JOCURILE COPIILOR LA VARSTA ANTEPRESCOLARA

Educatoare: Ionel Atena Steluta

In perioada anteprescolara copilul traieste foarte multe
experiente noi si trece prin multe transformari. Se traieste
o noua experienta de viata prin integrarea copilului in
interrrelatiile grupului familial, si incepe sa sesizeze
regulile, interdictiile, orarul, si stilul de viata al familiei,
modul de organizare si functionalitatea ei. In acelasi timp
se consolideaza autonomia, se perfectioneaza deplasarea
si se nuanteaza comunicarea verbala ceea ce stimuleaza
dezvoltarea intregii activitati psihice.
Copilul devine tot mai constient ca activitatea cu
obiectele este dependenta de dorintele si vointa sa. El
ralizeaza ca este subiect al activitatii si poate efectua o
multitudine de actiuni. Jocul este terenul de mainfestare al
potentialului psihic.
In perioada primei copilarii se dezvolta jocul de
manipulare sub influenta trebuintei interne de a actiona.
Activitatea ludica este incarcata de disponibilitati
psihoafective imaginative si ocupa o parte a zilei. Jocul se
realizeaza spontan si cu placere ceea ce si produce
satisfactii copilului. In joc patrund treptat evenimentele
vietii si decupaje situationale.
aca in primul an de viata, copilul simtea placerea in a
se juca cu propriile maini, cu aruncarea obiectelor, intre !"
# ani jocul se incarca de o ampla simbolistica ce"i creeaza
o forma de participare deosebita.
Simbolistica jocului se complica treptat incepand de la
manuirea de obiecte subordonate imagisticii ludice la
manuirea in care copilul devine un personaj imaginar.
Copilul poate deveni in joc avion, masina, tren dar si
pisica, iupuras, mama, etc. $otusi este dominant inca jocul
cu obiecte, iar actiunea eare un caracter difuz,
ceea ce nseamn c anteprecolarul are abilitatea de a nlocui un obiect
care nu este prezent, cu un simbol care poate fi reprezentat de cuvinte,
obiecte, imagini mintale sau aciuni (e: o bucat de lemn poate deveni
un telefon mobil, o main sau un animal etc!"!
#rincipalele tipuri de $ocuri, specifice v%rstei anteprecolare sunt:
ntre 12-18 luni: $ucrii pe rotile (care pot fi mpinse i trase",
diferite animale din plu, mingi (cu diametrul mai mare de &' cm",
clu ( balansoar, cuburi mari de lemn sau plastic, )ego de
dimensiuni mari, $ucrii polifonice, $ucrii pentru baie (rute, peti
sau *ipopotami din plastic, recipiente care pot fi umplute cu ap"
etc!+
ntre 18 luni-2 ani: $ucrii ce se pot transporta dintr,un loc n altul
($ucrii pe rotile", $ucrii muzicale, cuburi de lemn sau plastic, cutie
mare cu nisip - ap, forme pentru nisip, lopic, gletu, ppui
i crucioare pentru ele, animale de plu, msu i scunel,
instrumente muzicale, crticele de carton, csu de $oac,
mainue mari pe care le poate manipula uor, $ucrii ce pot fi
sortate, popice de plastic, $ucrii care se introduc una n alta
(incastre" etc!+
ntre 2 ani - 2 ani i ju!tate, apar preferine n funcie de se
(astfel bieii manifest interes fa de mainue, iar fetele fa de
ppui"! Se recomand prinilor s lase copilului libertatea de a
alege, la magazin, $ucria pe care i,o dorete (n sensul n care
acetia nu trebuie s ngrdeasc desc*iderea unui copil fa de
$ucriile specifice seului opus"! Adeseori, una din $ucrii este
investit cu statutul de cel mai bun prieten! .e asemenea, la
acest v%rst copiii ador s sar, s se caere i s arunce, deci
au nevoie de $ucrii care s le permit s fac toate acestea! Alte
$ucrii recomandate n afar de cele amintite mai sunt: ec*ipament
de $oac pentru grdin (leagn, un topogan micu, loc de crat",
cuburi imprimate cu numere i litere, puzzle mic cu animale sau
persona$e din desene animate, ppui ce pot fi sc*imbate de
*aine, *rnite, mbiate, ppui ce pot fi manipulate cu m%inile i
degetele (teatru de ppui", $ucrii care imit aspiratorul, cruciorul
de cumpraturi, telefonul+ aeroport, autostrad, ferm cu animale,
trenule pe ine , toate n miniatur , creioane de colorate, carioci,
cret colorat (toate non,toice" cri de colorat etc!+
ntre 2 ani i ju!tate - " ani, sunt pe rol $ocurile de imitaie a
adultului (cum vorbete acesta la telefon, cum ofeaz etc", dar i
tricicleta, crile de poveti etc! )a acest v%rst copii au de$a o
bun coordonare a m%inilor i degetelor i prefer s taie, lipeasc,
s deseneze, s fac teatru de papui sau un puzzle simplu+
%utem aprecia ca se poate vorbi de un debut al
jocurilor colective cu roluri spre # ani. In acest context
simbolistica ludica este relativ coerenta si actiunea tinde sa
curpinda sporadic mai multe personaje. In jocul cu subiect
apar elemente de imitatie prin acordarea anumitor roluri
altor copii sau adulti. $ot mai frecvent se poate pune in
evidenta interesul pentru joc care este, din ce in ce mai mare
ceea ce denota organizarea primara a sensurilor experientei
acumulate. Cu cat jocul e mai complex cu atat apar mai
pregnant conduite de noi si atitudini &atractie, simpatie,
atentie afectiva'. atorita limbajului, obiectele incep sa aiba
functionalitati diverse si se manifesta socializarea activitatilor
ludice.
Starea de sanatate a copiilor si buna dispozitie imprima
continuitate si diversitate jocurilor.
Se poate constata ca acei copii care sunt vigurosi se
joaca o buna parte din timp si au interese conturate pentru
directia jocului in timp ce copii cu o sanatate mai subreda se
joaca mai mult singuri si in liniste.
Copiii cu handicap de intelect sau senzorial nu stiu sa se
joace si nu pot sa se coreleze cu partenerii. Jocul este mai
sarac in actiuni si nu se poate desprinde directia spre care
evolueaza. In genere nu se verbalizeaza si jocul se
desfasoara dupa o schema simplista, ramanand adeseori in
stadiul de manuire a obiectelor.
La " ani sunt caracteristice $ocurile cu subiect care stimuleaz
imaginaia (fetia face pe medicul, biatul pe soldatul"! /oaca 0de,a
mama i de,a tata1 este foarte popular! .e asemenea, $ocurile
inspirate din realitatea cotidian, cum ar fi: 0de,a doctorul - asistenta1,
precum i roluri de ficiune, cum ar fi cele inspirate din cri sau din
filme, ca de eemplu: 0de,a vr$itoarea1, 02mul #ian$en1 etc! 3rile l
intereseaz tot mai mult+ privete imaginile i inventeaz tot felul de
nt%mplri! .ar mai presus de toate i place s i se povesteasc!
In schimb copilul normal de ("# ani se joaca, se
antreneaza putand coopera pentru unele actiuni, dar din
cand in cand se opreste spre a se odihni si observa jocul
partenerilor. Sunt importante momentele de observatie care
constituie un fel de participare la jocul altora. Cooperarea
poate fi uneori dificila si dramatica, iar aleori de complezanta
prin afisarea surasului si a declaratiei de asistenta &vino sa
vezi ce fumos ma joc eu)'. $otusi atitudinea copilului fata de
cei din jur este diferita. *ata de copiii mai mici este mai
intelegator si cooperant, iar fata de copiii mai mari devine
mai activ si integrat. ar cel mai integrat este jocul cu
adultii.
Spre sfarsitul perioadei, relatiile in joc ale copilului se pot
imparti in active, pasive &pozitive si negative' si defensive.
%rin relatiile pozitive active se pot enumera situatiile in care
copilul da o jucarie, mangaie un copil sau ii propune sa faca
schimb de jucarii. +elatiile active negative sunt legate de
insusirea unei jucarii ce nu"i apartine. %rintre relatiile pasive
pozitive se pot aminte cele in care copilul accepta luarea
jucariei de alt copil, pasive negative, cand plange sau fuge
de copilul care se apropie sa"i ia jucaria. Cele defensive se
manifesta tot prin fuga sau prin solicitarea adultului in
aparare.
In buna masura comportamenul copiilor in joc este
influentat de familie. Structura si stilul de viata al familiei,
obiceiurile si nivelul de cultura sunt elemente ce se regasesc
in formele activitatii ludice.
Adultul ocup rolul primordial (mama promoveaz, mai ales
$ocuri verbale i de inteligen, iar tata prefer $ocurile fizice"! #%n la
4 ani, copilul nu tie s se $oace cu ali copii i nu este vorba de
egocentrism ci, n primul r%nd, de carenele unor trsturi pe care le
reclam $ocul, privind distributivitatea ateniei, capacitatea de
cooperare etc! 5n consecin, p%n la aceast v%rst, c*iar dac sunt
plasai mpreun, copiii respectivi se spioneaz reciproc, eventual i
sur%d, dar fiecare acioneaz pe cont propriu!
#%n la v%rsta de 4 ani, nu trebuie s i se pretind copilului s fie
ordonat c%nd se $oac! 6i cu toate acestea singurul lucru pe care l
poate pretinde adultul este s fie a$utat la str%nsul $ucriilor!