATI$(AL situatie extrem de ra#a" aparuta intre state ca urmare
a disputarii unui drept pe care si0l re#endica reciproc si risca sa dea nastere la folosirea
fortei.
C$(.LICT )ILITA% -E )ICA I(TE(&ITATE confruntare politico0militara intre
state sau rupari de luptatori" incadrata sub ni#elul razboiului con#entional si deasupra
conceptiei pacifiste" rutiniere dintre state.
C$(.LICT )ILITA% tip de conflict social de o anumita amploare in care una din
partile belierante " cu toata oranizarea militara de care dispune poate (opteaza) sau nu
sa dea o riposta armata.
C$(.LICT %E/I$(AL Conflict specific aflat in aria de responsabilitate a
comandantului suprem.
C$(.$%)I&) Concept al socioloiei si psi+oloiei sociale desemn*nd adaptarea
indi#idului la un model acceptat sau impus de rup. In politoloie prin conformism se
intelee atitudinea de acceptare pasi#a" necritica a normelor de comportament in #ioare
intr0o rupare" oranizatie" institutie politica" respecti# in #iata publica a unei societati" de
supunere neconditionata fata de normele impuse prin forta coerciti#a a leilor" a traditiei
sau a opiniei dominante.
C$(&E(& &tare de consimtam*nt eneral intr0un oranism politic cu pri#ire la o
anumita problema. -aca la unanimitate se a!une prin #ot expres" consensul se realizeaza
printr0un acord" ca urmare a unei suite de compromisuri.
C$(&ILI'L (ATI$(AL -E &EC'%ITATE AL &'A $ranism u#ernamental
destinat sa0l spri!ine pe Presedinte in interarea tuturor sferelor politicii de securitate
nationala. Presedintele" ,ice0presedintele" &ecretarul de stat si )inistrul apararii sunt
membri leali. Presedintele comitetului intrunit al &efilor de state ma!ore" -irectorul
C.I.A. si loctiitorul Presedintelui pentru probleme de securitate nationala sunt consilieri.
C$(&TIT'TIE 5Lee fundamentala a unui stat" in#estita cu o forta !uridica superioara
celorlalte lei" care cuprinde principiile esentiale ale oranizarii lui" stabileste drepturile
si datoriile principale ale cetatenilor" sistemul electoral" oranizarea oranelor supreme si
locale etc." reflect*nd at*t stadiul de dez#oltare sociala" economica si politica la un
moment dat a statului respecti#6 5 Lee fundamentala a statului formata dintr0un
ansamblu de norme !uridice care defineste si fixeaza principiile si formele oranizarii
sociale si ale statului" sistemul oranelor statului" bazele !uridice ale statutului cetatenilor.
C$(&TII(TA $ranizarea dinamica a #ietii psi+ice umane manifesta in relatiile
omului cu sine" cu altii si cu mediul.(inapoi la index)
C$(TI(/E(T (ATI$(AL Totalitatea fortelor care participa in operatii
multinationale intr0o anumita zona de responsablitate si care apartin unui anumit stat.
C$(TI('ITATE $PE%ATI,A &tari enerale de pace" criza sau de razboi in cadrul
carora se duc di#erse tipuri de operatiuni si acti#itati militare.
C$(TI('ITATEA ACTI'(IL$% posibilitatea prelunirii actiunilor fortelor si
mi!loacelor fara restrictii pri#ind starea de timp" anotimp si teren" dar si in conditiile
perturbatoare enerate de unele mi!loace specializate ale aresorului.
C$(T%ACT'L &$CIAL Conceptie idealist0rationalista care explica oriinea si natura
statului printr0o con#entie prin care oamenii" renunt*nd bene#ol" total sau partial la
drepturile lor 4naturale4 in fa#oarea unui oran suprem" dob*ndesc din partea acestuia
asiurarea drepturilor lor 4ci#ile4" intruc*t acestea isi iau obliatia de a le apara #iata
securitatea si proprietatea.
C$(T%A-ICTE Cateorie care exprima starea launtrica a tuturor obiecti#elor si
procedeelor (corelatia de unitate" leatura" coexistenta si lupta a laturilor proprietatilor si
tendintelor contrare" proprii fiecarui obiect sau proces)" constituind continutul" motorul
dez#oltarii" cauza tuturor sc+imbarilor din uni#ers" a e#olutiei de la inferior la superior.
C$(T%AL$,IT'%A riposta ofensi#a desfasurata in spatiul operati# de catre mari
unitati" cu scopul de a nimici ruparea principala de forte a inamicului patruns in f*sia de
aparare a unei mari unitati (rupari) operati#e (strateice).
C$(T%AP%E/ATI%E actiune de lo#ire prin foc masat" executata prin surprindere" cu
toate mi!loacele aflate la dispozitie" asupra obiecti#elor si ruparilor principale de forte
ale aresorului preatite pentru ofensi#a.
C$(T%ATE%$%I&) totalitatea masurilor luate pentru a impiedica" intimida si
reactiona la actele de terorism.
C$(T%$L A-)I(I&T%ATI, -irectionarea sau exercitarea autoritatii asupra
structurilor subordonate sau a altor structuri" cu pri#ire la problemele administrati#e ca:
manaementul personalului" apro#izionarea" ser#iciile sau alte probleme neincluse in
misiunile operationale ale acestora.
C$(T%$L $PE%ATI$(AL Autoritatea deleata catre comandant de a directiona
fortele repartizate astfel inc*t ca acesta: sa poata indeplini misiuni sau sarcini specifice"
care sunt" de reula" limitate dupa scop" timp sau dispunere6 sa disloce unitatile respecti#e
si sa retina sau sa repartizeze controlul tactic al acestora. (u include autoritatea de a
+otari repartizarea (dislocarea) separata a unor parti a unitatilor aflate sub control si nici
controlul administrati# sau loistic.
C$(T%$L &$CIAL -esemneaza procesul prin care o instanta (persoana" rup"
institutie" asociatie sau oranizatie) relementeaza" orienteaza" modifica sau influenteaza
comportamentele sau actiunile altei instante" ce apartine aceluiasi sistem" cu a!utorul unor
mi!loace materiale si simbolice" in #ederea asiurarii conformitatii si pastrarii ec+ilibrului
specific sistemului.(inapoi la index)
C$(T%$L TACTIC -irectionarea detaliata si" de reula" locala" precum si controlul
deplasarilor sau mane#relor necesare pentru a indeplini misiunile sau sarcinile primite de
la esalonul superior.
C$(T%$L'L A%)A)E(TEL$% actiune care implica orice plan" aran!ament sau
proces bazat pe acorduri internationale. /u#erneaza oricare dintre aspectele pri#ind
numarul" tipurile" caracteristicile si performantele sistemelor de armamente" forta
numerica" oranizarea" ec+iparea si dislocarea fortelor armate" mentinute de parti in
scopul reducerii instabilitatii in mediul militar.
C$(T%$L'L )I&CA%II Planificarea" stabilirea rutei" proramarea si controlul
personalului si transportului de marfuri pe liniile de comunicatii" de catre structura
responsabila pentru aceste functiuni.
C$(T%$L'L $PE%ATI, Autoritate de comanda transferabila ce poate fi exercitata
de comandantii de la orice esalon. Controlul operati# este inerent in unitatile de lupta si
constituie autoritatea cu care se efectueaza acele functii de comanda asupra fortelor
subordonate ce implica oranizarea si amplasarea de unitati si forte" repartizarea de
misiuni si denumirea obiecti#elor necesare pentru indeplinirea misiunii. Controlul
operati# include conducerea tuturor aspectelor leate de operatiunile militare si de
preatire comuna necesare pentru indeplinirea misiunilor destinate unitatii. Controlul
operati# trebuie sa fie exercitat prin comandantii cateoriilor de forte armate. Controlul
operati# confera in mod normal intreaa autoritate de a oraniza autoritati si forte si de a
le amplasa dupa cum considera necesar comandantul cu controlul operati#.
C$(T%$L'L $PE%ATI$(AL AL CE%CETA%II P%I( )I9L$ACE -E
T%A(&)I&I'(I Conducerea actiunilor de cercetare prin mi!loace de transmisiuni"
inclusi# repartizarea misiunilor si alocarea de eforturi si indicarea acelor te+nici si
standarde unice prin care se cule" se proceseaza si se raporteaza informatiile de cercetare
prin mi!loace de transmisiuni.
C$(T%$L'L &I&TE)'L'I -E I(&T%'CTIE ansamblul acti#itatilor desfasurate de
structurile ierar+ice ale sistemului militar in #ederea #erificarii stadiului de preatire la un
moment dat in comparatie cu obiecti#ele stabilite. &e desfasoara pentru a inter#eni si a
elimina nea!unsurile care impiedica realizarea proramului de instructie.
C$(T%$L'L acti#itatea de cunoastere a relatiilor si a modului de aplicare a actelor
normati#e ce relementeaza acti#itatea domeniului militar. &tabileste conformitatea intre
ceea ce s0a +otar*t si ceea ce se realizeaza in practica" urmarind e#aluarea indeplinirii
sarcinilor" pre#enirea aparitiei unor factori perturbatori si introducerea masurilor necesare
pentru corectarea actiunilor in sensul planificat.
C$(TI('T'L .'(-A)E(TAL AL I(,ATA)7(T'L'I )ILITA% formarea si
specializarea #iitoarelor cadre militare" perfectionarea succesi#a a preatirii cadrelor
militare acti#e si in rezer#a ca profesionisti autentici" cetateni culti" cu o aleasa educatie
patriotica" morala si ci#ica" in spiritul traditiilor omeniei si demnitatii" specialisti cu
temeinice cunostinte" priceperi si deprinderi in domeniile necesare .ortelor Terestre" cu
con#ineri profunde si atitudini corecte fata de #alorile supreme ale statului de drept"
capabile sa0si indeplineasca atributiile ce le re#in la pace" in situatii de criza si razboi.
(inapoi la index)
C$(,E(TIE A&'P%A )ET$-EI Prezentare a strateiei aprobate de Presedintele
Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore si emisa pentru conducerea &er#iciilor" a
comandamentelor unificate specifice si a &tatelor )a!ore 'nificate.
C$(,E(TI$(AL atributul unui act" document" comportament etc. de a fi stabilit prin
con#entie" acceptat prin traditie.
C$$PE%A%E I(TE%A%)E Cooperarea intre armele si specialitatile din compunerea
.ortelor Terestre.
C$$PE%A%E acti#itatea sau actiunea prin care se asiura conlucrarea tuturor fortelor
participante la lupta (operatie) in timp" spatiu si pe misiuni" pe baza unui plan unic si a
unei conceptii unitare" in scopul concentrarii si insumarii eforturilor acestora pentru
indeplinirea unei misiuni de lupta comune.
C$$%-$(A%E acti#itatea de punere de acord a actiunilor si acti#itatilor desfasurate
de diferite elemente ale unui sistem militar in #ederea realizarii scopului propus.
C$$%-$(A%EA ACTI'(IL$% .$%TEL$% functie a conducerii care presupune
corelarea efortului" armonizarea diferentelor si informarea reciproca. &e stabileste de
catre comandant si se executa pe sec#ente ale actiunii" pe directii" pe misiuni si pe
obiecti#e.
C$$%-$(A%EA I(&T%'CTIEI .$%TEL$% TE%E&T%E (.'(CTIE) totalitatea
masurilor si actiunilor prin care se realizeaza sincronizarea actiunilor structurilor care
planifica si conduc procesul de instructie in #ederea realizarii obiecti#elor stabilite.
C$%P'L -E A%)ATA TE%IT$%IAL mare unitate operati#a din compunerea .ortelor
Terestre cu responsabilitate zonala" destinata sa indeplineasca" de reula" urmatoarele
misiuni: instruire si educare a fortelor" mobilizare6 completare cu resurse umane si
materiale la pace si razboi" loistica. C.A.T. are in compunere mari unitati tactice ()c."
Tc." ,.).)" respecti#" mari unitati (unitati) de arma (Art." %.A.A." /e." Art. A.T." Po." Trs."
Ap. (.B.C.)" precum si mari unitati teritoriale si unitati de arma operati#e.
C%E-IBILITATE capacitatea oranismului militar de a induce pe plan intern si extern
perceptii si con#ineri ferme" cu pri#ire la potentialul de care dispune" pentru a desfasura
cu succes actiuni armate.
C%I@A P$LITICA &ituatia dificila in care clasa dominanta nu mai poate exercita
conducerea politica a societatii folosind #ec+ile metode si forme de oranizare si de
actiune. Criza politica se poate manifesta ca o criza de reim" criza de u#ern" criza de
sistem. In asemenea conditii criza politica se poate transforma intr0o ade#arata situatie
re#olutionara" care este o conditie necesara declansarii unei re#olutii sociale.
C%I@A 5 Incident sau situatie ce constituie o amenintare pentru teritoriul" cetatenii"
fortele militare si interesele #itale ale unui stat" si care e#olueaza rapid" cre*nd o situatie
de o asa de importanta diplomatica" economica" politica sau militara" inc*t in indeplinirea
obiecti#elor nationale sunt ana!ate fortele si rezer#ele militare ale &.'.A.5manifestare a
unor dificultati si disfunctionalitati economice" politice" sociale etc.6 perioada de tensiune"
de tulburare" de incercari" adesea decisi#e" care se manifesta in societate. )oment critic"
care inter#ine in e#olutia #ietii internationale" a raporturilor dintre state si a unui sistem"
reim sau u#ern. 5 Perioada in dinamica unui sistem caracterizata prin acumularea
accentuata a dificultatilor" izbucnire conflictuala a tensiunilor" fapt care face dificila
functionarea sa normala" declans*ndu0se puternice presiuni spre sc+imbare.5 Termen care
in acceptia (.A.T.$. inseamna: a) o situatie nationala sau internationala caracterizata prin
existenta unei amenintari la adresa obiecti#elor ori a intereselor si #alorilor implicate6 b)
o serie de e#enimente derulate rapid sporesc in mod substantial" peste ni#elul normal"
impactul fortelor destabilizatoare asupra sistemului international in ansamblu sau asupra
oricaruia dintre subsistemele sale si care sporesc probabilitatea izbucnirii #iolentelor in
sistem6 c) o sec#enta a interactiunilor dintre u#ernele a doua sau mai multe state
su#erane aflate intr0o stare de conflict" care implica o probabilitate ridicata de declansare
a unui razboi6 d) o sc+imbare de situatie caracterizata prin cresterea in intensitate a
interactiunilor distructi#e dintre doi sau mai multi ad#ersari" cu o mare probabilitate de
declansare a ostilitatilor militare.(inapoi la index)
C'($A&TE%EA .$%TEL$% P%$P%II Totalitatea acti#itatilor desfasurate pentru
aprecierea reala si completa a capacitatilor si limitelor fortelor proprii.
C'($A&TE%EA I(A)IC'L'I totalitatea acti#itatilor desfasurate pentru inteleerea
capacitatilor inamicului si sesizarea intentiilor lui" in scopul diminuarii pericolului pe care
acesta il prezinta si #alorificarii sansei libertatii de actiune a fortelor proprii.
C'%& -E ACTI'(E ()$- -E E1EC'TIE) 5 Plan ce s0ar putea realiza sau este in
leatura cu realizarea unei misiuni6 5 &c+ema adoptata pentru realizarea unei sarcini sau
misiuni. Este un rezultat (produs) al &istemului comun de planificare si executare
operationala. Comandantul spri!init #a recomanda un curs de actiune (mod de executie)
care #a include conceperea operatiunilor" e#aluarea oranizatiilor sustinatoare si o baza
completa de date a luptei" a sustinerii luptei si a ser#iciilor de lupta. Perfectionarea bazei
de date #a fi conditionata de timpul disponibil pentru desfasurarea cursului de actiune.
C*nd se primeste aprobarea" cursul de actiune de#ine baza pentru elaborarea Planului
operational sau a ordinului de actiune (operatiune).
D
-ATA -I&P$(IBILA PE(T%' I(CA%CA%E @i" comparati#a cu ziua C" in &istemul
de forte repartizate in timp" in care unitatile si nonunitatile de ec+ipament si forte pot sa
inceapa" sa incarce aparatele de zbor sau na#ele.(inapoi la index)
-ATA (ECE&A%A PE(T%' LI,%A%E -ata" asemanatoare cu ziua0@" in care o
unitate trebuie sa soseasca la destinatie si sa inc+eie descarcarea pentru a spri!ini c*t mai
bine conceptia operatiilor.
-ATA PE(T%' I(CA%CA%E I)E-IATA @i " asemanatoare cu ziua0@ din &istemul
de informatii pri#ind amplasarea fortelor pe etape" in care unitatea" ec+ipamentul
neincadrat intr0o anumita unitate si fortele sunt preatite de plecare cu mi!loacele de
transport din dotare ori sunt preatite sa inceapa incarcarea cu mi!loacele de transport
asiurate de Comandamentul &'A pentru transporturi.
-ATA PLA(I.ICATA -E &$&I%E -ata proramata pentru sosirea necesarului in
transport intr0o anumita pozitie.
-ATA &$LICITATA -E C$)A(-A(T'L &'P%E) @iua desemnata de catre
Comandantul suprem pentru sosirea la destinatie a fortelor sau a incarcaturii.
-EBA%CA%E8-E&CA%CA%E Procesul de a (se) da !os" a cobori personalul"
#e+iculele si ec+ipamentul corespunzator din na#e" trenuri si aerona#e.
-ECI@IE optiunea comandantului pri#ind executarea actiunii militare" ce se
materializeaza in conceptia actiunii6 5 -eclaratie clara si concisa a comandantului asupra
cursului actiunii cel mai fa#orabil de urmat al actiunii pentru indeplinirea cu succes a
misiunii" rezultata si adoptata in procesul e#aluarii unei situatii6 5 &olutie adoptata de un
sistem (persoana" rup " oranizatie" colecti#itate) in #ederea rezol#arii unei probleme6 5
)oment al actiunii umane prin care" in fata unei probleme" a unei situatii de rezol#at" din
mai multe #ariante posibile se alee una" despre care se crede ca #a siura satisfactia
maximala a scopului propus. 'rm*nd deliberarii" decizia reprezinta o concluzie fie
teoretica (in probleme de doctrina) fie practica (in acti#itatea concreta) economica"
politica" cotidiana etc.
-ECLA(&A%EA (I(CEPE%EA) $PE%ATIEI -eclansarea (inceperea) operatiei se
concretizeaza" in ofensi#a" prin inceperea deplasarii fortelor luptatoare si executarea
atacului iar in aparare" prin focul executat in contrapreatire si (sau) pentru lo#irea
inamicului pe timpul apropierii si desfasurarii pentru ofensi#a (in raioanele de
concentrare).
-E.I(I%EA CLA%A A $BIECTI,'L'I ()I&I'(II) stabilirea acelei responsabilitati
care poate fi indeplinita si care este decisi#a" necesara si corespunde caracteristicilor si
puterii de lupta ale fortelor ce #or fi ana!ate in actiune.
-ELE/A%EA -E C$)A(-A metoda de conducere care consta in in#estirea de catre
cadrul de conducere (atribuirea temporara) a unuia dintre subordonatii sai cu autoritatea
de a indeplini una din sarcinile sale de ser#iciu" insotita de competenta si
responsabilitatea corespunzatoare.
-E)A/$/IE Inselarea" ademenirea maselor. -emaoia detine un rol primordial in
miscarile politice de extrema dreapta" de tip fascist in special in perioada campaniilor de
aleeri.(inapoi la index)
-E)A&I.ICA%EA .$%TEL$% proces de reducere treptata a efecti#elor ana!ate intr0
un conflict armat" pe masura preatirii si intrebuintarii unor structuri robuste" mobile si
#iabile" formate din profesionisti si inzestrate cu mi!loace de lupta moderne si
performante.
-E)$C%ATIE )odalitate de conducere a unui sistem social caracterizata prin
participare in diferite forme a membrilor respecti#ului sistem la procesul de conducere.
-E)$(&T%ATIE -E .$%TA 5operatiune menita sa demonstreze capacitatea militara a
unei aliante" a unui stat sau a unei rupari de trupe" dislocate intr0o anumita zona" pentru
descura!area unui potential ad#ersar si detensionarea situatiei de criza6 5 Plasarea intr0o
reiune a unei forte armate capabile din punct de #edere militar" a#*nd reuli specifice de
executare a focului" pentru a demonstra rezol#area unui posibil conflict si pentru a
con#ine un posibil ad#ersar sa nu inceapa un curs de actiune care sa nu fie in interesul
&'A sau al aliatilor ei.
-E$(T$L$/IE P$LITICA -octrina cuprinz*nd ansamblul principiilor" normelor si
obliatiilor etice specifice acti#itatii politice.
-EPA%TA)E(T'L )ILITA% 'nul dintre ser#iciile din cadrul )inisterului Apararii
creat prin Actul de &ecuritate (ationala a &.'.A. din <=F? (-epartamentul .ortelor
Terestre" .ortelor )aritime sau Aeriene).
-EPLA&A%E C$)BI(ATA actiunea prin care o structura militara se deplaseaza prin
mars si prin transport.
-EPLA&A%EA T%'PEL$% actiune desfasurata de trupe pentru mutarea dintr0un
raion in altul" pentru intrarea in lupta sau pentru efectuarea unei mane#re" cu pastrarea
completa a capacitatii de lupta in #ederea indeplinirii unei misiuni.
-EPLA&A%EA actiunea prin care marile unitati (unitatile" subunitatile) si ruparile de
forte sunt dislocate dintr0un loc in altul.
-EPLA&A%I AE%IE(E Transport aerian de unitati" personal" pro#izii si ec+ipament
cuprinz*nd lansari si decolari aeriene
-E&A(T AE%IA( /rupare de forte" fac*nd parte din dispoziti#ul de lupta (operati#
sau strateic)" transportata pe calea aerului (cu a#ioane" elicoptere" planoare) si
intrebuintata" de reula" in raioane din ad*ncimea dispoziti#ului inamicului" prin
debarcare sau parasutare in scopul indeplinirii unei misiuni de lupta pe timp limitat.
.ortele utilizate pot fi trupe de parasutisti" aeromobile sau trupe de orice arma" antrenate
pentru ducerea unor astfel de actiuni.
-E&C'%A9A%E ACTI,A concept operational ce presupune constituirea si dez#oltarea
permanenta a unor forte con#entionale" care sa reprezinte un factor descura!ant potri#it
pentru un potential ad#ersar.
-E&C'%A9A%E concept al unor doctrine militare contemporane" potri#it caruia se
urmareste determinarea ad#ersarului de a renunta la anumite scopuri" actiuni" mi!loace de
teama ripostei si a riscurilor pe care le0ar atrae folosirea acestora.
-E&C'%A9A%E" P%E,E(I%E" I(TI)I-A%E" I(3IBA%EA ACTI'(II
A-,E%&A%'L'IP%I( TEA)A -E C$(&ECI(TE -escura!area este o stare psi+ica
indusa de existenta unei amenintari credibile" a#*nd o reactie nedorita8inacceptabila.
(inapoi la index)
-E&E%,I%E C$)'(A (a mai multor arme si cateorii de forte armate) Acea
functiune executata printr0o acti#itate in comun pentru spri!inul a doua sau mai multe
&er#icii )ilitare.
-E&.A&'%A%E P%E,E(TI,A -esfasurarea fortelor militare in #ederea descura!arii
#iolentei in zonele de conflict potential unde tensiunea dintre parti se intensifica. .ortele
pot fi utilizate astfel" inc*t sa nu se deosebeasca de o forta de mentinere a pacii in ceea ce
pri#este ec+ipamentul din dotare" dispunerea in teren si acti#itatile pe care le desfasoara.
-E&.A&'%A%EA ACTI'(IL$% )ILITA%E totalitatea acti#itatilor comandantului
pentru desfasurarea actiunii militare in scopul conducerii actiunilor declansate potri#it
planului" precum si planificarii actiunilor #iitoare.
-E&.A&'%A%EA )$-'LA%A A I(&T%'CTIEI principiu care presupune
concentrarea eforturilor pentru indeplinirea obiecti#elor principale ale instructiei"
indeosebi a celor care #izeaza instructia tactica si de specialitate" pe parcursul unui modul
de instructie" transmit*ndu0se cunostintele si form*ndu0se deprinderile necesare specifice
si celorlalte cateorii de instructie care contribuie la formarea unui luptator performant.
-E&TI(ATIE Localizarea eorafica finala din sc+ema itinerarului (in exclusi#itate
pentru forte). %ezer#ele si fortele de inlocuire sunt diri!ate spre un port de sustinere. Prin
destinatie se identifica localizarea din zona obiecti# unde #a fi amplasata unitatea pentru
unele unitati" destinatia poate sa fie aceeasi cu cea a porturilor lor de debarcare.
-ETE%)I(I&) &$CIAL Presupozitie conform careia realitatea sociala este u#ernata"
ca si natura" de lei obiecti#e" pe care stiinta urmeaza a le descoperi utilizata in stiintele
sociale.
-E,IA(TA Abatere de la normele de conduita stabilite sau institutionalizate" care
diri!eaza comportamentul indi#izilor si al colecti#itatilor umane. -e#ianta poate a#ea
rade de intensitate diferite incep*nd cu nonconformismul indi#idual caracterizat prin
comportamente inofensi#e" opuse unor norme si reuli ale unui mediu social dat si
termin*nd cu de#iantele colecti#e de contestare a ordinii sociale existente" incapabila sa
rezol#e problemele sociale care se pun pentru anumite rupuri sociale.$rice act" conduita
sau manifestare care #ioleaza normele scrise sau nescrise ale societatii ori ale unui rup
social particular.
-I.E%E(- termen care desemneaza o operatiune" un dezacord intre doua sau mai
multe state asupra unor pretentii sau interese" care constituie un element de tulburare a
relatiilor dintre ele.
-I/ITALI@A%E actiunea de transformare a semnalelor analoice in semnale diitale.
(inapoi la index)
-I(A)I&) putere #itala" forta de actiune" de miscare.
-IPL$)ATIE P%E,E(TI,A Actiunile diplomatice intreprinse inaintea unei crize
pre#izibile" pentru pre#enirea si limitarea #iolentelor.
-I%ECTI,A ($%-I() -E ACTI'(E -irecti#a (ordin) emisa de un comandant" catre
subordonati pentru executarea coordonata a unei operatiuni.
-I%ECTI,A &T%ATE/ICA (operati#a) document de conducere" prin care un esalon
strateic (operati#) transmite esaloanelor subordonate conceptia desfasurarii operatiilor"
misiunile ce le re#in si datele de baza pentru indeplinirea deciziei comandantului.
-I%ECTI,E -E &EC'%ITATE (ATI$(ALA &erie de directi#e prin care se anunta
deciziile prezidentiale de implementare a obiecti#elor politicii nationale in toate sferele
securitatii nationale. Toate directi#ele de securitate nationala din aceasta serie sunt
identificate si numerotate indi#idual si semnate de presedinte.
-I&P$@ITI, -E L'PTA dispunerea in teren a elementelor structurii militare in
#ederea desfasurarii actiunilor de lupta" prin care se materializeaza decizia comandantului
pri#ind modalitatea de intrebuintare a fortelor si mi!loacelor pentru indeplinirea misiunii.
-I&P$@ITIE pre#edere obliatorie cuprinsa intr0o lee sau intr0un reulament (rupa!
de pre#ederi obliatorii)" specifica unui domeniu de acti#itate.
-I&P'(E%EA A,A(&ATA A .$%TEL$% concept operational conform caruia se
impune (in dimensiunea ei operati#a si tactica) desfasurarea initiala unor forte pe
directiile strateice" operati#e si c+iar tactice" care sa constituie un nucleu (cu o prezenta
inaintata) mobil cu rolul de a prelua socul primelor actiuni militare desfasurate in forta.
-$CT%I(A )ILITA%A %eprezinta conceptia unitara adoptata de un anumit stat in
problemele fundamentale ale razboiului si armatei" principiile" formele si procedeele pe
care statul respecti# le aplica in preatirea fortelor armate si in ducerea razboiului" in
raport cu ne#oile" interesele" scopurile si specificul sau.
-$CT%I(A $PE%ATI$(ALA A .$%TEL$% TE%E&T%E totalitatea principiilor cu
caracter specific" optiunilor" metodelor" obiecti#elor si directiilor de actiune ale .ortelor
Terestre ce pri#esc radul de implicare" conceptia de structurare" instructie" modernizare"
inzestrare" operationalizare si intrebuintare a acestei cateorii de forte a armatei pe timp
de pace" in situatii de criza si la razboi.
-$CT%I(A A )AI )'LT$% CATE/$%II -E .$%TE Principii fundamentale care
+ideaza intrebuintarea unor forte ale mai multor cateorii de forte ale aceluiasi natiuni in
actiuni coordonate in #ederea unui obiecti# comun.(inapoi la index)
-$C')E(T -E PLA(I.ICA%E C$)'(A .osta anexa a strateiei (ationale
)ilitare" acest document spri!ina &trateia (ationala )ilitara prin furnizarea de
informatii pri#ind prioritati" cerinte sau indrumari )inistrului Apararii pentru a fi luate in
considerare in timpul preatirii conducerii planificarii de aparare.
-$C')E(T -E)$(&T%ATI, Termen eneral folosit pentru documentul publicat la
sf*rsitul fazei de elaborare a conceptiei din planificarea deliberata" care transmite
conceptia comandantului pri#ind operatiunile" spri!inul si alte informatii de planificare
catre comitetul comun pentru planificare si executare. (u se specifica formatul in care
trebuie elaborat" insa poate a#ea una din urmatoarele forme: plan eneral" scrisoare de
instructie" plan0directi#a sau proiect de plan de actine.
-$/)ATI&) $rientare coniti#a caracterizata prin considerarea presupozitiilor
fundamentale pe care se bazeaza ca fiind mai presus de orice critica" fie pentru ca sunt
luate ca ade#arate in mod absolut" de la sine e#idente" fi e pentru ca pro#in de la o
autoritate superioara" mai presus de orice indoiala.
-%EPT I(TE%(ATI$(AL ')A(ITA% ramura a dreptului international public" care
cuprinde un ansamblu de norme de drept international de sorinte cutumiara sau
con#entionala" destinate a relementa" in mod special" problemele sur#enite in situatii de
conflict armat international sau intern.
-%EPT ansamblul normelor si reulilor cu caracter obliatoriu" leiferate de puterea de
stat" in #irtutea carora este impusa ordinea sociala si asiurata leitimitatea relatiilor si
actiunilor umane.
-%EPT'L %A@B$I'L'I (-reptul de la 3aa) ramura a dreptului international
umanitar" care fixeaza drepturile si indatoririle partilor belierante in desfasurarea
operatiunilor militare si limiteaza aleerea mi!loacelor si metodelor de #atamare a
ad#ersarului.
-%EPT'L ')A(ITA% P%$P%I'0@I& (-reptul de la /ene#a) ramura a dreptului
international umanitar" care urmareste sa sal#ardeze militarii scosi din lupta (raniti"
bolna#i" naufraiati" prizonieri)" precum si persoanele care nu participa la ostilitati si
bunurile cu caracter ci#il.
-%EPT'%ILE $)'L'I -repturi ce re#in fiintelor umane in #irtutea sinurului fapt
ca sunt fiinte umane.
-%$/ 5 )aterie prima de oriine #eetala" animala sau minerala care ser#este la
prepararea anumitor medicamente6 5 (arcotic" stupefiant" substanta care in+iba centrii
ner#osi" pro#oc*nd o stare de inertie psi+ica si fizica.
-'%ATA CICL'L'I C$(-'CE%II timpul necesar pentru exercitarea actului de
comanda" din momentul modificarii esentiale a situatiei" p*na c*nd esalonul condus este
capabil sa desfasoare actiuni in concordanta cu decizia comandantului.
E
EC3ILIB%' -E .$%TE &ituatie istorica in care un numar de F0E sau mai multe puteri"
forta aproximati# eala" se ec+ilibreaza ca influenta si dominatie in lume si tind sa
impiedice pe una din ele sa dob*ndeasca o pozitie +eemonica.(inapoi la index)
EC3ILIB%' &$CIAL Termen imprumutat din mecanica si folosit cu sensuri diferite in
#ariate sisteme socioloice.
EC3ILIB%' Proprietate principala a sistemului politic care asiura stabilitatea definita
deseori pe baza analoiei cu un model mecanic (balansoarul care re#ine mereu in pozitia
initiala dupa o perturbare) sau cu modelul fizioloic (+omeostaza proceselor fizico0
c+imice care prin interactiunea lor constanta asiura stabilitate oranismului).
EC3ILIB%'L TE%$%II Teorie politica0militara contemporana potri#it careia pacea ar
fi asiurata nu printr0un ec+ilibru de forte" ci prin teroarea exercitata de arsenalele
nucleare ale marilor puteri si prin consecintele de ani+ilare reciproca pe care le0ar
produce folosirea lor. Ec+ilibrul terorii este utilizat de exponentii politicii reactionare ca
arument principal impotri#a dezarmarii nucleare.
EC3IPA)E(T &I %E@E%,E APA%TI(7(- '(EI '(ITATI Toate ec+ipamentele si
rezer#ele repartizate unei anumite unitati sau care sunt desemnate a fi rezer#e de insotire.
-imensiunile loistice ale acestor articole sunt cuprinse in fisierul standard de referinta.
EC3IPA TE%IT$%IALA A &'A $ranism superior de coordonare si supra#e+ere"
condus de Presedintele )isiunii -iplomatice" de obicei un ambasador" alcatuit din
membrii superiori ai fiecarui departament sau aentie a &'A.
EC$($)IA -E .$%TA (-E .$%TE &I )I9L$ACE) principiu al luptei armate care
presupune stabilirea" distribuirea si utilizarea !udicioasa a posibilitatilor de lupta proprii"
in raport cu necesitatile impuse de obiecti#ul propus si de obtinere de rezultate maxime
cu eforturi" forte" mi!loace si pierderi minime.
EC$($)IE -E PIATA %edare prescurtata a sintamei 2economie de piata libera4.
Conceptul de piata este fundamental pentru toate economiile epocii contemporane" ca si
pentru cele din intreaa perioada istorica de c*nd a a#ut loc denaturalizarea consumului"
proced*ndu0se la o productie destinata sc+imbului de marfuri si (nu numai) consumului
direct si imediat6 desiur" pe alocuri" 2tronsoane4 de consum natural s0au mai mentinut si
persista.
E-I.ICA%EA PACII Actiune de identificare si spri!inire a structurilor capabile sa
asiure consolidarea aran!amentelor politice in scopul pre#enirii reizbucnirii conflictelor
militare.
E.ICIE(TA principiu de constructie si intrebuintare a fortelor armate conform caruia
structura si inzestrarea acestora trebuie sa le permita indeplinirea scopurilor politico0
militare in conditiile unor consumuri materiale si al unor pierderi umane minime.
E.$%T -E APA%A%E totalitatea eforturilor materiale" umane" culturale etc. pe care un
stat le face pentru apararea proprie sau a aliatilor in cazul unei aresiuni.
ELAB$%A%EA '('I C'%& -E ACTI'(E Etapa a sistemului de planificare si
executare operationala in procesul de planificare a unei actiuni pe timp de criza pentru
elaborarea de raspunsuri militare" incluz*nd" in limitele permise de timp" urmatoarele:
stabilirea fortei si sustinerea necesarului cu a!utorul unitatilor actuale6 posibilitatile reale
de loistica si transport6 identificarea si alocarea resurselor in situatii de lipsa6 e#aluarea
riscului" elaborarea cursului de actiune.(inapoi la index)
ELE)E(TE P%I(CIPALE ALE I(.$%)ATIEI P%$P%II Intrebari c+eie puse de
catre oficialitatile inamice si oranismele de informatii secrete in leatura cu propriile
intentii" posibilitatile si acti#itatile proprii si prin care sa se obtina raspunsuri decisi#e
pentru eficacitatea operationala.
ELIBE%A%E (nationala" politica" sociala) Proces social re#olutionar care inlocuieste:
<) relatiile de dependenta" subordonare" asuprire si exploatare existente intre natiuni cu
cele de libertate si independenta nationala6 >) relatiile de inealitate in domeniul
drepturilor si libertatilor cetatenesti cu cele de ealitate in fata leii si de libertati
democratice" inclusi# dreptul de a participa personal sau prin reprezentanti la conducerea
statului6G) relatiile de exploatare economica si asuprire social0politica si culturala cu cele
de ealitate" colaborare si a!utor reciproc.
ELITA )ILITA%A (in socioloia militara) Acea parte a rupului militarilor de profesie"
aflata pe treptele cele mai inalte ale ierar+iei" care in conditiile societatii cu clase
antaoniste" indeplineste sarcini cu un pronuntat caracter politic si cu implicatii
extramilitare. 'neori intr0o acceptiune mai lara" prin elita militara se intelee corpul
ofiteresc in opozitie cu restul armatei.
ELITA /rup de persoane a#*nd o pozitie sociala deosebita" conducatoare6 in
formatiunile social0economice antaoniste" #*rfurile clasei dominante se considera elita
societatii. In sens lar" se intelee" prin elita totalitatea persoanelor remarcabile prin
dotare" acti#itate si realizari" dintr0un rup social dat" dintr0un rup socio0profesional sau
dintr0un domeniu determinant de acti#itate sociala.
ELITI&) -octrina care sustine ca" in orice societate" sarcina conducerii #ietii sociale ii
re#ine in mod firesc unui rup restr*ns de oameni superior dotati" constituind o elita.
E)A(CIPA%E Actiunea orientata spre c*stiarea independentei" pentru eliberarea
dintr0o stare de dependenta. Exista o emancipare ideoloica si politica a unei clase
sociale" a unei natiuni sau a unui popor. Emanciparea natiunilor si popoarelor urmareste
asiurarea dreptului exclusi# al popoarelor de a +otari in leatura cu oranizarea lor
social0politica si de stat" de a0si #alorifica potentialul uman si boatiile naturale
corespunzator ne#oilor si intereselor proprii" ea #izeaza dreptul popoarelor de a participa
nestin+erite la solutionarea problemelor internationale si la di#iziunea si sc+imbul
international de #alori materiale si spirituale pe bata deplinei respectari a independentei"
ealitatii" su#eranitatii" neamestecului in treburile interne" a#anta!ului reciproc.
E&TI)A%E &T%ATE/ICA Estimarea factorilor strateici ma!ori care influenteaza
stabilirea misiunilor" obiecti#elor si cursurilor actiunii. Estimarea include conducerea
strateica primita de la autoritatea nationala de comanda sau de la oranele autorizate ale
unei aliante sau coalitii. Estimarea strateica cuprinde conceptii strateice ce constituie
baza strateiei pe c*mpul de lupta.
E&TI)A%E acti#itate prin care un compartiment" in urma unui proces de analiza" emite
concluzii si propuneri (necesitate6 posibilitate6 mod de rezol#are6 cerinte operationale"
materiale" financiare) cu pri#ire la o situatie" misiune sau ordin.
E&TI)A%EA A)PLA&A%II Timpul estimat cerut pentru ca toate numerele pentru
incarcatura suplimentara" numerele pentru suplimentare personal din sistemul de date
(informatii) pentru amplasare a fortelor structurate in timp sa a!una la posturile de
debarcare formulate in zilele C de la data instiintarii pentru amplasare.(inapoi la index)
E&TI)A%EA &IT'ATIEI (.AC'TA) -E CAT%E C$)A(-A(T Proces loic de
e#aluare prin care un comandant constata circumstantele ce afecteaza situatia militara si
ia decizii in functie de cursul de actiune propus pentru realizarea misiunii. $ estimare a
comandantului care presupune o situatie militara indepartata in #iitor si care solicita
aprecieri ma!ore este denumita Estimare pe termen lun.
E&AL$( $PE%ATI, -E C$)A(-A Esalon de comanda stabilit pentru o anumita
operatiune sau serie continua de operatiuni.
E,AC'ATI (EC$)BATA(TI <. Cetateni ai &.'.A. e#acuati de autoritati
competente: a) Ana!ati ci#ili ai tuturor aentiilor /u#ernului &.'.A. si membrii
familiilor lor" cu exceptia celor notati la punctul > a de mai !os6 b) Personal militar al
.ortelor Armate ale &.'.A. desemnat pentru e#acuare ca necombatanti6 c))embrii
familiilor celor din .ortelor Armate ale &. '. A.6 >. Cetatenii ai &.'.A. si ai altor tari: a)
Ana!ati ci#ili ai aentiilor u#ernamentale ale &.'.A. si membrii familiilor lor care sunt
rezidenti in tara din proprie initiati#a" dar care0si exprima dorinta de a fi e#acuati6 b)
Cetateni particulari ai &.'.A. si membrii familiilor lor6 c) Personalul militar si familiile
membrilor fortelor armate ale &.'.A. de la punctul <c" fara sa li se acorde e#acuarea6 d)
&traini" inclusi# membrii familiilor lor" persoanele de la punctul <a p*na la <c.
E,AL'A%E L$/I&TICA E#aluare a urmatoarelor: 5 &uportul loistic necesar pentru
spri!inirea operatiunilor militare specifice intr0un anumit teatru al operatiunilor de lupta"
tara sau zona6 5 &pri!inul loistic actual si8sau potential disponibil pentru conducerea
operatiunilor militare" fie in cadrul unui teatru al operatiunilor militare" tara sau zona sau
localizate in alta parte.
E,AL'A%EA I(.$%)ATIIL$% Apreciere" exprimata in scris sau oral" a
informatiilor disponibile in leatura cu o situatie sau o conditie specifica in #ederea
determinarii cursurilor actiunii.
E,AL'A%I .AC'TE -E CA-%E E#aluari ale cursurilor actiunii facute de di#ersi
membri ai unitatii si care ser#esc ca baza pentru e#aluarea facuta de comandant.
E,I-E(TA A .$%TEL$% -escriere a unei unitati din &istemul de forte distribuite in
timp si informatii de desfasurare alcatuita din trei parti:
Informatii pri#ind necesarul de forte sau informatii pri#ind prezentarea si descrierea
fortelor" cum ar fi numarul de forte necesare" codul tipului de unitate" codul ni#elului
unitatii" capacitatea unitatii" portul de deblocare" destinatie" confiuratia incarcaturii"
informatii pri#ind deplasarea" modul si mi!loacele de transport6
Identificarea unitatii de forte incluz*nd codul de identificare a unitatii" numele unitatii"
oriinea" data initiala de incarcare" portul de imbarcare" data disponibila pentru incarcare
in portul de imbarcare si sistemul de transport preferat6
Caracteristici ale miscarilor de trupe" incluz*nd informatii despre pasaerii si
incarcatura unui tip de unitate descrise in .isierul cu caracteristici ale tipului de unitate
pentru tipul de cod al unitatii. Este parte a numarului de linie al unitatii.
E,I-E(TA &erie de elemente informati#e ce tine de un subiect loic. -e exemplu" in
sistemul comun de planificare si executare a operatiilor" toate elementele informati#e
intrebuintate pentru a descrie necesarul de forte sunt inreistrate in 4e#identa fortei4. In
cazul reapro#izionarii si inlocuirii de personal" toate elementele informati#e sunt
inreistrate in 4e#identa incarcaturii4 care nu apartine unei unitati sau in 4e#identa
personalului care nu apartine unitatii4.(inapoi la index)
E,ITA%EA .%AT%ICI-'L'I ansamblul masurilor si actiunilor stabilite si desfasurate
pentru e#itarea uciderii sau ranirii personalului propriu si a distruerii materialelor si
te+nicii din dotarea acestuia de catre fortele proprii.
E1EC'TA%EA -E L$,IT'%I P%E,E(TI,E executarea de atacuri puternice asupra
inamicului in scopul zdrobirii lui si al capturarii armamentului sau pentru
preint*mpinarea sa#*rsirii unei infractiuni din partea acestuia.
E1E%CITII '.E.$. -E /E&TI$(A%E A C%I@EL$% reprezinta un tip aparte de
exercitii intr0un punct de comanda" in care efortul se concentreaza asupra planificarii
masurilor si a procedurilor '.E.$. de estionare a crizelor. Aceste exercitii implica statele
'.E.$." componentele militare ale acesteia (Comitetul )ilitar" Celula de planificare"
Centrul de situatie &ITCE() si toate oranismele permanente" in conformitate cu
obiecti#ele exercitiului.
E1E%CITI' -E C$)A(-A)E(T C' T%A(&)I&I'(I I( TE%E( Tip de
exercitiu (.A.T.$.8'.E.$. in care comandamentele si unitatile lor subordonate"
reprezentate de catre statele ma!ore ale acestor formatiuni" se disloca in teren.
E1E%CITI' -E P%E/ATI%E I( TE%E(8APLICATIE I( TE%E( C' T%'PE Tip de
exercitiu (.A.T.$. 8'.E.$. care implica forte reale.
E1E%CITI'8APLICATIE I(T%0'( P'(CT -E C$)A(-A Tip de exercitiu
(.A.T.$. 8'.E.$. care implica" in eneral" statele ma!ore de comandament.
F
.ACT$% -E P%$/%A)A%E Element de informare primara din proramul de
aparare pentru anul urmator si care reprezinta: a) )isiunile )inisterului Apararii" sau b)
unitatile si resursele acestora.
.ACT$% LI)ITA .actor sau conditie care impiedica temporar sau permanent
indeplinirea misiunii. C*te#a exemple ilustrati#e sunt deficientele de transport in retea"
lipsa aparaturii auxiliare" forte sau materiale dispuse eronat" conditii climaterice extreme"
distanta" situatii politice etc.
.ACT$%I -E PLA(I.ICA%E Element folosit in planificare pentru a estima cantitatea
si tipul de efort implicat intr0o operatiune planificata. .actorii de planificare sunt
exprimati de cele mai multe ori sub forma unor #alori cantitati#e" ca raporturi sau durata
in timp.
.ACT$% &$CIAL $rice e#eniment" situatie" fenomen sau realitate care" intr0un fel sau
altul exprima un aspect al #ietii sociale. Principalele sale caracteristici: este exterior
constiintelor indi#iduale6 este relational si exercita o anumita influenta (sau const*nere)
asupra constiintei indi#iduale6 reprezinta o medie tipica si normati#a pentru fiecare specie
de relatii sociale6 prezinta o anumita interdependenta in raport cu manifestarile sale
indi#iduale6 este mai mult sau mai putin instituit si interat in structuri ierar+izate6 este
functional si in acest sens contribuie la mentinerea unei confiuratii sociale determinate si
a unui sistem de relatii structurate intre indi#izi(inapoi la index)
.A@A -E -E@E&CALA-A%E8%E/%E& Perioada in care intensitatea crizei descreste.
.A@A -E E&CALA-A%E Perioada in care intensitatea crizei creste.
.E-E%ALI&) 'nirea mai mult sau mai putin stabila a unor oranisme sau entitati
politice diferite care isi pastreaza in cadrul uniunii indi#idualitatea lor specifica.
.I&IE% -E I(.$%)ATII AL '(ITATII TIP .isier care asiura informatii de
planificare standard si date caracteristice pentru transportul fortelor" incarcaturii si al
rezer#elor care le insotesc. .isierul de informatii contine reutatea si #olumul cateoriilor
de incarcatura selectate" caracteristicile fizice ale incarcaturii si numarul personalului care
nu necesita transport oranic.
.I&IE% PE%)A(E(T Termen intrebuintat pentru a identifica datele inmaazinate pe
disc+eta" care fac parte din resursele aflate in computer. .isierele cu procesare automata a
datelor din sistemul comun de planificare si executare a operatiunilor care sunt stocate in
fisierul permanent includ dosarele cu aerodromurile si bazele aeriene operati#e" dosarul
cu caracteristicile aeroportului" dosarul cu localizarile eorafice specifice" dosarul cu
caracteristicile tipului de unitate" dosarul cu mi!loacele de transport si dosarul cu
caracteristicile mi!loacelor de transport.
.I&IE% %E@')AT -E %E.E%I(TA .isier din sistemul comun de planificare si
executare a operatiunilor" ce contine informatii necesare continute si detaliate in sistemul
de date pri#ind amplasarea fortelor pe etape.
.I@I$($)IA %A@B$I8C$(.LICT'L'I )ILITA% caracterul distincti# al unui
razboi8conflict militar desfasurat intre state sau coalitii de state" ori intre doua state si
aliatii acestora" in care partile belierante isi propun realizarea obiecti#elor politice"
sociale" economice si psi+oloice" a unor obiecti#e relati# limitate sau decisi#e" pe care le
atin prin folosirea la scara mica a armamentului si #iolentei" ori prin utilizarea" in
principal" a mi!loacelor con#entionale de lupta sau intrebuintarea de te+noloii moderne
si a tuturor cateoriilor de armament existente (formele si procedeele de ducere a
actiunilor militare" fortele si mi!loacele ana!ate pentru indeplinirea scopului" conducerea"
loistica).(inapoi la index)
.LE1IBILITATEA CTI'(IL$% )ILITA%E o caracteristica a conducerii care se
rasfr*ne asupra elasticitatii si supletei executiei si desemneaza capacitatea
comandamentelor de a pre#edea e#olutiile ulterioare" precum si de se adapta rapid" at*t
ele" c*t si trupele" la sc+imbarile dese si neasteptate care au loc pe c*mpul de lupta.
.LE1IBILITATEA I(&T%'CTIEI )ILITA%E capacitatea sistemului de instructie de
a permite extinderea8diminuarea unor acti#itati" sc+imbarea8redimensionarea obiecti#elor
in functie de prioritatile impuse.
.LE1IBILITATEA )A(A/E)E(T'L'I I(&T%'CTIEI adoptarea formelor optime
de oranizare" in functie de sc+imbarile sur#enite in sistemul militar" in str*nsa
concordanta cu influentele pe care le ofera resursele umane" materiale si financiare a#ute
la dispozitie.
.L$TA P%I(CIPALA )are 'nitate principala permanenta de forte na#ale operationale
cu spri!in de la tarm. Exista in prezent doua astfel de flote: .lota din oceanul Atlantic si
.lota din $ceanul Pacific.
.$L$&I%EA E.ICIE(TA A %E&'%&EL$% corelarea stricta a obiecti#elor cu
resursele a#ute la dispozitie" astfel inc*t" pentru fiecare obiecti# de instructie sa se
consume numai at*t c*t este necesar.
.$%)A -E L'PTA A%)ATA atitudinea uneia dintre ruparile de forte ana!ate in
conflict" care se defineste prin scop" dispoziti# si modalitate de actiune specifica.
.$%TA C$)BI(ATA -E I(TE%,E(TIE I(TE%A%)E (C.9.T...) concept (AT$
care semnifica constituirea unor rupari de forte multinationale" capabile sa duca operatii
militare" altele dec*t razboiul" in afara teritoriului statelor membre (AT$.
.$%TA C$)'(A Termen eneral aplicat unei forte compuse din subunitati
importante ale .ortelor Terestre" (a#ale si8sau Corpuri de )arina si .orte Aeriene sau din
doua sau mai multe dintre aceste ser#icii ce actioneaza sub comanda unui sinur
comandant autorizat sa exercite comanda sau controlul operational asupra fortelor
comune.
.$%TA -E C$ALITIE forta alcatuita din elemente militare ale unor natiuni care
formeaza o alianta temporara pentru un anume scop
.$%TE ATA&ATE (.orte de spri!in) 'nitati sau personal intr0o structura in care o
astfel de amplasare este relati# temporara.
.$%TE C$)BI(ATE &tructura militara constituita din doua sau mai multe forte sau
aentii apartin*nd mai multor aliati (C*nd nu sunt implicati toti aliatii sau toate ser#iciile"
sunt identificate natiunile si ser#iciile participante" exemplu: .orte (a#ale combinate).
.$%TE -E ACTI'(E @$(ALE (..A.@.) mari unitati (unitati" subunitati) mecanizate"
de tancuri" artilerie" eniu" transmisiuni" parasutisti" destinate inter#entiei in situatii de
criza" in functie de locul de dislocare a acestora(inapoi la index)
.$%TE -E A(/A9A%E I)E-IATA (..A.I.) element al ruparii de ana!are constituit
din mari unitati (unitati) de arme intrunite" intarite cu mari unitati (unitati" subunitati) de
arma si specialitati" dispuse pe limita dinainte a apararii (bazei de plecare la ofensi#a) si
destinate pentru indeplinirea scopurilor operatiei de aparare (ofensi#e).
.$%TE -E A(/A9A%E 'LTE%I$A%A (..A.'.) element al ruparii de ana!are"
constituit din mari unitati (unitati) de arme intrunite (care pot fi intarite cu mari unitati"
unitati si subunitati de arma in momentul intrarii in actiune)" dispuse in ad*ncimea
dispoziti#ului propriu" cu rolul de a amplifica efortul fortelor de ana!are imediata" pentru
indeplinirea scopurilor operatiei (luptei).
.$%TE -E I(TA%I%E .orte ce trebuie transferate comandamentului operational in
timpul executarii actiunilor militare.
.$%TE -E L'PTA forte a caror misiune de baza este aceea de a lua parte la actiuni de
lupta.
.$%TE -E %EACTIE I( &IT'ATII -E C%I@A (..%.&.C.) .orte Terestre operationale"
constituite din mari unitati si unitati de arme intrunite si de arma" cu efecti#e complete"
instruite si dotate astfel inc*t in situatii de criza si razboi sa fie in masura sa treaca in
subordinea comandamentelor operationale pentru a constitui ruparea de forte necesara
ducerii actiunilor militare" at*t pe teritoriul national c*t si in afara acestuia" in cadrul
structurilor de securitate internationala.
.$%TE -E %EACTIE %API-A (..%.%.) rupare de forte constituita din mari unitati si
unitati mecanizate" aeromobile" de tancuri" #*natori de munte" parasutisti si mari unitati
(unitati" subunitati" formatiuni) de arma si loistice" inzestrate cu armament usor"
destinate sa asiure prima riposta in situatii de criza sau la razboi" sa participe la
indeplinirea obiecti#elor apararii armate a tarii si sa fie intrebuintate in cadrul structurilor
multinationale in operatii militare altele dec*t razboiul.
.$%TE -E %E@E%,A 5 'nitati de forte de rezer#a care insotesc efecti#ele de lupta. 5
rupare de forte" constituita din centre de instructie0mobilizare" centre de mobilizare si
birouri de trupe teritoriale" pre#azute la pace cu elemente strict necesare pentru
functionarea acestora" precum si nuclee de mobilizare" dimensionate in sistem modular"
destinate pentru realizarea capacitatii de actiune la razboi (infiint*nd la mobilizare mari
unitati si unitati mecanizate" de infanterie" artilerie terestra" respecti# unitati de trupe
teritoriale).
.$%TE -E &P%I9I( (..&.) 5.ortele care stationeaza sau care urmeaza sa fie amplasate
intr0o zona de operatiuni pentru a spri!ini executarea ordinului de actiune6 5 mari unitati
(unitati" subunitati) de arma si specialitati" destinate sa sustina fortele ana!ate pentru
indeplinirea scopurilor operatiei (luptei).
.$%TE -E &'P%A,E/3E%E &I A,E%TI@A%E TI)P'%IE (..&.A.T.) rupare de
forte" constituita din unitati" subunitati" formatiuni de cercetare" razboi electronic si
cercetare radio" radiolocatie" transmisiuni" actiuni psi+oloice" destinate pentru
descoperirea" identificarea" localizarea si determinarea momentului de actiune a factorilor
de risc ce #izeaza apararea nationala.
.$%TE $PE%ATI$(ALE (forte de reactie in situatii de criza) Totalitatea marilor
unitati si unitatilor mecanizate (de tancuri" ,.). si aeromobile)" cu efecti#e complete"
instruite si dotate" astfel inc*t" in situatii de criza si razboi" sa treaca in subordinea
comandamentelor operationale pentru a constitui ruparea de forte necesara ducerii
actiunilor militare" at*t pe teritoriul national" c*t si in afara acestuia" in cadrul structurilor
de securitate internationala.
.$%TE PLA&ATE .orte (AT$ care pe timp de pace stationeaza in zona de lupta
desemnata a Comandamentului (AT$ la care sunt subordonate6 .orte apartin*nd zonei
de responsabilitate a Comandamentului suprem si aflate sub comanda combatanta a
acestuia.(inapoi la index)
.$%TE P%I(CIPALE (.$%TE TE%IT$%IALE) parte componenta a fortelor terestre
constituita din mari unitati operati#e de tip corp de armata teritorial" a#*nd in structura
mari unitati tactice teritoriale ()c." ,.).) si mari unitati (unitati) de arma (Art." Art. si
%.AA" /e." Po." Trs." Ap. (.B.C.) teritoriale" precum si mari unitati tactice ()c." Tc."
,.).) si mari unitati si unitati de arma operati#e. ..P. sunt destinate pentru amplificarea
capacitatii de reactie a fortelor terestre in situatii de criza sau razboi" prin asiurarea
conditiilor pentru executarea mobilizarii si constituirea fortelor terestre de rezer#a.
.$%TE P%I(CIPALE /rupare de forte militare cuprinz*nd subunitati ma!ore de lupta
si ser#icii de lupta asociate" ser#icii de spri!in de lupta. .ortele principale sunt capabile de
operatiuni militare sustinute ca raspuns la solicitarile cerute.
.$%TE %EPA%TI@ATE .orte armate subordonate operati# comandamentului (.A.T.$.
.orte si resurse plasate la comanda de lupta a comandantilor supremi de catre )inistrul
Apararii in memorandum0ul (documentul) 2.orte pentru comandamentele 'nite4" forte ce
sunt disponibile pentru operatiuni pe timp de pace (/+idul beneficiarului pentru
Planificarea de operatiuni comune).
.$%TE TE%E&T%E(..T.) Componenta principala a armatei care cuprinde totalitatea
comandamentelor" marilor unitati (unitatilor" subunitatilor)" formatiunilor si institutiilor
militare de in#atam*nt din structura acestei cateorii de forte ale armatei" destinate sa
preateasca si sa desfasoare actiuni militare preponderent in mediul terestru.
.%'&TA%E &tare afecti#a neati#a enerata de aparitia neasteptata a unui obstacol real
sau imainar in calea satisfacerii unei trebuinte" atinerii unui scop sau indeplinirii unei
dorinte.
.'(CTIA 4APA%A%E &$L0AE%4 functie operationala a .ortelor Terestre" care
#izeaza apararea antiaeriana a acestora prin distruerea sau neutralizarea mi!loacelor
aeriene ad#erse (a#ioane cu sau fara pilot" elicoptere" rac+ete)" care ameninta sau ataca
trupele la sol.
.'(CTIA 4CFI>4 (comanda" control" comunicatii" calculator" informatii"
interoperabilitate) functie operationala a fortelor terestre" care cuprinde ansamblul de
masuri ce #izeaza ac+izitia informatiilor" e#aluarea precisa a situatiilor" aleerea
procedeelor de actiune si de planificare" stocarea" preatirea si transmiterea ordinelor"
stabilirea si mentinerea leaturilor" informatiile interne si externe" precum si protectia si
siuranta acestora.
.'(CTIA 4CE%CETA%E4 functia operationala a fortelor terestre" care cuprinde
ansamblul acti#itatilor de ac+izitie #oluntara de informatii despre ad#ersar si mediu" in
functie de ne#oile definite" precum si exploatarea metodica a acestora.
.'(CTIA 4L$/I&TICA4 functie operationala a .ortelor Terestre" care #izeaza
modalitatile de apro#izionare cu carburanti" lubrifianti" munitii si alimente" de spri!in
sanitar si de mentinere in stare operationala a materialelor" prin reparatii" e#acuari de
materiale si ec+ipamente prioritare si dotarea sau reimprospatarea cu piese de sc+imb.
(inapoi la index)
.'(CTIA 4L'PTA -E C$(TACT4 functie operationala a .ortelor Terestre" care
presupune modul de intrebuintare a fortelor in zona de actiune" prin combinarea miscarii
si focului direct" cu spri!inul focului indirect" pentru a obtine a#anta!ul asupra fortelor
ad#ersarului" in #ederea indeplinirii obiecti#elor fixate.
.'(CTIA4%E@I&TE(TA4 functie operationala a .ortelor Terestre" care defineste
capacitatea de autoprotectie a acestora" precum si capacitatea lor concreta de rezistenta
fizica prelunita la eforturile impuse de mediul specific de lupta.
.'(CTIA 4&P%I9I( I( A-7(CI)E4 functie operationala a .ortelor Terestre" care
presupune intrebuintarea coordonata a focului sol0sol indirect" a actiunii altor mi!loace de
distruere si de neutralizare" inclusi# a unor rupari de forte" impotri#a obiecti#elor
terestre situate in ad*ncimea c*mpului de lupta.
.'(CTIA 4&P%I9I( TE%E(4 .unctie operationala a .ortelor Terestre care se aplica
urmatoarelor domenii: spri!inul mobilitatii (fa#orizarea ana!arii si mane#rei fortelor si
mi!loacelor)6 participarea la 4contra0mobilitate4 (ani+ilarea sau reducerea capacitatii de
mane#ra a ad#ersarului care actioneaza in mediul terestru)6 a!utorul desfasurarii unitatilor
de teren (intrebuintarea infrastructurilor).
.'(CTIE 5Acti#itate administrati#a pe care o presteaza cine#a in mod reulat si
oranizat intr0o institutie" in sc+imbul unui salariu6 ser#iciu" slu!ba" post6 5 /rad pe care il
detine cine#a intr0o institutie administrati#a6 5&arcina" rol" destinatie6 5 )arime #alabila
care depinde de una sau mai multe marimi #ariabile independente.
.'(CTIILE &T%ATE/ICE $PE%ATI$(ALE ALE .$%TEL$% TE%E&T%E
exprima radul de utilitate" respecti#" capacitatea acestora de a indeplini" in cooperare cu
celelalte forte armate" principalele misiuni ce le re#in.
.'(CTI$(AL 5Care tin de o functie" pri#itor la o functie6 5 'til" practic6 5 Care
indeplineste conditiile pentru a fi folosit.
.'(CTI$(ALI&) )od de abordare" cu #ec+i radacini istorice (analoia dintre #iata
sociala si #iata oranica)" care tinde sa rele#e consecinta pe care un element sau o
acti#itate partiala o are pentru acti#itatea totala sau realizarea finalitatilor sistemului din
care fac parte.
.'(CTI$(ALITATE Calitatea de a fi functional.
.'(CTI$(ALITATEA &T%'CT'%II )ILITA%E modul de comportare a structurii in
toate situatiile aparute pe timpul existentei sale" mai ales in perioada exercitarii functiilor
care ii re#in din indeplinirea scopului pentru care a fost creata.
.'(-A)E(TALI&) Credinta ca Biblia sau Coranul sunt absolut infailibile" deoarece
reprezinta cu#*ntul -omnului.
G
/E($CI- 5 -istruere a deliberata si sistematica a unei intrei comunitati" ori a unui
rup etnic" rasial s au cultural" dintr0un anumit teritoriu6 5In !ustitie reprezinta un atentat
impotri#a unei colecti#itati in scopul distruerii acesteia6 5 Exterminare sistematica" in
intreime sau in parte" a unei colecti#itati" a unui rup etnic pe moti#e de rasa"
nationalitate" reliie etc(inapoi la index)
/E&TI$(A%EA '(EI C%I@E ansamblul masurilor si actiunilor de izolare0blocare a
conflictelor care alimenteaza criza (conflictul).
/E&TI$(A%EA8)A(A/E)E(T'L &IT'ATIEI -E C%I@A 5 Proces care implica
planificarea" oranizarea si adoptarea masurilor menite sa aduca situatia de criza sub
controlul celor care o estioneaza si sa permita acestora" prin actiunile pe care le
intreprind" sa opreasca e#olutia ei #iitoare. 5 Totalitatea metodelor" te+nicilor si
procedurilor utilizate de catre u#ern (la ni#el national) sau de manaer (la ni#elul unei
firme) pentru a e#ita sau a aborda situatiile de criza" cum ar fi re#e" tulburari de strada
ori alte actiuni #iolente. Acti#itati:
0 monitorizarea situatiei care include obtinerea informatiilor si procesarea acestora6 pe
aceasta baza" se contureaza o imaine enerala a situatiei" din care se pot desprinde
concluzii pri#ind e#olutia acesteia6 acti#itatea de monitorizare se desfasoara pe parcursul
tuturor starilor crizei6
0 identificarea crizei" care presupune utilizarea metodoloiilor de examinare a rezultatelor
supra#e+erii de rutina a situatiei6
0 recapitularea" care implica stabilirea explicita a obiecti#elor nationale pri#ind situatia de
criza" elaborarea optiunilor alternati#e de raspuns" formularea si punerea in executie a
planurilor de implementare" e#aluare a efectelor si re#izuirea8rea!ustarea obiecti#elor6
0 dezana!area" care defineste situatia stabila post criza care urmeaza sa se creeze prin
neocieri si in conformitate cu obiecti#ele propuse6
0 restabilirea pacii include proramul de spri!inire a situatiei postcriza.
/3I- -E PLA(I.ICA%E PE(T%' APA%A%E Act emis de )inisterul Apararii ce
contine directi#e ferme sub forma de obiecti#e" scopuri" prioritati. Include constr*neri de
natura fiscala pentru dez#oltarea Proramelor de obiecti#e de catre departamentele
militare si aentiile de aparare.
/%'P PE(T%' E1A)I(A%EA P%$/%A)EL$% /rup de lucru subordonat
Consiliului pentru %esurse si Planificare de Aparare" alcatuit din membri ai )inisterului
Apararii" care preateste acte si dosare pentru dezbaterile Consiliului pentru %esurse si
Planificare de Aparare.
/%'PA%E I(TE%A%)E un sistem de forte" di#erse ca natura si #aloare" constituit
temporar sau permanent in cadrul unei cateorii distincte de forte ale armatei in #ederea
indeplinirii unei misiuni comune.
/%'PA%E I(TE%CATE/$%II -E .$%TE ALE A%)ATEI 0 un sistem de forte" de
natura si #aloare di#erse" constituit temporar sau permanent prin participarea a cel putin
doua cateorii de forte ale armatei" in #ederea indeplinirii unei misiuni.
/%'PA%EA $PE%ATI,A %E&P$(&ABILA C' $PE%ATI'(I &PECIALE C$)'(E
)are unitate operati#a reunita" alcatuita din unitati operati#e speciale ale mai multor
&er#icii" formata sa indeplineasca operatiuni speciale specifice sau sa execute operatiuni
speciale in spri!inul unei campanii duse in teatrul actiunilor de lupta sau al altor
operatiuni. )area unitate operati#a responsabila cu operatiuni speciale comune poate
detine unitati care efectueaza operatiuni con#entionale nonspeciale repartizate in spri!inul
conducerii unor misiuni specifice.(inapoi la index)
/%'PA%EA $PE%ATI$(ALA rupare de forte si mi!loace" precum si posibilitatile de
foc si miscare ale acesteia" destinata indeplinirii unei anumite misiuni" la un moment dat"
in str*nsa corelare cu situatia creata.
/%'PA%EA -E C$(T%AL$,IT'%A (C$(T%AATAC) se constituie din mari
unitati de arme intrunite din fortele de ana!are ulterioara" mari unitati rerupate de pe
directiile unde aresorul nu actioneaza cu forte puternice si" in situatii deosebite din
rezer#a. ,aloarea fortelor pentru contralo#itura trebuie sa asiure superioritatea pe
directia ripostei ofensi#e si succesul acesteia.
/%'PA%I -E )$-'LE -E .$%TE )odule de forte cu orientare functionala
specifica (exemplu: superioritate aeriana " spri!in nemi!locit de a#iatie" recunoastere"
aparare terestra) ce includ forte de lupta " forte asociate de spri!in de lupta "
unitati8subunitati si formatiuni de loistica pentru deser#irea unitatilor de lupta. In plus"
ruparile de module de forte #or cuprinde sustinerile loistice pre#azute in Planul comun
pentru folosirea instalatiilor strateice ale fortelor armate.
/',E%( $ran de stat care exercita puterea executi#a6 cabinet" consiliu de ministri.
;
3E/E)$(IE Pozitie dominanta" suprematia si rolul conducator al unui stat fata de alte
state sau al unei clase sociale fata de alte clase sociale" fata de alte paturi sociale.
3$LI&) &upozitie teoreti co0metodoloica conform careia sistemul are preeminenta
absoluta asupra partilor.
I
I-E(TI.ICA%EA &I E,AL'A%EA PE%IC$L'L'I .unctiune a sistemului comun de
planificare si executare a operatiunilor care asiura pre#enirea la timp a posibilelor
amenintari la adresa intereselor nationale ale &'A" necesarul de informatii" efectele
factorilor fizici" psi+ici" culturali si de mediu asupra operatiunilor proprii sau ale
inamicului si diminuarea starii militare a inamicului si a posibilelor intentii ale acestuia.
(inapoi la index)
I-E$L$/IE )ILITA%A Totalitatea ideilor" conceptiilor si teoriilor care circula intr0o
societate data cu pri#ire la principiile" formele si procedeele ce trebuie aplicate in
preatirea fortelor armate si in ducerea razboiului.
I-E$L$/IE P$LITICA Totalitate (relati#) sistematizata" (relati#) structurata a ideilor
care din punct de #edere enetic (al oriinii lor) si din punct de #edere functional (al
rolului lor social) se leaa de interesele" nazuintele si scopurile politice ale unui rup
social (unei clase" fractiuni de clasa" paturi sociale)" idei care reflecta realitatea social0
politica" raportarea oamenilor la aceasta realitate pe baza experientei social0istorice a
rupului respecti# si din care decur totodata anumite norme de comportare politica"
directi#e de actiune politica.
IE&I%EA -I( I(CE%C'I%E procedeu ofensi# pentru realizarea scoaterii din lupta a
fortelor incercuite de sub lo#iturile inamicului.
I)P'(E%EA PACII 5ansamblul masurilor" cu caracter militar" intreprinse in #ederea
re#enirii la starea de pace in zone de conflict militar6 5 .olosirea fortei militare sau a
amenintarii cu forta" de obicei pe baza unei autorizari internationale" pentru a impune
respectarea rezolutiilor ori a sanctiunilor destinate sa mentina sau sa restabileasca pacea
si ordinea.
I)P'(E%EA '($% &A(CTI'(I $peratii de interceptare maritima" care utilizeaza
masuri coerciti#e pentru a interzice deplasarea anumitor cateorii de produse catre si
dinspre o natiune sau anumita zona.
I(CE%TIT'-I(E %isc" situatie impre#izibila6 o situatia de urenta" cu implicarea
fortelor armate" const*nd in dezastre naturale" terorism" acti#itati sub#ersi#e sau sur#enite
in timpul operatiunilor militare datorita incertitudinii6 aceasta necesita o planificare si o
reactie8inter#entie rapida" precum si unele proceduri speciale pentru a asiura interitatea
si securitatea personalului" a te+nicii si a materialelor.
I(C'%&I'(E $ operatiune" de obicei de mica amploare" const*nd intr0o patrundere
rapida in teritoriul ostil pentru obtinerea unor informatii" pentru derutarea inamicului sau
pentru distruerea unor instalatii" care se inc+eie dupa indeplinirea misiunii cu o retraere
planificata.
I(-EPE(-E(TA 5&ituatie a unui stat sau unui popor care se bucura de su#eranitate
nationala6 5 &tare de neat*rnare si drept de a rezol#a liber (cu responsabilitatea drepturilor
altor state si a principiilor dreptului international) problemele sale interne si externe" fara
amestec din afara.(inapoi la index)
I(-ICA%E (EPLA(I.ICATA Indicare a unei situatii nepre#azute pentru care nu s0a
publicat nici un plan de actiune.
I(-I,I-'ALI@A%EA (specificitatea instructiei pe cateorii si enuri de forte)
Principiu care asiura oranizarea si desfasurarea instructiei specifice" in functie de
misiunile fiecarei arme si cateorii de forte.
I(E/ALITATE &$CIALA (otiune ce e#identiaza deosebirile dintre pozitiile ocupate
de indi#izi sau rupuri sociale pe o scara ierar+ica" corespunzatoare unei caracteristici
(#ariabile) sociale.
I(.$%)ATII PE(T%' A)PLA&A%EA .$%TEL$% PE ETAPE &ectiune a bazei de
date din sistemul comun de planificare si executare a operatiilor din planul de operatiune6
contine informatii despre fortele amplasate pe etape" informatii pri#ind incarcatura si
personalul care nu apartin unei unitati si informatii leate de deplasare pentru planul de
actiune" incluz*nd urmatoarele: a) unitati aflate pe pozitii6 b) unitati ce urmeaza a fi
amplasate pentru a spri!ini planul de operatiune a#*nd drept scop indicarea succesiunii
dorite la sosirea in portul de debarcare6 c) ruta fortelor ce urmeaza a fi amplasate6 d)
informatii de deplasare6 e) e#aluari pri#ind transportul personalului si incarcaturii care nu
apartin unei unitati" si care urmeaza a fi condus in acelasi timp cu amplasarea fortelor6 f)
estimari pri#ind necesarul de mi!loace de transport ce trebuie asiurat prin resursele
comune.
I(.$%)ATIE Elementul de continut si de esenta al oricarei comunicari" al tuturor
leaturilor ce se realizeaza prin transfer de semne si semnale.
I(.$%)ATII rezultatul prelucrarii datelor referitoare la alte state" forte sau elemente
ostile ori potential ostile" zone de operatii actuale sau potentiale. Termenul se aplica si la
acti#itatea de obtinere a acestui rezultat" precum si la oranele ana!ate in asemenea
acti#itati.
I(ITIATI,A principiu operational care presupune sc+imbarea conditiilor luptei prin
actiune si inducerea unui spirit ofensi# in desfasurarea tuturor operatiilor" un efort
constant pentru a oblia ad#ersarul sa se conformeze scopurilor si ritmului cerute de
comandanti" pastr*ndu0se libertatea proprie de actiune prin eliminarea optiunilor
ad#ersarului" precum si anticiparea e#enimentelor pe c*mpul de lupta pentru a asiura
primatul reactiei.
I(&EC'%ITATE &tare emotionala resimtita la ni#el indi#idual" de rup sau social" ce
se traduce prin constientizarea unei amenintari potentiale sau reale si ruperea ec+ilibrului
afecti# ce caracterizeaza tonusul #ietii relatiilor sociale.(inapoi la index)
I(&TA'%A%EA PACII Procesul de mediere si de neociere in eneral" de solutionare
pe cale pasnica a unei dispute" prin rezol#area problemelor pe care au enerat0o.
I(&TIT'TIE 5$ran sau oranizatie (de stat) care desfasoara acti#itati cu caracter
social" cultural" administrati#6 5 .orma de oranizare a raporturilor sociale" potri#it
normelor !uridice stabilite pe domenii de acti#itate.
I(&TIT'TI$(ALI@A A face sa dob*ndeasca un caracter institutional" oficial6 a
oficializa.
I(&TIT'TI$(ALI@A%E Actiunea de a institutionaliza.
I(&TIT'TI$(ALI@AT Care a primit caracter institutional" oficial.
I(&T%'CT$% cadru militar8militar ana!at pe baza de contract8radat" competent
pentru a instrui un indi#id sau rup de indi#izi din structurile .ortelor Terestre.(inapoi la
index)
I(&T%'CTIA C$LECTI,A forma de instructie care se executa" incep*nd cu
subunitatea de cel mai mic ni#el" respecti# rupa" ec+ipa8similare" termin*nd cu unitatea
si care are drept scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare actiunii
intrunite a acestora" a#*nd doua componente: una comuna tuturor armelor si una specifica
fiecarei arme si specialitati. I.C. este condusa de catre comandantul nemi!locit al
esalonului care se instruieste si se executa numai in perioada instructiei subunitatilor si
unitatilor si numai de catre acele structuri militare incadrate cu efecti#e complete.
I(&T%'CTIA .$%TEL$% TE%E&T%E totalitatea acti#itatilor de preatire a resursei
umane si a structurilor militare pentru indeplinirea misiunilor ce le re#in pe timp de pace"
in situatii de criza si la razboi.
I(&T%'CTIA I(-I,I-'ALA .orma de instructie care se executa in scopul insusirii
cunostintelor si formarii deprinderilor enerale de militar" de luptator si specialist in
arma. Este condusa direct de catre comandantul nemi!locit" prin aplicarea metodelor de
instruire specifice te+nicilor rapide de preatire profesionalizata a trupelor.
I(&T%'CTIA I(TE/%ATA forma de instructie care asiura preatirea
subunitatilor8unitatilor in #ederea misiunilor de lupta" impreuna cu forte si mi!loace
apartin*nd celorlalte structuri militare" arme sau cateorii de forte ale armatei pe care le
primeste ca intarire" in spri!in sau cu care coopereaza" in scopul realizarii unitatii de
conducere si actiune.
I(&T%'CTIA $PE%ATI$(ALA forma de instructie care #izeaza preatirea
subunitatilor8unitatilor8formatiunilor" pentru indeplinirea unor misiuni specifice pe
teritoriul national sau in afara acestuia si se executa din momentul nominalizarii acestora
p*na la data stabilita prin ordin sa fie operationale.
I(&T%'CTIA PE(T%' L'PTA A .$%TEL$% TE%E&T%E (PA%TE C$)P$(E(TA
A .$%TEL$% TE%E&T%E) procesul oranizat si interat" de educatie si instruire" prin
care se realizeaza formarea" specializarea si perfectionarea luptatorului" precum si
coeziunea pentru lupta a subunitatilor" unitatilor" marilor unitati si comandamentelor" in
concordanta cu standardele militare operationale.
I(&T%'CTIA PE(T%' $PE%ATII I(TE/%ATE )'LTI(ATI$A(LE forma de
instructie care #izeaza preatirea in comun a subunitatilor8unitatilor cu structuri similare
apartin*nd armatelor statelor partenere" pentru indeplinirea unor misiuni specifice de
impunere a pacii" cautare0sal#are" umanitare.
I(&T%'CTIA &PECI.ICA A%)EI forma de instructie care #izeaza preatirea
subunitatilor si unitatilor in #ederea indeplinirii misiunilor de lupta proprii fiecarei arme.
I(&T%'CTI'(E un act normati# specific" care cuprinde relementari ale acti#itatii
militare" precizari suplimentare (detalii) si anumite norme" necuprinse in leile si
reulamentele in #ioare" care nu contra#in acestora ori se refera la sectoare (domenii"
acti#itati" actiuni) pentru care nu se emit reulamente.
I(&T%'CTI'(I -E C$$%-$(A%E A C$)A(-A)E(T'L'I &'A (pentru
transporturi) Instructiuni prin care se stabilesc informatiile care lipsesc pentru ca
membrii alesi ai Comitetului pentru planificare si executare comuna sa actualizeze baza
de date a Planului de Actiune. Prin aceste instructiuni se #a asiura ca datele pri#ind
obiecti#ele de realizat #or fi #alidate si disponibile in momentul proramarii(inapoi la
index)
I(&T%'IT'L8L'PTAT$%'L' persoana dotata fizic" intelectual" moral si psi+ic care"
prin instruire si autoinstruire specifica" poate duce actiuni de lupta" indi#idual sau in
cadrul unui colecti# (structura militara)" la standardele stabilite.
I(TE/%ITATE (a instructiei) concertarea instructiei in scopul obtinerii luptatorului
performant" abil m*nuitor al mi!loacelor de lupta" cu mentalitate de in#inator" eficient in
situatii limita" capabil de autocontrol" adept al spiritului de ec+ipa" cooperant si excelent
camarad.
I(TE/%A%E )ILITA%A totalitatea actiunilor de cooperare si parteneriat" concepute in
scopul apropierii structurilor militare si a conceptelor actionale proprii de cele similare
ale armatelor statelor membre ale structurilor de securitate internationala.
I(TE(&ITATEA C%I@EI %eprezinta 4ni#elul de #iolenta4" care poate #aria de la
non#iolenta" trec*nd prin ciocniri armate p*na la razboi. Aceasta notiune este diferita de
cea de 4se#eritate4" din combinatia celor doua rezult*nd complexitatea crizei.
I(TE(TIE &T%ATE/ICA Exprimarea scopurilor si a rezultatului dorit al unei strateii.
I(TE%E&E -E &EC'%ITATE (ATI$(ALA Baza pentru elaborarea obiecti#elor
nationale #alide care definesc scopurile sau obiecti#ele &.'.A. Printre interesele de
securitate nationala sunt impuse: pastrarea identitatii" a cadrului si a institutiilor politice
ale &.'.A.6 dez#oltarea prioritatii economice" intarirea ordinii internationale pentru
spri!inirea intereselor #itale ale &.'.A. si ale aliatilor ei.
I(TE%E&E (ATI$(ALE ansamblul #alorilor definitorii si #itale pentru existenta unui
stat care #izeaza asiurarea conditiilor de dez#oltare libera a natiunii" potri#it optiunilor
si potentelor sale creatoare.
I(TE%$PE%ABILITATE 5 Capacitatea sistemelor" unitatilor sau fortelor de a asiura
ser#icii si de a primi ser#icii catre8de la alte sisteme" unitati sau forte si de a folosi
ser#iciile sau a actiona impreuna6 5 &ituatie i#ita atunci c*nd informatiile sau ser#iciile
pot fi sc+imbate direct si in mod satisfacator intre ele si8sau utilizatori. /radul de
interoperabilitate trebuie definit c*nd se face referire la cazuri specifice6 5 un ni#el al
standardizarii ce consta in capacitatea sistemelor sau fortelor de a furniza si accepta
ser#icii catre si de la alte sisteme sau forte care coopereaza in mod eficient" in cadrul unor
misiuni comune.
I(TE%&C3I)BABILITATEA obliati#itatea ca doua sau mai multe parti sa posede
caracteristici comparabile" mi!loace cu performante similare" astfel inc*t" sa poata fi
inlocuite unele cu altele" fara modificari structurale si functionale.
I(TE%,E(TIE A%)ATA actul exercitat de catre un statl prin folosirea fortei armate"
in scopul de a face sa pre#aleze #ointa sa asupra unui alt stat.
I)BA%CA%E8I(CA%CA%E Procesul de punere (asezare) a personalului si8sau a
#e+iculelor impreuna cu rezer#ele si ec+ipamentul asociat in na#e si8sau a#ioane.
I(CA%CAT'%A B%EA;B'L; $rice material pentru apro#izionare care datorita
reutatii" dimensiunilor sau incompatibilitatii cu alte marfuri trebuie expediat in alt mod
dec*t )IL,A( sau &EA,A(.
I(CA%CAT'%A CA%E (' APA%TI(EI '(EI '(ITATI Toate ec+ipamentele si
rezer#ele" altele dec*t cele identificate ca ec+ipamentele sau rezer#ele de insotire pentru o
anumita unitate dintr0o zona a actiunilor de lupta (ex. %eapro#izionare" spri!in militar
pentru aliati si spri!in pentru prorame non0miliatre).
I(CA%CAT'%A -E BA@A(elementara) Cantitatea de necesare ceruta si care poate fi
transportata de o unitate. &e stabileste in functie de modul de oranizare pe timp de
razboi a unitatii si este mentinuta la ni#elele pre#azute.(inapoi la index)
I(CA%CAT'%A I( ,%AC )aterial expediat in eneral en ros cum ar fi lic+ide"
minereu sau r*ne. -e asemenea" &istemul de Planificare si Executare $perationala
desemneaza o incarcatura potri#ita pentru platforma tip LBFG.
I(CA%CAT'%A marfuri si rezer#e in tranzit.
I(C3EIE%EA T%A(&P$%T'L'I -ata reala de sosire a unor mi!loace specificate de
transport la un port de debarcare.
I(C3I-E%E (BL$CA%E) -E .$%TE -ata c*nd un comandant care beneficiaza de
spri!in stabileste ca detine personal si rezer#e de ec+ipament suficiente in zona de
operatiune in care are misiuni de indeplinit.
I(C3I-E%E I( $PE%ATI'(I -E T%A(&P$%T Procesul de sosire a unei unitati la o
destinatie specifica. Incepe c*nd prima subunitate soseste la destinatia pre#azuta"
exemplu: port de intrare8port de plecare" opriri intermediare sau la destinatia finala si se
inc+eie c*nd ultima subunitate urmeaza aceeasi procedura. In scopuri statistice" o unitate
este considerata inc+isa dupa ce =EH din necesarul in mi!loace de transport pentru
personal si ec+ipament sunt inc+eiate.
I(-EPLI(I%E (aplicare) Proceduri ce u#erneaza mobilizarea de forte si desfasurarea"
ana!area si sustinerea operatiunilor militare ca raspuns la ordinele de executie emise de
catre Autoritatea (ationala de Comanda.
I(-$CT%I(A%E Proces de diri!are si continuare a asimilarii principiilor
fundamentale ale unei ideoloii.
I(L$C'I%E actiune prin care o structura militara preia interal sau partial misiunea
altei structuri.
I(T$A%CE%EA forma de mane#ra specifica ofensi#ei" care consta in ana!area si
fixarea inamicului de front cu o parte de forte" in timp ce ruparea principala de forte
actioneaza in flancul si spatele dispoziti#ului acestuia" intercept*ndu0i comunicatiile"
silindu0l sa duca actiuni de lupta cu frontul rasturnat. Intre ruparea care actioneaza de
front si cea care executa intoarcerea nu exista" uneori" leatura de foc pe toata durata
actiunii" ci numai leatura de cooperare.
I(T%EB'I(TA%E (ser#iciu" implicare) .olosirea strateica" operationala sau tactica a
fortelor si a materialelor in zona teatrului de actiuni militare.
I(T%E/I%E (completare) Criterii de analizare a Planului de actiune. &tabilirea faptului
ca fiecare curs de actiune trebuie sa fie complet si sa raspunda la intrebarile: cine" ce"
c*nd" unde si cum.
I(T%ETI(E%E TE3(ICA C$)'(A .unctiune indeplinita de un &er#iciu pentru
sustinerea altui ser#iciu pentru care nu se solicita rambursarea (despaubirea) de la
&er#iciul care primeste spri!inul.
I(,AL'I%EA (-'BLA I(,AL'I%E) forma de mane#ra specifica ofensi#ei" care
consta intr0o actiune frontala executata asupra fortelor principale ale inamicului"
concomitent cu actiunea unei (unor) rupari de mane#ra care executa o lo#itura asupra
unuia sau ambelor flancuri (in cazul in#aluirii duble) ale dispoziti#ului ad#ersarului.
I(,ATA)7(T'L )ILITA% -I( .$%TELE TE%E&T%E (PA%TE C$)P$(E(TA A
I(&T%'CTIEI .$%TEL$% TE%E&T%E) procesul oranizat si interat de educatie si
instruire prin care se realizeaza formarea" specializarea si perfectionarea cadrelor militare
in acti#itate si in rezer#a" in concordanta cu modelele prefiurate si standardele aprobate.
<
9$C (Teoria !ocurilor) Teorie matematica a situatiilor conflictuale in care exista doua
sau mai multe parti cu scopuri contrare" ceea ce o face aplicabila in strateia politica si
militara.(inapoi la index)
9'%I&-ICTIE In politoloie" ca si in stiinta dreptului" termenul este folosit pentru a
indica mai multe notiuni: a) puterea pe care o are" in baza leii" un oran de stat de a
pronunta ceea ce este drept" adica de a !udeca6 b) intinderea puterii !udecatorului sau
oranului !udecatoresc" adica competenta oranului !udecatoresc" care este de doua feluri:
competenta teritoriala cuprinz*nd un anumit spatiu eorafic si competenta materiala
care cuprinde o cateorie de cazuri pe care este in drept sa le !udece.
L
LA CE%E%E (ecesar de forte sau material" proramat din timp" fara date pri#ind
destinatia si amplasarea pe etape.(inapoi la index)
LA(&A%EA -E&A(T'L'I I( C$(-ITIILE AB&E(TEI I(A)IC'L'I Aterizare
in absenta inamicului implic*nd debarcarea din #e+icule care au fost incarcate
administrati#" ex.: folosirea unui sistem de incarcare care ofera consideratii primare
pentru realizarea maximului de intrebuintare a trupelor si a spatiului pentru incarcatura
fara a implica ana!area tactica. Ec+ipamentul si rezer#ele trebuie sa fie descarcate si
selectate inainte de folosire.
LE/ALITATE Cateorie creata de bur+ezia a!unsa la putere" prin intermediul careia
urmarea ca intreaa #iata sociala sa se desfasoare in conformitate cu leea" aceasta
exprim*nd #ointa si interesele sale. Conformitatea cu leea a fost impusa de bur+ezie
at*t aparatului de stat mostenit de la feudalism si clasei feudale rasturnate de la putere" c*t
si maselor populare care au spri!init bur+ezia in lupta ei impotri#a feudalismului si care
doreau ca lozincile bur+eze despre libertate si lealitate sa fie aplicate in practica de
toata lumea.
LE/EA C$(C$%-A(TEI -I(T%E &C$P'%I" .$%TE &I )I9L$ACE expresia
raporturilor esentiale" enerale" repetabile si relati# stabile ce se instituie intre elementele
existentiale ale actiunii militare: scop" forte mi!loace. Exientele leii implica o analiza
temeinica si multilaterala a situatiei" a cantitatii si" mai ales a calitatii fortelor si
mi!loacelor de care se dispune pentru stabilirea" pe baze realiste" a ruparilor de forte si
mi!loace necesare nimicirii inamicului.
LE/EA -EPE(-E(TEI .$%)EL$% &I P%$CE-EEL$% ACTI'(IL$% )ILITA%E
-E (I,EL'L -E@,$LTA%II A%)A)E(T'L'I &I TE3(ICII -E L'PTA
Expresia necesitatii adoptarii unor noi procedee si c+iar forme de lupta" care sa
corespunda caracteristicilor te+nico0tactice ale armamentului nou introdus in inzestrarea
armatei si sc+imbarilor calitati#e ce apar in domeniul te+nicii de lupta.
LE/EA %AP$%T'L'I -E .$%TE expresia relatiei cantitati#e si calitati#e dintre
doua forte (#alori) care se confrunta in cadrul luptei armate si conditioneaza obtinerea
succesului in lupta de realizarea unei superioritati in forte si mi!loace" fata de ad#ersar" in
raioanele si pe directiile cele mai importante.
LE/EA '(ITATII ACTI'(IL$% expresia conexiunilor luptei armate din toate
mediile in care se desfasoara.
LE/ILE L'PTEI A%)ATE raporturi esentiale" obliatorii" enerale" caracterizate prin
repetabilitate relati#a" intre componentele interne ale fenomenului militar" precum si intre
acestea si alte domenii sociale" care determina preatirea si desfasurarea actiunilor
militare.
LE/I&LATIE -E A'T$%I@A%E leislatie a Conresului &.'.A. ce stabileste sau
continua operatiuni leale ale unui proram sau aentii federale (adaptat din losarul
Biroului de E#identa /enerala)
LE/ITI)ITATE 5Caracter de conformitate a puterii (a sursei" naturii si oranizarii sale)
cu ceea ce se crede preferabil sau corespunzator unor norme !uridice" morale sau unor
traditii consacrate6 5 Principiu de intemeiere si !ustificare a unui sistem de u#ernam*nt
care presupune" pe de o parte" constiinta u#ernantilor ca au dreptul de a u#erna si" pe
de alta parte" o anumita recunoastere a acestui drept de catre cei u#ernati6 5principiu al
actiunilor militare altele dec*t razboiul care presupune sustinerea si acceptarea #oluntara
a actiunilor !uste si leale.
LIBE%ALI&) <) Atitudine enerala de respect si toleranta a independentei celuilalt6 >)
-octrina care a aparut la sf*rsitul secolului al 1,III0lea in .ranta si Anlia in climatul
eneral al 2filosofiei luminilor4.(inapoi la index)
LIBE%TATE (politica) 5Componenta esentiala a democratiei care se refera at*t la
totalitatea drepturilor de care se bucura cetatenii unui stat c*t si la posibilitatile efecti#e
de a participa la #iata politica" la conducerea treburilor statului6 5 Posibilitate a unui
sistem (persoane" rup" oranizatii" colecti#itati) de a realiza finalitatile propuse.
LIBE%TATEA -E ACTI'(E lee specifica luptei armate" care exprima #ointa de a
intreprinde o actiune sau de a te abtine de la executarea ei care" prin aplicare" asiura
conditiile de autonomie in decizie" planificare si desfasurare a actiunilor proprii" precum
si de limitare" p*na la ani+ilare" a posibilitatilor de optiune si actiune ale inamicului.
LI-E% Persoana care exercita puterea sau o mare influenta in cadrul unor rupuri
sociale de di#erse marimi (societati" natiuni" comunitati" oranizatii" rupuri mici etc.).
LI)ITA -I(AI(TE A .$%TEL$% P%$P%II Aliniamentul care indica cea mai
a#ansata pozitie a fortelor proprii" in orice forma a operatiei si in orice moment al
acesteia6 ea indica" de reula" aliniamentul inaintat al fortelor de acoperire" dar nu numai6
poate coincide cu aliniamentul de contact" sau nu6 de asemenea poate coincide" poate fi
dincolo sau dincoace de limita dinainte a apararii.
LI(II -E C$)'(ICATII Toate rutele terestre" na#ale si aeriene ce fac leatura dintre
o forta militara operati#a si o baza operationala pe care se deplaseaza fortele militare si
rezer#ele.
LIP&'%I Lipsa de forte" ec+ipament sau material" reflectata ca diferenta dintre
resursele identificate ca fiind necesare si cele distribuite unui comandant suprem in
#ederea planificarii si care altfel ar afecta capacitatea comandantului de a indeplini
misiunea.
LI&TA A .$%TEI P%I(CIPALE -osar ce contine statutul curent al fiecarui articol
necesar pentru o forta structurata in timp. Aceasta lista este disponibila pentru transferul
prin &er#iciul de transfer catre alte &isteme de Comanda si Control )ilitar International.
LI&TA C' .$%TELE A)PLA&ATE PE ETAPE Anexa < la anexa A a planului de
operatiune. Prin aceasta se identifica tipul si8sau unitatile reale necesare pentru a spri!ini
planul de operatie si se indica punctul de plecare si punctul de debarcare sau spatiul
maritim. Poate fi obtinuta si din sistemul de informatii pentru amplasarea fortelor pe
etape.
LI&TA C' )ATE%IALE -E AP%$,I@I$(A%E -E.ICITE%E Lista de prioritati"
compusa din listele cu materiale de apro#izionare deficitare" identific*nd articole si
sisteme de armament ce spri!ina &er#iciile si Aentia de Loistica Apararii pentru
aleerea sistemelor de lupta.
LI&TA -E .$%TE Lista totala de forte cerute de un Plan de actiune" ce include fortele
desemnate" fortele de intarire si alte forte ce trebuie cuprinse pentru sustinerea planului.
(inapoi la index)
LI&TA -E P%I$%ITATI I(TE/%ATE Lista cuprinz*nd solicitarile prioritare ale
Comandantului suprem adresate ser#iciilor si liniilor functionale" definind lipsurile din
proramele c+eie in opinia Comandantului suprem" care afecteaza in mod nefa#orabil
capacitatea propriilor forte de a realiza misiunea incredintata. Lista lobala de prioritati
ofera recomandarile Comandantului suprem pentru fondurile de Planificare" Proramare
si Buet.
LI&TA PE(T%' -E&E)(A%EA '(ITATIL$% Lista a unitatilor reale" indicate prin
codul de identificare a unitatilor sa indeplineasca cerintele unei forte.
L$CALI@A%E I(TE%)E-IA%A Punct de oprire intermediar in itinerarul unei
unitati" folosit in amplasarea temporara a fortelor" in mod normal mai mult de o zi. &e
foloseste adesea pentru a aduna la un loc personalul si incarcatura. Acest punct poate sa
fie intre punctul initial si postul de imbarcare" intre portul de imbarcare si destinatie.
L$/I&TICA .$%TEL$% TE%E&T%E complex de masuri si acti#itati oranizate"
planificate si desfasurate pentru apro#izionarea fortelor destinate ducerii actiunilor
militare" transportului" mentenantei pentru asiurarea medicala" asiurarea sanitar0
#eterinara" asiurarea financiara" asiurarea cailor de comunicatie" incartiruirea trupelor
si adapostirea animalelor" in scopul indeplinirii misiunilor care ii re#in acestei cateorii
de forte ale armatei pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi.
L$/I&TICA I(&T%'CTIEI totalitatea acti#itatilor desfasurate de oranele de
specialitate si abilitate" pentru asiurarea bazei materiale si te+nice necesare desfasurarii
instructiei" conform normelor de ec+ipare" cazare" +ranire si dotare cu te+nica a
structurilor militare" in str*nsa concordanta cu posibilitatile buetare ale .ortelor Terestre.
L$/I&TICA I( TI)P'L $PE%ATI'(IL$% LA TA%) Incarcarea si descarcarea
#aselor fara a!utorul te+nicii de lupta" intr0un teritoriu amic sau nedefinit si" pe timp de
razboi in timpul fazelor de desfasurare in care nu exista opozitie din partea ad#ersarului.
L$/I&TICA C$)'(A Arta si stiinta planificarii si indeplinirii de catre comandantul
fortelor intrunite si personal a operatiunilor loistice pentru a spri!ini protectia" miscarea"
mane#rarea" traerea si sustinerea fortelor a doua sau mai multe ser#icii ale aceleiasi
natiuni.
L$/I&TICA I(TE%(ATI$(ALA (eocierea" planificarea si asiurarea spri!inului
loistic intre natiuni" fortele si unitatile lor. Include furnizarea spri!inului loistic (articole
ma!ore de apro#izionare" material si8sau ser#icii sau primirea spri!inului loistic de la
unul sau mai multe u#erne straine aliate" oranizatii internationale sau forte militare cu
sau fara rambursare). -e asemenea include planificarea si actiunile leate de o anumita
subunitate" acti#itate sau componente importante ale sistemelor loistice militare sau
acorduri cu unul sau mai multe u#erne straine" oranizatii internationale sau forte
militare. Cuprinde planificarea si actiunile leate de folosirea politicii" sistemelor si8sau
procedurilor loistice ale &.'.A. de catre oranizatii sau forte internationale.
L$/I&TICA &T%ATE/ICA In eneral" arta si stiinta de a exploata resursele
economice si sociale ale unei natiuni in scopul apararii nationale. In sens specific"
loistica strateica este procesul de planificare" coordonare si alocare a te+nicii de lupta"
a materialului" a infrastructurii si ser#iciilor necesare razboiului si pentru sectorul ci#il.
Aceasta necesita o coordonare intre ramura executi#a si cea leislati#a" intre u#ernul si
industria statului. /enerarea si mobilizarea de forte sunt componente inclusi#e ale
loisticii strateice.(inapoi la index)
L$/I&TICA 0 &tiinta planificarii si indeplinirii deplasarii si mentinerii fortelor. In sensul
cel mai cuprinzator" aspectele operatiunilor militare ce pri#esc proiectarea si elaborarea"
ac+izitionarea" depozitarea" deplasarea" distribuirea" mentinerea" e#acuarea si dispunerea
te+nicii de lupta" deplasarea" e#acuarea" spitalizarea personalului" ac+izitionarea sau
construirea" mentinerea" punerea in aplicare si dispunerea te+nicii de lupta si
ac+izitionarea sau furnizarea de ser#icii.
L$,IT'%A(ca tip de actiune militara alta dec*t razboiul) $peratia ofensi#a
desfasurata in scopul distruerii sau capturarii unui obiecti# din moti#e politice.
L$,IT'%A P%EE)TI,A tip de actiune ce decure din conceptul operational
2primatul4 lo#iturii" care presupune executarea prin surprindere" la ni#el operati# si
tactic" a unor lo#ituri" in scopul a#ertizarii inamicului si al pre#enirii actiunilor ofensi#e
ale acestuia.
L$,IT'%A 'n atac intreprins cu intentia de a pro#oca paube" de a captura sau de a
distrue un obiecti#.
L'PTA A%)ATA confruntarea militara #iolenta intre doua sau mai multe forte
(rupari) ad#erse care urmaresc" fiecare in parte" indeplinirea scopurilor propuse" cu
instrumente specifice.
L'PTA -E I(TAL(I%E procedeul prin care doua rupari de forte ad#erse" in miscare
din sensuri opuse" ana!eaza lupta urmarind realizarea scopurilor propuse prin actiuni
ofensi#e.
L'PTA confruntarea armata sau un sir de confruntari intr0un mediu specific" prin care
se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta tactica. Lupta se duce de catre
subunitati" unitati sau mari unitati ori rupari de forte cu rol tactic" care" folosindu0si
elementele puterii de lupta respin" captureaza sau nimicesc ruparile de forte inamice
ana!ate" indeplinind astfel misiunile primite prin care se realizeaza o etapa (parte) a
operatiei8bataliei.
O
$BE-IE(TA )odificare a comportamentului prin care un indi#id raspunde prin
supunere la un ordin #enit de la o autoritate leitima.(inapoi la index)
$BIECTI, )ILITA% /ama de reactii ce pot fi proiectate pentru indeplinirea
misiunilor. $peratiunile pot include: combinatii de actiuni pentru spri!inirea oranelor
puterii locale si populatiei" asistenta personalului" probleme ci#ile" alte acti#itati militare
prin care sa se dez#olte raportul de colaborare cu alte state6 masuri de consolidare a
increderii pentru reducerea tensiunilor militare6 actiuni prin care sa se transmita
amenintari ad#ersarilor6 mi!loace militare de inducere a inamicului in eroare si operatiuni
psi+oloice6 carantine" blocade si operatiuni de +artuire6 raiduri6 inter#entii si campanii6
conflicte armate cuprinz*nd campanii si operatiuni aeriene" terestre" maritime si
strateice6 spri!in acordat autoritatilor pentru respectarea leii si pentru contracararea
actiunilor criminale internationale (terorism" trafic de drouri" scla#ie si piraterie)si
pentru suprimarea re#oltelor interne" a insurentei" contrainsurentei si a razboiului ci#il
in tarile straine.
$BIECTI,E -E .I(ALI@A%E $biecti#e specifice care definesc maniera propusa de
solutionare a conflictului si mi!loacele militare si diplomatice necesare pentru aceasta.
$BIECTI,E (ATI$(ALE Telurile si interesele nationale spre care e diri!ata o politica
sau o strateie nationala.
$BIECTI,ELE I(&T%'CTIEI .inalitatile (ceea ce urmeaza sa fie realizat)" catre care
este orientata intreaa acti#itate de instructie.
$BIECTI,E Ideal al cunoasterii stiintifice de a realiza descrierea si explicatia
fenomenelor independent de optiunile #alorice si de particularitatile subiectului
cunoscator.
$BLI/ATII T$TALE 5 &uma buetelor conferite pentru un anumit an fiscal6 5 &uma
din anii anteriori care a ramas disponibila6 5 &uma autorizata pentru a fi creditata pentru
anumite fonduri pe parcursul unui anumit an.
$BLI/ATII Totalitatea ordinelor" caracterelor" ser#iciilor si a tranzactiilor similare care
trebuie onorate pe parcursul unei anumite perioade.
$.E(&I,A C$)BI(ATA procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului" aflat
in aparare" cu o parte a fortelor din miscare" iar cu alta din contact.
$.E(&I,A -I( C$(TACT Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului"
aflat in aparare" plec*nd la ofensi#a din pozitiile detinute in fata acestuia.
$.E(&I,A -I( )I&CA%E Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului" aflat
in aparare" dupa un mars pe o distanta #ariabila.
$.E(&I,A forma principala de lupta armata" prin care se urmareste capturarea"
izonirea sau nimicirea aresorului" in scopul realizarii autoritatii proprii asupra spatiului
(terestru" aerian" maritim" flu#ial) sau obiecti#ului detinut de inamic.
$LI/A%3IE Conducerea unei oranizatii" a unei comunitati sau a societatii ca intre
de catre un rup mic de persoane.
$PE%ATI, Care lucreaza repede" expediti#6 termenul se asociaza direct sau indirect
unei actiuni care este de dorit sa se desfasoare c*t mai repede" cu o eficienta c*t mai
apropiata de scopul propus" deci cu rezultate finale fa#orabile.(inapoi la index)
$PE%ATI,ITATE Calitatea de a fi operati#6 calitate a conducerii trupelor" concretizata
in rapiditate si eficienta in culeerea" prelucrarea si transmiterea informatiilor (ordinelor"
rapoartelor" sintezelor" dispozitiilor) necesare conducerii actiunilor de lupta.
$PE%ATIA -E APA%A%E Ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strateic
(operati#)" intr0un spatiu prin care se asiura indeplinirea unor scopuri partiale ale
apararii armate a tarii (ale unei operatii de ni#el strateic).
$PE%ATIA I(T%'(ITA Totalitatea actiunilor duse de o rupare de forte cu rol
strateic sau operati#" constituita din trupe apartin*nd mai multor cateorii de forte ale
armatei sau din arme si specialitati apartin*nd aceleiasi cateorii de forte ale armatei" sub
o comanda unica" in mediul corespunzator fiecareia (in mediul specific)" dar cu un scop
unitar. $.I. produce efecte mai mari dec*t suma rezultatelor indi#iduale ale partilor
incluse in rupare.
$PE%ATIA )ILITA%A Ansamblul de actiuni militare complexe" desfasurate unitar" in
mediul specific" prin care se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta operati#a
sau strateica. $.). se desfasoara de catre o mare unitate (rupare) cu rol operati# sau
strateic care" folosind mane#ra si efectele armamentului si te+nicii de lupta din dotare"
precum si lupta esaloanelor tactice din subordine" respine" captureaza sau nimiceste
rupari importante de forte inamice si indeplineste misiunile stabilite prin care se
realizeaza o etapa (parte) a campaniei sau razboiului.
$PE%ATIA $.E(&I,A ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strateic
(operati#)" intr0un spatiu eorafic (zona" f*sie) ce include cel putin o directie sau un
obiecti#" prin cucerirea carora se realizeaza unul sau mai multe scopuri partiale ale
apararii armate a tarii (operatiei de ni#el strateic).
$PE%ATIA TE%E&T%A Actiunea dusa de o rupare de forte terestre cu rol operati#
sau strateic" independent sau in cooperare cu rupari de forte din celelalte cateorii de
forte ale armatei" dupa un plan unic" cu scopul de a apara sau cuceri obiecti#e terestre de
importanta operati#a sau strateica.
$PE%ATIA )ILITA%A Ansamblul acti#itatilor" actiunilor si masurilor preatite si
desfasurate de catre .ortele Terestre pentru indeplinirea obiecti#elor (misiunilor)
incredintate" incluz*nd actiunea propriu0zisa (deplasarea" transportul" apro#izionarea"
atacul" apararea" mane#rele necesare" etc.) sau executarea unei misiuni strateice"
operati#e" tactice" de instruire sau administrati#e.
$PE%ATIE Actiune militara sau de indeplinire a unei misiuni militare strateice"
operati#e" de deser#ire" de preatire sau administrati#a6 procesul de ducere a luptei"
include deplasarea" apro#izionarea" atacul" apararea si mane#rele necesare pentru
indeplinirea obiecti#elor oricarei batalii sau campanii.
$PE%ATII C$)BI(ATE ()'LTI(ATI$(ALE) Totalitatea actiunilor duse de o
rupare de forte cu rol strateic sau operati#" constituita din trupe apartin*nd mai multor
tari" in cadrul unor aliante sau coalitii" sub o comanda unica si cu scop unitar.
$PE%ATII -E CA'TA%E0&AL,A%E0E,AC'A%E (recuperare) actiuni desfasurate
pentru cautarea" localizarea" identificarea" sal#area si recuperarea personalului" a
ec+ipamentului sau materialelor importante pentru securitatea nationala.
$PE%ATII -E E,AC'A%E A (EC$)BATA(TIL$% actiuni desfasurate pentru a
e#acua noncombatantii aflati sub amenintare dintr0o tara straina. Aceste operatii implica
in mod normal cetateni ai %om*niei sau ai unei natiuni aliate" a caror #iata este in pericol
si pot implica" totodata" e#acuarea selecti#a a cetatenilor natiunii azda" precum si
cetatenii altor tari.(inapoi la index)
$PE%ATII -E I)P'(E%E A PACII $peratii de folosire a fortei militare sau de
amenintare cu aceasta" desfasurate in conformitate cu rezolutiile si sanctiunile destinate
mentinerii sau restabilirii pacii si ordinii.
$PE%ATII -E )E(TI(E%E A PACII $peratii militare desfasurate" cu acordul tuturor
partilor implicate" in scopul monitorizarii si implementarii unui acord" urmarindu0se
instaurarea unei stabilitatii politice de perspecti#a.
$PE%ATII -E PACE Totalitatea operatiilor de mentinere a pacii si a operatiilor de
impunere a pacii.
$PE%ATII -E %EC'PE%A%E $peratiile desfasurate in #ederea cautarii " a localizarii"
identificarii" sal#arii si a recuperarii personalului sau a ramasitelor umane" a
ec+ipamentului special" ori a altor materiale #itale pentru securitatea nationala.
$PE%ATII -E)$(&T%ATI,E -E .$%TA Actiuni destinate sa demonstreze
+otar*rea unei tari" implic*nd o acti#itate crescuta a fortelor sale dislocate intr0o zona"
pentru a dezamorsa o situatie critica.
$PE%ATII I( A-I(CI)E Actiunile si misiunile desfasurate spatial" dincolo de zona
de responsabilitate a unitatilor subordonate nemi!locit" p*na la limita indepartata a zonei
de responsabilitate proprii. &copul principal al acestor operatii este crearea conditiilor
fa#orabile desfasurarii operatiilor contact dar" frec#ent ele sunt utilizate pentru
indeplinirea unor scopuri enerale (partiale) ale operatiei.
$PE%ATII I( C$(TACT Actiunile si misiunile desfasurate in imediata apropie a
fortelor aflate in contact nemi!locit cu inamicul. In cazul operatiilor liniare putem aprecia"
cu un oarecare rad de relati#itate" ca operatiile in contact ale unei unitati se extind de
ambele parti ale aliniamentului de contact cu inamicul" intre limitele zonelor de
responsabilitate ale unitatilor subordonate nemi!locit. In operatiile neliniare delimitarea
teoretica a spatiului de desfasurare a operatiilor este mai dificila" dar elementele
principale de referinta ram*n" si in acest caz" aliniamentul de contact si zona de
responsabilitate" iar c*nd aceasta din urma nu este precis delimitata" distanta fata de
aliniamentul de contact.
$PE%ATII I( &PATE Actiunile si misiunile desfasurate inapoia zonei de
responsabilitate a unitatilor subordonate nemi!locit" p*na la limita dinapoi a zonei de
responsabilitate proprii" in scopul asiurarii libertatii de actiune" prin protectie" sustinerea
operatiilor contact si in ad*ncime si asiurarea libertatii de mane#ra a fortelor neana!ate.
Ele nu se confunda cu loistica fortelor ci au o arie de cuprindere mult mai lara.
$PE%ATII I( &P%I9I('L PACII Actiuni si acti#itati din domeniile pre#enirii
conflictelor" restabilirii pacii" mentinerii pacii" impunerii si edificarii pacii.
$PE%ATII )ILITA%E ALTELE -ECAT %A@B$I'L Acti#itati in care instrumentul
militar al puterii nationale este folosit pentru alte scopuri dec*t #arietatea operatiilor
insumate8asociate razboiului" care urmaresc descura!area razboiului" rezol#area
conflictului" promo#area pacii si spri!inul autoritatilor ci#ile in #ederea solutionarii
crizelor interne.
$PE%ATII (EC$)BATA(TE -E E,AC'A%E $peratiile desfasurate in #ederea
e#acuarii dintr0o tara straina a populatiei necombatante amenintate. Aceste operatii
implica localnici" conationali si cetateni straini" a caror siuranta este amenintata.(inapoi
la index)
$PE%ATI$(AL Capacitatea optima a structurilor militare de a putea fi ana!ate in
operatie (lupta).
$PE%ATI$(ALI@A%E Intreprinderea unui summum de operatii (totalizarea"
cuantificarea si e#aluarea lor alaturi de niste parametri la care trebuie sa se a!una)"
pentru ca sistemele de conducere subordonate sa de#ina operationale.
$PE%ATI$(ALI@A%EA &T%'CT'%IL$% ansamblul masurilor intreprinse" de catre
factorii de decizie politico0militara" astfel inc*t" intr0un inter#al de timp stabilit" sistemul
militar (structura militara) sa fie apt pentru indeplinirea misiunilor specifice.
$PE%ATI'(E C$)'(A Actiune militara sau indeplinire de misiuni strateice"
operati#e" tactice" de instructie sau administrati#e de catre doua sau mai multe
departamente militare6 de asemenea" conducerea luptei" inclusi# deplasarea" rezer#ele"
atacul" apararea si te+nicile de mane#ra de catre doua sau mai multe departamente
militare.
$PE%ATI'(I -E -E&C'%A9A%E ,ariante de actiune sau de tipuri de optiuni de
raspuns militar elaborate pe baza considerentelor economice" diplomatice" politice si
militare" destinate sa determine ad#ersarul real sau potential sa nu inceapa operatiunile
ostile preconizate ori sa le intrerupa pe cele in curs de desfasurare.
$PE%ATI'(I -E E,AC'A%E A (EC$)BATA(TIL$% $peratiuni conduse de
)inisterul de Externe" )inisterul Apararii sau alte oranisme abilitate prin care se
e#acueaza necombatantii din zonele periculoase.
$PE%ATI'(I ($%)ALE .unctii enerale pe care le indeplineste un comandant al
unei unitati de lupta c*nd i se repartizeaza responsabilitati pentru o anumita zona
eorafica sau functionala. Cu exceptia celor denumite astfel" printre 4operatiunile
normale4 ale unui comandant combatant se include: planificarea si executarea
operatiunilor in situatii nepre#azute" de razboi limitat si razboi eneral6 planificarea si
acordarea asistentei militare6 mentinerea relatiilor si exercitarea sau coordonarea
autoritatii pre#azute in 9oint Pubs C0> si F0C< si in 9oint Admin Pubs <.<.
$PE%ATI'(I PE(T%' A(/A9A%E -E .$%TE Totalitatea personalului militar" a
sistemelor de arme" a #e+iculelor si a rezer#elor necesare sau combinatii ale acestora"
incarcate in scopul obtinerii accesului pentru operatiuni terestre" aeriene sau cu amfibii.
Ana!area de forte intr0o zona8obiecti# poate fi cu sau fara opozitie.
$PE%ATI'(I &PECIALE $peratiuni conduse de forte militare si paramilitare special
instruite" ec+ipate si oranizate pentru atinerea unor obiecti#e militare" politice"
economice sau psi+oloice prin mi!loace armate necon#entionale in zone ostile" interzise
sau sensibile din punct de #edere politic.
$PE%ATI'(I &'CCE&I,E $peratiuni conduse sec#ential sau pe etape care sa
corespunda cu prioritatile de executie stabilite sau pentru a compensa lipsa de resurse.
(inapoi la index)
$PI(IA P'BLICA fenomen de natura psi+osociala" cu caracter colecti#" care se
constituie ca reflectare a existentei sociale a oamenilor" ca manifestare a constiintei
sociale si care consta dintr0o apreciere si atitudine comuna" relati# eneralizata" intr0o
problema de interes eneral si care" este impartasita de mai multi membri ai unui rup sau
ai unei clase sociale" ai unei natiuni" ori ai unei societati la un moment dat.
$PI(IE Enunt care da expresie optiunii coniti#e si afecti#e a unei persoane" rup
social sau colecti#itate pentru un anumit punct de #edere cu pri#ire la un fapt sau
e#eniment" o relatie sau interactiune sociala etc.
$PTI)I@A%E Tendinta de ridicare a ni#elului performantei in conducerea unui sistem.
$ptimizarea este o cerinta care se formuleaza in raport cu o acti#itate desfasurata in toate
domeniile #ietii economice" sociale si politice" #iz*nd utilizarea intensi#a a mi!loacelor
materiale disponibile a conditiilor con!uncturale precum si a factorilor umani si spirituali
capabili sa contribuie la obtinerea celor mai bune rezultate in functie de o situatie data.
$%-I( -E ACTI'(E &PECIAL 5 . $rdin emis catre o unitate inferioara ce cuprinde
indeplinirea misiunii totale transferat statului ma!or superior6 5 $rdin emis catre o unitate
pentru indeplinirea unei misiuni fara a se specifica modul in care trebuie indeplinit.
$%-I( -E ALE%TA -irecti#a de actiune si inter#entie intr0o situatie de criza de la
)inistrul Apararii (ationale emisa de Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate
)a!ore ce include indrumari esentiale pentru a planifica si conduce initierea planului de
executie pentru cursul de actiune (modul de executie) ales si autorizat de )inistrul
Apararii (ationale. -irecti#a de planificare ce include indrumari de planificare si pentru
a conduce initierea planului de executie dupa ce autoritatea conducatoare aproba un curs
de actiune militara. 'n ordin de alerta nu autorizeaza executia cursului de actiune
aprobat.
$%-I( -E A)PLA&A%E Instructiune de planificare din partea ministrului apararii
emis de catre Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" ce autorizeaza
si conduce transferul de forte intre unitatile de lupta prin redistribuire sau detasare. In
mod normal un ordin de amplasare specifica autoritatea pe care comandantul unitatii de
lupta o #a exercita asupra fortelor transferate.
$%-I( -E A,E%TI@A%E 5 Instiintare preliminara a unui ordin sau unei actiuni care
urmeaza sa aiba loc. 5 (Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore )
-irecti#e de planificare a unei actiuni in situatie de criza" emisa de Presedintele
Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" prin care se initiaza elaborarea si
e#aluarea unor cursuri de actiune de catre un comandant asiurat si care este supusa
E#aluarii Comandamentului.
$%-I( -E E1EC'TIE $rdin emis de catre Presedintele Comitetului intrunit al sefilor
de state ma!ore" cu autoritatea si indrumarea )inistrului Apararii pentru a indeplini o
decizie a Autoritatii de Comanda (ationala pentru a initia operatiuni militare.
$%-I( -E PLA(I.ICA%E (Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate
)a!ore) $rdin emis de Presedintele Comitetului Intrunit ale &efilor de &tate )a!ore
pentru a initia planificarea executiei. $rdinul de planificare #a urma in mod normal dupa
e#aluarea comandantului si #a lua locul $rdinului de Alerta al Presedintelui Comitetului
Intrunit al &efilor de &tate )a!or. (u este necesara aprobarea unui curs de actiune ales" de
catre Autoritatea (ationala de Comanda inainte de emiterea unui $rdin de Planificare al
Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore.(inapoi la index)
$%-I( -E P%E/ATI%E A A)PLA&A%II $rdin emis de autoritatea competenta
pentru a deplasa forte sau pentru a preati forte pentru deplasare (exemplu: cresterea
pozitiei de amplasare a unitatilor).
$%-I( .%A/)E(TA% .orma prescurtata a unui ordin de lupta de obicei la (AT$
emisa zilnic" ce elimina ne#oia de reformulare a informatiilor cuprinse intr0un $rdin de
lupta de baza. Poate fi emis pe sectiuni.
$%-I(E C$(&TIT'TI$(ALA &tarea in care se aseste ordinea publica intr0un stat
la un moment dat" modul de desfasurare a tuturor acti#itatilor si actiunilor politice"
sociale" economice si militare" a#*nd la baza Constitutia si leile tarii" respecti# modul in
care sunt aparate drepturile omului si sunt executate indatoririle cetatenesti" in #ederea
asiurarii #iabilitatii statului de drept.
$%-I(E -E -%EPT &tare a relatiilor sociale" care se caracterizeaza prin desfasurarea
raporturilor !uridice in stricta conformitate cu prescriptiile dreptului.
$%-I('L $ pre#edere obliatorie" scrisa sau #erbala" data de o autoritate (persoana
oficiala) pentru a fi executata intocmai.
$%/A( (Autoritate) 0 Comandant sau persoana indi#iduala responsabil(a) cu probleme
de coordonare a unor functiuni sau acti#itati specifice" implic*nd fortele a doua sau mai
multe ser#icii sau a doua sau mai multe forte ale aceluiasi ser#iciu. Comandantul sau
persoana indi#iduala are autoritatea sa solicite consfatuirea intre aentiile implicate" dar
nu are autoritatea sa oblie realizarea #reunui acord.
$%/A(IC Atribuital unei parti esentiale si care formeaza o parte esentiala a unei
oranizatii militare. Partile oranice ale unei unitati sunt cele listate in tabelul ei de
oranizare in cazul .ortelor Terestre" .ortelor Aeriene" si .ortelor (a#ale ale &.'.A iar in
cazul .ortelor (a#ale sunt atribuite oranizarii administrati#e a fortelor operati#e.
$%/A(I@A%EA Atribut al conducerii care presupune determinarea acti#itatilor si
actiunilor tuturor componentelor structurale" iar in cadrul acestora" pe functii (posturi)"
pentru utilizarea cu maximum de eficienta a resurselor de orice natura pe care le are la
dispozitie o unitate sau o mare unitate" in #ederea indeplinirii unei misiuni sau obiecti#.
$%/A(I@ATIA Complex de actiuni si interactiuni sociale" caracterizata prin
urmatoarele trasaturi:<) este o structura de actiuni diferite (de munca" de comunicatie"
etc) in cadrul careia una detine un loc central. >) in cursul existentei sale actiunile se
leaa intre ele sub un raport temporar fiind succesi#e" coexistentiale" repetabile" inscrise
intr0un orar (de c*ti#a ani" anual" lunar" etc). G) impreuna cu actiunile formeaza o
structura ecoloica distincta in care ele exista unele alaturi de altele" se interfereaza. F)
factorul uman constituent se prezinta intr0o #arietate de continuturi si forme in functie de
di#iziunea muncii" de locul sau in ierar+ia functionala si comunicationala si de relatiile
dintre indi#izii si rupurile in care el se structureaza. E) ceea ce da unitate tuturor faptelor
sociale care se petrec in cadrul ei este elementul teleoloic" reteaua de scopuri sau teluri.
B) in ansamblul ei" operatiunea este doar o componenta a societatii cu care se afla in
relatii permanente si #ariate. ?) exista o mare di#ersitate de oranizatii (politice" !uridice"
economice" stiintifice" de in#atam*nt" etc.)" fiecare dintre ele a#*nd specificul lor
intrinsec si care se manifesta diferit in functie de societatea in care functioneaza" de
factorul de timp si mediul socio0natural imediat.
R
%AI-'L $peratia limitata in timp si spatiu" ce implica o patrundere rapida" in teritoriul
ostil" pentru obtinerea de informatii" dezorientarea ad#ersarului sau distruerea unor
obiecti#e si care se inc+eie cu o retraere planificata.(inapoi la index)
%API-ITATEA Principiul operational conform caruia fortele proprii #or reactiona"
de#ans*nd inamicul prin actiuni" in special asupra partilor sale #ulnerabile" prin
concentrari prompte" succesi#e si atacuri neasteptate" care ii framenteaza si
dezoranizeaza (dezarticuleaza) sistemul operational.
%AP$%T (EAPA%TI(A(- '(EI A(')ITE '(ITATI .isa de intrare pentru
personal si incarcatura" neapartin*nd unei anumite unitati6 printre caracteristici se includ:
tipul de deplasare" informatii pri#ind ruta" tipul de incarcatura" reutate" #olum" suprafata
necesara" numarul de personal necesar pentru transport.
%A(ITII8B$L(A,II E,AC'ATI Persoane ranite" cu leziuni si traume sau bolna#e si
care trebuie transportate la ser#iciile medicale.
%A@B$I A'T$)ATI@AT Tip de razboi in care principalele mi!loace de lupta folosite
sunt utila!ele automate" fie in totalitatea lor" fie in anumite proportii" iar actul de
conducere este realizat cu mi!loace moderne de calcul.
%A@B$I CI,IL /en de confruntare armata in care se intrepatrund actiunile militare cu
cele nemilitare" care au loc in interiorul unui stat" intre rupari de forte si mi!loace de
natura etnico0reliioasa sau structurate dupa criterii politice" economice ori ideoloice.
%A@B$I CLA&IC (con#entional) Tip de razboi in care nu se folosesc armele de
nimicire in masa" ci numai mi!loacele de lupta clasice. Lupta se duce numai cu forte
armate reulate" deosebindu0se" in acest fel" de razboaiele duse cu forte armate nereulate
(militii" +erile" partizani etc.).
%A@B$I -E C$ALITIE %azboi bazat pe o alianta militara si politica temporara a unui
rup de state" inc+eiata in scopul unei actiuni comune.
%A@B$I ELECT%$(IC 5Ansamblul actiunilor militare executate de fortele proprii" intr0
o conceptie unitara" care implica utilizarea eneriei electromanetice pentru determinarea
(precizarea) exploatarea" contracararea" reducerea sau pre#enirea folosirii ostile de catre
ad#ersar a spectrului electromanetic" precum si masurile care asiura exploatarea" in
siuranta" a mi!loacelor electronice proprii sau aliate" pentru indeplinirea misiunilor
stabilite6 5 $rice actiune militara ce implica folosirea eneriei electromanetice pentru a
a#ea controlul asupra spectrului electromanetic sau pentru a ataca inamicul. Cele trei
subdi#iziuni ma!ore ale razboiului electronic sunt atacul electronic" protectia electronica
si spri!inul razboiului electronic.
%A@B$I I( C$(CEPTIA &.'.A. &tare de actiune ostila" declarata sau nedeclarata"
caracterizata prin folosirea sustinuta a .ortelor Armate" intre doua sau mai multe natiuni
sau rupuri oranizate in interiorul unei natiuni si care implica forte con#entionale sau
necon#entionale intr0o serie de operatiuni sau campanii militare conexe in scopul
indeplinirii unor obiecti#e de importanta nationala.
%A@B$I L$CAL (reional) Tip de razboi spatial" limitat eorafic (tara" tari" reiune"
zona)" in care se folosesc" de reula" mi!loacele de lupta armata clasice" care reprezinta o
sursa permanenta de incordare a situatiei internationale si un focar periculos pentru pacea
mondiala.
%A@B$I P&I3$L$/IC Tip de razboi initiat si desfasurat de un purtator (rup social"
stat)" impotri#a unui sistem0tinta (alt rup social sau stat)" fara mi!loace militare" in
scopul subminarii puterii si prestiiului ad#ersarului. %.p. constituie un element al
strateiei enerale si un instrument al politicii cercurilor conducatoare aresi#e din unele
tari si #izeaza dezinformarea" ademenirea sau con#ertirea con#inerilor sistemului tinta"
abaterea atentiei si #iilentei" inducerea unei inalte credibilitati in raport cu continutul
celor transmise de purtator" exploatarea" at*t a spri!inului" c*t si a opozitiei celor care sunt
de!a adeptii ori dusmanii cauzei razboiului psi+oloic..(inapoi la index)
%A@B$I &PECIAL ((EC$(,E(TI$(AL) .orma de ducere a luptei politice" cu
mi!loace nepolitice dar si nemilitare. %.s. reprezinta transpunerea in practica" in mod
planificat si coordonat" a masurilor politice" economice" psi+oloice" propaandistice"
militare etc. impotri#a unui stat pentru destabilizarea sa" inlocuirea puterii politice si
aducerea acestuia in stare de dependenta si subordonare.
%A@B$I 5 .enomen politico0militar care reprezinta forma cea mai #iolenta de
manifestare a relatiilor conflictuale existente" la un moment dat" intre rupari mari de
oameni (popoare" natiuni" state" coalitii de state" comunitati sociale" etnice" reliioase)
oranizate din punct de #edere militar" care folosesc lupta armata pentru atinerea
scopurilor urmarite" ceea ce confera acestui fenomen un puternic caracter distructi#6 5
.enomen social complex" in cursul caruia se manifesta in modul cel mai ascutit" prin
intermediul fortei al #iolentei armate" relatiile conflictuale dintre rupuri mari de oameni
(clase" popoare" natiuni" state" rupari de state)" oranizate din punct de #edere politic si
militar" care urmaresc atinerea anumitor scopuri politice" economice" ideoloice"
incompatibile6 instrument si prelunire a politicii externe a statelor si in ultima analiza
instrument si prelunire a politicii lor interne. -atorita mi!loacelor de lupta utilizate de
partile anrenate in conflict" razboiul are un puternic caracter distructi#6 5 Tip de
interactiune sociala intre doua sau mai multe comunitati" desfasurat in forma unui conflict
#iolent" de reula armat" si in baza unor norme strict determinate6 5 %eprezinta situatia
conflictuala de maxima incordare ce se manifesta sub forma luptei armate" s*neroase si
distruatoare" intre doua rupari mari de oameni (natiuni" popoare" state sau ci#ilizatii de
state)" care folosesc #iolenta armata oranizata (forte armate" mi!loace te+nice si
te+noloice metode si procedee de nimicire si distruere)" fiecare urmarind sa0si
impuna #ointa asupra inamicului" pentru a0si realiza scopurile economice" politice"
sociale" ideoloice si reliioase.
%A@B$I'L -E APA%A%E A TA%II 5Ana!area efecti#a si la potentialul maxim a
tuturor resurselor apararii nationale" pe care statul rom*n le poate utiliza in #ederea
apararii su#eranitatii" independentei nationale" unitatii si interitati teritoriale" a
democratiei constitutionale a %om*niei6 5 %eprezinta riposta +otar*ta de natura politica"
diplomatica" economica" psi+oloica" militara etc. data oricarui aresor care atenteaza la
su#eranitatea" independenta si interitatea teritoriala a %om*niei" a ordinii de drept
constitutionale" care #a ana!a" intr0un efort militar" toate resursele umane" materiale si
spirituale ale tarii p*na la #ictoria totala asupra aresorului.
%EACTI'(EA P$LITICA Atitudine si actiune politica contrarie mersului eneral al
societatii" sensului istoriei6 pozitie retrorada" reactionara" ce urmareste restaurarea unor
stari de lucruri perimate istoriceste" a unei or*nduiri #ec+i" a puterii claselor rasturnate de
la conducerea statului de mersul obiecti# ascendent al istoriei societatii omenesti.
%EA)PLA&A%E Transferul unei unitati sau a unor rezer#e dintr0o zona in alta" in alt
loc din zona respecti#a sau intr0o zona din interior" in scopul unei ana!ari ulterioare in
lupta.
%EAP%$,I@I$(A%E PLA(I.ICATA Expedierea rezer#elor intr0un flux constant
prezentat in proramul planificat existent care include de cele mai multe ori unele forme
de apro#izionare prestabilite..(inapoi la index)
%E-I)E(&I$(A%EA .$%TEL$% TE%E&T%E Trecerea succesi#a a marilor unitati
si unitatilor" apartin*nd acestei cateorii de forte" de la starea de pace" la starea de razboi"
in functie de necesitatile impuse de situatiile create. In #ederea desfasurarii actiunilor
militare" la ordinul esalonului superior" marile unitati cu rol operati# din compunerea
fortelor terestre se pot redimensiona" prin luarea in subordine sau punerea la dispozitie de
mari unitati (unitati) apartin*nd celorlalte cateorii de forte ale armatei si altor structuri
ale fortelor armate" precum si de mari unitati (unitati) de arma si specialitate" in functie de
existentul si necesarul in forte si mi!loace" rolul in actiune" misiunile primite" precum si
de situatia concreta din zona de operatii (de actiune).
%E/E(E%A%E Capacitatea de a enera forte militare aditionale pentru a contracara o
concentrare rapida a fortelor inamice. Actiunile includ acti#area tuturor componentelor de
rezer#a cu o capacitate sporita de instructie pentru lupta si cu un ni#el crescut de instruire
(p*na la o mobilizare completa)" precum si accelerarea bazei de productie industriala.
%E/E(E%A%EA .$%TEL$% TE%E&T%E Capacitatea sistemului loistic de a forma
si completa" total sau partial" in timp oportun" structurile si infrastructurile acestei
cateorii de forte ale armatei.
%E/I) P$LITIC )odul concret in care functioneaza un sistem politic considerat"
adica structurarea in actiunea politica propriu0zisa a relatiilor dintre u#ernanti si
u#ernati6 implica forma de u#ernare" statuarea rolurilor actorilor politici si tipul de
raspuns al masei de u#ernanti.
%E/%'PA%E Actiunea prin care se realizeaza o noua rupare a fortelor si mi!loacelor"
in scopul indeplinirii aceleiasi misiuni sau uneia noi.
%E/'LA)E(T -E E)ITE%I Colectia de emiteri importante rezult*nd din trecerea in
re#ista a )emorandum0umului Prorame0$biecti#e de catre personalul Cabinetului
)inistrului Apararii.
%E/'LA)E(T Act normati# specific" care normeaza actiunea militara" stipuleaza
principii si reuli ale #ietii ostasesti pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi" de
preatire si ducere a actiunilor militare" ale acti#itatilor de conducere si asiurare a
fortelor.
%E/'LI -E I(&T%'CTIE (ormele dupa care se oranizeaza si se desfasoara
instructia.
%EPA%TI@A%E A plasa unitati sau personal intr0o oranizatie in care o astfel de
amplasare este relati# constanta si8sau unde o astfel de oranizatie controleaza si
administreaza unitatile sau personalul.
%E&TABILI%EA PACII 5Actiunile postconflictuale predominant diplomatice si
economice" care consolideaza si reoranizeaza infrastructura si institutiile
u#ernamentale in scopul e#itarii relansarii conflictului6 5 Ansamblu de actiuni
desfasurate dupa declansarea unui conflict" in scopul con#enirii asupra unui aran!ament
de pace. %estabilirea pacii se realizeaza prin: bune oficii" mediere" conciliere" izolare
diplomatica si impunere de sanctiuni.
%E&T%ICTIA (principiu al actiunilor militare altele dec*t razboiul) Aplicarea" cu
prudenta" a capabilitatilor militare.
%E&'%&A .I(A(CIA%A (A I(&T%'CTIEI) &uma (in bani) alocata .ortelor Terestre
pentru instructie" cu implicatii determinante in planificarea obiecti#elor si scopurilor ce
trebuie indeplinite intr0o unitate de timp..(inapoi la index)
%E&'%&A )ATE%IALA (A I(&T%'CTIEI) Totalitatea materialelor pentru instructie"
a ec+ipamentelor" utila!elor si t+enicii din dotare" precum si a infrastructurii necesare
instructiei (polioane" piste" ser#icii etc.)" care" planificate si folosite in mod !udicios"
contribuie la instructia trupelor" conform proramului stabilit.
%E&'%&A ')A(A (a procesului de instructie) Personalul de decizie si executie din
sistemul de instructie" care asiura realizarea documentelor care stau la baza instructiei
.ortelor Terestre si punerea in practica a pre#ederilor acestora" concomitent cu
planificarea si estionarea resurselor materiale si financiare.
%E&'&%E .orte" materiale" mi!loace de transport si alte materiale repartizate sau
alocate comandantului unui comandament unificat sau specificat.
%E&'%&ELE I(&T%'CTIEI Totalitatea posibilitatilor pe care le are societatea" la un
moment dat" de a pune la dispozitia .ortelor Terestre efecti#ele" baza materiala si
financiara necesare instructiei" in conformitate cu obiecti#ele stabilite.
%ET%A/E%E A I(CA%CAT'%II E#acuarea incarcaturii din raionul actiunilor de
lupta.
%ET%A/E%EA PE%&$(AL'L'I E#acuarea personalului din teatrul actiunilor de
lupta poate include raniti" personal necombatant si ci#il.
%ET%A/E%EA Procedeu defensi# prin care fortele ana!ate in lupta int*rzie actiunile
inamicului si se sustra lo#iturilor puternice ale acestuia" sc+imb*ndu0si pozitiile de lupta
spre inapoi.
%ETI(E%E $rdin folosit in contextul unei planificari deliberate" prin care
Comandamentul #a retine in forma neacti#a Planul de actiune" Planul de actiune in
format de conceptie sau orice sisteme comune de planificare a operatiilor asociate sau
orice sisteme de procesare automata a datelor. Planul si fisierele asociate acestuia nu #or
fi mentinute dec*t daca se repeta ordinul.
%E'(IT Termen ce denumeste acti#itati" operatiuni" oranizatii etc." la care participa
subunitati ale mai multor departamente militare ale aceleiasi natiuni. (C*nd nu sunt
implicate toate departamentele militare" sunt identificate &er#iciile participante" exemplu:
.ortele terestre si na#ale reunite).
%E,$L'TIE $rice sc+imbare spectaculoasa de structura a unei sfere importante a
#ietii sociale..(inapoi la index)
%E@E%,A -E )ATE%IALE E1I&TE(TA I( %AI$(ELE P%$BABILE ALE
ACTI'(IL$% -E L'PTA Bunurile destinate sa satisfaca necesarul de rezer#e de
mobilizare existente in raioanele probabile ale actiunilor de lupta.
%E@E%,A .L$TEI AE%IE(E CI,ILE Proram in care )inisterul Apararii foloseste
aparate de zbor aflate in posesia cetatenilor statului. Aparatele de zbor sunt alocate de
)inisterul Apararii. Aceste aparate de zbor sunt distribuite la solicitarea )inisterului
Apararii" in functie de posibilitatile lor" unor semente cum ar fi:
Lon0%ane0International (marfuri de pasaeri) cursa luna
&+ort0%ane0Intrnational Cursa scurta
-omestic
AlasIan
Aeromedial
si a altor semente.
%ezer#a flotei aeriene poate fi acti#ata de )inisterul Apararii in G stadii (etape) ca
raspuns la situatiile de aparare orientata cuprinz*nd o situatie de urenta pentru a
indeplini solicitarile leate de deplasarea aeriana a )inisterului Apararii.
Aparatele de zbor ale rezer#ei flotei aeriene ci#ile" atunci c*nd sunt acti#ate se afla sub
controlul )inisterului Apararii" iar resursele ci#ile se afla sub controlul operational din
responsabilitatea statului.
a) %ezer#a flotei ariene ci#ile Etapa I. Acest stadiu implica folosirea rezer#ei aeriene
ci#ile pe care transportoarele aeriene le #or furniza )inisterului Apararii pentru a sustine
solicitarile leate de transporturi aeriene militare pe timp de pace. Comandantul
Transporturilor aeriene poate autoriza acti#area acestui stadiu si are misiunea de a
controla efecti#ul de necesitati ana!ate in aceasta etapa.
b) %ezer#a flotei aeriene ci#ile. Etapa a II0a Acest stadiu implica folosirea rezer#ei
aeriene ci#ile pe care transportoarele aeriene o #a furniza )inisterului Apararii in situatii
de urenta in aparare aeriana. )inistrul Apararii sau loctiitorul acestuia pot autoriza
acti#area acestui stadiu permit*nd Comandantului de Transporturi aeriene sa0si asume
misiunea de a controla efecti#ul de necesitati ana!ate in aceasta etapa.
c) %ezer#a flotei aeriene ci#ile Etapa a III0a. Acest stadiu implica folosirea rezer#ei
aeriene ci#ile aflata in posesia statului pe care transportoarele aeriene o #a furniza
)inisterului Apararii in stare de urenta sau pe timp de razboi sau oric*nd este necesar
pentru apararea nationala. Aparatele de zbor in acest stadiu sunt alocate de catre
)inisterul Transporturilor catre )inisterul Apararii. )inisterul Apararii poate autoriza
acti#area acestei etape permit*nd Comandantului de Transporturi aeriene sa isi asume
misiunea de a controla efecti#ul de necesitati ana!ate in etapa a III0a.
%E@E%,A Element component al dispoziti#ului de lupta" intrebuintat pentru rezol#area
unor situatii critice nepre#azute care pot sa apara pe timpul desfasurarii operatiei. %. se
constituie din mari unitati (unitati) de arme intrunite" din arme si specialitati" in functie de
existentul acestora" complexitatea situatiei si caracteristicile eoclimatice ale zonei..
(inapoi la index)
%E@E%,A -E &'&TI(E%E )aterial pentru spri!inirea unei unitati dupa sosirea in
raionul actiunilor de lupta" din momentul in care sunt anticipate rezer#ele de insotire si
stocul de materiale de rezer#a p*na la urmatoarea reapro#izionare.
%E@E%,E C$)'(E %ezer#e comune pentru doua sau mai multe &er#icii
%E@')AT AL PLA(I.ICA%II Elemente necesare ale unui plan de operatiune care
ofera o descriere pe scurt a misiunii" a situatiei enerale" a conceptiei operatiunilor" a
fortelor ma!ore necesare" a aran!amentelor si aprecierea comandantului pri#ind
posibilitatile loistice reale de realizare a planului de actiune.
%IP$&TA A%)ATA Ansamblul de actiuni spatiale si temporale" care include totalitatea
atitudinilor ofensi#e si defensi#e ale unei cateorii de forte armate" ca raspuns la actiunile
ad#ersarului.
%I&C Probabilitatea de producere a unui e#eniment sau curs de actiune" de reula
nedorite pentru subiect.
%I&C'L LA A-%E&A &EC'%ITATII (ETI$(ALE Prezenta unor factori acti#i sau
potentiali care pot afecta securitatea unui stat.
%IT) ,iteza cu care se realizeaza" intr0o perioada data" anumite actiuni de lupta sau
alte acti#itati militare.
%'PE%EA APA%A%II Actiune de lupta dusa impotri#a unui inamic aflat in aparare"
incluz*nd executarea lo#iturii frontale si crearea unei brese in dispoziti#ul apararii
inamice" pe o larime si ad*ncime care sa permita dez#oltarea ulterioara a ofensi#ei in
ad*ncime si spre flancuri..
S
&C3I)BA%E &$CIALA Consta in trecerea unui sistem social sau a unei componente a
acestuia de la o stare la o alta stare diferita calitati# si8sau cantitati#.
&C$P'L I(TE%$PE%ABILITATII Cerinta (norma) pri#ind perfectionarea capacitatii
operationale" te+nice si administrati#e a marilor unitati8unitatilor" nominalizate sa
actioneze in comun cu forte care apartin structurilor de securitate internationala" pentru
preatirea si executarea operatiilor multinationale de spri!inire a pacii.
&EC'%ITATE &$CIALA &istem de lei" institutii si acti#itati destinate asistarii
persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusa" in principiu" intreaa
populatie (soma!" saracie" accidente de munca" boli profesionale sau de alta natura"
in#aliditate" maternitate" #adu#ie" batr*nete etc.).
&EC'%ITATE 5&ituatie in care o persoana (sau un stat)" in urma unor masuri specifice
adoptate indi#idual sau in inteleere cu alte persoane (sau state)" capata certitudinea ca
existenta" interitatea si interesele sale fundamentale nu sunt prime!duite65%eprezinta
starea in care trebuie sa se aseasca statul rom*n pentru a putea sa se dez#olte liber si sa
actioneze neinradit pentru promo#area intereselor fundamentale ale %om*niei6 5
%eprezinta starea ce trebuie realizata pentru ca o persoana" un rup de persoane" un stat
sau un rup de state sa poata actiona neinradit pentru promo#area intereselor proprii" in
conditiile respectarii normelor si intereselor enerale adoptate si recunoscute pe plan
international.
&EC'%ITATEA ACTI'(IL$% -E L'PTA Proces de identificare a informatiilor
#itale si analizarea ulterioara a actiunilor proprii care iau parte la operatiunile militare si
la alte acti#itati pentru a indeplinii urmatoarele:
a) identificarea actiunilor care pot fi obser#ate de sistemele inamice de informatii6
b) determinarea indicatorilor pe care sistemele inamice de informatii le0ar putea obtine si
care ar putea fi interpretate ca informatii #itale utile ad#ersarilor6
c) aleerea si indeplinirea de masuri prin care sa se elimine sau sa se reduca p*na la un
ni#el acceptabil #ulnerabilitatea actiunilor proprii fata de cercetarea ad#ersarilor.
&E%,ICI'L -E A&I/'%A%E A '(ITATIL$% -E L'PTA .unctiuni" acti#itati si
sarcini esentiale necesare pentru a sustine toate elementele actiunii militare la toate
ni#elele luptei. In interiorul sistemelor nationale si loistice este inclus suportul oferit de
forte de ser#iciu pentru asiurarea rezer#elor" mentinere" ser#icii de transport si sanatate
si alte ser#icii cerute de fortele terestre si cele de a#iatie pentru a permite acestor unitati
sa0si indeplineasca misiunile in lupta. &er#iciul de asiurare a unitatilor de lupta cuprinde
acti#itati la toate ni#elele luptei prin care se realizeaza sustinerea tuturor fortelor
operationale de pe c*mpul de lupta. Conducerea actiunilor combatante apartine
comandantului unei unitati de lupta pentru efectuarea functiunilor asupra fortelor
repartizate si implica oranizarea si ana!area unitatilor si fortelor" indeplinirea sarcinilor"
precizarea obiecti#elor si a directi#elor tuturor aspectelor unei operatiuni militare"
instruirea comuna" acti#itatile loistice necesare pentru indeplinirea misiunilor.
Conducerea actiunilor combatante trebuie sa fie exercitata prin comandantii subordonati.
Conducerea actiunilor combatante confera autoritate deplina pentru a oraniza si pentru a
ana!a unitati si forte pe care Comandantii structurilor militare de actiune le considera
necesare pentru realizarea misiunilor stabilite..(inapoi la index)
&E%,ICI'L )ILITA% %amura a .ortelor armate a &tatelor 'nite" intemeiata printr0un
Act al Conresului in care anumite persoane sunt numite" inrolate si recrutate in ser#iciul
militar si care functioneaza si este administrata in cadrul unui departament militar sau
executi#. &er#iciile militare sunt .ortele Terestre ale &tatelor 'nite" .ortelor )aritime ale
&tatelor 'nite" .ortele Aeriene ale &tatelor 'nite" Infanteria )arina a &tatelor 'nite si
/arda de Coasta a &tatelor 'nite.
&E%,ICI'L PE(T%' -I%I9A%EA E,AC'A%II %A(ITIL$% Aentie comuna a
Armatei" )arinei si .ortelor Aeriene condusa de &eful &tatului )a!or al .ortelor Aeriane
ale &.'.A. ca aent executi# al Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate
)a!ore" care diri!eaza deplasarea pacientilor autoriz*nd transferul de ec+ipament pentru
tratamente medicale catre -epartamentul pentru Problemele ,eteranilor si ec+ipamente
pentru &istemul )edical cu probleme de Catastrofe (ationale.
&E,E%ITATEA8&E%I$@ITATEA C%I@EI termen care se refera la perceptia radului
de importanta pe care partile implicate il atribuie crizei si care reprezinta ra#itatea si
urenta unei amenintari la adresa #alorilor" a obiecti#elor sau a intereselor prioritare.
&I/'%A(TA Ansamblul masurilor si actiunilor de supra#e+ere" paza si aparare
nemi!locita si enerala" at*t a intreului dispoziti#" c*t si a fiecarui element al acestuia in
toate conditiile si in toate actiunile militare" care se executa in scopul pre#enirii fortelor
proprii" zadarnicirii cercetarii si al altor actiuni desfasurate de catre inamic.
&I)B$L $biect material" imaine" idee menite sa trezeasca in indi#izii rupului care le
adopta anumite sentimente politice" e#ocarea unei realitati" con#ineri" apartenente etc.
&I)PLITATEA PLA('%IL$% &I A $%-I(EL$% Principiu de preatire si
desfasurare a actiunilor militare" care presupune elaborarea unor planuri clare"
necomplicate" precum si a unor ordine concise pentru a asiura o inteleere completa a
misiunii.
&I)'LA%E C$(&T%'CTI,A .orma de preatire" specifica preatirii instructiei
comandamentelor8comenzilor" de la ni#el batalion" p*na la ni#el strateic" ce se realizeaza
prin antrenamente de stat ma!or8aplicatii de comandament asistate de calculator.
&I)'LA%E ,I%T'ALA .orma de instructie care asiura instruirea militarilor si
ec+ipa!elor prin utilizarea mac+etelor electronice ale te+nicii de lupta.
&I)'LA%EA I( TE%E( C' T%'PE .orma de instructie cea mai complexa care
asiura instruirea militarilor" subunitatilor" comenzilor si comandamentelor prin exercitii
si aplicatii tactice in teren" in cele mai apropiate conditii impuse de c*mpul de lupta
modern" fara utilizarea munitiilor de razboi.
&I(C%$(I@A%EA ACTI'(IL$% Principiu operational care presupune interarea
acti#itatii de cercetare" de spri!in cu foc si loistic" cu mane#ra in cadrul operatiilor. Ea
are in atentie obtinerea puterii de lupta necesare" care" in context operational" este
precedata de protectia" preatirea cercetarii" loistica" enerarea fortei (concentrarea
fortelor) si accesul la infrastructura in conditiile" in care" trupele nu sunt inca desfasurate
in zona de actiune.
&I&TE) AL C$)A(-A)E(T'L'I )ILITA% (ATI$(AL
BIBLIOGRAFIE
J Constitutia %om*niei" )onitorul $ficial al %om*nei nr. >GG" Bucuresti" <==<
J Leea pri#ind infiintarea" oranizarea si functionarea Consiliului &uprem de Aparare
a tarii" nr. G=8<==C
J Leea pri#ind &iuranta nationala a %om*niei" nr. E<" )onitorul $ficial al %om*niei
nr. <BG" Bucuresti" <==<
J Leea apararii nationale a %om*niei" nr. FE" )onitorul $ficial al %om*nei" partea <"
nr. <?>" Bucuresti <==F
J Leea pri#ind preatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare" nr. ?G"
)onitorul $ficial al %om*niei" nr. <FE" Bucuresti" <==E
J Leea pri#ind oranizarea si functionarea )inisterului Apararii (ationale" nr. F<"
)onitorul $ficial al %om*niei nr. <F?" Bucuresti" <==C
J Leea protectiei Ci#ile" nr. <CB" )onitorul $ficial al %om*niei" nr. >F<" Bucuresti"
<==B
J Leea pri#ind preatirea populatiei pentru aparare" nr. FB" )onitorul oficial al
%om*niei" nr. <>C" Bucuresti" <==B
J 3otar*rea Consiliului &uprem de Apararea a Tarii" nr. <CG" <==E
J 3otar*re pri#ind aprobarea %eulamentului de oranizare si functionare a Comisiei
/u#ernamentale pentru Apararea impotri#a -ezastrelor" )onitorul $ficial al %om*niei"
nr. <CG" Bucuresti" <==?
J 3otar*rea pri#ind %eulamentul de oranizare si functionare a Comisiei Centrale
pentru Apararea impotri#a Inundatiilor" .enomenelor )eteoroloice Periculoase si
Accidentelor la Constructiile 3idrote+nice" )onitorul $ficial al %om*niei" nr." <CG"
Bucuresti" <==?
J 3otar*re pri#ind $ranizarea )inisterului Apararii (ationale" )onitorul $ficial al
%om*niei" nr. >>?" Bucuresti" <===
J $rdonanta pri#ind planificarea apararii nationale a %om*nei" )onitorul $ficial al
%om*niei" nr. GC>" Bucuresti" <==K
J $rdonanta de 'renta a /u#ernului %om*niei" nr. GC" <==B
J $rdonanta de 'renta pri#ind reimul starii de asediu si reimul starii de urenta
J
J J
J A.(.0<" %eulamentul eneral al actiunilor militare" <==B
J A.(.0>" %eulamentul acti#itatii de comandament in campanie" <===
J A#. Ap A.A.0<" %eulamentul operatiilor A#iatiei si Trupelor de Aparare Antiaeriana"
proiect
J ).0<" %eulamentul operatiilor )arinei )ilitare
J ).0G" %eulamentul acti#itatii de comandament in )arina )ilitara la campanie"
proiect
J T.'.<" %eulamentul actiunilor Trupelor de 'scat in campanie" Bucuresti" <==E
J
J J
J J J J -ictionar explicati# al limbii rom*ne" Editura 'ni#ers Enciclopedic" Bucuresti
<==K" editia a II0a
J J J J -octrina operationala a .ortelor Terestre" Bucuresti" >CCC
J J J J Lexicon )ilitar" Editura &aIa" C+isinau" <==F
J J J J )ica enciclopedie de politoloie" Editura stiintifica si enciclopedica" Bucuresti"
<=??
J CATALI( @A).I%" LA@A% ,LA&CEA('" -ictionar de socioloie" Editura
Babel" Bucuresti" <==K
J 9AC; C. PLA($" %$BE%T E. %I//I&" 3ELE(A( &. %$BI(" -ictionar de
analiza politica" Editura Ecce 3omo" Bucuresti" <==G
J
J J
J A%&E(IE ,." CEA%API( T." ,ELICI' /. Actualitatea strateiei. &tudii de arta
militara si strateie a ordinii publice" Editura &itec+" Craio#a" <==K
J ATA(A&I' A. )ane#ra strateica" 'ni#ersul" Bucuresti" <=GK
J BA%%ET" 9$3( Pre#enirea si estionarea crizelor. Abordarea (.A.T.$.
J CE%(AIA(' I. Conceptia" oranizarea si modul de actiune a acoperirii"
Bucuresti" <=GE
J Col. dr. /%$@EA T. Tendinte" orientari" contro#erse in strateiile militare
contemporane" Editura )ilitara" Bucuresti" <=K?
J B$(C' &I)I$( &ecuritatea europeana. Pro#ocari si solutii" Editura America
Press" Bucuresti" <=EE
J B%'CA( &IL,I' Lumea dupa razboiul rece. Locul %om*niei si #iitorul ei"
Editura %om*nia Libera" Bucuresti" <==B
J CA%L #on CLA'&ELIT@ 0 -espre razboi" Editura )ilitara" Bucuresti" <=K>
J /l.c.a. CI$.LI(A -')IT%'" /l.b.prof.dr. 3ABIA(" LI,I' Arta operati#a.
Trecut" prezent" #iitor" Editura A.I.&.)." Bucuresti" <===
J C$(&TA(TI(E&C'" E)IL 0 Alocutiunea presedintelui %om*niei la reuniunea
Consiliului (.A.T.$." Buxelles" <==?
J C'L-A" L'CIA( Particularitati ale strateiilor de securitate nationala in
conditiile sporirii posibilitatilor de manipulare informationala" in 2%om*nia in situatii
limita4" Editura Licorna" Bucuresti" <==E
J -A,I- ,. A'%EL (atiunea intre 2starea de securitate4 si 2criza politico0militara4"
Editura Licorna" Bucuresti" >CCC
J -E/E%AT'" C$(&TA(T( &ecuritatea in Europa Centrala" Cazul %om*niei"
&trateii 11I" (r. >8<==?
J .L$%I(" %A-' Crizele Europei" Institutul de teorie sociala a Academiei %om*ne"
Bucuresti" <==>
J Col.dr. 3ABIA( LI,I' Eseu despre strateie si tactica militara" Editura A.I.&.)."
Bucuresti" <==E
J ILIE" )A%I( %eflectarea leilor si principiilor luptei armate in conducerea
strateica a fortelor" Editura )ilitara" <==?
J Amiral LIBE%I&" C3%I&T$& &trateia nationala si estionarea crizelor" /recia"
<==?
J LI-ELL" 3A%T &trateia. Actiunile indirecte" Editura )ilitara" Bucuresti" <=?>
J Col. )7(-%'" )I%CEA )anaementul crizelor politico0militare" Bucuresti"
<===
J Col. C$&)A" )I%CEA -e la eopolitica la eostrateie" Editura Academiei
.ortelor Terestre" &ibiu" <===
J Col. C$&)A" )I%CEA /estionarea crizei" Editura Academiei .ortelor Terestre"
&ibiu" >CC<
J T$..LE%" AL,I( si 3EI-I %azboi anti0razboi. &upra#ietuirea in secolul al 11I0
lea" editura Antet" Bucuresti" <==E
J T$..LE%" AL,I( Puterea in miscare" Editura Antet" Bucuresti" <==E
J Col.in. ,A&ILE&C'" -$%' E#olutia si estionarea crizelor" /*ndirea )ilitara
%om*neasca" nr.F8<==K
J Col.in. ,A&ILE&C'" -$%'" cpt. A%-ELEA('" C%I&TIA( Terminoloia
(.A.T.$.8'.E.$. pri#ind estionarea crizelor" /*ndirea )ilitara rom*neasca" nr. F8<==K
J Col.in. ,A&ILE&C' -$%' Aspecte ale acti#itatii de informatii in actiuni
umanitare a pacii" /*ndirea )ilitara %om*neasca" nr. G8<==?
J L. -A,I&" %EE& Arta manaementului" Editura Te+nica" Bucuresti" <==B
J LE%(E%" BA'LE(&" L'C" %E,C3LE% Arta pre#enirii conflictelor" Bucuresti"
<==B
J
J J
J J J &trateia de securitate nationala a %om*niei
J J J %om*nia. $ptiune strateica nationala interarea in (.A.T.$." Editura )ilitara"
Bucuresti" <==?
J J J Teoria cunoasterii stiintifice" Editura Academiei %om*ne" Bucuresti" <=KK
J J J Tipoloia conflictelor armate contemporane" Editura )ilitara" Bucuresti" <=KK
J J J )anual (.A.T.$. Parteneriat si cooperare" Editura )iner#a" Bucuresti" <==?
J J J %om*nia in situatii limita" Editura Licorna" Bucuresti" <==E
J J J Interesul national in politica de securitate" Institutul %om*n de studii
Internationale" Bucuresti" <==E


J
J J
J /*ndirea )ilitara %om*neasca
J Buletinul A.I.&.).
J %e#ista Trupelor de 'scat
J %e#ista .ortelor Terestre
J &trateii 11I
J %e#ista rom*na de studii internationale
J -Mfense nationale" .ranta
ArmMes dN au!ourdN +ui" .ranta