1

1. Modificarile aduse legii 192/2006 in implicatii juridice

Legea 192 este cadrul general in material medierii conflictelor.Legea organizeaza profesia
de mediator, stabileste principiile acesteia, criteriile de organizare si functionare ale consiliului de
mediere, atributiile si competenetele acestuia.
Legea 192/2006 pune bazele organizarii si exercitarii unei noi ocupatii profesionale in
Romania, profesie la care accesul este permis tuturor calificarilor de nivel universitar.Aceasta lege a
fost criticata pe considerentul ca nu raspunde cerintelor pentru ca nu raspunde cerintelor reale, nu este
sufficient de bine ancorata in situatiile de fata cu care se confrunta sistemul judiciar din Romania.Ea a
fost modificata succesiv printr-o serie de acte normative, modificari care au dat forta institutiei
medierii.
Legea 192/2006 este legea generala in materia medierii, este legea generala privind aplicarea
institutiei medierii.
Legea 192 privind medierea si organizarea profesiei de mediator stabileste principiile
medierii, stabileste criteriul de organizare si functionare al Consiliului de mediere, atributiile si
competenta acestora.
Legea 192 a fost modificata prin Legea 115/2012, OUG 90/2012 dar si prin Legea 76/2012
legea punerii in aplicare codului de procedura civila, OUG 4/2012, ordonanta ce a moficiat legea
76/2012. Mai exista o modificare cu privire la taxa de timbru conform OUG 80/2013
Legea 115/2012 prin art. 60 instituie domeniile in care poate interveni mediere intre
literele de la a)-g).
Potrivit modificarilor aduse de OUG 90/2012 sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii
de chemare in judecata partile sunt obligate sa faca dovada ca au participat la sedinta
de informare prealabila cu privire la etapele medierii in materiile reglementate de lege
la art. 60 introdusa prin Legea 115/2012. Dovada participarii la sedinta de informare
cu privire la avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de
mediatorul care a realizat infromarea. Daca una din parti refuza in scris participarea la
sedinta de informare, nu raspunde invitatiei ori nu se prezinta la data fixata pentru
sedinta de informare.
Se intocmeste un proces verbal care se depune la dosarul instantei.
CSM a inlocuit amenda judiciara ca si sanctiune aplicata de instanta de judecata in situatia in
care partile nu se prezentau la mediere pentru sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, cu
inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata atunci cand partile din litigiu nu au participat la sedinta
de informare prealabila anterior introducerii actiunii.
OUG 90/2012 introduce un art nou in legea 192, art. 60 alin. 1;2 care prevad o
procedura de informare incluzand si formalitatile pentru convocarea partilor, nu poate
depasi 15 zile calendaristice iar acceptarea participarii sau participarea la sedintele de
informare nu constitutie o recunoastere a dreptului ce ar face obiectul litigiului si nu
intrerupe cursul prescriptiei.
Potrivit art.62 din Legea 192 pentru desfasurarea procedurii de mediere, judecarea
cauzelor civile de catre instantele judecatoresti sau arbitrale va fi suspendata la cererea
partilor conform art.411 alin.1 pct.1 NCPC.
2

Cursul termenului perimarii este suspendat pe durata procedurii de mediere dar nu mai mult de
3 luni de la data semnarii contractului de mediere iar o eventuala cerere de repunere pe rol va fi scutita
de taxa judiciara de timbru
Conform Legii 115/2012 taxa de timbru se restituie in cazul in care litigiul dedus
judecatii se solutioneaza printr-un acord de mediere.
In domeniul litigiilor de munca pe langa dispozitiile legii medierii, procedura medierii
este reglementata si printr-o lege speciala, legea 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca.
Prin mediere se ajunge la solutionarea disputelor de munca atat sub aspectul conflictelor de
interese cat si a conslictelor de drepturi.

2. Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor. Enumerare.
Caracteristici
Cand se discuta de ADR pe plan european ne referim nu numai la mediere ci si la conciliere,
negociere sau arbitraj. La inceputul anilor 90 metodele de solutionare alternativa a conflictelor au
devenit o prioritate politica, au fost elaborate o serie de documente. In 1993 a fost elaborata Cartea
verde a metodelor de solutioare a conflictelor, tema principala a actelor normative la nivel european
este aceea a accesului consumatorului la justitie si la rezolvarea disputelor in materia protectiei
consumatorului pe piata unica.
Pe pla european metodele alternative de solutionare a conflictelor au pornit de la ideea
protectiei consumatorului pe piata unica. Metodele ADR au fost privite la inceput in relatie cu
domeniul protectiei consumatorului. Ulterior metodele s-au extins si in domeniul dreptului familiei,
dreptului muncii si comertului electronic.
Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor (ADR) sunt:
MEDIEREA este definita ca interventie, intr-o negociere sau conflict, a unei terte persoane
neutre, impartiale si fara putere de decizie, care asista partile implicate si le ajuta sa ajunga in mod
voluntar la o intelegere nutual acceptata in vederea incheierii conflictului.Medierea mai este numita si
negocierea sistata.
In cadrul procedurii de mediere functioneaza principiul autodeterminarii partilor in sensul ca
solutia le apartine.In cazul arbitrajuluisolutia este impusa de arbitru in conditiile participarii voluntare
a partilor.
Medierea dar si arbitrajul sunt prevazute de legi speciale
NEGOCIEREA este definita ca o forma concentrata si interactiva de comunicare interumana
in care doua sau mai multe parti aflate in dezacord urmaresc sa ajunga la o intelegere comuna care sa
rezolve problema dintre ele sau sa atinga un scop comun.
CONCILIEREA atunci cand negocierea nu apare ca fiind posibila sau esueaza, concilierea
este o alta metoda de solutionare a conflictelor care presupune interpunerea unui tert intre parti pentru
a le facilita ajungerea la un acord in privinta punctelor litigioase. Termenul de conciliere este folosit
adesea drept sinonim al celui de mediere, concilierea nefiind altceva decat o forma a medierii, desi
3

concilierea nu presupune interventia unei terte persoane cu o calitate specifica. Concilierea se ocupa de
reclamatiile reciproce ale partilor.
ARBITRAJUL este o alta metoda alternativa de solutionare a disputelor si consta in a solicita
unuia sau mai multor terti sa decida asupra litigiului printr-o decizie. Acesti terti nu sunt judecatori ai
statului ci sunt persoane private alese de catre terti fie direct, fie prin intermediul unei institutii de
arbitraj care are responsabilitatea de a-i numi in acest scop. Clauzele de arbitraj prevad faptul ca un
recurs nu ar fi posibil.
Arbitrajul are 2 forme:
arbitraj institutionalizat care este arbitrajul organizat de catre o institutie permanenta de
arbitraj. Organizarea arbitrajului institutionalizat se face de catre Curtea de Arbitraj Comercial
International de pe langa Curtea de Comert si Industrie a Romaniei in baza Regulamentului de
organizare si functionare al Curtii de Arbitraj a regulamentului Colegiului Curtii de Arbitraj si a
dispozitiilor Codului de procedura civila daca Regulile de procedura arbitrala stabilite de Curtea de
Arbitraj nu dispun altfel.
Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala, unui tribunal
arbitral din cadrul Curtii de Arbitraj, sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare definitiva
si obligatorie pentru parti, potrivit Regulilor de arbitraj
Arbitrajul ad-hoc mai este numit si arbitraj voluntar sau ocazional si este arbitrajul
ocazionat de catre parti sau de catre o terta persoana imputernicita de parti in acest sens, printr-o
conventie arbitrala. Arbitrajul ad-hoc se desfasoara conform dispozitiilor cuprinse in CPC si a
dispozitiilor art.4 alin.2.
In cazul arbitrajului ad-hoc organizat de parti pentru solutionarea unui litigiu determinat,
Curtea de Arbitraj le poate acorda asistenta, la cererea lor comuna sau a uneia dintre ele, urmata de
acceptarea celeilalte parti formulata in scris.
ATENTIE!!!
Mai exista si alte metode alternative de solutionare a conflictelor:
-facilitarea
-desemnarea unui expert
-negocierea facilitata
-mini procesul
-judecata privata
Existand atat de multe metode ADR arata multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase.

3. Istoria medierii
Activitatea de mediere a fost practicat din cele mai vechi timpuri. Istoricii situeaz apariia
acesteia n perioada comerului fenician. Practicile din Grecia Antic i din Roma Antic au adus
4

un ineles adecvat termenului de mediere. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru
persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator,
interlocutor i n final, mediator.
Civilizatiile antice au privit mediatorul ca fiind o persoana sacra, demna de un anumit
respect. Acest rol a fost asimilat in timp cu cel traditional al inteleptului sau al sefului de trib .
membrii ai comunitatilor pasnice isi expuneau disputele in fata liderilor locali incercand sa le
gasesca solutii aplenad la intelepciunea si experienta acestor. Aceasta metoda amiabila xe
solutionare a conflictelor locale a prevalat in mod scpecial in comunitatile lui Confucius si ale
budistilor.
Istoria si medierea au fost folosite pentru solutionarea diferitelor tipuri de dispute . Aceste
dispute au fost fie conflicte internationale , fie comerciale , fie conflicte de dreptul muncii.
In afara de domeniul politic, medierea a fost folosita de oamneii de afaceri din toata lumea pt
rezolvarea disputelor comerciale.
Interesant si surprinzator este ca primul document ce stabileste reguli ale institutiei pe care
astazi o numim mediere, pare a fi redactat in vechiul Imperiu Portughez, in secolul al XVI-lea.
Regulamentul Regelui Manuel i al Portugaliei , instituait Acordul Solictarilor , este incheiat in
anul 1519 si defineste normele exemplare ale medierii militand pt eliminarea sau depasirea
conflictelor, solutionarea acestora prin intermediul pacificarii obtinute de asa munitii judecatori
de pace considerati oameni de bun caracter sub garantia cinfidentialitatii , cunoscuta inca de
pe atunci.
Ulterior, in timpul domniei lui Ioan al III-lea al Portugaliei , iezuitii au avut un rol important in
medierea relatiilor dintre portughezi si nativi , iar Inchizitia a scutit Portugalia de conflictele civile
si razboaiele religioase din Franta si din alte tari ale Europei secolului al XVI-lea.
In SUA The Quakers au o lunga istorie in paractica medierii, cat si a arbitrajului. Modelul
american de mediere a fost in proportie de 80% munca celor de la Quakuers. In New York City
comunitatea evreilor si-a stabilit un forum de mediere. Imigrantii chinezi au stabilit Societatea
Chineza de benevolenta pentru a rezolva disputele prin mediere, dispute legate de viata de
familie si de comunitate. Unul dintre cele mai timpurii exemple ale medierii realizate de Quakers
dateaza inca din 1774 inainte de razboiul american de independenta, cand David Barclay si Jphn
Fothergill au incercat, fara succes, medierea dintre Cabinetul Britanic si Benjamin Franklin.
Relul mediatorilor Quakers in conflictele internationale a inceput cu adevarat dupa cel de-al
doilea Razboi mondial. The Quakers si-au extin activitatea in tari ca India, Nigeria, Biafra,
Pakistan, Germania Zzimbabwe, Sri Lanka.
Constitutia statului Texas stipuleza inca de la 1845 nevoia de adoptare a unor metode
alternative de solutionare a conflictelor , lucaru intamplat in 1878 , cand Presedintele Curtii
Supreme din Texas s-a intalnit cu Seful primei Curti de Apel, pentru a discuta modalittaea de
reducere a numarului imens de dosare in instanta . In final Baroul din Houston a infiinatt un
comitet ADR si a solicitat finantare din surese guvernamentale si private pt infiintarea unui
centru de solutionare a conflictelor. Un astfel de centru a fost deschis in 1940.
5

Procesele de solutionare alternativa au fost transformate ca alternativa la instanta incepand
cu anul 1913, cand departamnetul de stat al Muncii sin SUA a elaborat un penel de
COMISIONARI AI CONCILIERII , care sa rezolve disputele de drept al muncii. Acesti comisionari
au devenit Serviciul de Conciliera al SUA , iar in 1947 aceasta entitate s-a transformat in Serviciul
Federal de Conciliere si Mediere.
Primele centre de mediere s-au infiintat la sfarsitul anilor 1950 avand ca scop sprijinirea
solutionarii conflictelor dintre vecini, colegi de munca, parinti-copii, elev-profesor, chirias-
proprietar.
In 1980, Congresul SUAa emis actulde rezolvare a disputelor in care se stipula ca toate
programele nationale pt ADR sa fie administrate de MINISTERUL Justitiei. Pe plan local,
guversnele locale si statele au finantat programre de mediere in scopul rezolvarii disputelor din
dreptul familiei , mediului, contracte guvernamentale etc.
In Franta, exista o lunga tradtie in ceea ce priveste solutionarea alternativa adisputelor .
principiul concilierii optionale sau obligatorii ca o faza preliminara a procesului a aparut in
legislatia franceza la intervale variate de timp si in forme diferite in ultimii 200 de ani.
Concilierea a fost pt prima oara institutionalizata in Franta in timpul Revolutiei Franceze.
Ganditorii acestei perioade au considerat ca fiind metoda ideala a solutionarii disputelor.
Dupa introducerea judecatorilor de pace, acestia propuneau concilierea ca o metoda
preliminara si se comportau ca mediatori in salile de judecata. Desi initiata ca o practica folosita
in disputele de familie, in mod particular in cazurile de divort , in scopul salvarii casatoriei,
Decretul din 16-24 august 1789 stipuleza concilierea obligatorie pt toate pb care cad sub
jurisdictia Curtilor Civile Ordinare.
La inceptutul secolului XX, obligativitatea concilierii acunoscut un declin fiind abandonata ca
caerinta legala in 1940-1950. Totusi in practica concilierea era inca folosuta de sitemul judicar
francez atat de mult incat era inclusa, ca una dintre misiunile judecatorului civil , in npul cod
francez de procedura civila.
Legea din 1995 se refera pt prima oara in legislatia franceza la mediere. Medierea juridica sub
aceasta duspozitie legala este complet optionala si este necesar consimtamantul partilor pt
numirea unui mediator care sa le asite in rezolvarea diputelor.

4. Legea generala in materia medierii. Domeniul de aplicare (art.60)
Obiectul medierii-se poate media in domeniile:
-in domeniul dreptului familiei divortul, desfacerea casatoriei, incredintarea copiilor
minori, partajarea bunurilor comune, incredintarea numelui, exercitiul drepturilor parintesti, pensia de
intretinere, etc.
-in domeniul protectiei consumatorului ori de cate ori se invoca un viciu al unui produs
sau serviciu achizitionat cauzandu-i consumatorului un prejudiciu sau ori de cate ori nu se respecta
6

clauzele contractuale acordate sau garantiile acordate ori exista o clauza abuziva, ori de cate ori se
incalca un drept prevazut de legislatia nationala sau a UE.
-in domeniul litigiilor privind posesia (stapanirea materiala a unui lucru comportandu-se ca
proprietar sau titular al acelui bun) granituirea, stramutarea de hotare sau orice alte litigii de
vecinatate.
-in domeniul raspunderii profesionale cauzele de malpraxis (limita acestuia fiind dreptul
penal ex:in cazul in care persoana vatamata decedeaza).
-in domeniul litigiilor de munca:exista o lege speciala pt medierea conflictelor generate de
incheierea, executarea si incetarea contractelor de munca.Se poate media strict legat de contractual
individual de munca.
-in domeniul litigiilor a caror valoare este pana in 50.000 lei. Exceptie fiind cauzele pentru
care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii insolventei (in cazul procedurii
simplificate medierea nu poate avea loc). Se poate media numai in cazul contractelor individuale.
-in domeniul infractiunilor, domeniul penal respectiv se pot media doar situatiile
infractiunilor pentru care retragerea plangerii inlatura raspunderea penala.ex:violul, casatoria victimei
cu violatorul.
Exista si domenii in care medierea nu poate opera cum ar fi drepturile cu caracter strict personal
(ex: drepturile privitoare la statutul persoanei precum si orice alte drepturi de care potrivit legii, partile
nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege).
NU se mediaza:
-drepturile cu caracter strict personal
-drepturile succesorale
-pe cote succesorale
-in domeniul administrativ
-bunurile din afara circuitului civil nu se pot media.
5. Consiliul de mediere. Adtributii si organizare
Consiliul de mediere este un consiliu autonom cu personalitate juridica de interes public.
Consiliul de mediere este format din 9 membrii titular, 3 membrii supleanti, mandatul membrilor
este de 4 ani, consiliul de mediere este condus de un presedinte, un vicepresedinte, la nivelul
consiliului de mediere functioneaza o comisie cu activitate permanenta, un secretariat tehnic. Consiliul
de mediere se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie in vederea solutionarii problemelor.
Consiliul se intruneste statutar si poate lua hotarari in mod valabil in prezenta a 7 membrii. Consiliul
de mediere adopta hotarari care sunt obligatorii pentru mediatori.
Consiliul de mediere a fost infiintat in vederea organizarii activitatii de mediere ca si organism
autonom cu personalitate juridica de interes public, cu sediul in municipiul Bucuresti.
7

Pot face parte din consiliul de mediere numai mediatorii autorizati care indeplinesc conditiile
stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere.
Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.
Consiliul se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui. Sedintele
Consiliului de mediere se desfasoara in prezenta a cel putin 7 membri si sunt publice cu exceptia
cazului in care membrii sau hotarasc altfel.
Atributiile consiliului de mediere:
-promoveaza activitatea de mediere
-elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii
-autorizeaza programele de formare profesionala initiala si continua
-intocmeste si actualizeaza lista furnisorilor de formare profesionala
-autorizeaza mediatorii
-intocmeste si acualizeaza tabloul mediatorilor autorizati
-tine evidenta birourilor mediatorilor autorizati
-supravegeaza respectarea standardelor de formare in domeniul medierii
-elibereaza documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor
-ia masuri pentru respectarea prevederilor continute in Codul de etica si deontologie profesionala a
mediatorilor autorizati
-organizeaza alegeri pentru urmatorul consiliu de mediere si elaboreaza procedurile de organizare a
alegerilor.
6. Principiile exercitarii profesiei de mediator conform codului de etica si deontologie
profesionala
Conform acestei recpomandar se vizeaza principiile care stau la baza derurlarii procesului de
mediere si anume:
-principiul independentei:procesul de mediere in sine este un proces independent, se supune numai
exigentelor,regulilor stabilite de parti.Mediatorul este o terta persoana, independenta,
neutra,impartiala.
-principiul transparentei:analizat de 2 paliere.Dca partile nu rostesc numele unui mediator
judecatorul elege la intaplare un mediator conform acestui principiu.
-principiul eficientei procedurii de solutionare al conflictelor:eficienta procedurii de mediere este
asigurata prin garantarea calitatii actului de mediere.Calitatea actului de mediere se garanteaza prin
obligativitatea cursurilor de formare continua profesioanala.
-principiu legalitatii:se refera la stabilirea unui cadru general pentru derularea procedurilor ADR.
8


7. Aspecte de drept comparat privind medierea
Incercand o scurta analiza de legislatie comparata, constatam ca exista state in care introducerea
medierii obligatorii a reprezentat o miscare esentila pt eficientizarea justitiei.
Procedurile de mediere din SUA, AUSTRALIA si NOUA ZEELANDA, state care au o indelungata traditie
in acest domeniu, au reprezentat o importanta sursa de inspiratie pt stalele continetului European.
In SUA medierea a inregistrat un real succes si a condus la evolutia spectaculoasa acestei institutii,
care pana in prezent este reglementata de peste 2500 de acte normative , fiind utiliztaa in toate
domeniile.
Actul privind solutionarea alternativa a litigiilor din 1988 cere ca fiecare instanta federala districtuala
sa adopte norme care sa autorizeze utilizarea solutionarii alternative a litigiilor ( ADR in toate
procesele civile).
Fiecare instanta din SUA este libera sa adopte propriile reguli si practici. Sper exemplu, unele
instante au un administrator ADR cu norma intreaga , in tomp ce altele folosesc judecatori pt
supravegherea ADR, cateva dintre acestea utilizeza mediatori printre proprii angajati, iar altele
pastreza un grup de mediatori disponibili s amedieze litigiile desemnate lor.
Din nr total de cazuri civile federale din SUA, mai putin de 3 % ajung in instanta de judecata , in
aproape 98% din cazuri partile decid sa nu apeleze la instanta sau ajung la o intelegere. In sensul
promovarii medierii instantele organizeaza frecvent comferinte de intelegere sau mediere .
In cadrul instentelor federale functioneza ca ramura educationala Centrul Judiciar Federal care ofera
sprijin pentru tot parcursul procedurii medierii judiciare atat prin cursurile de mediere oferite
judecatorilor federali, indrumarea scrisa pt rezolvarea cazurilor sau a studiilor in sensul determinarii
celor mai eficiente practici. Acest centrul judiciar federal a aconstituit un grup de consultanti in
mediere la dispozitia instentelor interesate in organizarea sau imbunatatirea programelor de
mediere.
In MAREA BRITANIE ( Anglia+ Tara Galilor + Scotia) , serviciile de mediere sunt asigurate de diverse
organisme independente specializate ( profesionale, non-profit, organizme de caritate, cat si centrul
pentru solutionarea eficienta a diferendelor ) sau de catre mediatori individuali.
Atat in ANGLIA cat si in TARA GALILOR se poate vorbi despere o adevarata industrie a medierii, fiind
foarte bine puse la punct baze de date privind serviciile de mediere. Cu toate cheltuielile pregatitoare
incluse, costul unei medieri porneste de la 2500 lire sterline, procesul de mediere dureza in medie
ntre 6 si 8 saptamani, putand fi si mai rapid in functie de complexitatea diferendului dedus medierii.
Mediatorul este aici o persoana neutra, impartiala, cu o pregatire profesionala exhaustiva si de inalt
nivel , care va chema partile intai la o discutie preliminara si numai dupa ce va analiza speta va
declansa procedura pr-zisa de mediere. Acordul de mediere devine obligatoriu pentru parti, existand
o procedura judecatoreasca speciala in acest sens, numita rezumat, prin care una din parti poate
impune executarea acordului semnat.
9

In FRANTA metodele alternative de solutionarea a disputelor sunt promovate de autoritati ca o
modalitate de degrevare a instantelor si de rezolvare a disputelor intr-o modalitate mai simpla, mai
rapida si mai ieftina.
Din momentul adoptarii legii in 1995 si a Decretului Conex din 1996, curtile de apel din Paris si
Grenoble au decis in mod sistematic sa recomande numirea unui mediator. Acestea sugereaza
interventia unui mediator chiar din momentul stabilirii primei infatisari in cauza respectiva.
Modelul francez de mediere are un procent ridicat de reusita aproximativ 80%. Centrul de mediere si
arbitraj din Paris specializat in medierea comerciala a dezvoltat tehnici, reguli si standarde pt diferite
tipuri de ADR.
In OLANDA serviciile de mediere sunt furnizate de mediatori calificati, inregistrati la Institutul
Olandez de Mediere. In scopul institutionalizarii medierii au fost initiate doua mari programe
nationale pt perioada anulor 2000-2002, respectiv programul de mediere derulat in cadrul
tribunalelor si programul de mediere in cadrul planului de asistenta judiciara, urmand ca Ministrerul
Justitiei sa stabileasca in functie de rezultateala obtinute in urma implementarii acestor programe
locul proesului de mediere in cadul infrastructurii legale.

8. Cartea verde cu privire la metodele alternative de solutionare a conflictelor din anul
2002
In anul 2002 la nivel european a fost inceputa a consultare publica cu privire la anumite principii
care stau la baza metodelor ADR (consultare publica numita carte verde).
Consultarea publica initiaiata in 2002 a avut ca scop gasirea unor raspunsuri si stabilirea unor
mecansime legislative referitor la:
-obligativitate/neobligativitatea medierii si concilierii.
-eficienta si aplicarea obligatorie a unei clauze ADR in contracte.
-intreruperea termenelor de prescriptie
-eficienta actelor incheiate in cursul procedurii de mediere cu particularitate la procesul verbal de
mediere, acordul de mediere, forta obligatorie sau punerea in executare a acordului de mediere-
mecanisme nationale (fiecare stat prin mecanismele lui locale trebuie sa transpuna notiunile
europene).
Cartea verde se mai refera la intinderea principiului confidentialitatii si ceea ce este confidential intr-
o procedura de mediere, ce se poate folosi si cum se poate folosi o informatie in procesul medierii.
Consultarea publica din 2002 ar trebui sa raspunda si la tema raspunderii juridice, recunoasterii si
responsabilitatii mediatorului.

9. Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte in materia civila si comerciala
10

La 21 mai 2008 Parlamentul European si Consiliul UE au adoptat directiva 2008/52/CE privind
anumite aspecte in materia civila si comerciala, reglementare care se inscrie in obiectul Comunitatii
privind mentinerea si dezvoltarea unui spetiu de libertate, securitate si justitie, in cadrul caruia se
asigura libera circulatie a persoanelor, care ar trebui sa cuprinda accesul la metode judiciare si
extrajudiciare de solutionare a controverselor.
Aceasta directiva se aplica proceselor in care doua sau mai multe parti, intr-un litigiu civil sau
comercial transfrontalier, incearca in mod voluntar, sa ajunga la un acord amiabil referitor la litigiul
dintre ele, cu ajutorul unui mediator.
Directiva are asadar obiectivul de a contribui la functionarea corecta a pietei interne , in special in
ceea ce priveste disponibilitatea serviciilor de mediere.
Acordurile rezultate din mediere au o mare probabilitate de a fi respectate in mod voluntar si de a
pastra o relatia amicala si de durata intre parti. Aceste beneficii devin si mai evidente in situatiile care
prezinta elemente de extraneiatate.
In scopul promovarii ulterioare a utilizarii medierii si pentru a garanta ca partile implicate se pot
increde intr-un context juridic sigur, trebuie sa se introduca un cadru normativ care sa gestioneze in
special elementele cheie ale procedurii civile. Statele membre trebuie sa incurajeze in orice mod
elaboarea de coduri voluntare de conduita a mediatorilor si organizatiilor in care functioneaza
servicii de mediere, precum si in conformitate cu aceastea , la fel ca orice alt mecanism de control al
calitatii in domeniul furnizarii de servicii de mediere.
Pe de alta parte, statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma
medierii pot fi executate , directiva desi adresandu-se doar disputelor transfrontaliere, nu interzeice
statelor memebre sa aplice aceste prevederi procedurilor interne de mediere. Intrucat unul dintre
elementele cruciale din orice mediere o reprezinta increderea in intregul proces, indeosebi in situatia
in care cele doua parti provin din tari diferite , Directiva 2008/52/CE stabileste cateva reguli
esentiale:
Obliga statele membre sa incurajeze pregatirea mediatorilor si dezvoltarea sau aderarea la
coduri voluntare de conduita si adoptarea altor mecanisme de control efectiv al calitatii in
ceea ce priveste furnizarea serviciilor de mediere art 4 alin (1);
Confera dreptul fiecarui judecator din Comunitate, in orice stadiu al procedurii, sa invite
partile sa recurga la mediere, daca aceasta considera ca este indicat in speta respectiva.
Judecatorul poate de asemenea sa invite partiel sa participe la o sesiune de informare privind
recurgerea la mediere art 5 alin (1);
Directiva obliga statele membre sa puna la punct mecansiem prin care acordurile rezultate in
urma medierii sa poata dobandi caracter executoriu, daca partile isi manifesta dorinta
expresa in acest sens, lucru ce se poate realiza, de exemplu, printr-o hotarare judecatoreasca
sau prin intermediul unui notar public art 6;
Cuprinde mentiuni referitoare la asigurarea ca medierea are loc intr-un cadru care respecta
confidentialitatea si ca informatiile rezutate din sau in legatura cu procesul de mediere nu
pot fi folosite impotriva partii vizate de acestea intr-o procedura ulterioara de judecata, in
cazul in care medierea esueaza. Tot in acest sens se dispune ca mediatorul nu poate sta
martor referitor la informatiilor obtinute in cursul procedurii de mediere, cu unele execptii
11

( situatii privind ordinea publica, de asemenrea mediatorul mai poate fi chemat in proces ca
martor atunci cand divulgarea continutului acordului rezultat in urma medierii este necesara
in aplicarea sau executarea acestuia) .
O ultima regula importanta este aceea privind termenele de prescriptie. Stetele membre
trebuie sa se asigure ca pe tot parcursul desfasurarii procedurii medierii, cursul acestor
termene va fi suspendat sau intrerupt astefel incat sa nu s eprejudicieze partile in situatia in
care vor apela la instanta de judecata intrucat nu au putut ajunge la o intelegere.
Directiva 2008/52/CE lasa neatinsa legislatia nationala care face recurgerea la mediere
obligatorie sau supunerea stimulentelor sau sanctiunilor, atat inainte cat si dupa inceperea
procedurii judiciare, atata timp cat aceasta legislatie nu impiedica partile sa-si exercite dreptul de
a accesa sistemul judiciar. Statele membre asigura posibilitatea patilor, sau uneia dintre acestea
cu acordul celeilate, de a solicita punerea in executie a continutului unui act rezultant dintr-o
mediere ( finalizat prin acordul de mediere).
Prevederile acestei directive 2008/52/CE au fost implementate in dreptul intern prin legea nr
370/2009 pentru modificarea si completarea legii nr 192/2006.

10. Conflictul. Notiune. Categorii si clasificare
Obiectul medierii in general il constituie rezolvarea unui conflict.
Conflictul=stare in care protagonistii pretind drepturi, interese contradictorii, uneori sunt apparent
contradictorii.
Gestiunea conflictelor este un concept relativ nou si se refera la modalitatile de adresabilitate sau
de adresare in situatia unui conflict.
Mediul de afaceri din Romania, in special cu anul 2008 cand a debutat criza economica a cunoscut
treptat o alterare importanta a starii de normalitate, stare in care se derulau relatiile economice pana
in acel moment.Drept urmare piata litigiilor a crescut alarmant iar gradul de complexistate al lor din
ce in ce mai mare.
Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea partilor, conditii,
avantaje/dezavantaje se poate realiza prin:
1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si dezavantaje majore,
impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima
instanta decizia apartine in exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator.
2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor civile, implica
avantaje si dezavantaje (costuri ridicate).
3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a solutionare a conflictelor
de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj.
Avantajele medierii sunt reprezentate de:
12

-timp redus
-costuri reduse
-confidentialitatea procedurii
Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor consta in faptul ca
relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele pot functiona pe viitor, deci nu exista
acel impact negativ pe care il are justitia clasica.
Termenul de business metiation= este un termen des intalnit in practica corporatista americana si
are la baza ideea ca succesul sau esecul in mediul de afaceri se bazeaza pe calitatea relatiilor
comerciale dintre partenerii de afaceri.
Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia interumana (ceea ce nu
face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia clasica si mediere).
In SUA studiile au relevat faptul ca din 2007 conflictele corporatiste (din mediul de afaceri) au fost
solutionate prin aceasta metoda alternativa a medierii.
Medierea sau negocierea asistata si coordonata de catre un tert neutru si impartial este specifica
mediului de afaceri iar pastrarea partenerilor de afaceri se poate realiza numai in masura in care
conflictele dintre ei se realizeaza consensual prin obtinerea unei solutii reciproc avantajoase.
In situatia in care o parte pierde printr-un acord de mediere nu se mai poate vorbi de un acord.
La nivel national medierea ca institutie si ca practica de gestionare a conflictelor are nevoie sa se
aseze din fericire pt practica nationala companiile straine reprezinta cei mai buni promotori ai
solutionarii conflictelor pe calea medierii.
La nivel international exista o literatura de specialitate bogata autorul Thierry Garby-La gestion de
conflits care priveste gestiunea conflictelor din perspectiva ca conflictele nu sunt eminamente
grave, ele nu sunt exclusiv rele ba chiar ele sunt necesare.Conflictele sunt necesare pentru ca ele
sigura progresul unei societati.
A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor implicate, a gestiona un
conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje pentru toti participantii la solutionarea
conflictului si a evita consecitele negative. Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata
doar la latitudinea privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea unui sistem de
norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea conflictelor.Menirea unei norme de drept
este aceea de a instaura pacea sociala prin institutiile statului de drept.
Notiunea de conflict a fost abordata in literatura de specialitate din perspective diverse
(sociologice, metafizice) pentru ca toate aceste coordonate de intrepatrund.

TIPURI DE CONFLICT:
13

Este important ca mediatorul sa cunoasca tipul de conflict ce face obiectul procedurii de mediere
pentru a identifica corect parghiile ce le poate utiliza in gestionarea acelui conflict.
Exista o serie de clasificari in literatura de specialitate-clasificare facuta de Christophor Moore-
aceasta este cea mai simplista si sunt tipuri de conflict:
conflict relational
Acesta are la baza relatii interpersonale slabe sau inexistente, antagonice, factori culturali,
perceptia eronata a unor factori sociali, politici, economici, religiosi etc.Daca se observa unul din
acestea se poate ajunge la o comunicare eficienta, clarificarea perceptiilor, facotirlor perturbatori ai
relatiei inerumane, generarea construirii unei perceptii pozitive.
*mediatorul este responsabil de ajutoarea partilor la construirea unor perceptii pozitive.Rezolvarea
conflictului in sine se poate realiza numai daca exista o perceptie pozitiva a faptelor.
conflict informational
Are la baza lipsa informatiilor.Daca partile nu au toate informatiile, menirea mediatorului este sa
ajute partile sa comunice caci printr-o comunicare eficienta ele isi vor transmite informatiile intr-un
mod corect. La baza unui conflict informational pot sta si informatii partial adevarate sau
interpretarea partilor in mod eronat a informatiilor pe care le detin-prin urmare ori de cate ori
mediatorul identifica acest tip de conflict are obligatia ca prin asigurarea comunicarii intre parti sa
determine partile sa discute criteriile la care se raporteaza, sa discute criteriile care stau la baza
interpretarilor diferite, sa determine partile sa identifice in comun procedurile de obtinere a
informatiilor, sa determine partile sa identifice si sa se raporteze la criterii comune pentru
valorificarea informatiilor.
conflict structural
Un conflict structural apare ori de cate ori exista o stare de inegalitate a partilor, de obstacole
geografice, fizice, financiare, partile sunt obstructionate din pricina acestor stari sa coopereze, sunt
constranse de timp.Roger Fischer vorbeste despre negocierea intre Palestina si Israel.
Se pot determina partile sa revizuiasca procesul de decizie, sa se revizuiasca sistemele de control al
resurselor, pot fi determinate partile sa modifice modalitatile de relationare intre ele de la coercitie
sa se ajunga la operare (la un conflict structural partile sunt situate pe pozitii inegale).
conflict de evaluare
Are la baza criterii de evaluare diferite, aceste criterii au surse diferite (factorul cultural) exista si
criterii de evaluare diferite datorita acestor criterii de evaluare diferite.
Obligatia mediatorului cand intalneste un astfel de conflict este sa ajute partile sa isi identifice
acelasi tip de criteriu la care se raporteaza, mai mult acesta poate determina partile sa isi caute valori
comune.
conflict de interese (cel mai des intalnit)
14

Partile se raporteaza si sunt tributare unor interese diferite aparent.Aici se vb din nou asupra
perspectivei interesului.
Ca mediator trebuie sa se determine ca partile sa isi identifice singure dar corect interesul printr-o
comunicare eficienta intre parti.
Si in acest gen de conflict trebuie sa fie determinate partile la criterii obiective pentru ca partile sa
ajunga la intelegere.
Roger Fischer-mediatorul trebuie sa determine partile sa se concentreze pe interes si nu pe pozitie.
Ori de cate ori partea ajunge sa isi identifice corect interesul (prin maiestria mediatorului) se va
ajunge in mod clar si la semnarea unui acord de mediere, dar asta depinde de mediator.
Toate aceste tipuri de conflict au la baza slaba/ proasta comunicare intre parti.

11. Principiile care guverneaza medierea
Principiile fundamentale ale medierii sunt :
1) Neutralitatea
2) Impartialitatea
3) Confidentialitatea
4) Voluntariatul procedurii medierii
Acestor principii li se adauga si : principiul autodetarminarii partilor si principiul informarii
prealabile asupra procedurii medierii.
Principiul neutralitatii si impartialitatii mediatorului
Pe tot parcursul procedurii medierii este necesar ca mediatorii sa fie independenti, sa ramana
neutrii si impartiali fata de conflictul dedus medierii . in executarea atributiilor lor, mediatorii
trebuie sa se bucure de deplina independenta in relatiile cu diferite entitati care ar putea avea
anumite interese in cauzele in care are loc medierea. Este necesar ca aceasta independenta sa
fie de natura a le garanta impartialitatea, neutralitatea si echidistanta fata de cauza, fata de
rezultatelea acesteia si fata de partile implicate in litigiu.
Mediatorii trebuie sa evite orice situatii care le-ar putea aduce atingere independentei lor. In
situatia in care, in orice mement in timpul procesului medierii, mediatorul isi pierde aceste
atributii, este obligat sa aduca la cunostinta acest fapt partilor implicate si sa se abtina de la
medierea conflictului.
Potrivit dipozitiilor legale, niciuna dintre parti nu poate angaja un mediator al sau, pt
reprezentarea exclusiva a intereselor sale, si nici un mediator nu poate reprezenta in cadrul unei
medieri interesele unei singure parti, cu exceptia conflictelor din domeniul familiei , in care
mediatorii trebuie sa urmareasca interesul superior al minorului.
Mediatorul ajuta partile sa comunice, le faciliteaza dialogul si se asigura ca pe toata durata
15

procesului de mediere sunt respectate dispozitiile legii.
Principiul confidentialitatii procedurii medierii
Nu poate exista incredere in lispa garantiei confidentialitatii. Prin urmare secretul profesional
este recunoscut ca fiind de o potriva un drept si o indatoriere fundamentala si patrimoniala a
mediatorului.
Mediatorul are indatorirea de a pastra secretul oricaror informatii cu caracter confidential de
care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale, indatorire nelimitata in timp, conform
dispozitiilor de Etica si Deontologie profesionala a mediatorilor.
Art 32 din L192/2006 completata si modificata prevede ca mediatorul este obligat sa pastreze
confidentialitatea informatiilor de care ia cunostinta in tot cursul procesului medierii , precum si
cu privire la documentele intocmite sau care i-au fost predate de parti pe parcursul medierii.
Aceasta obligatie subzista chiar si ulterior incetarii functiei sale.
Legea prevede o singura exceptie si anume atunci cand mediatorul are calitatea de martor ,
exclusiv in cauzele penale si doar in situatia in care acordul prealabil, expres si scris al partilor si,
daca este cazul, al altor persoane interesate, situatia in care mediatorul poate depune marturie
ndespre faptele si imprejurarile cunoscute in timpul procesului de mediere, calitatea de maror
avand intaietate fata de aceea de mediator. Dispozitiile legale prevad ca, in toate situatiile in care
mediatorul a fost audiat ca martor, nu mai poate desfasura activitatea de mediere in cauza
respectiva [art 37 alin (2) si (3) L 192/2006].
Mediatorul poate solicita partilor semnarea unui acord de confidentialitate, pentru ca sustinerile
facute pe parcursul medierii de catre parti sau mediator sa-si pastreze caracterul confidential
fata de terti si sa nu poata fi folosite drept probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale,
cu exceptia situaitei in care partile convin altfel sau legea dispune contrariul.
Principiul voluntariatului procedurii medierii
Exceptand situatiile in care legea dispune altfel, partile au posibilitatea de arecurge la mediere in
mod voluntar si in orice materie, in conditiile prevazute de L 192/2006, L115/2012 si OUG 90/
2012, inclusiv ulterir declansarii unui proces in fara instantei de judecata.
Mai mult decat atat, organele judiciare arbitrale, si ale autoritatii cu atributii jurisdictionale, au
indatorirea de a informa partile asupra acestei modalitati de solutionare a disputelor , asupra
avantajelor folosirii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale.
Legea preevede doar obligativitatea partilor de a participa la sedinta de informare asupra
avantajelor medierii, sub sanctiunea respingerii cererii ca inadmisibila.
Un dezavantaj al caracterului voluntar al medierii il reprezinta lipsa cunoasterii acestei proceduri
spre deosebire de procedurile obligatorii , si in mod special mentiunea inertiei sociale, care in Ro
indruma in general spre instantele de judecata.
Principiul autodeterminarii partilor
Partile au dreptul de a alege medierea ca metoda alternativa de solutionare a diferendului, de a
16

alege mediatorul, de a fi informate despre procedura medierii, de a-si prezenta propriile opinii,
interese, propuneri de solutii, de a decide asupra celor mai avantajoase rezolvari ale disputelor
dintre ele.
Acordul de mediere reflecta intelegerea care apartine partilor implicate.
In nicio situatie sub nicio forma mediatorul nu va putea decide sau exercita reo influenta asupra
termenilor si conditiilor in care se ajunge la o solutie comuna a partilor. Din aceasta perspectiva,
mediatorul are o singura obligatie , aceea de a se asigura ca solutia adoptata de parti este in
concordanta cu bunele moravuri si cu legea in vigoare.
Principiul informarii prelabile asupra procedurii medierii
Mediatorul are obligatia de a informa partile despre avantajele privind medierea, inainte de
semnarea contractului de mediere si de inceperea efectiva a medierii.
Este obligatorie informarea prealabila a partilor implicate in conflict cu privire la avantajele
medierii ca si alternativa de solutionare a diferendelor.

12. Etapa informarii prealabile asupra procedurii medierii.Sedinta de informare prealabila
Conform legii principiul informarii asupra avantajelor medierii este o obligatie pentru parti atat in
faza preliminara declasarii unui litigiu cat si in situatia in care judecatorul trimite partile la mediere
intr-o speta aflata deja pe rolul instantei.
Scopul informarii este acela de a aduce la cunostinta partilor de catre mediator avantajele medierii
in comparatie cu justitia clasica, va prezenta partilor efectele juridice pe care acordul de mediere in
situatia in care partile ajung sa il semneze.Mediatorul aduce la cunostinta regulile si limitele medierii.
Cntinutul informarii prealabile:
Mediatorul in procedura informarii prealabile va defini medierea (art.1 din lege) si va enumera
partilor avantajele acestei metode alternative.
Mediatorul va comunica partilor rolul sau in procedura, va comunica acestora drepturile si
obligatiile ce le revin, actele jurdice ce se vor incheia pe parcursul procedurii cat si la finalul ei.Avem
in vedere procesele verbale intermediare, acordul de mediere daca medierea s-a incheiat cu o
intelegere a partilor precum si procesul verbal de esuare a medierii.
Mediatorul va informa partile cu privire la forta executorie a acordului de mediere si a posibilitatii
de obtinere pe cale necontencioasa unei hotarari judecatoresti in acest sens. (partile au 2
cai:hotararea judecatoreasca si acordul semnat la notariat).
Partile au dreptul si posibilitatea sa isi aleaga mediatorul.Nu este obligatoriu ca mediatorul care a
incheiat sedinta de informare sa fie si mediatorul care va realiza medierea propriu zisa.Partile au
dreptul de a-si alege mediatorul pe care il considera cel mai bun in solutionarea conflictului.
17

Conform legii informarea prealabila cu privire la avantajele medierii se realizeaza inainte de
incheierea contractului de mediere.
Informarea obligatorie se realizeaza de mediator cu prezenta fizica a fiecarei parti (nu se admite a
se trimite reprezentantul, curator etc.)
Informarea se poate realiza in intalniri comune sau in intalniri individuale, in functie de optiunea
partilor si de decizia mediatorului in acest sens.(mediatorul cand va alege cum se va desfasura
aceasta etapa va avea in vedere aspectele particulare a conflictului ce urmeaza sa il medieze)
Legea prezede un termen de care mediatorul este tinut respectiv 15 zile de la primirea solicitarii in
acest sens.
Informarea se poate realiza:
-daca partile se prezinta la mediator singure, mediatorul va realiza sedinta de informare neputand
pretinde onorariul deoarece este o activitate gratuita conform legii.
-daca se prezinta la mediator o singura parte in vederea informarii iar partea care s-a prezentat nu
poate aduce si cealalta parte sau celelalte parti, mediatorul va proceda la convocarea partilor care
lipsesc iar cheltuielile ocazionate de aceasta procedura vor fi suportate de partea prezenta.
Eliberarea documentelor de catre mediator in procedura prealabila:
Daca sunt intrunite conditiile legii pentru desfasurarea sedintei de informare, mediatorul va elibera
un certificat de informare, acest certificat va fi semnat si stampilat de mediator si semnati de parti
(obligatoriu semnat de parti).Exista situatia in care una din parti refuza sa semneze certificatul
aliberat de mediator chair daca a participat, mediatorul va elibera acest document in care va
mentiona acest lucru.
Daca una ditre parti nu se prezinta, desi convocata legal, mediatorul va elibera un proces verbal in
care va consemna aceasta situatie.Mai exista o situatie in care nu se poate finaliza sedinta de
informare, in aceasta situatie mediatorul va elibera un proces verbal, si nu un certificat de informare
deoarece sedinta de informare este lipsita de eficienta.
Certificatul de informare eliberat de mediator trebuie sa intruneasca anumite conditii:
-va fi redactat de mediator
-va cuprinde datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei de mediator (sediul
profesional, nr autorizatiei de inregistrare a mediatorului)
-va cuprinde un numar de inregistrare si va fi transcris intr-un registru special in care fiecare mediator
este obligat sa il tina la sediul profesional
-va cuprinde datele de identificare a mediatorului
-va cuprinde data, locul si ora sedintei de informare
-va cuprinde datele de identificare ale partilor semnatare
18

-va cuprinde obiectul conflictului si dupa caz numarul de dosar aflat pe rolul instantei si numarul de
dosar.
-va cuprinde decizia partilor in urma informarii cu privire la continuarea sau cu privire la
acceptarea/neacceparea medierii
-semnaturile mediatorului si partilor precum si stampila mediatorului.
Un caz particular in ceea ce priveste medierea intr-e victima si mediator, mediatorul va consemna
in certificatul de informare numarul si data documentului prin care victima si-a dat acordul de a
participa la sedinta de informare a medierii impreuna cu faptuitorul.
In situatia in care nu se poate realiza sedinta de informare, mediatorul va incheia un proces verbal
care va cuprinde in mod obligatoriu :
-datele de identificare a formei in care mediatorul isi exercita profesia
-data, locul si ora in care au fost invitate partile la sedinta de informare
-datele de identificare ale mediatorului
-datele de identificare ale partilor
-obiectul conflictului, numarul de dosar si instanta unde se solutioneaza dosarul daca exista
-motivul pentru care nu se poate realiza informarea prealabila
-semnaturi si stampila mediatorului
Pentrtu activitatea de informare obligatorie mediatorul NU poate percepe onorariul, fiind o
activitate gratuita ope legis.Mediatorul nu poate conditiona eliberarea certificatului de informare
de plata vreunui onorariu.
Informarea prealabila poate fi facuta si de catre procuror, judecator si notar, nu este obligatoriu sa
fie facuta numai de mediator asa cum este obligatorie medierea in sine (procedura de mediere).

13. Dobandirea.Suspendarea. Incetarea calitatii de mediator
ART. 7
Poate deveni mediator persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) are capacitate deplin de exerciiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime n munc de cel puin 3 ani;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activiti;
e) se bucur de o bun reputaie i nu a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei
19

infraciuni intenionate, de natur s aduc atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condiiile legii, sau un program
postuniversitar de nivel master n domeniu, acreditate conform legii i avizate de Consiliul de
mediere;
g) a fost autorizat ca mediator, n condiiile prezentei legi.
ART. 8
(1) Persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de ctre
Consiliul de mediere, dup achitarea taxei de autorizare, al crei cuantum va fi stabilit prin
regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2).
(2) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, posesori ai unui document de calificare n profesia de mediator, obinut n
unul dintre aceste state, dobndesc, n contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie n
Romnia, dup recunoaterea acestor documente de ctre Consiliul de mediere, conform Legii nr.
200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile
reglementate din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare.
(3) Documentele de calificare obinute n profesia de mediator n alt stat dect Romnia ori ntr-un
stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic European sau n Confederaia Elveian de
ctre persoanele prevzute la alin. (2) se recunosc n condiiile prevzute la alin. (5), care se aplic n
mod corespunztor. Dac abilitile i cunotinele nu corespund cerinelor de calificare prevzute de
legea romn, Consiliul de mediere ia n considerare i experiena profesional dobndit de
solicitant i i poate cere s dovedeasc faptul c ndeplinete toate aceste cerine.
(4) Prevederile alin. (2) i (3) se aplic i cetenilor romni, posesori ai documentelor de calificare
n profesia de mediator, obinute ntr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic
European sau n Confederaia Elveian, dup caz, ntr-un stat ter.
(5) Ceteanul unui stat ter, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor n strintate
sau care a dobndit calitatea de mediator n strintate i dorete s desfoare activitate de
mediere cu caracter permanent n Romnia, dobndete acces la profesie n urmtoarele condiii:
a) prezint titlul de studii, nsoit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaiei i
Cercetrii;
b) prezint coninutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregtirii i, dup caz,
documentele care atest dobndirea calitii de mediator. Consiliul de mediere evalueaz coninutul
programei de formare prezentate, inclusiv durata pregtirii, comparnd cunotinele i abilitile
atestate de aceste documente cu cerinele stabilite conform legii romne, i hotrte, dac este
cazul, accesul n profesie. Condiiile de echivalare ori compensare a calificrii, n situaia n care
cunotinele i abilitile atestate nu corespund cerinelor de calificare prevzute de legea romn,
vor fi stabilite prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2).
(6) Mediatorul strin poate desfura n Romnia activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub
forma prestrii de servicii, n baza documentului care atest c exercit legal aceast profesie n
20

statul de origine sau de provenien, fiind exceptat de la cerinele de autorizare i de nscriere
prevzute n lege, avnd ns obligaia ntiinrii, n scris, a Consiliului de mediere cu privire la
desfurarea acestei activiti.
(7) Cetenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obinut n unul dintre aceste state sau
n Romnia, dobndesc calitatea de mediator n Romnia, n condiiile prevzute la alin. (2) - (6).
(8) Cetenii prevzui la alin. (7), care au dobndit calitatea de mediator n Romnia, pot desfura
activitatea de mediere cu caracter permanent n unul dintre statele membre ale Uniunii Europene
sau ale Spaiului Economic European, dac n aceste state dobndirea acestei caliti nu este
reglementat, n baza documentului care atest c exercit legal aceast profesie n Romnia.
(9) Pentru mediatorii autorizai n condiiile art. 7 i 72 alin. (2), documentul de calificare prin care
se atest dobndirea competenelor profesionale ca mediator este eliberat de ctre Consiliul de
mediere n condiiile stabilite de standardele de formare n domeniul medierii.
(10) n cazul n care este necesar verificarea documentelor depuse n vederea autorizrii, aceasta
se poate realiza i prin Sistemul de informare n cadrul pieei interne, n condiiile legii.
ART. 8
(1) Autorizaia se elibereaz solicitantului n cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatrii
ndeplinirii de ctre acesta a tuturor condiiilor stabilite de lege i de regulamentul prevzut la art. 17
alin. (2).
(2) Termenul poate fi prelungit o singur dat, pentru o perioad de maximum 15 zile
calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniial nu este afectat de aceast prelungire.
Prelungirea termenului de autorizare, precum i durata acestei prelungiri se motiveaz n mod
corespunztor i se notific solicitantului nainte de expirarea termenului iniial.
(3) n cazul n care solicitantul nu ndeplinete condiiile prevzute de prezenta lege sau cererea
formulat de acesta nu este nsoit de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunic persoanei
interesate refuzul motivat de autorizare sau, dup caz, necesitatea completrii dovezilor impuse de
lege.
(4) Hotrrea de refuz, respectiv de retragere a autorizaiei de mediator poate fi atacat la instana
judectoreasc competent, n conformitate cu procedura prevzut de Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare.
ART. 9
(1) Formarea profesional a mediatorilor se asigur prin cursuri de formare profesional organizate
de ctre furnizorii de formare i de ctre instituiile de nvmnt superior acreditate.
(2) Cursurile i programele de formare profesional a mediatorilor vor fi autorizate de ctre
Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesional n domeniu, elaborate de
ctre acesta.
(3) Structura cursului de formare profesional va fi ntocmit conform prevederilor privind
21

formarea adulilor.
(4) Consiliul de mediere va emite documentele care atest competena profesional a
mediatorilor.
ART. 10
Instituiile i celelalte persoane juridice care desfoar, conform art. 9, programe de formare
profesional a mediatorilor se nscriu de ctre Consiliul de mediere pe o list, care va fi pus la
dispoziia celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti i al autoritilor administraiei
publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de internet a acestuia.
ART. 11
(1) Consiliul de mediere are dreptul s verifice modul de organizare i desfurare a cursurilor i de
aplicare a standardelor de formare iniial i continu i poate solicita, dac este cazul, retragerea
autorizaiei, potrivit standardelor de formare n domeniul medierii i procedurilor elaborate de ctre
Consiliul de mediere.
(2) Retragerea autorizaiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordat atrage radierea de
pe lista prevzut la art. 10.
ART. 12
(1) Mediatorii autorizai sunt nscrii n Tabloul mediatorilor, ntocmit de Consiliul de mediere i
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(2) n tabloul prevzut la alin. (1) se menioneaz urmtoarele date:
a) numele i prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) pregtirea de baz a mediatorului, instituiile la care s-a format i titlurile cu care le-a absolvit;
d) domeniul medierii n care acesta este specializat;
e) durata experienei practice n activitatea de mediere;
f) limba strin n care este capabil s desfoare medierea;
g) calitatea de membru al unei asociaii profesionale n domeniul medierii, precum i, dup caz, al
altor organizaii;
h) existena unei cauze de suspendare.
(3) Consiliul de mediere are obligaia s actualizeze periodic i cel puin o dat pe an Tabloul
mediatorilor i s l pun la dispoziie celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti, al
autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de
Internet a acestuia.
(4) Profesia de mediator se exercit numai de ctre persoana care a dobndit calitatea de mediator
22

autorizat, n condiiile prezentei legi.
(5) Exercitarea profesiei de mediator de ctre persoane care nu au dobndit calitatea de mediator
autorizat, n condiiile prezentei legi, constituie infraciune i se sancioneaz potrivit legii penale.
ART. 13
Exercitarea profesiei de mediator este compatibil cu orice alt activitate sau profesie, cu excepia
incompatibilitilor prevzute prin legi speciale.
ART. 14
(1) Exercitarea calitii de mediator se suspend:
a) n cazul unei incompatibiliti prevzute de lege; n acest caz, mediatorul este obligat s
ncunotineze, n termen de 3 zile, Consiliul de mediere, n legtur cu aceast incompatibilitate;
b) la cerere, fcut n scris de ctre mediator;
c) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).
(2) Exercitarea calitii de mediator se suspend de drept, n cazul n care mpotriva mediatorului s-
a luat msura arestrii preventive, pn la soluionarea procesului penal, potrivit legii.
ART. 15
Calitatea de mediator nceteaz:
a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator;
b) prin deces;
c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d);
d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni, care l face
nedemn de a mai exercita aceast profesie.
ART. 16
(1) Suspendarea, precum i ncetarea calitii de mediator se dispun sau, dup caz, se constat de
ctre Consiliul de mediere.
(2) n caz de ncetare a calitii de mediator, numele acestuia se radiaz din tabloul mediatorilor.
ART. 16^1
n ceea ce privete procedurile i formalitile de autorizare, precum i exercitarea profesiei de
mediator, prevederile prezentei legi se completeaz cu dispoziiile Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii i libertatea de a
furniza servicii n Romnia.
23


14. Definitia medierii si diferentele specifice
Medierea este numita si negocierea asistata, este o metoda alternativa de solutionare a
conflictelor, metoda care se integreaza in asa numita justitie proprie cu diferente specifice raportat la
celelalte metode de solutionare alternative a conflictelor cat si la instanta clasica.
Comparativ cu arbitrajul, medierea vine in sprijinul partilor
Costurile medierii sunt reduse fata de cele de la instata clasica, dar exista si avantajul
confidentialitatii fata de celelalte metode ADR dar si fata de instanta clasica.
Daca se apeleaza la mediere se restituie taxa te timbru.
Medierea se poate desfasura la initiativa partilor, in cazul concilierii aceasta se desfasoara
la initiativa executorului si cu participarea impusa a partilor.
Medierea este o procedura confidentiala in timp ce instanta clasica este publica
Medierea nu implica termene impuse pe cand arbitrajul si instanta clasica impune termene
stabilite de instanta si alte reguli stricte de procedura sau conduita, pe cand medierea lasa
la aprecierea partilor termenele stabilite ale intalnirilor care pot fi private sau comune.
In cazul medierii partile sunt libere in gasirea celei mai bune solutii in cauza lor, in instanta
clasica sau in arbitraj acestea sunt stabilite de completul de judecata.
Medierea precum concilierea si negocierea sunt metode ADR care urmaresc obtinerea unor
intelegeri pornind de la interesele si nevoile tuturor partilor implicate urmarind o cat mai
buna satisfacere a acestora, pe cand in cazul arbitrajului si instantei clasice hotararea este
data prin prisma aplicarii absolute a normelor legale.
In cazul medierii nicio parte nu are de pierdut, in cazul arbitrajului sau instantei clasice doar
o parte va fi castigatoare in cauza.
Solutia gasita in cazul medierii este una mutual acceptata si agreata de catre parti iar in
cazul arbitrajului precum si a instantei clasice rezultatul este o solutie impusa partilor spre
executare.
Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea partilor, conditii,
avantaje/dezavantaje se poate realiza prin:
1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si dezavantaje majore,
impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima
instanta decizia apartine in exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator.
2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor civile, implica
avantaje si dezavantaje (costuri ridicate).
3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a solutionare a conflictelor
de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj.
Avantajele medierii sunt reprezentate de:
-timp redus
24

-costuri reduse
-confidentialitatea procedurii
-proces flexibil
-solutia apartine partilor
Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor consta in faptul ca
relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele pot functiona pe viitor, deci nu exista
acel impact negativ pe care il are justitia clasica.
Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia interumana (ceea ce nu
face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia clasica si mediere).
A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor implicate, a gestiona un
conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje pentru toti participantii la solutionarea
conflictului si a evita consecitele negative. Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata
doar la latitudinea privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea unui sistem de
norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea conflictelor.Menirea unei norme de
drept este aceea de a instaura pacea sociala prin institutiile statului de drept.

15. Incetarea calitatii de mediator
Calitatea de mediator nceteaz:
a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator;
b) prin deces;
c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d);
d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni, care l face
nedemn de a mai exercita aceast profesie.

16. Organizarea si exercitarea activitatii mediatorilor
ART. 22
(1) Mediatorii i pot desfura activitatea n cadrul unei societi civile profesionale, al unui birou
n care pot funciona unul sau mai muli mediatori asociai, cu personalul auxiliar corespunztor, sau
n cadrul unei organizaii neguvernamentale, cu respectarea condiiilor prevzute de lege.
(2) Mediatorul sau mediatorii asociai, titulari ai unui birou, pot angaja traductori, juriti, alt
personal de specialitate, precum i personal administrativ i de serviciu necesar activitii de
mediere.
(3) n exercitarea profesiei, mediatorii autorizai pot fi angajai cu contract individual de munc
numai n cadrul formelor prevzute la art. 22 alin. (1).
ART. 23
n desfurarea activitii sale, mediatorul autorizat este obligat s in arhiv i registre proprii,
precum i o eviden financiar-contabil.
ART. 24
25

Mediatorii se constituie n asociaii profesionale locale i naionale, avnd drept scop
reprezentarea intereselor profesionale i protejarea statutului lor, i pot adera la asociaii
profesionale internaionale n condiiile legii.


17. Raspunderea disciplinara a mediatorului
ART. 38
Rspunderea disciplinar a mediatorului intervine pentru urmtoarele abateri:
a) nclcarea obligaiei de confidenialitate, imparialitate i neutralitate;
b) refuzul de a rspunde cererilor formulate de autoritile judiciare, n cazurile prevzute de lege;
c) refuzul de a restitui nscrisurile ncredinate de prile aflate n conflict;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre pri ntr-o procedur judiciar sau arbitral avnd ca
obiect conflictul supus medierii;
e) svrirea altor fapte care aduc atingere probitii profesionale.
ART. 39
(1) Sanciunile disciplinare se aplic n raport cu gravitatea abaterii i constau n:
a) observaie scris;
b) amend de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);
c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durat de la o lun la 6 luni;
d) ncetarea calitii de mediator.
(2) Limitele amenzii prevzute la alin. (1) lit. b) se actualizeaz periodic de ctre Consiliul de
mediere, n funcie de rata inflaiei.
ART. 40
(1) Orice persoan interesat poate sesiza Consiliul de mediere, n scris i sub semntur, n
legtur cu svrirea unei abateri dintre cele prevzute la art. 38.
(2) Cercetarea abaterii se efectueaz n termen de cel mult 60 de zile de la data nregistrrii
sesizrii, de ctre o comisie de disciplin alctuit dintr-un membru al Consiliului de mediere i 2
reprezentani ai mediatorilor, desemnai prin tragere la sori din Tabloul mediatorilor. Membrii
comisiei de disciplin sunt numii prin hotrre a Consiliului de mediere. Invitarea celui n cauz n
vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este ndreptit s ia cunotin de coninutul
dosarului i s i formuleze aprarea. n caz de neprezentare, se va ncheia un proces-verbal semnat
de membrii comisiei, din care s reias faptul c mediatorul a fost invitat i nu s-a prezentat la
termenul stabilit.
(3) Dosarul de cercetare cu propunere de sancionare sau de neaplicare a unei sanciuni
disciplinare se nainteaz Consiliului de mediere, care hotrte, n termen de 30 de zile, cu privire la
rspunderea disciplinar a mediatorului.
ART. 41
(1) Hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanciunilor prevzute la art. 39 alin. (1) poate fi
atacat la instana de contencios administrativ competent, n termen de 15 zile de la comunicarea
acesteia.
(2) Aciunea exercitat potrivit alin. (1) suspend executarea hotrrii atacate.
(3) Hotrrea de aplicare a amenzii prevzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rmas definitiv potrivit
legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi n termen de 30 de zile de la data
rmnerii definitive a hotrrii de sancionare atrage de drept suspendarea din calitatea de
mediator, pn la achitarea sumei.
ART. 42
Rspunderea civil a mediatorului poate fi angajat, n condiiile legii civile, pentru cauzarea de
prejudicii, prin nclcarea obligaiilor sale profesionale.

26

18. Contractul de mediere
Prin acordul de mediere se consfinteste acordul de vointa intervenit intre mediator si partile aflate in
conflict . Mediatorul urmareste indeplinirea a patru obiective principale si anume :
1. Stabilirea unui contact cu participantii la procedura medierii ;
2. Expunerea procedurii de mediere si explicarea functionarii acesteia;
3. Clarificarea intentiilor partilor si a abilitatilor acesteia de mediere si stabilirea regulilor de
baza care guverneaza medierea.
Mediatorul s eobliga sa sprijine partile in solutionarea diferendului, sa le faciliteze comunicarea si
negocierea, in vederea obtinerii unui rezultat avantajos.
Contractul de mediere este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, deoarece partile isi
cunosc de la inceput existenta si intinderea obligatiilor ce le revin. De asemenea, contractul de
mediere este un contract solemn iar forma scrisa este ceruta AD VALIDITATEM.
La incheierea contractului de mediere, partile iau in considerare capacitatea si pregatirea
mediatorului, experienta profesionala a acestuia. Prin urmare, contractul este unul incheiat INTUITU
PERSONAE.
Conditiile de validitate ale contractului, dispozitiile NCC se aplica in consecinta. Astfel, sub sanctiunea
nulitatii absolute, partile trebuie sa fie identificate in contract cf legii, consimtamantul trebuie sa fie
neviciat si exprimat de o maniera serioasa pt a produce efecte juridice. Legea prevede i mod
obligatoriu ca partile sa isi dea consimtamantul in scris, in sensul ca sunt de acord cu declansarea
procedurii de mediere si sunt descise sa coopereze in acest sens.
Obiectul contractului de mediere il constituie tocmai rezolvarea conflictului supsu acestei metode
alternative de solutionare in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Conform dispozitiilor L192/2006 exista anumite mentiuni obligatorii pe care un contract de mediere
trebuie sa le cuprinda:
1. Obligatia mediatorului de a da explicatii cu privire la principiile care guverneaza procedura
medierii , la efectele acesteoia , la regulile aplicabile;
2. Partile trebuie sa isi ia angajamentul ferm ca vor respecta regulile prestabilite pe tot
parcursul procedurii si sa stabileasca limba in care se va desfasura medierea.
3. Drepturile si obligatiile partilor, ele trebuie sa fie clar stipulate. Mediatorul are dreptul de a
aplica propriile reguli de organizare a procedurii de mediere cu respectarea dispozitiilor
legale. Mediatorul are dreptul de a se abtine de la procesul de mediere daca pe parcursul
acestuia apar situatii ce pot afecta neutralitatea si impartialitatea sa etc.
4. Mediatorul are si o gama intreaga de obligatii printre care putem mentiona obligatia de a da
explicatii partilor cu privire la activitatea de mediere, cu privire la scopul si limitele acesteia
ori de cate ori este solicitat in acest sens, de a asigura desfasurarea procesului de mediere cu
respectarea libertatii, deminitatii si a vietii private a partilor implicate si de a se ajunge acolo
unde este cazul , la un acord intr-un interval rezonabil de timp . Respectarea confidentialitatii
informatiilor primite in cursul procesului de mediere si respectarea normelor de deontologie
profesionala constituie practic quintesenta obligatiilor mediatorului. Partile au dreptul sa fie
27

informate cu privire la procesul de mediere si la efectele acestuia. Totodata ele au dreptul sa
renunte la mediator ori de cate ori acesta incalca principiul neutralitatii si al impartialitatii,
sau a incercat sa constranga o parte sa ajunga la o intelegere , sau a emis opinii juridice cu
privire la ofertele care se negociaza sau se afla intr-o stare de incompatibilitate. Pe toata
durata procesului de mediere, partile au dreptul de a se retrage din procedura , aceasta fiind
voluntara deoarece obligativitatea participarii se refera strict la sedinta de informare.
5. Obligatiile partilor corelative acestor drepturi, se refera in primul rand la plata onorariului asa
cum s-a stabilit prin clauza contractuala si la respectarea principiului confidentialitatii.
Mentionam faptul ca in sitauatia in care partile nu achita onorariul stabilit, contractul de
mediere ARE FORTA EXECUTORIE.
6. In ceea ce priveste cauzele de incetare ale contractului de mediere , acesta inceteaza:
Fie prin ajungerea la finalitatea ( incheierea acordului de mediere sau a procesului-verbal
de esuare a medierii) ;
Prin denuntare unilaterala
Din imposibilitatea executarii de catre parti sau mediator.
In orice faza a procedurii medierii , oricare dintre parti are dreptul de adenunta contractul de
mediere, comunicand in scris acest fapt.
Mediatorul va lua act de denuntarea unilaterala a contractului de mediere si va intocmi in cel mult 48
de ore de la primirea comunicarii un proces-verbal de incheiere a procedurii medierii.

Etapa incheierii contractului de mediere
Contractul de mediere este un contract CIVIL supus regulilor legii civile si se incheie intre mediator
si toate partile implicate in procedura medierii inainte de declansarea medierii.
Contractul de mediere este un contract prin care mediatorul se obliga sa sprijine partile in
solutionarea conflictului. (obligatia mediatorului este o obligatie de diligenta si nu una de rezultat)
Contractul de mediere este un contract: sinalagmatic, cu titlu oneros, este un contract comutativ
iar forma scrisa a contractului este ceruta ad validitatem.
Contractul de mediere este un contract incheiat intuitu persoane adica la incheierea lui calitatile
mediatorului sunt determinante.
Legea prevede ca partile au obligatia de a-si da acordul in scris in cuprinsul contractului de mediere
ca sunt de acord cu declansarea procedurii de mediere si sunt de acord sa coopereze in acest sens
pentru a ajunge la un acord intre ele.
Obiectul contractului de mediere il constituie solutionarea conflictului.
Conform legii 192 exista anumite clauze obligatorii in contractul de mediere:
-mediatorul are obligatia de a da explicatii cu privire la principiile medierii
-in cuprinsul contractului se stipuleaza angajamentul ferm al partilor ca vor respecta regulile
prestabilite de mediator.
28

-precizarea limbii in care se va desfasura procedura.
-mediatorul are dreptul de a aplica propriile reguli de organizare a procedurii procesului de mediere.
-mediatorul are dreptul sa se abtina de la respectivul proces de mediere daca pe parcursul procedurii
apar situatii se ii pot afecta neutralitatea si impartialitatea.
-se stipuleaza principiul confidentialitatii si aria lui de intindere (procesul in sine, actele etc)
-partile au dreptul sa isi numeasca mediatorul, au dreptul sa renunte la mediator in situatia in care
acesta a incalcat principiile deontologiei profesionae (neutralitate, impartialitate etc.) sau daca
acesta a contrans o parte sa ajunga la un acord sau daca acesta a emis opinii juridice cu privire la
ofertele ce se negociaza in procesul de mediere sau daca acesta se afla intr-o stare de
incompatibilitateprin urmare mediatorul se fereste de la opinii juridice.
-partile au dreptul sa se retraga oricand din procedura medierii (voluntara-deci numeni nu poate fi
tinut cu forta intr-o astfel de procedura)
-partile au obligatia de a plati onorariul stabilit
-contractul daca nu se executa ....
-in orice faza a procesului de mediere contractul poate fi denuntat de una dintre parti (partea nu
trebuie sa justifice daca nu solicita restituirea onorariului).Prin urmare mediatorul va intocmi un
proces verbal de inchidere a medierii.

19 . Sesiunile separate in procedura medierii
Pe parcursul derularii procesului de mediere, mediatorul poate solicita, atunci cand considera
necesar, continuarea medierii in sesiuni separate, care reprezinta discutii private, individuale, cu
fiecare parte. Din sesiune ade deschidere, mediatorul, comunica partilor oportunitatea desfasurarii
medierii in sesiuni separate, transforma aceste sesiuni separate in etape de rutina ale procesului
medierii, partile fiind pregatite pt aceasta posibilitate.
Medoatorul poate propune aceste intrevederi separate ori de cate ori simte ca negocierea a ajuns
intr-un puct mort sau medierea se afla intr-un moment delicat iar partile au nevoie de anumite
discutii pe care nu le pot face in plen.
Si partile pot sugera astfel de intalniri separate. In orice situatie mediatorul nu trebuuie sa organizeze
astfel de sesiuni atunci cand o parte se opune, ridica obiectii.
Mediatorul trebuie sa-si pastreze neutralitatea si impartialitatea si in cadrul discutiilor ce au loc in
sesiuni separate, incercand sa asigura partilor un timp echitabil de dezbateri si sa se abtina de la orice
opinii personale subiective.
Mediatorul va da o tema de gandire partii care asteapta, referitoare la subiectul medierii, urmarind
focusarea asupra problematicii dar si evitand aceeasi masura intrarea acestei parti in pasivitate.
29

Scopul acestor sesiuni separate este de a ajuta partile sa se concentreze mai mult pe modalitatea de
satisfacere a propriilor interese, sa-si constientizeze nevoile ce vor sta la baza acordului de mediere.
Cel care decide partea care ramane prima in sesiune separata este mediatorul. Opinam ca partile ar
trebui sa intre in sesiuni separate in ordine alfabetica pentru a nu crea stari de disconfort si
suspiciune.
La finalul sesiunilor separate este obligatorie desfasurarea unei noi sesiuni comune in care
mediatorul va comunica partilor aspectele discutate in sesiuni separate cu fiecare dintre ele, cu
respectarea principiului confidentialitatii. Se va face astfel un rezumat al discutiilor fiecarei sesiuni
separate, urmand o structura diferita fata de cea a rezultatului sesiunii comune. Daca in sesiunea
comuna rezumatul este structurat conform tipologiei aspectelor pozitive ale subiectului dedus
medierii , rezumatul in urma sesiunilor separate va urma urmatoarea structura :
- Oferta partii participante la prima sesiune separata;
- Punctele slabe ale partii care a formulat oferta;
- Elemente pozitive.
In meterie comerciala, medierea implica cel putin cateva sesiuni separate, in foarte putine cazuri
fiind suficeiente doar primele sesiuni separate cu fiecare parte. Obiectivele mediatorului sunt
diferite in cursul etapelor sesiunilor separate. In prima instanta obiectivul fundamental al
mediatorului va fi de obicei acela de a permite disputantilor sa-si exprime propriile perspective ale
diferendului, sa-si impartasasca emotiile, dezvoltand in acest fel increderea in mediator.

20. Sesiunile comune in procedura medierii
Aceasta faza a procesului de mediere este adesea structurata ca un mini proces, cu particularitatea
ca, mediatorul ca si manager al discutiilor, ca si in toate celelalte etape procedurale, un ton informal,
neutru pastrand echilibrul de forte si ordinea luarii cuvantului tuturor participantilor. Dupa cuvantul
introductiv al mediatorului si prezentarea tuturor participantilor implicati in aceasta procedura, se
trece la etapa sesiunii comune.
Formatul sesiunii comune este relativ flexibil dar pentru bunul mers si atingerea tintelor stabilite este
insa necesar ca el sa fie structurat de catre mediator astfel :
Expunerea situatiei conflictuale de catre fiecare parte;
Dispozitiile punctuale de vedere ale avocatilor sau altor experti participanti si a fiecareia
dintre parti;
Schimbul de idei, intrebari, raspunsuri intre participanti;
Formularea unor eventuale intrebari de calificare din partea mediatorului;
Identificarea si strangerea informatiilor;
Analiza conflictului;
Identificarea a cat mai multor optiuni de solutionare a conflictului;
Decizia. Alegearea celei mai bune solutii reciproc avantajoase.
Din pozitia de conducator al discutiilor, mediatorul trebuie sa aiba un ton informal, neutru, fara a
30

crea vreo suspiciune de amicitie, favoritism sau empatie fata de vreuna dintre parti, mentinand
ordine acordarii cuvantului si a timpului afectat expunerii fiecarui participant.
Mediatorul are sarcina de a pastra echilibrul si controlul complet al confruntarilor dintre toti
participantii, fara a permite ca sesiunea sa degenereze in acuzatii tipice unui conflict, inclusiv la
nivel emotional.
Consideram ca locul de desfasurarea a intregului proces de mediere trebuie sa fie la sediul
mediatorului, in sala de conferinte special amenajata , care sa dea posibilitatea ca partile sa aiba
un contact vizual , sa fie asezate fata in fata , mediatorul fiind pozitionat in capul mesei.
IDENTIFICAREA SI STRANGEREA INFORMATIILOR
In aceasta etapa procedurala scopul mediatorului si al partilor deopotriva este de astabili toate
informatiile necesare identificarii problematicilor si aspectelor particulare ce sunt supsuse
dezbaterilor si solutionarii. Se vor identifica factorii relevanti si utili in speta dedusa medierii,
incluzand factorii de ordin economic, politic, relational, pe care fiecare dintre parti ii are in
vedere la stabilirea problemelor.
ANALIZA CONFLICTULUI
Intreaga esenta a procesului de mediere este data de aceasta etapa a analizarii conflictului, in
care mediatorul trebuie sa determine partile, sa recunoasca si sa aprecieze reciproc motivatiile si
aspiratiile fiecareia.
Explorarea si stabilirea efectelor relevante si a intereselor care definesc pozitiile partilor precum
si informatiile detinute de parti reprezinta principalul obiectiv al acestei faze procesuale a
medierii.
Cea mia buna strategie pt obtinerea unei relatii constructive este separarea oamenilor de
probleme. Trebuie sa ne gandim la negociere ca la o modalitatea de rezlvare a problemelor, iar
la persoanele implicate ca la parteneri in solutionarea acestor dispute.
Tot in aceasta faza procesuala mediatorul trebuie sa ajute partile sa-si identifice interesele,
nevoile, determinandu-le sa vorbeasca despre ele, in detrimentul pozitiilor pe care le detin.
In timpul sesiunii comune este extrem de important ca mediatorul sa-si noteze toate aspectele
relevante mentionate de partile participante, aspectele comune ale partilor, istoria conflictului si
aspecte ce necesita clarificari. In acest fel pe de o parte mediatorul transmite interesul fata de
conflict, pe de alta parte contribuie la realizarea unui rezumat al discutiilor puratae de parti.
In sesiunea comuna, arma de care trebuie sa uzeze mediatorul este ascultarea activa, prin
intermediul acesteia obtinandu-se informatii despre disponibilitatea si dornta partilor de a
ajunge la o intelegere de a negocia, in acelasi timp copnferind linistea siincrederea partilor ca
mediatorul este interesat de sitautia lor.
Comunicarea in procesul medierii este singura modalitate de acrea o solutie valabila si reciproc
avantajoasa. Mediatorul trebuie sa asculte fiecare parte si sa se asigure ca partile se asculta si se
inteleg reciproc.
31

Intrebarile sunt cel mai bun prieten al mediatorului. Ele sunt mai putin agresive in comparatie cu
afirmatiile partilor iar raspunsurile permit partilor sa-si dezvaluie ideile si sentimentele reale.
Sesiunile comune sunt eficiente in mod special in situatiile in care partile:
Vor vaea interactiuni viitoare, ca de exmplu in spetele privind familia, disputele minore
de afaceri, de munca si au nevoie sa invete cum sa solutioneze neintelegerile dintre ele in
mod direct;
Se considera experti, negociatori si raspund pozitiv unei provocari de a ajunge la un
consens ( caz intalnit la manageri);
Sunt dispusi sa ajunga la o intelegere privind conditiile de fond dar sunt preocupati de
chestiuni de implemantare ale acestora;
Sunt incapabili sa cada de acord, ins aavocatii sau alti membrii privati ai partilor intretin
relatii cordiale unii cu ceilalti. In aceasta din urma situatie, mediatorul poate convoca
avocatii sau alti membri spelciali ai partilor, impreuna la masa tratativelor si sa poarte
discutii despre urmatorii pasi de urmat.
Mediatorul va recurge la o noua sesiune comuna si ulterior desfasurarii unor sesiuni separate, pt
acomunica partilor opiniile si viziunile de solutii propuse de fiecare in parte si pentru a
redimesiona impreuna situatia si problematica in urma discutiilor anterioare purtate in cadrul
unei prime sesiuni comune si in sesiuni separate.

21. Etapa identificarii si evaluarii optiunilor
Dupa ce au fost parcurse etapele sesiunilor comun si separate, partile si-au identificat pozitiile si
interesele in urma clarificarii informatiilor necesare, mediatorul trebuie sa ii ajute sa identifice si sa
dezvolte optiuni de solutionare a conflictului dedus medierii.
*participarea mediatorului in legatura cu prezentarea optiunilor, ajuta partile sa analizeze optiunilor
Este recomandabil ca optiunile sa fie intai identificate iar apoi evaluate cu atentie.
Procesul denerarii optiunilor se deruleaza in 4 pasi:
Separarea inventarii optiunilor de decizie si judecarea acestora,
Identificarea mai multor solutii la o problema,
Cautarea raspunsului care sa aduca ambelor parti beneficii
Inventarea modaliatilor de usurare a deciziei ecleilate parti.
Pentru indeplinirea scopului medierii de a se ajunge la un acord final, eficient si de durata, care sa se
bazeze pe vointa liber exprimata a partilor, acordul de mediere trebuie sa se bazeze pe criterii
obicetive fata de care partile s-au raportat.
Rezultatul medierii trebuie sa aiba la baza criterii obiective, legitime si practice.
Termenul de BATNA reprezinta Best Alernative To Negotiated Agreement, adica cea mia buna
laternativa a unui acord negociat si este un concept extrem de important pentru stabilirea
obiectivelor negocierii cat si pt impunerea respectarii propriei pozitii de catre partea adversa.
32

In cadul negocierilor diputelor personale, cea mia potrivita alernativa a unui acord negociat o
reprezinta o victorie judiciara. Procedura medierii prezinta insa numeroase avantaje fata de
procedura judiciara prin casitigul de timp si bani sau prin pastrarea unor relatii netensionate intre
parti generate de gasirea unei solutii comune de tip win-win.
Luand mereu in considerare BATNA si procedand la compararea rezultatelor obtinute ntr-un anumit
moment al procesului medierii, avem la dispoziti un termen de comparatie, o masura relativa a
succesului sau dimpotriva a impasului in care ne aflam.
Astfel, BATNA, va fi pozitia de retragere din mediere, pozitia de ruptura a negocierilor cu partenerul.
Vom proceda la continuarea medierii atat timp cat BATNA va ramane inferior ofertei partenerului cu
care purtam tratativele ajungerii la un acord.
Cu cat este mai buna BATNA, cu atat creste si puterea de negociere, pozitia noastra in timpul
intelegerii procedurii este mai solida, astfel incat ne poate permite sa fortam, sa cerem mai mult, sa
punem conditii mai grele.

22. Acordul de mediere
Acordul de mediere este actul care consfinteste intelegerea partilor in urma procesului de mediere.
Acordul de mediere se va redacta in scris si va cuprinde toate clauzele consimtite de parti.
Pentru a fi valabil, acordul de mediere trebuie sa intervina intr-un domeniu in care partile pot
recurge la mediere l 192/2006 art 60 si sa se refere la drepturi de care acestea pot dispune cu
respectarea normelor imperative ale legii .
In cazul in care litigiul a fost solutionat pe calea medierii, instanta, la solicitarea partilor, va pronunta
o hotarare in conformitate cu dispozitiile art 432-434 NCPC. Instanta de judecata va consfinti invoiala
partilor numai daca aceasta nu contravine legii si bunelor moravuri.
Instanta, odata cu pronuntarea hotararii, va dispune , la solicitarea partii interesate , si restituirea
taxei de timbru platita. Exista o singura exceptie si anume referitor la transferul dreptului de
proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje si cauze succesorale, cand
taxa de timbru nu se restituie.
Acorduriel de mediere incheiate de parti in clauzele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti,
contribuita parintilor la intratinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, imbraca forma unei
hotarari de expedient. Ori de cate ori instanta va pronunta o hotarare de expedinet in temeiul art 63
din L 192/2006 completata si modificata, instanta va verifica legalitatea acordului de mediere. Astfel,
mediatorul va aduce la cunostinta partilor faptul ca instanta va consimti invoiala partilor numia daca
acesta nu contravine legii si bunelor moravuri.
Acordul de mediere autentificat de notarul public sau incuviintat de instanta de judecata va fi pus in
executate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Investirea cu formula executorie a
acordului de mediere trebuie reportata la dispozitiile Directivei 52/CE/2008 care stabileste ca obiect
realizarea fortei executorii a intelegerilor incheiate prin mediere si lasa la aprecierea stateor sa alega
calea prin care vor asigura executarea acordurilor de mediere.
Acordul de mediere in sine nu poate fi investit cu formula executorie deoarece el nu este titlu
executoriu , avand doar valoarea unui inscris sub semnatura privata. Hotararea de expedient
pronuntata potrivit dispozitiilor L 192/2006 completata si modificata constituie titlu executoriu si
33

poate fi investita cu formula executorie.
* hotrre de expedient-> act procedural prin care se pune capt judecii n temeiul tranzaciei
intervenite ntre pri. Legea confer prilor posibilitatea de a se nfia oricnd n cursul
procesului, chiar dac nu au fost citate, pentru a solicita instanei s ia act de nvoiala lor; tranzacia
prilor urmeaz s alctuiasc chiar dispozitivul h.e.; ea nu are caracterul unei hotrri de fond; prin
ea nu se soluioneaz practic un litigiu, ci se ia act doar de nvoiala prilor. De aceea, h.e. nu poate fi
atacat de pri cu ape

23. Obligatiile mediatorului conform legii 195.
ART. 29
(1) Mediatorul are obligaia s dea orice explicaii prilor cu privire la activitatea de mediere,
pentru ca acestea s neleag scopul, limitele i efectele medierii, n special asupra raporturilor ce
constituie obiectul conflictului.
(2) Mediatorul trebuie s asigure ca medierea s se realizeze cu respectarea libertii, demnitii i
a vieii private a prilor.
Mediatorul este obligat sa se retraga din procedura medierii cand incalca principiul impartialitatii.
24. Medierea in cazul unui litigiu aflat pe rolul instantelor de judecata
ART. 60^1*)
(1) n litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de
soluionare a conflictelor, prile i/sau partea interesat, dup caz, sunt inute s fac dovada c au
participat la edina de informare cu privire la avantajele medierii, n urmtoarele materii:
a) n domeniul proteciei consumatorilor, cnd consumatorul invoc existena unui prejudiciu ca
urmare a achiziionrii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectrii clauzelor contractuale
ori garaniilor acordate, a existenei unor clauze abuzive cuprinse n contractele ncheiate ntre
consumatori i operatorii economici ori a nclcrii altor drepturi prevzute n legislaia naional sau
a Uniunii Europene n domeniul proteciei consumatorilor;
b) n materia dreptului familiei, n situaiile prevzute la art. 64;
c) n domeniul litigiilor privind posesia, grniuirea, strmutarea de hotare, precum i n orice alte
litigii care privesc raporturile de vecintate;
d) n domeniul rspunderii profesionale n care poate fi angajat rspunderea profesional,
respectiv cauzele de malpraxis, n msura n care prin legi speciale nu este prevzut o alt
procedur;
e) n litigiile de munc izvorte din ncheierea, executarea i ncetarea contractelor individuale de
munc;
f) n litigiile civile a cror valoare este sub 50.000 lei, cu excepia litigiilor n care s-a pronunat o
hotrre executorie de deschidere a procedurii de insolven, a aciunilor referitoare la registrul
comerului i a cazurilor n care prile aleg s recurg la procedura prevzut la art. 1.013 - 1.024 sau
la cea prevzut la art. 1.025 - 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare;
g) n cazul infraciunilor pentru care retragerea plngerii prealabile sau mpcarea prilor nltur
rspunderea penal, dup formularea plngerii, dac fptuitorul este cunoscut sau a fost identificat,
iar victima i exprim consimmntul de a participa la edina de informare mpreun cu
34

fptuitorul; dac victima refuz s participe mpreun cu fptuitorul, edina de informare se
desfoar separat.
(2) *** Abrogat
*) Data intrrii n vigoare a art. 60^1 este prevzut de art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5).
Termenul prevzut la art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5), referitor la intrarea n vigoare a
dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006, a fost prorogat succesiv prin art. II din Ordonana de
urgen a Guvernului nr. 90/2012 (#M6) i prin art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
4/2013 (#M7).
Conform art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013 (#M7), termenul referitor la
intrarea n vigoare a dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 a fost prorogat astfel:
a) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat, n
ceea ce privete dispoziiile alin. (1) lit. a) - f);
b) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedur penal, n ceea ce
privete dispoziiile alin. (1) lit. g).
ART. 60^2
(1) Procedura de informare, incluznd i formalitile pentru convocarea prilor, nu poate depi
15 zile calendaristice. Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicat, cu modificrile ulterioare, sunt aplicabile n mod corespunztor.
(2) Acceptarea participrii sau participarea la edina de informare nu constituie o recunoatere a
dreptului ce ar face obiectul litigiului i nu ntrerupe cursul prescripiei.
ART. 61
(1) n cazul n care conflictul a fost dedus judecii, soluionarea acestuia prin mediere poate avea
loc din iniiativa prilor sau la propunerea oricreia dintre acestea ori la recomandarea instanei, cu
privire la drepturi asupra crora prile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect
soluionarea n tot sau n parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru
informarea prilor.
(2) La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, n toate cazurile, s transmit
instanei de judecat competente acordul de mediere i procesul-verbal de ncheiere a medierii n
original i n format electronic dac prile au ajuns la o nelegere sau doar procesul-verbal de
ncheiere a medierii n situaiile prevzute la art. 56 alin. (1) lit. b) i c).
ART. 62
(1) Pentru desfurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de ctre instanele
judectoreti sau arbitrale va fi suspendat la cererea prilor, n condiiile prevzute de art. 242 alin.
1 pct. 1 din Codul de procedur civil*).
(2) Cursul termenului perimrii este suspendat pe durata desfurrii procedurii de mediere, dar
nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului de mediere.
(3) Cererea de repunere pe rol este scutit de taxa judiciar de timbru.
*) Vechiul Cod de procedur civil a fost abrogat. A se vedea art. 411 alin. (1) pct. 1 din Legea nr.
134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat.
ART. 63
(1) n cazul n care litigiul a fost soluionat pe calea medierii, instana va pronuna, la cererea
prilor, cu respectarea condiiilor legale, o hotrre, dispoziiile art. 438 - 441 din Legea nr.
134/2010, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, aplicndu-se n mod corespunztor.
(2) Odat cu pronunarea hotrrii, instana va dispune, la cererea prii interesate, restituirea
taxei judiciare de timbru, pltit pentru nvestirea acesteia, cu excepia cazurilor n care conflictul
soluionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept
real asupra unui bun imobil, partaje i cauze succesorale.
(2^1) Instana de judecat nu va dispune restituirea taxei judiciare de timbru pltite pentru
nvestirea acesteia, n cazul n care conflictul soluionat este legat de o cauz succesoral pentru care
nu s-a eliberat certificatul de motenitor.
(3) Hotrrea de expedient pronunat conform prevederilor prezentei legi constituie titlu
executoriu.
35


25. Drepturile mediatorului
ART. 25
Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activitii sale, cu respectarea
principiului confidenialitii. Condiiile n care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt
stabilite de regulament.
ART. 26
(1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu prile, precum i la
restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
(2) Onorariul trebuie s fie rezonabil i s in cont de natura i de obiectul conflictului.
(3) Pentru activitatea de informare i consiliere a prilor cu privire la procedura medierii i
avantajele acesteia, ndeplinit potrivit legii anterior ncheierii contractului de mediere, mediatorul
nu poate pretinde onorariu.
ART. 27
(1) Fiecare mediator are dreptul s aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere,
cu respectarea dispoziiilor i principiilor statuate n prezenta lege.
(2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, avnd obligaia de a ndruma prile n
vederea alegerii unui alt mediator.
ART. 28
(1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.
(2) Percheziia sediului profesional al mediatorului poate fi dispus numai de judector i se
efectueaz de procuror sau de organul de cercetare penal, n condiiile prevzute de Codul de
procedur penal.

26. Medierea conform noilor reguli ICC. Particularitati
La 4 decembrie 2013 a avut loc la Paris lansarea noilor reguli ale medierii, acestea au fost publicate
intr-o brosura alaturi de regulile de arbitral ale ICC.
Medierea si arbitrajul din perspectiva acestor reguli sunt metode de solutionare a disputelor.
Arbitrajul din perspectiva regulilor ICC reprezentand o procedura formala ce determina partile sa
ajunga la o decizie obligatorie pronuntata de un tribunal arbitral, neutru, decizie susceptibila de a fi
pusa in executare atat sub imperiul legislatiei nationale cat si tratatelor internationale.
Medierea sub regulile ICC reprezinta o procedura flexibila ce are drept tinta obiectiv solutionarea
conflictului prin intermediul unui facilitator neutru al comunicarii.
Cele 2 seturi de reguli raspund nevoii actuale de pe piata in sensul necesitatii stabilirii unor reguli
cat mai clare si transparente referitoare la tehnicile de solutionare a conflictelor prin metode ADR.
Fiecare set de reguli stabileste un cadru institutionalizat, coerent structurat in vederea asigurarii
derularii unor proceduri arbitrale sau de mediere transparente, eficiente si corecte.
Arbitrajul este administrat de curtea internationala de arbitraj din cadrul acestui ICC, iar medierea
este administrata de centrul international pentru ADR din cadrul ICC.
Cele 2 organisme curtea internationala de arbitral si centrul international pentru ADR sunt
singurele autorizate pentru ICC sa gestioneze proceduri pentru arbitraj si mediere specifice si in
conformitate cu cele 2 seturi de reguli. Partile care se adreseaza in vederea solutionarii disputelor lor
36

conform regulilor ICC vor beneficia de expertiza, experienta si profesionalismul persoanelor
acreditate si recunoscute de ICC.
Noile reguli ale medierii au fost elaborate de un grup de specialisti in domeniul solutionarii
disputelor din peste 29 de jurisdictii, au fost luate in calcul considerente legate de traditii, religie,
profesie etc. astfel incat noile reguli ale medierii din perspectiva ICC (Curtea Internationala de
Comert)sa raspunda la nevoile actuale.
*ICC administreaza proceduri de solutionare a conflictelor.
Regulile cuprinse in aceasta brosura republicata sunt cele din 2012 pentru arbitraj iar cele cu privire
la mediere sunt cele din 2013 intrate in vigoare in 2014 si ele inlocuiesc regulile din 2002.
Regulile arbitrale din 2012 sunt cuprinse in aceasta brosuta cu modificari substantiale.
27. Modalitatea de numire a mediatorului al noilor reguli ICC
In conformitate cu noile dispozitii ale medierii partile pot numi de comun acord un mediator care
trebuie sa fie confirmat de catre centru. In absenta unei nominalizari comune ale partilor centrul
dupa consultarea cu partile fie numeste un mediator fie propune partilor o lista cu mediatori. Partile
pot numi mediatorul din lista trimisa de catre centru, iar in cazul in care nu se reuseste acest lucru
centul va fi autoritatea de nominare a mediatorului.
Inainte de numire sau confirmare mediatorul propus va semna o declaratie pe proprie raspundere
de acceptare, de disponibilitate, impartialitate si indepedenta, de asemenea mediatorul propus va
trebui sa declare daca exista situatii ce ii pot afecta independenta si impartialitatea. In astfel de
situatii centrul va comunica incidentele partilor fixand si un termen pana la care partile pot depune
comentariile necesare. Ori de cate ori centrul va confirma sau va numi un mediator autoritatea
(centrul) va lua in considerare atributele mediatorului (abilitatile acestuia, expertiza, experienta
mediatorului, nationalitatea etc.). Centrul va lua in calcul abilitatea si disponibilitatea mediatorului.
Centrul va numi un mediator fie pe baza unei recomandari al comitetului national ICC fie daca nu
exista, fiecare mediator isi poate trimite CV-ul la comitetul national ICC.
Conform regulilor, centrul ca autoritate de nominare va depune toate eforturile in vederea
dentificarii si numirii unui mediator in conciredanta cu necesitatile spetei deduse medierii. Cererea
pentru solicitarea medierii cuprinde si o mica poveste a spetei pentru a-i fi mai usor centrului sa
declare un mediator.
Daca orice parte ridica obiectii referitor la numirea unui mediator de catre centru si notifica acest
lucru centrului in scris, argumentat, intr-un termen de 15 zile de la primirea notificarii, centrul va
numi un nou mediator.
Noile reguli ale medierii cuprind reguli importante cu privire la comediere, aceasta e permisa chiar
in anumite situatii, recomandata de centru. Centrul realizeaza daca este sau nu necesara comedierea
in functie de complexitatea cazului si va propune partilor comedierea.
Mediatorul este singurul care va hotara cum isi conduce medierea.

37


28. Clauzele standard propuse de centrul international pentru ADR in contractele comerciale
Centrul propune anumite clauze standard ce pot fi inserate in contractul comercial de parti, clauze
ce privesc folosirea regulilor ICC de mediere, astfel centrul vine in sprijinul partilor si propune cateva
tipuri de clauze (4) ce pot fi inserate in contractele comerciale dintre parti. Cele mai importante sunt:
-cauzele care imbina procedura medierii cu cea a arbitrajului, obliga partile sa recurga la procedura
medierii in paralel cu procedura arbitrajuluiin acest tip de clauza se prevede obligatia partilor de a
solutiona disputa prin procedura medierii iar in masura in care este necesara se poate demara in
paralel si procedura abritrala, dar daca avem acesta situatie, hotararea finala va fi cea data de
tribunalul arbitral. Acesta clauza permite initierea procedurii de mediere sib regulile ICC
neimpiedicand ca in paralel sa inceapa si procedura arbitrajului.
-clauza ce oblica partile sa solutioneze disputa in conformitate cu regulile ICC si numai ulterior sa fie
urmata de procedura arbitrajului acest tip de clauza creaza in sarcina partilor obligatia de a apela
la procedura medierii si ulterior de a apela la arbitraj pentru solutionarea disputei. In cazul in care
medierea esueaza atunci partile se vor adresa curtii internationale de arbitraj in vederea demararii
procedurii arbitrale. Conform acestei clauze, procedura arbitrala nu poate incepe atata timp cat
procedura de mediere se deruleaza. In masura in care disputa nu s-a solutionat prin procedura
medierii intr-un termen de 45 de zile de la momentul inregistrarii solicitarii initierii procedurii de
mediere, partile se vor adresa curtii de arbitraj. Acest termen de 45 de zile este unul de recomandare
si poate fi modificat prin intermediul centrului.
Medierea poate interveni in orice faza a procedurii arbitrale, poate interveni si in faza unei judecati
dar si dupa o hotarare definitiva si irevocabila daca a intervenit faza de executare.