Bolnavii de hepatit ateapt tratamentul i doi ani

27 iulie 2012, 20:33 | Autor: Ionela Croitorescu | 359 afiri

Cuvinte cheie: hepatita, olnavi, trata!ent, cau"e, sanatate, #ee$en% A%evrul,
3
Co!entea"0
te&t
'ipareste
(oto: !arian vilu
Ateptarea peste msur, o complicaie pe care sistemul
de sntate din Romnia le-o ofer i bolnavilor de
hepatit

)n *o!+nia, e&ist %ou !ilioane %e pacien,i cu hepatita - sau C. /ii %e olnavi ateapt
luni, chiar ani, pentru trata!ent, atra0 aten,ia specialitii %e 1iua /on%ial a 2epatitei,
!arcat 3n aceast s+!t.
*o!+nia este ,ara cu cel !ai !are nu!r %e persoane infectate cu virusul C %in 4uropa,
cu un !ilion %e olnavi apro&i!a,i. 'ot at+,ia ro!+ni sunt infecta,i i cu virusul hepatitic
-.
'eoretic, trata!entul pacien,ilor cu hepatit este acoperit %e stat. 56ar listele %e ateptare
sunt lun0i. 7n olnav poate intra pe trata!ent %up cel pu,in ase luni i cel !ult %oi ani
%e la 3nscrierea %osarului la casa 8u%e,ean %e asi0urri9, sulinia" :asile -aru,
pree%intele Asocia,iei pentru ;rotec,ia
;acien,ilor.
<a nivel na,ional, =.000 %e pacien,i cu hepatita C pri!esc %e la stat trata!ent co!inat
cu interferon i cu riavirin. Iar pe listele %e ateptare sunt 3nc 2.500, potrivit %atelor
acor%ate %e co!pania far!aceutic />6 *o!+nia.
Ce anse au olnavii 3n ti!p ce ateapt? 5)n !a8oritatea ca"urilor, hepatita nu este o
oal care evoluea" i!e%iat, ci 3n ani. 'o,i olnavii %e pe liste sunt lua,i 3n evi%en, %e
un !e%ic, fac anali"e re0ulat, pri!esc trata!ent %e sus,inere9, e&plic <aura Iliescu,
!e%ic pri!ar %e !e%icin intern 3n ca%rul Institutului Clinic (un%eni, -ucureti.
O singur ans pentru pacieni
;role!e apar 3n !o!entul 3n care pacientul nu rspun%e la trata!entul clasic, aa cu!
se 3nt+!pl %eseori 3n ca"ul olnavilor %e hepatita C. *e0ula este c 5trata!entul %e la
stat se acor% o sin0ur %at9, spune !e%icul <aura Iliescu. ;entru astfel %e pacien,i, la
care trata!entul clasic nu a !ers, ar putea func,iona noile terapii. 6ar 5pacien,ii ro!+ni
nu au acces 0ratuit la trata!ente %in noua 0enera,ie care le@ar spori ansele %e
supravie,uire i le@ar 3!un,,i consi%erail calitatea vie,ii.
7n trata!ent nou ar fi tripla terapie, care crete cu 25A ansele %e vin%ecare ale
pacien,ilor, %ar !ai sunt i alte !e%ica!ente care sunt %isponiile pacien,ilor europeni
%in 2007, 3n ti!p ce 3n *o!+nia 3nc nu se afl pe listele !e%ica!entelor co!pensate9,
afir! Cristian <u,an, %irector e&ecutiv a%8unct al Asocia,iei *o!+ne a ;ro%uctorilor
Interna,ionali %e /e%ica!ente.
Programele gratuite ale firmelor farmaceutice
B ans pentru pacien,ii re"isten,i la terapia clasic ar !ai fi pro0ra!ele 0ratuite ale
co!paniilor far!aceutice, i acestea cu nu!r li!itat 3ns. Aceast ans a avut@o i
6orina 1i%rescu, %e 57 %e ani, %in ;loieti. )n 200C a %escoperit c are hepatit viral %e
tip C, 0ra% %e firo" III, contractat proail 3n ur!a unor opera,ii. 5A! pri!it
trata!entul cu interferon la ase luni %up 3nscrierea %osarului, 3ns vire!ia !i@a crescut
3n loc s sca%. Iar o alt ans la trata!ent nu !ai avea!9, spune 6orina 1i%rescu.
6octorul ei %e fa!ilie avea cunotin,e %espre un pro0ra! prin care pacien,ii se puteau
3nscrie pentru un !e%ica!ent nou pe pia,.
Doua !olecul este reco!an%at la nivel interna,ional persoanelor re"istente la
co!ina,ia clasic %e interferon i riavirin. Iar 6orina a intrat pe trata!ent. /ai are
c+teva luni p+n s@l finali"e"e, %ar trata!entul !er0e ine, vire!ia a sc"ut !ult.
57neori, sunt nervoas fr !otiv, ! si!t !ai ru, %ar sunt stri nor!ale. Cei %e l+n0
!ine ! 3n,ele0, pentru c a! avut 0ri8 s le e&plic ce a!9, !ai spune pacienta.
!!, anul de vrf epidemiologic
>pecialitii ro!+ni 3n epi%e!iolo0ie esti!ea" c 3n 2020 se va atin0e v+rful ca"urilor %e
hepatita C, 3n ur!a acu!ulrii pacien,ilor infecta,i 3nainte %e 19C9, atunci c+n% nu se
foloseau ace sterile 3n spitale. Acestor olnavi li se a%au0 persoanele nou infectate, care
se %ro0hea" sau cele care au apelat, 3n ulti!ii ani, la piercin0uri i la tatua8e 3n cainete
necertificate.
Infec,iile cu virusurile hepatitice - i C se trans!it rapi%, pot evolua 3n tcere E%oar 30A
%in olnavi au si!pto!eF i pot %a co!plica,ii severe, p+n la pier%erea func,iei hepatice.
6e e&e!plu, 3n ca"ul infec,iei cu virusul C, si!pto!ele apar c+n% oala a evoluat %e8a 3n
ciro". A%ic ficatul are le"iuni per!anente, care cresc riscul %e cancer. B%at instalat
ciro"a, pericolul %e insuficien, hepatic este foarte !are, sin0ura ans 3n acest ca" fiin%
transplantul.
5Cei !ai !ul,i pacien,i %e pe listele %e ateptare pentru transplant hepatic sunt persoane
care au fost infectate cu virusul - sau C. )n ca"ul virusului -, e&ist o ans foarte !are
ca infec,ia s nu !ai apar %up trata!entul care se face 3nainte %e transplant9, e&plic
!e%icul Irinel ;opescu, eful Centrul %e 'ransplant 2epatic %in ca%rul Institutului Clinic
(un%eni. >itua,ia nu st la fel 3n ca"ul infec,iei cu virus C.
5<a persoanele cu hepatit C care au pri!it transplant, chiar %ac vire!ia nu !ai e
%etectail, e&ist riscul %e reinfectare. )n acest ca", i ficatul nou este infectat i este
nevoie %e un al %oilea transplant. >unt ca"uri 3n ,ar 3n care s@au fcut i %ou
transplanturi aceleiai persoane9, a%au0 !e%icul
Irinel ;opescu.
"irusul B, mai contagios de #!! de ori dect $%"
:irusul hepatitic - se trans!ite uor prin s+n0e, lichi% se!inal i prin lichi%e corporale
Echiar i prin lacri!iGF. 5*iscul %e trans!itere a virusului 2I: prin in8ectare, transfu"ie,
3n,epare este %e 0,3 A. )n co!para,ie, riscul %e trans!itere a virusului hepatitic - este %e
30A9, sulinia" Ana@/aria >chHeit"er, %irector e&ecutiv al (un%a,iei -aIlor /area
Dea0r, BDJ care %erulea" pro0ra!e %e testare 0ratuit pentru virusurile hepatitice.
:estea un: apro&i!ativ 9=A %in persoanele infectate %up v+rsta %e 5 ani eli!in
natural virusul %in or0anis!. Copiii au un risc !ai !are %e a purta infec,ia 3n corp.
Astfel, 90A %in copiii conta!ina,i la natere risc s %e"volte o hepatit - cronic.
&, risc mai mic de contaminare
)n contraparti%, riscul %e infectare cu virusul C 3n ur!a unei 3n,epturi cu un ac
conta!inat este !ai !ic, %e 3A. :irusul C se trans!ite strict prin contact cu s+n0ele
conta!inat.
5:irusul C s@a trans!is prin transfu"iile %e %inainte %e 1995. >u 10A %in olnavi au fost
conta!ina,i 3n ur!a unui raport se&ual neprote8at, 5@CA au luat infec,ia la natere, %e la
!a!. *estul, 3n ti!pul opera,iilor chirur0icale, 3n ur!a unui tatua8, piercin0, a folosirii
%ro0urilor9, e&plic !e%icul <aura Iliescu. *iscul %e contractare a virusului C crete cu
20A pentru fiecare an %e to&ico!anie, %e e&e!plu.
"Pacienii romni nu au acces gratuit la tratamente din noua generaie care le-ar spori
ansele de supravieuire. Un tratament nou ar fi tripla terapie, care crete cu 25%
ansele de vindecare.''
&ristian 'uan Asociaia Romn a Productorilor %nternaionali de (edicamente
"ste i vina mea, am amnat s!-mi fac anali"ele. #! simeam r!u din 2$$%, cu st!ri de
o&oseal!, dar de a&ia 'n 2$$( am fost la un control.''
)orina *idrescu pacient cu hepatita &
&um evoluea+ boala dup contractarea virusului
2epatita viral este o afec,iune infla!atorie a ficatului, care are %ou sta%ii. )n pri!a
perioa%, %e infec,ie acut, corpul eli!in sin0ur virusul, fr trata!ent. Acest lucru este
preconi"at s se 3nt+!ple 3n !a&i!u! ase luni. 6ac, %up aceast perioa%, virusul
este tot 3n or0anis!, se instalea" fa"a cronic a olii.
6ac pentru virusul - e&ist un vaccin, pentru virusul C n@a fost %escoperit o !eto%
eficient %e prevenire, alta %ec+t !surile %e i0ien.
%at cum evoluea+ boala de la contractarea virusului,
@ Infla!area ficatului. B%at ce ficatul este atacat %e virusul - sau C, 3ncepe s creasc 3n
volu!. Infla!a,ia ,esutului hepatic este responsail ulterior %e apari,ia firo"ei, ciro"ei
i cancerului hepatic.
@ (iro"a. Apare atunci c+n% celule %in ficat sunt %istruse %e virusurile - i C, 3n locul lor
r!+n+n% cicatrici, %enu!ite ,esut firos. )n acest sta%iu, olnavii pot s nu ai niciun
si!pto!.
@ Ciro"a. 4ste caracteri"at prin e&isten,a cicatricilor per!anente la nivelul ficatului,
cau"ate %e infla!area lui. Ciro"a este i pri!a cau" a apari,iei cancerului hepatic, fiin%
%e %ou tipuri:
@ Ciro"a co!pensat @ ficatul continu s func,ione"e, iar si!pto!ele pot fi pu,in
%eran8ante.
@ Ciro"a %eco!pensat, caracteri"at %e cicatrici severe @ ficatul ce%ea", 3n acest ca"
fiin% nevoie %e transplant.
@ Cancerul hepatic @ o%at ciro"a instalat, riscul %e apari,ie a tu!orilor !ali0ne la nivelul
ficatului este !are. 2epatita - este responsail %e C0A %in ca"urile %e cancer hepatic
%in lu!e.
6ate ale Alian,ei Jloale pentru 2epatite EHHH.Horl%hepatitisalliance.or0F
-estri .n toat ara
'estele %e s+n0e prin care se %epistea" hepatita - sau C Epara!etrii anti@:2C i anti@
2-sF se pltesc. 5Aceste teste nu pot fi efectuate cu tri!itere %e la !e%icul %e fa!ilie.
6ar !e%icul %e fa!ilie poate %a o reco!an%are ctre !e%icul infec,ionist i acela poate
efectua anali"ele 3n !sura 3n care are $ituri i fon%uri9, !en,ionea" !e%icul %e fa!ilie
Clin Ciuotaru.
<a fel, i vire!ia, anali"a prin care se %epistea" cantitatea %e virus 3n s+n0e, se pltete.
4ste 0ratuit %oar pentru olnavii %e hepatit 3nre0istra,i i se efectuea" %oar 3n spitalele
%e oli infec,ioase.
/n spri0inul pacienilor
4&ist fun%a,ii care ofer 0ratuit testele anti@:2C i anti@2-s. )n plus, 3n lunile au0ust i
septe!rie, se va face o re%ucere %e 55A la testele pentru %epistarea infec,iei cu virusul
C 3n ca%rul ca!paniei 5)!preun pentru via, @ >ntate prin cunoatere9.
'estrile vor avea loc 3n centrele -ioclinica %in ur!toarele orae: Bra%ea, Ara%,
'i!ioara, <u0o8, -u"ia, Caransee, 6eva, 2une%oara, Brtie, ;etroani, '0. Kiu,
/otru, *ovinari, 6roeta 'urnu >everin, -raov, (0ra, Co%lea, 1rneti, >f.
Jheor0he, Iai, -ucureti, '+r0u /ure, Constan,a, Cernavo% i -istri,a. L
Persoane mai e1puse bolii
@ pacien,ii care fac he!o%iali"L
@ consu!atorii %e %ro0uri intravenoaseL
@ %e,inu,iiL
@ personalul !e%icalL
@ persoanele care au suferit !ai !ulte opera,ii chirur0icale sau care !er0 %es la
sto!atolo0L
@ persoanele cu !ai !ul,i parteneri se&ualiL
@ cei care au avut hepatit sau care au 2I:L
@ fe!eile 3nsrcinateL
@ persoanele care au 3n fa!ilie olnavi %e hepatit.
6r.(lorin Caruntu:
"O zecime din populatie este infectata cu virusul
hepatitei B sau C, unul dintre cele mai rele genotipuri.
Ce facem, ii tratam pe copii sau pe batrani?"
%e /a0%a -arascu 2otDeHs.ro
/iercuri, 19 noie!rie 200C, =:02 6octor2 @ 6octor2 Actualitate
6octorul (lorin Caruntu
(oto: 2otneHs
7n !ilion %e ro!ani sunt infectati cu virusul hepatitei C. >i inca pe atat, cu virusul
hepatitei -. Bcupa! locul 1 in 74 ca nu!ar %e ca"uri si locul = in 4uropa ca rata a
!ortalitatii %in cau"a olilor hepatice. 6octorul (lorin Caruntu, %e la Institutul %e oli
infectioase prof. %r. /atei -als, a stat %e vora cu 2otDeHs.ro %espre prole!a !a8ora a
infectarii in !asa cu virusul hepatitei C.
&onte1t,
)epatita * este o &oala determinata de un virus si caracteri"ata prin infamatia ficatului
si, in multiple ca"uri, prin le"iuni permanente ale tesutului +epatic. *ele mai des intalnite
tipuri de +epatita virala sunt +epatitele ,, - si *. )epatita -, cat si +epatita * pot
provoca le"iuni permanente la nivelul ficatului si, in multe ca"uri, c+iar decesul
pacientului.
.irusul +epatitei * a fost descoperit in /0(0. Pana in acel moment, erau inregistrate
multe ca"uri de pacienti cu +epatita aparent de origine virala.
-oala de origine necunoscuta era denumita +epatita non-,, non--. 1n /00$ a fost pus la
punct un test pentru identificarea indivi"ilor infectati cu +epatita * si s-a demonstrat ca
virusul +epatitei * este vinovat pentru ma2oritatea ca"urilor de +epatita non-,, non--.
3pre deose&ire de alte tipuri de +epatita, peste ($% din totalul infectiilor cu ).*
4+epatita virala *5 se cronici"ea"a si se soldea"a cu afectiuni la nivelul ficatului.
1mpreuna cu +epatita -, +epatita * repre"inta cau"a a %5% din totalul &olilor de ficat in
intreaga lume.
$ot2e3s4ro, Cat %in populatia *o!aniei este afectata %e virusul hepatitei C?
)r4 5lorin &aruntu, Du e&ista un stu%iu oficial facut %e /inisterul >anatatii sau un
stu%iu epi%e!iolo0ic serios. 4ste in !o!entul %e fata in curs un stu%iu care este
sponsori"at %e o fir!a %e !e%ica!ente, care s@a %esfasurat in cateva 8u%ete. 6in pacate,
acest stu%iu are o !are prole!a si anu!e faptul ca nu inclu%e oa!eni peste M5 %e ani si
nici copii su 1C ani. Au ales un se0!ent %e populatie care s@ar preta la trata!entul cu
interferon, a%ica intre 1C si M5 %e ani. >i atunci prevalenta este !ai !ica %ecat cea pe care
o cunoaste! noi, care este %e =,9A, =,5A %in ce stu%ii ave! %isponiile in !o!entul %e
fata.
<a nivel %e Br0ani"atie /on%iala a >anatatii EB/>F, statisticile in%ica in ca"ul nostru
=,5A %in populatie, ceea ce este un nu!ar foarte !are. Ave! un !ilion %e ro!ani
infectati cu virusul hepatitei C. >i %aca pune! inca 5A infectati cu virus -, insea!na ca
10A %in populatie au o infectie cu virus - sau C. >unte! potentiali a0enti, pentru ca
aceste %oua infectii evoluea"a in ti!p spre hepatita cronica sau ciro"a hepatica.
Chiar %aca prevalenta ar fi su =,9A, cifra in%icata %e B/> N=,5AO oricu! este foarte
!are, ne afla! la o prevalenta %ula fata %e restul tarilor %in co!unitatea europeana.
Aproape #!6 din cele # milioane de persoane din 7uropa infectate cu virusul &
sunt la noi in tara
$ot2e3s4ro, Cat la suta %intre ei sunt tineri?
)r4 5lorin &aruntu, 'reuie sa fac o parante"a. 6in pacate, in *o!ania, aceasta
populatie este infectata cu virus C, 0enotip 1, care este cel !ai prost, ca sa "ic asa, cel
!ai pacatos 0enotip pentru ca raspun%e cel !ai prost la trata!ent. Decesita o %urata %e
trata!ent %e 1 an %e "ile, spre %eoseire %e 0enotipul 2 si 3 un%e sunt suficiente
trata!ente %e =@M luni. >i %a o rata !are %e reca%eri post@trata!ent acest 0enotip 1.
In 0eneral, e&ista %oua cate0orii !ari %e pacienti: in pri!ul ran%, sunt pacienti !ai in
varsta, care au fost infectati, !a8oritatea, inainte %e 19C9 si inainte %e 1995. :irusul a fost
%escoperit in 19C9 si pri!ele teste co!erciale %e %epistare a anticorpilor au aparut in
1992.

Ave! un !ilion %e ro!ani infectati cu virusul hepatitei C. >i %aca pune! inca 5A
infectati cu virus -, insea!na ca 10A %in populatie au o infectie cu virus - sau C.
>unte! potentiali a0enti, pentru ca aceste %oua infectii evoluea"a in ti!p spre hepatita
cronica sau ciro"a hepatica.


6r.(lorin Caruntu
<a noi in tara san0ele a inceput sa fie testat si s@au facut u"ual teste %e hepatita C %e prin
1995. Cei care sunt !ai in varsta au toate sansele sa fi fost infectati anterior prin
transfu"ii %e san0e, prin instru!entar insuficient sterli"at, prin operatii, o 0ra!a%a %e
fe!ei care inainte %e 19C9 au facut chiureta8e, avorturi in afara siste!ului sanitar sau in
con%itii precare.
>unt oa!eni care au o evolutie !ai veche a olii, a hepatitei C si ii 0asi! acu! cu ciro"a
hepatica. <a 21,MA %in populatia *o!aniei, prevalenta infectiei ar fi %e =,9A %upa
stu%iile profesorului /olnar %e epi%e!iolo0ie %e la Clu8. ;olonia are 0,7A, *epulica
Ceha 0,5A, 7n0aria 2A, -ul0aria 1A.
*o!ania ocupa locul 1 ca nu!ar %e hepatite C inre0istrate si locul = in 4uropa ca rata a
!ortalitatii %atorata olilor hepatice. ==,5A %in %ecesele inre0istrate au cau"a hepatica la
suta %e !ii %e locuitori fata %e !e%ia europeana %e 15 %ecese la suta %e !ii %e locuitori.
Conclu"ia este ca aproape 10A %in cele 12 !ilioane %e persoane %in 4uropa infectate cu
virusul C sunt la noi in tara. Aceasta este cate0oria %e oa!eni in varsta, care au fost in
0eneral infectati inainte %e 19C9 sau inainte %e 1992 si care sunt intr@un sta%iu avansat al
olii, firo"a avansata, !ulti %intre ei chiar ciro"a.
A %oua cate0orie !are este cea a tinerilor, cea a celor foarte tineri, in 8ur %e 20 %e ani si
care se inscriu in rata pacientilor cu co!porta!ent la risc. 'rans!iterea virusului nu !ai
are loc, in ca"ul lor, prin transfu"ii %e san0e sau instru!entar, ci prin co!porta!ent la
risc. >unt foarte !ulti %ro0ati, trec serin0a %e la unul la celalalt si astfel se infectea"a.
6aca intr@un 0rup %e 10@20 %e tineri care se %ro0hea"a, o persoana e infectata, o sa
constati ca practic toti au hepatita C. Acesta este tiparul %e infectie in tarile occi%entale,
la %ro0ati.
6r. (lorin Caruntu
(oto: 2otneHs
<a noi !ai putin Nsesi"a! acest feno!enO, pentru ca sunt !ai putin %ro0ati sau nu e&ista
%epistari. /ai sunt cei cu relatii se&uale neprote8ate, !ultiple, inta!platoare, cei cu
piercin0@uri, cu tatua8e, aceasta este cate0oria %e tineri care sunt !ai e&pusi. Intre aceste
%oua cate0orii e&ista o pleia%a intrea0a %e populatie activa %e 30@=0 %e ani, la care ne
pune! intrearea: %e un%e s@au infectat? ;roail e&ista in continuare un risc inclusiv la
nivelul siste!ului sanitar, sto!atolo0ic. 4&ista risc %e infectii chiar in afara spitalelor,
sti! ca la noi e&ista o pre%ispo"itie ca reparatul 6aciei in fata locului, cu asistenta %in
loc care face in8ectii la tot cartierul. Du stii nicio%ata cat %e ine sterli"ate sunt
instru!entele cu care u!la.
/ai sunt pacientii care fac %iali"a si care sunt foarte e&pusi, cei care fac transfu"ii %e
san0e, %ar acestea sunt cate0orii !ai !ici. Caile %e trans!itere, practic, sunt cele
san0eran%e. Infectii, transfu"ii, operatii, %ro0ul intravenos, utili"area oiectelor %e toaleta
%aca unul %intre !e!rii fa!iliei este infectat. >e poate trans!ite si pe cale se&uala, %ar
!ult !ai putin si este !ult !ai !ica trans!iterea pe cale verticala, %e la !a!a la copil.
$ot2e3s4ro, 6e ce repre"inta o prole!a !a8ora %e sanatate pulica?
)r4 5lorin &aruntu, In pri!ul ran%, %in cau"a nu!arului foarte !are %e potentiali
pacienti. In al %oilea ran%, %in cau"a i!plicatiilor, pentru ca evolutia olii este in
!a8oritatea ca"urilor 0rava, spre ciro"a. >i pentru ca i!plica !eto%e %e trata!ent
costisitoare. 'rata!entul si %ia0nosticul sunt foarte scu!pe, se ri%ica la nivel %e !ii si
!ii %e euro. Du treuie sa ne 0an%i! nu!ai la costul olii, ci si la costul !e%ica!entelor
sau al %ia0nosticului. /a8oritatea acestor pacienti a8un0 la o oala care ii invali%ea"a
partial sau total. 'reuie sa ne 0an%i! si la costurile sociale.
;acientii se pensionea"a !ai %evre!e, nu sunt apti %e !unca, au conce%ii !e%icale,
practic, sunt o povara pentru societate, pentru ca ei sunt pacienti cronici. 7n pacient cu
ciro"a poate sa o %uca foarte ine !ulti ani si toata perioa%a asta el e le0at %e siste!ul
sanitar. >unt costuri, sunt %ia0nostice, sunt trata!ente, vi"ite la %octor.

<a noi in tara san0ele a inceput sa fie testat si s@au facut u"ual teste %e hepatita C %e prin
1995. Cei care sunt !ai in varsta au toate sansele sa fi fost infectati anterior prin
transfu"ii %e san0e, prin instru!entar insuficient sterli"at, prin operatii, o 0ra!a%a %e
fe!ei care inainte %e 19C9 au facut chiureta8e, avorturi in afara siste!ului sanitar sau in
con%itii precare.


6r.(lorin Caruntu
6in pacate, sunt !ulti pacienti care nu sunt %ia0nosticati cu! treuie, asta este o alta
particularitate a infectiei cu virus C. 30@=0A %in pacienti au anali"e perfect nor!ale.
6atorita acestui pro0ra! %e evaluare a starii %e sanatate a populatiei, au fost %epistati o
!ulti!e %e pacienti noi.
B particularitate a acestei oli este faptul ca, %e oicei, este asi!pto!atica, pe oa!eni
nu@i %oare ni!ic. 6e aceea treuie testati in pri!ul ran% pacientii care au fost inre0istrati
cu factor %e risc: fe!eile care stiu ca au facut avorturi, chiureta8e, operatii, pacientii care
au facut trata!ente in8ectaile !ultiple, care au avut !ai !ulti parteneri se&uali, tinerii
care se %ro0hea"a, personalul !e%ical, %octori care au avut contact tot ti!pul cu san0ele.
4ste o oala care afectea"a personalul !e%ical, siste!ul sanitar.
&u cat il diagnostiche+i mai repede si cu cat incepi tratamentul mai repede, cu atat
pacientul raspunde mai bine
$ot2e3s4ro, Ce ar treui sa faca un pacient care %escopera ca este infectat cu virusul
hepatitei C? Care sunt pasii?
)r4 5lorin &aruntu, In !o!entul in care pacientul este %ia0nosticat, el intra pe un
al0orit!, pe o filiera %e %ia0nostic si trata!ent care este ine pusa la punct, un%e e&ista
posiilitati si !i8loace %e trata!ent co!paraile cu orice tara %in 4uropa Bcci%entala.
;acientul treuie sa@si faca o evaluare a starii functionale a ficatului, a altor oli, %aca are,
pentru ca sunt foarte !ulti pacienti care au %iaet sau au o afactiune tiroi%iana pentru ca
aceasta infectie %eclansea"a %e !ulte ori reactii i!unolo0ice autoi!une %in partea
or0anis!ului si poate sa se asocie"e si cu alte oli: %iaet, tiroi%ita, oli %e rinichi, oli
%e piele.
;acientii care au %iaet ar treui testati %e hepatita cu virus C pentru ca s@a %e!onstrat ca
proportia celor infectati cu virus C este !ult !ai !are. >e evaluea"a starea ficatului, se
face eco0rafie, vire!ie, ulterior se fac anali"e pentru functia hepatica, si, %upa ce ave!
aceasta evaluare, se ve%e %aca pacientul are sau nu nevoie %e trata!ent antiviral. I%eea
este ca %ia0nosticarea si trata!entul precoce !aresc sansele %e trata!ent. Cu cat il
%ia0nostiche"i !ai repe%e si cu cat incepi trata!entul !ai repe%e, cu atat pacientul
raspun%e !ai ine. ;e %e alta parte, nu este o ur0enta, pe parcursul unei infectii cronice
care evoluea"a "eci %e ani.

Du stati linistiti %aca: @ nivelul transa!ina"elor E'J;F este crescutL %ar aceasta
!o%ificare poate sa nu apara @ anali"a anticorpilor este insa pri!ul in%iciu clar: cere la
laorator anali"aAc Anti@2A:L Ac Anti@2-cL Ac Anti@2C: Eanali"e %e san0eF @ Cel
putin 75 A %intre pacientii cu hepatita acuta C %e"volta intr@un final infectie cronica. @ Cu
ti!pul, infectia cu virusul hepatitei C poate %uce la cancer hepatic, insuficienta hepatica
sau ciro"a P cicatri"area ireversiila a ficatului, potential fatala.


Jhi% /e%ical Bnline
(aptul ca a!ana trata!entul o luna, %oua, trei, asta nu are i!plicatii !a8ore. Insa nici sa
stai ani %e "ile netratat pentru ca o oala evoluea"a incet, %ar si0ur. >i atunci el intra pe o
filiera %e %ia0nostic care, in !o!entul %e fata, se face prin !e%ici %e !e%icina interna.
>e evaluea"a pacientul, %aca are in%icatie %e trata!ent antiviral si atunci se face %osar.
;acientul treuie sa %epuna %osarul la Casa %e Asi0urari, %e acolo trece pe o lista %e
asteptare si, in functie %e puncta8, pri!este aproarea %e trata!ent.
'rata!entul este 0ratuit. >unt anali"e care sunt costisitoare, in spital se fac 0ratuit. In alte
parti, pacientii sunt pusi sa plateasca pentru ca spitalele si policlinicile %in 8u%etele
respective nu au atatea posiilitati econo!ice. ;acatul la noi este ca e&ista atat %e !ulti
pacienti, incat fon%urile vor fi insuficiente, %eoarece costurile sunt foarte !ari.
$epatita & este singura infectie virala unde e1ista sansa mare de eradicare
definitiva a virusului
$ot2e3s4ro, Cat %urea"a pana un pacient intra pe lista Casei %e Asi0urari?
)r4 5lorin &aruntu, <istele %e asteptare se alcatuiesc in functie %e un anu!it puncta8,
care se fac in functie %e 0ravitatea olii. ;e %e o parte, au o lo0ica Naceste listeO, pe %e alta
parte, nu e&ista lo0ica. Cu cat ai oala intr@un sta%iu !ai avansat, e !ai lo0ic sa trate"i un
o! care are o oala avansata, ciro"a, sa "ice!. ;entru ca este ulti!a sansa sa !ai faci
ceva. 6aca apar co!plicatii sau oala avansea"a prea !ult, el nici nu !ai are in%icatie %e
trata!ent, e periculos sa@l trate"i.

Ce face!, ave! 0ri8a %e copii sau %e atrani? ;ractic, ar treui sa ave! 0ri8a %e toata
lu!ea. Acu! se prioriti"ea"a lucrurile. 6urata %e asteptare poate sa fie %e la cateva luni
la cativa ani.


6r.(lorin Caruntu
;entru ca trata!entul are efectele lui a%verse. Ale0i sa trate"i oa!enii tineri, cu oala
incipienta ca sa nu a8un0a in acel sta%iu %e oala avansata. >i aici este o particularitate:
cu cat oala este !ai recenta, cu cat este !ai putin avansata si le"iunile hepatice sunt !ai
!ici, cu atat pacientul raspun%e !ai ine la trata!ent, a! un procent !ai !are %e
raspuns la trata!ent %aca il trate" !ai repe%e.
Aici este intrearea: ce face!, ave! 0ri8a %e copii sau %e atrani? ;ractic, ar treui sa
ave! 0ri8a %e toata lu!ea. Acu! se prioriti"ea"a lucrurile. 6urata %e asteptare poate sa
fie %e la cateva luni la cativa ani. 6in pacate, in aceasta perioa%a oala avansea"a, treuie
repetate anali"e tot ti!pul ceea ce insea!na ani in plus, ti!p pier%ut si %e pacienti si %e
!e%ic, o povara in plus pentru siste!ul sanitar. I%eal ar fi, %upa ce l@ai %ia0nosticat, sa@l
trate"i in !o!entul respectiv.
2epatita C este practic sin0ura infectie virala un%e e&ista sansa !are %e era%icare
%efinitiva a virusului prin trata!ent antiviral, in !o!entul %e fata prin interferon.
$ot2e3s4ro, Cat costa trata!entul unui pacient cu hepatita C?
)r4 5lorin &aruntu, 4ste usor sa@ti faci o i%ee %aca te uiti la preturile care sunt pulice
pe site@ul !inisterului. A! facut si noi niste calcule. In !o!entul %e fata, o parte %in
trata!ent, vire!ii si %in %ia0nosticare sunt suportate %e fir!ele far!aceutice care pro%uc
aceste antivirale. 7n trata!ent %e un an %e "ile cu interferon ar fi in 8ur %e =5.000 %e
*BD. Astea ar fi costurile, fara o parte %in pastile, riavirina, care treuie a%!inistrate pe
parcursul trata!entului. ;ractic, %in costurile riavirinei pe un an %e "ile, trei sferturi,
75A este suportat %e catre fir!a %e !e%ica!ente, care le %a su for!a %e trata!ent
0ratuit. In functie %e pro%us, costul trata!entului este in 8ur %e 50@M0.000 *BD. =5.000
este trata!entul pentru hepatita -, un%e trata!entul este fara riavirina.
Moartea tacuta: Am descoperit ca am hepatita C chiar in
ziua in care am implinit 37 de ani
%e /.;. 2otDeHs.ro
/iercuri, 19 noie!rie 200C, 22:5C 6octor2
Interviul cu !e%icul (lorin Caruntu, %e la Institutul /atei -als, a !oili"at persoane
care trec sau cunosc e&periente cutre!uratoare. Q>i eu a! avut hepatita C. 'rata!entul e
foarte %ur, a! a8uns aproape ane!ic, a! slait 12 R0. N...O a! luat virusul %e la o
aneste"ie la %entist, inainte %e SC9T, povesteste un cititor %e apro&i!ativ =5 ani, care si@a
%escoperit oala la ti!p. A scapat. Altii sunt prinsi pe listele %e asteptare, prinsi in
!en0hina unui siste! care i@a infectat si care e %epasit %e nu!arul e&traor%inar %e !are
%e ca"uri, aproape 2.000.000 %e suflete.
(esa0ul lui e1-$&", Am avut hepatita C...
A! %escoperit ca a! hepatita C chiar in "iua in care a! i!plinit 37 %e aniL a! repetat
ti!p %e cateva luni anali"ele %e transa!ina"e pentru a verifica sta%iul EacutUcronicF si
apoi a! facut si o iopsie @ ficatul nu era atins ireversiil, %esi o avea! %e vreo 15 ani,
asa ca nu !a califica! pentru trata!ent...
6ata fiin% %uritatea trata!entului EInterferon V *iavirinF, atin0erea cat %e cat
ireversiila Efiro"areaF ficatului este unul %in criteriile %e calificareL %ar nici prea atins
nu e ine sa fie Ela li!ita, ciro"aF pentru ca sca% sansele %e reusitaL in ca"ul !eu, iopsia
nu arata firo"a, in conclu"ie era! prea sanatos pentru trata!ent, %esi !a si!tea!
0roa"nic.
A! inceput o %ieta si a! luat niste !e%ica!ente naturiste Esili!arina, catWs claH, nu !ai
stiu ceF si a! reusit sa@!i revin la nor!al, %ar virusul era inca acolo, asa ca %upa trei ani,
la o noua iopsie, era! toc!ai un sa incep trata!entul @ a facut si asta parte %in noroc.
'rata!entul a %urat un an, a fost foarte %ur Etrei in8ectii cu Interferon pe sapta!ana, 5@M
pastile %e *ia "ilnicF, a! a8uns %e la he!o0loina aproape !a&i!a pana in vecinatatea
ane!iei %in cau"a *ia, a! slait %e la 75 la M3 %e $0 etc., %ar la sase luni %e la
ter!inarea trata!entului, can% a! facut un test ;C* A*D 2C: pentru %etectia virulsului
@ ni!ic: se parea ca scapase!.
A"i, la cinci ani %e la ter!inarea trata!entului, sunt foarte ine: anali"e perfecte, viata
nor!ala.
Aveti 0ri8a, virusul C se trans!ite prin san0e @ eu l@a! luat la o aneste"ie la %entist,
%atorita serin0ilor refolosite si 9sterili"ate9 %e %inainte %e WC9.
Asa ca ori %e cate ori sunteti intr@o situatie in care va poate a8un0e ceva in san0e, fiti
atentiG
Cat %espre cei care acu"a !o%ul in care sunt selectati cei care pri!esc trata!ent: ar fi
ine sa va %ocu!entati si sa 0an%iti !ai !ult inainte %e a acu"a. 6e acor%, prole!a e o
tra0e%ie personala, %ar siste!ul sanitar treuie sa fie in slu8a societatii in ansa!lu, iar
!o%ul in care se iau %eci"iile tine cont %e !ulti factori, scopul final fiin% acela ca
trata!entul sa aia sanse !a&i!e %e succes, sa nu fie pier%uti anii, nu putini, %ati pentru
el.
4&e!plu concret, %in cele !entionate !ai sus @ varsta: cu cat oala e %escoperita la o
varsta !ai inaintata, cu atat e !ai putin proail ca trata!entul sa reuseasca, si nu %in
cau"a !e%ica!entelor, ci a u"urii corpului care, 0reu %e contestat, apare o%ata cu trecerea
anilor. Ca sa nu spun ni!ic %espre faptul ca e posiil ca si oala sa fie !ai avansata si
!ai 0reu %e tratat in ca"ul asta.
/ai ine aveti 0ri8a cu! faceti se&, in8ectii, transfu"ii, cu! va taiati un0hiile, ce se
inta!pla la %entist, chirur0 etc., sa n@a8un0eti s@aveti nevoie %e trata!ent: cel pentru
hepatita C e foarte %ur, sunt %estui cei care nu@l suporta, eu a! avut noroc.
Mesajul lui mp: mama, 56 de ani, a luat virusul din spital
6amenii in varsta plang in saloane pentru ca au depasit vartsa de 75 de ani si nu se mai
califica pentru tratamentul gratuit. 8istele pentru interferon sunt pe multi ani de aici
inainte, oamenii se &at sa-l o&tina gratuit. 9a, tratamentul este ingro"itor, dar este
31:;U<U8 care poate elimina virusul.
#ama mea are 57 de ani, a luat virusul din spital inainte de (0, prin transfu"ie de sange.
3unt 2= de ani de atunci, momentul in care virusul - pana atunci a&ia simtit - incepe sa
faca ravagii. :u va &a"ati pe starea de &ine, e aparenta. 3igur, contea"a alimentatia,
contea"a odi+na, dar e un virus. 9aca nu e eliminat, sansele sa supravietuiesti, pe
termen lung, tin de noroc.
9umne>eu sa-i a2ute pe &lonavi si pe doctorii care ii tratea"a. ste cumplit ce e la usa
lor, puneti-va si in locul acestor oameni. :oi ne ferim de o persoana pe care o stim cu
asa ceva 4desi &oala nu este contagioasa5, dar, psi+ic, &olnavii astia sunt marginali"ati.
1ar asistentele, doctorii ii vad "ilnic, le fac anali"e de 3,:;, e cumplit. ,vem o
populatie &olnava si niciun responsa&il. *el mai grav mi se pare ca infectarile s-au
produs si dupa ce virusul a fost descoperit 4/0025. *+iar si in "ilele noastre, atentie la ce
stomatologi va duceti, atentie la cine va face in2ectiile, atentie, atentie.
Mesajul lui Dforum: si eu am Hepatita C
3i eu sunt "fericitul" posesor al virusului +epatitei *. 3incer, articolul asta mi se pare un
pic reclama la interferon. :u se mentionea"a faptul ca genotipul / 4cu su&variantele lui5
care predomina in <omania raspunde f. putin sau deloc la interferon. 3i in plus nu se
vor&este despre efectele secundare ingro"itoare ale interferonului, efecte cu care poti
ramane toate viata. 9upa ce m-am documentat pe internet am ales sa :U fac terapia cu
interferon. 1n sc+im& am gri2a ce mananc, folosesc +epato-protectoare si sper sa apara
in cativa ani un medicament mai performant decat interferonul.
:ota red?
ar fi reclama daca nu ar fi liste de asteptare de "eci de persoane pentru
medicament. pro&lema nu e ca nu are cautare, ci ca su&ventia nu tine pasul cu
numarul de ca"uri.
medicul *aruntu vor&este clar despre sansele ca pacientul sa raspunda sau sa nu
raspunda la 1nterferon
tratamentul este foarte dur si poate sa nu dea re"ultate. de altfel, daca dupa =
luni pacientul nu raspunde la tratament, tratamentul se opreste.
Mesaj postat de Ina: prevenirea infectiei e sfanta!
,rticolul este &inevenit. ,s fi dorit sa se insiste un pic mai mult pe riscul foarte mare de
infectare prin manic+iura@pedic+iura. 9aca privesti pe fereastra unui ca&inet de estetica
vei vedea cum se folosesc aceleasi forfecute pentru toti 4toate5 clientele. <iscul este la fel
de mare prin folosirea de instrumentar nesterili"at la stomatologie
http:UUHHH.hepatite.roU
PI!CIPII"# A$%DAII
P&IH%"%'IC# A"# $%"I"%
&%MA(IC#




P&IH%&AMA(ICA


-olile so!atice sunt consi%erate efecte care %efulea"a, sunt
0enerate %e un factor psihic, %e evolutie cronica si cu o !ultitu%ine %e
!anifestari.
A-B*6A*4A -olile so!atice @ B-I4C'I:4: 64;*ID64*4A
/B67<7I ID CA*4 ;B' (I ID:4>'IJA'4.
C<A>I(ICA*4A -B<I<B* ;>I2B>B/A'IC4:
In 0eneral, olile M3Mc2=0 psihoso!atice au con%itii %iferentiate.
>e i!part in @ sisteme de conversie @ raspuns so!atic secun%ar, la care se
a%au0a a!plificarea sau %e"voltarea unui conflict nevrotic. &indroame
functionale @ care sunt, %e re0ula, foarte %ifu"e.

IMP%(A!(A P&IHIC)")I I! $%"I"# &%MA(IC#
P%$"#M# P&IH%"%'IC# A"# $%"!A*)")I
&%MA(IC

Brice oala so!atica !o%ifica activitatea psihica a olnavului
@ca o reactie la oala @ %e e&. : an&ietate, a0itatie, ecoul social @ pe care
acesta il are asupra suiectului in cau"a.
C%!&(II!(A $%"II: e&ista !o%ificari variate in functie %e
olnav:
1. ne0area e&istentei oliiL
2. supraevaluarea olii.
4&ista for!e nor!ale si patolo0ice %e !o%ificari in ur!a olii @
%e e&.: stari psihice !ori%e @ reactia la oala , in fct. %e personalitatea
pre!ori%a a olnavului.
4&ista 3 0rupe %e suiecti:
1F +olnavii neuropsihici:
a. -oala so!atica @ accent pe si!pto!ele psihiceL
. -oala pro%uce un puseu reci%iva la oala psihica
c. -oala contriuie la re%ucerea si!pto!elor psihice @ %e e&.
In schi"ofrenie.
2F personalitatile psihotice: olnavul evaluea"a oala cu
!ai putin spirit critic.
aF si!pto!ele so!atice @ accent pe ano!aliile psihiceL
F apar feno!ene %e esto!pare a structurii psihopatoi%e L
cF aparitia unor tulurari psihopato0ene in continutul carora
se !anifesta acele tul. ;sihice specifice for!ei %ate %e
psihopatie.
,-Personalitate sanatoasa psihic:
aF reactia pre%. >o!ato0enieiL
F reactia pre%. ;siho0eniei @ la suiectii sensiili.
.%M# C"I!IC# A"# ()"$)AI"% P&IHIC#
C%!&#C)(I*# $%"I"% &%MA(IC#

I. de/or0ani/ari majore ale vietii psihice @ in ca"urile
!ala%iilor acute, infectii, starile ferile @ au for!a
;>I2B14<B* cu %elir, an&ietate acuta, %e"orientare, ilu"ii si
halucinatiiL
II. reactii psihice limitate @ trairea acuta a starilor %e oalaL
fi&area !ori%a a atentiei asupra si!pto!ului @ %isco!fort,
an&ietate le0ata %e oala, si!t critic, %epresieL
III. tul+urari neuropsihice de 0ranita psihosomatice @
a. *eactii anor!ale @ episo%ic, nevrotice, nevrotifor!e, psihopatice,
psihopatoi%e, ve0etative, psiho!otorii, etc.
. 6e"v. 'ran"itorii @ %eco!pensari, !o%ificari in perioa%e %iferite,
caracter acut, paro&!al, !anifestari %e lun0a %urataL
c. 6e"v. Anor!ale %e %urata @ !o%ificarea are loc treptat, in functie
%e trata!entele psihice repetate pe fon%ul %eficientei so!atice.
$%"!A*)" DI! C"I!ICI"# D# $%"I I!(#!# &I I!.#C(I%A&#

Ca ur!are a instalarii unui proces infectios, pot aparea ur!atoarele tulurari:
@ %e tip nevrotifor!
@ %elirant
@ halucinator
4ste f. i!portanta varsta olnavuluiL statistic, s@a constatat ca frecventa
tulurarilor %e constiinta este !ai !are la copii si a%olescenti, iar la
persoanele in varsta, pre%o!ina @ an&ietatea, %epresia, in%oiala, tea!a. <a
a%olescenti, s@a constatat foarte frecvent : halucinatii, frici, tulurari
sen"oriale.
(IP)" &I PA(IC)"AI(A(#A $%"II

A. (I.%&)" @ 'ulurarea psihica apare o %ata cu %eutul oliiL este o
tulurare %e tip %elirantL %e constiinta, %elir re"i%ualL
-. D#1I!(#IA @ 'ulurarea psihica apare inca %in pri!ele "ile %e
into&icatie. >@au constatat, uneori , feno!ene %e sur%itate psihica,
latenta in e&pri!are, stare %e a0itatie se!nificativa, a!ne"ie, astenie
profun%a @ in aceste ca"uri este eficienta @ ;>I2B'4*A;IA 64
>7;B*'L
C. H%D'2#I! @ In aceasta oala, tulurarile psihice nu sunt specifice,
%ar %epin% %e particularitatile i!olnavirii, cat si %e etapa traversata
%e pacientL
6. H#PA(I(A @ In perioa%a preicterica @ apar tulurari %e so!n, apatie,
lentoare, !o%ificari ve0etative, ooseala. <a %eutul olii @ pot aparea
tulurari afective ce pot !er0e %e la euforie si neliniste , pana la
an&ietate si a0itatie.
$%"!A*)" DI! C"I!ICI"# D# CHI)'I#

9:u este voie sa trate"i trupul , pana nu trate"i sufletulG9
1
N1O
;roce%urile chirur0icale repre"inta trau!e fi"ice si psihice. ;etrov a facut
stu%ii in le0atura cu interventiile chirur0icale si au re"ultat ur!atoarele
efecte psihice: neliniste @ cal!L incre%ere @ neincre%ereL ra%are nera%areL
recunostinta @ resenti!ent.
(IP)I D# A(I()DI!I A"# $%"!A*I"%
1


1. >upraevaluarea riscului operator XY %epresie, an&ietate,
tea!a %e sfarsitul letal, tea!a %e co!plicatii, atentie la
si!pto!L
2. neincre%erea in !e%ici si in psiholo0iL
3. ascun%erea si!pto!elor pt. a nu se !ai opera.
>i, postoperator apar anu!ite !anifestari @ feno!ene psihice le0ate %e
spitali"are: lailitate e!otionala, sca%erea react., sca%erea intereselor pt
%iverse activitati @ %atorita feno!enului %ureros post operator. Alte
feno!ene ce prece% !anifestarile post operatorii, %e intensitate psihica:
neliniste, an&ietate, tulurari %e so!n
Suportul emotional si psihologic pentru pacientul
oncologic
Cuprins:
%4 %ntroducere
%%4 Reactii normale la aflarea diagnosticului
%%%4 -ulburari de natura psihologica la pacientii cu diagnosticul de cancer
%" 8trategii care te vor face invingator
" &onclu+ii
"% Resurse
%4 %ntroducere
Calitatea vietii este 0reu %e %efinit si este %iferita pentru fiecare persoana. In 0eneral,
ne 0an%i! la ea in functie %e relatiile cu fa!iliaUprietenii, activitatea care %a sau nu
satisfactii, starea una %e sanatate si si0uranta financiara.
;rin constienti"area acestor factori si a altora, pe care i@ai %efinit pentru tine, spera! sa te
a8uta! sa !entii sau sa recasti0i calitatea vietii in cursul unei perioa%e cu !ulte
%ificultati.
Atunci can% o persoana este %ia0nosticata cu cancer sau alta oala incuraila, sen"atia %e
pier%ere a controlului este coplesitoare. ;entru ca lucrurile sa se co!plice si !ai !ult,
calilatea vietii se poate %i!inua rapi% can% cineva este te!ator, e&tenuat, cu %ureri, trece
prin efecte secun%are terapeutice sau se 0an%este la posiilitatea nereusitei trata!entului
siUsau %ecesului.
'otusi, %aca aor%e"i aceste prole!e reale si cree"i un siste! %e spri8in a%aptat la
nevoile tale, iti poti fortifica !intea si corpul pentru a@ti infrunta oala.
Doi a! oservat consecvent ca pacientii au o re"istenta !ai !are %ecat cre%L chiar ei sunt
surprinsi %e cat %e tenace si incre"atori pot fi.
in practica !e%icala oserva! acest feno!en In fiecare "i Z oa!eni care tra0 %in re"erve
%e cura8 si hotarare, nee&plorate anterior, pentru a@si %o!ina oala. 'reuie sa traiesti cu
%ia0nosticul %e cancer. 6aca o persoana este %ia0nosticata ca avan% cancer, aceasta va
trece proail prin !ulte e!otii, inclu"an% tea!a, nelinistea, tristetea, furia si %epresia.
:iata i se schi!a rusc, %ar nu este lipsit totusi %e forta %e a@si !entine sau re%oan%i
calitatea vietii.
5actori care vor influenta persoana 9persoanele: care afla ca are 9au: cancer,
'ipul si clasa Ecate0oriaF cancerului si reactia acestuia la terapie,
>ta%iui olii in !ornentul %ia0nosticarii,
>tarea !entala si fi"ica inainte %e %ia0nostic,
Atitu%inea persoanei fata %e aceasta oala, inclusiv acceptarea %e a face
co!pro!isuri, %e a trece prin terapie si %e a eneficia %e serviciile !e%icale si %e
spri8in,
Calitatea spri8inului %in partea fa!iliei, prietenilor si echipei !e%icale,
/asura In care pot fi controlate efectele secun%are ale trata!entului.
Reactiile negative la aflarea diagnosticului de boala grava se desfasoara in
urmatoarele etape,
- )7 8O& @ pacientul si fa!ilia sa par nauciti, au i!presia %e irealitateL fa"a
%urea"a cateva "ile.
- 27;AR7A )%A;2O8-%&<'<% @ an0oasa, %escura8are, !anie, panica,
ne0are, revolta Z pacientul refu"a %ia0nosticul si alear0a %in %octor in %octor cu
speranta ca %ia0nosticul va fi infir!at. Aceasta fa"a este parcursa %e %iversi
pacienti in raport cu personalitatea lor, %ar si cu soli%itatea relatiei !e%ic Z
pacient. ;oate fi usurata prin asistenta %iscreta, inevoitoare si plina %e
solicitu%ine. 4ste o realitate traita, acceptata si asi!ilata, %ar in con%itiile in care
pacientul poate reflecta, isi poate pune intreari, cauta surse %e infor!are.
- )7 )7*OR;A2%*AR7-OR;A2%*AR7 - -oala este un eveni!ent
neoisnuit, a%esea necunoscut, 0enerator %e confu"ii, %e pier%ere a controlului
co0nitiv si an&ietate (ata %e oala se %eclansea"a, conco!itent cu reactia
e!otionala %e an&ietate, in care, %e oicei, situatia apare ca foarte alar!anta, 0reu
%e suportat.
In ciu%a recentelor %escoperiri in ceea ce priveste re!isia si posiila vin%ecare a
cancerului, acesta a ra!as una %in olile care asocia"a cu lipsa %e speranta,
%urere, tea!a si !oarte.
6ia0nosticul si trata!entul cancerului pro%uc stres psiholo0ic, pe %eoparte
%atorita si!pto!elor olii, iar pe %e alta parte %atorita perceptiilor pacientului si
fa!iliei acestuia in privinta olii si a sti0!atului sau.
Abilitatea pacientului de a face fata acestor temeri depinde de echipa medicala,
de a0utorul psihologic 9emotional: si de aspectele sociale, inclu+and urmatoarele,
[ oala in sine Elocali"are, si!pto!e, aspecte clinice, tipul %e trata!ent necesarF,
[ nivelul anterior psiholo0ic si social, in special cel %inaintea olii,
[ a!enintarea ca oala pune in pericol atin0erea tintelor si scopurilor specifice varstelor
Ea%olescenta, cariera, fa!ilieF,
[ atitu%ini culturale si reli0ioase,
[ pre"enta unei persoane suportive e!otional in apropierea pacientului,
[ potentialul pe care il are pacientul in ceea ce priveste refacerea fi"ica si psihica,
[ personalitatea pacientului si !o%ul Sin care acesta fare fata situatiilor 0rele.
&ele mai frecvente tulburari psihologice intalnite la pacientii diagnosticati cu cancer
sunt, depresia, an1ietatea, delirul, anore1ia, greata=varsatura si durerea4
Depresia
6epresia la pacientii cu cancer re"ulta in ur!a:
[ 6ia0nosticului ca atare si trata!entului,
[ /e%icatiei
Delirul
4ste pre"ent in cancer ca un re"ultat ai i!plicarii %irecte a siste!ului nervos central prin
e&tensia tu!orii si, in%irect, prin efectele asupra sa a !etaolitilor to&ici re"ultati in ur!a
trata!entului. Ca si in alte tulurari, si!pto!ele initiale ale %elirului sunt %e oicei
nerecunoscute sau ne%ia0nosticate %e catre !e%ic sau %e catre asistenta !e%icala,
punan%u@se 0resit %ia0nosticul %e %epresie. Can% ave! %e@a face cu o schi!are rusca
%e co!porta!ent la un pacient cu cancer, !e%icul treuie sa investi0he"e toate cau"ele
potentiate %e %elir. In !o% particular, pot aparea frecvente tulurari !etaolice
inclu"an%: hiponatre!ia, hipercalce!ia, !alnutritia si prausirea functiilor ficalului.
'iroi%a si statusul suprarenalelor pot fi alterate.
Anore3ia
4ste una %in cele !ai co!une si!ptorne in cancer, i!plican% si sca%erea in 0reutate.
;oate fi %eter!inata %e oala ca atare, %e trata!ent si %e tulurarile psiholo0ice.
;ier%erea poftei %e !ancare apare %atorita trata!entului chirur0ical, ra%ioterapiei si
chi!ioterapei. Antiioticele, a0entii antifun0ici si !e%ica!entele contra %urerii pot
pro%uce anore&ie.
'rata!entul %in cancer poate altera 0ustul !ancarii, placerea %e a !anca si procesul
!etaolic nor!al al %i0estiei. >in%roa!ele psihice si %ina!ica co!porta!entala sunt, %e
oicei, cau"e ale pier%erii poftei %e !ancare. Cateo%ata anore&ia apare la un pacient cu
%epresie sau an&ietate. In aceste ca"uri, este 0reu sa faci %iferenta intre cau"a si efect.
%"4 8trategii care te vor face invingator
8peranta
>peranta este forta care sustine si re0enerea"a %orinta %e a trai, %e a !er0e !ai %eparte.
Chiar %aca uneori e&ista o sansa in%epartata, putin proaila, %e a otine ceea ce vrei,
speranta %a aripi spiritului sa lupte pentru viata. >peranta poate, %e ase!enea, sa %ea
!otivatii personale pentru a face schi!ari po"itive in stilul %e viata, care la ran%ul sau,
poate i!unatati starea %e sanatate. >peranta este fra0ila. ;oate sa fie in %eclin sau poate
cur0e ca o apa linistita, %epin%e %e succesul pe care il are terapia. ;entru un pacient nou
%ia0nosticat si pentru fa!ilia si prietenii sai, speranta este %e oicei centrata EfocusataF pe
trata!ent si pe potentialul acestuia %e a face posiila re!isiunea olii. In ca"ul in care
oala EcancerulF avansea"a, pacientul si fa!ilia sa nutresc sperante in ceea ce priveste
controlul %urerii, lipsa suferintei si o !oarte linistita, B alta for!a %e speranta este cea
care interfera cu spiritualitatea, cre%inta ca sufletul va continua sa traiasca %upa !oarte.
>peranta se poate e&pri!a in !ulte feluri, cu! ar fi %orinta %e a a8un0e la un oiectiv
ine intiparit in !inte, sa ai control asupra vietii tale, sa te si!ti aprecial si folositor, sa ai
li!p pentru cre%inta si spirit, sa@si petreci viata cu fa!ilia si prietenii.
Acu! 50 %e ani se %iscuta %espre !o%ul %e reactie in fata olii. ;acientul era sin0ur cu
prole!ele sale si!tin%u@se i"olat si stresat, speriat. Acu!, pacientul treuie sa fie
constient ca are nevoie sa invete cu! sa faca fata %ia0nosticului si curn sa reactione"e 'n
aceasta situatie. *eactia se refera la atitu%inea pe care treuie sa o luati si la actiunile
intreprinse pentru a iesi %in starea %e a!orteala si %epresie cau"ata %e cancer. Ba!enii
reactionea"a in %iferite feluri. 4ste nor!al sa va si!titi frustrat, %ar felul in care va
co!portati si cu! va confruntati cu %ia0nosticul si oala in sine poate sa %uca la !ari
%iferente. 4&teriori"an% frustrarile, puteti sa va i!unatati calitatea vietii. -ineinteles ca
starile %v, e!otionale se vor schi!a %e la aflarea %ia0nosticului si %e@a lun0ul
trata!entului. <a aflarea %ia0nosticului este nor!al sa va si!titi socat. Aveti %reptate,
viata %v. s@a schi!at, nu puteti sa va inchipuiti cu! va fi %upa trata!ent. Aceasta ar
putea sa fie una %intre cele !ai %ificile perioa%e ale luptei cu cancerul, o perioa%a %e soc,
tea!a, neincre%ere in ceilalti, si!tin% acest lucru uneori ca o pe%eapsa pentru 0reseli %in
trecut. Alte in0ri8orari pot fi cele le0ate %e intrearea can% veti putea fi in stare sa va
intoarceti la serviciu sau can% va veti putea face treurile "ilnice pe care oisnuiati sa le
faceti pana acu!. Ce co!pro!isuri treuie sa faceti pentru a va !entine o anu!ita
calitate a vietii? Cu! vor fi afectati !e!rii fa!iliei %e faptul ca va vor ve%ea prin ce
treceti in ti!pul trata!entului? Ce veti face %aca veti afla ca nu e&ista un trata!ent
eficace?
)in fericire, oricine poate fi cel care sa va asculte si care sa fie un spri0in, un
prieten, un psihoterapeut, un psiholog, un grup de terapie sau alti pacienti care au
trecut prin aceleasi angoase si temeri4 Puteti sa va folositi de una din aceste optiuni
sau de toate4 )v4 sunteti cel care stie cel mai bine acest lucru, doar dv4 stiti de ce
aveti nevoie4
7nul %intre serviciile pe care vi le poate face oricare %in acesti oa!eni este sa va a8ute sa
acceptati ca acesta este a%evarul si situatia asta e, aveti cancer, %ar, in acelasi ti!p sa va
asu!ati responsailitatea %e a actiona, %e a raspun%e in !o% activ acestui lucru.
:a puteti ale0e echipa !e%icala, puteti accepta sau nu reco!an%arile, puteti cauta o a
%oua sau a treia opinie si, cel !ai i!portant, sa %escoperiti cu! fa!ilia, prietenii, cole0ii
va pot fi %e a8utor. 6aca veti fi in stare sa %iscutati %espre propria situatia Eaveti cancerF si
%espre trata!ent, atunci fiti si0uri ca veti afla ca in interiorul %v. >unteti puternic si ca
veti lupta cu oala pentru a va !entine calitatea vietii. In esenta, relatiile %vs. nu necesita
nici o schi!are. ;uteti avea aceeasi viata %ina!ica, aceleasi taieturi cu fa!ilia si
prietenii ca in trecut. ;ri!in% %ra0oste si suport e!otional va veti i!unatati ailitatea %e
a lupta pentru viata. Du treuie sa incercati sa faceti fata sin0uri. 4ste proail sa 0asiti In
interior resurse %e a inlele0e si a8uta si pe altii sa@si solutione"e unele prole!e. (iti
activi si 0an%iti in ter!eni po"itivi %espre %v. si asa veti fi Qinvin0atori.
Cateva !o%uri cu a8utorul carora puteti trece %e aceasta perioa%a 0rea:
> 8puneti celorlalti ca aveti nevoie de suport si a0utor?
> %mpartasiti ceea ce simtiti cu altii 9familie, prieteni, cunostinte:?
> &autati consiliere profesionala 9psihoterapeuti, psihologi:?
> -ineti un 0urnal?
> 5i1ati-va ob0ective ce pot fi atinse -n mod real?
> &ontrolati-va tearna si an1ietatea folosind tehnici si rela1are si reducere a
tensiunii?
> Acordati-va timp sa va obisnuiti cu vestile care nu sunt atat de bune?
> Acceptati-va limilele 9si fi+ice si emotionale:?
> Recunoasteti ca inca aveti controlul asupra multor aspecte din viata dv,?
> 7vitati amanarile?
> Recunoasteti-va greselile inainte de a le lasa sa va distruga?
> A0utati un prieten?
> )iminuati din treburile +ilnice care nu va fac placere?
> 5iti intelegator si compatimitor cu dv4?
> ;asiti un grup de sustinere pentru a discuta cu altii care se confrunta cu acelasi
diagnostic4
Atitu%ini ce pot a8uta
Atitu%inea %v. poate %uce la !ari %iferente in ceea ce priveste !o%ul %e reactie in fata
olii. Cura8ul, co!pasiunea, iertarea si 0an%irea po"itiva sunt cele patru atitu%ini care va
vor a8uta sa fiti activ in lupta cu oala.
&ura0ul
4ste ailitatea %e a trece peste ostacole aparent insur!ontaile. Cura8ul nu insea!na
neaparat sa in%uri cu stoicis!. ;laton spunea ca Qa fi cura8os 'nsea!na sa stii can% sa te
te!iT.
6eci, cura8ul este atunci can% recunosti %ificultatile cu care ai %e@a face si sa %eci"i sa
!er0i !ai %eparte intr@un !o% care sa reflecte propria ta personalitate, filo"ofia ta %e
viata si stan%ar%ele tale !orale.
&ompasiunea
Co!pasiunea este %orinta %e a %i!inua sau %e a eli!ina suferinta altora. I!plica eu@l %v.
interior, felul in care va si!titi alaturi %e ceilalti, felul in care actionati pentru a@i spri8ini
can% sunt in %ificultate si au nevoie %e a8utor. >a fiti co!pati!itor insea!na sa oferiti o
parte %in spiritul interior, %in putea %v., pentru a@i a8uta pe altii. In 0eneral, cei care sunt
olnavi reali"ea"a ca a oferi co!pasiune altora in ti!p ce si ei insisi sufera, poate fi, %e
fapt, o forta care ii sustine si ii !otivea"a si pe ei sa !ear0a !ai %eparte.
%ertarea
4ste nor!al ca la un !o!ent %at sa %a! uitarii lucruri care ne@au suparat si ranit in
trecut. Can% puteti uita trecutul, %e"a!a0irile si frustrarile, va cresteti sansele %e a fi
linistit si fericit in pre"ent. Iertarea nu insea!na ca treuie sa treceti cu ve%erea peste
lucruri %ureroase, sa va i!pacati cu oa!eni care au 0resit fata %e voi sau sa renuntati la
8ustitie. Iertarea insea!na sa faceti pace cu lucruriie pe care nu le puteti schi!a si sa va
canali"ati toate 0an%urile spre ceea ce este i!portant in viata voastra actuala.
<asati trecutul sa ra!ana acolo un%e ii este locul. Cercetariie au aratat ca atunci can%
oa!enii iarta, ei sunt !ult !ai putin stresati fi"ic si psihic, !ai putin %epresivi si !ai
putin tensionati.
Can% iertati, starea voastra fi"ica se i!unatateste, sunteti !ai opti!isti, spirituali si cu
incre%ere in fortele proprii.
-eneficiile iertarii sunt cu efect intar"iat privire %e ansa!lu po"itiva si opti!ista nu
nu!ai ca va va !entine calitatea vietii, %ar vor creste si sansele %e a va fi si !ai ine.
B perspective ne0ativa sau pesi!ista poate %uce la sca%erea sanselor %e recuperate. Can%
sunteti %ia0nosticati cu cancer poate fi %ificil sa va !entineti o atitu%ine po"itiva.
7n alt !o% %e a va a8uta este sa va folositi ener0ia in activitati care va a%uc satisfactie.
6ati@va silinta sa aveti o atitu%ine po"itiva si asta va va a8uta sa reactionati in !o% activ
in lupta cu oala.
8tabilirea de obiective ce pot fi atinse
Bricare ar fi starea %v. %e sanatate, sa va stailiti teluri si sa le atin0eti este o parte
i!portanta in !entinerea calitatii vietii. (recvent veti ve%ea ca este nevoie sa va
reevaluati %in can% in can% scopurile in ti!pul olii si trata!entului. 6aca sunteti
capaili sa atin0eti aceste tinte pe ter!en scurt, atunci puteti incepe sa va stailiti si tinte
!ai in%epartate, cu! ar fi sa va intoarceti la locul %e !unca sau sa va luati o vacanta. Du
este neoisnuit pentru pacientii cu cancer sa@si reor0ani"e"e ti!pul si sa@si staileasca
prioritatile. *eevaluan%u@va scopurile pe ter!en lun0, puteti %eci%e %aca este ca"ul sa va
fi&ati si altele. 6escoperin% ceva ce v@ati %ori sa faceti, ceva ce este special pentru %v., va
poate %a !ulta putere.
*e"olvan% prole!ele %e orice fel, atat cele financiare, cat si cele %e alta natura,
e&pri!ati@va in scris %orintele etice si le0ale, %iscutati %espre in0ri8irile %e care veti avea
nevoie can% viata %v. se va apropia %e sfarsit. in ce sta%iu %e cancer sunteti, stailiti@va
teluri pe ti!p scurt, pe ti!p in%epartat si pe viata si acest lucru va va a8uta sa va atin0eti
scopurile pe care
vi le@ati propus. (acan% ceea ce va face placere %in plin, veti avea un control !ai !are
asupra vietii si veti %a sens lucrurilor.
8uportul emotional al familiei si prietenilor este o parte esentiala in !entinerea calitatii
vietii. (a!ilia si prietenii va pot sustine e!otional, va vor oferi confort fi"ic.
;etrecan% clipe placute cu prietenii si cu fa!ilia iti vei i!o0ati viata. <uati !asa
i!preuna, 8ucati un 8oc sau uitati@va peste un alu! vechi %e foto0rafii.
;uteti sa evocati a!intiri co!une, puteti spune istorioare ha"lii %in trecut, puteti sa va
clarificati uneie in%oieli.
Psihoterapia
Consta in utili"area tehnicilor e%ucationale, intreari si raspunsuri, factori %e corectie si
acor%area %e reasi0urari.
Interpretarea si aplicarea %ina!icii psiholo0ice vor %uce apoi la %e"voltarea %e
!ecanis!e %e lupta i!potriva olii.
;sihoterapeutii a8uta pacientii si in ceea ce priveste e&plicarea re"ultatelor anali"elor
efectuate, tipul %e trata!ent si optiuni, efecte secun%are ale trata!entelor, infor!atii
privin% %repturile pacientului, suportul social, a8uta pacientul sa %efineasca si!pto!ele
nor!ale %e cele %atorate stresului psiholo0ic. In conclu"ie un terapeut EpsihoterapeutF
treuie sa cunoasca aspectele le0ate %e oala pacientului, pro0nosticul, trata!entul pe
care II va ur!a si efectele sale secun%are. 'erapeutul poate fi uneori avocatul pacientului
in siste!ul !e%ical, cu
!e!rii fa!iliei acestuia sau cu an0a8atii.
;R<P<R%'7 )7 8<POR-
Jrupurile %e suport va ofera oportunitatea %e a ve%ea prole!ele cu care va confruntati
prin ochii altora. Acestea va pot %a o noua perspective asupra situatiei in care va aflati,
pot re%uce %in senti!entul %e vinovatie pe care ati putea sa@l si!titi si va a8uta sa
recunoasteti si sa faceti %iferenta intre prole!ele pe care le aveti %in cau"a olii si cele
le0ate %e viata personala, intreari ca: Qde ce eu?T au un nou inteles intr@un 0rup in care
toti se intreaa acelasi lucru.
;e %e alta parte, puteti cre%e ca grupurile de suport pot sa nu fie potrivite pentru unii %in
%v., %ar ele va a8uta sa %e"voltati si sa invatati strate0ii %e confruntare cu oala si, pe %e
alta parte, sa nu va si!titi i"olat.
6aca pana atunci v@ati si!tit i"olat, veti avea surpri"a sa constatati ca va aflati intr@un
!e%iu care va asculta, care va accepta, care va infor!ea"a si care va a8uta sa va for!ulati
!ai clar prole!ele si, in acelasi ti!p, strate0iile %e a iesi %in i!pas si a %etine controlul
asupra a ceea ce vi se inta!pla. intre !e!rii \rupului, ca pacient, puteti lua act %e
anu!ite i%ei, pana atunci straine !o%ului %v. %e 0an%ire, le puteti asi!ila si astfel va
puteti !oili"a sa participati activ la succesul terapeutic.
Ca !e!ru al 0rupului va puteti %e"volta si consoli%a co!petenta si ailitatea %e a lupta
cu cancerul, a8utan%u@i pe ceilalti !e!ri. Astfel va creste sti!a %e sine si poate sa apara
un scop in viata.
"4&onclu+ii
7n %ia0nostic %e cancer ne rea!inteste ca viata nu %urea"a la infinit si ca Qti!pulT s@ar
putea Qsa nu !ai aia ra%areT. >pecialistii oncolo0i sunt asta"i %e parere ca o co!inatie
intre trata!entul stan%ar% Echirur0ie, chi!ioterapie, ra%ioterapie, i!unoterapie etc.F si cel
suportiv EpaleativF Epsiholo0ic, psihoterapeutic, ali!entatie, e&ercitii fi"iceF ofera cele
!ai !ari sanse %e a !entine calitatea vietii pacientului.
7n trata!ent in totalitate se a%resea"a tuturor prole!elor pacientului, incepan% cu
a!eliorarea si!pto!elor so!atice, continuan% cu terapia stan%ar% in cancer si cu
sustinerea e!otionala si spirituala. >atisfacerea tuturor acestor nevoi %e!onstrea"a
puternica le0atura intre psihic si so!atic, intre !inte si trup.
! de pasi pentru a va imbunatatii calitatea vietii
Conservati@va ener0ia pentru activitati i!portante si care sa va faca placereL
Colaorati cu echipa !e%icala astfel incat sa pri!iti cel !ai co!petent a8utor
!e%ical si suportivL
4vitati a!anarileL
>tailiti@va oiective ce pot fi reali"ateL
4vitati sa 0an%iti ne0ativ si sa a%optati un co!porta!ent %e auto%istru0ereL
Du lasati ca 0reselile sa va %eco!pense"e sau sa va %eslaili"e"e. ActionatiG
;uteti sa luati %eci"ii care ar face ca lucrurile sa fie in or%ine Eaici e vora %e
testa!ente, !osteniri etc.FL
;reluati controlul. Chiar %aca pro0nosticul vostru nu este un, inca !ai aveti
optiuni.
Du renuntati la speranta, fitG incre"atori, cre%inciosi si cura8osiL
Cautati a8utor spiritual in co!unitatea reli0ioasa %in care faceti parte, cititi carti in
acest sens sau folositi alte surseL
*ecunoasteti ca aveti nevoie %e suport e!otional si cereti a8utor unui consilier,
psiholo0, psihoterapeut, preot, asistent social, prieten sau !e!ru al fa!ilieiL
Invatati tehnici %e rela&areL
An0a8ati@va in activitati placule si %iverse: !er0eti la teatru, ascultati rnu"ica,
pli!ati@va, !er0eti la eveni!ente sociale Elansari %e carti, pre"entari %e !o%a,
e&po"itii etc.F,
A8utati pe altiiL
Jasiti !o!ente in care sa fiti sin0uri cu 0an%urile voastre si sa va clarificati
0ri8ileL
Intariti@va relatiile pe care le aveti, petrecan% !ai !ult ti!p cu fa!ilia si prieteniiL
*ecunoasteti can% si %e ce sunteti irasciil EtensionatF, apoi incercati sa iertati si
sa !er0eti !ai %eparteL
Du lasati ca oala sa va %o!ine viataL
Du cautati terapii alternative care sa inlocuiasca trata!entul stan%ar%L
(aceti tot posiilul sa ur!ati trata!entul prescris %e specialist
$epatita &, (etode generale de preventie
;entru a putea preveni infectia cu virusul hepatic %e tip C este nevoie sa@i cunoaste!
foarte ine !o%alitatea %e trans!itere, si!pto!ele si trata!entul, !ai ales pentru ca nu
e&ista un vaccin i!potriva hepatitei C.
>tatisticile arata ca in pre"ent in *o!ania e&ista in 8ur %e un !ilion %e olnavi %e hepatita
C. -oala este atat %e %es intalnita in pri!ul ran% pentru ca %e !ulte ori este
asi!pto!atica si trece neoservata sau si!pto!ele ei se confun%a cu si!pto!ele unor
afectiuni usoare cu! ar fi ooseala sau lipsa poftei %e !ancare.
&au+e
;rincipala !o%alitate %e raspan%irea a hepatitei C este prin inter!e%iul san0elui infestat,
iar virusul hepatic %e acest tip nu se raspan%este prin stranut, !ancare, i!ratisare asa
cu! se raspan%esc alte tipuri %e hepatita.
>e pare ca aratii au o pre%ispo"itie pentru hepatica C, usor !ai accentuata %ecat
fe!eile si se pare ca aparitia hepatitei C este incura8ata %e consu!ul %e alcool %ar si %e
starea 0enerala a or0anis!ului.
In ca"ul aratilor, %aca oala este asociata cu consu!ul %e alcool, poate evolua inspre
ciro"a hepatica, iar in ca"ul fe!eilor, o infectie netratata cu hepatita C influentea"a
fertilitatea, iar in ca"ul in care fe!eia este %e8a 0ravi%a, influentea"a foarte !ult starea %e
sanatate a fatului. 2epatita C se trans!ite prin contactul %irect cu san0ele unei persoane
infestate cu virusul hepatic, sansele ca hepatita %e tip C sa se transfere %e la !a!a la fat
sunt foarte !ari.
B alta cate0orie vulneraila sunt pacientii care fac %iali"a si care au toate sansele sa intre
in contact cu virusul hepatic.
8imptome
In ca"ul hepatitei C acute, puteti si!ti o stare asociata cu 0ripa: fera, transpiratii reci,
ooseala, pier%erea apetitului, 0reata, varsaturi, %iaree %ar si %ureri %e cap si %iverse
%ureri !usculare sau articulare. >tarea %e alonare, icterul sau alte tulurari ale tuului
%i0estiv sunt si ele specifice hepatitei, %ar si altor oli, asa ca hepatita poate trece %e
!ulte ori neoservata. In ca"ul in care nu este tratata la ti!p, hepatita C se cronici"ea"a si
alaturi %e si!pto!ele insirate !ai sus, se instalea"a si o ooseala cronica, sca%erea
capacitatilor vi"uale, %epresie, prole!e %e concentrare si !e!orie, a!eteala, lailitate
psihica.
(etode de prevenire
;entru ca hepatita C se trans!ite si prin folosirea in co!un a acelor si serin0ilor,
to&ico!anii sau persoanele %epen%ente %e %ro0uri in8ectaile sunt o cate0orie vulneraila
in fata hepatitei C. 6e ase!enea, atunci can% faceti transfu"ii %e san0e, in8ectii, aneste"ii
asi0urati@va ca personalul !e%ical foloseste instru!ente sterili"ate si ca acul si serin0a
sunt %esi0ilate in fata voastra.
Chiar %aca locui! i!preuna cu cei %ra0i si cre%e! ca ni!ic nu ne poate atin0e, este %e
preferat sa nu folosi! aceeasi forfecuta, aceeasi periuta %e %inti sau la!a %e ras, intrucat
fiecare %intre aceste oiecte poate intra in contact cu san0ele si trans!ite !ai %eparte
virusul hepatic. B alta cate0orie vulneraila sunt pacientii care fac %iali"a si care au toate
sansele sa intre in contact cu virusul hepatic.
6aca v@ati hotarat sa faceti un piercin0 sau un tatua8, asi0urati@va ca acele si
instru!entele folosite sunt sterile si nu acceptati sa vi se faca tatua8e in con%itii %e i0iena
precara. Ca"uri !ai putin intalnite sunt trans!iterea prin alaptare si prin contact se&ual,
can% riscul sca%e un%eva intre 2@5A.
2epatita C se tratea"a in pri!ul ran% prin re0i! ali!entar foarte strict asociat cu
!e%ica!entatia prescrisa %e !e%ic. ;entru a prote8a ficatul, treuie sa renuntati la cafea,
ti0ari, alcool, sa va o%ihniti foarte !ult si sa faceti "ilnic !iscare, chiar %aca nu!ai
pli!ari.
Conf. %r. <iana Jheor0he: 5/ulti olnavi %e hepatita C s@au conta!inat la %entistT
'a0uri:
liana 0heor0he
hepatita c
%entist
vhc
Co!entarii:
1 Eulti!ul in 11.07.2012F
Afisari:
13=7 Eulti!a in 11.07.2012F
*atin0:
1
2
3
=
5
E2 voturi F
>hare:


$epatita & este o boal serioas, rspndit i destul de greu de tratat4 &onf4 dr4
'iana ;heorghe, efa 8eciei %%% a )epartamentului de ;astroenterologie a
&entrului de Boli )igestive i -ransplant $epatic a %nstitutului 5undeni, ne-a
e1plicat totul despre aceast afeciune, modul .n care ne putem feri de ea i cum se
poate trata4
/n ultimii ani a crescut numrul bolnavilor de hepatit &@ "ina este a alimentaiei, a
lipsei de igien sau a stilului de via@
)n ulti!ii ani nu s@a pro%us o cretere a nu!rului %e pacien,i cu hepatita C, ci o !ai
un %etec,ie a acestora ca ur!are a !e%iati"rii prole!ei 3n r+n%ul !e%icilor i
pacien,ilor prin interven,ia societ,ilor aca%e!ice, a !e%icilor, prin ca!panii %e pres
etc. 'ot !ai !ulte persoane asi!pto!atice Efr nici un fel %e !anifestriF, %ar av+n%
factori %e risc 3n antece%ente, au fost sftuite s se teste"e pentru posiile infec,ii virale -
i C, iar testele au %evenit lar0 accesiile. ;ersoanele %ia0nosticate repre"int cohorta %e
suiec,i infecta,i cu 20@=0 %e ani 3n ur!.
&ei mai muli pacieni au .ntre AB i C! de ani
&are sunt cele mai frecvente ci de contaminare@
;rincipalii factori %e risc pentru %o+n%irea infec,iei virale C, recunoscu,i 3n literatur i
confir!a,i i %e stu%iul nostru, au fost: transfu"iile %e s+n0e i pro%usele %e s+n0e Eli!fa
Z n.r.F 3nainte %e 199= Ec+n% a 3nceput testarea siste!atic pentru infec,ia C a s+n0elui 3n
ncile %e transfu"iiF, interven,iile chirur0icale, trata!entele in8ectaile, spitali"rile
repetate @ 3n antece%ente, ceea ce atest %o+n%irea acestei infec,ii 3n%eosei prin contact
cu s+n0e, pro%use %e s+n0e, instru!entar !e%ical conta!inat etc 3n siste!ul !e%ical.
(actori %e risc a%i,ionali sunt partenerii se&uali infecta,i, contactul intrafa!ilial,
a%!inistrarea intravenoas %e %ro0uri E!ai frecvent la tineri, 3n anii %in ur!F. >tu%iul
nostru %e!onstrea" c popula,ia cu cea !ai !are prevalen, a infec,iei C este
repre"entat %e persoane cu v+rste 3ntre =5 i 70 %e ani. (iin% vora %e o infec,ie viral
%o+n%it prin contactul cu s+n0e, pro%use %e s+n0e i secre,ii %e la persoane infectate,
nu ali!enta,ia repre"int un factor %e risc. Derespectarea !surilor 0enerale %e i0ien E%e
e&e!plu, folosirea 3n co!un a unor oiecte %e u" personal: forfecu,, la!e %e ras etc.,
posiil conta!inateF sau un stil %e via, pro!iscuu Eparteneri se&uali !ultipli,
necunoscu,i etc.F pot repre"enta 3ns factori %e risc incri!ina,i.
7ste o legend faptul c infectarea cu virusul hepatic & 9"$&: se poate produce i
.n timpul unui tratament stomatologic@
)n *o!+nia, cohorta %e pacien,i cu prevalen, !are a infec,iei C Ea%ul,i i persoane %e
peste =5 aniF au %o+n%it infec,ia 3n%eosei nosoco!ial, prin contactul cu s+n0e, pro%use
%e s+n0e i instru!entar !e%ical conta!inat. /ul,i olnavi %e hepatit, a%ul,i i
v+rstnici, s@au conta!inat i la %entist. )ntr@o !ai !ic propor,ie, cei tineri s@au
conta!inat prin a%!inistrarea intravenoas %e %ro0uri cu ace nesterile.
)ebut cu oboseal i somnolen
&are sunt primele semne ale bolii@
)ntr@o !ic propor,ie, pacien,ii infecta,i cu :2C %e"volt hepatit acut. 6e re0ul,
infec,ia acut trece neoservat E15@20A %in pacien,i pot pre"enta ooseal !arcat,
si!pto!e %i0estive sau ase!ntoare unei viro"e pe care a%eseori le ne0li8ea" at+t ei c+t
i !e%icii curan,iF. 6in fericire, tot !ai pu,ini suiec,i se infectea" acu! cu virusul
hepatic %eoarece: s+n0ele i pro%usele %e s+n0e, or0anele i ,esuturile transplantate sunt
siste!atic testate 3n ce privete virusul C i persoanele 0site infectate sunt refu"ate %e la
%onareL se utili"ea" instru!entar !e%ical %e unic folosin,, foarte scu!p, care se
arunc %up fiecare proce%ur E%e aceea, !e%icina %e v+rf, preventiv, este una foarte
scu!p, %ar nici un pre, nu e prea !are %ac po,i asi0ura protec,ia pacien,ilorF. Infec,ia
%eutea" cu ooseal, so!nolen, i %isconfortU%urere sucostal %rept.
&e rat de vindecare e1ist .n pre+ent, avnd .n vedere tratamentele moderne@
'rata!entul stan%ar% al hepatitei C cu pe0interferon i riavirina ti!p %e =C %e
spt!+ni pentru pacien,ii infecta,i cu 0enotip 1 al virusului C E99A %in pacien,ii
infecta,i %in *o!+niaF se asocia" cu rate %e rspuns %e apro&i!ativ =5A@50A 3n cele
!ai opti!iste scenarii, 3n practica clinic curent. Consi%erat p+n 3n 2011 ca re0i!
terapeutic stan%ar%, acest trata!ent a fost sau este pro0resiv 3nlocuit 3n >tatele 7nite i
,rile europene cu 9tripla terapie9 antiviral: pe0interferon, riavirina i un inhiitor %e
protea"a a%!inistrat oral Eoceprevir sau telaprevirF. )n acest fel, rata %e rspuns
Evin%ecareF a infec,iei C crete p+n la 70@75A, oferin% un univers i!ens %e speran, at+t
pacien,ilor netrata,i p+n acu!, c+t i celor trata,i 3n prealail cu vechea sche! i care
nu s@au vin%ecat. Doi !olecule aflate 3n stu%ii clinice avansate %uc aceast speran, la
90@100A, astfel 3nc+t vo! putea vori proail %e era%icarea infec,iei virale C %up
2020. 6in pcate, toate aceste pro0rese sunt aco!paniate %e 9costuri9 re!arcaile i se
las ateptate 3n intro%ucerea 3n practic 3n *o!+nia.
&u A! de lei .i poi salva viaa
/n ce const un test@
'estarea ini,ial const 3ntr@un proce%eu si!plu @ %eter!inarea anticorpilor antivirus C,
lar0 %isponiil i accesiil Esu =0 leiF. 6eter!inarea replicrii virale Ea%ic a infec,iei
activeF se face printr@un test !olecular E;C* pentru A*D :2CF !ai scu!p Ecirca 350 %e
leiF, 3n 0eneral ra!ursat %e co!paniile far!aceutice 3n a"a unui contract cu Casa %e
Asi0urri %e >ntate. *eco!an% tuturor persoanelor, 3n%eosei peste =0@=5 %e ani, s se
teste"e, fr a atepta s ai !anifestri, %eoarece apari,ia !anifestrilor %enot, %e
oicei, o oal avansat.
DCC de romni din ##4AC# testai pentru hepatit & .n campania !!E-!!C, au fost
depistai po+itiv4 <n proiect similar va fi implementat i .n acest an4
F)in pcate, cu e1cepia programului de testare a strii de sntate iniiat i derulat
.n timpul ministrului 2icolescu, aceste teste 9ieftine, de altfel, i larg accesibile: nu
sunt rambursate de sistemul naional de asigurri de sntate4G, &onf4 dr4 'iana
;heorghe
H,H6 este prevalena infeciei virale cu hepatit &, detectat .n urma unui studiu
efectuat .n perioada !!E-!!D pe apro1imativ #E4!!! de subieci, alei aleatoriu din
listele medicilor de familie4
FO politic sanitar bine gndit .n acest domeniu ar trebui s ia serios .n calcul
testarea tuturor persoanelor nscute .ntre #IB! i #IC!, politic care prinde contur
.n numeroase state din lume4G &onf4 dr4 'iana ;heorghe
E4!!! de romni au fost diagnosticai cu hepatit & .n !!E-!!C4
A'4D'I4 G >ti!ati pacienti, evitati sa a8un0eti sa fiti tratati %e aceasta %@na %octor
<IADA J24B4*J24, conferentiar universitar G 6aca cu!va sunteti pacient la aceasta
%@na %octor sa cereti opinii !e%icale si la alti !e%ici, sa nu va incre%eti in %ia0nosticul si
trata!entul %at %e aceasta G A! suferit enor! %in cau"a acestei %oa!ne %octor, intrucat
!i@a co!unicat ca sufar %e o oala e&tre! %e 0rava, !i@a %at un trata!ent 0resit . 6esi
cateva luni a! fost in a0onie si a! vrut sa@!i pun capat vietii, a! reust sa !a a%un si sa
apele" la alti !e%ici atat in tara cat si in strainatate si sa aflu cu stupoare ca fusese!
%ia0nosticat 0resit si a! ur!at un trata!ent e&tre! %e to&ic. A! cheltuit foarte !ulti
ani pentru a afla a%evarul, %ar cel !ai 0reu lucru a fost sa stiu ca nu voi putea trai %ecat
%aca voi face '*AD>;<AD', lucru CB/;<4' D4A64:A*A'. >a fie vora %espre
inco!petenta sau aceasta %oa!na %octor si@a facut planuri cu ficatul !eu, proail era!
can%i%atul perfect G In plus treuie coti"at serios in sectia %u!neaei G Cea !ai !i"eraila
este asa nu!ita /IA, asistenta personala a %oa!nei %octor, o spa0ara or%inara G Apelati
cu incre%ere la !e%icii %e la Clu8 @ Clinica !e%icala III G Au aparatura necesara pentru
toate investi0atiile si !ai au o calitate nu se 8oaca cu viata o!ului atunci can% pun un
%ia0nostic G Acesti !e%ici sunt : @ 'antau /arcel @ ;op Atena 'eo%ora @ -u"as Clau%ia @
>eicean An%ra%a @ >parche" 1eno <a toti acesti !e%ici eu si fa!ilia !ea le sunte!
profun% recunoscatori G
'ratat %e psihopatolo0ie si psihiatrie pentru psiholo0i N2011O
101 povesti vin%ecatoare pentru copii si a%olescenti. (olosirea !etaforelor in terapie
N2011O
'erapia 6epen%entelor @ aor%ari ale recuperarii pe ter!en lun0 N2012O
Koi, 01 Iulie 2010
&alitatea vietii in bolile oncologice vs4 hepatita de tip &
/ore >harin0 >ervices >hare | >hare on 0oo0le >hare on faceoo$ >hare on tHitter
>hare on e!ail
Ceea ce !@a %eter!inat sa ale0 acesta te!a %e cercetare este
faptul ca lucre" cu olnavii %ia0nosticati cu cancer si fa!iile lor.
6e@a lun0ul ti!pului a! oservat ca o calitate a vietii una
treuie sa cuprin%a o stare sufleteasca po"itiva, relatii
interpersonale suportive si asenta tulurarilor fi"ice si psihice
ceea ce influentea"a evolutia olii. ;ractica !e%icala a
%e!onstrat ca e&ista situatii in care evolutia olii este stopata sau !ult %i!inuata.
2epatita C a fost asociata cu o sca%ere a calitatii vietii si cu tulurari neurolo0ice. >copul
stu%iului a fost %e a investi0a calitatea vietii pacientilor oncolo0ici co!parativ cu
pacientii %ia0nosticati cu hepatita %e tip C. 6intre toate !ala%iile cunoscute in pre"ent,
cancerul este cel care ii inspai!anta cel !ai !ult pe oa!eni. Cancerul constituie in
intrea0a lu!e o prole!a !a8ora %e sanatate pulica.
In *o!ania, oala neopla"ica repre"inta a %oua cau"a %e %eces %upa olile
car%iovasculare. 6ia0nosticul %e cancer in *o!ania co!parativ cu tarile %e"voltate se
reali"ea"a in sta%ii avansate si nu incipiente.
Cancerul este re"ultatul !ultiplicarii %e"or%onate si %e"or0ani"ate a celulelor. B oala
severa cu! este cancerul !o%ifica se!nificativ convin0eri, principii con%ucan% la
senti!ente %e nea8utorare, sin0uratate. ;acientul treuie astfel sa se a%apte"e la o noua
situatie care presupune pier%erea celei vechi. >e pro%uc schi!ari la nivelul rolurilor
sociale le0ate %e activitatea profesionala, statut !arital sau cel %e parinte, precu! si %e
i%entitatea persoanei in le0atura cu acestea. 6o!eniile ce solicita a%aptare sunt cel social,
afectiv, fa!ilial, se&ual, al i!a0inii %e sine, a face fata olii si trata!entului cu efectele
sale secun%are, cat si asu!area vietii !o%ificate %e oala. A%aptarea la aceasta noua
situatie e&istentiala cu care se confrunta olnavul oncolo0ic este insa un proces lent,
%eoseit %e %ificil si in !o% special suiectiv, %iferit %e la in%ivi% la in%ivi%.
Ca si in ca"ul cancerului, hepatita virala C repre"inta actual o prole!a %e i!portanta
!on%iala, avan% i!pact asupra pacientilor, fa!iliilor acestora, societatii si econo!iei.
I!pactul iolo0ic si social al infectiei cu hepatita %e tip C este re!arcail %atorita
consecintelor !a8ore, in%iferent %e varsta, sunt cele in%use %e catre pro0resia catre ciro"a
si potentialele sale co!plicatii: he!ora0ii, insuficienta hepatica si carcino! hepato@
celular.
Anali"ele calitatii vietii evaluea"a efectele fi"ice, psihice si sociale ale i!olnavirilor si
trata!entelor !e%icale asupra vietii %e "i cu "i a oa!enilor, %in punctul %e ve%ere al
pacientului, precu! si in %eter!inarea nevoilor pacientului %e suport psihic, fi"ic si social
pe %urata i!olnavirii.
(aterial si metode
In !asurarea calitatii vietii a! luat in consi%eratie functiile e!otionale si fi"ice, i!pactul
e!otional asupra relatiilor sociale, interpersonale si !o%ul in care acestea sunt percepute
%e pacient. I!olnavirea fi"ica poate avea efecte e&tinse asupra a%aptarii la !unca,
activitatilor %in ti!pul lier si a vietii %e fa!ilie. Calitatea vietii in relatie cu sanatatea
cuprin%e !ai !ulte %o!enii: si!pto!ele asa cu! sunt percepute si raportate %e pacient,
functia fi"ica, activitatea profesionala si casnica, interactiunile sociale, starea psiholo0ica,
efectele secun%are ale trata!entului si perceptia olii %e catre olnav.
Ca obiective a! ales:
1. 4valuarea calitatii vietii la olnavii afectati %e oala neopla"ica si evi%entierea
factorilor so!atici si e!otionali cu i!pact asupra in%icilor ce caracteri"ea"a calitatea
vietii pacientilor.
2. 4valuarea calitatii vietii la olnavii afectati %e hepatita C si evi%entierea factorilor
so!atici si e!otionali cu i!pact asupra in%icilor ce caracteri"ea"a calitatea vietii
pacientilor.
3. >a evi%entie"e e&istenta unor %iferente intre pacientii olnavi %e cancer si cei
%ia0nosticati cu hepatita %e tip C.
6intre instru!entele construite pentru evaluarea calitatii vietii a! ales folosirea
chestionarelor: @'he /e%ical Butco!es >cale (or! 2ealth >urveI 3M E>(@3MF, este un
chestionar 0eneral asupra calitatii care inclu%e scale !ulti@punct ce !asoara opt
para!etrii: functionalitatea fi"ica E((F, rolul functionalitatii fi"ice E*(F, %urerea
corporala E6>F, sanatatea 0enerala E>JF, vitalitatea E:'F, functionalitatea sociala E(>F,
rolul functionalitatii e!otionale E*4F si sanatatea !entala E>/F.
@ 4B*'C ]B<@C30 E4uropean Br0ani"ation for *esearch an% 'reat!ent of ]ualitI of
<ife C30F, este co!pus %in 30 %e ite!i care e&plorea"a 15 %o!enii: functionalitatea
fi"ica E5 ite!iF, in%eplinirea rolurilor sociale E2 ite!iF, functionalitatea psihica,
e!otionala E= ite!iFL functionalitatea co0nitiva E2 ite!iF, functionalitatea sociala, starea
0enerala a sanatatii pacientului E2 ite!iF, ooseala E3 ite!iF, 0reata si vo!a E2 ite!iF,
%urerea E2 ite!iF si M scale cu cate un sin0ur ite!: %ispneea, inso!nia, sca%erea apetitului
ali!entar, constipatia, %iareea si %ificultatile financiare.
7santionare
;entru investi0atiile propuse in oiectivele cercetarii a! utili"at un lot A %e suiecti in
nu!ar %e 30, 20 fe!ei si 10 arati cu varsta cuprinsa intre 3C si 73 ani, %ia0nosticati: 1
ca" in sta%iul I, 5 ca"uri in sta%iul II, 5 ca"uri in sta%iul III si 7 ca"uri in sta%iul I:, =
ca"uri cancer colon, 7 ca"uri cancer col uterin, 9 ca"uri cancer !a!ar, 1 ca" cancer
a%o!inal, 3 ca"uri cancer !a&ilar, 1 ca" cancer renal, 1 ca" cancer ronho@pul!onar, 3
ca"uri cancer larin0ian, internati in ca%rul sectiilor Institutului Bncolo0ic -ucuresti. <otul
- %e suiecti este for!at %in 30 %e persoane EDX30F, internati si %ia0nosticati cu hepatita
tip C %e la >pitalul %e oli infectioase 5;rof. 6r. /atei -alsT, 10 %e se& !asculin si 20 %e
se& fe!inin.
Re+ultate si discutii
>corurile co!parate in ca"ul testului 4B*'C Efi0.nr.1,2F releva ca intre cele %oua loturi
%e stu%iu !e%ia valorilor nu se %iferentia"a se!nificativ. >cala sanatatii 0enerale E]<F, a
functiei fi"ice E((F releva o stare %e 5!ai ineT in ca"ul pacientilor oncolo0ici. >cor
!e%iu se evi%entia"a in ca"ul scalelor rol functional, functie e!otionala, functie
co0nitiva, functie sociala. Afectarea e!otionala Eincor%are, 0ri8i, nervo"itate, %epresieF
este evi%entiata la a!ele se&e, prepon%erent la se&ul fe!inin. ;acientii %in a!ele loturi
%e stu%iu, au constienti"at in proportie %e C0A %ificultatile co0nitive in%use %e starea %e
rau. >corul !are la functiile sociale E>(F evi%entia"a starea %e 5!ai rauT la se&ul fe!inin.
Inso!nia si inapetenta sunt si!pto!e frecvente la a!ele se&e, la pacientii %e toate
varsteleL la pacientele %e se& fe!inin %ia0nosticate cu hepatita C se evi%enatia"a o
accentuare a acestor si!pto!e in co!paratie cu pacientele %ia0nosticate cu cancer, iar in
ca"ul pacientilor arati %ia0nosticati cu cancer se evi%entia"a o accentuare a acestor
si!pto!e in co!paratie cu pacientii cu hepatita C. >e oserva ca scalele %e si!pto!
influentea"a functia sociala E>(F %eoarece coeficientul %e corelatie intre aceste scale este
!are in co!paratie cu celelalte scale.
Co!paran% valorile scorurilor !e%ii 0enerale ale suscalelor chestionarului >(@3M, se
evi%entia"a %iferente intre pacientii oncolo0ici si cei %ia0nosticati cu hepatita C Efi0.
nr.3,=F. In ca"ul suiectilor %e se& !asculin oncolo0ici si suiectilor cu hepatita C, !e%ia
valorilor suscalelor *ol e!otional E*4F si >anatatea !entala E>/F sunt fara %iferente
se!nificative ceea ce releva faptul ca li!itarea activitatii %in cau"a prole!elor
e!otionale evi%entia"a prole!e %e !unca si in activitatea "ilnica, iar starile %e
nervo"itate si %epresie sunt pre"ente pe toata perioa%a celor patru sapta!ani.
In ca"ul pacientelor %e se& fe!inin %ia0nosticate cu cancer si a pacientelor cu hepatita C,
in ca"ul suscalei *ol e!otional E*4F se evi%entia"a !e%ia valorilor !ai !ari la
pacientele cu hepatita C, (unctia sociala E(>F evi%entia"a !e%ia valorilor !ai ri%icate in
ca"ul pacientelor cu cancer in co!paratie cu pacientele cu hepatita C, :italitatea E:'F
evi%entia"a !e%ia valorilor !ai ri%icate in ca"ul pacientelor cu cancer in co!paratie cu
cele cu hepatita C, >anatatea !entala E>/F fara %iferente se!nificative. Aceste %ate
releva faptul ca pacientele cu cancer acu"a interferentele ale starii %e sanatate cu
activitatile sociale %in cau"a prole!elor fi"ice, ooseala si lipsa ener0iei !ai frecvente
in co!paratie cu pacientele cu hepatita C.
6efinitia calitatii vietii per!ite elaorarea unui !o%el suficient %e fle&iil si %e sensiil
pentru evaluarea calitatii siste!ului %e in0ri8iri %e sanatate si ofera un ca%ru conceptual
unic %e intele0ere a e&perientei olii. 4l ofera posiilitatea interpretarii intr@o !aniera
siste!atica a 0an%urilor, senti!entelor si co!porta!entelor persoanelor %ia0nosticate cu
cancer fata %e persoanele %ia0nosticate cu hepatita %e tip C. 6atele e!pirice par sa
8ustifice inclu%erea sanatatii ca o %i!ensiune a calitatii vieii, starea %e sanatate fiin%
printre cele !ai i!portante valori si printre cele !ai i!portante %o!enii ale vietii si
calitatii vietii %enu!ite %e in%ivi"i.
Ca%rul teoretic al calitatii vietii le0ate %e sanatate se a"ea"a pe perspectiva
!ulti%i!ensionala a starii %e sanatate ca functionalitate fi"ica, psiholo0ica si sociala si
unastare.
*e"ultatele stu%iului au confir!at e&istenta %e %iferente in calitatea vietii pacientilor
oncolo0ici co!parativ cu pacientii cu hepatita C, au conturat caracteristicile
co!ponentelor %efinitorii in repre"entarea calitatii vietii.
;relucrarea si anali"a %atelor otinute pe a"a celor %oua chestionare a evi%entiat
ur!atoarele conclu"ii: varsta inaintata a fost asociata cu o !ai una functionare
e!otionalaL i!pactul olii se pro%uce atat la nivel fi"ic prin re%ucerea capacitatii %e
!unca, %ureri, sca%erea fortei !usculare, cat si la nivel !ental prin aparitia unor
!anifestari %e tip psiholo0ic si e!otionalL pacientii %in a!ele loturi se confrunta cu
prole!e %e or%in psiholo0ic, apare 0ri8a pentru sanatate, con%itionan% si!pto!atolo0ia
clinicaL se oserva corelarea tulurarilor %e so!n cu pier%erea poftei %e !ancareL
ooseala care este pre"enta pe toata %urata olii, efectele secun%are ale trata!entului si
inso!nia sunt le0ate %e te!erile privin% evolutia oliiL pacientii au inapetenta atunci can%
sunt in%ispusi sau oositiL irasciilitatea si nervo"itatea presupune a avea ca si cau"a
tulurarile %e so!nL tulurarile %e 0an%ire si %e concentrare sunt influentate %e starea %e
oosealaL releva o !ai una a%aptare psihoso!atica in ca"ul fe!eilor co!parativ cu
aratiiL
>uferinta, are un i!pact serios asupra calitatii vietii olnavilor. Acest i!pact se pro%uce
atat la nivel fi"ic prin re%ucerea capacitatii %e !unca, %ureri, sca%rerea fortei !usculare,
cat si la nivel !ental prin aparitia unor !anifestari %e tip psiholo0ic si e!otional, in
pri!ul ran% %e tip %epresiv, an&ios, etc.
;ro0ra!ele viitoare %e interventie a%resate pacientilor %ia0nosticati cu cancer treuie sa
ofere infor!atii in le0atura cu natura si consecintele trata!entului care vor re%uce
%iscrepanta %intre ceea ce cre% pacientii ca li se inta!pla si ce se inta!pla in !o% real.
Du se poate spune ca e&ista o strate0ie %e interventie eficienta pentru toti pacientii, %ar
cunoscan% un profil al olii, o sche!a anu!ita in care ei isi repre"inta e&perienta olii,
pute! eficienti"a interventia psihoterapeutica.
6esi aspectul calitatii vietii este !ai rar luat in consi%erare, auto%efinirea %e catre pacient
a calitatii vietii are i!portanta pentru psiholo0 care va constienti"a astfel faptul ca scopul
actiunilor sale este %e fapt reinte0rarea psihica a olnavului in concor%anta cu cea fi"ica
si sociala. A!eliorarea calittaii vietii olnavilor neopla"ici repre"inta un siste! %e
actiune co!ple& care i!plica o aor%are !ulti%isciplinara, inte0rata si coerenta.

Articol scris %e:
5lorescu ;abriela &leopatra
Asolventa a 7niversitatii Q>piru 2aretT@ (acultatea %e >ociolo0ie@
;siholo0ie pro!otia 200C
Asolventa a /asterului Q;siholo0ie clinica si interventie
psiholo0icaT %in ca%rul 7niversitatii Q>piru 2aretT@ (acultatea %e
>ociolo0ie@;siholo0ie
In pre"ent ur!ea"a cursurile %e for!are in terapii co0nitiv Zco!porta!entale si
hipnoterapie in ca%rul Asociatiei %e 2ipnoterapie si ;sihoterapie Co0nitiv@
Co!porta!entala
-ilio0rafie
1. Allen (.C.<. E199CF: 4uthanasia: #hI 'orture 6Iin0 ;eople #hen #e 2ave >ic$
Ani!als ;ut 6oHn? in Australian ;sIcholo0ist
2. A%a!, 4velIn E1991F: 'o e a nurse, ;hila%elphia , #. -. >aun%ers Co!panI
3. -loc$ >.6. E2000F: Assessin0 an% /ana0in0 6epression in the 'er!inallI
;atient, Annals of Internal /e%icine
=. -reitart #, -ruera 4 E1995F: DeuropsIchiatric sIn%ro!es an% psIcholo0ical
sI!pto!s in patients Hith a%vance% cancer
5. Ca!pell A.E197MF @ >u8ective !esures of Hell@ein0. A!eri ;sIchol
M. Carr, Alison K., 2i00inson, Irene, K. E2001F: /easurin0 \ualitI of life: Are \ualitI of
life !easures patient centere% ?, -ritish /e%ical Kournal.
7. Clar$ 6/, Rissone 6#, 'ro!er ' E2005F : 6e!orali"ation, anhe%onia an% 0rief in
patients Hith severe phIsical illiness, #or% ;sIchiatrI
C. 6ru0 v :, I. ;opa, C. Ci8evschi, <. /iron, 6. /itrica, C. >tanciu E2003F: /etasta"e
hepatice cu punct %e plecare necunoscut. *ev. /e%. Chir.>oc. /e%. Dat., Iasi.
9.(orton 6/, 'ho!as 2C, 'aIlor@*oinson >6.,K 2epatol.E 2003F: ]ualitI of life an%
co0nitive function in chronic hepatitis C @ Hhat to !easure?
10. Jol%er0 *, Culen < E19C5F: (actors i!portant to psIholo0ical a%8ust!ent to cancer@
>ocial >ci /e%
11. 2en%erson : E1997F: -asic principles of nursin0 care, Jeneva
12. Ia!an%escu I.- E2010F: /anual %e psiholo0ie !e%ical, 4%. Info/e%ica
13.4. R^ler@*oss E2003F: 6espre !oarte si a !uri, 4%. 4lena (rancisc ;ulishin0
1=. ;aun / E1999F: ;sihoso!atica oncolo0ica in 4le!ente %e psihoso!atica 0enerala si
aplicata 4%. Info!e%ica
15. ;ivac, D., /^c$@_eler, 6., _a0u%, /., Ka$ovl8evic, /., E2002F: ;latelet serotoner0ic
!ar$ers in posttrau!atic stress %isor%er. ;ro0. Deuro@;sIchophar!acol. -iol. ;sIchiat
1=. ;o8o0a C, 6u!itrascu 6<, ;ascu B, Jri0orescu /, *a%u C, 6a!ian 6.E200=F:
I!paire% health@relate% \ualitI of life in *o!anian patients Hith chronic viral hepatitis
efore antiviral therapI. 4ur K Jastroenterol 2epatol
15. *a"avi 6, 6elvaus D, JuI C. E199=F: ;sIcho@oncolo0ie. ;aris, 4%. /a%isonL
1M. *evic$i 6A, Raplan */ E1993F: *elationships etHeen psIcho!etric an% utilitI in
]ualitI of *esearch
17. *o!anciuc I. E2003F:6epresiile in ca%rul hepatitelor cronice UU *o!anian Kournal of
Jastroenterolo0I, Al I`@lea Con0res *o!an %e Jastroenterolo0ie, 2epatolo0ie si
4n%oscopie 6i0estiva, Astracts, >epte!er, *o!ania, Craiova
1C. *oper D, #inifre% #, Alison K E1991F: 'he ele!ents of nursin0, 4%i!ur0
19. *u!ol%t, Jraha! E1997F: 4tics in nursin0 practice, <on%on
20. >eulin C, Jerin ; E2003F: 4valution %e la \ualite %e vie en sante !entale in
4pi%e!iolo0ie psIchiatri\ue.4%. *ouillon (, <epine K;, 'erra K< ;a7, ;aris
epatita se poate instala! cu "# de ani inaintea primelor
manifestari clinice. Cum recunoastem semnele
acestei boli? $r. %ugen Craciun a discutat online cu
cititorii
6r. 4u0en Craciun U (oto: /e%<ive.ro
>unteti in per!anenta oositi si nu aveti pofta %e !ancare?
:@ati facut !anichiura sau poate chiar un tatua8 la
salon? 4ste posiil sa suferiti %e hepatita cu virus C,
%eclansata in ur!a cu 10 sau chiar 20 %e ani. In
*o!ania, apro&i!ativ un !ilion %e persoane
QconvietuiescT cu acest tip %e oala, %ar specialistii
esti!ea"a ca nu!arul total al olnavilor se ri%ica la
%oua !ilioane, foarte !ulti %intre acestia nefiin%
%ia0nosticati inca. Consecintele nepre"entarii la !e%ic
pentru %ia0nosticarea hepatitei pot fi 0rave, %in
!o!ent ce hepatita - nu este vin%ecaila. Ce oiceiuri
ale vietii %e "i cu "i pot favori"a aparitia hepatitei?
&um ar putea fi tratata, dar mai ales cum poate fi
prevenita aceasta boala@ )r4 7ugen &raciun, medic
specialist gastroenterologie si hepatologie, a raspuns
intrebarilor cititorilor4
6r. 4u0en Craciun este !e%ic specialist 0astroenterolo0ie si hepatolo0ie in ca%rul
2iperclinicii /e%<ife. 4ste !e!ru al >ocietatii *o!ane %e Jastroenterolo0ie si
2epatolo0iei, al >ocietatii *o!ane %e 4n%oscopie 6i0estiva si al >ocietatii 4uropene %e
4n%oscopie 6i0estiva.
2ota redactiei,
;entru a pastra coerenta si relevanta %iscutiei, nu vo! vali%a co!entariile care nu
se refera la te!ele anuntate, care nu contin intreari sau care constau in atacuri la
persoana.
Reali+ator, &ristina Bobe
5
Articole si!ilare:
1. A76IB ;role!e la locul %e !unca? >tresul prelun0it poate %uce la 0astrita si
ulcer. /e%icul 4u0en Craciun a %iscutat online %espre ulcer si 0astrita, ca
afectiuni %e cri"a
2. Intreari pentru %r. 4u0en Craciun, !e%ic specialist 0astroenterolo0ie si
hepatolo0ie
3. Cu! poate fi prevenita si tratata constipatia? 6r. >an%ica -ucurica, !e%ic
specialist 0astroenterolo0ie, a %iscutat online cu cititorii
=. <e0u!e sau carnati si !ici? :ara asta se poarta ali!entatia sanatoasa. 6r. *o%ica
Ciea, !e%ic specialist in %iaet, nutritie si oli !etaolice, a %iscutat online cu
cititorii /e%<ive
5. Conferinta Dationala Al"hei!er: -oala se %eclansea"a cu "eci %e ani inainte %e
pri!ele !anifestari clinice. Afla care sunt si!pto!ele ce ne pot orienta catre
suspiciunea %e %e!enta
'a0s: %ia0nosticare hepatita, %r. eu0en craciun, hepatita -, hepatita C, !ain
&&' comentarii
;articipa la %iscutie. Citeste co!entariile cititorilor si e&pri!a@ti si tu parereaG
1. Co!entariu scris %e (aria
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora 5:09 p!
4u a! hepatita -, vire!ie su 2000. Incerc sa %uc o viata nor!ala, activa cu 0ri8a
la ali!entatie si foarte putin alcool. Iau hepatoprotectoare. :ire!ia a fost !ai
!are pe sarcina %ar %upa ce a! nascut Ece"ariana, copilul vaccinat i!e%iat %upa
nastere, sche!a rapi%a %e i!uni"are si i!uno0loulina 2epatect, nu a! alaptat,
aiatul !eu nu are virusul, teste refacute la 2 ani si e o$F. >otul e vaccinat.
>unt %estul %e in0ri8orata caci unica !ea a avut ciro"a, unicul !eu %in partea
tatalui la fel insa cel putin intr@un ca" factorul a0ravant a fost alcoolul. >tiu ca
hepatita - poate fi o o!a cu ceas, totusi %in ce a! citit nu!ai un procent foarte
!ic %e ca"uri a8un0e la ciro"a.
Care sunt !asurile pe care ar treui sa le iau in continuare. -anuiesc ca un control
re0ulat al vire!iei este oli0atoriu si in rest?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:03 a!
/onitori"area olii presupune anali"e hepatice %e rutina, la intreval %e
sase luni, care treuie neaparat sa inclu%a transa!ina"ele hepatice si
alfafetoproteinaEun !ar$er san0vin care poate %epista aparitia precoce a
unui no%ul hepatic !ali0nF. :ire!ia este reco!an%ail sa fie facuta anual.
4ste %e ase!enea reco!an%ail sa aveti o evaluare a 0ra%ului %e firo"a
hepatica, %at fiin% ca nu se poate cunoaste vechi!ea contractarii infectiei.
B astfel %e evaluare se poate face printr@un test non@inva"iv si e&ista %oua
variante Z firoscan, respectiv firotest. A!ele teste sunt %isponiile in
ca%rul /e%<ife.
Raspunde
Co!entariu scris %e Angela
;ulicat la %ata %e 27.C.2011, ora 2:57 a!
/i s@a %at %ia0nosticul %e 2epatita - in anul 1997 si !i s@a spus ca
virusul este activ %ar ca nu sunt can%i%ata pt nici un fel %e
trata!ent la ficat. Du a! trans!is oala nici la sot si nici la copii.
Acu! citeva "ile !@a! hotarit sa@!i fac %in nou ceva teste :
4co0rafie a a%o!enului nor!ala, Anti0en 2-s po"itiv ,>'0o 3M
7U1 si >'0p 29 7U1. <e@a! facut fara tri!itere %e la !e%ic si va
ro0 sa@!i spune@ti ce repre"inta aceste nr si ce fel %e alte teste !ai
sunt necesare pt ca sa stiu cit %e avansata@!i este oala si la cit
ti!p treuie facute. :a !ultu!esc anticipat
Raspunde
2. Co!entariu scris %e $eraJles
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora M:11 p!
Can% un o! afla ca are hcv se afla intr@o situatie %ificila %in !ulte puncte %e
ve%ere !ai ales %eoarece el afla cel !ai a%esea prea tar"iu. 4&ista insa o un aspect
care este neplacut pentru ca pune su se!nul intrearii relatia pe care o!ul
respectiv o are cu partenerul lui %e viata: trans!iterea pe cale se&uala.
/ass !e%ia %in *o!ania sustine %e re0ula un factor %e risc %e 5A. 4ste vora
%espre %iverse interviuri cu tot felul %e %octori care fac astfel %e afir!atii fara insa
a intra in a!anunte. ;e %e alta parte literatura %e specialitate voreste %e un factor
%e risc f !ic care insa creste o %ata cu inci%enta altor oli cu! ar fi >I6A.
6iversele site@uri oficiale ale unor or0ani"atii 0uverna!entale europene nu
listea"a hcv printre olile care pot fi luate pe cale se&uala. /ai !ult, e&ista autori
care si@au e&pri!at %eschis opinia confor! careia hcv nu se trans!ite pe cale
se&uala. 6e pil%a:
Cainelli (, :ento >, Q2epatitis C is not a se&uallI trans!issile %iseaseT, 'he
A!erican Kournal of Jastroenterolo0I EAKJF, 2002 KulL97E7F:1C=0@1.
sau
http:UUHHH.hepatitis@central.co!UhcvUhepatitisUnotrans!ission.ht!l
4&ista stu%ii confor! carora nu e&ista ni!ic in flui%ele i!plicate %e o relatie
se&uala care sa %uca la trans!iterea hcv.
2enrI 2. 2su, /.6., 'eresa <. #ri0ht =, 6aniel <ua, /arI /artin, >tephen /.
(einstone, Jariel Jarcia, 2arrI -. Jreener0, Q(ailure to %etect hepatitis C
virus 0eno!e in hu!an secretions Hith the polI!erase chain
reactionT in 2epatolo0I, :olu!e 1= Issue 5, ;a0es 7M3 Z 7M7.
http:UUHHH.nci.nl!.nih.0ovUpu!e%U1M57752
:a ro0 sa co!entati va ro0 aceste infor!atii %in pris!a stu%iilor si a situatiei %in
*o!ania. 6u!neavoastra ce parere aveti %espre trans!isiunea se&uala a hcv si ce
stu%ii e&ista in acest sens in tara noastra?
In tara noastra e&ista o lipsa aproape virala %e %ialo0 intre !e%iile speciali"ate si
oa!enii care inci%ental pot fi pacienti. Du este vora %espre interviuri sau alte
oca"ii %e acest 0en ci %e o institutionali"are a acestor %ialo0uri, o populari"are a
stiintei %incolo %e sen"ationalul inerent pe care !ass !e%ia il vanea"a.
6in acest punct %e ve%ere, o a %oua intreare este: Care cre%eti ca au fost cele !ai
%e succes ca!panii in prinvinta hcv, cele !ai eficiente institutii i!plicate, si cele
!ai 0reu %e %epasit ostacole in %ise!inarea acestor infor!atii.
:a !ultu!esc.
2era$les
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:11 a!
;entru pri!a intreare, trans!iterea se&uala a infectiei cu virus hepatic
este foarte rara, !ult su cifra %e 5A. In principiu trans!iterea se&uala
poate avea loc %oar in situatia in care e&ista un contact %irect al san0elui
celor %oi parteneriEle"iuni la nivelul or0anelor 0enitale in cursul actului
se&ualF. In practica !ea nu a! intalnit %ecat o sin0ura situatie in care, in
ca%rul unui cuplu, sa fie infectati a!ii parteneri. In conclu"ie
trans!iterea se&uala este e&tre! %e rara, %ar nu i!posiila.
In privinta ca!paniilor %e!arate pentru hcv acestea sunt cvasiine&istente
si nu e&ista %upa cunostintele !ele nicio astfel %e ca!panie %e!arata %e
siste!ul pulic %e sanatate, ci %oar %e institutii !e%icale in%epen%ente.
>pre e&e!plu clinica /e%<ife %erulea"a in aceasta perioa%a o astfel %e
ca!panie %e infor!are in privinta riscurilor pe care le pre"inta aceste
infectii. As !ai !entiona !eritul colectivului %e la sectia %e hepatolo0ie a
Institutului %e Jastroenterolo0ie (un%eni, care a initiat si reali"at un
stu%iu %e prevalenta a infectiei cu virusurile - si C in *o!ania, pri!ul
stu%iu %e acest fel cu a%evarat relevant %in punct %e ve%ere statistic.
Raspunde
Co!entariu scris %e $eraJles
;ulicat la %ata %e 21.7.2011, ora C:01 a!
6o!nule Craciun,
cu! ine spuneati poate trece e&tre! %e !ult ti!p pana la
%ia0nosticarea hepatitei C, ti!p in care %aca %oi oa!eni traiesc
i!preuna vor e&ista nenu!arate prile8uri %e conta!inare a
partenerului in con%itiile in care cei %oi nu cunosc nici un !otiv %e
a se feri. >i asta pentru a nu vori %e faptul ca e&ista posiilitatea
ca a!an%oi sa fi fost e&pusi acelorasi con%itii %e contaa!inare
E%entist, !anichiura, etcF.
In con%itiile in care oa!enii nu sunt %ia0nosticati %in vre!e
raspan%irea virusului nu poate fi %e loc i%entificata cu usurinta.
6u!neavoastra spuneti ca ati intalnit %oar un sin0ur cuplu care
erau po"itivi a!ii parteneri. 4i ine, va %ati sea!a cate prile8uri
au avut acesti oa!eni intr@o perioa%a !ai in%elun0ata %e vre!e %e
a isi infecta partenerulUpartenera si asta in afara relatiilor se&uale
%intre cei %oi.
Coaitarea in necuniostinta %e cau"a ofera astfel %e prile8uri %in
nefericire si ar fi %e interes co!parate cifrele cu cele oferite %e
nu!arul oa!enilor care coaitea"a fara a fi parteneri, cu! ar fi
parintii cu copiii.
Chestiunea este ca in tara noastra institutiile !e%icale au un %ispret
suveran fata %e calitatea veitii cetatenilor. /ai precis o!ul care se
i!olnaveste %evine !ai !ult pacient si !ai putin cetatean. ;ier%e
%repturi cu alte cuvinteb este tratat cu con%escen%enta si cel !ai
a%esea ca o povara.
;utini stiu %e efectele secun%are ale 2epatitei C. 2epatita C %a
%epresei, schi!a a%esea raportul %intre %iurn si nocturn, cau"ea"a
%isfunctii se&uale si este insotita a%esea %e %ivort. A%au0an% la
toate acesea faptul ca este %ificil %e %ia0nsticat Eavan% prea putine
!anifestari o perioa%a in%elun0ata iar anali"ele specifice fiin%
relativ scu!peF, !ulti oa!eni care afla %e faptul ca sunt purtatori
hcv a8un0 relativ repe%e in situtatii e&tre! %e neplacute %in punct
%e ve%ere social. Du !ai voresc %e pre8u%ecatile sociale care pot
%uce la !ar0inali"area sa la locul %e !unca. 'ineti sea!a ca
vori! %e o perioa%a %e aproape %oua %eceniiG
4i ine, toate acestea au %e a face cu sociopatolo0ia acestui virus si
ar treui stu%iate cu atentie %eoareceb pentru 6@"euG sunt in 8oc
vietile unor oa!eni.
;artea proasta ca aceste stu%ii nu a0a ni!anui plicul in u"unarul
halatului. Du vine nici o fir!a %e far!aceutice sa un0a
!ecanis!ul, far!aciile si centrele %e anali"a nu %au co!isioane
pentru astfel %e stu%ii, iar !e%icii au !ai putin interes pentru
inele pacientilor ca acu! un secol can% a%esea isi riscau viata
pentru a preinta!pina o epi%e!ie %e pil%a.
Raspunde
3. Co!entariu scris %e miJe
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora M:1= p!
a! iesit po"itiv la un test %e san0e E in 2007F si !i s@a spus ca a! anti0en 2-
E a! avut hepatita in 19CC si nu a! stiut ca a! acel anti0enF.
a! facut incarcatura virala si avea! M50.
!i s@a spus sa renunt total la alcool si fu!at.
a! renuntatE la fu!at si alcool totalF .
in 200C a! refacut !ar$erul viral si avea! 220.E %upa ce a! oprit orice relatie cu
alcoolul, nici otet nu !ai iauF.
a! tinut un re0i! !o%erat si acu! in 2011 nu !ai poate fi sesi"ata incarcatura
viralaE cre% ca este su 50F.
tin in continuare re0i! !o%erat si nu consu! alcool %eloc si nici nu a! !ai
fu!at.
nu a! luat %ecat B!eran la un !o!ent %at pentru ca avea! tri0liceri%ele !ari
insa l@a! lasat si pe ala.
nu a! luat !e%ica!ente si nici supli!ente .%in can% in can% !ai fac cura cu
ceaiuri %e !a0hiran sau papa%iebsi asta ca! o %ata pe an.
stiu ca inca nu a! scapat si ca intre virus si celula hepatica este un concuina8
care se poate ter!ina rusc %aca incerc sa !aiT eau o ereT sau sa tra0 Qun
fu!TE chiar %aca nu !ai sunt po"itiv %etectail F.
cre% cu tarie ca oricine se poate atine %e la orice a0resant al ficatului poate sa isi
sca%a vire!ia in !o% natural fara eforturi !ari.
sin0urul efort a%evarat este %e vointa ca sa te atii %e la a te otravi incontinuu "i
%e "i.
%in respect pentru %octorul care !@a invatat asta nu ii voi %a nu!ele , si tin sa pun
ca %in clipa in care !i@a spus ca sin0ura cale sa reusesc este sa !a atin , l@a!
cre"ut.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:1C a!
6a, e foarte a%evarat ca orice persoana care are o infectie cronica cu virus
hepatitic C este necesar sa %uca un !o% %e viata cat !ai echilirat. Cu
toate acestea poate %uce un !o% %e viata perfect nor!al, fara a fi nevoie
sa faca sacrificii in plan social sau profesional.
In privinta vire!iei foarte proail ca sunteti in situatia unui purtator vh
QloH carrierT, %ar nu este i!posiil, ca intre ti!p, sa se fi pro%us asa "isa
seroconversie tip >, care ar presupune aparitia anticorpilor anti@2->,
!ar$eri %e vin%ecare a infectiei. ;uteti, asa%ar, ur!ari aparitia acestora
prin teste anuale. In ca"ul in care acesti anticorpi nu au aparut se
reco!an%a !onitori"are anuala cu teste hepatice %e rutina si %o"area
vire!iei.
In ceea ce proveste sca%erea vire!iei printr@un !o% %e viata foarte
echilirat, fara consul %e alcool si alti factori a0resori ai ficatului, acest
lucru nu este, %in pacate, real, factorul %eter!inant fiin% relatia intre
a0resivitatea virala, respectiv raspunsul siste!ului i!un in%ivi%ual.
Raspunde
=. Co!entariu scris %e (ihai
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora M:21 p!
-una "iua %@le %r.
A! hepatita C si ur!e" trata!entul cu interferon si riavirina. :ire!ia initiala a
fost %e 1.700.000 uU!l. 6upa = sapta!ani %e trata!ent a! refacut vire!ia si a
iesit D464'4C'A-I<. 6upa 12 sapta!ani %e trata!ent a iesit tot
D464'4C'A-I<.A! 3 Intreari pentru %@voastra:
1.Chiar si in situatia in care a! avut la = sapta!ani D464'4C'A-I< treuie sa
fac trata!entul pana la =C %e sapta!ani cu toate ca vire!ia initiala a fost peste
M00.000 uU!l?
2.6aca il intrerup la 2= %e sapta!ani ,care ar fi consecintele ?
3. 6aca aveti cu!va o statistica cu persoanel pre%ispuse la *4<A;> %upa
ter!inarea trata!entului?
:a !ultu!esc, /ihai '0 /ures
Raspunde
o Co!entariu scris %e )aniello
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 5:07 a!
4u a! avut o hepatita - in 197M iar anti0enul !i@a fost %etectat si %upa 20
%e ani. A! facut 7D AD ID'*4J E199MF trata!ent cu interferon si %e
atunci a! repetat %e n@ori anali"ele fara ca anti0enul sa !ai fie pre"ent.
Anali"ele !ele sunt %e!ne %e un eelus. ;ot !anca si ea cat vrea si ce
vreau fara ca ficatul !eu sa %ea se!ne %e intolerant"a. 4u "ic sa nu
intrerupi trata!entul caci efortul !erita. E12 luniUtrei in8ectii pe
sapta!anaF
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:21 a!
*eco!an%arile actuale sunt ca la persoanele cu raspuns viral precoceEla
patru sapta!aniF, trata!entul poate fi incheiat la 2= %e sapta!ani. Cu
toate acestea si tinan% cont %e faptul ca in *o!ania 0enotipul viral tip 1
este !a8oritar, v@as reco!an%a sa %uceti trata!entul pana la =C %e
sapta!ani, !ai ales %aca aveti o una toleranta vis@a@vis %e acesta.
Raspunde
Co!entariu scris %e (ihai
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:2M a!
:a !ultu!esc pentru raspus.
As fi %orit sa !ai stiu %aca e&ista o statistica cu privire la
*4<A;>. Cat %e %easa e inci%enta si ce fel %e persoane sunt
pre%ispuse.
/ultu!esc
Raspunde
Co!entariu scris %e &laudia
;ulicat la %ata %e 21.7.2011, ora 12:50 p!
;ai statistica cu privire la relaps in ca"ul hepatitei C e %e
vreo M0A, %in !o!ent ce sansele %e vin%ecare sunt %oar %e
=0A, lo0ic, nu?
>per ca si tu sa fii totusi printre cei =0A ca"uri vin%ecate.
Du se poate sti ce fel %e persoane sunt pre%ispuse la relaps
Ereca%ereF, %epin%e %e fiecare or0anis! in parte. 'otusi,
confor! stu%iilor !e%icale, ca factori Eca sa "ic asaF %e
pre%ispo"itie la relaps sunt consi%erati@ varsta !ai inaintata,
se&ul Earatii sunt !ai pre%ispusi %ecat fe!eileF,
suprapon%eralii, %iaet conco!itent cu hepatita C. 6e
oicei si re"ultatul vire!iei su trata!ent poate fi un factor
pre%ictiv Ea%ica procentul celor care otin nete%ectail la
2= sapta!ani %e trata!ent este !ai !are %ecat a celor care
otin ne%etectail la 12 sapta!ani %e trata!ent, insa %in
pacate nici re"ultatul %in ur!a nu ofera si0uranta
trata!entului reusit %eoarece sunt ca"uri %e relaps si in
aceasta con%itie. Cert este ca %aca la M luni %e la finali"area
trata!entului, vire!ia iese ne%etectaila, esti vin%ecat. Iti
reco!an% sa intri aici http:UUhepatita@c.0atHor$s.net
Raspunde
5. Co!entariu scris %e cretu
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora M:22 p!
4&ista vreun tip %e hepatita pe care E sa presupune!F o a! acu! sa nu fie
%etectata prin teste %e san0e si sa apara peste 20 %e ani?
Cu alte cuvinte este posiil sa fiu olnav si sa nu stiu cu toate ca testele ies ine?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:2= a!
Interesanta intrearea %u!neavoastra. ;ana in 19C9 nu a fost cunoscut
virusul hepatitei C si toti pacientii care erau %epistati cu hepatita cronica,
la care testele pentru virusul - ieseau ne0ative, erau catalo0ati ca avan%
hepatita nonA@non-. 6e aceea nu pute! nicio%ata afir!a ca este
i!posiil sa ave! o infectie virala cronica ne%epistata inca. Cu toate
acestea, atata vre!e cat testele hepatice ies in li!ite nor!ale si
%u!neavoastra sunteti asi!pto!atic, proail ca nu !erita sa va 0an%iti
foarte !ult la acest suiect.
Raspunde
M. Co!entariu scris %e ;hita
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora 7:23 p!
-una "iua %@le %octor
A! hep - si ur!e" trata!ent cu -araclu%e %e 0.5 !0 %e 2 ani. :ire!ia este
ne%etectaila %e 1,5 ani. Insa %e M luni caile respiratorii sint !ai uscate ca inainte
iar transpiratia !iroase a Qfar!acieT si au inceput sa se accentue"e prole!ele cu
calculii renali, urina fiin% %e !ulte ori colorata %esi la anali"e Ereco!an%ate %e
nefrolo0F a iesit sterila si fara sin0e in co!po"itie Ce i!plicatie are acest
!e%ica!ent in functionarea rinichilor confor! si!pto!elor %escrise?
/ultu!esc anticipat
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:25 a!
(oarte proail ca si!pto!ele %escrise %e %u!neavoastra nu au le0atura
cu trata!entul !entionat. :a reco!an% o hi%ratare !ai una si eventual o
evaluare 0enerala non@specifica la !e%icul %u!neavoastra curant.
Raspunde
7. Co!entariu scris %e (ihai
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora C:3= p!
-una "iua,
A! inteles ca ar e&ista un vaccin pentru hepatita A si -. In ce !asura sunt aceste
vaccinuri eficiente ? Ati reco!an%a a%!inistrarea lor preventiva ?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:2C a!
A!ele vaccinuri sunt e&tre! %e eficiente, %ar nu !erita facute %ecat
%upa ce se efectuea"a testele care arata ca nu aveti o astfel %e infectie in
prealail, ca" in care, e foarte posiil, sa e&ista %e8a anticorpi protectori.
;entru hepatita - as reco!an%a vaccin oricarei persoane. In ce priveste
hepatita A se reco!an%a vaccinarea persoanelor care au %e8a o infectie
cronica cu virus - sau C sau alte oli hepatice cronice.
Raspunde
C. Co!entariu scris %e Ana
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora C:3= p!
-una seara,
As avea 2 intreari le0ate %e !o%ul %e trans!itere al celor 2 tipuri %e hepatita:
1Fhepatita poate fi trans!isa si prin saliva sau prin folosirea in co!un a
toaletelor?
2Fhepatita c poate fi trans!isa prin "0arietura sau !uscatura unui ani!al?7n
!e!ru %in fa!ilia !ea are hepatita c si se !ai inta!pla ca pisica noastra sa ne
"0arie.
/ultu!esc anticipat
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:31 a!
1. *aspunsul este QnuT, hepatita - nu se poate trans!ite in acest !o%.
2. 'eoretic virusul hepatitei C poate fi trans!is in situatia in care pisica va
"0araie i!e%iat %upa ce a "0araiat persoana infectata.
Raspunde
9. Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora 10:19 p!
:accinarea in %o"a %ula ca in%icatie terapeuticaG
7na %in in%icatiile terapeutice pri!ite %e la un !e%ic, ur!areste o sche!a %e
vaccinare calsica %ar cu %o"a %ula pentru ca Qse stiu ca"uriT in care acesta a
funcionat si s@a otinut o seroconversie s. /i s@a preci"at ca nu este ni!ica si0ur,
%ar ca au fost ca"uri in care a functionat, iar in ca"ul !eu Evire!ie sca"utaF ar fi o
optiune %e luat in consi%erare.
>tu%iul %espre vacinul reco!inat Jen2evac@-
http:UUHHH.nci.nl!.nih.0ovUpu!e%U1=5M29=5 conclu"ionea"a ca efectul
vacinului reco!inat in ca"ul celor cu vire!ie ne%etectaila este re%us
otinin%use totusi intr@un procent %e 10A o seroconversie s. Epresupunere: stu%iul
este %in 2003 astfel ca vire!ia ne%etectaila poate sa inse!ne si 300 Z =00 %e
copii si nu su 50 cit este in 2011 Z corect ? F.
Care este opinia %u!neavoastra asupra acestei aor%ari terapeutice si v@as ru0a sa
enu!erati posiilele efecte a%verse in ca"ul acestei optiuni.
/ultu!escG
Raspunde
o Co!entariu scris %e vlucian
;ulicat la %ata %e 19.7.2011, ora 9:53 p!
A! aceleasi intreari ca si Scole0ulc %e suferinta %e !ai sus le0ate %e o
varianta %e trata!ent ce i!plica vaccinarea. /entione" ca vire!ia este f
!ica iar !ar$erul Ac2-s a tot crescut Eacu! e pe la valoarea 5F.
/ultu!esc
Raspunde
Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:3C a!
*aspunsul este valail si pentru %u!neavoastra, cu !entiunea ca
nu ati preci"at ce insea!na vire!ie foarte !ica, iar pe %e alta
parte, %aca va referiti la anti0enul 2-s, valoarea acestuia nu este
relevanta.
Raspunde
Co!entariu scris %e vlucian
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=3 a!
7lti!a vire!ie a fost 121 7IU!< si ca! asa au tot fost pana
acu!. 4ste vora %e !ar$erul Ac2-s Eanticorpi 2-sF.
/ultu!esc.
Raspunde
Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:52 a!
Ar fi foarte ine sa aveti anticorpi anti@2-s po"itivi,
%ar este e&tre! %e putin proail, atata vre!e cat
vire!ia este po"itiva, %eorarece aparitia acestor
anticorpi se!nifica vin%ecarea olii. ;roail
%u!neavoastra va referiti la anti0enul 2-s.
Raspunde
Co!entariu scris %e vlucian
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:10 a!
Dici%ecu!G Chiar acu! !a uit pe anali"e:
Ac2-s X =.57 Ein feruarie valoarea era 3.9F
Ac2-sdIXDe0ativ
pe can%:
2-sA0 X 739.39 Ein feruarie 7M9.9F
/ultu!esc
Raspunde
Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora
11:31 a!
A%ica ai anti 2s X =.57 7IU!l
Ea%ica 8u!atate %in pra0ul consi%erat
pt vaccin 10 7IU!l %aca nu !a
inseala !e!oriaF ?
:reau %oar sa spun sa te uiti atent si
peste unitatile %e !asura ca nu le@a!
va"ut trecute.
Raspunde
Co!entariu scris %e
vlucian
;ulicat la %ata %e 20.7.2011,
ora 11:=2 a!
Acu! va% ca nu e ni!ic
trecut in caseta unitatilor %e
!asura.
Anali"ele sunt facute la /
-als si va% eu ca scrie !ai
8os:
Anali"ele au fost lucrate pe
A*C2I'4C' Z asta poate
cineva
stie %espre ce unitati %e
!asura e v.
Raspunde
Co!entariu scris
%e vlucian
;ulicat la %ata %e
20.7.2011, ora 12:=3
p!
Da c@a! ra!as
nela!urit.
Raspunde
Co!entar
iu scris %e Aest
;ulicat la
%ata %e
20.7.2011, ora
2:12 p!
.. %oar pina
%ata viitoare
b oricu!
%in ce a!
inteles eu %in
%iscutia %e aici
si %in alte
%iscutii,
vaccinul nu
!ai repre"inta
o !eto%a
!o%erna %e
atacare a
infectiei virale
Ea fost o
optiune Qacu!
10 aniTF. De
!ai au"i!
%espre suiect
si %espre alte
suiecte pe
celelate
foru!uri.
Co!entar
iu scris %e Aest
;ulicat la
%ata %e
25.7.2011, ora
10:3M a!
A*C2I'4C'
este o !eto%a
%e lucru si se
apre ca
re"ultatele
sunt in 7I iar
re"ultatul %e
2-sA0 %aca
este cel
cantitativ este
chiar foarte
un. v pe
celelate
foru!uri %aca
vrei Enu vreu
sa
transfor!a!
%iscutia acesta
in foru!F s
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:3M a!
Du cunostea! acest stu%iu, %ar relevanta lui !i se pare sca"uta %in punct
%e ve%ere practic. >eroconversia tip > poate aparea spontan la o !ica
proportie %in pacientii cu infectie :2- inactiva. >fatul !eu in situatia in
care va aflati in aceasta cate0orie este sa ur!ati sche!a %e !onitori"are
%e8a %iscutata.
Raspunde
Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=7 a!
Intra%evar, %upa cu! ati preci"at si %u!neavoastra si %upa cu!
conclu"ionea"a si stu%iul, relevanta este li!itata tinin% se!a si %e
nu!arul !ic %e persoane testate precu! si procentul !ic %e
raspuns po"itiv.
6ar %in statisticile %e pina acu!a seroconversia s spontana este
otinuta ca! la 1 !a&i! 2A si in acest stu%iu s@a otinut totusi
10A. este a%evarat ca 1sau 2A sunt %in nu!arul total iar 10A sunt
%in nu!arul celor cu vire!ie ne%etectaila si %e aceea a si fost
catalo0at ca neeficient.
Intrearea principala era %aca o astfel %e aor%are Evaccinare %upa
ce oala a cronici"atF poate sau nu sa aie efecte secun%are
ne%orite.
/ultu!escG
Raspunde
Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:50 a!
6upa cu! se stie, orice vaccin poate avea si efecte a%verse
ne%orite, %e !ulte necunoscute. In ca"ul %u!neavoastra cel
!ai proail Qefect a%versT va fi lipsa %e raspuns.
Raspunde
o Co!entariu scris %e ioana
;ulicat la %ata %e 2M.=.2012, ora 10:17 a!
si eu !a tot 0in%esc sa fac vaccinul asta cu toate ca sint purtatoare
sanatoasa %e anti0en hs acu! 1= ani a! fost %ia0nosticata a"i a! facut
pri!a vire!ie in toti ani astia si este %e 517< U !l , un%e as putea 0asi
vaccinul si cu! se nu!este vaccinul asta co!inatU?? U
sanatate
Raspunde
10. Co!entariu scris %e %leana
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 5:20 a!
-una "iua, sotul !eu a fost %ia0nosticat ca fiin% purtator %e hepatita - , si i s@a
reco!an%at sa isi faca anual anali"e. 6oresc sa stiu %aca intr@a%evar nu!ai treuie
sa faca ni!ic, %oar sa isi faca re0ulat anali"ele si la cat ti!p ar fi in%icat? >i !ai
a! o intreare si anu!e vaccinul pt hepatita - se face %in nou %upa un anu!it
ti!p? /entione" ca eu sunt vaccinata %in 200C can% s@a %escoperit ca sotul !eu
este purtator. /ultu!esc anticipat.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=1 a!
Atata vre!e cat vire!ia sotului %u!neavoastra este foarte !icaEera
i!portant sa preci"ati valoareaF si testele hepatice sunt nor!ale, se
reco!an%a sche!a %e !onitori"are clasica cu evaluare la interval %e sase
luni. As !ai !entiona ca se reco!an%a, %aca nu a facut %e8a si un test %e
evaluare a 0ra%ului firo"a hepatica. In ceea ce va priveste pe
%u!neavoastra va reco!an% %o"area anticorpilor anti@2-s si repetarea
vaccinarii %aca titrul este su 100 ui U !l, ceea ce presupune o sin0ura
%o"a %e vaccin.
Raspunde
11. Co!entariu scris %e A2A (4
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 5:=1 a!
-una "iua,
>otul !eu a fost %ia0nosticat cu hepatita - si vire!ia este peste 2000000 uU!l,
firoscanul a iesit f2 si a! %epus %osarul la casa %e sanatate pentru a intra in
pro0ra!.I@a fost prescris Ein pro0ra!F entecaviru!.As %ori %aca puteti sa@!i
spuneti pana la aproarea %osarului, a! inteles ca poate %ura si 2 ani, ce trata!ent
sa ia./entione" ca in !o!entul %e fata nu ia nici un !e%ica!ent.
/ultu!esc.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=M a!
Cate0oric sotul %u!neavoastra necesita trata!ent antiviral. Acesta se
poate face cu entecavir, asa cu! ati !entionat, respectiv cu pe0@interferon.
In%icatia pentru unul %in cele %oua trata!ente se face %e catre !e%icul
specialist hepatolo0, in functie %e anali"e, %ar si %e profilul persoanei care
ur!ea"a a fi supusa trata!entului. 'reuie !entionat ca trata!entul cu
pe0@I(D, %esi in proportie !ica, poate oferi sansa era%icarii infectiei, e
a%evarat cu pretul unor reactii a%verse care pot fi se!nificative. ;e %e alta
parte trata!entul cu entecavir este !ult !ai ine tolerat, %ar proailitatea
%e a era%ica infectia este foarte !ica. 6e aceea %eci"ia ale0erii
!e%ica!entului antiviral treuie facuta %e !e%icul specialist, i!preuna cu
pacientul.
Raspunde
12. Co!entariu scris %e Bogdan
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:07 a!
-una "iua
A! citit unele stu%ii %e ca" %espre :I7>I6 Esupli!ent nutritivF , unul %intre
acestea este o pre"entare %e ca" facuta in feruarie 2011 %e catre 6oa!na 6octor
Dastase /ihaela@*aluca Z /e%ic ;ri!ar -oli Infectioase %e la Institutul %e -oli
Infectioase Q;rof. 6r. /atei -alsT %in -ucuresti %in care reiese ca :I7>I6 a
reusit sa re%uca vire!ia si firo"a E%e la (3 la (1 in 5 ani %e Qtrata!entTF in ca"ul
unei paciente cu :2C. 6oresc sa stiu %aca acest supli!ent chiar reuseste sa
re%uca firo"a. :a !ultu!esc.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=C a!
6in pacate nu e&ista stu%ii statistice relevante care sa arate ca vreunul
%intre aceste Qsupli!ente nutritiveT, in ca"ul %e fata un i!unosti!ulator,
poate re%uce se!nificativ 0ra%ul %e firo"a hepatica. 6e aceea intot%eauna
pri!a optiune treuie sa ra!ana trata!entul clasic cu pe0@intereferon si
riavirina.
Raspunde
13. Co!entariu scris %e dan
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:07 a!
-una "iua. :@as ru0a sa@!i raspun%eti la ur!atoarele intreari:
1. 6oar pe a"a re0i!ului ali!entar, in ca"ul unei 2:- este posiila
@ o re0resiei a vire!iei?
@ o %i!inuare a firo"ei?
2. 2epatoprotectoarele Z %e 0enul >ar0enor sau <a0osa Z 8oaca vreun rol in
!entinerea unei une functionari a ficatului unui olnav %e 2:- sau repre"inta
un si!plu paleativ?
3.;oate o steato"a hepatica avansata sa influente"e %atele anali"ei (iroscan in
ca"ul unui pacient cu 2:-? E %e 0enul (1 in ca"ul uneia %intre anali"e, (3 in alta,
(2 intr@o a treia, iar firotestul are valori constante Z (1 intr@o serie %e anali"e
facute la intervale %e 5@M luniF ?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:0= a!
1. *e0i!ul ali!entar poate preveni a0ravarea olii hepatice cronice, fara
insa a se i!pune unre0i! strict, in situatia in care oala nu este intr@un
sta%iu avansatL sin0ura restrictie !a8ora este le0ata %e consu!ul %e alcool,
in rest se reco!an%a un re0i! ali!entar echilirat, fara restrictii !a8ore.
*e0resia vire!iei si i%eal %i!inuarea firo"ei pot fi otinute %oar in ur!a
unui trata!ent antiviral eficient sau in rare ca"uri prin vin%ecarea spontana
a olii.
2. Du e&ista un rol statistic %ove%it al hepatoprotectoarelor in trata!entul
olilor hepatice cronice, ele treuie privite ca un a%8uvant al terapiei
antivirale, respectiv al %ietei.
3. B steato"a hepatica se!nificativa poate influenta re"ultatele
firoscanului, !ai ales %aca persoana testata este suprapon%erala, fapt care
treuie %iscutat cu !e%icul e&a!inator. In acest ca" reco!an%
!onitori"area prin celalalt test non@inva"iv, firotestul, i%eal in varianta
lui co!pleta,care inclu%e si evaluarea steato"ei Z (iro!a&.
Raspunde
1=. Co!entariu scris %e (aria Be+san
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:35 a!
A! hepatita C %ia0nosticata %in 2005 si nu a! facut niciun trata!ent in afara %e
2@3 pastile <a0osaU"i, %eoarece nu as fi putut face interferon %in cau"a %iaetului
tip II si a unor prole!e psihice cu care !a lupt %e 20 %e aniG
A! refu"at acea proce%ura inva"iva Easa !i se pare !ieF si in conclu"ie nu a!
facut nici vire!ia si sunt %eusolata fiin%ca nu stiu ce pasi ar treui sa ur!e" in
situatia !ea.6e8a oosesc !ult,a! 0returi !atinale si a! scos %estule %in
ali!entatie.;reci"e" ca a! 59 %e ani. /ultu!esc.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:11 a!
Intr@a%evar prole!ele %e natura psihica repre"inta o contrain%icatie a
trata!entului cu interferon, %eoarece acesta poate accentua sau chiar
%eclansa si!pto!ele %e %epresie. 6iaetul %e tip II repre"inta %e
ase!enea un factor li!itativ al trata!entului cu inteferon. As !entiona
insa ca a!ele prole!e pe care le@ati enu!erat pot fi corectaile inaintea
initierii unui trata!ent cu interferon, %aca acesta se i!pune. 6e aceea va
reco!an% !ai intai o evaluare cat !ai co!pleta a hepatitei cronice %e care
suferiti si in functie %e aceasta un consult preli!inar trata!entului la
!e%icul specialist %iaetolo0, respectiv psihiatru. 4ste %e %orit ca
trata!entul antiviral sa fie initiat intr@o fa"a in care oala hepatica nu este
foarte avansata, %eoarece in situatia in care se instalea"a ciro"a hepatica
aceasta repre"inta o contrain%icatie pentru trata!entul antiviral. As !ai
!entiona ca evaluarea 0ra%ului %e firo"a hepatica se poate face si prin
!eto%e noninva"iveE%escrise !ai susF, nu %oar prin !eto%a inva"iva
clasica, repre"entata %e punctia@iopsie hepatica.
Raspunde
15. Co!entariu scris %e maria
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:=2 a!
una "iua,
a! fost %ia0nosticata cu virus hepatic - Epo"itivF.
:ire!ia este D464/BD>'*A-I<A.
!i sa %at ca !e%ica!ent @<a0osa,altceva ni!ic.
cat %e 0rav este si %aca se poate vin%eca acesta oala vre o %ata?
va !ultu!esc
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:1M a!
6aca anti0enul 2-sEA0 2-sF este po"itiv, iar vire!ia ne%ectaila va aflati
in situatia %e a fi purtatoare inactiva a virusului. Du este nevoie sa ur!ati
niciun trata!ent !e%ica!entos. :a reco!an% %oar un re0i! ali!entar si
%e viata echilirat, fara niciun fel %e restrictii !a8ore si anali"e hepatice
anuale. 4 foarte posiil sa ra!aneti purtator inactiv %e virus -, %ar
!onitori"area infectiei este i!portanta %eoarece virusul %e poate reactiva
in situatii %e sca%ere a i!unitatii sau trata!ente i!unosupresoare.
Raspunde
1M. Co!entariu scris %e cornelia
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:5= a!
In anul 2009 a! fost vaccinata contra hepatitei -, e&ista riscul sa !a i!onlavesc
%e hepatita - sau hepatita C? Contra hepatitei C e&ista vaccin ?
Raspunde
o Co!entariu scris %e ;hita
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:07 a!
:accinuri sint %oar pentru A si - %eoca!%ata, pentru restul, C, 6 si 4,
ochii in patru.
Raspunde
17. Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora M:57 a!
*olul hepatoprotectoarelor in hepatitele cronice si %e ce unii !e%ici reco!an%a
hepatoprotectoare si unii nu. care sunt criteriile %upa care se hotaraste %aca este
sau nu nevoie %e hepatoprotectoare.
/ultu!escG
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:21 a!
Du e&ista criterii oiective pentru initierea trata!entului cu
hepatoprotectoare, %e re0ula prescrierea lor %e catre !e%ici este foarte
suiectiva, %ata fiin% lipsa unor %ove"i stiintifice ale eficientei lor. 6e
oicei prescrierea hepatoprotectoarelor se reco!an%a persoanelor cu
transa!ina"e hepatice crecute, lucru care, %e re0ula, se!nifica e&istenta
unei oli hepatice active.
Raspunde
Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:51 a!
!ultu!esc %e raspunsG
presupun ca acelasi raspuns este si in ca"ul ceaiurilor, a%ica
reco!an%area este suiectiva neavin% la a"a stu%ii statistice
acceptate.
http:UUhepatita@c.netUheral@hepatitadc.ht! Z aci este un Q<e&icon
%e plante i supli!en,i nutritivi folosi,i 3n olile %e ficatT puteti Ein
li!ita ti!puluiF sa vali%ati sau sa invali%ati o parte %in aceste
infor!atii. Cosi%er ca acest lucru ar fi enefic pentru toata lu!ea,
in special tiniin% cont %e apetitul crescin% pentru aor%arile
QnaturaleTcoraorat cu faptul ca in acest le&icon sunt atentionari
asupra unor plante care intra in co!o"itia !ultor trata!ente
naturiste.
!ultu!escG
Raspunde
Co!entariu scris %e &laudia
;ulicat la %ata %e 21.7.2011, ora 5:53 a!
In le&iconul %in site@ul %e !ai sus, sunt trecute plante si
supli!enti nutritivi si efectele ne0ative ale acestora asupra
ficatului, %eci cu alte cuvinte Qse %eschi% T ochii celor care
le folosesc cre"an% ca le va face ine, cre"an% ca poate
chiar ii vin%eca. 6ar nu este asa. Infor!atiile %e acolo sunt
vali%ate 100A %e sitel a!erican
http:UUHHH.hcva%vocate.or0UlirarIUherd0lossarI.asp care
a preluat infor!atia.
Raspunde
1C. Co!entariu scris %e acinigrev
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 7:1= a!
cu! preveni! i!olnavirea cu oricare %in tipurile %e hepatita
: A,- sau C b intreare atat pentru preventia la a%ulti cat si !ai ales la copii !ici
Ea! o fetita %e 3, = ani si vreaus a stiu cu! treuie prevenita.F
!ultu!esc,
Raspunde
o Co!entariu scris %e ;hita
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:0= a!
;entru A si - sint vaccinuri, pentru C %eoca!%ata atentie sporita si
6u!ne"eu cu !ila.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:25 a!
I!olnavirea cu virusurile hepatitei A, respectiv - poate fi prevenita prin
vaccinare. In *o!ania toti copiii sunt vaccinati la nastere i!potriva
hepatitei - si apoi pri!esc inca %oua vaccinuri, la 1 si M luniL puteti,
asa%ar, verifica a%!inistrarea acestor vaccinuri in istoricul copilului
%u!neavoastra. :accinul pentru hepatita A este facultativ si puteti %iscuta
cu !e%icul pe%iatru oportunitatea a%!inistrarii acestui vaccin. In ce
priveste virusul C, pentru acesta nu e&ista vaccin.
Raspunde
19. Co!entariu scris %e bogdan
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 7:25 a!
-una "iua, a! avut hepatita A in luna !ai, in !o!entul %e fata tin re0i!. A!
repetat %e 2 ori anali"ele si %e fiecare %ata transa!ina"ele au iesit in para!etrii
nor!ali. :a ro0 sa@!i spuneti can% ar treui sa !ai repet anali"ele si can% as
putea sa reintru in nor!al cu re0i!ul, eventual consu!a ceva alcool?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:27 a!
2epatita A este o oala strict acuta, care nu se cronici"ea"a nicio%ata, %e
aceea nu necesita trata!ent sau ur!arire pe ter!en lun0. 6aca anali"ele
hepatice v@au iesit ine puteti relua un !o% %e viata si %e ali!entatie
nor!alL :a reco!an% totusi !o%eratie in privinta consu!ului %e alcool,
reco!an%ail este sa consu!ati oca"ional.
Raspunde
20. Co!entariu scris %e iulnic
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 7:27 a!
-una "iua,
Cre% ca este o prole!a faptul ca se cunosc atat %e putine lucruri %espre hepatita,
asa ca intrearea !ea este care sunt pasii pentru a QverificaT %aca sunte! infectati
si cu ce frecventa treuie facute aceste testari?
/ultu!esc,
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:29 a!
'estarea pentru virusurile hepatitei -, respectiv C se face prin %o"area
anti0enului 2-s EA0 2-sF in privinta virusului - si respectiv a
anticorpilor EAc anti@:2CF in privinta virusului C. :a reco!an% repetarea
acestei testari la interval %e 2@3 ani sau orican% e&ista suspiciunea unei
infectii recenteEcontact cu instru!ente ascutite, potential infectate, contact
se&ual inta!plator, neprote8at etc.F.
Raspunde
21. Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 7:31 a!
/ulte pastile sunt prelucrate in ficat si as vrea sa %iscuta! care este efectul
acestor !e%ica!ente asupra unui ficat hepatic.
4&ista o Qintelepciune popularaT care reco!an%a evitarea paraceta!olului in
ca"ul celor cu hepatita, %eoarece se spune ca Qeste to&icT pentru ficat. 4ste
a%evarat acest lucru ? 4ste paraceta!olul !ai to&ic %ecit alte !e%ica!ente pentru
racela E%e e&e!plu iuprofenulF ?
Care !e%ica!ente ar treuii !ai evitate E%e preferat ar fi sa fie evitat orice
!e%ica!entF %e cei care sufera %e hepatita ?
/ultu!escG
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:31 a!
6a, paraceta!olul poate fi foarte to&ic pentru ficat, in %o"e !ariEpeste =0
pe "iF. Cu toate acestea este intr@a%evar reco!an%aila evitarea lui la
persoanelec care sufera %e hepatite cronice sau cel !ult utili"area
oca"ionalaEun co!pri!at la nevoieF.
Raspunde
Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:37 a!
/ultu!esc pentru confir!are,
Cu si0uranta sunt si alte !e%ica!ente to&ice pentru ficat. /ai
!erita !entioante si alte !e%ica!ente Qco!uneT E%in cele care se
elierea"a fara prescriptie !e%icalaF ca fiin% to&ice Easpirina, sau
bF?
>i o a %oua intrare ar fi cu! pute! sa evalua! to&icitatea pentru
ficat a anu!itor !e%ica!ente Eeste acesta scrisa in prospectele
!e%ica!entelorF?
!ultu!escG
Raspunde
22. Co!entariu scris %e Ana
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 7:3M a!
-una "iua, prietenul !eu are hep - %in 200M. Ce re0i! ali!entar ar treui sa
a%opte ca sa prote8e"e ficatul? 4u a! facut en0eri& in au0 200M si acu! ar treui
sa !ai fac o %o"a, anali"ele spun ca a! AD'I 2-s ECAD'I'A'I:FX 39=.=7IU<,
cu! treuie sa proce%e"@ !ai treuie sa fac %o"a, %oar una? In eventualitatea unei
sarcini, cu persoana cu hep -, e&ista riscul ca eu sa fac hepatita la nastere sau
copilul? E6aca ia claritro!icina o sa ii faca rau?@ a! avut o prole!a cu
ureaplas!a si el nu a luat inca antiioticul pentru ca nu stia! %aca are efect, %upa
!ai !ulte antiiotice care au esuat.F /ultu!esc
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:3= a!
In ce va priveste pe %vs la titrul anti@2-s pe care l@ati !entionat sunteti
prote8ata, nu !ai este nevoie %e nicio alta %o"a %e vaccin. Du e&ista niciun
rosc nici in ca"ul sarcinii, iar copilul va fi oricu! vaccinat la nastere. In ce
il priveste pe partenerul %u!neavoastra ii reco!an% o evaluare a sta%iului
olii hepatice si !onitori"are in functie %e aceasta. In ce priveste
trata!entul cu claritro!icina acesta poate fi a%!inistrat la reco!an%area
!e%icului curant.
Raspunde
23. Co!entariu scris %e flo
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora C:=0 a!
-una "iua
35 si sint purtator QsanatosT %e :2- ;C* e 2000 7I
Du !a inteles foarte ine,%e ce nu se face un trata!ent chiar %aca virusul nu este
activat?Du reusesc sa intele0 ine chestia cu fa"a %e 9%or!ire9 si tre"ire a
virusului.Ce il face sa treaca %intr@o stare in alta si ce poti sa faci pur si si!plu sa
il eli!ini %in or0anis! in fa"a in care este b neactivat.Bpinia !ea este ca e !ult
!ai si!plu sa te vin%eci can% ai 35 %ecat la M5 %e ani can% or0anis!ul tau nu !ai
are nici o resursa %e a luptaGGG
4ste !ult sa ei %e e&e!plu 2 pahare %e sa!panie U la o sapta!ana %aca esti
purtator %e :2-? poate sa fie 0rav?
:a !ultu!esc !ult ptr raspunsuri
Raspunde
o Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 9:12 a!
cre% ca raspunul la intrearea referitoare la alcol ar treuii sa se ia in
calcul unitatile %e alcol echivalente E%e e&. 2 pahare Qstan%ar%T %e
sa!panie pot sa fie echivalente cu 2 eri sau b.
http:UUen.Hi$ipe%ia.or0UHi$iU7nitdofdalcoholF si %e ase!enea sa ia in
calcul si ti!pul in care aceste unitati sunt consu!ate Z presupun ca 2
pahare %e sa!panie cosu!ate in 10 !inute pot sa aie un i!pact asupra
ficatului si aceleasi 2 pahare %e sa!panie in consu!ate in 2 ore pot sa aie
un alt i!pact si in a!ele ca"uri ave! 2 pahare %e sa!panie U sapta!ina
Raspunde
o Co!entariu scris %e Aest
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 9:1= a!
o alta intreare ar fi %aca e&ista %iferente in reco!a%arile privitoare la
alcol intre Qpurtatori sanatosiT si cei cu hepatita cronica activa ?
/ultu!escG
Raspunde
Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:37 a!
*aspunsul il 0asiti !ai sus.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:37 a!
In principiu nu se face trata!ent la valori foarte !ici ale vire!iei, pentru
ca se consi%era ca potentialul virusului %e a afecta ficatul este foarte !ic,
pe %e o parte, iar pe %e alta parte eficacitatea trata!entelor antivirale
%isponiile nu este foarte !are. 6e aceea la orice initiere a unui trata!ent
antiviral treuie cantarit raportul intre risc, eneficii si proailitatea %e a
fi eficient. Intr@a%evar virusul se poate, la un !o!ent %at, reactiva si %e
aceea se reco!an%a !onitori"area infectiei. Consu!ul oca"ional %e alcool
nu este contrain%icat la persoanele care au o for!a inactiva %e oala.
Raspunde
2=. Co!entariu scris %e Ana 8troe
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 9:10 a!
-una "iua,
As %ori sa intre ur!atoarele:
1.In con%itiile in care vire!ia este in 8ur %e M000 copiiU!l si transa!ina"ele
nor!ale, ce alte teste si trata!ente treuie sa ur!e"?
2. Cu! influentea"a acest lucru o viitoare sarcina?
/ultu!esc.
Raspunde
o Co!entariu scris %e Ana 8troe
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 9:1= a!
As %ori sa !entione" ca sunt purtator sanatos %e virus al hep -. Du stiu
can% si nici cu! a! reusit sa !a infecte".
Raspunde
Co!entariu scris %e ;hita
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:13 a!
Jra%ul %e sanatate e relativ, %oa!na. :erificati@va vire!ia, faceti
firo!a&ul siUsau firoscanul precu! si celelalte anali"e la
in%ru!area unui !e%ic. >i eu cre%ea! la fel, %ar virusul - este
parsiv, lucrea"a ne!teste, a%ica cu spor chiar si in nu!ar !ic.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:=0 a!
In pri!ul ran% va reco!an% sa faceti o evaluare a 0ra%ului %e firo"a
printr@un test non@inva"ivEfirotest sau firoscanF. In situatia in care e&ista
un 0ra% se!nificativ %e firo"aE!ai !are sau e0al cu 1F, va reco!an% sa
apelati la un !e%ic specialist.
In situatia unei !a!e cu infectie :2- nou@nascutul treuie sa pri!easca
la nastere, pe lan0a vaccinul anti@:2- si a%!inistrarea %e i!uno0loulina
specifica, lucru pe care treuie sa il %iscutati cu !e%icul ostetrician.
Raspunde
25. Co!entariu scris %e (i0ue
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:25 a!
A! fost %ia0nosticata cu virusul la un control %e rutina.As vrea sa va intre care
sunt sansele ca acest virul sa se ia prin contact se&ual./entione" ca prietenul !eu
si@a facut anali"ele si nu are ,chiar %aca noi nu ne@a! prote8at >i@a facut vaccinul
insa tot !ie frica sa nu ia si el virusul %e la !ine.
Consi%er ca este foarte 0reu sa traiesti cu o ase!enea povara pe viata sa iti fie
frica ca poti sa i!olnavesti pe cei %in 8urul tau.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:=2 a!
6aca prietenul %u!neavoastra s@a vaccinat si titrul %e anticorpi anti@2-s
este eficientEpeste 100 uiU!lF nu e&ista teoretic niciun risc sa se infecte"e.
Raspunde
2M. Co!entariu scris %e (ihai &retu
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:37 a!
-una "iua %l. %r. a! 23 ani si a! fost %epistat in %ece!rie 2010 cu A02-s
po"itiv , transa!ina"ele A<' MM si A>' 25 , vire!ia M700 7iU/l b.;entru
inceput %na %octor !i@a prescris trata!ent pe M luni cu <a0osa , 4sentiale (orte si
:ita!ina 4 , iar intre ti!p a! facut %osarul pentru 4ntecavir 0.5 !0U"i , %osar
care proail v@a fii aproat peste 1 an , !i s@a spus ca a! voie sa !ananc orice
b %ar nu a! voie sa !a atin0 %e alcool si %e tutun, ceea ce a! si facut b acu!
intrearea !ea este %upa trata!entul cu entecavir b e&ista sanse sa eli!in virusul
%e tot b si cat ti!p ar %ura trata!entul?
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:=3 a!
'rata!entul cu 4ntecavir nu eli!ina virusul, ci %oar ii lochea"a
replicarea, atata ti!p cat este a%!inistrat trata!entul. 6at fiin% ca sunteti
tanar si transa!ina"ele hepatice sunt crescute, consi%er trata!entul cu
pe0@interferon ca fiin% o optiune viaila.
Raspunde
27. Co!entariu scris %e 2icolae
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 10:=C a!
-una "iua,
Avan% in ve%ere ur!atoarele re"ultate:
A0 2-s, A0 2-e Z Donreactive
Ac Anti@2-s, Ac Anti@2-c, Ac Anti@2-e Z *eactive
Ac Anti@2C: Z Donreactive
:ire!ie - Z ne%etectail
>e poate spune cu certitu%ine ca a! avut hepatita care s@a vin%ecat sau este
posiil %oar sa fi fost e&pus la virusul hepatic si or0anis!ul sa fi reactionat?
:a !ultu!escG
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:== a!
4ste evi%ent ca ati trecut printr@o infectie :2- care in acest !o!ent este
vin%ecata, nu aveti niciun !otiv %e in0ri8orare.
Raspunde
2C. Co!entariu scris %e Andreea "oi
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:11 a!
-una "iua, %o!nule %octor.
A! aflat in ti!pul sarcinii ca a! hep. -, ulterior a! facut o iopsie la care !iUa
iesit (3 Ere"ultatul un pic cu se!nul intrearii %in partea !ea, insa nu a! cura8ul
sa fac un (iro!a&, pt a nuU!i fi confir!at 0r %e firo"aF, vire!ie 1370000. A!
%epus %osarul pt entecavir si fac trata!entul %in 2009 sept. In pre"ent vire!ia este
ne%etectaila si sper sa pri!esc trata!entul in continuare, cu a8utorul unului
6u!ne"eu.
As vrea sa intre:
1. 6c vire!ia este ne%etectaila firo"a poate re0resa in aceasta perioa%a???
2. 4sti!ativ, care este perioa%a !e%ie %e trecere %e la (3 la (=? Ciro"a este
cos!arul !eub. .:E
3. Ceara tra%itionala poate trans!ite virusul, avan% in ve%ere ca ea a8un0e la o
te!peratura %e %oar 90 %e 0ra%e??? Intre acest lucru %eoarece vreau sa prote8e"
si pe cei %in 8urul !eu si !a 0an%esc sa nu !a !olipsesc si %e un 6 , stiin ca cele
2 vin perecheG
:a !ultu!esc anticipat , in ca"ul in acre veti raspun%e la intrearile !ele.
Cu respect.
Raspunde
o Co!entariu scris %e )r4 7ugen &raciun
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:=7 a!
1. 6a, teoretic firo"a poate re0resa in con%itiile unei vire!ii
ne%etectaile.
2. ;erioa%a %e trecere %e la (3 la (= este 0reu %e esti!at, %epin%e in foarte
!are !asura %e activitatea virala si %e i!unitatea persoanei infectate. In
!e%ie, este %e peste cinci ani.
3. :a reco!an% utili"area ceara %e unica folosinta.
Raspunde
29. Co!entariu scris %e Redactia (ed'ive4ro
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:50 a!
Intalnirea a luat sfarsit. :a !ultu!i!G
Raspunde
30. Co!entariu scris %e Ana
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 11:52 a!
6aca %eoca!%ata nu este nevoie %e o noua %o"a %e vaccin la cat ti!p ar treui sa
verific nivelul pt. titrul anti@2-s Eavan% in ve%ere ca acu! e, cu! a! spus !ai
sus 39=.=7IU<F? /ultu!esc
Raspunde
31. Co!entariu scris %e Popescuuu
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 12:07 p!
-una "iua,a! fost %ia0nosticat cu hepatita c %in 200C %e can% au iesit anticorpii
hcv po"itivi . 4u a! repetat anali"ele,anticorpii hcv ies !ereu po"itivi %ar vire!ia
si toate celelalte anali"e la ficat ies cu valori nor!aleG Du iau nici un trata!ent si
nici nu tin re0i! intrucat valorile se !entin nor!ale,%vs ce i!i reco!an%ati?
/ultu!esc anticipat G
Raspunde
o Co!entariu scris %e &laudia
;ulicat la %ata %e 21.7.2011, ora 5:5C a!
Insea!na ca te@ai vin%ecat spontan.
'raiesteZti viata, si !ultu!este lui 6u!ne"eu ptr. asta.
Raspunde
Co!entariu scris %e 8ilviu
;ulicat la %ata %e 3.C.2011, ora 12:02 p!
A! citit toata lista %e intreari si raspunsuri si a! oservat la unii
%intre cei care au scris un !o%el foarte ciu%at: can% nu !ai se pot
a"a pe stu%ii si !e%icina tra%itionala il a0a pe Q-unul
6u!ne"euT in ecuatie. Intrearea !ea ar fi: %e ce nu il lasa pe
6u!ne"eu %ela inceput sa isi faca lucrarea?
Altfel spus, %upa !ine atitu%inea lor e ine0ala si ar treui ori sa
aia incre%ere in !e%icina %e la inceput la sfarsit Echiar %aca
uneori e neputincioasaF sau sa se roa0e %e la inceput la sfarsit Esi in
ca"ul asta sunt curios ce se inta!pla, statistic vorin%F.
>anatateG
Raspunde
32. Co!entariu scris %e Bogdan
;ulicat la %ata %e 20.7.2011, ora 2:51 p!
Aprecie" ca v@ati luat ti!pul sa raspun%eti intrearilor noastre.
4u toc!ai a! inceput trata!entul cu -araclu%e si voia! sa stiu %aca e&ista sansa
sa a8un0 la o vire!ie ne%etectaila in !ai putin %e 5 ani Ecat a! inteles ca %urea"a
in !o% nor!al trata!entulF.
6e ase!enea, pot face apoi trata!ent cu interferon? Du l@a! ales pe acesta initial
pentru ca !i s@a parut ca ar fi fost un risc prea !are, avan% in ve%ere nu!eroasele
efecte secun%are.
Raspunde
33. Co!entariu scris %e ioana
;ulicat la %ata %e 22.7.2011, ora 10:22 p!
A! ciro"a hepatica cu virus c, a! facut trata!ent cu interferon clasicVriavirina
=C sapt,%upa 7 ani l@a! repetat %e %ata asta cu pe0asIsVriavirina %ar fara raspuns
favorail.Acu! a! anali"e f rele e&:(=,varice esofa0iene,A(;@25,:>2@
92U1=0,vire!ia era acu! =ani 3!il ui,transa!ina"e peste suta,00t@92,fa@=C1,fr@
150,he!oleuco0ra!a la pa!ant si as %ori tare !ult sa !a infor!ati %aca stiti can%
apare in *o!ania trat. cu oceprevir sau telecavir si ce %ocu!entatie treuie pt
%osar.:a ro0 !ult %e tot sa@!i raspun%eti %aca se poate ca alti !e%ici te privesc
ca pe o pacoste e&pri!an%u@se:%aca ai ciro"a ce viata iti !ai treuie,poti sa !ori
%ar ar treui !acar sa faca %eoseirea intre ciro"a alcoolica care vine %in voia
o!ului si ciro"a virala care vine tot %in spitale %e la personalul sanitar care esta
asa atent cu portofelul olnavuluib.
Raspunde
o Co!entariu scris %e &laudia
;ulicat la %ata %e 2=.7.2011, ora 10:37 p!
Intra aici http:UUhepatita@c.0atHor$s.net si vei 0asi atat infor!atii cat si
%ialo0 cu cei olnavi %e hepatita C.
Raspunde
3=. Co!entariu scris %e maria
;ulicat la %ata %e 27.7.2011, ora 2:03 p!
va ro0 %@le %r sa@!i spuneti %aca pentru ciro"a cu virus c se va %a noul trata!ent
cu tripla terapie sau nu.%aca nu ce se !ai poate lua ca sa ne !ai %uce! "ilele
pentru a ne putea creste copiii?va !ultu!esc !ult
Raspunde
35. Co!entariu scris %e (aria
;ulicat la %ata %e 1.C.2011, ora 5:13 p!
-una "iua,
A! M2 %e ani, vire!ie - ne%etectail, vire!ie 6 259 700 000 uiU!l, /C:
9C.2,*6# 15.1,;<' 100,A>'U'JB 57,A<'U'J; 5M, -I<I*7-IDA 'B'A<A
1.22, ;'E>4CF 13.9,;'A 7C,;'EID*F 1.1C, A(; 11,A<-7/ID4 A
=90C,JA//AA2M.9, *4>'7< ADA<I14<B* >7D' ID ;A*A/4'*I
DB*/A<I. ID 1971 A/ A:7' B 24;A'I'A AC7'A. ID 2003 A/
64>CB;4*I' B 24;A'I'A C*BDICA :I*7> - D464'4C'A-I< 6A' C7
:A*IC4 4>B(AJI4D4 64 J*A67< I, '*B/-BCI'B;4DI4 @72000U!!3,
hipersplenis! he!atolo0ic. Ce sanse !ai pot avea?
:a !ultu!esc pentru intele0ere si a8utor.
Raspunde
3M. Co!entariu scris %e )iaconescu 'ari
;ulicat la %ata %e 1.C.2011, ora 7:0= p!
6aca au trecut %oua luni %e la posiila conta!inare cu virusul hepatitei -, !ai pot
face vaccin?
Raspunde
37. Co!entariu scris %e angelica
;ulicat la %ata %e 27.10.2011, ora 9:17 a!
in ur!a cu = ani sotul a fost %ia0nosticat cu A02e ne0ativ.'oate anali"ele
inca%ran%u@se in para!etrii nor!ali si vire!ia !ica i s@a spus ca este in fa"a
inactiva a olii.
Anul acesta i s@a spus ca are firo"a in sta%iul 3 in ur!a firoscanului vire!ia
este in continuare !ica E2000 Fsi transa!ina"ele in li!ite nor!ale. 'otusi !e%icul
care il ur!areste i@a reco!an%at %osar pentru entecavir.
6upa 9 luni %e asteptare raspunsul a fost ne0ativ Z nu se inca%rea"a in para!etrii
vire!ia..
Care este lo0ica, un !e%ic este %e parere ca ar treuii sa inceapa un trata!ent , iar
altii, o co!isie nu? 6esii ficatul este afectat si oala evoluea"a totusi nu pri!este
trata!ent.
A! rascolit tot netul si a! iteles ca A02e ne0ativ are aceasta particularitate
evoluea"a fara vire!ii !ari si cu transa!ina"e nor!ale, poate evolua rapi% sau
%in contra lent ,iar anali"ele se !entin in para!etrii.A! inteles ca raspun%e 0reu
la trata!ent.6ar totusi %e ce se ia sansa unui o! %e a incerca un trata!ent?
Raspunde
3C. Co!entariu scris %e leuca
;ulicat la %ata %e 7.11.2011, ora 2:2M p!
-una "iua 6l.6r.Craciun,sotul !eu are ciro"a nutritionala,vari0e esofa0ianNs@a
facut an%areO,hipertensiune portala,ane!ie hipocro!a,hipertensiune
pul!orana,%iaet %e 1= ani,acu! face insulina.ciro"a a fost %epistata %e un an %e
"ile,acu! a aparut si ascita.Ca trata!ent
:tarosin,nor!i&N10"ileUlunaO,olicar%,vivace,esentiale,propranolol,o!eran,spironol
actona./e%icii %in -rasov nu %iscuta cu pacientul prea !ult .<unar sar0enor si
alte hepatoprotectoare pe a"a %e plante.4l spune ca se si!te ine %oar ca a
slait,ni!eni nu spune %e ce,care este cau"a.Cu acest trata!ent !er0e! %e un an
%e "ile ni!ic nu s@a schi!at.:a ro0 !ult as %ori un sfat.Cu respect.
Raspunde
39. Co!entariu scris %e george
;ulicat la %ata %e 7.11.2011, ora 9:30 p!
una "iua,a! hepatita - %e 2 ani,a! facut control perio%ic la M luni la /atei
-als,iar in septe!rie 2011 !i@a spus $ a! vire!ie 9C7 nu !i retin e&act unitatea
%e !asura si !@i s@a spus $ nu este 0rav,sa iau sili!arina,re0i! si ineinteles fara
alcool si tutunbpreci"e" $ fu!e" in continuare si !ai eau o ere la 2
sapta!anib%e aceea a@s %ori si parerea %vs %espre cele !entionate !ai sus si
%aca se poate sa@!i prescrieti unele !e%ica!ente sau re!e%ii naturiste pt a
vin%eca aceasta oala nenorocita,cu sti!abastept un raspuns %e la %vs.
Raspunde
=0. Co!entariu scris %e Popescuuu
;ulicat la %ata %e 1.12.2011, ora 1:5= p!
6in 200C a! aflat ca sunt infectat cu virus hepatita C anticorpi po"itivi vire!ia
1.100.000 iar firoscan (1, ce i!i reco!an%ati sa fac,sa astept si sa tin re0i! pana
apare un alt trata!ent !ai eficient si cu !ai putine efecte a%verse sau sa intru in
pro0ra!ul actual cu interferon si riavina?
Raspunde
=1. Co!entariu scris %e vanesa
;ulicat la %ata %e 20.12.2011, ora 3:03 a!
a! hepatita activa %e un an can% a! aflat a! facut vire!ia si era
ne%etectaila,a! facut trata!ent pt $ avea! transa!ina"ele !arite,%upa 3 luni a!
repetat anali"ele si totul era n.%upa M luni a! facut iara anali"ele !i@au iesit
transa!ina"ele !ari a! facut 3 luni trata!ent si $n% le@a! repetat !i@au iesit !ai
!ari $ cele %in ur!a.a! facut vire!ia si li!ita %e %etectie era %e 20 copiiU!l si
!ie !i@a iesit su li!ita,era ne%etectailabacu! !i@au spus sa fac anali"a pentru
hepatita %.este 0rav sa le ai pe a!an%oua?!ai pot face vaccin?si !ai vreau sa stiu
%aca se ia prin contact se&ual pt $ sotul !eu nu si@a facut inca anali"ele.va
!ultu!esc
Raspunde
=2. Co!entariu scris %e Andrei
;ulicat la %ata %e 2=.1.2012, ora 2:11 a!
-una "iua,a! fost %escoperit in ur!a cu circa =@5 luni cu virusul hcv inactiv,nu
prea !i@au fost oferite !ulte infor!atii %e catre %octor Enu stiu %in ce !otiv,parca
avea! sen"atia ca ascun%e cevaF as %ori sa stiu e&act : acest virus %ispare %aca !a
las %e %ro0uri tin o %ieta echilirata s@au nu %ispare si poate fi tinut %oar in frau?
nu !i@a fost %at nici un trata!ent %ecat sili!arina forte = pastile pe "ii,si o ulti!a
intreare:%ulciuri a! voie?piept %e pui la 0ratar?si rareori o ere@2? Asta !a
interesea"a sa stiu %aca %ispare in ti!p ca sa stiu %aca sa !a Qpun pe picioareT si
sa tin o %ieta b ti0arile au vreo le0atura?fu!e" intre 1 pachet 8u!atate si 2 pe
"ii,are i!portanta? Astept un raspuns si va !ultu!esc anticipat,toate cele une si
sanatate tuturorG
Raspunde
o Co!entariu scris %e ioana
;ulicat la %ata %e 2M.=.2012, ora 9:21 a!
ptr an%rei cat sint eu %e suparata !ai facut sa ra% cu lacri!i , stilul tau %e
viata nu e un nici pentru un o! sanatos, %ar pentru un o! care are totusi
virusi in san0e care tinta lor e ficatul,, tu treuie sa lupti alaturi %e siste!ul
tau i!unitar contra virusilor. . %ar tu va% ca lupti alaturi %e virusi contra la
ficatul tau,,, cu a;*BA;4 2 ;AC24'4 64 'IJA*I C7 C4:A A<CB<
*4J7<A' >I ;4 64A>7;*A >I C4:A 6*BJ7*Ibb. (II
;*I4'4D7< 'A7 ,,D7 67>/AD7< 'A7. >ADA'A'4 /7<'A
'7'7*B*
Raspunde
=3. Co!entariu scris %e 8tefan
;ulicat la %ata %e 7.2.2012, ora 11:2C p!
-una "iua.
<a inceputul trata!entului cu interferon V riavilina avea! vire!ia
C300000ulU!l, %upa 12 sapta!ani aceasta a sca"ut la 32=000 ulU!l. in aceasta
situatie e corect ca trata!entul sa i!i fie intrerupt %esi vire!ia a sca"ut atat %e
!ult?
:a !ultu!escG
Raspunde
==. Co!entariu scris %e ioana
;ulicat la %ata %e 2M.=.2012, ora 9:=3 a!
in 1999 era! insarcinata a! fost %escoperita cu anti0en hs avea! virsta %e 19
ani ni!eni nu !ia e&plicat ni!ic, !ia "is ca sint cronica si nu a! nevoie %e
trata!ent,, a! stiut atit ca intrdo una "ii voi face cancer la ficat si pa, a! !ers
anual la anali"e si !ereu totul era o$ purtator sanatos,, in tot acest ti!p a! fu!at
non stop a! servit alcol oca"ional a%i$ %e 10 ori pe an,,,,,acu! in luna aprilie
2012 !a! %ocu!entat !ai ine ce insea!na virusul -,,, a! renuntat la fu!at
total a! renuntat la alcolul oca"ional a%i$ 0, si a"i sint purtator sanatos %e virus
%e 1= ani vire!iea 517< !l toate anali"ele o$ !ai putin anti0en 2-> po"itiv.
vreau sa eli!in virusul asta nenorocit,, oare a! vro sansa ??? cu re0i!ul ce il voi
tine si 10 ani voi reusi oare?? sanatate tuturor
Raspunde
o Co!entariu scris %e ioana
;ulicat la %ata %e 2M.=.2012, ora 9:=M a!
a! uitat sa va "ic a! 2 copii a! nascut prin ce"ariana si nu a! alaptat,,
copii sint ine nu au virusul, treuie sai vaccine" si pe ei, sotul nu a fost
vaccinat %ar nua luoat ni!i$ acu! se vor vaccina toti 3, pina acu! nu !ia
"is ni!eni sa vaccine" copii sau sotul aia acu! %upa 1= ani %e risc,
!ultu!esc lui %u!ne"eu ca nu sau infectat si ei, va ure" !ulta sanatate
Raspunde
=5. Co!entariu scris %e chrKatKnna
;ulicat la %ata %e 2=.5.2012, ora M:=3 p!
a! facut niste anali"e acu! 2 ani si !i@au spus ca a! hepatta !i@au %at o
tri!itere sa fac a%n@ul %ar nu a! luat ni!c in serios pt $ nu avea! nici un fe %e
si!to!e acu! !a si!t foarte oosita %or! foarte !ult,sunt foarte nervoasa, si a!
slat !ult ,%ureri %e cap foarte !ari si a!eteli in fiecare "i se poate ca oala sa se
a0rave"e?????
Raspunde
=M. Co!entariu scris %e popescu
;ulicat la %ata %e 2=.5.2012, ora 7:0= p!
a! hs pre"ent ,aticorpi hs,vhc si vh% ne0ativi.sunt pe la0osa 2tU"i iau %e o luna
si a! slait 2 $0,avan% =5$0.este nor!al?!ultu!esc
Raspunde
=7. Co!entariu scris %e %rina
;ulicat la %ata %e 30.5.2012, ora 7:1= p!
-una "iua, !a!a !ea in varsta %e M= %e ani este %ia0nosticata cu 2epatita cu
Qvirus CT %in anul 2001, a facut interferon apro&i!ativ 3 luni si vire!ia i@a
crescut, nu a suportat trata!entul facan% toate reactiile a%verse. 4ste in trata!ent
cu 7rsofal$ 2@3 cp U"i , >ar0enor cate o fiola pe "i la 2 luni plus
2epatoprotectoare plus re0i!ul ali!entar. /ai are trata!ent pentru tensiune cu
Doliprel 1cpU"i. Anali"ele %e laorator sunt in li!ite nor!ale : he!oleuco0ra!a
este una, si%eri!ia apro&i!ativ 200, 'J;U'JB X C0@90, JJ'X53, '>2 si ('=
X valori nor!ale, 0lice!ie X100, calciuX7,2, (AX152, -iliruina totala X 0,51,
colesterol X 17M, a!ila"aX12M, A(;X53, I0AX553, I0JX1C31. 6aca se supara sau
are vreo ne!ultu!ire Efiin% o fire foarte sensiilaF, plan0e, nu are pofta %e
!ancare , nu %oar!e, este in0an%urata iar acu! vreo =@5 "ile %in cau"a unei
suparari i@a curs san0e %e la !asea E nu are prole!e cu %anturaF. :a ro0 sa i!i
spune@ti parerea %vs si ce este %e facut. Cu !ultu!iriG
Raspunde
o Co!entariu scris %e angelica
;ulicat la %ata %e 31.5.2012, ora 10:51 a!
stiu ca %in cau"a hepatitei cronice avansate sunt prole!e %e coa0ularea
san0elui si pot aparea he!ora0ii na"ale, 0in0ivale sau !a ro0 %in cau"a
trau!atis!elor.
4ste ine sa tina le0atura cu !e%icul care ii tratea"a hepatita si %aca e
ca"ul sa ii prescrie trata!ent pt a prevenii he!ora0iile.
Citeste %espre viusi% in tratarea hepatitei si %aca !a!a ta si@l poate
per!ite pe ter!en lun0 ar putea@o a8uta, !ai ales ca spui ca nu a suportat
interferonul.
:iusi%ul echilirea"a !ult or0anis!ul, a !ai este un pro%us naturist se
chea!a interferonat %e la 6acia ;lant. Du are nici o le0atura cu
interferonul, sunt plante care %oar sti!ulea"a or0anis!ul sa pro%uca
interferonul necesar.
/ult laptisor %e !atca si pasturab. este foarte una reteta 'atoiu pentru
i!unitate si intarirea or0anis!ului.
>i sotul !eu are virusul -, avea firo"a 3,.Ii !ultu!esc lui 6u!ne"eu ca
a reactionat la trata!entul naturist si a re%us firo"a la 2 %upa un an %e
trata!ent naturist.
<a trata!entul cu entecavir nu are acces, %osarul i@a fost respins %e 2 ori,
iar !e%icii te %e"ar!ea"a fiin% total i!potriva pro%uselor naturiste.
4ste a%evarat ca nu scapi %e virus cu naturiste, %ecat %aca ai si un siste!
i!unitar puternic.. 6ar totusi !ai sustii or0anis!ul in neoosita lupta cu
un virus, iar efectul placeo are si el un rol !a8orb.
Asa !e%icii iti taie !acaroana, ca ni!ic nu a8uta, %ecat trata!entul, pe
care oricu! nu@l otii %e la casa %e asi0urari %evali"atab..
>i atunci ce@ti !ai ra!aneb %isperare, neputinta, oalab si asa, nici
trata!entele alternative nu sunt ieftine.
Raspunde
=C. Co!entariu scris %e (aria -op
;ulicat la %ata %e 3.M.2012, ora 2:30 p!
>unt su trata!ent cu interferon si riavirina .A! 57 %e ani si vire!ia a sca"ut in
pri!ele 3luni %e trata!ent %e la =.000.000 la 5000.(ac ttrata!ent %e 5 luni si in
ulti!ile 2 sapta!ani a! o tuse persistent E !ai ales noapteaF .Du !a pot o%ihni
pana nu iau o fiola %e al0ocal!inEoralF.'rata!entul cu sirop QRB(<4'T
reco!an%at %e !e%icul curant , nu a %at re"ultate evi%ente.Accesele %e tuse !
ainpie%ica , rar, sa respir nor!al.Ce !a sfatuiti?
Raspunde
=9. Co!entariu scris %e irina
;ulicat la %ata %e C.M.2012, ora M:57 p!
una "iua, si !ultu!esc celor care !i@au raspuns.%e !e%icina naturista eu sunt
incantata si o a0ree", a! au"it %e pro%usul interferonat %ar %e la (ares, proail
este acelasi lucru.eu !ai folosesc pro%use %e la (B*4:4* in special A*JI V
este f.un pentru cei cu virus QcT, totusi %esi lucre" in siste!ul sanitar nu sunt
la!urita cu evolutia hepatitei C.,%e ce sau nu este aparut la noi in tara vreun
trata!ent pentru aceasta afectiune.a! inteles ca e&ista o li!ita %e varsta pentru
cei cu interferon, %ar alte solutii nu e&ista?va !ultu!esc oricu! pentru
pro!ptitu%ine si astept pareri si su0estii.!ulta sanatateG
Raspunde
50. Co!entariu scris %e ionut
;ulicat la %ata %e 9.M.2012, ora 1:00 a!
a! hepatita si %.se !ai tratea"a vreo%ata?astept interferonul pe0asIs
Raspunde
o Co!entariu scris %e ioanE
;ulicat la %ata %e 31.7.2012, ora C:02 p!
Irina, Ionut s.a, %in cite citesc se pare ca e&ista posiilitati une %e
trata!ent fara reactii a%verse sau alte co!plicatii, folosin% electroterapia:
1F http:UUlea%eri".netUpar$dresults.ht!l Eulti!ul para0raf !arcat cu ver%eF
2F http:UUpar$es.or0.uaU!ainU0epatit.php
3F http:UU"%orovie@le0$o.co! Aici accesati Q'rata!entul %iverselor oliT
un%e veti 0asi noutati %espre tratarea tuturor for!elor %e hepatita G
Du incerc sa fac recla!a vreunui pro%us ci a! 0asit aceste infor!atii
pretioase si incep sa strin0 si eu anuti ca pina la ur!a sa@!i pot cu!para
si eu un %ispo"itiv %e trata!ent prin iore"onanta. Du cunosc l.rusa, insa
folosesc QJoo0le 'ranslateT si !a %escurcG >ucces in ale0erea variantei
cele !ai une si !ulta sanatateGGG
Raspunde
51. Co!entariu scris %e (arius
;ulicat la %ata %e 25.C.2012, ora 7:25 p!
A! avut hepatita cu virus -, cu vire!ie %e 32 %e !ilioane %e pico0ra!e pe
!ililitru %e san0e. Cu trata!ent cu 4n%ecavir, vire!iile facute la M luni, in ulti!ul
an, arata ca virusul este acu! ne%etectail. /i@a! prote8at sotia pe ti!pul
cronicitatii olii, %ar acu! %upa aceste ulti!e re"ultate !ai este necesara folosirea
pre"ervativului? Acu! 2 ani ea si@a facut preventiv si un vaccin contra hepatitei
-, chiar %aca se&ul a fost prote8at. >unt un pic nelinistit fiin%ca la ulti!ele ei
anali"e 'J; a fost %e 51, !a&i! fiin% =1.:a !ultu!esc anticipat pentru raspunsG
Raspunde
52. Co!entariu scris %e ;abi
;ulicat la %ata %e 27.C.2012, ora C:37 a!
>otia !ea a fost %ia0nosticata cu hepatita C in anul 2011 can% avea vire!ia
30300. A repetat anali"ele la un an, 2012, vire!ia fiin% %e 21900. :a ro0 sa@!i
spuneti parerea %u!neavoastra Z sa faca trata!entul cu interferon sau nu. :a
!ultu!esc.
Raspunde
53. Co!entariu scris %e "iorica "4
;ulicat la %ata %e =.9.2012, ora 3:0C p!
-una "iua,
A! fost %ia0nosticata cu 2:- in anul 200C, la varsta %e M0 ani Eanti0en 2-s
po"itiv,vire!ia 2907IU!l, 'JB, 'J; si celelalte anali"e nor!aleF.
6in 200C pana asta"i vire!ia nu a %epasit 10007IU!l, restul anali"elor s@au
!entinut in para!etrii nor!ali, !ai putin firo"a care a avansat %e la 0,39, cat era
in !artie 2010 can% a! facut pri!ul (iro!a&, la 0,59 E(3F in septe!rie 2012,
%esi in aceasta perioa%a E200C@2012F a! respectat reco!an%arile privin% re0i!ul
ali!entar si a! luat "ilnic sili!arina 1000 !0,esentiale 2U"iU20 "ile si sar0enor
2U"iU10"ile.
A! si osteoporo"a si %e apro&i!ativ 2 ani iau fosavance si calciu lactic.
(aptul ca firo"a avansea"a !a in0ri8orea"a fiin%ca nu stiu cu! sa proce%e" in
continuare.
Ce !a sfatuiti?
:a !ultu!esc si va %oresc !ulta sanatate G
(reau sa traiesc
Atunci can% !e%icii iti inchi% fisa si te tri!it acasa ca sa fii cu fa!ilia, atunci can%
statisticile iti arata stiintific in taele si 0rafice ca nu !ai ai !ult %e trait, ce@ti !ai ra!ane
%e facut? >a vrei cu a%evarat sa traiesti. >@a %e!onstrat stiintific. Bpti!is!ul prelun0este
viata.
(%-A( &$7'-<%- -O-% BA2%% )7 %2(OR(L2-AR7 P7 O '<2;A
"A&A2-A %2 ;R7&%A 8% 7;%P-
6BIDA JBJ7, 52 %e ani
Du %ia0nosticul, nu vestea ca ur!a sa !or curan% si nici privirile %isperate ale oa!enilor
pe care ii iuesc cel !ai !ult nu !a %ureau atat %e tare cat !a %urea faptul ca
%escoperea!, cu un 0ol in sto!ac, ca era! nefericita. >i proail fusese! o !are parte
%in viata !ea. Dicio%ata nu 0asise! ti!p sa !a intre cu! sunt, ce i!i %oresc... %ar
acu! era! i!oili"ata intr@un pat %e spital. Du avea! ni!ic altceva %e facut %ecat sa !a
0an%esc si, %a, chiar !i@a! va"ut in "ilele acelea toata viata, luci% si aproape fi"icL cu tot
cu !irosurile %in trecut... Co!a in care fusese! in ulti!ele "ile functionase ca un
paravan intre !ine si fa!ilia !ea. I!i %a%use ra0a"ul sa fac ceea ce nu !ai facuse!
proail %in a%olescenta: sa !a 0an%esc la !ine.
"erdict, ciro+a
Au trecut "ece ani %e can% 6oina Jo0u a fost %ia0nosticata cu ciro"a hepatica in ulti!ul
sta%iu. Ciro"a survine in sta%iul avansat al unor oli hepatice %iferite. In ca"ul hepatitei
virale, evoluea"a treptat si asi!pto!atic, !otiv pentru care oala poate i"ucni si %upa
20 %e ani %upa ce s@a instalat. In tarile %e"voltate, ciro"a hepatica este a treia cau"a %e
!ortalitate, %upa olile coronariene si cancer, la persoanele cu varste intre =5 si M5 %e
ani. 6oina avea =2 si aproape niciun si!pto!. 5/uncea! foarte !ult la serviciu, i!i
lua! %e lucru si acasa, printre picaturi facea! treurile 0ospo%aresti. In Hee$en% tinea!
contailitatea la cateva societati... 6or!ea! cateva ore pe noapte si faptul ca a%or!ea!
%in can% in can% cu capul pe tastatura !i se parea cu!va e&plicailT. >i era, %ar nu
pentru ca !uncea prea !ult, ci pentru ca ficatul ei era in ulti!ul sta%iu %e ciro"a
hepatica, iar so!nolenta este unul %intre cele !ai co!une si!pto!e.
<ltima foaie de anali+e
Ciro"a %eter!ina aparitia unor le"iuni ireversiile ale ficatului, care i!pie%ica
functionarea nor!ala a acestuia. 6aca virusul nu este %epistat la ti!p, pot aparea
co!plicatii: insuficienta hepatica si cancer la ficat. 54u a! a8uns sa@!i fac anali"ele
asolut inta!plator. ;ur si si!plu !@a! hotarat in anul 2000 sa fac ceva ce nu !ai
facuse! %e !ai ine %e "ece ani. 7n set co!plet %e anali"e si niste investi0atii %e un
si!t, facute insa in spital. 'oate au iesit perfect. 4ra! i!racata, cu iletul %e e&ternare
in !ana, astepta! ulti!a foaie %e anali"e. Cele la ficat. 6in !o!entul in care au venit,
viata !ea s@a !utat in spital.T
<n ca+ ciudat care refu+a sa confirme estimarile
In *o!ania, anual !or apro&i!ativ 10.000 %e oa!eni care sufera %e ciro"a hepatica. 6e
"ece ani, 6oina sfi%ea"a statisticile. 6e la aflarea %ia0nosticului pana la pensionarea pe
ca" %e oala au trecut %oar cateva luni in care a facut naveta intre un pat %e spital si altul.
6ia0nosticul a fost acelasi, iar speranta %e viata Z !a&i! %oi ani. In pri!ii cinci ani s@a
lasat anali"ata ca un e&e!plar ciu%at care se incapatanea"a sa traiasca. 7n ti!p a cre"ut
ca %e@acolo vine speranta, %inspre !e%iul septic, halatele ale si cercetarile stiintifice.
Apoi, a inceput sa se in%oiasca. >urprin%ea privirile iritate ale %octorilor %e parca ar fi
fost un pacient i!pertinent care ii contra"ice la fiecare consultatie. <a un !o!ent %at
niciun spital nu a !ai vrut sa o pri!easca. 5/i@au "is ca nu are rost sa !ai vin si !i@au
reco!an%at 1C ore %e so!n. Au spus ca !a voi si!ti !ai ine in sanul fa!iliei. A%evarul
%in spatele politetii nici nu !ai contea"a.T
"iata )oinei s-a schimbat
In !o% para%o&al, in ine. 6oina face acu! e&act ce visa sa faca in tinerete.
<n timp am strans bani de inmormantare
;ri!ii ani cu constiinta %ia0nosticului? 54ra! %e"orientataL nu@!i venea sa !a apuc %e
ni!ic %in !o!ent ce stia! ca oricu! nu a! cu! sa ter!in. 7n ti!p a! strans ani %e
in!or!antare. Apoi
!@a! revoltatL ca sunt prea tanara, ca nu e %rept, ca in viata asta a! facut totul pentru
fa!ilia !ea si ni!ic pentru !ine, ca nu a! calatorit, ca a! ra!as intr@un orasel !ic %e
provincie, %esi,
%e can% !a stiu !i@a! %orit sa traiesc in -ucuresti, ca... A! inceput prin a@!i cheltui toti
anii %e in!or!antare pe o lun0a vacanta in Jrecia si 40ipt.T
8ingurul lucru care o tine in viata este ca vrea sa traiasca
5Du !@a! !ai an0a8at nicio%ata. In pri!ul an, sin0urul lucru pe care il facea! era sa
astept sa se ter!ine totul. Apoi !i@a! %at sea!a ca, para%o&al, %esi nu !i se !ai %a%ea
prea !ult ti!p %e trait, avea! !ai !ult ti!p %ecat avusese! vreo%ata. Asa ca a!
inceput sa@l folosesc si chiar sa traiesc in ti!pul ala. /ai fru!os ca nicio%ata. Anual
!er0 la confir!area %ia0nosticului la casa %e asi0urari si %e fiecare %ata, uitan%u@!a in
8ur la toti oa!enii aceia pa!antii, parca !a si!t prost pentru ca !a si!t ineT. 6aca o
intalnesti a"i, ii lucesc lu!inite in ochi, ra%e !ult si are o culoare !ai sanatoasa %ecat a
celor ce ies seara %in cla%irile %e irouri cu aer con%itionat. In ulti!ii cinci ani a calatorit
!ult. Du are cine stie ce econo!ii. A "urat tot ti!pul foarte ieftin si a stat la prieteni. A
%oua "i %upa interviu pleca pentru %oua sapta!ani in A!erica sa@l vi"ite"e pe fiul ei cel
!are care stu%ia"a la 2arvar%. 6e !ai ine %e patru ani, 6oina nu !ai e su niciun fel %e
trata!ent !e%ica!entos.
Am inceput sa fiu fericita
Asa a inceput fericirea ei. A fost !ai si!plu %ecat orice a facut vreo%ata in viata. >a fie
fericita. >i a venit firesc, pentru ca a avut tot ti!pul %in lu!e sa stea %e vora cu aietii ei
si sa le asculte povestile lor %e oa!eni !ari, s@a i!prietenit cu prietenii si iuitele lor, si@a
u!plut alconul %e flori si a inceput sa renove"e treptat aparta!entul, %ar, !ai i!portant
%ecat orice, viata ei !ica, %e provincie, si@a e&tins 0ranitele si a inceput sa@si vi"ite"e
prietene vechi pe care nu le !ai va"use %in stu%entieL !ulte %intre ele locuin% asta"i prin
%iverse colturi ale 4uropei. Asa a inceput pan%a iletelor %e avion la oferta si calatoriile
la -ucuresti su %iverse prete&teL o piesa %e teatru, un tar0 %e (lorii, "iua cuiva sau pur si
si!plu o sapta!ana cu soare.
)7 #C A2% %2&OA&7 8%(- 27"O%A 8A 8P<2, %2 5%7&AR7 *%, M(%-7 B%27N
(*ADCI>C /*A1, 59 %e ani
Acu! 17 ani, (rancisc /ra" era %ia0nosticat, ca si 6oina, cu ciro"a hepatica. <ucrurile s@
au %esfasurat in !are parte %upa acelasi scenariu. Ciro"a %escoperita in ulti!ul sta%iu,
trei sapta!ani %e spitali"are, e&ternare, %e!ararea %osarului pentru pensionare pe ca" %e
oala. (rancisc avea atunci, in 1993, =2 %e ani. 5>tia! ca a! un virus hepatic C. I!i
spusesera chiar !e%icii prin anii WC0, can% fusese! internat pentru o interventie %e rutina.
<a plecare !@au atut pe u!ar si !i@au spus a!ical Z ve"i ca pleci cu ceva in plus %e la
noi. 4 un virus, %ar stai linistit, toti l@a! luat %e aici %in spital. Chiar si noi !e%icii.T
:estea ii fusese %ata cu atata le8eritate, incat nici nu s@a !ai 0an%it la asta in ur!atorii
ani. /ai ales ca nu prea avea ti!p pentru asta. :iata lui
a fost intot%eauna foarte activa. Avea fil!ari lun0i si oositoare, planuri sa faca un lun0
!etra8, facea foto0rafii... In 1993 lucra la trei fil!e in acelasi ti!p, iar stresul si ooseala
acu!ulata au facut ca virusul sa e&plo%e"e si, 0alopant, a a8uns in ulti!ul sta%iu %e
ciro"a.
Alternativa medicinii naturale
Cei !ai !ulti %intre pacientii care trec prin e&perienta unui %ia0nostic pentru care
!e%icina tra%itionala nu !ai are solutie se in%reapta, cu %isperarea o!ului hotarat sa
incerce orice, spre alte tipuri %e !e%icina. Iar %intre acestea, !e%icina naturista a casti0at
cei !ai !ulti a%epti.
(a1im doi ani de viata
5Bosea! foarte usor. 4u era! un tip roust, !a catara! si "ece ore, aler0a!
incontinuu. 4u in !e!oria !ea era! un tip foarte re"istent, %ar %e la un ti!p i!a0inea
!ea %espre !ine nu se !ai potrivea cu realitatea. (acea! cativa pasi si oosea!,
vo!ita!... /@a! %us sa@!i faca anali"ele. 'ipa %e la policlinica !i@a "is fDu !ai plecati
%e@aici. In 8u!atate %e ora vine o salvare sa va ia si sa va %uca la spital.g 6upa toate
investi0atiile !i@au %at %ru!ul si su o for!a sau alta !i@au su0erat ca !ai a! !a&i!
%oi ani %e viata. Diciunul %intre pacientii care plecasera %e la ei cu acest %ia0nostic nu
traise !ai !ult.T Au ur!at !o!entele %e %etasare si i"olare. 6esi s@a intors la viata lui %e
%inainte, se si!tea co!plet in afara ei. Du !ai reusea sa intre in aceeasi at!osfera cu
prietenii lui, nu le !ai intele0ea 0lu!ele, nu !ai reusea sa ra%a.
8alvat in mod miraculos
6upa cateva "ile %e la %eutul trata!entului pe a"a %e plante, (rancisc a inceput sa se
si!ta ine. 6e atunci nu a !ai avut prole!e.
8chimbarea diagnosticului
;e vre!ea aceea, lucra la televi"iune, asa ca intra in contact cu !ulti oa!eni care aflau ce
i se inta!plase. ;ropunerea %e a vi"ita un terapeut naturist a venit la o petrecere, iar
(rancisc si@a "is ca nu are ni!ic %e pier%ut.
5Du !@a! %us nici cu lipsa %e incre%ere, %ar nici cu speranta. /@a! %us spre for!a asta
%e !e%icina co!plet neutru. Aneste"iat. /a oisnuise! %e8a cu i%eea. A! %at %e un
in%ivi% care s@a uitat la anali"ele !ele si !i@a spus ca !a va face ine. /i@a interpretat si
!i@a e&plicat fiecare re"ultat %in fisa !ea si !i@a "is ca peste %oua sapta!ani !a voi
intoarce sa@!i fac anali"ele la acelasi spital.T >i asa a fost. A tinut, asistat, un re0i!
ali!entar foarte sever, a facut presopunctura, acupunctura, corectarea aurei !a0netice, a
aut tincturi si ceaiuri. Apoi si@a facut %in nou anali"ele la acelasi spital. 56upa trei "ile
!@au che!at sa repet anali"ele pentru ca s@a strecurat o 0reseala.T
F(i-e bineOG
Au trecut 17 ani %e can% re"ultatele anali"elor s@au schi!at %in nou in favoarea lui la
sfarsitul acelui trata!ent pe a"a %e plante. 5Du stiu ce s@a inta!plat atunci, %ar stiu si0ur
ca %upa cateva "ile a! inceput sa !a si!t e&traor%inar si a! inceput sa cre% ca voi trai.
/i@a! %orit cu a%evarat sa traiesc. >i !i@a! schi!at ra%ical atitu%inea fata %e viata. /i@
a! schi!at re0i!ul ali!entar, nu !ai !ananc %e@atunci carne, a! %evenit !ai reli0ios,
!i@a! facut o fa!ilie Epana in !o!entul aflarii acelui %ia0nostic cre%ea! ca o fa!ilie
!a va i!pie%ica sa reali"e" tot ce !i@a! propus in plan profesional. 4 o prostieGF si %e 17
ani incoace si!t nevoia sa spun in fiecare "i 5!i@e ineT. Du!i! ca"uri !iraculoase
situatiile pe care nu le intele0e!, carora nu le pute! 0asi o e&plicatie. Du s@a inventat
inca o !eto%a %e@a !asura stiintific %orinta %e@a trai, %ar cel putin, la nivel e!piric, s@a
%e!onstrat ca aceasta vointa poate face !iracole.
Principalele cau+e ale ciro+ei sunt,
Au"ul %e alcool: responsail intre 50A si 75A %intre ca"uri, asociat in cel putin 10A
%intre ca"uri cu o hepatita virala C.
2epatita cronica C: intre 15A si 25A %intre ca"uri. Ciro"a survine la apro&i!ativ un sfert
%in pacientii cu hepatita C, iar la nu!erosi cirotici survine insuficienta hepatica si
cancerul %e ficat.
2epatita cronica -: in 5A %in ca"uri.
*o!ania ocupa locul patru in ceea ce priveste nu!arul olnavilor %e ciro"a hepatica, pe
pri!ele locuri fiin% 40ipt, >7A si /e&ic. In *o!ania, anual !or apro&i!ativ 10.000 %e
oa!eni care sufera %e ciro"a hepatica.
In tarile %e"voltate, ciro"a hepatica este a treia cau"a %e !ortalitate, %upa olile
coronariene si cancer, la persoanele cu varste intre =5 si M5 %e ani
7lti!ele statistici ale B/> arata ca, %in cele apro&i!ativ 12 !ilioane %e persoane
%ia0nosticate cu hepatita C 3n 4uropa, aproape 10A sunt %in *o!ania.
/I2AI -A6ICA, ;siholo0 voluntar la Asociatia ;A:4<, asociatia parintilor cu copii
olnavi %e cancer
&e faci cu timpul care ti-a ramas@
5Kohn avea 2M %e ani, era "i%ar si %ucea o viata foarte activa. 4ra un o! sanatos care se
ucura %in plin %e viata, fara vreun istoric !e%ical %eoseit. Intr@o "i, in ti!p ce faceau
%ra0oste, prietena lui a re!arcat ca unul %intre testicule este !ai u!flat si a insistat foarte
!ult ca el sa !ear0a la %octor. A fost %ia0nosticat cu cancer testicular si, in aceeasi seara,
s@a sinucis cu o supra%o"a %e %ro0uri. 'ra0e%ia a fost accentuata %e faptul ca acest tip %e
cancer la aratii tineri are o rata %e vin%ecare foarte !are E2orHich 1995F. ;ovestea este
foarte relevanta pentru a ilustra cat %e puternic este socul e!otional la aflarea acestui
%ia0nostic.T Asa incepe o carte a lui >tirleI /ooreI, care pe !ine !@a i!presionat foarte
!ult.
O intrebare care iti poate schimba viata
6ia0nosticul "%runcina cre%intele fun%a!entale %espre propria viata, %espre propria
persoana, %espre lu!e, %espre propriile sanse %e supravietuire si %espre cine sunte! 3n
realitate. Ce faci cu ti!pul care ti@a ra!as? Asta este intrearea.
8chimbarea completa a atitudinii
6r. *ue%i0er 6al$he voreste %espre nor!opatia olnavului neopla"ic, care este ancorat
3ntr@o realitate cal%uta, care nu 3l repre"inta si care, %e fapt, 3l iroseste. 6e aceea, el
reco!an%a schi!area co!pleta a atitu%inii fata %e ce 3nsea!na viata %in !o!entul
%ia0nosticarii, renuntarea la vechile paternuri co!porta!entale si %e 0an%ire si 3nceperea
unei vieti noi. Cei care ale0 alt %ru! intr@o situatie %e cu!pana e&tre!a, %e fapt se intorc
spre %ru!ul lor a%evarat, cel %ictat %in interior, nu %e %iferite conte&te sociale.
&resterea calitatii vietii
Chiar %aca opti!is!ul nu iti salvea"a viata, ti@o poate prelun0i. >@a %e!onstrat stiintific
ca opti!is!ul creste calitatea vietii, iar acesta este punctul principal ur!arit in terapiile
cu olnavii in sta%ii ter!inale.
Optimismul prelungeste viata
/7J7* CI7/AJ4AD7, ;sihoterapeut specialist 3n psihoterapie co0nitiv@
co!porta!entala
Poti sa traiesti doar pentru ca iti doresti cu adevarat asta@ Poate fi puterea
optimismului mai mare decat cea a medicinii@
)n psiholo0ie, asta"i, se %iscuta %in ce 3n ce !ai frecvent %e un concept care este reversul
vulnerailitatii: re"ilienta. 7nii %intre noi sunt, 3n !o% natural, !ai re"istenti la
a%versitate, la stres, la trau!a, reusin% sa@si croiasca un %ru! prin hatisul nenorocirii.
4&ista %e8a un nu!ar consi%erail %e relatari care arata ca o atitu%ine pe care a! putea@o
%efini ca opti!ista creste sansa %e supravietuire, chiar 3n conte&tul unei oli cronice. 6in
pacate, aceste stu%ii pe atitu%ini si pe factori %e re"ilienta nu au intrat 3nca in atentia
!a8oritatii. 4ste vora, !ai %e0raa, %e factori accesorii care sunt anali"ati sau
!entionati %e co!unitatea stiintifica, sau care sunt trecuti la capitolul 5ine&plicailT.
Optimismul este o atitudine care se dobandeste@
Bpti!is!ul si nea8utorarea, cel !ai proail, se 3nvata. )n fa!ilie, 3n interactiunea cu
ceilalti, 3n participarea la eveni!ente %e viata. )ncre%erea, uneori oara, 3n %e"no%a!inte
po"itive poate 3!pin0e corpul sa re"iste sau sa faca fata unor provocari ini!a0inaile.
6in pacate, 3nsa, acest proces %e 3nvatare nu poate fi accelerat pe ulti!a suta %e !etri, la
seral, atunci can% ne loveste nenorocirea, ci este cultivat lent, %e@a lun0ul 3ntre0ii
e&istente.
%gnorarea dignosticului poate fi benefica in vreun ca+@
Contestarea unei realitati a corpului, a unei oli 0rave sau a unei con%itii ireversiile
poate avea, 3ntr@o etapa initiala, un efect po"itiv asupra starii %e spirit. De0area 3nsa a
acestei realitati, care %e !ulte ori este i!placaila, poate sa a%uca persoana 3ntr@o po"itie
3n care sa refu"e trata!entul sau spri8inul profesionist si sa@i 3nrautateasca con%itia. 6e
foarte putine ori refu"ul unui %ia0nostic a %us la %isparitia sau la stationarea olii.
&and infrunti un astfel de diagnostic, cat de singur esti in fata lui@ &at iti
influentea+a
psihicul suportul celor din 0ur@
4ste foarte 0reu sa fii si sa ra!ai opti!ist 3ntr@un conte&t 0eneric pesi!ist. Bpti!is!ul si
speranta 3n !ai ine a celor %in 8ur sunt ca o alifie pentru opti!is!ul nostru. B serie %e
stu%ii arata ca evolutia unei oli cronice este %irect %epen%enta %e atitu%inea %e
%escura8are sau %e speranta a persoanelor %in fa!ilie si a profesionistilor care se ocupa %e
persoana. (oarte putini %intre noi sunt i!uni la lipsa %e speranta si la %escura8area sau
3n0ri8orarea celor %in 8ur.
7 o solutie sa-ti schimbi viata@
Cre% ca o situatie %e a%versitate e&tre!a, cu! este cea a unui %ia0nostic 0rav, este
e&a!enul final al propriilor noastre resurse %e speranta si re"ilienta. B ase!enea situatie
cristali"ea"a toate e&perientele si 3nvata !intele pe care le@a! traversat %e@a lun0ul
e&istentei. 4 un raspuns pe care 3l %a! 3n concor%anta sau 3n contrast cu firea noastra
oisnuita.
A sti sau a nu sti
6esi 95A %intre pacientii neopla"ici %oresc o co!unicare sincera a %ia0nosticului,
cunoasterea a%evarului %espre cancer repre"inta un !are stres, care afectea"a %urata
!e%ie %e supravietuire. Acest lucru este %e!onstrat epi%e!iolo0ic %e %r. Ioan -ra%u
Ia!an%escu. -olnavii cu acelasi tip %e locali"are si 3n acelasi sta%iu %e %e"voltare a
tu!orii au fost 3!partiti 3n %oua loturi: unora li s@a spus a%evarul, celorlalti nu. Cei %in
lotul %e olnavi care nu au stiut %ia0nosticul au supravietuit, 3n !e%ie, cu M luni !ai !ult
%ecat ceilalti
B an0a8ata la Carrefour a ra!as fara slu8a %in cau"a i0norantei sefilor ei
6oorita %e pre8u%ecati
Autor: Jariela C7*4<A*7
6ata pulicarii: 2=U10U2011
:ioleta Chitoroa0a a lucrat %oi ani si patru luni la Carrefour (elicia, la raionul %e te&tile.
;ovesteste, cu entu"ias!, ca a fost %eclarata chiar si an0a8ata lunii, %e %oua ori.
:re!urile une s@au stins o%ata ce a aflat ca este olnava, fiin% %ia0nosticata cu virusul
hepatitei C. 4ste o oala care nu se poate lua %ecit prin sin0e, precu! 2I:. 9>efa a facut
consiliu cu celelalte cole0e %e raion si a anuntat pe toata lu!ea %e oala !ea. <e@a spus
sa@si faca anali"ele sa nu cu!va sa fi !incat cu !ine sau cine stie, si sa nu@i fi
i!olnavit9, povesteste acu! fe!eia. 4a %eclara ca in ur!a acestui episo%, in ur!a
presiunilor %in ca%rul colectivului in care lucra, a fost nevoita sa se pensione"e pe ca" %e
oala, venitul stailit %e le0e fiin% %e 350 %e lei. 9>e poate lucra in !ai orice %o!eniu9,
spune seful 6>; Iasi. 96aca s@ar trans!ite asa %e usor, cu totii a! fi olnavi %e hepatita
C9, intareste %irectorul Clinicii %e 'erapie Intensiva %e la >pitalul %e Infectioase.
Confor! stu%iilor epi%e!iolo0ice %erulate in *o!ania, 5A %in populatia tarii noastre
este purtatoare %e hepatita virus C. /ulti %intre cei care se re0asesc in aceasta situatie
treuie sa faca fata la %oua prole!e: au %e infruntat oala, pentru ca apoi sa se loveasca
tea!a si lipsa %e infor!are a persoanelor care@i incon8oara, a cole0ilor, ru%elor sau a
sefilor. B fe!eie in virsta %e =9 %e ani a acceptat sa povesteasca cit %e 0reu i@a fost %in
!o!entul in care a aflat ca este olnava si cit %e anevoios a fost %ru!ul pe care l@a
parcurs pina a reusit sa se echilire"e. Cel !ai !are ostacol pe care l@a avut %e infruntat,
spune ea acu!, a fost la locul %e !unca. 6upa cu! %eclara, %in cau"a tensiunii create
o%ata ce s@a aflat la serviciu %e oala ei, a a8uns in punctul in care a ce%at si a cerut sa se
pensione"e pe ca" %e oala. Acu!, %upa un an %e "ile, cin% priveste lucrurile la rece, isi
%a sea!a ca 0estul ei nu a fost unul voit, ci unul la care a a8uns in ur!a presiunilor.
;unctul %e cotitura
Cu :ioleta Chitoroa0a a! stat %e vora pe o anca in fata ;alatului Culturii. A fost ti!p
%e %oi ani si patru luni an0a8ata Carrefour (elicia. Ii placea ceea ce facea si spune ca
postul %e lucrator co!ercial la raionul %e te&tile i se potrivea ca o !anusa. 54ra! !ica si
0rasa, %ar !a a0a! peste tot. I!i placea ceea ce facea! si sa va% toate hainele aran8ate
si aliniate. A! fost %ese!nata si an0a8atul lunii, %e %oua ori chiar. A! %at acalaureatul
si l@a! luat in 2009 %e %ra0ul postului. A! "is ca, %aca se fac restructurari, sa nu fiu %ata
afara ca nu a! scoala9, povesteste %oa!na :ioleta, afisin% un opti!is! %eor%ant. In
%ata %e 17 !artie 2009, in ur!a unui set co!plet %e anali"e, a fost %epistata cu hepatita
C. Acela a fost !o!entul in care tensiunile, reprosurile si presiunile sa@si %ea %e!isia au
%evenit o oisnuinta pentru fiecare "i %e !unca, isi a!inteste fe!eia. 5Cu! era nor!al,
a! instiintat@o pe 4lena Joanta Esefa raionului te&tile la vre!ea respectiva, n.r.F %e oala
pe care o a!, pentru ca nu !ai avea! voie sa %epun efort. A facut consiliu cu celelalte
cole0e %e raion si a anuntat pe toata lu!ea %e oala !ea. <e@a spus sa@si faca anali"ele sa
nu cu!va sa fi !incat cu !ine sau cine stie, si sa nu@i fi i!olnavit. I!i spunea !ereu sa
plec, ca sint olnava9, spune fe!eia cu ochii in pa!int, %e parca avea o 0reutate %easupra
capului. A incercat sa@si faca treaa !ai %eparte %ar 5privirile cole0elor si !ar0inali"area
lor9, au facut@o sa clache"e psihic. 5;lin0ea! "ilnic.
Cole0ele se fereau sa !ai treaca pe lin0a !ine. 6aca !ai statea! acolo a8un0ea! la
>pitalul 9. Joanta i!i spunea !ereu sa plec, ca nu vrea sa faca puscarie %in cau"a !ea.
Ca nu vrea sa@i a%uca cineva !incare in caserola la puscarie. Iar pe lin0a asta, e&presii %e
0enul fincapailag, fproastag, fnu esti una %e ni!icg erau la or%inea "ilei. 4a avea
facultate si eu nu. Cit a fost %o!nul (lorin >tanciu !ana0er acolo nu a fost prole!a. I!i
spunea !ereu sa nu o !ai iau in sea!a. 6upa ce a plecat el, situatia a %evenit
insuportaila9, %escrie %ra!a vietii sale %oa!na :ioleta. Du a !ai re"istat !ult, iar in
%ata %e 23 feruarie 2010 a solicitat sa fie pensionata pe ca" %e oala. Acu! are o pensie
%e 350 %e lei si !ai !unceste cu "iua. 5A! voie sa !uncesc patru ore pe "i si !ai fac
!ena8ul pe la oa!eni. 4u a! vrut sa !uncesc, %ar a! fost %iscri!inata si constrinsa sa
plec. 6aca erau oa!eni, se 0asea %e !unca si pentru !ine acolo. 6ar sint !ai rai %ecit
ciinii9, !entionea"a ieseanca.
Ce spun cole0ele
;ovestea %oa!nei :ioleta este confir!ata si %e alte %oua foste salariate. Alina 2a%a!u
si Jeor0iana -roscoveanu spun ca au fost instiintate %e oala :ioletei Chitoroa0a. 5;e
raionul te&tile erau %oua sefe: *o&ana Dita si 4lena Joanta. <a sfirsitul turei, chiar %aca
noi o avea! sefa %e raion pe Dita, Joanta a facut se%inta cu noi si ne@a spus sa ne face!
anali"ele ca %oa!na :ioleta a fost %epistata cu hepatita C9, a e&plicat Jeor0iana
-roscoveanu. Acelasi lucru il sustine si Alina. 56in Carrefour nu se %a afara. 'e fac ei sa
pleci si %aca ai plecat insea!na ca esti laila psihic, neuna, nu@si faci treaa ine,
i!olnavesti cole0ii, ii i!pie%ici sa@ti faci treaa, tii echipa in loc. In ca"ul %oa!nei
Citoroaca a fost vora %e %iscri!inare. Di s@a spus sa ne face! anali"ele ca@i olnava si
sa nu ne i!olnavi! si noi9, a !entionat Alina 2a%a!u.
51iarul %e Iasi9 a luat le0atura cu %irectorul Carrefour (elicia Iasi, %ar acesta a refu"at sa
ofere vreun co!entariu cu privire la situatie. Dici 4lena Joanta sau *o&ana Dita nu au
%orit sa ofere vreun punct %e ve%ere pe aceasta te!a. *eporterii au tri!is o solicitare in
scris si la Carrefour *o!ania, %ar oficialii co!paniei nu au oferit nici un raspuns. Iar
Corina >usnea, repre"entant al %eparta!entului !ass@!e%ia Carrefour *o!ania nu a !ai
raspuns repetatelor apeluri telefonice %upa ce reporterii au instiintat@o %e ca".
Ce spun !e%icii
'e!erile cole0ilor %in punct %e ve%ere u!an par inte!eiate, insa %in punct %e ve%ere
!e%ical sint nefon%ate. /e%icii afir!a ca virusul nu este unul periculos pentru cei %in 8ur
si nu se poate trans!ite %ecit prin sin0e si rar prin contact se&ual si acela neprote8at. /ai
!ult %ecit atit, specialistii in %o!eniu sustin ca sint foarte putine %o!eniile in care o
persoana cu virusul hepatitei C nu are voie sa !unceasca. 5>e poate lucra in !ai orice
%o!eniu, !ai putin in sto!atolo0ie sau !e%icina chirur0icala, %ar nici acolo nu as putea
spune ca este inter"is pentru ca e&ista foarte !ulte nor!e %e protectie. 6ar in %o!eniul
ali!entar sau te&til in nici un ca" nu se pune prole!a sa nu poti !unci.
Ca"ul !entionat %e %u!neavoastra este o incalcare fla0ranta a %repturilor o!ului si este
clar un au"9, a !entionat %r. :asile Cepoi, seful 6irectiei %e >anatate ;ulica. /e%icii
ieseni sustin ca oala se poate trans!ite %oar %aca un olnav si un o! sanatos vor sa se
faca 5frati %e sin0e9. 5-oala se ia nu!ai prin sin0e si foarte rar prin contact se&ual. 'u, ca
purtator %e virus, te tai si altul vine si el si se taie si fac o fratie. Asa se poate trans!ite
oala. Du prin urina, nu prin scaun, nu prin saliva sau aer. 6aca s@ar trans!ite asa %e
usor, cu totii a! fi olnavi %e hepatita C9, a a%au0at %r. /ihnea 2ur!u"ache, %irectorul
Clinicii %e Aneste"ie si 'erapie Intensiva %in ca%rul >pitalului %e -oli Infectioase.
5<ipsa %e co!pasiune9
;siholo0ul Jariel Cru!pei sustine ca reactiile %e respin0ere ale oa!enilor sint
ne8ustificate si repre"inta re"ultatul unei proaste infor!ari. 5Cineva care %escopera ca
este olnav poate a8un0e in %epresie nu!ai la aflarea acestei vesti. 6aca !ai apare si
%iscri!inarea, hopul este !ult !ai 0reu %e trecut. ;lus ca hepatita nu se trans!ite asa %e
usor. >e !ai pune la socoteala si cantitatea %e virusi. Ca"ul %u!neavoatra arata in pri!ul
rin% o lipsa %e infor!are, e0ois! si lipsa %e co!pasiune %in partea celorlalti. 4ste o
situatie %ificila construita in !o% 0ratuit si ne8ustificata9, a punctat !e%icul pri!ar
psihiatru, Jariel Cru!pei, %octor in psiholo0ie.
<a nivelul 8u%etului Iasi, apro&i!ativ =00 %e ieseni se afla pe listele %e asteptare pentru a
eneficia %e trata!ent i!potriva hepatitei virale - si C. 'rata!entul unui olnav %e
hepatita a8un0e in !e%ie, anual, la 72.000 %e lei. 5<a ora actuala ave! 250 %e ca"uri care
sint in trata!ent, %in care 100 sint cu hepatita C. -olnavii %e hepaptita au voie sa
!unceasca in orice %o!eniu !ai putin intr@un or%el. Ar treui sa !ai si !unci!, nu sa
ne pensiona! i!e%iat pe ca" %e oala9, a fost transant %r. Iulian >eran, seful Casei
Ku%etene %e Asi0urari %e >anatate Iasi
Psihoterapia in afectiunile psihosomatice
%ana Maria Popescu
&e este psihosomatica@
I!portanta psihoso!aticii si a !ana0e!entului %urerii este recunoscuta %e Br0ani"atia
/on%iala a >anatatii EB/>F, care inclu%e aceste concepte in %irectivele trasate pentru
in0ri8irea paliativa. 6e i!portanta !a8ora este controlul %urerii, al altor si!pto!e, a
prole!elor psihice, sociale si spirituale, pentru a otine cea !ai una calitate a vietii
pentru pacienti si fa!iliile lor. 4ste inclusa aici si in0ri8irea pacientului care sufera %e o
oala incuraila si stie ca ur!ea"a sa !oara, pentru care cele !ai i!portante aspecte
inclu% controlul %urerii, !ana0e!entul si!pto!elor, evitarea prelun0irii ne8ustificate a
perioa%ei %e ti!p pre!er0atoare %ecesului, achi"itionarea senti!entului %e control si
intarirea relatiei cu persoanele apropiate.
Astfel, psihoso!atica este o ra!ura !ulti%isciplinara, nu!ita si !e%icina
ioco!porta!entala, pentru a o %iferentia %e psihoso!atica ca suspecialitate psihiatrica,
care recent a %evenit o specialitate aproata %e Cole0iul A!erican al >pecialitatilor
/e%icale.
%storicul psihosomaticii
>chi!arile !e%icinii psihoso!atice s@au centrat initial pe aan%onarea i%eilor le0ate %e
rolul e!otilor inconstiente, trau!elor %in copilarie si trasaturilor %e personalitate, toate
%erivate %in psihanali"a. Aceste i%ei au fost inlocuite %e atentia acor%ata e!otiilor
!anifeste, situatilor curente %e viata si circu!stantelor %e !e%iu si sociale in care a
aparut oala.
;sihoso!atica se a%resea"a terapiei afectiunilor cu co!ponenta psiholo0ica i!portanta,
cunoscan% faptul ca oa!enii si propriul lor stress pro%uc 99A %in oli, %e la cele
psihoso!atice la cancer. -oala psihoso!atica se cre%e ca este pro%usa %e !ania siU sau
vina repri!ata. Corpul nostru elierea"a %iverse sustante chi!ice, precu! en%orfinele,
a%renalina, etc, iar atunci can% e!otiile sunt supri!ate si nu e&ista o elierare in e&terior,
tristetea si vina %uc la un nu!ar i!presionant %e oli, %atorita supri!arii. 4ste cunoscut
faptul ca factorii psihosociali influentea"a %isfunctiile 0astro@ intestinale, respectiv
reflu&ul 0astro@ esofa0ian, ulcerul peptic si sin%ro!ul %e colon iritail, !o%elul
iopsihosocial fiin% un pas inainte in stu%iul acestor afectiuni.
&omportament, biologie si psihosomatica
/a8oritatea clinicienilor si oa!enilor %e stiinta sunt interesati %e !o%ul in care
co!porta!entul si iolo0ia contriuie la 0enerarea olii. Anali"a Jottschal$@ Jleser este
o tehnica analitica care !asoara an&ietatea si a0resivitatea, i!ple!entata in cercetarea in
psihoso!atica %e cativa "eci %e ani, cu scoruri !e%ii otinute foarte %iferite %e la o tara la
alta, aratan% %iferentele in evaluarea psihoso!atica in functie %e "ona 0eo0rafica.
Psihoterapie si psihosomatica
;sihoterapia nu este in%icata nu!ai in afectiunile psihoso!atice, !ana0e!entul %urerii si
al olilor cronice, ci si pentru terapia copiiilor cu parinti care au oli cronice, in
apro&i!ativ 50A %in ca"uri. Copilul poate sa nu aia capacitatea %e a se %escurca cu
situatia %e viata repre"entata %e oala parintelui, astfel ca e&ista riscul prole!elor %e
sanatate psihica si fi"ica la copiii cu parinti olnavi cronici.
7tilitatea psihoterapiei este evi%enta nu nu!ai in terapia afectiunilor psihoso!atice, ci si
a afectiunilor cronice or0anice, cu co!ponente psiholo0ice %erivate care necesita atentie.
Asa sunt hepatita cronica cu virus C sau - , >I6A, cancerul, afectiunile renale cronice,
pacientii %iali"ati, oala Al"hei!er, etc. In %o!eniul olilor profesionale psihoterapia
este utili"ata pentru trata!entul pacientilor cu enecefalopatie to&ica cronica, care poate
re"ulta %in e&punerea pe ter!en lun0 la solventi or0anici, caracteri"ata prin %ificultati %e
atentie si !e!orie, ooseala si si!pto!e afective. 'erapia co0nitiv@ co!porta!entala
este o !eto%a pentru !ana0e!entul co0nitiilor %isfunctionale privitoare la eficacitatea
o%ihnei si pentru a sti!ula activitatea pro0resiva.
In 0eneral !e%icii sunt presati %e ti!p si nu !ai e&ista practic relatia terapeutica !e%ic@
pacient. Cu toate ca iotehnolo0ia s@a %e"voltat foarte !ult in ulti!ii ani, tot !ai !ulti
pacienti necesita psihoterapie, partial si %atorita faptului ca in !e%ie !e%icul petrece 7
!inute cu fiecare pacient, in ti!p ce terapeutul petrece cel putin 30 %e !inute.
(actorii %e !e%iu si %e !unca, stilul %e viata si reteaua %e suport social influentea"a
se!nificativ olile. <ocusul %e control al pacientului si cre%intele %espre sanatate au
efecte profun%e asupra starii so!atice. 4&ista o !are co!ple&itate a si!pto!elor, fara
e&plicatie !e%icala, la care ne referi! ca so!ati"are. (iecare afectiune so!atica se
insoteste %e si!pto!atolo0ie psiholo0ica. 6e e&e!plu pacientii cu %iaet "aharat sunt in
0eneral tristi, au schi!ari %e %ispo"itie, senti!ente %e !anie, sti!a %e sine sca"uta.
(actorii psihosociali afectea"a nivelul 0lice!iei in%irect prin co!plianta la trata!ent si
%irect prin efecte neuroen%ocrine. <a ran%ul sau 0lice!ia poate afecta starea e!otionala,
in aceasta situatie utila fiin% terapia co0nitiv@ co!porta!entala, care i!unatateste
capacitatea %e copin0, co!plianta la trata!ent si controlul 0lice!iei. 7n alt e&e!plu
se!nificativ este acela al ulcerului %uo%enal, %espre care nu %e!ult psihiatrii sustineau ca
este in pri!ul ran% o oala psihoso!atica, ceea ce la ora actuala s@a %e!onstrat a fi fals,
ulceul peptic avan% etiolo0ie !ultifactoriala. Bricu!, infectia cu 2elicoacter pIlori,
care este acu! la !o%a, nu poate fi consi%erata o cau"a suficienta, !ai ales ca pana la
varsta %e 70 %e ani 50A %in populatie este e&pusa infectiei cu 2. pIlori si nu toate
ca"urile %e ulcer %uo%enal au infectie cu 2elicoacter. >in%ro!ul %e ooseala cronica
este un sin%ro! clinic cu prevalenta si !ori%itate se!nificativa, %ar %e etiolo0ie
necunoscuta, cu putine re"ultate !e%icale oiective care sa e&plice acest sin%ro!.
>in%ro!ul %e ooseala cronica are un efect ne0ativ asupra relatiei pacientului cu fa!ilia
si prietenii, precu! si cu !e%icul, si asupra sti!ei %e sine a pacientului. 'rata!entul
actual consta %intr@un pro0ra! 0ra%at %e reailitare, %ar nu e&ista %ove"i in spri8inul
eficacitatii trata!entului.
;acientii cu !anifestari fi"ice si tulurari psiholo0ice %atorate afectiunilor psihoso!atice
au a%esea nevoi terapeutice speciale E(re%eric$, ;hillips, 1992F. <a nivel constient au
ve%eri pesi!iste le0ate %e viitor, inclusiv spectrul !ortii i!inente. In hipno"a, pro0resia
%e varsta poate creste sperantele po"itive ale pacientului pentru supravietuire, utile fiin%
intarirea eului si inte0rarea. >achse E1990F spunea ca terapeutii e&ercita o influenta
puternica asupra procesului e&plicativ al clientului, tipul %e referinte pe care le face
terapeutul influentan% puternic efectul interventiilor la clientii cu prole!e
psihoso!atice. 2oflich si cola. E2005F au aplicat un chestionar pentru evaluarea %orintei
pacientilor %e a participa la terapia %e 0rup, la un nu!ar %e 1M0= pacienti, 0asin% ca 23A
%in cei chestionati %oresc sa participe in 0rupuri %e suport, pentru 19A %intre ei
reco!an%area terapeutului influentan%u@le ale0erea. ;acientii care participa la aceste
0rupuri au in 0eneral o %urata !ai !are a olii, !ai !ulte prole!e interpersonale si
suport social !ai sca"ut in co!paratie cu cei ce nu %oresc sa participe. 7n aspect care nu
este %e ne0li8at se refera la suici%ul care poate apare in cursul terapiei la pacientii
psihoso!atici E-alon, 200MF.
(etode psihoterapeutice in psihosomatica
In trata!entul psihoso!atic in pre"ent se utili"ea"a psihoe%ucatia, tehnicile %e rela&are,
!ana0e!entul stressului si terapia suportiva, !ai ales co0nitiv@ co!porta!entala si
psihoterapia psiho%ina!ica. >@a constatat ca psihoterapia este eficace in ast!ul ronsic,
ulcerul %uo%enal si !i0rena si !ai putin eficace in hipretensiunea arteriala si colita
ulcerativa, cu variailitate la %iferitele tipuri %e psihoterapii. (ran$el E 1975F sustinea ca
hipno"a, tehnicile %e rela&are, su0estiilitatea si raspunsul %e tip placeo inclu% ca
aplicatii !a8ore in olile psihoso!atice : rela&area, in%epartarea si!pto!elor si
psihoterapia. Autorul reco!an%a evaluarea hipnoti"ailitatii la toti pacientii tratati prin
hipnoterapie, cu a8utorul scalelor %e su0estiilitate hipnotica.
2erert -enson este pro!otorul tehnicilor rela&arii ca strate0ie terapeutica si preventiva
in psihoso!atica, care ulterior au fost co!inate cu tehnicile %e iofee%ac$, in care
%iferitele variaile iolo0ice , ca tensiunea arteriala sau tensiunea !usculara sunt
inre0istrate, afisate si aratate pacientului, ca !eto%a %e control a tensiunii arteriale si altor
afectiuni.
In 1929 4%!un% Kacoson intro%ucea rela&area pro0resiva ca terapie a an&ietatii, iar in
1975 2erert -enson %escria in %etaliu !ecanis!ul %e re%ucere a stressului prin care
corpul scurtcircuitea"a raspunsul %e tip lupta sau fu0a si %uce la sca%erea tensiunii
arteriale, rela&area !usculara si controlul frecventei car%iace. >tressul a fost le0at %e
0ene"a olilor coronariene, hipertensiunii arteriale, sin%ro!ului %e colon iritail, ucerului
0astro@ %uo%enal, an&ietatii, tulurarilor %e tip a%ictiv, putan% %eclansa si!pto!e precu!
0reata, cefalee, ca%erea parului, ooseala si %urere !usculara.
4&ercitiile %e respiratie profun%a i!unatatesc functia respiratorie si eli!ina stressul si
tensiunea. Inainte %e acest e&ercitiu pacientul treuie sa %evina constient %e !o%ul cu!
respira, punan%u@si o !ana pe a%o!en si una pe piept si oservan% !iscarea !ainilor.
6aca pacientul are respiratie toracica acest e&ercitiu %e respiratie are efecte enefice.
;acientul sta intins pe spate, cu 0enunchii in%oiti, cu corpul rela&at, o !ana pe a%o!en
si una pe piept. Inspira %e cateva ori lun0, pe nas, incercan% sa !iste a%o!enul si nu
pieptul. *espiratia profun%a continua 20 %e !inute. 6upa ter!inarea e&ercitiului se
continua cu rela&area. /eto%ele %e respiratie profun%a sunt utili"ate apoi %e pacient acasa
pentru a sca%ea tensiunea.
*ela&area este %e !ai !ulte tipuri: %e elierare, profun%a si controlata. >e incepe cu
rela&area !usculara profun%a Kacoson, care poate fi inre0istrata pe suport au%io si pe
care pacientul o poate asculta si acasa, reco!an%an%u@se sa practice "ilnic acest e&ercitiu.
*ela&area %e elierare, ca si rela&area profun%a, are %rept scop re%ucerea tensiunii
!usculare, fara a face referire ca si in rela&area !usculara profun%a atat la rela&area, cat
si la contractia !usculara, ci nu!ai la rela&are. *ela&area %e elierare este reco!an%ata
ca ur!ator pas, %upa ce pacientul este fa!iliari"at cu rela&area !usculara profun%a.
;acientul sta rela&at in scaun, isi concentrea"a atentia supra rela&arii si isi i!a0inea"a
cu! cu fiecare e&piratie tensiunea ii paraseste corpul. *ela&area controlata co!ina
rela&area cu e&ercitiile %e respiratie profun%a, utili"an% un cuvant sau o i!a0ine pentru a
%eclansa senti!entul i!e%iat al rela&arii !usculare. Acest cuvant sau i!a0ine treuie sa
fie asociate cu rela&area in !intea pacientului. >e ale0e un cuvant sau o i!a0ine care sunt
utili"ate in cursul e&ercitiului %e rela&are in !o% repetat, pana can% acel cuvant sau acea
i!a0ine %eclansea"a auto!at rela&area. Cuvantul poate fi pur@si@si!plu Qrela&ea"a@teT,
frecvent folosit pe casetele cu e&ercitii %e rela&are, sau poate fi %e e&e!plu o i!a0ine
!entala a unei pla8e, a unei flori, sau orice altceva. *ela&area poate fi contrain%icata
pentru unii pacienti, %e e&e!plu cei cu oli cererale or0anice sau trau!atis!e cererale
care au %isfunctii co0nitive, %epin"an% %e 0ra%ul lor %e functionare.
I!a0eria 0hi%ata este o alta tehnica folosita in terapia psihoso!atica. 4ste un proces cu
%oua co!ponente : pri!a co!ponenta i!plica rela&area profun%a prin tehnici %e rela&are
si antrena!ent respirator. In fa"a %e rela&are pacientul inchi%e ochii si se concentrea"a pe
respiratia rara, sau pe tensiunea %in !uschi, %e !ulte ori pe un fon% %e !u"ica linistita
sau sunete %in natura, ca %e e&e!plu valurile !arii sau ciripitul pasarilor, care in%uc
rela&area. B%ata ce pacientul se rela&ea"a incepe e&ercitiul %e i!a0erie, cu i!a0ini
rela&ante care o%ihnesc !intea si corpul. ;acientul poate utili"a re!e!orarea cestei
i!a0ini, a unei situatii sau a unui scenariu pentru a %i!inua an&ietatea, cu! ar fi in cursul
nasterii, interventiilor chirur0icale sau eveni!entelor an&ietante. ;acientul se poate
i!a0ina ca parcur0an% fiecare pas al an&ietatii, pe care apoi il %epaseste.
In transa hipnotica sunt utile in terapia psihoso!atica i!a0eria locului preferat, tehnicile
pentru cresterea sti!ei %e sine, tehnica an&io!etrului, si i!a0eria 0hi%ata in stare %e
transa, cu !etafore %irectionate catre afectiunea so!atica respectiva, cu! sunt !etaforele
orientate intestinal in terapia colonului iritail E !etafora raului care cur0e, !etafora
!etrono!uluiF, vi"uali"area partii olnave a corpului E tehnica utili"ata in terapia
ulcerului %uo%enalF, terapia partilor E pentru tinitus F,!etafora calatorie cu pluta E in
trata!entul hipertensiunii arterialeF, !etafora lu!inii ale E pentru pro!ovarea 0enerala
a insanatosiriiF, etc. 4&ista la ora actuala protocoale terapeutice %istincte pentru !ulte %in
afectiunile psihoso!atice, i!preuna cu i!a0eria %estinata controlului %urerii. Inainte %e
interventia hipnotica !a8oritatea autorilor reco!an%a %eter!inarea 0ra%ului %e
su0estiilitate hipnotica cu a8utorul scalei %e su0estiilitate hipnotica >tanfor%.
In%icatiile hipno"ei sunt in:
@ osterica: aneste"ie, controlul contractiilor uterine, !ana0e!entul %ureriiL
@ sto!atolo0ie si chirur0ie %entara: controlul %urerii, salivatiei, contractiei !usculare,
ru&is!ului, refle&elor na"ele, controlul an&ietatiiL
@ aneste"ie: %i!inuarea an&ietatii preoperatorii, aneste"ie 0eneralaL
@ reu!atolo0ie si trau!atolo0ie: terapia %ureriiL
@ patolo0ie vasculara: hipertensiunea arteriala, sin%ro!ul *aInau%, oala coronarianaL
@ pneu!olo0ie: ast!ul ronsic, ronsita cronica, insuficienta respiratorie, terapia lasatului
%e fu!atL
@ %er!atolo0ie: ec"e!e, psoria"is, veruci, alte afectiuni psihoso!aticeL
@ se&olo0ie: %isfunctii se&ualeL
@ B*<: acufene, tinitus, verti8, sin%ro! /eniere, %isfonie, larin0ospas!L
@ neurolo0ie: !i0rene, inso!nie, ticuri, stress, an&ietate, tea!a, foie, a0resivitate,
controlul %ureriiL
@ 0astro@ enetrolo0ie: %is$ine"ie esofa0iana, sin%ro! %e colon iritail, afectiuni %i0estive
functionale, recto@ colita he!ora0ica, ulcer 0astro@ %uo%enalL
@ nutritie: terapia oe"itatiiL
@ oala canceroasa: vi"uali"are pentru cresterea efectelor chi!ioterapiei, a reactiilor %e
aparare a siste!ului i!unitar si !o%ificarile actiunii Il@2.
;sihoterapia 4ric$soniana ofera o perspectiva %e tip inte0rare personala si %e"voltare a
pacientilor, cu facilitarea !ecanis!elor inconstiente care lucrea"a per!anent pentru
!entinerea echilirului.
In ulti!ii ani au aparut noi tehnici terapeutice utile in pihoso!atica, terapia co0nitiv@
co!porta!entala casti0an% serios teren in acest %o!eniu. ;siholo0ii acor%a o atentie
crescuta co0nitiei %istriuite, e&a!inan% nu %oar psihis!ul in%ivi%ual, ci si !e%iul fi"ic
si social, asa cu! in infor!atica se %iscuta %espre inteli0enta artificiala %istriuita prin
retele %e cooperare intre calculatoare E ;aul 'ha0ar%, 1997F.
6erivata %in terapia co0nitiv@ co!porta!entala este tehnica iofee%ac$@ului, care
co!ina rela&area, vi"uali"area si tehnicile co0nitive. ;e corp se plasea"a sen"ori care
!asoara tensiunea !usculara, un%ele cererale, frecventa car%iaca, te!peratura corpului,
si tra%uc infor!atiile prin inre0istrare au%io sau vi%eo. ;e !asura ce pacientul ve%e
infor!atia %e pe !onitor, incepe sa@si %ea sea!a %e !o%ul in care 0an%urile, frica si
i!a0inile !entale ii influentea"a reactiile fi"ice. /onitori"an% relatia %intre !inte si
corp, poate fi folosita %elierat i!a0eria !entala pentru a !anipula frecventa car%iaca,
te!peratura corporala, un%ele 44J, alte functii ale corpului, pentru a re%uce stressul.
;rin iofee%ac$ pacientul poate ve%ea re"ultatul eforturilor sale, %ar iofee%ac$@ul
poate fi contrain%icat la persoanele cu pace@!a$er.
'erapia prin sunet, inclu"an% terapia prin !u"ica si sunetele %in natura este %e ase!enea
utila in terapia afectiunilor psihoso!atice. 6iferite sunete %eclansea"a e!otii si reactii
%iferite. In 1C9M !e%icii a!ericani %escopereau ca !u"ica poate i!unatati procesul
0an%irii si flu&ul san0vin, %ar terapia prin !u"ica a inceput in 19=0, can% a fost utili"ata
ca trata!ent %e reailitare pentru sol%ati. Intre 1950 si 19M0 terapia prin sunete s@a
%e"voltat in 4uropa, Alfre% 'o!atis si JuI -ernar%, !e%ici B*< %in (ranta pro!ovan%
terapia prin sunet au"it in casti, fiin% asta"i lar0 folosita pentru a trata afectiuni %e la
%ificultati aca%e!ice pana la an&ietate, atat la a%ult cat si la copil. >e sustine ca terapia
prin sunet este enefica in trata!entul stressului, an&ietatii, hipertensiunii arteriale,
%epresiei si autis!ului. In terapia olii Al"hei!er se folosesc incantatiile, %espre care se
spune ca a8uta la functionarea !e!oriei. 'erapia 'o!atis este pro!ovata si pentru
pacientii cu prole!e !otorii si %e coor%onare. ;acientul foloseste casti cu con%ucere
aeriana si osoasa pentru a asculta frecvente !u"icale inre0istrate, %espre care se cre%e ca
actionea"a asupra un%elor cererale. Alte for!e %e terapie prin sunet sunt cele cu
frecvente speciale sau !u"ica pentru >I6A sau oe"itate, terapia cu sunete sinteti"ate,
pentru a in%uce o stare %e transa, si a%aptarea instru!entelor vechi tietane, i!preuna cu
incantatiile sau !e%itatia.
Alte !eto%e terapeutice i!plicate in terapia psihoso!atica !o%erna sunt consilierea
%irectiva, a"ata pe e&plicatiile furni"ate pacientului, psihoterapia psiho%ina!ica si
terapia centrata pe persoana.
Relatia dintre psihologie si psihosomatica
Cu toate ca la ora actuala e&ista o 0a!a atat %e variata %e !eto%e terapeutice %estinate
terapiei psihoso!atice in culturile vestice e&ista inca o prole!a in relatia %intre
psiholo0ie si sanatatea fi"ica, proail %atorita persistentei influentei lui *ene 6escartes
E1M37F a carui filo"ofie se refera la %ualis!, o separare intre corp si !inte. ;sihanali"a a
fost pri!a care a incercat sa acopere acest 0ol prin intre!e%iul !e%icinii psihoso!atice,
spunan% ca in %iferite afectiuni e&ista anu!ite trasaturi %e personalitate. Acestea sunt insa
niste for!ulari si!plificate, fiin%ca unele afectiuni pot fi, %e e&e!plu, %e natura aler0ica,
sau infectioasa. ;sihoso!atica %atorea"a !ulte lui >i0!un% (reu%, insa terapia strate0ica
%e"voltata %e ;aul #at"laHic$ si hipno"a 4ric$soniana, pro!ovata %e /ilton 4ric$son
per!it aor%area afectiunilor functionale si psihoso!atice fara a necesita psihoterapie %e
lun0a %urata

csi%.ro
#e
search I o$i%o$i

*>> | DeHsletter

2o!e
2ealth
6ental 2ealth
-eautI
6iet
>port
>e&
(a!ilI
<ifestIle
4veni!ente
-lo0
nr 7C | 0C.2012
ve"i arhiva aonea"a@te

2o!e g 2ealth g 2epatita, uneori o oala !uta
)epatita, uneori o boala muta
tipareste | tri!ite unui prieten | tri!ite prin hG/
6in punct %e ve%ere eti!olo0ic, cuvantul hepatita vine %in
0recescul 5hepatoT care insea!na ficat si %enota o afectiune a acestui or0an vital.
2epatitele acute sunt cele care %urea"a !ai putin %e sase luni, iar %aca ficatul nu se
vin%eca in acest interval %e ti!p E!ai !ult %e 95A %in cau"e sunt viraleF, hepatita %evine
cronica. 6in pacate, foarte !ulte ca"uri %e hepatita nu sunt %epistate la ti!p pentru ca
afectiunea nu pre"inta si!pto!e in ca"ul tuturor pacientilor. Insa, can% oala afectea"a
functiile ficatului in or0anis! se schi!a co!po"itia san0elui si pro%uctia ilei. 6e
aceea, anali"ele anuale au un rol vital in !entinerea starii %e sanatate.
>e!ne si si!pto!e
2epatite acute
>i!pto!ele pentru hepatitele acute %ifera. >unt ca"uri asi!pto!atice, unele in care
trata!entul oisnuit %a roa%e si alte ca"uri, atat %e 0rave, incat este nevoie %e transplant
%e ficat. <a tineri insa, hepatitele virale sunt !ai !ult asi!pto!atice. In%ivi%ual, pot
aparea si!pto!e %upa 7, 10 "ile. -oala %urea"a intre %oua si sase sapta!ani. ;rintre
si!pto!e, se nu!ara in%ispo"itii, %ureri !usculare, fera, 0reata, vo!a, %iareee, %ureri
%e cap. In ca"urile %e hepatita acuta alte si!pto!e sunt: pier%erea profun%a a apetitului,
intolerailitatea fata %e fu!ul %e ti0ara in ran%ul fu!atorilor, urina inchisa la culoare,
ochi tuluri, in0alenirea scleroticii ochiului si a pielii, %isconfort a%o!inal. (i"ic,
si!pto!ele sunt !ini!e: in0alenirea pielii in 33A %in ca"uri si !arirea ficatului la 10A
%intre pacienti.
2epatite cronice
/ulti %intre cei care se i!olnavesc cu aceste !ala%ii ra!an asi!pto!atici sau pre"inta
%oar cateva se!ne. :er%ictul il %au re"ultatul testelor %e san0e. 6urerile a%o!inale
cau"ate %e !arirea ficatului sau splinei, acneea, tulurarile %e !enstruatie in ca"ul
fe!eilor, retentia %e lichi%e sunt principalele se!ne ale ficatului olnav.
Cau"ele hepatitei
:inovatul? :irusul hepatitei, care face rava0ii la nivel !on%ial. >a face! cunostinta Ela
!o%ul infor!al, evi%entGF cu %us!anii ficatului. In ca"ul hepatitelor virale A E5oala
!ainilor !ur%areTF si 4 virusii sunt: 52erpes si!ple&T E2>:F, CIto!e0alovirus EC/:,
ataca in special 0lan%ele salivareF, 4pstein@-arr E4-:F, fera 0alena Ese intalneste in
special in AfricaF, A%enovirus. In ca"ul infectiilor nevirale %eclansatorii sunt: to&oplas!a
Eproto"oare Z para"it care este 0a"%uit %e pisiciF, leptospira, fera ] Eintalnit in
or0anis!ul vacilor, caprelor, oilor, pisicilor, cainilorF. B alta cau"a o repre"inta to&inele:
5A!anitaT EciuperciF, tetraclorhi% %e caron. ;araceta!olul, a!o&icilina, !e%ica!entele
antituerculo"a pot i!olnavi, %e ase!enea, ficatul. Alte cau"e sunt: 0ravi%itatea, olile
!etaolice. Insa, hepatita se poate %eclansa si %e la e&cesul %e to&ine E%e alcool in
specialF, infectii puternice sau autoi!unitate Eanticorpii actionea"a i!potriva tesuturilor
si celulelor or0anis!uluiF. 2epatitele cronice E-, 6, CF pot fi %eclansate %e ciro"e iliare
pri!are, autoi!unitate, alcool, !e%ica!ente, oli ere%itare.
2epatita C Z ri%ica prole!e la ro!ani
Asociatia *o!ijklna pentru >tu%iul (icatului EA*>(F i!preuna cu >ocietatea
*o!ijklna %e Jastroenterolo0ie si 2epatolo0ieE>*J2F au initiat ca!pania pentru
infor!area populatiei %espre riscurile hepatitei C: 5Afla %e CT. Confor! Br0ani"atiei
/on%iale a >anatatii, *o!ania ocupa locul 1 in 4uropa ca nu!ar total %e ca"uri si locul
patru ca rata a !ortalitatii cau"ate %e afectiunile hepatice: ==,5 %ecese la suta %e !ii %e
locuitori. Du!ar in0ri8orator, avan% in ve%ere ca !e%ia europeana este %e 15 %ecese la
suta %e !ii %e locuitori. <a noi in tara, traiesc aproape 10A %in cele 12 !ilioane %e
persoane care se presupune ca sunt infectate cu virusul hepatitei C %in intrea0a 4uropa.
;e ter!en lun0, oala se poate co!plica: pot aparea ciro"a hepatica sau cancerul hepatic.
;entru !ai !ulte infor!atii accesati: HHH.afla%eC.ro
AtentieG 2epatita C este o afectiune infla!atorie si asi!pto!atica a ficatului, pro%usa %e
virusul hepatic C, care are ca efect %istru0erea tesutului hepatic. Aceasta oala se
!anifesta %upa 20@30 %e ani %e la infectare. B evolutie !ai rapi%a poate aparea atunci
cijkln% oala este contactata la vijklrste !ai inaintate. ;ersoanele care au pri!it
san0e sau pro%use ale san0elui inainte %e 1991, treuie sa@si faca testul pentru hepatita C.
:irusul hepatitei C E:2CF a fost i%entificat aia in 1991, iar %e atunci persoanele care
%onea"a san0e si pro%usele %e san0e sunt testate pentru aceasta afectiune. Alte cau"e
sunt: contactul %irect cu san0ele infectat Etatua8e, piercin0uri, acupuncturaF, folosirea
unor oiecte %e u" personal a altor persoane, he!o%iali"a. >e !ai poate trans!ite :2C si
pe cale se&uala sau prin a%!inistrarea %e %ro0uri in8ectaile.
'rata!ente si re!e%ii pentru hepatita
6atorita faptului ca hepatita este o oala conta0ioasa, in !o!entul in care unul %intre
!e!rii unei fa!ilii, un cole0 %e clasa sau %e irou s@a i!olnavit, sunt asolut
oli0atorii o %e"infectie a locuintei, clasei, iroului etc. si un control !e%ical al tuturor
persoanelor cu care pacientul a intrat in contact in !o% frecvent. In ceea ce priveste
pacientul, acesta treuie i"olat. In%icata este internarea in spital. ;e lan0a trata!entul
!e%ica!entos: !e%ica!ente pentru protectia si re0enerarea ficatului si !ulte vita!ine
Ein for!ele usoare, acuteF este oli0atoriu un re0i! ali!entar foarte strict in care se
i!pune evitarea 0rasi!ilor, a ciocolatei si tuturor pro%uselor care contin cacao. 6e
ase!enea, sunt inter"ise carnea %e porc, pra8elile, alcoolul, ouale, sucurile caro0a"oase,
ali!entele cu !ulti a%itivi. *e0i!ul se personali"ea"a %e catre !e%ic. >@a constatat ca se
i!olnavesc %e hepatita in special persoanele foarte oosite, stresate, cu o %ieta
neechilirata.
In perioa%a %e recuperare, pacientelor care folosesc ca !i8loace %e protectie
contraceptivele orale li se reco!an%a sa renunte la folosirea lor in favoarea
pre"ervativului, spre e&e!plu. 'oto%ata, treuie evitata a%!inistrarea prea !ultor
!e%ica!ente pentru a nu solicita foarte !ult ficatul, acest or0an fiin% si 5filtruT al
to&inelor pe lan0a alte =99 %e functii in or0anis!. A se evita folosirea !eto%elor
populare %e 5vin%ecareT a hepatitei, 0en: taierea unei vene %e su li!aG :i"ita la !e%ic
este pri!ul pas i!portant spre vin%ecare.
*e0enerarea ficatului
6in fericire, ficatul este unul %intre or0anele u!ane capaile sa re0enere"e tesutul
pier%ut. 6aca 25 A %in acesta functionea"a nor!al, acest or0an are capacitatea %e a se
re0enera in totalitate. Insa, %aca unele or0ane se i!olnavesc si ficatul este le"at. 6e
ase!enea, a%!inistrarea !e%ica!entelor m la lon0 sau a %ro0urilor afectea"a celulele
hepatice. (e!eile care folosesc contraceptive orale treuie sa ia si !e%ica!ente
hepatoprotectoare. 6e retinutG ;entru a afla %aca un contraceptiv oral este potrivit pentru
or0anis!, treuie efectuate cateva anali"e ale ficatului %upa sase luni %e la inceperea
folosirii anticonceptionalelor. /e%icul treuie consultat re0ulat pentru a tine sanatatea
su contro