DEFICIENA DE VEDERE

Problematica tiflopsihopedagogiei
Conf. Univ. Dr. Florin Emil Verza
Definiie:
iflopsihologia este o ram!r" a psihopedagogiei speciale sa! a defectologiei#
a$%nd ca obiect de st!di! legile specifice &i fenomenele ce caracteri'ea'"
de'$oltarea di$erselor str!ct!ri ale personalit"ii deficienilor $i'!ali (ne$"'"tori
&i ambliopi)# a instr!irii &i ed!c"rii acestora# c! scop!l f!ndament"rii &tiinifice a
m"s!rilor &i metodelor menite s" contrib!ie la rec!perarea &i integrarea social" a
diferitelor categorii de deficieni.
Iniial, deficiena de vedere produce un dezechilibru la nivel
comportamental, influennd, negativ, relaiile ubiectului cu mediul
!ncon"ur#tor. $a deficienii de vedere din na%tere, de%i apar
dificult#i de relaionare, teniunile interioare unt mai redue, pre
deoebire de handicapul de vedere urvenit &accidente, boli ' unde
dezechilibrele unt foarte puternice, iar fr#mnt#rile !l marcheaz# pe
individ toat# viaa.
Ete de menionat faptul c# !n problematica tiflopihologiei intr# nu
numai cazurile de cecitate total#, dar %i categoriile de deficieni care
prezint# diferite grade de diminuare a vederii, de la ambliopia u%oar#
pn# la ambliopia grav# %i cecitatea practic# &orbii cu vedere
rezidual#'.
(iflologia, cu ubramurile ei, tiflopihologia %i tiflopedagogia,
marcheaz# %i ea caracterul de diciplin# de grani# din cadrul
pihopedagogiei peciale &defectologie' %i ete centrat# pe tudiul
particularit#ilor pihice ale deficienei de vedere, evoluia activit#ii
pihice %i dezvoltarea operaiilor intrumentale , contituirea
tructurilor de peronalitate %i organizarea activit#ii intructiv )
educative , a celor educaional ) recuperative !n vederea preg#tirii
ubiectului pentru via#. *n acet cop, din tiflopihologie +a
difereniat o parte pecial#, denumit# tiflometodic#, a,at# pe
metodologia pred#rii diciplinelor de tudiu cuprine !n programa
%colar# , iar din tiflopihopedagogie +a contituit tiflotehnica, ca
parte teoretico+practic! a contruirii %i foloirii materialului didactic
%i a aparaturii de utilizare !n activit#ile colare.
Deficiena vizual# poate fi parial#, cand diminuarea acuit#ii vizuale
centrale ete cuprin# !ntre -,-. ) -,/&ambliopia' au total#
&cecitatea'.
Unele ociet#i din antichitate, ct %i de mai trziu, valorizau pe unii
nev#z#tori pentru !nelepciunea de care d#deau dovad#, %i din
rndul lor e contituia fatul comunit#ii & fetnicii '. Depre 0omer,
autor al Iliadei %i 1dieei, e pune c# era nev#z#tor, iar "utiia era
!nf#i%at# prin chipul zeiei 2tena, legat# la ochi. 2ceia%i apreciere
deoebit# pentru competena nev#z#torilor l+ar fi determinat pe
cunocutul filoof Democrit &34-+56- !.e.n ', ca la b#trnee, #+%i
provoace orbirea, tr#ind cu convingerea c# !n felul aceta !%i a"ut#
piritul # p#trund# tot mai adnc !n tainele cunoa%terii. 7ai trziu,
2ritotel , preocupat de aceat# deficien#, a !ncercat # e,plice
orbirea din perpectiv# filoofic# %i a ubliniat implicaiile aceteia
!ndezvoltarea fiinei umane. 8edagogul 9omen:i a demontrat
neceitatea intruirii orbilor pornind de la evidenierea capacit#ilor
lor pihice, iar filooful francez Diderot, !n lucrarea intitulat#
; <crioare aupra orbilor ;, reu%e%te # urprind# caracteritici
pihice importante pentru domeniul tiflopihologiei & prieteni ai
ordinii, cunoa%terea obiectelor cu a"utorul tactului, aprecierea cu
precizie a timpului prin coniderarea ucceiunii ideilor %i a
aciunilor etc.'.
Etiologie &i clasificare *n deficiena de $edere
=u e,it# factori deoebii care # determine pierderea total# au
numai parial# a vederii, %i de aceea cauzele cecit#ii %i ambliopiei
nu pot fi tudiate eparat. 2tfel, gravitatea deficienei ete
dependent# %i de modul cum unt receptai de organim factorii
repectivi, vrta la care e produce deficiena, rezitena
organimului au fragilitatea acetuia, capacitatea individului de a
dep#%i momentele grele , etc. Ca atare, dintre cele mai cunocute
%i frecvente cauze %i forme ale deficienei de vedere le menion#m
pe urm#toarele>
!lb!r"rile refraciei oc!lare (ametropiile '
Formarea imaginii retiniene normale depinde de dou# elemente
principale>
+ !n primul rnd, de tarea de refracie a ochiului ?
+ !n al doilea rnd, de tranparena perfect# a mediilor refrigerente.
@ezult# c# principala condiie pentru formare corect# %i adecvat# a
imaginilor pe retin# cont# !n tructura normal# a globului ocular
&fig.A' . 1chiul care prezint# o refracie normal# e nume%te
emetrop, iar tulbur#rile de refracie e numec ametropii, iar
funcionalitatea normal# depinde de integritatea tuturor elementelor
e,terne %i interne .
Iriul
$igamentul upenor al
critalinului &Bonula Binn'
8roceele ciliare
Con"unctiva
1ra errata
<clerotica
Coroida
7acula lutea
cu fovea centrali
8apila optic#
Corneea
Critalinul
Unghiul iriului
Corpul ciliar cu mu%chiul ciliar
7embrana
ciliar#
@etina oarb#
7u%chiul
drept lateral
Fig. A ) <tructura globului ocular &dup# ECcle'
Ca ametropii putem vorbi de>
a)+ Miopia.
,chi!l miop pre'int" anomalii morfof!ncionale# din care re'!lt" formarea
focar!l!i ra'elor de l!min" *n faa retinei# astfel *nc%t imaginea retinian" de$ine
neclar" (fig+- )+
7iopul percepe clar obiectele aflate !n apropiere, acetea fiind
e,act reprodue pe retin#, pre deoebire de obiectele aflate la
ditane mai mari, care unt v#zute difuz. Corectarea optic# a
miopiei e realizeaz# cu lentile divergente, concave & notate cu
minu '.
Fig /. ) <chema form#rii imaginii pe retin#
$a rndul lor , miopiile pot !mbr#ca dou# forme >
. miopia benign" & au %colar# ' > e caracterizeaz# printr+o
dinamic# progreiv# lent#. Cre%terea miopiei benigne continu#, de
obicei, numai pn# la vrta de /-+/A ani &att ct e,it# tendina
de cre%tere a !ntregului organim '. *n general, miopia benign# nu
dep#%e%te 4 pn# la A- dioptrii.
1biectul
Imaginea
+ cea de a doua form# de miopie ete miopia malign" &miopie foarte
progreiv# ' . 2ceata trebuie privit# ca o afeciune ocular# grav#,
prezentnd o tendin# progreiv#, ceea ce face # e a"ung# uneori la
A.+3- dioptrii. *n cazul miopiei ce prezint# multe dioptrii, corectarea nu e
poate realiza dect partial.
b)+ /ipermetropia
Const" *ntr.o refracie dimin!at" sa! *ntr.o mic&orare a diametr!l!i antero.
posterior al ochi!l!i# astfel *nc%t focar!l principal al ra'elor de l!min" se formea'"
*n spatele retinei# imaginea retinei fiind# de asemenea neclar"+ ,biectele s!nt
percep!te mai clar la distan" &i mai dif!' *n apropiere+
Copii %i tinerii compeneaz# relativ u%or hipermetropia mic#
%i medie prin proceul acomod#rii, fiind vorba, !n acet caz, de
hipermetropie latent# & nu unt neceare mi"loace optice ) lentile '.
*n cazul hipermetropiei mai mari, care e datoreaz# unei malformaii
oculare &globul ocular ete mai curt ' %i atunci e aociaz# cu
ambliopie congenital#, e recomand# cori"area optic# integral#
&lentile conve,e, notate cu D '.
0ipermetropia nu trebuie confundat# cu prebiopia
&prebiia', care nu ete un viciu de refracie, ci o manifetare fiziologic# pentru
vrtele de pete 3.+.- ani, datorndu+e pierderii elaticit#ii critalinului, deci a
acomod#rii &fig.3'.
c+) Astigmatism!l
Datorat unei tructuri deficitare a corneei care prezint# !n fiecare
meridian o alt# putere de refracie, rezlutnd imagini retiniene
deformate & punctul poate fi v#zut ca virgul#, cercul ca un elipoid'.
<i atigmatimul poate cuprinde forme particulare de tipul miopic,
hipermetropic %i foarte rar atigmatim pur.
Cori"area optic# e obine cu a"utorul lentilelor cilindrice.
2tigmatimul mare %i congenital e aociaz#, frecvent, cu o
ambliopie !nn#cut#.
d+) Ani'ometropia
Ete determinat# de e,itena unei diferene de refracie intre cei doi
ochi din care unul ete emetrop iar cel#lalt cu tulbur#ri de refracie
&ametrop'. E,it# %i poibilitatea ca ambii ochi # fie ametropi, dar
cu puteri de refracie diferite.
-+-+-+ ,pacit"ile mediilor refringente.
1pacifierea mediilor de refracie, care !n mod normal unt perfect
tranparente, duce, !n funcie de localizare %i e,tinderea opacit#ilor
, la deficiene vizuale de diferite grade .
2cete opacit#i ale mediilor refrigerente unt determinate de
traumatime grave, procee inflamatorii grave, ditrofii ireveribile,
de ucare a corneei %i de factori care au acionat !n viaa
intrauterin# &factori congenitali'.
Dintre traumatime, amintim pl#gile, provocate de corpi tr#ini %i
arurile, cauzate de ubtanele bazice %i acide. *n acete cazuri,
vindecarea e face, de cele mai multe ori, cu alter#ri cicatriciale
pronunate.
8roceele inflamatorii care provoac# opacit#ile definitive ale
corneei debuteaz# ori pe con"unctivit# %i e e,tind ecundar aupra
corneei, ori apar direct pe cornee. Dintre proceele inflamatorii
amintim > oftalmia blenoragic# a nou+n#cuilor, trahomul, crofuloza
cornean#, :eratita perenchimatoa# %i ulcerul erpigino.
a. Keratita
<e manifet# in a doua decad# de vrt# prin cre%terea ditoriunii
cmpului vizual %i a vederii la ditan#. Ete recomandat tranplantul
de cornee &:eratoplatie' %i lentile de contact rigide.
b. Leucomul
<au opacifierea cornean# cicatriceal# ) apariia unei cicatrici
groae, albe, care uprim# parial au total tranparena corneei prin
blocarea circulaiei umorii apoae rezultnd c#derea enibilit#ii de
contrat, a acuit#ii vizuale %i apariia cotoamelor.
c. Cataracta
Congenital# au dobndit#, cont# !n opacifierea total# au parial#
a critalinului %i are la baz# cauze de genul into,icaiilor
medicamentoae, agenilor fizici, rubeolei, etc
d. Aniridia
$ipa membranei iriului au ubdezvoltarea acetuia ) ete o boal#
ereditar# care duce la diminuarea acuit#ii vizuale cu pn# la /EA-,
fotofobie, !ngutarea cmpului vizual, cataract#, lu,aie de critalin,
opacifiere de critalin, glaucom %i trabim. =eceit# cori"are cu
lentile obcure, iluminat lab, prote"are de oare.
e. Keratomalcia
Dintre proceele ditrofice grave %i ireveribile ale corneei trebuie
amintit# :eratomalcia &carena vitaminei 2 ', care e manifet# la
ugarul cu ditrofie general#.
f. Necroza
Ucarea corneei au necroza contituie un fenomen
ecundar ce e poate manifeta dup# unele afeciuni con"unctivale
grave &trahom'. 1prirea ecreiei lacrimale %i lipa umect#rii ochiului
cu lichidul lacrimal cauzeaz# opacifierea corneei %i intalarea unui
defect vizual ireveribil.
Afeci!nile retinei (retinopatiile) ce pot fi congenitale sa! dob%ndite+
Retinopatiile pri$esc organ!l propri!.'is de recepie a imaginii $i'!ale# fiind
peric!loase pentr! f!ncia $i'!al"+ Ele dimin!ea'" ac!itatea $i'!al" central"#
$ederea cromatic" &i di!rn"# ca &i ac!itatea $i'!al" periferic"# $ederea
crep!sc!lar"# c! p"strarea relati$" a ac!it"ii $i'!ale centrale+ 0n aceast" categorie
se *ncadrea'" : atrofia optic"# degenerescena retinian" ereditar" &i abla'ia
centr!l!i retinei (albinismul i nictalopia)+
@etinopatiile dobndite privec dezlipirea de retin#, afeciunile
vaculare ale ochiului, boli generale cu accidente retiniene %i
tumorile maligne ale retinei iar retinopatiile congenitale duc, de cele
mai multe ori, la cecitate&orbire'.
Afeci!nile de la ni$el!l ner$!l!i optic &i al c"ilor optice intracraniene+
2cete tulbur#ri pot fi localizate !n interiorul globului ocular, la nivelul
papilei optice, au !n patele ochiului. Ele unt cauzate de procee
inflamatorii, modific#ri degenerative, afeciuni retrobulbare ale
nervului optic prin into,icaii, tumori , traumatime, afeciuni ale
traiectului optic, atrofia nervului optic.
Formele cecit"ii corticale
Din tabloul clinic al afeciunilor centrilor vizuali uperiori fac parte >
cotoamele & pete oarbe au puncte albe !n cmpul vizual ',
fotopiile &fenomene de e,ercitare optic# de tipul unor fulgere %i
cntei ', acete epileptiforme cu halucinaii vizuale, cecitatea
pihic# & e nume%te %i agnozie optic# %i !neamn# impoibilitatea
de a identifica vizual, obiectele, pacientul trebuie # recurg# la
invetigaii tactile, auditive %i olfactive '.
1 meniune aparte o facem !n leg#tur# cu glaucomul ce ete o afeciune e,trem
de grav# , imptomul principal fiind cre%terea teniunii intraoculare ce duce la e,cavaia
papilei %i la atrofierea globului ocular. 2re caracter progreiv, leziunile ap#rute fiind
ireveribile %i contituie, de multe ori, o cauz# a orbirii la vrtele adulte. <e
caracterizeaz# prin deregl#ri ale campului vizual &retrngerea acetuia', tulbur#ri ale
enibilit#ii cromatice, l#crimare e,ceiv#, fotofobie,opacifierea critalinului. Ete o
boal# evolutiv# ce duce iremediabil la orbire. 8e parcurul evoluiei bolii apar dureri ale
globului ocular, t#ri de verti", l#rgirea petei oarbe %i cotoame.
2ceea%i ubliniere o merit# %i strabismul ce cont# !n tulbur#ri !n tructura orbitei,
a mu%chilor oculari, a fuziunii imaginilor. <trabimul poate fi latent &heterotrofia ' %i
manifet.
<trabimul latent ete caracterizat de faptul c# poziia trabic# a ochiului nu ete
vizibil#, iar deviaia poate fi compenat# printr+un efort mucular uplimentar. <e
corecteaz# prin acoperirea unui ochi %i foloirea de ochelari.
*n cazul trabimului manifet &etropia', devierea ochiului ete
vizibil# u%or.
De'$oltarea psihic" a persoanelor c! deficien" de $edere
Dezvoltarea pihic# a deficientului de vedere ete relativ normal#, dac#
peroana !%i def#%oar# viaa !ntr+un mediu favorabil din punct de vedere cultural
%i afectiv.
Percepia
Caracteriticile pihice pot fi afectate ) mai mult au mai puin.
2tfel, percepia depinde de forma %i gradul deficienei, de vrt# %i
de dezvoltarea pihic# a ubiectului. Ea ete fragmentat#, cu
prezena unor imagini neclare %i frecvent ditorionate.
Deigur, dificult#ile unt legate de gravitatea deficienei de vedere.
7. Ftefan &AGGG' ubliniaz#, c# !n condiiile cecit#ii, uneori cu
returi de vedere, caracterul #rac, incomplet %i eronat al percepiilor
e accentueaz# %i prin aceata chemele perceptive nu contribuie,
nemi"locit, la declan%area reprezent#rilor %i la actualizarea imaginilor
comple,e. De aici deducem c# randamentul mintal poate fi c#zut !n
anumite cazuri, datorit# unei dificile actualiz#ri a imaginii, ceea ce
duce la !ntrzieri !n planul gndirii %i al achiziiei operaiilor
intrumentale.
E,it# o erie de m#uri bazate pe compenare, care antreneaz#,
perfecioneaz# %i dezvolt# percepia vizual#. 2cete m#uri e
dovedec a fi de a"utor, mai ale atunci cnd ele e coreleaz# cu
antrenarea altor modalit#i de recepie, cum unt cele tactil+
:inetezice invocndu+e ct mai de e,periena optic# anterioar#
a ubiectului.
Reprezentrile
*n ceea ce prive%te reprezent#rile, caracterizarea lor e face !n
funcie de forma deficienei de vedere %i de momentul apariiei
aceteia. @eprezent#rile unt dependente %i de integritatea
analizatorilor. 8entru peroanele cu deficit congenital, imaginile
mintale unt legate de componentele auditive. $a deficientul tardiv
au !n ambliopie, e,it# urme ale unor imagini mentale ce unt
timulate verbal. $a nev#z#tori, are loc formarea %i dezvoltarea unor
reprezent#ri paiale pe baza e,plor#rii tactil+:inetezice a
obiectelor. Volumul, fora, cantitatea %i calitatea reprezent#rilor unt
!n decala" fa# de cuno%tinele verbale, ceea ce e oberv# !n
recunoa%terea unor obiecte au fenomene %i !n capacitatea redu#
de actualizare a unor caracteritici definitorii.
Gndirea i limbajul
Decala"ul de care vorbeam anterior, e intaleaz# datorit#
dezvolt#rii limba"ului, a comunic#rii %i e,itenei unui volum redu
de imagini. Deigur, acet fenomen apare !n favoarea vorbirii,
tocmai datorit# dificult#ilor ivite !n actualiz#rile imaginilor percepute.
2cet lucru duce la o timulare parial# a gndirii, care nu dipune
de un uport intuitiv, a"ungndu+e la dificult#i !n foloirea
generaliz#rilor %i abtractiz#rilor. Ete redu# %i capacitatea de
analiz# %i intez# optic#, care e accentueaz# cnd ete prezent %i
un retard mintal, %i !n felul aceta apar dificult#i !n !nu%irea
operaiilor intrumentale. 2tt gndirea ct %i vorbirea e pri"in# pe
date enzoriale ale realit#ii obiective, date cu a"utorul c#rora e
elaboreaz# noiuni, "udec#i, raionamente.
$a nev#z#tori, lipa acetor date enzoriale, !ntr+o m#ur# mai mare
au mai mic#, duce la e,itena unui decala" !ntre latura abtract# %i
cea concret# a cunoa%terii. Ca urmare, !mbog#irea vocabularului, la
nev#z#tori, e face mai repede, ei foloind unele cuvinte f#r# a
cunoa%te de fapt fenomenul au obiectul deemnat de acetea.
2cet decala" caracterizeaz# orbii !n primii ani de intruire. Datorit#
e,plor#rii tactile :inetezice a obiectelor prin intermediul percepiilor
%i reprezent#rile tactile, nev#z#torii obin date obiective adecvate
realit#ii.
Atenia i memoria
<unt puncte forte ale nev#z#torilor. 2tenia ete relativ bine
dezvoltat#, ete favorabil# unei bune evoluii a limba"ului, deci
orienteaz# activitatea mintal# prin audiie, deoebit de important#
pentru ei. =ev#z#torul, neputnd urm#ri cu precizia pe care o d#
vederea e,itena unui obtacol au evoluia !n paiu a unui obiect
au fenomen pe care+l percepe auditiv, trebuie #+%i deplaeze
permanent atenia, # o concentreze !ntr+o direcie au alta dup#
intenitatea %i emnificaia timulilor perceptivi.
7emoria are calit#i uperioare, iar prin apelarea mereu la ea
nev#z#torul au ambliopul realizeaz# un antrenament continuu al
aceteia. 2cete peroane au poibilitatea actualiz#rii unei mari
cantit#i de informaii acumulate, putnd avea o eficien# mult mai
mare !n planul memoriei dect v#z#torii.
n!area "cri"#cititului $n %raille
*n cazul ambliopilor, cu e,cepia celor care prezint# afeciuni ce duc,
iremediabil , la orbire, ete poibil# !nv#area itemului crierii obi%nuite & alb+
negru ' !n# e foloec materiale didactice pecifice, cum ar fi , !nclinarea
meelor, atfel !nct vizualizarea # fie ma,im#, iluminarea ct mai bun# a
#lilor %i pe ct poibil aceata # fie natural#, caiete %i c#ri peciale.
=ev#z#torii foloec un item de criere %i citire pecial, !n care
funcia dominant# o are analizatorul tactil+:inetezic . 8reocup#rile
pentru a crea o criere acceibil# orbilor dateaz# din cele mai vechi
timpuri. $a !nceput, +au foloit noduri de fori de cca. A ) A H m
care prin ditana dintre ele, groimea %i tipul lor &marin# + 5- tipuri
de noduri ' c#p#tau emnificaia unor litere au cuvinte. <+a mai
utilizat crierea pe plac# !n relief, ct %i aran"area unor pietre ub
forma unor litere a%ezate !ntr+o lad# mare cu niip. (oate acete
modalit#i de criere prezentau un caracter limitativ. *n AI-G, $oui
Jraille, nev#z#tor !n urma unui accident, a realizat un item logic
de litere %i emne punctiforme, inpirndu+e din crioarea ecret#
a unui c#pitan din armata francez#, criere foloit# pe timpul nopii.
Jraille realizeaz# un alfabet format din 64 de emne diferite, fiecare
emn fiind alc#tuit din A+4 puncte !n relief. 8unctele au !n#lime de A
mm %i o ditan# !ntre ele de /,. mm &m#urat# de la centru'. Ete
intereant faptul c# Jraille , de%i nu era piholog, prin aceat#
!n#lime %i ditan# !ntre puncte a eizat pragul ma,imal al
enibilit#ii tactice. *mbun#t#indu+%i propriul item alfabetic, el
a"un la 43 de combinaii, rezultate din chimbarea poziiei celor 4
puncte, alc#tuind un alfabet punctiform cu 43 de emne de relief.
2lfabetul creeaz# acelea%i poibilit#i de e,primare grafic# cu cel
alb+negru. $a !nu%irea cri+cititului !n Jraille particip# 3
analizatori > auditiv, verbo+:inetezic, tactil %i :inetezic. 8e baza
analizatorului auditiv, e realizeaz# dicriminarea fonetic# %i
!nv#area emiterii corecte a unetelor. Cu a"utorul analizatorului
verbo+:inetezic e poate decompune cuvntul !n foneme %i
!nelegerea lui ca unitate emantic#, pentru ca mai apoi # poat# fi
tranpu !n cri, ub form# de grafeme cu a"utorul analizatorilor
tactil %i :inetezic. 2lfabetul, emnele de punctuaie, cifrele e
realizeaz# prin combinarea a 4 puncte ce !%i g#ec locul !n fiecare
celula pl#cii de cri. 8unctele unt numerotate atfel >
3 A
. /
4 5
2lfabetul ete alc#tuit pe principiul decadelor. Decada I cuprinde literele de la a ) ".
2cete litere e realizeaz# prin combinarea punctelor A, /, 5, 3, . & fig.5 '.
Decada II cuprinde literele de la : ) t, formate din literele primei decade prin ad#ugarea
punctului 5 & fig.5'.
DECADA I DECADA II
Figura 3
Decada III cuprinde literele de la u ) z . 2cetea e obin prin decada I D punctele 5 %i 4
&fig.3'
Decada IV, format# din literele #. , !, %, , K, e realizeaz# prin ad#ugarea punctului 4
la emnele corepunz#toare din decada I & a, b, c, e, i, " ' L #L a D 4, etc. &fig.3'.
DECADA III DECADA IV
Figura 4
7a"uculele e formeaz# prin punerea punctelor 3 %i 4 , imediat dup# litera repectiv. Fi
emnele de punctuaie e elaboreaz# tot pe baza combin#rii celor %ae puncte ale unei
celule din pl#cua de criere & fig.. '.
DECADA III DECADA IV

Figura 5
8entru cifrele de la A ) A-, e foloec emnele primei decade %i fiecare emn ete
precedat de un emn format din punctele 5, 3, ., 4 & fig.4'.
CIFRELE I SEMNELE MAEMAICE
!
"
#

Figura $
*n crierea Jraille, litera cri# nu ete imilar# cu litera citit#, fiind
opuul imaginii primei.
<e foloe%te o pl#cu# cu c#ue !n care e pot !nepa cu
punctatorul, unul au 4 puncte, iar litera apare pe partea opu# a
hrtiei !nepate &carton au hrtie cerat#'. <crierea e face de la
dreapta la tnga, pentru ca apoi # poat# fi citit# de la tnga la
dreapta prin !ntoarcerea foii. 8unctatorul ete utilizat, de obicei, de
mna dreapt# , !n timp ce tnga , urm#rind mna dreapt# ,
identific# rndul urm#tor la !ntoarcere. Citirea e face prin
analizatorul tactil %i :inetezic al minii drepte, perceperea literelor
f#cndu+e cu policile degetelor, iar mna tng# !ndeplinind rolul
de control. Viteza cre%te pe baza e,erciiului, dar %i !n funcie de
calitatea hrtiei de cri.

Integrarea socio.profesional" a persoanelor c! handicap de

$edere
Datorit# deficitului pe care !l prezint#, acete peroane imt nevoia
unei ordini depline, a a%ez#rii %i p#tr#rii obiectelor !n locuri bine
delimitate, bine %tiute pentru a putea fi u%or g#ite. <unt diciplinai
%i manifet# un autocontrol fa# de comportamentele proprii, pentru
a e adapta %i corela mai bine cu cei din "ur.
*n %colile profeionale %i medii+tehnice, deficienii de vedere &!n mod
pecial nev#z#torii' unt preg#tii pentru e,ercitarea unor profeii !n
care reu%ec # dea un randament ma,im %i !n care !%i g#ec o
deplin# atifacie. Dintre acete meerii, menion#m urm#toarele>
maeori, aiteni medicali, produc#tori mobil#, telefoni%ti,
radiotelefoni%ti, acordori de intrumente muzicale, confecioneri de
perii %i m#turi, obiecte de nuiele, naturi, ambala"e din carton,
tapieri, pl#pumari %i altele. *n acela%i timp unt muli nev#z#tori
care abolv# o form# au alta de !nv##mnt uperior &al#turi de
colegii lor normali' %i care realizeaz# chiar performane uperioare
!n domeniul repectiv.
8entru a obine rezultate bune !n intrucia %i educaia copilului
deficient de vedere, ete necear, a%a cum am mai precizat, # e
fac# o invetigaie pihologic# comple,# la !nceput, iar apoi , pe
baza datelor obinute, putem aplica, pe lng# o intrucie %i
educaie, adaptate handicapatului %i profunzimii acetuia, o erie de
pihoterapii care # accelereze proceul recuperativ.
,rientarea *n spai! &i *n timp a deficienilor de $edere
Prin orientarea spaial" se *nelege capacitatea om!l!i de a percepe *ns!&irile
spaiale ale obiectelor# disp!nerea lor *n spai! &i po'iia proprie fa" de ele+ De
asemenea# orientarea spaial" pres!p!ne capacitatea p"str"rii &i restabilirii !nei
po'iii *n spai!# prec!m &i direcionarea mi&c"rilor de deplasare spre diferite
repere mai apropiate# perceptibile sa! *ndep"rtate# care n! se pot c!noa&te
nemi1locit+
$a orbi, numai unele dintre acete elemente, care realizeaz#
orientarea paial#, unt afectate mai adnc din cauza abenei
controlului optic. Cunoa%terea !nu%irilor paiale ale obiectelor are
loc prin intermediul percepiei tactile. Capacitatea p#tr#rii %i
retabilirii unei anumite poziii !n paiu, care e bazeaz# !n primul
rnd pe enzaiile labirintice %i :inetezice, nu ete afectat# la
deficienii vizual. 1rientarea la ditane mari, ce e bazeaz# de
obicei pe informaii optice, cunoa%te la orbi o dereglare %i
retructurare profund#.
Cunoa%terea generalizat# a paiului ete acceibil# %i deficienilor
vizual, cu condiia acumul#rii unui num#r mare de reprezent#ri
paiale %i aigur#rii elementelor intructive neceare & formarea
deprinderilor de m#urare %i contruire , tudiul geometriei, utilizarea
modelelor, cunoa%terea planurilor %i a h#rilor geografice'.
1rientarea paial# a deficienelor vizual ete dependent# %i de
m#rimea paiului %i de analizatorii implicai.
<imul olfactiv, pentru peroanele lipite de vedere, dar mai ale
pentru orbii+urzi, dobnde%te o emnificaie deoebit#, furniznd de
la ditan# o erie de informaii neceare pentru orientare. (oate
indiciile olfactive trebuie # acioneze !n trn# leg#tur# cu
informaiile provenite pe calea altor tipuri de enibilitate pentru a fi
mai eficiente.
@eceptorii termici ai analizatorului cutanat furnizeaz# %i ei informaii
!n leg#tur# cu ditana %i direcia unor repere, datorit# c#ldurii
radiante ale acetora.
1 alt# modalitate a orient#rii paiale o contituie mecanimele
vetibulare, care aigur# tarea de echilibru.
$a un moment dat +a pu problema e,itenei celui de al 4+lea im, caracteritic
nev#z#torilor. De fapt, putem pune c# acet im cont# !n dezvoltarea deoebit# a
analizatorilor #n#to%i %i de motivaie porit# de antrenare a acetora, toate la un loc
evolund pre o ct mai bun# adaptare.
1rientarea paial# e realizeaz# %i prin perceperea curenilor de
aer, !n locuri !nchie au dechie & unt diferene din acet punct
de vedere ', pe p#rile decoperite ale corpului & !n pecial pe fa# %i
doul palmelor ', cu a"utorul zgomotelor au vibraiilor percepute
prin intermediul pa%ilor au a batonului & ce unt %i ele diferite !n
raport de apropierea au !ndep#rtarea de un obtacol ' %i mai rar cu
a"utorul cinilor & pentru c# unt cotiitori, greu de dreat %i mai cu
eam# pentru c# nev#z#torul poate deveni prea dependent de
ace%tia'.
Problema compens"rii
$egea compenaiei caracterizeaz# !ntreaga mobilizare %i utilizare
a reurelor itemului biologic, !n cazul unor condiii critice ale
organimului, ca item. *n condiiile tulbur#rii au ditrugerii unor
componente ale itemului, compenaia e define%te tocmai prin
capacitatea itemului de autocontituire tructural# %i funcional#.
*n domeniul produciei materiale, datorit# compen#rii, orbii !%i pot
!nu%i pete 3--+.-- de operaii ale profeiunii & mecanizate,
automate %i emiautomate'.
Dar, modul !n care e realizeaz# compenarea cap#t# %i o erie de
valene ce unt dependente de capacit#ile ubiectului. 2tfel, o
bun# dezvoltare pihic# contribuie la cre%terea poibilit#ilor de
adaptare la condiiile de mediu, deoarece ubiectul, pe baza
e,perienelor %i acumul#rilor de informaii, !%i poate elabora trategii
pe care le aplic# la noile ituaii ce le travereaz#. <e contruiec
imagini mintale pe baza c#rora e realizeaz# adaptarea prin aciuni
%i comportamente e,ercitate prin mi%care, ceea ce i+a f#cut pe unii
autori # vorbeac# de o ;hart# itinerarM &N.@oth, AG65'.
E,it# mai multe principii al fenomenului compen#rii >
A. 8rincipiul integr#rii %i ierarhiz#rii tabile%te, dup# anumite criterii
de eficien#, raporturi dinamice de ubordonare, comutare,
ucceiune, ubtituie !ntre diferitele unit#i ale comportamentului.
2%adar, integrarea %i ierarhizarea aigur# att unitatea de anamblu
a comportamentului, ca o condiie necear# a echilibr#rii cu mediul,
ct %i l#rgirea ferei diponibilit#ilor de decizie %i alegere !n ituaii
variabile.
7ediul ocial e,ercit# o influen# reglatorie aupra tructurilor
tulburate, lezate au a tructurilor comportamentale.
/. 8rincipiul activimului emnific# mobilizarea ubiectului !ntr+o
activitate , iar valoarea acetui principiu ete confirmat# de
rezultatele ce e obin !n compenarea %i recuperarea deficienelor
prin metoda ergoterapiei, adic# a activimului pihofizic, ct %i pe
calea e,erciiului, a activit#ii, a !nv##rii.
5. 8rincipiul unit#ii realizeaz# integrarea, echilibrul %i armonia
t#rilor fizice, pihice %i morale, ceea ce contituie condiia eenial#
a integrit#ii pihofizice a peronalit#ii.
3. 8rincipiul analizei %i intezei prezint# importana pentru modul
cum ubiectul ete nevoit # analizeze obiectele %i fenomenele pe
ecvene au unit#i, ca apoi # le recontituie unitar !n vederea unei
cunoa%teri ct mai depline.
Compensaia e2prim" capacitatea sistem!l!i biologic de a reali'a re'isten" la
pert!rabii &i de a adopta forme comportamentale care s".i permit" o str!ct!rare
organo.f!ncional" &i de a!tocontrol *n raport c! infl!enele *ncon1!r"toare+
Compenaia e poate realiza prin >
+ regenerare organic# &refacere de euturi' ?
+ vicariere &uplinire a unor funcii afectate prin altele ce unt
valide '?
- retructurarea funcional# &tranferul unor funcii de la organul
afectat al nivelului #n#to '.
*n unele forme de ambliopie, acuitatea vizual# e remediaz# parial,
prin foloirea ochelarilor . 8e lng# acete elemente de protezare,
!n acet domeniu +au contruit ma%ini de cri peciale menite #
realizeze un ;cititM codificat, prin foloirea unor timuli verbali. 2u fot
confecionai, de aemenea, ochelari bazai pe celule fotoenibile
care tranform# ura de lumin# !n unet, !n copul facilit#rii
orient#rii !n condiiile de mediu. (oate acetea unt menite #
contribuie la !ntregirea capacit#ii individului de a e compena %i
adapta la mediul !ncon"ur#tor. 8rin urmare, e poate vorbi de o
compenaie cu a"utorul mi"loacelor pontane, iar alta diri"at#,
organizat# prin educaie &7.Ftefan', !n care o mare importan# o au
modalit#ile tehnice &2. @ozorea, AGG6'.