CAPITOLUL 6

ANALIZA POTENTIALULUI INTERN AL INTREPRINDERII

6.1. Analiza gestiunii resurselor umane
Munca, in calitatea sa de factor de productie este indispensabila desfasurarii oricarei activitati in
procesul de obtinere a bunurilor materiale.
In activitatea economica si sociala, munca, ca activitate specific umana, se manifesta numai in
stare activa, iar problematica analizei se circumscrie la nivelul asigurarii cu resurse umane, cat si din
punct de vedere al eficientei utilizarii acesteia.
6.1.1. Analiza asigurarii cu resurse umane, ca potential economic al intreprinderii
Analiza asigurarii cu resurse umane din punct de vedere cantitaiv, calitativ, pe structura si la
termen, precum si eficienta utilizarii acestora sub aspect extensiv, dar mai ales intensiv, definesc
potentialul economic al intreprinderii si concura ca efect al utilizarii eficiente la cresterea capacitatii
concurentiale si a viabilitatii intreprinderii.
6.1.1.1. Analiza dinamicii resurselor umane
Resursele umane ale intreprinderii pot fi analizate pe total si pe categorii de personal, din punct
de vedere al modului in care au fost repartizate pe locuri de munca si schimburi, pe profesii si
specializari, dar si in functie de contributia pe care si-au adus-o la obtinerea rezultatelor economico-
financiare.
Cerinta de baza este ca dinamica efectivului de personal sa se realizeze in conditiille respectarii
corelatiei
Ns W
I I <
in care
Ns
I
reprezinta indicele numarului mediu de salariati!
W
I
- indicele productivitatii medii a muncii sau al
volumului de activitate exprimat in timp de munca
standard sau normat.
In contextul analizei asigurarii cu resurse umane din punct de vedere cantitativ se poate
determina economia"depasirea relativa de personal cu a#utorul relatiei
$ %
" E D Ns Ns Iq
in care
& reprezinta economia relativa cand rezultatul este cu
semnul ' ( '
) - depasirea relativa cand rezultatul este cu semnul '*+
I, - indicele volumului fizic al activitatii
$
Reducerea relativa a numarului mediu de salariati se apreciaza in mod diferit, in functie de
cauzele care au condus la aceasta situatie, astfel
lipsa de preocupare in recrutarea personalului -din punct de vedere cantitativ, calitativ, pe
structura si la termen. se apreciaza in mod nefavorabil, deoarece conduce la deteriorarea performantelor
economico-financiare si a pozitiei pe piata a intreprinderii!
incapacitatea intreprinderii de a face fata restrictiilor mediului economic in care activeaza sau
de natura macroeconomica conduce la restrangerea activitatii si implicit la reducerea numarului de
salariati!
cresterea gradului inzestrarii tehnice a muncii ca efect al efortului investitional al
intreprinderii genereaza o evolutie in acelasi sens a gradului de tehnicitate, a productivitatii medii a
muncii si a randamentului utila#elor, ceea ce concura la modificarea raportului de echilibru dintre
potentialul material si potentialul uman, avand drept consecinta reducerea numarului de salariati
6.1.1.2. Analiza evolutiei personalului pe structura
Analiza se efectueaza pe baza clasificarii activitatilor din economia nationala -CA&/. si a
clasificarii ocupatiilor din Romania.
Ca metoda de analiza se utilizeaza metoda ratelor de structura, determinandu-se formarea
fiecarei categorii de personal in totalul personalului la nivel de intreprindere.
6.1.1.3. Analiza laturii calitative a resurselor umane
Cresterea complexitatii activitatii intrerprinderilor, diversificarea gamei sortimentale a
produselor si serviciilor oferite, perfectionarea mi#loacelor fixe din punct de vedere al gradului de
tehnicitate, al fiabilitatii si performantelor acestora, cresterea exigentelor consumatorilor etc. sunt tot
atatea motive care reclama ca necesitate obiectiva imbunatatirea gradului de calificare a salariatilor.
Analiza calitatii resurselor umane se realizeaza cu a#utorul urmatorilor indicatori
a) structura fortei de munca pe forme de realizare a calificarii acesteia in functie de
- modalitatea de formare a fortei de munca -de la absolventi ai scolilor de meserii pana
la absolventi de studii superioare.!
- modalitati de perfectionare a pregatirii profesionale de la cursuri de perfectionare
master si doctorat.
b) coeficientul mediu al calificarii fortei de munca (
Km
) se determina ca medie aritmetica
ponderata intre numarul muncitorilor pe categorii de calificare -ni. si categoriile de calificare -0i.
ni ki
Km
ni

Imbunatatirea calificarii muncitorilor este consecinta cresterii complexitatii lucrarilor care

trebuie executate.
c) coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate (
Kt
) determinat ca medie
aritmetica ponderata intre volumul de lucrari -vi. exprimat in timp de munca standard sau normat pe
categorii de calificare si categoriile de complexitate a lucrarilor executate -0i.
vi ki
Kt
vi

1
Comparand cei doi coeficienti rezulta modul cum au fost utilizate resursele umane

Km Kt
- concordanta dintre cei doi coeficienti reflecta o situatie optima privind
utilizarea fortei de munca!

Km Kt >
- muncitori cu un grad de calificare superior executa lucrari de complexitate
inferioara -reflecta utilizarea incompleta a fortei de munca.!

Km Kt <
- situatie nefavorabila cu implicatii asupra calitatii productiei si valorii ei, a
cheltuielilor si profitului, pentru ca muncitori de calificare inferioara executa
lucrari de categorii superioare.
6.1.1.4. Analiza stabilitatii personalului
2remisa asigurarii stabilitatii fortei de munca o constituie utilizarea deplina si eficienta a
personalului. Mobilitatea fortei de munca imbraca forma intrarilor si a iesirilor de personal, indiferent de
cauzele care le-au determinat, ceea ce atrage dupa sine modificarea numarului de salariati.
)iagnosticul stabilitatii personalului se realizeaza pe baza circulatiei si fluctuatiei fortei de
munca, luand in considerare cauzele care le-au determinat.
irculatia fortei de munca reprezinta miscarea personalului in cursul unei perioade de timp,
atat din punct de vedere al intrarilor si al iesirilor datorate unor cauze obiective, normale -transfer, boala,
invaliditate, pensionari, decese, incapacitate temporara de munca, contracte pe durata determinata de
timp, studii, obligatii cetatenesti etc...
Indicatorii utilizati pentru caracterizarea circulatiei fortei de munca sunt
coeficientul intensit!"ii intr!rilor (i), calculat ca raport 3ntre num4rul total al salaria5ilor
intra5i 3n 3ntreprindere 3ntr-o anumit4 perioad4 de timp -I. 6i num4rul mediu de salariati -
Ns
., aferent
perioadei 3n cauz4, astfel
$%%
I
Ci
Ns

coeficientul intensit!"ii ie#irilor (e), determinat ca raport 3ntre num4rul total al salaria5ilor
pleca5i din 3ntreprindere din cauze normale, #ustificate -&. 6i num4rul mediu de salaria5i -
Ns
.
Ce
E
Ns
$%%
coeficientul mi#c!rii totale (m), stabilit ca raport 3ntre suma intr4rilor 6i ie6irilor -I*&. 6i
num4rul mediu de salariati -
Ns
.
$%%
I E
Cm
Ns
+

gradul de stabilitate a for"ei de munc! (Gs), este utilizat pentru a caracteriza stabilitatea
general4 a for5ei de munc4 6i se determin4 potrivit rela5iei
Gs Cm $%%
$luctuatia fortei de munca constituie un fenomen ne#ustificat, anormal, cu implicatii
nefavorabile asupra volumului si calitatii activitatii desfasurate. In aceasta categorie seincadreaza
plecarile de personal din proprie initiativa si concedierile ca urmare a incalcarii prevederilor
contractuale.
7
8luctuatia fortei de munca se analizeaza cu a#utorul coeficientului fluctuatiei (f), care se
determina ca raport intre iesirile ne#ustificate de personal -&n. si numarul mediu de salariati -
Ns
.,
astfel
$%%
En
Cf
Ns

)atorit4 implica5iilor pe care le poate genera asupra activit45ii 3ntreprinderii, fluctua5ia fortei de
munca trebuie analizat4 at9t ca un fenomen consumat -fluctua5ia efectiv4., c9t 6i ca un fenomen 3n
devenire -fluctua5ia poten5ial4 sau latent4..
8luctua5ia poten5ial4, reflect4 inten5ia salaria5ilor de a p4r4si 3ntreprinderea datorit4 unor cauze
mai mult sau mai pu5in 3ntemeiate. Cunoa6terea germenilor fluctua5iei latente respectiv a cauzelor care
prin natura lor nu sunt dependente de o activitate normal4, trebuie s4 constituie o preocupare permanent4
a managementului resurselor umane 3n luarea m4surilor ce se impun 3n vederea pre3nt9mpin4rii efectelor
negative pe care fluctua5ia le poate genera asupra climatului psiho-social din 3ntreprindere, dar 6i asupra
rezultatelor economico-financiare ale activit45ii acesteia.
Cre6terea gradului de stabilitate a for5ei de munc4 se poate realiza ca urmare a limit4rii tendin5ei
de fluctuare 6i evitarea transform4rii fluctua5iei poten5iale 3n fluctua5ie activ4.
6.1.2. Analiza utiliz!rii resurselor umane
)iagnoza utiliz4rii resurselor umane are rolul de a descoperi rezervele interne pe linia folosirii
complete si eficiente a fortei demunca, dar si cauzele utilizarii incomplete a acesteia in scopul utilizarii
resurselor existente.
6.1.2.1. Analiza utiliz!rii timpului de munc! #i reflectarea modific!rii acestuia %n principalii
indicatori economico&financiari ai %ntreprinderii
8olosirea complet4 a timpului de munc4 trebuie privit4 sub dublu aspect
- cantitativ -din punct de vedere a utiliz4rii complete a timpului de munc4.!
- calitativ -din punct de vedere a economisirii timpului de munc4 consumat pentru
realizarea unit45ii de produs..
:n vederea eviden5ierii aspectelor men5ionate, se folosesc 3n analiza economic4 urm4torii
indicatori
- fondul de timp calendaristic -;c.!
- fondul de timp maxim disponibil -;max.!
- fondul de timp efectiv lucrat -;$.!
- fondul de timp neutilizat -;n..
2e baza acestor indicatori pot fi determinate 3n m4rimi absolute 6i 3n m4rimi relative,
modific4rile intervenite 3n utilizarea timpului de munc4.
2entru caracterizarea modului de utilizare a timpului de munc4 se folosesc urm4toarele procedee
de analiz4
<
a) gradul de programare a fondului de timp calendaristic (
p
G
) care reflecta ponderea
fondului de timp maxim disponibil -
max
T
. in fondul de timp calendaristic -
c
T
., astfel
max
$%%
p
c
T
G
T

b) gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic (
u
G
) care reprezinta ponderea fondului
de timp efectiv -
$
T
. in fondul de timp calendaristic -
c
T
., astfel
$
$%%
u
c
T
G
T

c) gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil (
f
G
) reflecta ponderea fondului de
timp efectiv -
$
T
. in fondul de timp maxim disponibil -
max
T
., astfel
$
max
$%%
f
T
G
T

,
$ max n
T T T
8olosirea timpului de munc4 se analizeaz4 pe baza balan5ei timpului de munc4 care cuprinde, pe
de o parte, resursele totale ale perioadei, iar pe de alt4 parte, modul de utilizare a timpului de munc4
disponibil.
;$
;max #ustificat -concedii boal4, maternitate, stagiul militar, obliga5ii legale.
;c ;n
ne#ustificat -concedii f4r4 plat4, absen5e nemotivate, 3nvoiri.
=4rb4tori legale, concedii de odihn4, zile libere
d) structura timpului de munc! maxim disponibil, pe cauze'
e) structura timpului de munc! nelucrat, pe cauze.
T Ns Nz Nh
3n care
Ns reprezint4 num4rul mediu de salaria5i -factorul dimensional ce
poate 3nregistra o varia5ie important4.!
Nz - num4rul mediu de zile lucrate!
Nh - num4rul mediu de ore lucrate.
>
onsecin"ele modific!rii timpului de munc! asupra principalilor indicatori economico&
financiari sunt comensurate la nivelul fondului total de timp de munc4 -;., precum 6i 3n func5ie de
dimensiunea numarului mediu de ore lucrate pe salariat - t .. Modul de utilizare a timpului de munc4
genereaz4 o serie de efecte asupra urm4torilor indicatori economico-financiari
a) (roduc"ia exerci"iului)
T T T wh - .
$ %
%
% % $ $ . - wh t t Ns t
wh
Qe
T
%
%
%

T T Tn t t t
n n n
n
$ %
$ 1
+ + +
- . - . - .
...
t t t t t t n n n n
n
$ %
$ 1
+ + +
- . - . - .
...
b) *aloarea ad!ugat!)
% %
% $
. - va wh T T T
% % % $ $ . - va wh t t Ns t
3n care
va reprezint4 valoarea ad4ugat4 medie la $ leu produc5ie a exerci5iului.
c) ifra de afaceri)
%
%
$ %
%
- .
CA
T T T wh
Qf

%
$ $ % %
%
- .
CA
t Ns t t wh
Qf

%
%
%
Qf
wh
T

d) (rofitul aferent cifrei de afaceri)

% %
%
$ %
% %
- .
CA P
T T T wh
Qf CA

% %
$ $ % %
% %
- .
CA P
t Ns t t wh
Qf CA

%
%
%
Qf
wh
T

e) (rofitul mediu pe salariat)

6
$
d relatia
Ns
f) +ficien"a utiliz!rii mi,loacelor fixe)
$
a,b,c,d
$%%%
relatiile
f
g) +ficien"a utiliz!rii activelor de exploatare)
$
, , ,
$%%%
relatiile a ! c "
Ae
6.1.2.2. Analiza productivit!"ii muncii
Analiza randamentului resurselor umane, suport al diagnosticului, presupune examinarea a dou4
forme de manifestare ale acestuia 6i anume, productivitatea muncii 6i profitul pe salariat.
2roductivitatea muncii, poate fi exprimat4 3n unit45i valorice, c9t 6i 3n unit45i fizice. Indicatorii
valorici servesc pentru analiza productivit45ii muncii la nivel de 3ntreprindere, iar cei exprima5i 3n unit45i
fizice sunt utiliza5i 3n analiza productivit45ii muncii pe produse.
6.1.2.2.1. Analiza situa"iei generale a productivit!"ii muncii
2roductivitatea muncii 3n expresie valoric4 se determin4 ca raport 3ntre efectul ob5inut 6i efortul
depus 3n vederea realiz4rii acestui efect.
Ca indicatori de reflectare a efectului se pot folosi productia marf4 fabricat4, cifra de afaceri,
produc5ia exerci5iului, valoarea ad4ugat4. &fortul 3mbrac4 forma consumului de for54 de munc4, iar ca
indicatori de reflectare a efectului se pot folosi num4rul mediu de salaria5i - Ns ., total om-zile lucrate -
Tz . 6i total om-ore lucrate -T ..
Analiza situa5iei generale a productivit45ii muncii are 3n vedere urm4rirea dinamicii indicatorilor
valorici ai acesteia, din punct de vedere al modului de calcul 6i al perioadei la care se refer4.
Raport9nd indicatorii de m4surare a efectului mai sus men5iona5i la num4rul mediu de salaria5i se
determin4 productivitatea muncii care 3mbrac4 urm4toarele forme
?
productivitatea medie anual! a muncii (Wa ))
! ! ! Qf CA Qe #A
Wa
Ns

productivitatea medie zilnic! (Wz ))

! ! ! Qf CA Qe #A
Wz
Tz

productivitatea medie orar! (Wh ))

! ! ! Qf CA Qe #A
Wh
T

Ritmul de cre6tere diferit al productivit45ii medii a muncii -anual4, zilnic4, orar4., eviden5iaz4
modul de folosire a timpului de munc4 care constituie o rezerv4 deosebit de important4 a c4rei
mobilizare reflect4 efortul propriu al 3ntreprinderii.
2e baza urm4toarei situa5ii, privind indicii productivit45ii medii a muncii -
I
Wa
$%7@
,
$%>@
Wz
I
6i
I
Wh
$%A@
. pot fi f4cute aprecieri privind folosirea timpului de munc4
I
I
I
Nz
Wa
Wz
$%% BA$@ ,
,
I
I
I
Nh
Wz
Wh
$%% B? 1@ ,
2rin nivelul indicilor productivit45ii medii a muncii, situa5ia se apreciaz4 3n mod pozitiv. :ns4,
exist4 rezerve nemobilizate, dat fiind faptul c4 timpul de munc4 a fost utilizat incomplet.
6.1.2.2.2. Analiza factorial! a productivit!"ii muncii %n expresie
valoric! si consecin"ele modific!rii productivit!"ii medii orare a
muncii asupra performan"elor economico&financiare ale
%ntreprinderii
2entru identificarea rezervelor de cre6tere a productivit45ii muncii, se impune analiza factorial4 a
acesteia, pornind de la ra5ionamentul care rezult4 din con5inutul indicatorilor productivit45ii.
a) Analiza productivit!"ii medii anuale a muncii (
Wa
)
Modelul de analiz4 a productivit45ii medii anuale a muncii, este urm4torul
Wa Nh Wz
)in punct de vedere factorial, situatia se prezinta astfel
A
Nz
Wa Nh
Wz
$
i
wh
i
wh
n care:
Wa = Nz Wz
Wz = Nh Wh
Wh =
$%%

whi $i

$%%
C
% $

whi $i
Wh
Total omzile = Ns Nz
Total omore = Ns Nz Nh
Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii
presupune:
$ %
Wa Wa Wa
din care, datorita influentei modificarii urmatorilor factori:
1) Nz = (
$
Nz -
%
Nz )
%
Wz
) Wz =
$
Nz (
$
Wz -
%
Wz )
din aceasta, datorita:
!1) Nh =
$
Nz (
$
Nh "
%
Nh )
%
Wh
!) Wh =
$
Nz
$
Nh (
$
Wh "
%
Wh )
!!1) gi =
$
Nz
$
Nh (Wh # "
%
Wh )
!!) $%i =
$
Nz
$
Nh (
$
Wh " Wh #)
b) Analiza productivit!"ii medii zilnice a muncii (
Wz
)
Modelul de analiz4 a productivit45ii zilnice a muncii, este urm4torul
B
Nh
wh Nh Wz
$
i
wh
i
wh
Metodologia de analiz4 a productivit45ii zilnice a muncii, implic4 cuantificarea influen5elor
urm4torilor factori
$. % % $ . - wh Nh Nh Nh
1. . - % $ $ wh wh Nh wh
din aceasta, datorit4
1.$. . - % $ wh wh Nh $
r
i

1.1. . - $ $ wh wh Nh wh
r
i

c) Analiza productivit!"ii medii orare a muncii (
wh
)
Analiza productivit45ii medii orare a muncii se efectueaz4 3n func5ie de produc5ia marf4 fabricat4,
pe baza urm4torului model
i
$
Qf
wh
T
, sau
$%%
i i
$ wh
wh

i
wh
$
q t
q t
i
i
i

%
%
$%%
,
i
i
i
t
p
wh
3n care
$
i
reprezint4 structura produc5iei marf4 fabricat4, stabilit4 pe
baza timpului de munc4 normat, sau prev4zut pe produse!
C wh
- productivitatea medie orara recalculata!
i
wh
- productivitatea orar4 pe produse!
t
i
- timpul de munc4 pe produse!
p
i
( pre5urile de v9nzare pe produse.
$%
)in punct de vedere metodologic, analiza productivit45ii medii orare a muncii, presupune
cuantificarea influen5ei urm4torilor factori
$.
$ % % %
%
sau C
$%% $%%
i i i i
i
$ wh $ wh
$ wh wh



1.
$ $ $ %
$
sau C
$%% $%%
i i i i
i
$ wh $ wh
wh wh wh



2entru exemplificarea consecin5elor modific4rii productivit45ii valorice a muncii se utilizeaz4
productivitatea medie orar4. 2rin modificarea sa productivitatea medie orara a muncii, influen5eaz4
asupra urmatorilor indicatori
a) (roduc"iei exerci"iului)
. -
. -
%
. -
$
$
Qe Qe
wh wh T
b) *alorii ad!ugate)
%
. -
%
. -
$
$
. - va wh wh T
Qe Qe

c) (roduc"iei marf! fabricate)
. -
. -
%
. -
$
$
Qf Qf
wh wh T
d) ifrei de afaceri)
%
%
. -
%
. -
$
$
. -
Qf
CA
wh wh T
Qf Qf

e) (rofitului aferent cifrei de afaceri)
%
%
%
%
. -
%
. -
$
$
. -
CA
P
Qf
CA
wh wh T
Qf Qf

f) -atei rentabilitatii economice)
e
$%%
relatia
At

in care
At reprezinta active totale
$$
g) -atei rentabilitatii financiare)
e -$-ci.
$%%
relatia
Kpr

in care
Dpr reprezinta capitaluri proprii!
ci ( cota de impozit pe profit.
.) +ficien"ei utiliz!rii mi,loacelor fixe)
$
a,b,c,d,e
$%%%
relatiile
f
i) eficien"ei utiliz!rii activelor de exploatare)
$%%%
e d, c, b, a,
$
Ae
relatiile
6.1.2.2.3. Analiza productivit!"ii fizice a muncii si consecintele
modificarii acesteia asupra performantelor economico&financiare
ale intreprinderii
Eu9nd 3n considerare valen5ele cognitive ale productivit45ii fizice a muncii, 3n teoria 6i practica
economic4 sunt cunoscute dou4 forme de exprimare ale acesteia
- forma direct4 -
i
i
T
q
, cantitate de produse pe unitatea de timp de munc4.!
- forma indirect4 -
i
i
q
T
, timpul de munc4 consumat pe unitatea de produs..
/n analiza consecin"elor modific!rii productivit!"ii fizice a muncii asupra performan"elor
economico&financiare ale %ntreprinderii, se utilizeaz4 forma indirect4 de exprimare a productivit45ii,
ea punandu-si amprenta asupra
a) .eltuielilor medii cu salariile pe unitatea de produs)
% % $ . - sh t t sau
%
%
Wf
cs
cs
I

$1
%
$
$%%
Wf
t
I
t

b) (rofitului pe unitatea de produs)

% % $ . - sh t t sau
%
%
Wf
cs
cs
I
_



,
c) (rofitului pe produs)
$ % %
$
- .
v
q t t sh sau
%
%
$ v
Wf
cs
q cs
I
_



,
d) (rofitului pe total %ntreprindere)
$ % %
$
- .
v
q t t sh

e) .eltuielilor la 1000 lei cifr! de afaceri)

$ % %
$
$ $
- .
$%%%
v
v
q t t sh
q p

f) -atei rentabilit!"ii resurselor consumate pe unitatea de produs)

( )
$ % %
% %
% %
$ % %
% %
$%% $%%
- .
p c t t sh
p c
c c t t sh
1
+

+
g) -atei rentabilitatii economice)
d
$%%
relatia
At

.) -atei rentabilitatii financiare)
d -$-ci.
$%%
relatia
Kpr

6.1.2.2.4. Analiza productivitatii marginale a muncii
2roductivitatea marginal4 a muncii -Fm. reflect4 cre6terea volumului de activitate ob5inut4 prin
utilizarea suplimentar4 a unei unit45i de timp de munc4. &a se determin4 ca raport 3ntre varia5ia
volumului de activitate -
Q
. 6i varia5ia factorului uman exprimat prin timpul de munc4 - T .
$7
Wm
Q
T
Q Q
T T

$ %
$ %
Reprezentarea grafic4 a corela5iei ce exist4 3ntre productivitatea marginal4 6i productivitatea
medie a muncii, este urm4toarea
)in graficul prezentat rezulta ca intre productivitatea marginala si productivitatea medie amuncii
pot exista urmatoarele corelatii
Wm W >
inaintea punctului maxim al productivitatii medii a muncii!
Wm W
in punctul maxim al productivitatii medii a muncii!
Wm W <
dupa punctul maxim al productivitatii medii a muncii.
)e6i reprezint4 o unitate de m4sur4 util4 pentru exprimarea eficien5ei utiliz4rii resurselor umane,
totu6i productivitatea marginal4 are anumite limite generate de faptul c4 reprezint4 un raport 3ntre dou4
m4rimi absolute, fiind influen5at4 de unitatea de m4sur4 utilizat4 pentru exprimarea volumului de
activitate.
)e aceea, s-a introdus no5iunea de elasticitate -E. a activit45ii la varia5ia fondului de timp de
munc4, care se determin4 astfel
W
Wm
T
T
Q
Q
E

$<
O Q
1
Q
2
Q Q
3
Wm
W
Wm
,
W
&lasticitatea are semnifica5ia de rat4 de cre6tere procentual4 a cifrei de afaceri 3n func5ie de
cre6terea cu un procent a factorului uman -timpul de munc4..
In functie de valoarea lui '&+, curba activitatii poate fi separata in 7 zone de semnificatie
- zona I sau zona randamentelor crescatoare -cand &G$.!
- zona II sau zona randamentelor descrescatoare -cand %H&H$.!
- zona III sau zona randamentelor negative -cand &H%..
6.1.2.3. Analiza eficien"ei utiliz!rii resurselor umane pe baza
profitului mediu pe salariat
2rofitul pe salariat reprezint4 un indicator complementar semnificativ utilizat pentru relevarea
eficien5ei muncii. :n analiza profitului pe salariat pot fi utilizate mai multe modele multiplicative de
analiz4, 3n scopul relev4rii contribu5iei diferitelor categorii de factori asupra modific4rii acestuia, astfel
a.
P
Ns
CA
Ns
P
CA

sau
Wa pr
!
Wa
este determinata in functie de cifra de afaceri
=istemul factorial este urm4torul
t
Wa
$
i
wh
wh
i
P
Ns
i
$
pr
p
c
b.
P
Ns
T
Ns
CA
T
P
CA

sau
t wh pr
!
wh
este determinata in functie de cifra de afaceri
=istemul factorial, se prezint4 astfel
t
$
i
wh
$>
P
Ns
wh
i
$
i
pr
p
c
c.
P Qf CA P
Qf CA Ns Ns

sau Wa pr !
Wa
este determinata in functie de productia marfa
fabricata
=istemul factorial este urm4torul
t
Wa
$
i
wh
wh
i
P
Ns

i
$
pr
p
c
d.
P
Ns
f
Ns
fa
f
CA
fa
P
CA

sau
pr
=istemul factorial este

P
Ns

$
i
pr
p
c
3n care
$6
Wa reprezint4 productivitatea medie anual4 a muncii!
wh - productivitatea medie orar4 a muncii!
wh
i
- productivitatea orar4 pe produse!
t - num4rul mediu de ore lucrate de un salariat 3ntr-un an!
- gradul de 3nzestrare tehnic4 a muncii!
- compozi5ia tehnologic4 a mi#loacelor fixe!
- eficien5a utiliz4rii mi#loacelor fixe active -cifra de afaceri medie la $ leu mi#loace fixe active.!
pr
- profitul mediu la $ leu cifr4 de afaceri!
$
i
- structura produc5iei v9ndute pe produse!
c - costurile unitare pe produse!
p - pre5urile medii de v9nzare unitare.
Metodologia de cuantificare a influen5elor factorilor asupra profitului mediu pe salariat, potrivit
primului model de analiz4, se prezinta astfel
% $
$ %
P P P
Ns Ns Ns

din care, datorita influentei modificarii urmatorilor factori
$.
Wa Wa Wa pr - . $ %
%
din acesta, datorit4
$.$.
t t t wh pr - . $ % %
%
$.1.
wh t wh wh pr $ $ %
%
- .
din acesta, datorita
$.1.$. $ %
%
- C .
i
$ t wh wh pr
$ %
C
$%%
i i
$ wh
wh

$.1.1. $ $
%
- C.
i
wh t wh wh pr
1.
pr Wa pr pr $
$ %
- .
pr
q c
q p
v
v
%
% %
% %
$

,
pr
q c
q p
v
v
$
$ $
$ $
$

din acesta, datorita

$?
1.$. $ Wa pr pr
i
$
%
- .
C
pr
q c
q p
v
v
C

$
$ %
$ %
1.1. p Wa pr pr $ - .
CC C
pr
q c
q p
v
v
CC

$
$ %
$ $
1.7. c Wa pr pr $
$
- .
CC
6.2. Analiza gestiunii resurselor materiale
Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intr4rilor 3n sistemul 3ntreprindere, care prin
combinare 6i comensurare concur4 la realizarea ie6irilor reprezent9nd bunuri 6i servicii destinate pie5ei.
:n mod concret, resursele materiale formeaz4 suportul material al capitalului fix -mi#loace fixe,
respectiv active fixe de exploatare. 6i al capitalului circulant -stocuri, ca element de baz4 3n structura
activelor circulante.. Ca structuri specifice, activele fixe 6i cele circulante constituie elementele
definitorii, suportul realiz4rii func5iei productive 3n cadrul sistemului 3ntreprindere.
6.2.1. Analiza gestiunii mi,loacelor fixe
2roblematica analizei gestiunii mi#loacelor fixe, aduce 3n discu5ie urm4toarele aspecte
- analiza dinamicii, structurii 6i st4rii func5ionale a mi#loacelor fixe!
- analiza utiliz4rii mi#loacelor fixe 6i a reflect4rii consecin5elor modific4rii acestora 3n
performan5ele economico-financiare ale 3ntreprinderii.
6.2.1.1. Analiza dinamicii, structurii si starii mi,loacelor fixe
6.2.1.1.1. Analiza dinamicii mi,loacelor fixe
Analiza 3n dinamic4 a mi#loacelor fixe -imobiliz4rilor corporale., constituie o problem4 intern4 a
fiec4rei 3ntreprinderi, care urm4re6te s4 eviden5ieze, pe de o parte, materializarea programului
investi5ional, iar pe de alt4 parte, dinamica 6i masa efectelor produse.
:n analiza dinamicii mi#loacelor fixe se recomand4 a se utiliza valoarea de intrare a acestora,
precum 6i valoarea medie anual4, deoarece efectele produse sunt supuse fluctua5iilor pre5urilor. Ra5iunea
$A
utiliz4rii acestora este #ustificat4 prin aceea c4 valoarea de intrare caracterizeaz4 dimensiunea
mi#loacelor fixe la un moment dat, 3n timp ce valoarea medie anual4 ia 3n calcul 6i timpul de func5ionare.
Modificarea 3n dinamic4 a mi#loacelor fixe este rezultatul modific4rilor intervenite 3ntre intr4rile
6i ie6irile acestora 3n cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare 6i respectiv de neutilizare al
acestora.
Ialoarea r4m4s4 a mi#loacelor fixe nu este concludent4 deoarece nu reflect4 propor5ionalitatea cu
randamentul acestora, ea fiind totodat4 influen5at4 6i de sistemul de amortizare.
6.2.1.1.2. Analiza structurii mi,loacelor fixe
&volu5ia mi#loacelor fixe pe un anumit orizont de timp, eviden5iaz4 categoriile 3n care au avut loc
muta5ii ca urmare a finaliz4rii investi5iilor. =tructurarea mi#loacelor fixe se poate realiza dup4 mai multe
criterii, mai importante fiind
a) dup! modul de participare la realizarea obiectului de activitate al %ntreprinderii ,
distingem
- mi#loace fixe direct productive -mi#loace fixe active., formate din echipamente tehnologice!
aparate si instrumente de masurare, control si reglare! mi#loace de transport etc.!
- mi#loace fixe care nu particip4 la realizarea produc5iei, dar creeaz4 cadrul desf46ur4rii acesteia.
b) dup! apartenen"a mi,loacelor fixe, deosebim mi#loace fixe proprii! mi#loace fixe 3nchiriate.
:n principal, se urm4re6te dinamica mi#loacelor fixe direct productive, pentru c4 de modificarea
acestora depinde baza tehnico-material4 a 3ntreprinderilor, suport al realiz4rii obiectivelor propuse.
c) dup! modul de grupare, potrivit prevederilor legale -Eegea nr. $>"$BB< privind amortizarea
capitalului imobilizat 3n active corporale 6i necorporale, precum 6i /ormele metodologice de aplicare ale
prevederilor acesteia.!
Analiza structurii mi#loacelor fixe, permite eviden5ierea acelor categorii spre care s-a orientat
programul investi5ional al 3ntreprinderii. )e obicei, programul investi5ional este orientat 3n direc5ia
acelor mi#loace fixe care particip4 direct 6i nemi#locit la ob5inerea de produse finite, executarea de
lucr4ri etc.
2redilect obiectivului propus, se urm4re6te ponderea diferitelor categorii de mi#loace fixe la
3nceputul, dar 6i la sf9r6itul perioadei analizate, prioritate acord9ndu-se mi#loacelor fixe active.
$B
:n literatura de specialitate, raportul dintre mi#loacele fixe active -
fa
. 6i mi#loacele fixe -
f
., este cunoscut sub denumirea de compozi5ia tehnologic4 a mi#loacelor fixe -3n accep5iunea de
compozi5ie tehnologic4 a capitalului fix.. Cerin5a de baz4, este urm4toarea
fa
f
fa
f
n
n
n
n
>

$
$
3n care
fa
reprezint4 valoarea de intrare sau medie a mi#loacelor fixe active!
f
- valoarea de intrare sau medie a mi#loacelor fixe!
fa
f
- compozi5ia tehnologic4 a mi#loacelor fixe sau ponderea mi#loacelor fixe
active 3n totalul mi#loacelor fixe afaerente exploat4rii!
n - perioada analizata.
:ntre compozi5ia tehnologic4 a mi#loacelor fixe 6i efectele de baz4 ale performan5ei 3ntreprinderii,
se desprind leg4turi cauzale de tip nedeterminist c9t 6i aleatoriu. Cu c9t ponderea mi#loacelor fixe active
3n totalul mi#loacelor fixe este mai mare, cu at9t este mai puternic4 influen5a exercitat4 asupra
indicatorilor de eficien54 a utiliz4rii mi#loacelor fixe -cifra de afaceri, produc5ia exerci5iului, valoarea
ad4ugat4, profitul la $%%% lei mi#loace fixe., exist9nd o limit4 dup4 care eficien5a 3ncepe s4 scad4.
2entru eviden5ierea corela5iei dintre ponderea mi#loacelor fixe active 3n totalul mi#loacelor fixe
-variabila independent4, notat4 cu x. 6i unul dintre indicatorii de eficien54 men5iona5i -de exemplu, cifra
de afaceri la $%%% lei mi#loace fixe reprezent9nd variabila dependent4, notat4 cu J., exist4 o str9ns4
corela5ie exprimat4 prin func5ia de regresie de tip parabolic, astfel
J K a * bx * cx
1
Cu c9t se 3mbun4t45e6te structura mi#loacelor fixe active, cu at9t exist4 posibilitatea cre6terii
eficien5ei utiliz4rii mi#loacelor fixe totale.
6.2.1.1.3. Analiza starii mi,loacelor fixe
=tarea mi#loacelor fixe, poate fi caracterizat4 cu a#utorul urm4torilor indicatori
a) 1radul de re%nnoire a mi,loacelor fixe (1r), exprim4 raportul dintre valoarea mi#loacelor
fixe intrate ca urmare a realiz4rii programului de investi5ii -Iv. 6i valoarea mi#loacelor fixe existente la
sf9r6itul exerci5iului financiar -
f
.
Gr
Iv
f
$%%
1%
Investitiile pot fi structurate in functie de caracterul acestora -reinnoire, modernizare,
expansiune, inovare..
Aprecierea dimensiunii coeficientului de reinnoire a mi#loacelor fixe se face dupa cum urmeaza
- valoarea ridicata a coeficientului reflecta preocuparea intreprinderii in directia dezvoltarii
capacitatii de productie si distributie! insa depasirea unui anumit prag atrage dupa sine o crestere a
riscului generat de schimbarea tehnologiei de fabricatie, neatingerea unui anumit nivel al productivitatii
muncii, capacitatea de absorbtie a pietei pentru anumite categorii de productie etc.!
- valoarea scazuta a coeficientului denota faptul ca intreprinderea exploateaza capacitati de
productie cu un grad crescut de uzura fizica si morala, asociindu-se cu o serie de efecte nefavorabile
denatura economica si financiara.
Analiza poate fi efectuat4 pe total mi#loace fixe c9t 6i pe categorii de mi#loace fixe.
b) 1radul de uzur! a mi,loacelor fixe (1u), se determin4 ca raport 3ntre amortizarea cumulat4
-A. 6i valoarea de intrare 3n patrimoniu a mi#loacelor fixe -
f
.
Gu
A
f
$%%
Lradul de uzur4 a mi#loacelor fixe poate fi determinat pe total mi#loace fixe, c9t 6i pe
principalele categorii de mi#loace fixe, at9t la 3nceputul c9t 6i la sf9r6itul anului.
2otrivit reglement4riolr legale, gradul de uzur4 mai poate fi determinat 6i ca raport 3ntre durata
consumat4 -)c. 6i durata normal4 de func5ionare -)nf., astfel
Gu
Dc
Dnf
$%%
:n mod similar poate fi determinat 6i gradul de uzur4 real4 a mi#loacelor fixe -LuM)
Gu
Dc
Dc Dre
C

+
$%%
3n care
Dre reprezint4 durata r4mas4 din punct de vedere economic, respectiv perioada de func5ionare 3n
care mi#locul fix poate fi folosit 3n condi5ii de eficien54.
Ntilitatea folosirii in procesul de analiza a acestor indicatori este dovedita in procesul de
fundamentare a deciziilor privind intretinerea, modernizarea si dezvoltarea mi#loacelor fixe, cat si
intelegerea modificarii rezultatelor exercitiului si a perspectivei acestuia.
1$
6.2.1.2. Analiza utiliz!rii mi,loacelor fixe
6.2.1.2.1. Analiza utiliz!rii extensive a mi,loacelor fixe
:n analiza utiliz4rii extensive a mi#loacelor fixe, 3n principal, a ma6inilor, utila#elor 6i instala5iilor
de lucru, se folosesc indicatorii
a) 1radul de programare a fondului de timp calendaristic (1p), care se determin4 ca raport
3ntre fondul de timp maxim disponibil al utila#elor -;max. 6i fondul de timp calendaristic -;c.
Gp
T
Tc

max
$%%
b) 1radul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (1u), determinat ca raport 3ntre
fondul de timp efectiv lucrat de utila#ele 3ntreprinderii -;
$
. 6i fondul de timp maxim disponibil -;max.
$%%
max
$
T
T
Gu
c) 1radul de folosire a fondului de timp calendaristic (1f), stabilit ca raport 3ntre fondul de
timp efectiv lucrat -;
$
. 6i fondul de timp calendaristic -;c.
Gf
T
Tc

$
$%%
6.2.1.2.2. Analiza utiliz!rii intensive a mi,loacelor fixe
Analiza folosirii intensive a mi#loacelor fixe se face, 3n principal, pe baza urm4torilor indicatori
a) 1radul de utilizare a capacit!"ii de produc"ie, se determin4 ca raport 3ntre volumul efectiv
al produc5iei -O
$
. 6i volumul maxim al acesteia, aferent capacit45ii de produc5ie -Omax., astfel
Cp
Q
Q

$
$%%
max
b) 2ndicele de utilizare intensiv! (Iu)% reprezint4 produc5ia medie -O. pe unitatea de
caracteristic4 a utila#ului -D., pe unitatea de timp -;., astfel
Iu
Q
K T

11
Cu c9t indicele de utilizare intensiv4 este mai mare, cu at9t 6i gradul de folosire a capacit45ii de
produc5ie este mai mare. 2otrivit acestei logici, 3nseamn4 c4 volumul produc5iei apare sub forma func5iei
O K f-D, ;, Iu., ceea ce faciliteaz4 determinarea influen5ei fiec4ruia din cei trei factori.
c) -andamentul mediu pe utila, sau pe unitatea de timp
Randamentul mediu constituie o form4 sintetic4 de reflectare a utiliz4rii mi#loacelor fixe. &l
poate fi determinat 6i analizat, dup4 cum urmeaz4
& pe utila,, ca raport 3ntre volumul produc5iei -O. 6i num4rul mediu de utila#e - Nu .
&u
Q
Nu

& pe unitatea de timp de lucru, determinat ca raport 3ntre volumul produc5iei -O. 6i timpul de
lucru al utila#elor -;u.
rh
Q
Tu

)ac4 se are 3n vedere func5ia O K f - Nu t rh , , ., respectiv O K Nu t rh , rezult4 c4 modificarea

volumului produc5iei se explic4 prin influen5ele exercitate de cei trei factori.
3odificarea numarului mediu de ore lucrate pe un utila, ( t ) si a randamentului mediu
orar ( h r ) isi pune amprenta asupra urmatorilor indicatori economico-financiari
a) (roductia marfa fabricata destinata vanzarii)
Qf Nu &a sau Qf Tu rh
% $
Qf Qf Qf
din care, datorita influentei modificarii
( )
$ %
C t Tu Tu rh in care %
$
C Tu Nu t
( ) $ $ %
rh Tu rh rh
b) ifra de afaceri)
Qf CA
CA Tu
Tu Qf

h r

% $
CA CA CA
din care, datorita influentei modificarii
17
Nu
t
a &
h r
Nu
Tu
t
h r

( )
$ % %
C t Tu Tu rh
( ) $ $ % %
rh Tu rh rh
c) *aloarea adaugata)
Qf #A
#A Tu
Tu Qf

h r

% $
#A #A #A
din care, datorita influentei modificarii
( )
$ % %
C t Tu Tu rh
( ) $ $ % %
rh Tu rh rh
d) .eltuieli cu amortizarea mi,loacelor fixe la 1000 lei 4f (
Qf
Ca
$%%%
))
$%%%
%
$%%%
$
$%%%
Ca Ca Ca
din care, datorita influentei modificarii

%
$ % %
$%%% $%%%
C
'
Ca Ca
t
Tu rh Tu rh

%
$ % $ %
$%%% $%%%
'
Ca Ca
rh
Tu rh Tu rh


e) (rofitul aferent cifrei de afaceri)
Qf CA P
P Tu
Tu Qf CA

h r

pr
% $
P P P
din care, datorita influentei modificarii
( )
$ % % %
C t Tu Tu rh pr
( ) $ $ % % %
rh Tu rh rh pr
f) (rofitul la 1000 lei capitaluri proprii (5pr), capitaluri permanente (5p), active de
exploatare (Ae))
1<
Nu
Tu
t
h r
IA la $ leu Of -

.
Nu
Tu
t
h r

g
pr pv
c
$%%%
Ae Dperm, Dpr,

P

din care, datorita influentei modificarii
t si h r K
$%%%
Ae , Dperm , Dpr
'e+ idem
$ $ $

g) (rofitul mediu pe salariat)
s N
P
din care, datorita influentei modificarii
t si h r K
$
s /
'e+ idem
in care
;u reprezinta timpul total de lucru al utila#elor!
t - numarul mediu de ore lucrate pe un utila#!
&a
- randamentul mediu anual!
h r - randamentul mediu orar.
6.2.1.3. Analiza eficien"ei utiliz!rii mi,loacelor fixe
Indicatorii folosi5i pentru aprecierea eficien5ei utiliz4rii mi#loacelor fixe sunt construi5i ca raport
3ntre efect 6i efort. &fectul poate fi exprimat cu a#utorul indicatorilor produc5ia ob5inut4 -Of., cifra de
afaceri -CA., produc5ia exerci5iului -Oe., valoarea ad4ugat4 -IA., rezultatul -profitul. aferent cifrei de
afaceri -2., rezultatul exploat4rii -Re. etc. &fortul se m4soar4 cu a#utorul indicatorului valoarea medie
anual4 a mi#loacelor fixe -
f
..
1>
Dpr, Dperm, Ae
Nu
;u
t
2 h r

pr
s N
Nu
;u
h r
2 h r

pr
)atorit4 faptului c4 indicatorii de eficien54 ai mi#loacelor fixe sunt determina5i prin raportarea
unui rezultat la un efort par5ial al 3ntreprinderii, este necesar4 aprofundarea factorial4, pornindu-se de la
diferite metode prin care se exprim4 indicatorii de rezultate, astfel
a) (roduc"ia marfa fabricata destinata livrarii la 1000 lei mi,loace fixe)
In analiza productiei marfa fabricata destinata livrarii la $%%% lei mi#loace fixe pot fi utilizate
urmatoarele modele de analiza
a.$.
max
$%%% $%%%
max
Qf fa Q Qf
Q f f fa
_


,
3n care,
f
reprezint4 valoarea medie anual4 a mi#loacelor fixe!
fa
f
- compozi5ia tehnologic4 a mi#loacelor fixe sau ponderea mi#loacelor fixe
active -
fa
. 3n totalul mi#loacelor fixe -
f
.!
max Q
fa
- limita maxima a utilizarii capacitatii de productie!
max
Qf
Q
- gradul de utilizare a capacitatii de productie!
a.1.
Qf
f
fa
f
Tu
fa
Qf
Tu
$%%% $%%%

_
,

in care
Tu reprezinta timpul total de lucru al utila#elor!
Tu
fa
- utilizarea extensiva a utila#elor!
Qf
Tu
- randamentul mediu orar.
Cuantificarea influen5elor modific4rii factorilor asupra productiei marfa fabricata destinata
livrarii presupune utilizarea metodei substituirilor in lant.
b) *aloarea ad!ugata la 1000 lei mi,loace fixe)
Modelul de analiz4 este urm4torul
$%%% $%%%
#A Qe #A
Qe f f
_


,
16
=istemul de factori se prezint4, astfel
Qe
f
#A
f
$%%%
#A
Qe
- va .
in care
Qe
f
reprezinta eficienta utilizarii mi#loacelor fixe pe seama productiei medii a
exercitiului la $ leu mi#loace fixe!
va - valoarea ad4ugat4 medie la $ leu produc5ie a exerci5iului!
$
i
- structura produc5iei exerci5iului pe produse!
i
va
- valoarea ad4ugata la $ leu produc5ie a exerci5iului pe produse.
c) ifra de afaceri la 1000 lei mi,loace fixe)
Modelul de analiz4 este
CA
f
fa
f
Qf
fa
CA
Qf
$%%% $%%%

_
,

=istemul de factori se prezint4, dup4 cum urmeaz4

fa
f
CA
f
$%%%
Qf
fa
CA
Qf
3n care
Qf
fa
reprezint4 eficien5a utiliz4rii mi#loacelor fixe active, respectiv produc5ia medie
ob5inut4 la $ leu mi#loace fixe active!
1?
$
i
i
va
CA
Qf
- ponderea cifrei de afaceri 3n produc5ia ob5inut4 sau gradul de valorificare a
produc5iei marfa fabricata destinata livrarii.
d) -ezultatul exploat!rii la 1000 lei mi,loace fixe)
Modelul de analiz4 factorial4 este urm4torul
Re Re
$%%% $%%%
fa CA
CA f f fa
_


,
3n care
CA
f a
reprezint4 cifra de afaceri la $ leu mi#loace fixe active, sau eficien5a utiliz4rii
mi#loacelor fixe active!
Re
CA
- rezultatul mediu -profitul mediu. al exploatarii la $ leu cifra de afaceri.
=istemul de factori, se prezint4 astfel
fa
f
Re
f
$%%%
CA
fa
$
i
Re
#e
- pr . p
c
:n analiza utiliz4rii mi#loacelor fixe, o importan54 deosebit4 o au 6i corela5iile de eficien54.
Acestea permit cunoa6terea interdependen5elor factoriale, a intensit45ii lor 6i stabilirea pe aceast4 baz4 a
direc5iilor de concentrare a eforturilor 3n vederea sporirii eficien5ei folosirii mi#loacelor fixe. :n acest
sens, pot fi avute 3n vedere urm4toarele corela5ii
/r.
crt.
Iariabila dependent4
-J.
Iariabila independent4
-x.
;ipul func5iei
de regresie
1A
$. Iolumul valoric al produc5iei
ob5inute
qp
%
Ialoarea medie a mi#loacelor fixe
f
J K a * bx
1. 2roduc5ia marfa fabricata la $%%%
lei mi#loace fixe
Qf
f
$%%%
Lradul de utilizare a
capacit45ii de produc5ie
Q
Q
max
J K a * bx
7. 2roduc5ia marfa fabricata la $%%%
lei mi#loace fixe
Qf
f
$%%%
Compozi5ia tehnologic4 a
mi#loacelor fixe
fa
f
J K a * bx * cx
1
<. 2rofitul aferent cifrei de afaceri la
$%%% lei mi#loace fixe
P
f
$%%%
2roductivitatea medie anual4
Wa
J K a * bx
>. 2rofitul aferent cifrei de afaceri la
$%%% lei mi#loace fixe
P
f
$%%%
2roduc5ia marfa fabricata la $%%% lei
mi#loace fixe
Qf
f
$%%%
J K a * bx
6. Ialoarea ad4ugat4 la $%%% lei
mi#loace fixe
#A
f
$%%%
2roduc5ia exerci5iului la $ leu
consumuri intermediare
Qe

J K a * bx
6.2.2. Analiza gestiunii capitalului circulant
:ntr-o economie de pia54 concuren5ial4, to5i agen5ii economici sunt interesa5i s4 produc4 6i pe
aceast4 baz4 s4 asigure la un nivel ridicat satisfacerea cererii consumatorilor.
2roblema gestiunii stocurilor trebuie abordat4 sub multiple aspecte care privesc
- analiza form4rii stocurilor 6i a costului stoc4rii!
- analiza utiliz4rii resurselor precum 6i a consecin5elor acestora asupra performan5elor
economico-financiare ale 3ntreprinderii.
6.2.2.1. Analiza produc"iei fizice
Modelul de analiz4 factorial4 a produc5iei fizice, este urm4torul
cs
Ct
q
,
ct (i I (f +
3n care
q reprezint4 volumul fizic al produc5iei!
Ct - consumul total de resurse materiale!
cs - consumul specific!
1B
(i - stocul ini5ial de resurse materiale!
I - intr4rile de resurse materiale!
(f - stocul final de resurse materiale.
=istemul de factori care influen5eaz4 asupra produc5iei fizice, este
=i
Ct I
, =f
cs
Metodologia de analiz4 factorial4, presupune cuantificarea
$. Influen5ei modific4rii consumului total de resurse materiale
%
%
%
$
cs
Ct
cs
Ct
Ct
din care, datorit4
$.$. Influen5ei modific4rii stocului ini5ial de resurse materiale
(i
(i (i
cs

$ %
%
$.1. Influen5ei modific4rii intr4rilor de resurse materiale
I
I I
cs

$ %
%
$.7. Influen5ei modific4rii stocului final de resurse materiale
(f
(f (f
cs


$ %
%
1. Influen5ei modific4rii consumului specific
%
$
$
$
cs
Ct
cs
Ct
cs
6.2.2.2. onsecin"ele modific!rii consumurilor specifice asupra
performan"elor economico&financiare ale %ntreprinderii
Consumul specific, prin modificarea sa 36i pune amprenta asupra urm4torilor indicatori de
performan54 economico-financiar4
a) ostul pe unitatea de produs)
% % $
. - p) cs) cs)
b) (rofitul pe unitatea de produs)
7%
-
% % $
. - p) cs) cs)
c) (rofitul pe produs)
% % $ $
. - p) cs) cs) q
v

d) (rofitul pe total %ntreprindere)

% % $ $
. - p) cs) cs) qv
e) .eltuieli la 1000 lei cifr! de afaceri)
$%%%
. -
$ $
% % $ $

p q
p) cs) cs) q
v
v
f) -atei rentabilit!"ii resurselor consumate pe unitatea de produs)
( ) [ ]
( )
$%% $%%
%
% %
% % $ %
% % $ % %
c
c p
p) cs) cs) c
p) cs) cs) c p

+
+
in care
cs)
reprezinta consumul specific pe unitatea de resursa materiala '#+!
p)
- pretul de aprovizionare pe unitatea de resursa materiala '#+.
7$