Cuprins

1.Introducere

1.1.Actualitate
In viata de zi cu zi igiena dentara reprezinta pentru societatile civilizate o deprindere si totodata o necesitate
vitala.Dat fiind faptul ca omul civilizat este deprins cu obiceiul de a se hrani la o anumita ora,el stie ca dupa fiecare masa
trebuie sa-si curate dantura pentru a nu lasa loc de actiune cariei dentare.Asa cum caria dentara si complicatiile ei
cauzeaza oamenilor multe suferinte,tulbura activitatea aparatului digestiv,contribuie la aparitia unor afectiuni grele ale
inimii,rinichilor,articulatiilor,lupta impotriva ei trebuie sa devina din ce in ce mai rezultativa.Insa apare o alta problema
pentru cei interesati de propria dantura.Marele asortiment de paste de dinti care te pun in dificultate de alegere.Lucrarea in
cauza va va da unele sfaturi in legatura cu alegerea corecta a pastei de dinti plus unele ,,smecherii in legatura cu
pastrarea dintilor d-voastra.
1.2.Scopul lucrarii
Asigurarea sanatatii copiilor si maturilor prin intermediul informatiei pregatita pentru prevenirea afectiunilor
dentare.
!ropagarea unui mod sanatos de viata la copii.
"ealizarea educatiei pentru sanatate a generatiei in crestere.
#ormarea la copii a unor deprinderi corecte de ingri$ire a dintilor orientate spre prevenirea afectiunilor dentare.
Constientizarea importantei produselor lactate,a fructelor si a legumelor,dar si a daunei dulciurilor.
Constientizarea necesitatii de a trata la timp dintii bolnavi.
Identificarea obiectelor individuale a cavitatii bucale.
1.3.Pentru cine este dedicate lucrarea?
Lucrarea in cauza se dedica in special celor trei grupe de persoane asupra carora a avut loc cercetarea,iar la
general,tuturor persoanelor interesate de propria dantura.!entru a determina ca principala cauza de dezvoltare a
afectiunilor dentare este nerespectarea regulilor de igiena,alimentarea irationala si insuficienta fluorului in
organism.%ventual,s-ar parea ca igiena sau profila&ia dentara nu au un interes stiintific mai mare decit vindecarea si
combaterea unor boli,insa daca ar fi urmate citeva reguli simple nu s-ar a$unge pina la boli dentale grave.Astfel aceasta
lucrare este dedicata celor care sunt indiferenti in legatura cu aceste aspecte ale frumusetii e&terioare si mai important
decit atit al sanatatii in general.'e urmareste motivarea acestor personaane in scopul combaterii acestui viciu al igienei
dentare pe plan secundo si includerea ei in agenda normala a omului de rind.
1.4.Scurt rezumat
Dieta omului contine un grup de ( principii nutritive de baza) carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si minerale.
Acestea impreuna cu apa sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fi foarte importante
pentru o stare buna de sanatate.
*acteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati. Carbohidratii sunt o sursa de energie,deci
sunt necesari. +otusi trebuie sa avem gri$a sa ne a&am pe cei naturali. ,aharurile pot fi repede transformate in acizi de
bacteriile de la nivelul cavitatii bucale,deci aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati fermentabili sunt
o sursa de hrana pentru bacterii care pun in libertate acizi implicati in procesul de formare a cariilor.
Cu cat alimentele si bauturile ce contin zahar rafinat sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de aparitie a
cariilor. -iteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu cresterea riscului de formare a
cariilor) o perioada mai mare de stagnare la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai mare. Din
acest motiv este atit de important peria$ul efectuat inainte de culcare.
%&ista insa alimente ce contin o serie de elemente care a$uta la prote$area dintilor. Acesti componenti actioneaza
in moduri diferite. De e&emplu,pot actiona ca un sistem tampon neutralizand !.-ul placii bacteriene, a$uta la procesul de
remineralizare sau au o actiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentara.
De e&emplu,cacaua din ciocolata inhiba bacteriile orale. %&istenta proprietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei
arata comple&itatea relatiei dintre alimente si carii. Alte alimente care contin diferite proteine si minerale cu efecte de
stopare a evolutiei cariilor sunt) branza, cerealele si laptele.
Caria dentara apare dupa eruptia dintilor in rezultatul contactului direct al alimentelor cu suprafata dintelui, rolul
principal revine hidratilor de carbon /zaharului0 .!rofila&ia cariei dentare urmareste asigurarea starii de sanatate a cavitatii
bucale si cuprinde un comple& de metode care duc la cresterea rezistentei tesuturilor dure dentare si combaterea factorilor
agresori cariogeni.1n factor important in profila&ia cariei dentare are alimentatia rationala, care cuprinde masuri
profilactice prenatale /pina la nastere0 si post natale /dupa nastere0.
!rofila&ia prenatala asigura o buna dezvoltare a organismului copilului, precum si a aparatului dento-ma&ilar,
printr-o alimentatie comple&a rationala a gravidei cuprinzind proteine, hidrocarbonate, grasimi, vitamine si saruri
minerale cu o valoare calorica medie de circa 2333 calorii pe zi.
'-a determinat ca pentru un copil cu virsta nu mai mare de 4 luni,o cantitate alimentara timp de o 45 de ore
trebuie sa fie egala cu 67( parte din greutatea corpului,la 4-5 luni 678,la 5-8 luni 679,la 8-: luni-67;.!entru copii in virsta
de la 2-( ani trebuie sa fie 6(33g,(-9 ani < 6;33g,9-66 4333-4233g,Copii mai mari folosesc regim alimentar ca si
maturi,care trebuie sa contina in medie ;3-633g proteine,533-(33g glucide,;3-633 g grasimi, 3,6g vitamine si diferite
saruri.Apa necesara timp de 45 de ore organismului este de 4,(-5,( litri, ;33-6333ml se contin in alimente, 233-533ml se
formeaza in organism,iar 6433-6233 ml o alcatuiesc apa,laptele,diferite sucuri care se intrebuinteaza.
"ationul alimentar al gravidei treguie sa fie bazat pe produsele lactate, produse din carne si peste,oua si,in
deosebi,legume si fructe.#emeia gravida trebuie sa duca control strict si asupra starii de sanatate a cavitatii bucale. 'a
viziteze medicul stomatolog in prima si a doua $umatate a graviditatii si in caz de necesitate, sa asaneze cavitatea
bucala.Dupa nastere ar fi foarte bine daca alimentatia copilului ar fi bazata pe laptele matern macar timp de 8 luni. In
cazul alimentatiei artificiale alaturi de laptele de vaca este necesar de a adauga zeama /sucurile0 de fructe si legume.
Intre 6 - 65 ani este etapa in care se termina mineralizarea dintilor permanenti. La inceputul acestei etape se va
supraveghea ca masticatia sa se faca in bune conditii cu folosirea alimentelor mai dure. %fortul de masticatie a piinii tari,
fructelor si legumelor determina si o buna autocuratire-indepartare a depunerilor moi de pe suprafetele dentare. +rebuie
supravegheate si functiile de respiratie, fonatie, deglutitie. =ecesarul de calorii in aceasta etapa a$unge pina la 4(33-4833
calorii pe zi. Aportul considerabil apartine glucidelor si,partial,lipidelor si proteinelor. Dintre sarurile minerale cel mai
important este calciul. 'e dezvolta si necesitatile de vitamina D, A, C si vitaminele din grupul *.
Alimentatia adolescentului cu virsta cuprinsa intre 65-43 de ani prezinta cresterea ratiei calorice a$ungind la 2433-
5333 calorii pe zi, se asocieaza si cu cresterea cantitatii de legume si fructe consumate/62-69> din valoarea calorica a
ratiei alimentare0 si de produse cerealiere/43-5;> din valoarea calorica0.
Alimentatia adultului constituie un consum energetic de 2333-(333 calorii pe zi si corespunde o crestere a
consumului de glucide, dar este necesar ca glucidele sa nu depaseasca de ( ori cantitatea de lipide si proteine si sa fie
consumate sub forma de amidon, glicogen. 'e recomanda restrictie la consumul de dulciuri in special cele lipicioase.
Acestea asociate cu lichioruri folosite intre mesele principale sau cind se da copilului o bomboana inainte de culcare,
numai la citeva minute dupa depunerea dulciurilor pe dinti se produc acizi organici capabili de a produce leziuni de
decalcifiere /distrugere0 a dintelui in apro&imativ :3 minute. 'e recomanda consumul de dulciuri o singura data pe zi la
masa principala.
1na din metodele cele mai eficiente in profila&ie a cariei dentare reprezinta curatirea artificiala care se realizeaza
prin peria$ dentar cu utilizarea pastelor, pulberilor, a apelor de gura.
!astele de dinti sunt substante comple&e care au rolul curatirii suprafetelor dentare, atit prin actiunea abraziva, cit si prin
actiunea detergenta.
!eria$ul dentar trebuie sa inceapa de la virsta de 2 ani. !ina la aceasta virsta copilul este invatat si urmarit sa-si
clateasca gura dupa fiecare masa. !eria$ul dentar trebuie sa se indeplineasca dupa fiecare masa in special dupa masa de
seara. In cazul singerarii gingivale peria$ul nu va fi intrerupt, dar se va efectua cu atentie fara lezarea mucoasei gingivale.
In apa potabila din zona raioanelor de centru concentratia fluorului este sporita, este necesar de a folosi mai mult
paste de dinti cu concentratie de calciu mai mare) ?emciug, Colgate, 'ilca s.a.
De asemenea se poate folosi pulberea de dinti, dar nu permanent deoarece contine substante abrazive. =u se recomanda la
persoanele cu o mineralizare dentara slaba, la persoanele care au tendinta de depunere a tartului dentar.Mai putin se
folosesc apele de gura,deoarece ele au o actiune de curatire redusa. %le mai mult au efect de dezodorizare, calmare, usor
antiseptic.
'e mai cunosc si mi$loace secundare de igiena bucala cum ar fi) scobitorile si atele dentare, dar trebuie sa fim
foarte atenti caci la folosirea lor un timp mai indelungat provoaca si atrofii ale papilei /gingiei0 interdentare cu formarea
spatiului respectiv care devine un loc de depozitare al resturilor alimentare.
'e mai folosesc gumele de mestecat care combat formarea placii bacteriene. % mai bine de a le folosi numai dupa
masa,deoarece multe dintre acestea contin zaharuri care poate afecta smaltul dentar.
2.Alimente sanatoase pentru dantura copiilor
Ma$oritatatea parintilor incearca sa le ofere copiilor gustari si pranzuri care sa contina alimente sanatoase pentru
intreg corpul, inclusiv pentru dantura lor. Insa nu este intotdeauna usor. Copiii poftesc la tot felul de produse nesanatoase
pe care le vad la televizor sau in magazine,si astfel dantura acestora are de suferit. !entru ca poate fi imposibil pentru
parinti sa monitorizeze in intregime dieta alimentara a propriilor copii, este important ca acestia sa-i invete ce inseamna o
alimentatie sanatoasa. !entru a-i a$uta sa faca alegeri alimentare sanatoase, este important sa)
pastrezi in bucatarie alimente sau gustari sanatoase@
limitezi consumul de alimente bogate in zahar in timpul meselor@
sa li se puna intotdeauna apa la dispozitie.
Alimentele si bauturile pe care micutii le consuma zilnic afecteaza in mod direct sanatatea orala si pot duce la aparitia
cariilor dentare la o varsta foarte frageda.
%&pertii sunt de parere ca acestia au nevoie de alimente diversificate, din grupele alimentare importante, pentru o
dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Cand zaharul devine dominant in dieta copilului, riscul aparitiei cariilor devine foarte
mare. Asta pentru ca bacteriile din cavitatea bucala folosesc zaharul drept hrana. Aceste bacterii produc acid indea$uns de
puternic pentru Aa dizolvaA smaltul dintelui de lapte.
In timp ce ma$oritatea persoanelor stiu ca pra$iturile sau bomboanele sunt bogate in zahar, continutul de zahar a
unor alte alimente nu este la fel de cunoscut. De e&emplu, laptele contine un tip de zahar numit lactoza. Dar si alte
alimente care,desi nu au un gust foarte dulce /precum untul de arahide0,contin zahar.
Insa dulciurile nu sunt singurele vinovate pentru aparitia cariilor. Bustarile bogate in amidon /covrigei sau
snacCs-uri0 pot cauza aparitia cariilor la fel ca dulciurile. +otul se reduce la cat de mult timp le este permis carbohidratilor
sa ramana pe dinti. Cat de des mananca copilul tau poate fi la fel de important ca tipul de alimente pe care le consuma.
Daca copilul tau are parte de foarte multe gustari bogate in carbohidrati in timpul zilei, inclusiv bauturi dulci, bacteriile
pot produce acid aproape in mod continuu si astfel creste si riscul aparitiei cariilor.
Cantitatea alimentelor depinde de mineralizarea apei si de continutul fluorului in ea.#luorul este un element cu
proprietati unicale,facind parte din grupa biomicroelementelor.In natura fluorul se intilneste numai sub forma de compusi.
Ma$oritatea compuDilor fluorului En naturF au o solubilitate $oasF En apF. Aceasta are o EnsemnFtate biologicF
deosebitF, deoarece organismele vii pot asimila numai compuDi solubili En apF a fluorului. Gn condiHii naturale ei se
depisteazF En apF, soluri Di aer /En cantitFHi foarete mici0. CantitFHi mai mari se EntIlnesc numai En unele regiuni ale
globului pFmIntesc .
CompuDii fluorului se asimileazF En diferite sectoare ale tractului digestiv. GnsF cantitatea ma&imalF este asimilatF
En intestinul subHire. CFile de bazF de pFtrundere a compuDilor fluorului En organismul uman sunt) din apa potabilF En
tractul digestiv Di aerogenF, En cazul into&icaHiilor industriale.
Ingestia fluorului este urmatF de urmFtoarele faze metabolice) adsorbHie, distribuHia Di difuziunea En organism,
e&creHia. Cea mai mare parte a fluorului dupF ce a fost ingeratF este absorbitF la nivelul tractului digestiv, de unde va trece
En circulaHia sangvinF Di va fi distribuitF En diverse Hesuturi. Cantitatea de fluor absorbitF variazF En funcHie de)
doza de fluor ingeratF@
momentul ingestiei@
durata consumului de fluor@
solubilitatea elementelor fluorate@
capacitatea lor de a fi hidrolizate prin acHiune enzimaticF@ asocierea fluorului cu alte elemente.
*ilanHul fluorului la copii este pozitiv - organismul reHine circa 5(> din fluorul ingerat Di e&cretF circa ((>.La
vIrsta adultF e&istF un bilanH echilibrat, ceea ce face ca fluorul absorbit En urma circuitului metabolic sF fie e&cretat En
totalitate. Gn condiHii patologice bilanHul poate fi negativ, ceea ce EnseamnF cF rezervele de fluor din organism vor fi
mobilizate.
=atura produsului ingerat < compuDii foarte solubili /=a#, .4'i#, =a4!J2#0 sunt absorbiHi rapid Di aproape
total.CompuDii foarte greu solubili /Ca#40 sau puHin solubili /Mg#4, Al#20 sunt mai puHin absorbiHi. In
localitatile cu continutul de fluor scazut in apa se fac fluorizari incepind cu virsta de 4-2 ani.Daca in apa fluorul este intr-o
cantitate mai mica decit norma/K6,(mg7l0 atunci regimul alimentar timp de 45 de ore la maturi trebuie sa contina 643g
proteine,633g grasimi,533 g glucide,in total 2(33CCal.In alimentatie trebuie sa se foloseasca adaugator
calciu,fosfor,fier,fluor,vitamine.In cazul cind,continutul de fluor in apa potabila depaseste normele admise,precum si
atunci cind se gaseste in cantitati mari in organismele vegetale si animale din regiunile respective,la populatia locuitoare
in aceste raioane poate aparea fluoroza dentara.
3.Ce este fluorul?
#luorul constituie un mi$loc de prevenire activa a cariei dentare, incorporarea sa in smaltul dentar permitindu-i
acestuia sa reziste atacului acid. Aproape :3> dintre adultii care in copilarie au urmat un tratament cu fluor prezinta o
dantura mai putin predispusa la carii. !ractic, fluorul a$uta ca dintii sa se mineralizeze. De asemenea, contribuie la
intarirea punctelor vulnerabile de pe suprafata dintilor, care, in timp, ar putea duce la aparitia cariilor.
3.1.Perioada cind se face fluorizarea danturii
Daca are de$a 4-2 ani, copilul tau trebuie sa inceapa sa ia fluor.*ineinteles, dupa o vizita la medicul
stomatolog.Daca copilul a implinit 8 ani, nu mai are rost administrarea pastilelor pe baza de fluor. Acum e prea tirziu
pentru asta. Dar nu inseamna ca nu se mai poate face nimic in privinta fluorizarii. 'e pot aplica geluri sau lacuri pe baza
de fluor, dar acest lucru presupune cel putin trei vizite pe saptamina la stomatolog. #luorizarea cu gel se face de doua ori
pe an. Astfel de fluorizari se fac in cadrul clinicilor stomatologice din intreaga tara. +ehnica in sine dureaza ma&im 63
minute. Atentie, insaL Copilul nu poate minca decit dupa minimum o $umatate de ora de la efectuarea tratamentului.
!entru copii care au implinit virsta de 65 ani, nici fluorizarea cu tablete sau geluri nu mai are rost. Adolescentii si
adultii pot utiliza, in schimb, ape de gura, paste de dinti si gume de mestecat pe baza de fluor.
Cind alegi o asemenea pasta trebuie sa tii cont de cantitatea de fluor continuta si anume ma&imum 3,32> fluor in cazul
copiilor, ma&imum 6(> in cazul adultilor. Actiunea acestor produse /gume de mestecat, ape de gura0 nu este reala decit
daca se respecta un timp de contact de cel putin 6( minute.=u se mareste cantitatea de fluor, fara a intreba medicul.
Actiunea lui poate fi benefica si in doze foarte mici. In plus, un aport e&cesiv poate provoca o fluoroza /aparitia de pete
gri pe smaltul dintilor0. Daca, pe linga tablete, se mai ingereaza fluor si din alte surse /vezi apa pe care o bei, poate sa
contina fluor0, riscul aparitiei opacitatii danturii este aproape iminent.#luorizarea este contraindicata copiilor alergici la
fluor.
Doza cariopreventiv - reprezintF cantitatea de # care administratF pe cale generalF, are efect cariopreventiv ma&im, iar
riscul de apariHie a fluorozei este minim. -aloarea acesteia este de 4 mg7zi fluor./ %fectul cariopreventiv - semnificF fenomenul de
prevenire a producerii leziunilor carioase.0
Doza cariostatic - este datF de cantitatea de # ce poate opri evoluHia proceselor carioase./%fectul cariostatic - se referF la
acHiunea fluorului de a Entrerupe evolutia proceselor carioase.0'e obHine prin asigurarea zilnicF a 6-6,2 mg Di depinde de)
- aportul zilnic@
- vIrsta la care se Encepe administrarea@
- forma de aplicare, generalF sau localF@
- intervalul de timp cIt se asigura administrarea.
Gn cursul amelogenezei fluorul se acumuleazF En smalH, legEndu-se de fracHiunea mineralF, sau se incorporeazF En
reHeaua cristalinF pentru a face parte integrantF din cristal. Aplicarea localF ai compuDilor fluorului urmFreDte creDterea
rezistenHei smalHului En faHa agresiunii carioase prin modificarea compoziHiei Di structurii lui, sau prin formarea unor
straturi protectoare pe suprafaHa dintelui.
Mecanismele actiunii cariopreventive)
6. reduce solubilitatea smaltului in acizi prin Enlocuirea radicalul hidro&il rezultEnd cristale stabile de fluorapatitF@
4. reduce producerea de acizi in placa bacteriana@
2. favorizeaza remineralizarea smaltului decalcificat.
Incorporarea fluorului En cristal se face En trei etape)
En prima etapF ionii de fluor provenind din fluid pFtrund En EnveliDul de hidratare al cristalului@
En etapa a doua se poate produce un schimb Entre ioni de fluor al EnveliDului de hidratare Di ioni EncFrcaHi
negativ situaHi pe suprafaHa cristalului, care pot fi ioni hidro&il sau ioni carbonat /schimb heteroionic0. %ste posibil Di un
schimb isoionic Entre doi ioni de fluor.
En etapa a treia, mult mai lentF, o parte din fluorul de la suprafaHa cristalului poate migra En interiorul
acestuia /hidro&iapatita0 fi&Indu-se puternic de cristal. Ma$oritatea fluorului Encorporat En reHeaua cristalinF EnlocuieDte un
ion J.
-
.
4.Factorii care influeneaz procesul de incorporare a fluorului n
smal dup aplicarea topic a preparatelor preventive
4.1 Starea esuturilor dentare dure
6. M!"rsta# dintelui 'uprafaHa smalHului unui dinte care a erupt recent prezintF o serie de neregularitFHi, care
constituie En mod potenHial cFile de pFtrundere Di acumulare a elementelor e&ogene. Gn plus smalHul tInFr este poros, ceea
ce favorizeazF pFtrunderea Di difuzarea elementelor e&ogene. Incorporarea # En smalHul dinHilor tineri este favorizatF de
procenta$ul mare de carbonat /CJ20, care este uDor substituit de ionii de #.
4. Defectele de dezvoltare
2. Cariile
5. Concentraia fluorului n smal.
ConcentraHiile fluorului En Hesuturile mineralizate sunt foarte variabile , fiind En funcHie de numeroDi factori)
- fluoremia En cursul formFrii lor@
- perioada de timp En care subiectul ingereazF fluor@
- etapa de dezvoltare En momentul ingerFrii fluorului@
- rata de creDtere@
- vascularizare@
- suprafaHa Hesuturilor mineralizate En formare@
- suprafaHa cristalelor, porozitatea Hesuturilor pe cale de formare, gradul de mineralizare.
4.2 Proprietile preparatelor fluorului aplicate topic
4.2.1. Natura chimica a Fluorului
Multitudinea de compuDi fluoraHi aplicaHi local pot fi repartizaHi En douF grupuri) fluorurile minerale /fluorura de sodiu,
monofluorfosfatul de sodiu /M#!0, fluorura de staniu Di fluorurile organice /aminofluorurile0.
Aceste grupuri se disting prin) capacitatea de a elibera # din molecula sa Di proprietatea moleculei de a lega #. Capacitatea
de a elibera # din moleculF) cu e&cepHia M#! ionii de # sunt legaHi de restul moleculei printr-o legFturF ionicF, care realizeazF uDor
eliberarea # . Gn cazul M#! # este legat covalent cu restul moleculei Di este necesarF o hidrolizF pentru a elibera # Di a-l face activ.
AceastF hidrolizF, realizatF de enzimele salivare sau bacteriene, EncetineDte eliberarea fluorurii legate En aDa mod.
Aminofluorurile provoacF cea mai puternicF EmbogFHire a smalHului En #, chiar Di En concentraHie slabF. AcHiunea
lor cariopreventivF este datoratF pe de o parte # Di de altF parte efectului antienzimatic al fracHiunii organice la nivelul
plFcii bacteriene, precum Di al EmpiedicFrii formFrii plFcii ca urmare a proprietFHilor lor tensioactive. %ficienHa
cariopreventivF a aminofluorurilor a fost final marcatF de o reducere a cariei dentare cu (3-;3>.
4.2.2. PH-ul
Aplicarea soluHiilor fluorate cu !.-ul redus provoacF disoluHia parHialF a cristalelor la suprafaHa smalHului, iar ionii
de calciu eliberaHi reacHioneazF cu ionii de #, formInd Ca#4 Di En consecinHF are loc ma$orarea cantitFHii de # incorporat En
smalH. '-a constatat cF concomitent cu scFderea !.-ului remediului utilizat s-a ma$orat cantitatea ionilor de #, incorporaHi
En smalH. Dar la reducerea !.-ului mai $os de (,(, deDi continuF incorporarea # En smalH, cantitatea de fluorapatitF formatF
rFmIne neschimbatF. La tratarea pulberii de smalH cu ##A s-a depistat cF odatF cu creDterea disoluHiei smalHului se
ma$oreazF cantitatea de fluorapatitF formatF.
4.2.3. Concentraia F n preparatele aplicate topic.
+ratarea cariilor e&perimentale cu soluHii fluorate En prezenHa Ca Di !J5 demonstreazF cF modul de remineralizare
este valabil En funcHie de doza de # Di de durata tratamentului)
-dacF # este En concentraHie mare Di tratamentul este de scurtF duratF, se obHine o remineralizare a zonei superficiale En
timp ce leziunea sub-suprafeHei este puHin influenHatF /se pare cF # precipitF la suprafaHF sub formF de Ca#4 @
-dacF # este En concentraHie $oasF Di tratamentul este Endelungat, se observF remineralizarea progresivF a ansamblului
leziunilor.
4.2.4. Componena chimic a substantei de baa a preparatelor pre!enti!e 6.
'ubstanHele utilizate pentru a mFri viscozitatea preparatelor # de tipul hNdro&ieltilcelulozei au proprietatea de a reduce
viteza difuziei # Di pot reduce gradul de incorporare a ionului de # En smalH. 4.
1mectanHii - agenHii, care includ glicerinF, sorbitol Di propilen glicon, au proprietFHi de a reHine apa Di sunt utilizaHi pentru
a preveni uscarea gelurilor Di pastelor. !rezenHa glicerolului reduce cu 6(> incorporarea # En smalH din fluorura de sodiu
Di monofluorfosfatul de sodiu, micDoreazF efectul cariopreventiv al aplicFrii fluorurii de staniu susHin cF soluHia apoasF
23> glicerol nu reduce incorporarea # En smalH, iar dacF remediul de fluorare conHine 4> hNdro&ietilcelulozF sau 53-59>
sorbitol, # nu se incorporeazF En smalH. 2. +emperatura fluorurii,
EncFlzirea pInF la 2(
o
C a ma$orat de 4 ori cantitatea # incorporat En smalH En comparaHie cu aplicarea aceleeaDi fluoruri de
temperatura camerei. GncFlzirea soluHiei fluorate numai cu 6
o
C a ma$orat gradul de incorporare a ionului de # En smalH cu 6>.
5. Durata de contactare
cu suprafaHa smalHului Aceste caracteristici sunt
determinate de proprietFHile fizico-chimice ale substanHei de bazF, care asigurF aderarea, menHinerea remediului la
suprafaHa smalHului Di influenHeazF viteza de cedare a ionilor de # /42;0. (. -ehicolele fluorurilor-soluHiile, gelurile,
pastele sau lacurile fluorate Metodel e fluorizFrii locale sunt
reprezentate de )
a0 fluorizare localF prin peria$ cu paste de dinHi fluorate@
b0 fluorizare localF prin clFtiri orale@
c0 fluorizare localF prin aplicaHii topice.
Aplicarea topicF a fluorurilor En prevenirea cariilor a fost introdusF En practicF En ultimii (3 de ani. Aplicarea se
realizeazF prin pensulare dupF peria$ul profesional al dinHilor Di izolare cEt mai eficientF. GndepFrtarea plFcii bacteriene Di a
peliculei dobEndite de la suprafaHa smalHului, precum Di izolarea, uscarea corectF a dintelui garanteazF eficienHa fluorizFrii
topice.
'-a constatat oprirea din evoluHie a leziunilor carioase incipiente dupF aplicarea topicF a compuDilor fluorului.
"emarcabilF este Di creDterea rezistenHei faHF de atacurile acide ulterioare. AceastF rezistenHF este superioarF comparativ cu
cea a smalHului vecin.Gn prezent se folosesc urmFtoarele tipuri de preparate)
Fluorura de sodiu neutralF a fost e&perimentatF de Onutson /6:540 prin badi$onarea dinHilor cu =a# 4> timp de 2-
; min, de 2 ori pe an. "educerea DM#' dupF aplicarea topicF a =a # variazF de la :-(;>, iar reducerea medie a
incidenHei cariei constituie 4:>. Gn prezent =a# este mai puHin utilizatF, comparativ cu alHi compuDi, care sunt mai simpli
En utilizare, dar e&ercitF un efect cariopreventiv mai important. CombinaHia dintre fluorura de sodiu 9(> Di glicerinF 4(>
este cunoscutF sub denumirea de =afestezinF.
Fluorura de staniu En concentraHie de 6> , aplicatF de 4 ori pe an, reduce caria cu 29 >, efectul menHinEndu-se (
ani de la Encetarea aplicFrilor. Dezavanta$ul acestor aplicaHii este cF apar pigmentaHii brune pe smalHul tratat.!entru a mFri
eficienHa acestor geluri En prezent ele pot fi aplicate En Mgutiere speciale. Astfel, prin evitarea contactului cu saliva
concentraHia lor se menHine constantF un timp Endelungat.
Aminofluorurile sunt compuDii obHinuHi prin legarea fluorului anorganic /.#0 cu porHiunea aminF a compusului
organic.Aminofluorurile diferF de alHi compuDi organici de tipul P hNdrocarbons fluoridatedQ a cFrei fluorurF este direct
ataDatF de ionul de carbon.
%&perienHele de laborator au confirmat eficienHa aminofluorurilor) reducerea solubilitFHii smalHului, ma$orarea
cantitFHii ionilor de fluor depozitaHi En smalH, reducerea vitezei de acumulare a plFcii bacteriene Di, En ultimF instanHF,
prevenirea cariei e&perimentale.
%ficienHa cariopreventivF a aminofluorurilor a fost testatF En cursul cercetFrilor clinice) utilizarea pastelor de dinHi
la peria$ul dentar, a apelor de gurF Di a gelurilor prin aplicFri topice.
"ezultatele numeroaselor studii de aplicare topicF a soluHiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor fluorate au
demonstrat cF vehicolele fluorurilor influenHeazF eficienHa clinicF a remediilor cariopreventive . Apele de gurF fluorate
se utilizeazF pentru clFtirea gurii.
ConcentaHiile sunt urmFtoarele)
3,3(> =a# pentru clFtirea zilnicF
3,4> =a# pentru clFtirea sFptFmInalF
3,6> 'n#4 pentru clFtirea zilnicF
3,5> Am# pentru clFtirea zilnicF
3,4> Am# pentru clFtirea sFptFmInalF.
Fluidele au fost primele Di En decurs de mulHi ani au fost utilizate En calitate de vehicol de bazF al fluorurilor En
remediile cariopreventive. 'e aplicF soluHiile de 4>fluorurF de sodiu, 6-4> fluorurF de staniu, 6> aminofluorurF
-%LM%R sau 6,42> fosfofluorurF acidulatF. 'oluHiile fluorate sunt efective En reducerea ratei cariei dentare. GnsF
aplicarea topicF a soluHiilor este o mFsurF preventivF migFloasF, care necesitF mult timp Di, En ultimF instanHF, aplicFrile
soluHiilor fluorate sunt costisitoare En comparaHie cu beneficiul obHinut. Din aceastF cauzF au fost elaborate alte vehicole
ale fluorurilor, care pot fi aplicate mai simplu, economisind timpul specialiDtilor.
$elurile fluorate sunt preparate prin adFugarea substanHelor care mFresc viscozitatea compoziHiei la preparatele
fluorate. Avanta$ul utilizFrii gelurilor este posibilitatea aplicFrii lor En gutiere, care permit o economie considerabilF de
timp. 'e utilizeazF gelurile de 6,42-4>fluorurF de sodiu, 6-4> fluorurF de staniu, 3,5-6> aminofluorurF <%LM%R /ph
(,:0 sau 6,42> fosfofluorurF acidulatF.
%acurile fluorate. !entru a preveni cedarea imediatF, fluorurile au fost incorporate En lacuri, care au proprietatea
de a adera la smalH timp Endelungat Di asigurF eliminarea lentF a fluorului. Acest fapt ma$oreazF durata interacHiunii
fluorului cu smalHul fFrF a mFri numFrul aplicFrilor topice.
Lacul Duraphat conHine =a# /4,4 > #0, iar lacul M#luor-!rotector /3,9> #0 conHine fluoruri organice. 'tudiile in
vitro, efectuate de %denholm au elucidat cF dupF aplicFrile topice a lacurilor fluorate concentraHia fluorului la
profunzimea 4-( mm de la suprafaHa smalHului s-a ma$orat de la 6,333 ppm # pEnF la (,333 ppm # /MDuraphat0 Di 9,333
ppm # /M#luor !rotector0. DupF menHinerea En saliva sinteticF En decurs de 6 sFptFmEnF concentraHia fluorului En smalHul
dinHilor prelucrat cu Durophat a constituit 2(33 ppm #, iar En smalHul dinHilor prelucrat cu M#luor !rotector- (,(33 ppm #.
Arends Di 'cheethof au constatat cF aplicarea lacului fluorat inhibF decalcificarea smalHului Di formarea cariei
incipiente En condiHii in vitro. Gn studiile clinice, efectuate de Ooch Di !etersson au constatat o reducere cu 9(> a cariei
dupF aplicarea topicF de 4 ori pe an a lacului fluorat. GnsF un Dir de autori au concis cF aplicarea topicF a lacurilor fluorate
nu sunt mai eficiente En prevenirea cariei dentare, comparativ cu aplicFrile gelurilor fluorate.
Lacurile fluorate au fost utilizate de A.I."IbaCov Di coautorii, 6:92@ MaiSald, Beiger, 6:92@ MaiSald, 6:95 Di
'tamm, 6:9(. Autorii au constatat eficienHa cariopreventivF EnaltF a lacurilor Di au recomandat aplicFrile lacurilor # En
calitate de remedii preventive pentru aplicarea largF.
&.'e(nica de aplicare topic a fluorurilor
6. #luidele se aplicF prin pensulare sau prin aplicarea buretelor de vatF umezite En preparatele enumerate mai sus.
4. Belurile se aplicF prin pensulare sau En gutiere.
2. Lacurile fluorate se aplicF prin pensulare.
Aplicarea topic a )elurilor fluorate n )utiere
Butierele comercializate sau prefabricate asigurF o Enchidere marginalF astfel, ca gelul sF nu reflueze En cavitatea
gurii En timpul aplicFrii.
Gn prezent se utilizeazF urmFtoarea tehnicF de aplicare a gelurilor fluorate)
- curFHirea tuturor feHelor dentare cu a$utorul unei paste neabrazive, suprafeHele pro&imale fiind curFHate cu
a$utorul firului necerat sau a periuHelor interdentare@
- interiorul gutierelor se cFptuDeDte cu hIrtie absorbantF@
- En gutierF se aplicF circa 4-4,( ml gel@
- se aplicF gutiera, saliva menHinIndu-se sub aspiraHie timp de ( sau 6( minute, apoi gutiera se EndepFrteazF, iar
pacientul este invitat sF scuipe@
- se menHine aspiraHia salivarF timp de 63 minute@
- subiectul se va abHine timp de $umFtate de orF de a clFti gura, de a se alimenta sau de a-Di peria dinHii.
Cantitatea de fluor in produsele alimentare fluctueaza in limite largi.Asa plante ca graul, orzul, orezul,
mazarea,varza,macrisul,patrun$elul sunt apte de acumularea universala a fluorului.Cele mai bogate in fluor sint partile
verzi ale plantelor,ele continind de la 23 pina la 653mg7l de substanta uscata.%ste demonstrat faptul ca produsele
alimentare crescute pe soluri bogate in fluor il contin in cantitate sporita.%ste foarte importanta nu doar cantitatea absoluta
a fluorului in produsele alimentare,ci si cantitatea lui in condimente si apa cit si tehnologia prepararii alimentelor.J parte
din produse acumuleaza din apa mai mult fluor,altele mai putin.La circuitul fluorului in natura participa nu doar lumea
vegetala,ci si cea animala.In legatura cu aceasta un interes aparte il reprezinta datele despre cantitatea fluorului in
tesuturile diferitor animale.Continutul fluorului in produsele alimentare de origine animala se afla in urmatoarele limite)
-in carne-3,68-4,3 mg7.
-in unt-3,5-3,5( mg7Cg.
-in lapte si lactate- 3,2-3,9 l
-in oua-6,5;
-in peste/de apa dulce0-3,3:-3,48
-in peste de mare- 3,34-;5,5 mg7Cg.
!entru profila&ia fluorozei in localitatile cu continutul sporit de fluor in apa potabila este necesar de a aduce apa
cu continut redus de fluor.Alimentele trebuie sa contina produse bogate in calciu,care este antagonistul fluorului si
contribuie la eliminarea fluorului din organism.La copii se indica preparate de calciu si polivitamine,se e&clud din igiena
cavitatii bucale a pastelor de dinti cu continut de fluor si recomandare pastelor ce contin calciu.
*.+olul pastelor de dinti fluorurate in reducerea incidentei
cariilor si afectiunilor )in)ivale
Inflamatiile gingivale si cariile sunt afectiunile bucale cel mai des intalnite in randul populatiei. Aceasta patologie
este generata in mare masura de prezenta placii bacteriene care poate duce la aparitia cariilor, tartrului si a inflamatiilor
gingivale. +artrul in sine poate inrautati starea gingiilor, devenind prin aceasta mai mult decat o simpla problema estetica.
!astele de dinti pot reduce incidenta cariilor, a tartrului si a placii bacteriene, contribuind semnificativ prin aceasta la o
buna sanatate orala a populatiei.
In ciuda tendintelor din ultimii 63-6( ani, de prevenire a afectiunilor cavitatii bucale, cariile reprezinta inca o
afectiune larg raspandita. Din statisticile la nivel national referitoare la prevalenta cariilor in diferite tari europene, rezulta
ca, desi atenuata, aceasta problema nu a fost inca rezolvata.
'-ar putea chiar crede ca nivelul incidentei cariilor ar putea reveni la valorile din anii precedenti din 2 motive)
-in primul rand, finantarea programelor de prevenire a cariilor scade@
-in al doilea rand, programele de prevenire au devenit foarte greu de organizat din cauza ca participantii- care in prezent
sunt mai putin afectati de e&istenta cariilor- nu vad necesitatea participarii lor la acest tip de manifestari@
-in al treilea rand, din cauza ca tinerii, care nu sufera din cauza cariilor la fel de mult ca parintii lor, sunt greu de motivat
in a mentine o buna igiena orala deoarece ei nu Msimt nevoia acestui lucru. Jamenii trebuie convinsi chiar mai mult
decat inainte despre necesitatea imbunatatirii nivelului masurilor de prevenire a cariilor.
!reventia, in stomatologie, ca si in celelalte specialitati medicale, trebuie sa fie o prioritate, pentru ca numai prin
intermediul ei se poate reduce incidenta numeroaselor boli pe care le resimt astazi pacientii.Alaturi de medicii
stomatologi, medicii generalisti trebuie sa aiba notiunile stomatologice de baza necesare pentru a-si putea educa
pacientii. 1n pacient este cu adevarat sanatos numai daca toate problemele lui medicale sunt rezolvate, inclusiv cele
stomatologice.!roblemele legate de sanatatea orala sunt numeroase, dar in acelasi timp ar fi atat de usor de prevenit daca
intreaga comunitate medicala ar adopta o atitudine corecta.Aceste probleme sunt, in ordinea prevalentei lor in populatie)
cariile
afectunile gingivale
bolile parodontale
respiratia urat mirositoare
modificarile de culoare ale dintilor
hipersensibilitatea
!laca bacteriana este principala cauza a afectiunilor dentare. !laca se formeaza prin acumularea bacteriilor pe
suprafata dintilor, in primul rand datorita unui peria$ dentar insuficient sau necorespunzator. *acteriile componente ale
placii produc acizi care determina aparitia cariilor si a iritatiilor ce duc la inflamatii gingivale. De asemenea, ele produc
compusi volatili care contribuie la aparitia respiratiei urat mirositoare.
In momentul in care placa bacteriana se acumuleaza pe suprafata dintilor, incep etapele formarii cariei dentare)
Etapa 2 Etapa 2
Pierderea mineralelor
duce la aparitia
leziunii carioase
initiale.
Etapa 3 Etapa 3
Ulterior, caria se
extinde spre
dentina
subiacenta.
Etapa 1 Etapa 1
Suprafata smaltului
devine poroasa.
Ca
10
P!
"
#
$
!%#
2
& acizii din placa '(
Ca & P
.
.
.
.
.
.
.
..
.
De aici si pana la aparitia complicatiilor /pulpite, abcese, iar in final pierderea dintelui0 nu mai este decat un
pas.!eria$ul dentar si o igiena corecta si regulata contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene dentare si
afectiunilor gingivale cu peste (3 >.
J alta problema frecvent intalnita este prezenta tartrului. +artrul se poate forma prin calcificarea placii dentare,
dar s-au observat si depozite de substante minerale direct pe dinti, fara ca stadiul preliminar de placa dentara sa fi e&istat
anterior. In afara de faptul ca este inestetic, tartrul poate afecta negativ sanatatea gingiilor. Mandel si Baffar au
concluzionat in 6:;8 ca observatiile clinice din diverse studii arata ca prezenta tartrului supragingival limiteaza
mecanismele naturale de autocuratire, face igiena orala mai dificila pentru pacienti si reduce drena$ul din zonele
creviculare. Conform bazei de date a JM', marea ma$oritate a populatiei sufera de depuneri de tartru.
!rintre produsii de metabolism ai placii bacteriene se numara si compusii sulfurati volatili. Acestia sunt
responsabili in proportie de :3> de aparitia respiratiei urat mirositoare, problema de care sufera multi dintre pacienti. Alte
cauze ale respiratiei urat mirositoare, cu care trebuie facut diagnosticul diferential, sunt) boli diverse /diabet, afectiuni
hepatice si renale,T0, alimentatia, alcoolul si fumatul. Complicatiile
determinate de prezenta placii bacteriene pot, de asemenea, sa duca la e&punerea dentinei si aparitia hipersensibilitatii
dentare, o afectiune dureroasa si e&trem de neplacuta. Ma$oritatea pacientilor
zilelor noastre sunt preocupati de culoarea dintilor lor. Modificarile de culoare ale dintilor au cauze diverse, care se
cumuleaza de-a lungul timpului) alimentatia, fumatul, diverse no&e profesionale si multe altele. Acumularea pigmentilor
pe dinti determina colorarea smaltului, actiune ireversibila daca nu este urmata de un peria$ adecvat si regulat.
In concluzie, dintii pot
suferi de multiple afectiuni, insa toate aceste afectiuni pot fi e&trem de usor prevenite printr-o igiena orala corecta si
regulata si prin folosirea unei paste de dinti fluorurate de calitate. Inca din timpuri stravechi, oamenii au cautat si
descoperit mi$loace diverse de curatare a dintilor si cavitatii bucale. !rimele preocupari in acest sens apar in %vul Mediu
si %poca "enasterii) e&tracte de fructe, scoici arse si pulberi diverse."olul fluorului in protectia impotriva cariilor este
astazi o certitudine. Acest efect se realizeaza prin mecanisme multiple)
cresterea rezistentei dintilor fata de atacul acizilor produsi de placa@
intensifica procesul de remineralizare a smaltului@
inhiba metabolismul placii bacteriene.
%&ista multiple variante de eliberare a fluorului in pastele de dinti. Cele mai folosite sunt)
fluorura de sodiu
monofluorfosfatul de sodiu
=a#7=aM#!
aminofluorurile
Crest, prima pasta de dinti cu fluor, produsa de !rocter U Bamble, elibera acest element prin sistemul pe baza de
fluorura de staniu. In acelasi timp, !UB a utilizat si sistemul de eliberare a fluorului pe baza de monofluorfosfat de sodiu.
Aceste doua sisteme fluorurate au dominat piata producatorilor de pasta de dinti pentru o lunga perioada de timp.
Cercetatorii !rocter U Bamble au continuat eforturile de imbunatatire a eficientei anti-carie a pastei de dinti
*lend-a-Med. Atentia lor s-a indreptat catre fluorura de sodiu. Insa, problema ma$ora a fost reprezentata de mentinerea
nivelului activ si a biodisponibilitatii fluorului) fluorura de sodiu este incompatibila cu ma$oritatea sistemelor abrazive
folosite in pastele de dinti, datorita reactivitatii ei e&trem de mari. #luorura de sodiu este partial dezactivata de abrazivii
pe baza de calciu.=oul sistem =a#7silice a devenit patent !rocter U Bamble si este utilizat astazi in toate pastele de dinti
*lend-a-Med si Crest.
Fluoristat
Fluoristat

%fectele clinice ale fluorului in protectia anti-carie se pot realiza doar
daca fluorul este eliberat la nivelul smaltului dentar in forma sa ionica. Diferenta dintre fluorul total si cel ionic este
semnificativ in defavoarea formei ionice pentru marea ma$oritate a sistemelor fluorurate. 'istemul #luoristat prezinta
avanta$ul bio-disponibilitatii de 633 > a fluorului)
abraziv
fluor
total
ppm#
fluor
ionic
ppm#
placebo silice 0 12
)*P silice 1000 "0
)*P calciu 1000 +2
)*P,-a* calciu 1".0 21$
)*P,-a* silice 1".0 "/0
-a* *luoristat# silice 1100 1100
01ite 1221 01ite 1221
*io-disponibilitatea fluorului din #luoristat este demonstrata si prin masurarea aportului de fluor la nivelul
smaltului dentar prin diverse sisteme fluorurate. 'tudiul realizat in 6::6 a aratat superioritatea #luoristat-ului)
placebo placebo
S)*P S)*P
S)*P&-a* S)*P&-a*
Fluoristat Fluoristat -a*# -a*#
0 0
2 2
" "
$ $
/ /
10 10
12 12
3portul de fluor 3portul de fluor
01ite 1221 01ite 1221
Acelasi studiu a realizat o comparatie intre aportul de fluor la nivelul smaltului dentar si procentul de reducere a
incidentei cariilor prin diverse sisteme fluorurate)
1..1 1..1 3.2" 3.2" +.1/ +.1/ 13.2. 13.2.
0 0
. .
10 10
1. 1.
20 20
2. 2.
30 30
3. 3.
"0 "0
". ".
4 reducere carii 4 reducere carii
3portul de fluor 3portul de fluor
placebo placebo
S)*P S)*P
S)*P,-a* S)*P,-a*
*luoristat *luoristat
Deci, formula moderna a pastelor de dinti contine fluor ca principal ingredient cu rol de protectie impotriva
cariilor. Dar o pasta de dinti, pentru a fi eficienta, trebuie sa contina si alte tipuri de ingrediente, cu rol in prevenirea
celorlalte afectiuni orale. Aceste ingrediente Mterapeutice sunt)
A, a)entii anti,-acterieni care previn formarea placii -acteriene.
clorhe&idina
triclosan
compusi cu zinc
Clor(e/idina reprezinta de mult timp M'tandardul de Aur pentru actiunea ei impotriva placii si a afectiunilor
gingivale, fiind utilizata de peste 43 de ani. +otusi, ea este incompatibila cu ingredientii din pastele de dinti /arome,
coloranti, umectanti, agenti de legare, agenti de curatare si abrazivi. De aceea, s-a recurs la folosirea triclosanului si a
compusilor cu zinc ca agenti anti-bacterieni.
'riclosanul este un fenol cu spectru larg anti-microbian P-isher U "egos, 6:95Q. %ficacitatea sa impotriva
fungilor si a unui spectru larg de bacterii Bram pozitive si negative /inclusiv microorganisme implicate in gingivite0 a fost
dovedita stiintific. '-a dovedit clinic ca +riclosanul este eficient, fara a avea efecte secundare P'cheie, 6:;:Q. +riclosanul,
care a fost initial introdus in componenta apei de gura, s-a dovedit a fi eficace si in componenta pastelor de dinti.
+riclosanul are o actiune anti-bacteriana de lunga durata dupa peria$ul dentar)
5impul dupa peria6
4 participanti cu zonele de in1ibitie
0
10
20
30
"0
.0
$0
+0
/0
20
100
1 min 10 ore 12 ore
)ica
)edie
)are
(Hodson et al 1994)
%fect anti-bacterian de durata au si compusii cu zinc incorporati in pastele de dinti.
*,a)entii anti,tartru .
pirofosfatii
citrat de zinc
'istemele anti-tartru din pastele de dinti functioneaza ca inhibitori de crestere a cristalelor, ce intrerup
transformarea fosfatului amorf de calciu in saruri de calciu mai bine organizate. !irofosfatii leaga calciul si inhiba
formarea cristalelor, iar sarurile de zinc leaga fosfatii, avand acelasi efect.
C-agentii cu efect de albire)
silice abraziva
!rodusele moderne pot a$uta dintii sa-si mentina albul natural obtinut dupa o albire profesionala. +ratamentele
profesionale de albire au o eficienta mare, dar prezinta marele dezavanta$ ca nu pot fi utilizate decat de ma&. 6-4 ori pe an,
datorita posibilului efect nociv asupra smaltului dentar. De aceea, este nevoie de o modalitate de a pastra efectul de albire
obtinut dupa albirea profesionala. #ormula pastei de dinti *lend-a-med Medic Vhite contine particule speciale de silice
abraziva, care curata mai bine dintii, fara a fi mai abrazive. !articulele de silice sunt acum sferice si in cantitate mult mai
mare decat in celelalte paste de dinti.
D-a)entii cu rol in prevenirea respiratiei urat mirositoare.
compusii cu zinc
aromele
agentii anti-bacterieni
Ionii de zinc inhiba cresterea bacteriilor, reducand astfel productia de compusi volatili sulfurati /C-'0. Ionii de
zinc reactioneaza cu moleculele de C-' si previn respiratia urat mirositoare.
%,a)entii cu rol in prevenirea (ipersensi-ilitatii dentare.
azotatul de potasiu
Azotatul de potasiu interfera transmisia nervoasa si reduce astfel hipersensibilitatea. 'e reduce astfel durerea
resimtita de pacienti /in 65 zile0.
0.1ducaia sanitar n colectivitile or)anizate de copii.
!entru realizarea programului de prevenire Di combatere a principalelor afecHiuni stomatologice, un rol esenHial
revine acHiunilor de educaHie stomatologicF, de dispensarizare, precum Di controlului stomatologic profilactic de douF ori
pe an. %ducaHia sanitarF privind sFnFtatea oro-dentarF urmFreDte creDterea nivelului de culturF sanitarF a populaHiei,
conDtientizarea privind necesitatea Hinerii stFrii de sFnFtate buco-dentarF prin EnsuDirea unor deprinderi de igienF
nutriHionalF, de igienF buco-dentarF cu tehnicF eficientF de peria$. %ducaHiei sanitare trebuie sF i se acorde o atenHie
crescutF Di sF i se gFseascF loc alFturi de alte metode fundamentale de tratament. Din acest punct de vedere, orice cabinet
stomatologic trebuie sF devinF un centru de popularizare Di de instruire cu privire la metodele Di mi$loacele de prevenire a
afecHiunilor stomatologice.
Metode de educaHie sanitarF)
6. educaHia colectivF generalizatF@
4. educaHia colectivF En grup@
2. educaHia individualF.
Avanta$ul educaHiei colective generalizate se datoreazF faptului cF poate fi informatF concomitent o mare parte din
populaHie En termeni de timp reduDi, EnsF, mesa$ul mass-media este impersonal, el se adreseazF tuturor, deci altora, Entr-
adevFr, din moment ce o informaHie e generalF, ea nu ni se adreseazF direct, putInd fi ocultatF cu uDurinHF. 'e adaugF
faptul cF cu cIt subiecHii sunt mai tineri, cu atIt mai puHin au conDtiinHa temporalitFHii lor.
Gn cabinetul stomatologic, situaHia e diferitF, cFci medicul nu emite o informaHie generalF care se adreseazF tuturor
indivizilor, iar pacientul este mai apt sF recepHioneze mesa$ul, deoarece fiind Entr-un loc izolat, prote$at de indiscreHii, i se
poate capta atenHia printr-o discuHie individualF. !rocesul instructiv-educativ desfFDurat continuu Di sistematic En cadrul
instituHiilor de educaHie Di EnvFHFmInt /educaHia colectivF En grup0 permite formarea unor deprinderi trainice, care ulterior
se vor transforma En necesitate igienicF Di vor deveni o parte constituitivF a Entregului comportament al copilului.
2.3etode de cercetare asupra pacientilor
Incidenta cariei,indicator care se determina prin raportarea numarului copiilor cu carie dentara la numarul total de
inspectii dentare.'e masoara in procente)
Incidenta cariei W nr copiilor cu carie dent.7nr cercetarilor & 633>@
In procedura de determinare a incidentei cariei dentare,in grupa copiilor cu carie dentara sunt inclusi atit copii ce au
nevoie de lecuire,cit si copii ce nu au nevoie de ea.
Intensitatea cariei,se caracterizeaza prin nivelul afectiunii dintelui cu proces cariat si se determina prin media
indicatorilor CJ%Xco. CJ% reprezinta inde&ul pentru dintii permanenti,iar ,,co reprezinta inde&ul pentru dentitia de
lapte.
CJ%)
C-dintii permanenti afectati de carie@
J-dintii permanenti cu obturatie@
%-dintii permanenti e&trasi.
co)
c-dintii de lapte afectati de carie@
o-dintii de lapte obturati.
Inde&ul CJ%Xco dentar-suma dintilor cariati si obturati,atit permanenti cit si de lapte,plus la acestia sunt adaugati si dintii
permanenti de$a inlaturati.
La determinarea inde&ului CJ% dentar,dintele care are obturatie si carie se va lua in calcul drept dinte cariat.
Intensitatea cariei W 'uma inde&ului CJ%Xco la copii e&aminati7=r copiilor e&aminati care au carie.
4.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilor
3etoda Fiodor !olotc(in
Consta in vopsirea partii vestibulare a sase dinti frontali de $os cu solutia 'hiller-!iserev.Depunerile dentare se
coloreaza intr-o culoare cafenie inchisa.'tarea igienica a cavitatii bucale se determina cu o scara de notare cu ( grade.
I. Colorarea a intregii parti a dinteluiY- grade.
--275 < I- < grade.
--674 < III < grade.
--675 < II < grade.
-- ine&istenta culorii < I grad.
Calculele se fac dupa formula)
OedWZ Oi 7 n
1nde)
Oed < indicatorul igienic general@
Oi < gradul de curatire a dintelui@
n < numarul dintilor cercetati.
Indicatorul igienic al cavitatii bucale se gradeaza in felul urmator)
6.6-6.5 < ingri$ire buna/optimala0@
6.(-6.; < satisfacator@
6.:-4.( < nesatisfacator@
4.8-2.; < rau@
2.:-( < foarte rau.
Indicatorul igienic care atinge gradul 4,8 si mai mult demonstreaza lipsa unei ingri$iri regulate a cavitatii bucale.=orma
indicatorului igienic nu trebuie sa depaseasca gradientul 6.6-6.( grade.
15.Analiza cazurilor
10.1Cazul 1(!aminarea copiilor de la 1"# pina la 3 ani$
Au fost e&aminati un grup de copii in numar de 64 cu virsta 6,(-2 ani.'-a depistat ca la toti au fost afectati dintii
superiori frontali.Ca factor eteologic in cadrul acestor patologii este consumul frecvent de zahar asociat cu secretia redusa
de saliva,alaptarea prelungita la sin in special noaptea datorita lactozei din laptele matern sau hranirii indelungate din
beberon cu bauturi cu continut ridicat de zahar,imbogatite cu vitamina C.Aparitia afectiunilor se datoreaza contactului
substratului cariogen cu suprafetele vestibulare ale dintilor frontali timp indelungat,nivelul scazut de salivatie in orele de
noapte si micsorarii functiei de tampon a salivei.Brupul incisiv inferior nu este implicat in proces datorita prote$arii de
limba si saliva.Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul)
---la ( copii au fost depistate normele 6.6-6.5 /ingri$ire buna0@
---la un copil au fost depistate normele 6.5-6.;/satisfacator0@
---la 5 copii au fost depistate normele 6.:-4.(/nesatisfacator0@
---la 4 copii au fost depistate normele 4.8-2.;/rau0@
---la 3 copii au fost depistate normele 2.:-(/foarte rau0.
Dupa discutii cu parintii)s-a e&plicat de a micsora timpul de alimentatie nocturna cu bauturi dulci si sau
administrat microelementele necesare de fluor prin metodele descrise in lucrare pentru o prote$are mai buna a dintilor
impotriva cariilor.'-a efectuat un control profilactic peste trei luni.Complicatii nu s-au depistat si de asemenea nici un fel
de defecte la toti pacientii evaluati anterior.
10.2Cazul 2(!aminarea femeilor insarcinate $ Deficitul
fierului in organism se formeaza in urma alimentatiei irationale cu un continut mic de fier si dereglarea asimilarii lui in
organism in urma diferitor procese inflamatorii a sistemului gastric,iar daca vorbim despre femeile insarcinate,aceasta
grupa de persoane este mai predispusa la insuficienta fierului in organism decit celelalte grupe de persoane.Astfel,in
scopul cercetarii continutului acestuia in organismul gravidelor,au fost e&aminate : femei insarcinate cu diagnoza anemie
ferodeficitara.In urma controlului la ( au fost depistate carie multipla,iar papilele limbii erau netede.La trei au fost
depistate erozii in regiunea cavitatii bucale,acuzau uscaciune,senzatie de intepaturi,arsuri,amorteli a cavitatii bucale,iar o
pacienta avea cavitatea bucala si dentitia perfect sanatoasa. Astfel lor le-a fost prescris tratament cu preparate de fier si
tratament stomatologic.!este 4 luni au fost facute e&aminari.'-au depistat rezultate pozitive si s-a indicat continuarea
tratamentului mai departe pina la momentul sarcinii si chiar o luna dupa.
10.3Cazul 3(!aminarea ele%ilor$
Au fost e&aminati 4( de elevi cu virsta cuprinsa intre 65-68 cu diferite defecte carioase,in diferite stadii de
dezvoltare. Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul)
---la 66 copii au fost depistate normele 6.6-6.5 /ingri$ire buna0@
---la ( copil au fost depistate normele 6.5-6.;/satisfacator0@
---la 4 copii au fost depistate normele 6.:-4.(/nesatisfacator0@
---la ( copii au fost depistate normele 4.8-2.;/rau0@
---la 2 copii au fost depistate normele 2.:-(/foarte rau0.
In urma interogarii elevilor asupra modului de ingri$ire s-a determinata ca 63 elevi curata dintii corect regulat,2
negli$eaza igiena cavitatii bucale,64 curata regulat,dar nu corect.'-a e&plicat regulile de igiena a cavitatii bucale,rolul
alimentatiei corecte,la cei cu carie multipla li s-a administrat -I+A#+J" si proceduri locale cu gel fluorat.La e&aminarea
repetata peste [ de an s-a determinat un rezultat pozitiv.Indicile de frecventa de intensitate nu s-a marit.Indicele de igiena
a cavitatii bucale s-a imbunatatit considerabil.
11.Concluzii.
Igiena orala corecta este elementul esential al pastrarii unei bune sanatati orale.
#luorurile $oaca un rol important in remineralizarea smaltului dentar si in protectia impotriva cariilor.
!astele de dinti fluorurate trebuie sa elibereze fluorul in forma sa ionica pentru a fi eficiente.
#luorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca #luoristat-ul, ofera cel mai inalt nivel de aport
al fluorului la nivelul smaltului /in vitro si in vivo0.
#luorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca #luoristat-ul, ofera o eficacitate clinica in
protectia anti-carie nedepasita de nici un alt sistem de eliberare a fluorului.
!asta de dinti *lend-a-med contine si o serie de alti ingredienti cu rol in prevenirea formarii placii
bacteriene /+riclosan0, anti-tartru /pirofosfati0, cu rol de albire /silice abraziva0, cu rol de prevenire a
respiratiei urat mirositoare /arome, agenti anti-bacterieni0 si ingredienti cu rol de prevenire a
hipersensibilitatii dentare /azotatul de potasiu0.
!astele de dinti fluorurate *lend-a-med, cu #luoristat ca sistem de eliberare a fluorului, utilizate
zilnic, alaturi de un peria$ corect, contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene si a
afectiunilor gingivale.
12.6i-lio)rafie.
A&elsson U Lindhe- +he distribution of pla\ue and gingivitis and the influence of tooth brushing hand in a
group of 'outh Vales 66-64 Near-old children, ?. Clin. !eriodontol., 65)85-(94 /6:;90.
D.?.Vhite, "eactivitN of fluoride dentifrices Sith artificial caries. ]uantitative aspects of a\uired acid
resistance /AA"0) #luoride uptaCe, retention, surface hardening and remineralization, ?. Clin. Dent., 2, 8-65,
6::6.
#aller et al, 'alivarN %ffects on in vitro ActivitN of 'odium #luoride and Amine #luoride dentifrices, Caries
"es., 4(, 426, 6::6.
Bodoro$a !., *urlacu -. ACurs de stomatologie infantilFA, 6::4.
Bodoro$a !., Lupan I. Di al. ^'tomatologie pediatricF En teste, 6:::.
Bafar M. ^Caria dentarF, *ucureDti, 6::(
Brivu J. A!revenHia En stomatologieA, +imiDoara, 6::(.
Cura %. ^!edodonHie, IaDi, 4333.