Sunteți pe pagina 1din 33

Bauturile racoritoare sunt bauturi nealcoolice carbonate , reconfortante , obtinute in sirop de

zahar saturat cu boxid de carbon , la care se adauga fie sucuri din fructe , fie siropuri naturale
de fructe , fie macerate alcoolice din coji de fructe citrice sau din plante , fie esente naturale
alimentare . Pentru colorare si acidulare se folosesc coloranti si acizi alimentari ( citric si
tartic ).
Bauturile racoritoare se livreaza in butelii de sticla . Ele trebuie sa se prezinte cu aspect
limpede , gust placut , acidulate aroma placuta si caracteristica fructului sau esentei
respective.
La turnarea racoritoarelor in pahar , degajarea dioxidului de carbon din lichid trebuie sa fie
persistenta si abundenta . ticlele cu bauturi racoritoare se vor pastra in incaperi special
amenajate , ferrite de razele solare , bine igienizate , aerisite , cu temepaturi de !"#$$% . e
vor evita variatiile bruste de temperatura ( trecerea buteliilor de sticla cu racoritoare pastrate
la temperatura ridicata , peste !&$% , si introducerea acestora direct in spatii frigorifice sau in
vase cu gheata si apa ) intrucat se produce explozia sticlelor.
Bauturile racoritoare trebuie sa'si pastreze proprietetile organoleptice , coform termenului de
valabilitate precizat si atestat de furnizor.
BUTURILE RCORITOARE
Adriana Berindei
(ntr'o societate industrializat) *i ultramodern) +n care ritmul alert de via,) presupune
modificarea substan,ial) a obiceiurilor de consum, b)uturile r)coritoare *i apele minerale vin
+n +nt-mpinarea nevoilor fiziologice ale omului prin acoperirea aproape +n totalitate din aceste
surse a cantit),ii de ap) necesar) corpului uman. .mul contemporan +*i extrage tot mai
frecvent ,,seva vie,ii//, dup) cum denumea Leonaro 0a1inci apa, din aceste produse prezente
pe pia,a, apa potabila de la re,ea r)m-n-nd o alternativ) ieftin) *i tot mai pu,in utilizat). 0up)
cum este *i normal +ntr'o ,ar) care se afl) +ntr'un plin proces de dezvoltare *i modernizare,
alegerile consumatorilor se schimb) de la o zi la alta, +n func,ie de puterea de cump)rare, dar
*i de nivelul de informare *i educa,ie ' criteriu care tinde sa devin) hot)r-tor +n selec,ia
regimului alimentar. 2mportan,a oferit) alimenta,iei s)n)toase este tot mai vizibil) *i acest
lucru se reflecta +n dezvoltarea gamelor de produse naturale, reprezentate pe pia,a b)uturilor
r)coritoare de nectarurile *i sucurile naturale de fructe.
Clasificarea buturilor rcoritoare
Prin b)uturi r)coritoare se +n,eleg produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri sau
sucuri concentrate de fructe *i3sau de legume, siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice,
substan,e aromatizante (naturale sau de sinteza, +mpreun) cu apa potabil) sau apa mineral) de
mas), +ndulcitori (zah)r, glucoz), zaharin) etc.), acizi alimentari, vitamine, coloran,i
alimentari (naturali sau de sintez)), cu sau f)r) adaos de dioxid de carbon.
#.0up) con,inutul de dioxid de carbon, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4
b)uturi r)coritoare cu con,inut de dioxid de carbon (carbogazoase)5
b)uturi r)coritoare f)r) dioxid de carbon (plate).
!. 0up) natur) materiilor prime folosite, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4
b)uturi r)coritoare pe baz) de sucuri sau sucuri concentrate de fructe *i3sau de legume5
b)uturi r)coritoare pe baz) de siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice (inclusiv
b)uturile r)coritoare de tip cola)5
b)uturi r)coritoare pe baza de aroma naturale (macerate sau uleiuri) si3sau de sinteza
(aroma de migdale, de l)m-ie, de rom etc.).
6. 0up) natura +ndulcitorului folosit, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4
b)uturi r)coritoare +ndulcite cu zah)r sau cu zah)r si glucoz) (fructoza)5
b)uturi r)coritoare +ndulcite cu +ndulcitori de sintez) sau cu cantit),i reduse de zah)r
sau cu amestecul acestora (b)uturi hipocalorice).
7. 0up) natura apei folosite, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4
b)uturi r)coritoare preparate cu apa potabil)5
b)uturi r)coritoare preparate cu ap) mineral) de mas).
Buturile carbogazoase
8l)turi de produsele necarbonatate, o cota semnificativ) din pia,a b)uturilor r)coritoare
rom-ne*ti este ocupat) de categoria b)uturilor carbogazoase, produse ob,inute tot din suc
concentrat de fruct, dar reg)sit aici +ntr'un procent mai mic, al)turi de alte adaosuri
alimentare4 zaharuri, acidifian,i, coloran,i alimentari, arome, dioxid de carbon etc.
9ultitudinea aromelor de fructe 4 portocale, grapefruit, piersica, mere, fructe exotice, etc.
confer) acestor produse o mare diversitate *i un aspect atrag)tor.
:actorii cei mai importan,i care influen,eaz) consumatorii +n alegerea produselor r)coritoare
urmeaz) acela*i curs vizibil *i +n modificarea obiceiurilor de consum. 8spectul, care influen,a
decizia de cump)rare +n propor,ie de peste &$; p-n) acum, trece treptat pe planul doi *i las)
locul beneficiilor pe care produsul le poate aduce poten,ialului consumator.
(ntru'c-t rom-nii sunt mari devoratori de advertising, companiile produc)toare +*i promoveaz)
produsele +n mass media prin diverse mijloace, +ncerc-ndu'se +n paralel educarea
consumatorilor +n vederea alegerii pe baz) calit),ilor intrinseci ale produselor *i pe baza
inform)rii complete *i corecte. 8mbalajul fiec)rui sortiment trebuie s) fie inscrip,ionat
conform normativelor +n vigoare *i s) con,in) denumirea ingredientelor utilizate, diverse
men,iuni nutri,ionale, condi,ii de p)strare *i consum, termenul de valabilitate, adic) toate
informa,iile necesare consumatorului pentru luarea unei decizii.
Apa mineral
Pia,a b)uturilor r)coritoare a cunoscut o deosebit) dezvoltare dupa #<=<, iar odat) cu intrarea
>omaniei +n ?E aceasta s'a extins *i mai mult datorit) investitorilor str)ini, oferind
consumatorilor rom-ni o gam) de produse mult mai variat). 0ac) +n cazul b)uturilor
r)coritoare at-t produc)torii str)ini c-t *i cei autohtoni *i'au c-*tigat propriul renume, +n cazul
apelor minerale lucrurile sunt pu,in mai diferite, produc)torii autohtoni de,in-nd monopolul
pie,ei. 8vantajul acestora const) nu doar +n situarea lor geografic), c-t mai ales +n deosebit)
calitate a apei naturale minerale provenit) din boga,iile subterane ale ,)rii noaste. (n prezent,
importante m)rci autohtone de apa mineral) *i'au c-*tigat un renume la nivel interna,ional
datorit) calit),ii deosebite, a purit),ii *i a propriet),ilor senzoriale oferite. 8semenea
b)uturilor r)coritoare, *i apele pot fi clasificate +n mai multe categorii4 apa mineral) natural),
apa de izvor *i ap) de mas).
0eoarece toate tipurile de ape sunt prezente pe pia,), consumatorul trebuie s) +nve,e s) fac) o
distinc,ie corecta +ntre ele. pre deosebire de apa de mas), care este o simpl) ap) potabil) ce
sufer) o mul,ime de opera,iuni de tratare pentru a putea fi consumat), apa mineral) natural)
+*i are originea +ntr'un z)c)m-nt subteran, este pur) din punct de vedere microbiologic *i are o
structur) stabil) *i specific) de s)ruri minerale. %u alte cuvinte, apa mineral) natural) are un
con,inut natural nemodificat *i totodat) individualizat +n func,ie de surs). (nlocuirea apei
potabile cu apa mineral) natural) reprezint) un pas benefic pentru s)n)tatea consumatorilor
datorit) standardelor de igien) +ndeplinite de acestea *i, nu +n ultimul r-nd, datorit)
con,inutului de s)ruri minerale *i oligoelemente care au un efect pozitiv asupra s)n)t),ii.
?rm)rite *i testate cu aten,ie +n laboratoare performante, aceste produse au standarde de
calitate foarte ridicate *i +ndeplinesc to,i parametrii de siguran,) alimentar).
ucurile carbogazoase
@ Viaa modern este de neimaginat fr prezena sucurilor din comer: Coca-Cola,
Pepsi, sucuri cu zahr, sucuri light, sucuri naturale, fresh-uri, sucuri gazoase, non-
gazoase, sucuri concentrate sau la automat, la fast-food, cinema, pe strad, la serviciu
sau oriunde mergem. Dac oamenilor nu le-ar fi plcut sucurile, atunci fraza
anterioar ar fi fost asurd. Cu toate acestea, plcerea consumului de sucuri a
condus la un exces de consum, devenind o adevrat prolem de sntate
pulic.
@ !ucurile sunt une la gust, foarte u"or de consumat, iar limita p#n la care ar putea
face parte din alimentaia sntoas este u"or de dep"it. $n !tatele %nite, &umtate
din populaia general, "i '() din copiii de *+ ani consum zilnic sucuri ,-soft-
drin.s/0. Corelaiile dintre acest fapt, cre"terea mrimii sticlelor, pulicitatea "i
creterea prevalenei obezitii sunt u"or de e1plicat.
@ Caloriile din sucurile cu zahr sunt principala prolem nutriional, de"i
numeroase alte proleme de sntate apar 2n cazul unui consum mare de sucuri:
proleme dentare, digestive, deficite de vitamina 3, C, rioflavin, calciu, magneziu,
mai ales 2n conte1tul 2n care consumul de sucuri a crescut 2n detrimentul consumului
de lapte.
@ Principala categorie de sucuri din comer este reprezentat de sucurile
carbogazoase ,C!Ds 4 caronated soft drin.s, soda, pop, soda-pop0 de tipul Coca-
Cola, Pepsi, 5anta etc. $n multe state, acest tip de uturi este interzis 2n "coli.
6ustificarea oficial este apartenena la o categorie de alimente denumite alimente
cu valoare nutriional minim, alturi de guma de mestecat "i anumite
dulciuri.
@ Dac efectele zahrului "i lipsa nutrienilor din acest tip de sucuri reprezint
principala proelm, acesteia i se adaug "i proleme datorate altor componente, 2n
mod particular acidul. 7 prolem clasic este apariia cariilor dentare, favorizate
at#t de zahr c#t "i de acid, cu at#t mai mult de cominaia lor. 3lt prolem
constatat este legtura dintre consumul acestor tipuri de uturi "i scderea
densitii osoase i osteoporoz. Cele mai puternice efecte s-au constatat la
uturile tip cola, e1plicaiile posiile fiind folosirea ca acidifiant a acidului
fosforic ,fosforul influen#nd negativ metaolismul calciului0, prezena cafeinei,
sau pur "i simplu acidifierea. Dovezile "tiinifice referitoare la toi ace"ti trei factori
nu sunt, 2n prezent, foarte puternice, multe din cauzele prolemelor de metaolism
osos fiind 2n realitate datorate ansamblului alimentaiei persoanelor care
consum curent uturi carogazoase, "i mai puin unor efecte iologice invocate
,cre"terea e1creiei urinare a calciului, efectele concentratelor de fructoz etc.0. 7
e1plicaie se poate gsi, astfel, "i 2n ceea ce nu conin sucurile, poate mai mult
dec#t 2n ceea ce conin.
@ Sucurile light, inclusiv cele din categoria cola prezint acelea"i dezavanta&e, mai
puin prezena zahrului. Din acest motiv, dac persoanele aleg s consume acest tip
de uturi, ele sunt, evident, preferaile variantelor cu zahr, dar acest aspect nu
anuleaz dezavanta&ele.
@ $n 8om#nia, 2ndulcitorii din Coca-Cola light ,ciclamat de sodiu, acesulfam 9 "i
aspartam0, sunt acceptai, 2n timp ce, 2n alte ri, ciclamatul nu este acceptat.
@ Recomandarea corect privind consumul de sucuri carogazoase este ca, atunci
c#nd se prefer consumul lor, cantitatea s fie 2n anumite limite 2n care s nu afecteze
funcionarea normal a organismului, inclusiv senzaia de foame "i controlul
greutii.
8pa minerala
8pele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale,
elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. (n trecut, denumirea de apa
minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate +n scopuri
terapeutice. (n ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s'a dat dA...B
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Apele minerale din romania
8pele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale,
elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. (n trecut, denumirea de apa
minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate +n scopuri
terapeutice. (n ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s'a dat denumirea
de ape curative.
(n tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale +n jurul carora au fost amenajate
importante statiuni. 8pele minerale constituie factorii naturali de baza +n tratamentul bolilor
indicate. 8pele minerale sunt sarate'iodurate'bromurate, sarate'sufluroase si izvoare de cura
interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica,
magneziana. 8pele doro'sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare
printre care predomina metanul) sunt ape de ad-ncime cu concentratie mare, exploatate prin
sonde.
#.urse de ape minerale si importanta lor
Covora este una din cele mai bogate statiuni +n ape iodurate si bromurate din Europa.
9oret o citeaza a doua +n Europa, dupa Pechelepronne din 8lsacia cu &D! mg la mie de brom
si 7! mg la mie iod.
8pele din Covora contin p-na la 6=,6 mg la mie brom si iod p-na la 7#,= mg la mie. 8t-t
iodul c-t si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. %alciul si
magneziul pe care aceste ape +l contin +n cantitate destul de mare si anume4 calciul #&'6,6 la
mie si magneziu $,EE'#,$&g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. %aracteristica apelor
de zacam-nt este, de asemenea, prezenta amoniului. 8ceste ape nu contin hidrogen sulfurat,
sunt ape captate +n sonde, la ad-ncimi de la <$'#=D$ m. :iecare debiteaza +ntre 7$'#D$ m6 de
apa +n !7 de ore. 8pele clorurate'iodurate'bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile,
form-nd p-nze'pungi si stau straturi permeabile +n nisipuri.
8pele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr'o concentratie
mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate +n bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene
destul de abundente pe valea Fintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase,
urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. 0e aceste
depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si p-nza de apa dulce.
?n alt zacam-nt de ape minerale este Borsa ce contine izvoare cu ape minerale
carbogazoase, sau contin-nd fier, calciu, magneziu, recomandate +n tratamentul bolilor
cronice ale tubului digestiv si +n tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a
tulburarilor respiratorii.
.ras situat +n nord'estul >om-niei (Gudetul Farghita), +n depresiunea intramontana cu
acelasi nume din %arpatii .rientali, Borsec este +nconjurata de 9untii Bistritei, 9untii
%alimani, 9untii Ciurgeu si 9untii %eahlau, altitudine <$$ m.
. veche statiune (cunoscuta din #=$7), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare
de ape minerale carbo'gazoase, sau contin-nd calciu, magneziu. 8ceste ape sunt cunoscute
pentru efectul lor benefic +nca din a doua jumatate a secolului al H12'lea. Efectele terapeutice
ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. tatiunea Borsec
este recomandata +n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si
insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala
BasedoI, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive
(gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica
necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice,
metabolice si de nutritie, etc.
8v-nd +n vedere gustul placut acidulat, care'si pastreaza calitatile terapeutice, apa
minerala Borsec este +mbuteliata de 8PE92J Borsec. Kacam-ntul mineral Borsec are o apa
bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de D=E6 mg3l, precum si cu un
continut foarte redus de fier. 8pele minerale carbogazoase sunt acumulate +n calcarele
cristaline'dolomitice prinse +ntre sisturile cristaline care predomina +n zona. Prin fisurile si
golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza
solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. %ontinutul +n %.! este obtinut de apele
subterane pe tot parcursul circulatiei lor.
0ezvoltarea deosebita a industriei de +mbuteliere a Borsecului se datoreaza, +n primul
r-nd, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare +n
buteliile +n care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre
apele de prim rang din Europa.
Borsec ' apa minerala de calitate ideala, premiata +n #=E6 la L-rgul international de la
1iena cu medalia de aur +mpreuna cu titlul onorific M>egina 8pelor 9ineraleM, medalia de
argint si diploma de onoare la expozitiile organizate +n #=ED la Berlin si respectiv, Lrieste,
diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (#=E=).
Produs si +mbuteliat +n >om-nia de catre >omaNua Croup .8. Borsec, :abrica >egina
8pelor 9inerale ' Borsec.
Localitate situata +n partea central'estica a >om-niei (Gudetul Farghita), pe r-ul .lt, +n
partea sudica extrema a 0epresiunii %iucului, altitudine D&Dm, 6! Om sud de 9iercurea %iuc
(resedinta Gudetului Farghita), BaileLusnad este o cunoscuta statiune din >om-nia.
0epresiunea este delimitata de 9untii Farghitei +n partea de nord'vest si de 9asivul %iumatu
9are +n sud'est' munti vulcanici. %heile Lusnad'9alnas ale .ltului, aerul puternic ozonat,
linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Lusnad o statiune
minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei +n orice anotimp.
tatiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute +nca de la
+nceputul secolului al H2H'lea, dar inaugurata abia +n anul #=D$). tatiunea este recomandata
pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice
secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic,
hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar
(litiasa renala, inflamatii) si al unor boli +nrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).
8pa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa
si apa mezotermala, av-nd o mineralizatie totala de !.& g3l, din care gazul %.! detine #.#7 g3l.
8pa minerala carbogazoasa de Lusnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de
%.! (provenita, +n principal, din reimpregnarea +n exces a apei deferizate si filtrate, +n timpul
+mbutelierii). 0ioxidul de carbon necesar completarii celui existent +n apa este obtinut din
acelasi zacam-nt hidromineral, deoarece sonda +n exploatare produce pe l-nga apa destinata
+mbutelierii si o importanta cantitate de %.! liber ( de circa 7& tone3an ).
Kacam-ntul %asin
(n secolul trecut zacam-ntul %asin avea doua izvoare cu ape minerale ' >epat si alutaris '
situate pe cei doi afluenti de st-nga, >epat si Borviz, ai p-r-ului %asin. 8pele ambelor izvoare
erau +mbuteliate4 apa minerala medicinala la izvorul >epat si apa de masa, la izvorul alutaris.
Exploatarea apei minerale de la %asin a +nceput +n anul #=== fiind comercializata +n tara,
dar ajung-nd si peste hotare (1iena, Berlin, etc ). (n prezent, unitatea de +mbuteliere ' situata
pe afluentul Borviz si vaii %asinului are o capacitate de productie modesta de circa &$$ mii
l3an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. 8pa minerala este bicarbonatata (av-nd un
continut mare de bicarbonati, +n medie 677#.$ mg3l), slab clorurata, calcica, magneziana,
sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de E!##.< mg3l, din care %.!
retine !!E$.$ mg3l.
(n centrul >om-niei, +n judetul omonim, asezat +n depresiunea Brasovului, la poalele
vestice ale muntilor 1rancei, la o altitudine ce variaza +ntre &&$ si D$$ m, la 6# Om est fata de
municipiul f-ntu Cheorghe, se afla orasul %ovasna.
Jumeroase izvoare (+n jur de #.$$$) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina
sau contin-nd diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate +n
tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta
aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii
operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri
dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere
cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare,
nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.).
%ovasna este un important centru pentru +mbutelierea apelor minerale. Kacam-ntul
mineral %ovasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin
varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. 8pele minerale acumulate +n nisipurile
cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice av-nd o concentratie +n
saruri mai mare de #.& g3l. %ontinutul +n %.! din aceste ape minerale variaza +ntre #.$ si !.&
g3l.
?nitatea de +mbuteliere %ovasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de =.& g3l, din
care gazului %.! +i revine #.E g3l. 0ebitul pompat este de $.#& l3s. 8cest debit +i asigura
unitatii de +mbuteliere o productie de circa #.#7 mil. litri3an apa minerala carbogazoasa.
Kacam-ntul hidromineral lanic'9oldova, pe baza caruia a luat fiinta si s'a dezvoltat
statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros,
hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit +nca din anul #=$#. (n #=&! s'au
efectuat primele teste chimice, iar +n #=EE au aparut primele instalatii balneare. 0e'a lungul
timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute
la expozitiile internationale de la Paris, 1iena, :ranOfurt39ain etc. pecialistii le'au comparat
cu apele minerale de la ParlovQ 1arQ, 1ichQ, 8ix'les'Bains etc.
Botezata MPerla 9oldoveiM, lanic 9oldova asigura tratament pentru tulburari digestive
(gastrite cronice hipo' si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 6
ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon
inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu
sau fara calculi, stari postoperatorii +n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet
melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa
tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). %ura
externa cu apele minerale de la lanic 9oldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale
degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica,
traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor
endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian
menopauzal) si al altor boli.
lanic 9oldova este si o importanta statie de +mbuteliere a apei minerale. %ele doua
izvoare ce asigura +mbutelierea a 7$$'&$$ mii litri3an au fost captate prin clopote de material
inoxidabil, ancorate +n betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. 8pa minerala preluata
prin aceste clopote este deversata +n cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si
+mbuteliere).
tatiunea %alimanesti' %aciulata este indicata +n tratamentul bolilor digestive (gastrita
cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare
(dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica,
pancreatita cronica, starii postoperatorii +n bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar
(litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal R 7#S% si infectii urinare), tulburari metabolice si
nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), +n afectiuni respiratorii (bronsita,
traheobronsita cronica), +n boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale
poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post'
traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de
menopauza), boli ..>.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli
dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.
:actorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite +n
#=!E) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab
bicarbonatate, +n principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura
variabile (mineralizare +ntre $.& si ##.& gr3l5 atermale, mezotermale 7#S% si hipertermale
7<.&S%) si cu un continut de hidrogen sulfurat (F!) de E.& mg3l.
Lotodata %alimanesti' %aciulata este si un important centru de +mbuteliere a apei
minerale.%antitatea de apa +mbuteliata este +ntre &$$'D$$ l3zi.
Este de mentionat un aspect specific al apei de %aciulata4 compozitia ei chimica prezinta
pe o perioada de #$$ de ani, adica de la captarea sursei si p-na +n prezent, un echilibru
constant +n cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. ?n alt
parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al
apei distilate.
Kacam-ntul Ferculane
%ea mai veche statiune balneara din >om-nia, dat-nd din vremea romanilor, c-nd purta
numele de MLa apele sacre ale lui FerculeM (atestata documentar ca statiune +n anul #&6 a. Fr.)
este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu,
magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune at-t pentru cura interna c-t si externa. 0ate
fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (6='D$S%) c-t si gradul lor variat de
mineralizare (6#DD'E7!D mg3l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica
fara egal.
(ncep-nd cu #<7=, Ferculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de
rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale
degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si
diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului
nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate
(ginecologice, respiratorii, .>L, dermatologice, obezitate etc.).
%ontraindicatii4 LB%, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate,
hipertensiune arteriala peste #=$ mm FC, ParOinson, ulcer +n faza acuta, neoplasme, boli
psihice si toxicomanii.
9oneasa este o comuna din vestul >om-niei (Gudetul 8rad), situata pe r-ul 9oneasa, la
poalele 9asivului %odru'9oma, altitudine !<$ m, la ##$ Om nord'est de 9unicipiul 8rad.
2zvoarele de ape minerale bicarbonatate, contin-nd calciu, magneziu, sodiu, cele
oligominerale, mezotermale (!7'6!S%) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor
reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala),
diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza
usoara recenta, +n curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei,
anumite forme de semipareza si parapareza, urm-nd sfatul medicului), al bolilor ginecologice
(dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de
nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. 2nstalatii pentru bai calde +n cada cu ape minerale,
pentru electroterapie, hidroterapie si Oinetoterapie, bazine +n aer liber pentru bai reci cu ape
minerale , zone de plaja.
Kacam+ntul Lacu arat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala
hipertonica contin-nd compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului
(mineralizare E$'=7 g3l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative,
inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite,
tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita
cronica), dermatologice (psoriasis, ichthQosis, dermatita Oeratotic, neurodermatite, etc.),
endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos
periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post'
traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi),
respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.
tatiunea ofera si facilitati pentru bai calde +n ape minerale +n cazi, aplicari de namol cald,
aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai +n lac, instalatii pentru electro' si
hidroterapie, gimnastica, piscina pentru Oinetoterapie.
8mara este o comuna +n E >om-niei (judetul 2alomita), situata +n estul %-mpiei >om-ne
(+n %-mpia Baraganului), pe malul lacului 8mara. 8pa lacului 8mara (#&D ha), sarata,
contin-nd sulfati, magneziu, bicarbonati si +n cantitati mai mici bromuri, dar +n special namol
sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii +ncep-nd cu #<$$.
tatiunea este recomandata +n tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza,
artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor
ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a
disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). tatiunea dispune de facilitati pentru bai
calde +n cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul
lacului si aplicari de namol rece, bai +n lac.
Kacam-ntul Biborteni furnizeaza comertului apa minerala de Biborteni. (n prezent la cele
doua unitati de +mbuteliere (Biborteni T si TT ) se +mbuteliaza zilnic #<= mii litri de apa
minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. Bicarbonatii au o
participare +n jur de !$$$ mg3l, iar gazul %.! +n jurul aceleiasi valori ( !$$$ mg3l). 0atorita
unui continut de ioni :eUU de p-na la &'E mg3l, apa minerala este +n prealabil deferizata.
-ngeorz'Bai este statiunea care ofera spre consum apa Febe. 8pele minerale +mbuteliate
+n prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si
carbogazoase, av-nd o mineralizatie totala de =&6<.< mg3l, din care gazul %.! reprezinta
##$=.= mg3l. 8ceste ape sunt exploatate de la intervalul cuprins +ntre #6& si #&$ metri
ad-ncime. 2zvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura +mbutelierea a 6 milioane3an.
tatiunea Kizin se afla asezata pe bordura sud'estica a bazinului Prejmer ' f. Cheorghe.
2zvorul av-nd un debit de $.#E l3s (#$ mii l3zi) alimenteza unitatea de +mbuteliere care
produce &D$$ mii l3an. 8ceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare
pe baza de apa minerala. 8pa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat,
clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de !E66.& mg3l.
2mportanta 4
8pele minerale sunt valorificate +n industria de bauturi racoritoare. ?nele ape minerale au
devenit, +n ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului +n %.!, Mmaterie primaM
de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns
experimentatorii consta +n aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa +n evidenta, +n mod
surprinzator, de catre apa minerala, chiar +n conditia de numai !; zahar +n produsul finit, fata
de <'#!; c-t se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. 0ebut-nd modest la Kizin,
producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s'a extins la scara larga,
devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de +mbuteliere, ca4 Borsec, 1-lcele,
Poiana 1inului, Poiana %osnei, etc.
!. .riginea apelor minerale.
0e'a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar
numai doua teorii au fost acceptate4 originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica
sau juvenila.
%onform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale
meteoritice infiltrate +n sol si dirijate +n circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice,
unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea +n scoarta terestra la ad-ncimi
mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizition-nd, prin dizolvare,
saruri minerale si gaze libere aflate +n zonele ad-nci ale apei (de exemplu %.!).
0esi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform
careia apa minerala ar proveni din zonele foarte ad-nci ale scoartei terestre si din cele ale
mantalei superioare, +si pierde treptat sustinatorii. 8r fi vorba de apa provenita prin
deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care +nsotesc magma.
ustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa dec-t
rocile cristalizate din care provin.
(ntre cele doua concepte s'a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor
minerale au origine vadoasa si ca se pot +ncorpora +n unele zone ad-nci ale scoartei terestre
cantitati de elemente de origine juvenila.
6. Lipuri de ape minerale
8pele minerale din >om-nia prezinta o mare varietate hidrochimica. e desprind trei
tipuri predominante de ape minerale4 sarate, sulfuroase'sulfate si carbogazoase, +n cadrul lor
apar-nd, +n functie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare
(fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.)
8pele minerale carbogazoase
(ntreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele .asului, %iucului, Baraoltului si
B-rsei ' cum ar fi cele de la Jegresti'%erteze, Bixad, -ncraieni, Biborteni ' sunt acumulate
+n depozite sedimentare recente. . parte din restul zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de
la Poiana Jegrii, Poiana %osnei, Poiana 1inului, lanic'9oldova, %asin, %ovasna, 9alnas,
Poian si 1+lcele au ape acumulate +n formatiuni st-ncoase ale flisului carpatic, iar o alta parte
cum ar fi cele de la Borsec si Bilbor au ape acumulate +n calcare cristaline carstificate.
Kacamintele cu ape minerale carbogazoase aflate +n %-mpia de 1est, sunt cantonate +n
formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului si +n %uaternar,
extremitatea estica a depresiunii Panonice, extinsa pe teritoriul >om-niei.
Exploatarea zacamintelor enumerate se face +n acord cu modul de acumulare, cu
ad-ncimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale apelor minerale carbogazoase.
Lucrarile de captare sunt adaptate pentru ad-ncimile mici ale surselor (clopote de captare,
drenuri, puturi si galerii de coasta) sau pentru ad+ncimi mai mari (lucrari adecvate de foraj).
%-nd zacam-ntul este asociat rocilor st-ncoase si se manifesta la zi prin izvoare, exploatarea
lui se face prin captarea la suprafata a surselor (Borsec, Poiana %osnei, Poiana 1inului,
lanic'9oldova, %asin, %aciulata) sau prin executarea unor puturi putin ad-nci, de c-tiva
metri (arul 0ornei, %ovasna si Boholt).
8pele minerale +mbuteliate +n >om-nia pot fi denumite si ape gazoase deoarece contin
importante cantitati de gaze, reprezentate +n speciale de dioxid de carbon. %aracterul lor
cabogazos +l obtin prin +ncorporarea dioxidului de carbon +nt-lnit +n calea lor de circulatie
subterana. 2nterceptia %.! poate avea loc la ad-ncimi diferite, dar +ntotdeauna +n lungul
accidentelor tectonice care +i +nlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala p-na la
distante de zeci de Oilometri. %aracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de
natura si compozitia rocilor levigate de acestea, at-t +n miscarea lor descendenta c-t si +n cea
ascensionala. (n acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice specifice si
uneori complexe, ca4 acid'carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro'sodice, bicarbonatate
calcice, etc.
(n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste +n proportie de E$; din
mineralizatia lui totala. %-teva exemple sunt elocvente4 Poiana %osna (ED;), Kizin (E&;),
Poiana 1inului (D!;). 8pele minerale cu continut de %.! sensibil egal cu suma ionilor
(anioni si cationi) ' cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (&<;),
-ncraieni (&7.D ;), Biborteni (76;), Boholt (77;) ' au cea mai mare stabilitate chimica, au
calitati primare bune pentru +mbuteliere, suporta transportul la distante mari si %.! este
retinut de apa o perioada foarte +ndelungata. (n general, concentratia de dioxid de carbon a
apelor minerale carbogazoase din >om-nia este cuprinsa +ntre4 ##$$ mg3l ' cele de %asin si
%ovasna ' si putin peste 6$$$ mg3l ' cele de la Borsec, Buzias, 1-lcele si Bodoc. >estul
apelor minerale au concentratii +n %.! situate +ntre limitele mentionate.
8pele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie puternica si
cunosc cea mai mare rasp-ndire pe teritoriul tarii. ?nele dintre ele sunt legate genetic de
zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, +n timp ce altele
provin din spalarea masivelor de sare sau a sarurilor reziduale de apele subterane sau
superficiale.
8pele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o rasp-ndire relativ mare, fiind asociate
genetic formatiunilor gipsifere din 9iocenul %arpatilor .rientali, conglomeratelor din flisul
carpatic, conglomeratelor de v-rsta eocena din 0epresiunea Cetica si sulfurilor din rocile
metamorfozate ale %arpatilor .rientali sau celor din zacamintele de carbuni.
8pele minerale bicarbonatate
2onul F%.6' se afla +n proportie ridicata +n urmatoarele ape4 ap-nta (D.$ g3l), Bixad (&.D
g3l), 9alnas (&.7 g3l), -ngeorz'Bai si lanic'9oldova (7.$ g3l).
2onul bicarbonic nu depaseste o concentratie de # g3l, cu exceptia apelor de la Poiana
%osnei si %osnita.
2onul fier variaza +ntre limite foarte largi +ntre #.&'#.E mg3l +n apele de la Borsec si lanic'
9oldova si !!'!7 mg3l +n cele de la Poian si 1-lcele, majoritatea apelor av-nd un continut
cuprins +ntre E si #7 mg3l. Pentru +mbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea
ca poate precipita +n sticle, daun-nd calitatii comerciale ale acestor ape. Pentru +nlaturarea
acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacam-nt, +nainte de
a fi +mbuteliata.
2onul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla %asinului (D.D
mg3l), dupa care urmeaza celealte, av-nd continuturi cuprinse +ntre $.= si $.# mg3l.
8nionul iod este absent +n majoritatea apelor, mai ales +n cele destinate consumului
alimentar. (n cantitati mici este prezent +n urmatoarele ape minerale4 9alnas (6.7 mg3l),
Bodoc (#.6 mg3l), 1-lcele si Perla %asinului ($.= mg3l), t-nceni si lanic'9oldova ($.D
mg3l), Linca ($.6E mg3l) si arul 0ornei ($.# mg3l).
8pele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie av-nd'o apa de la 1-lcele
(6!$.! mg3l), urmata de apele de la toiceni (#$E mg3l), -ngeorz'Bai (##$ mg3l), Borsec si
Poian (#$E mg3l), %ovasna (D= mg3l), Boholt (DE.E mg3l), 1-rghis (&=.6 mg3l), Biborteni (&D.<
mg3l), Bodoc (7<.& mg3l), %asin (7=.& mg3l), Bixad (7D.= mg3l) si -ncraieni (7#.$ mg3l).
8pele plate
Exista un curent de g-ndire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti prin care se
afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai acelea care depasesc un anumit
grad de mineralizare si care, neconditionat trebuie sa fie si carbogazoase. Este drept ca apele
carbogazoase sunt mai cautate, adaug-nd la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi
comerciale. Lotusi, +n consum +si fac loc si apele plate, unele dintre av-nd calitati terapeutice.
8pele minerale de consum alimentar ' av-nd totodata si proprietati terapeutice' au o
mineralizatie totala sub D.$ g3l si se grupeaza +n doua categorii. 0in prima categorie fac parte
ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de & g3l4 Borsec ( &.D g3l ), Boholt
( 7.E< g3l ), arul 0ornei ( 7.E= g3l ), Poiana 1inului ( 7.E# g3l ), %ovasna ( 7.7 g3 ). 0in
categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte 4 Poiana
%osnei ( 6.7 g3l ), Buziasi (6.D g3l), -ncraieni ( 6.$ g3l ).
Bauturile racoritoare! solutii c"imice cu efecte
dezastruoase
Posted bQ acode# on mai !Dth, !$#$
%hiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor
racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. %el mai des folosit este acidul citric (E
66$) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. %olorantii folositi (E
##$ si E #$!) sunt si ei declarati toxici.
. sticla de suc carbogazos contine aproximativ #$ lingurite de zahar, !&$ de calorii (&$
cal3#$$ ml) fiind plina de coloranti, sulfite (saruri ale acidului sulfuros) si indulcitori artificiali
V printre care se numara si aspartamul.
.steroporoza, obezitatea, cariile si afectiunile cardiovasculare sint conectate in mod direct cu
bauturile carbogazoase. 2ngurgitarea cantitatii de zahar din aceste sucuri iti diminueaza
apetitul pentru alimentele sanatoase, pavind drumul deficientei nutritionale.
Este bine sa stii cum este influentat organismul de principalele componente ale unei bauturi
carbogazoase4
$ acid fosforic V poate interfera cu abilitatea organismului de asimila calciul5 acest lucru
conduce la osteoporoza si la farimitarea oaselor si a dintilor5 de asemenea, acidul fosforic
neutralizeaza acizii din stomac, affectind digestia.
$ za"ar V creste nivelul insulinei, putind conduce la hipertensiune arteriala, colesterolemie,
afectiuni cardiovasculare, diabet, cistigul in greutate si imbatrinire prematura.
$ aspartam V acesta substanta chimica este folosita drept inlocuitor al zaharului in bauturile
carbogazoase dietetice. %ercetarile au demonstrat ca exista peste <! de efecte secundare
produse de aspartam printre care se numara tumori ale creierului, malformatii, diabet,
tulburari emotionale etc. 2n momentul in care aspartamul este inmagazinat pentru perioade
mai lungi de timp, in locuri calde, el se transforma in metanol (alcool metilic) V acest alcool
genereaza produsi toxici pe masura ce este oxidat in organism.
$ cafeina (existenta in produsele de tip cola) V produce stari de agitatie, insomnii, determina
marirea presiunii singelui, ridica nivelul colesterolului in singe, influenteaza absorbtia
vitaminelor si a mineralelor etc.
Eliminarea acestor bauturi carbogazoase constituie unul dintre cele mai simple, dar utile
lucruri pe care le poti face pentru sanatatea organismului tau.
%epsi &a# ' (ero za"ar) sa*oare ma#ima
2ngrediente4 dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric si acid fosforic alimentar,
benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola.
E!##(benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca
gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o
cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la !& mg3!&$ ml)5 se mai adauga in lapte si produse
din carne, produse de brutarie si dulciuri5 prezent in multe medicamente (LQlenol,
Phenergan)5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. 8sociatia consumatorilor
din Piata %omuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in >omania5 interzis in
?8.
E66$ (acid citric)aproduce afectiuni ale cavitatii bucale(afte) si are actiune cancerigena.
e gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, mustar (sub forma de arome),
ciuperci conservate.
E 66= (acid fosforic) V produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)5
folosit si in preparatele din branza.
E <&# (aspartam) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste E$ de tipuri de boli5
cancerigen.
2ntalnit in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare5interzis in ?8. Pe
termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de
plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. :olosirea
aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii4 cefalee, insomnie, tulburari de vedere,
auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ingrasare. 2n acelasi timp, E <&# joaca un
rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si
diabetului.
%afeina a un alcaloid care in cantitati mari provoaca palpitatii, cresterea presiunii sangvine,
voma, convulsii, diaree, mictiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremuraturi ale
mainilor, spasme musculare, scaderea calcemiei.
%rigat de portocale) fara za"ar
2ngrediente4 apa, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfamP, acidifiant aacid
citric, conservant a benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E !$!), colorant a beta caroten,
antioxidant aacid ascorbic.
E <&# (aspartam), E <&$ (acetsulfam P), E 66$ (acid citric), E !## (benzoat de sodiu) V
cancerigene
8cidul benzoic (E !#$) si derivatii lui sunt cancerigeni (E!#6 V benzoat de calciu, E!#=).
Capp+) Tempo lig"t) ,rapefruit) fara za"ar
2ngrediente4 apa, suc de grapefruit minimum 7;, acidifiant acid citric, stabilizatori E 7&!
(polifosfati), E 7&&, E #7&$, indulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfamP si aspartam,
conservanti sorbat de potasiu (E !$!) si benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinina.
E66$ (acid citric), E <&# (aspartam), E <&$ (acetsulfam'O), E !## (benzoat de sodiu) V
cancerigene
E <&! (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse5
unele testari au aratat ca poate fi cancerigen5 este interzis in ?8 (din #<E$) si 8nglia din
cauza potentialului cancerigen.
E 7&& (difosfati) V in cantitati mari pot determina tulburari ale raportului calciu3fosfor in
organism
E 7&! (polifosfati) V in cantitati mari altereaza activitatea metabolica a organismului.
Coca-Cola lig"t
2ngrediente4 apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori ciclamat de sodiu,
acetsulfamP si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant
benzoat de sodiu, cafeina.
E 66$ (acid citric), E <&# (aspartam), E <&$ (acetsulfam'P),
E <&! (ciclamat), E !## (benzoat de sodiu) V cancerigene
E 66= (acid fosforic) 'produce tulburari digestive
BAUTURA RACORITOARE .ARA (A/AR
2ngrediente4 dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric3sare de lamaie si acid fosforic
alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola.
E011 2benzoatul de sodiu3 ' este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca
gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o
cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la !& mg3!&$ ml)5 se mai adauga in lapte si in
produsele din carne, in produsele de brutarie si in dulciuri5 este prezent in multe
medicamente (LQlenol, Phenergan)5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agra*eaza astmul.
8sociatia consumatorilor din Piata %omuna Europeana, impreuna cu 2nstitutul de .ncologie
din Cermania, il considera cancerigen, insa in >omania este permis5 interzis in UA.
E445 2acid citric6sare de lamaie3 V produce afectiuni ale ca*itatii bucale 2afte3 si are
actiune cancerigena.
e gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, in mustar 2sub forma de arome3)
in conser*ele de ciuperci.
E 447 2acid fosforic3 ' produce tulburari digesti*e (indigestie, voma, colici abdominale
s.a.)5 folosit si in preparatele din branza
E 891 2aspartam3 ' este un indulcitor artificial des folosit si poate fi sursa a peste :5 de
tipuri de boli5 cancerigen. 2ntalnit in guma de mestecat) in produsele za"aroase) in
bauturile racoritoare5 interzis in UA. %e termen lung) prin scaderea imunitatii,
consumul in exces de aspartam e#pune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si
intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. :olosirea aspartamului are si alte efecte
nocive asupra sanatatii4 cefalee) insomnie) tulburari de *edere) auz si memorie) oboseala)
palpitatii si predispune la ingrasare. 2n acelasi timp, E <&# joaca un rol important in
declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.
Cafeina V un alcaloid care in cantitati mari pro*oaca palpitatii) cresterea presiunii
sang*ine) *oma) con*ulsii) diaree) mictiuni frec*ente) insomnie) crampe stomacale)
tremuraturi ale mainilor) spasme musculare) scaderea calcemiei.
BAUTURA RACORITOARE .ARA (A/AR 2II3
2ngrediente4 apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori4 ciclamat de sodiu,
acesulfam'P si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric3sare de lamaie, arome naturale,
conservant benzoat de sodiu, cafeina.
E 115 2sunset +ello;3 ' intra in componenta sucurilor) dropsurilor) ing"etatei) snac<s-
urilor= in unele bauturi) medicamente) conser*e de peste) prafuri de budinca colorandu-
le in galben >apus de soare?5 cancerigen 2tumori renale35 alte efecte4 congestie nazala)
alergii) "iperacti*itate) dureri abdominale) *oma) indigestie5 interzis in @or*egia.
E ABB 2carbo#imetilceluloza3 ' produce tulburari digesti*e 2indigestie) *oma) colici
abdominale sCaC3
E 15A 2Duinoline Eello;3 V folosit in ruFuri) produse pentru par) parfumuri) o larga
gama de medicamente= colorant galben pentru ing"etate) dropsuri) prafuri de budinca5
provoaca dermatite5 interzis in Australia) UA si @or*egia.
8vantaje dezavantaje
Bauturile carbogazoase! 19 moti*e pentru a
renunta la ele
verifica-ti sanatatea
sanatate a-z
consulta medicul online
comunitate
Pagina printabila
,eneralitati
Bauturile carbogazoase sunt preferatele societatii din sec. !#, in fiecare an
consumandu'se tone de astfel de lichide. Bauturile carbogazoase sunt non'alcoolice,
fiind preparate din apa, cafeina si un agent aromatizat. Exista totusi posibilitatea ca si
in aceste bauturi sa se gaseasca suc de fructe sau alcool ' sub $.&; din volumul total
pentru ca bautura sa fie incadrata in sectorul bauturilor non'alcoolice.
0eoarece, majoritatea persoanelor nu sunt constiente de riscul impus de consumul acestor
bauturi, in cele ce urmeaza va prezentam #& efecte secundare grave.
Cuprins articol
#. Ceneralitati
!. #& motive pentru a renunta la bauturile carbogazoase
6. 8lternative sanatoase
19 moti*e pentru a renunta la bauturile carbogazoaseus
titi in ce masura bauturile carbogazoase, cofeinizate, care contin zahar sau indulcitori
artificiali, dauneaza organismuluiT >enuntarea la consumul acestor produse este poate unul
dintre cele mai eficiente lucruri pe care le puteti face pentru imbunatatirea starii generale de
sanatate.
1C @u detin proprietati nutriti*e
2n aceste bauturi nu exista componente nutritive (vitamine sau minerale), marea majoritatea
fiind preparate din apa filtrata si zaharuri rafinate.
0C Crestere in greutate si obezitate
%onsumul zilnic a 66$ ml bauturi carbogazoase se traduce prin cresterea in greutate cu &$$ g
intr'o singura luna.
Potrivit studiilor, legatura dintre cresterea in greutate si bauturile carbogazoase este atat de
stransa, incat dupa fiecare pahar consumat riscul de obezitate creste de #,D ori.
4C Giabet za"arat
0iabetul este o consecinta a cresterii in greutate si a obezitatii, deoarece produsele care
favorizeaza cresterea in greutate cresc riscul aparitiei diabetului zaharat. Bauturile
carbogazoase nu numai ca favorizeaza cresterea in greutate, dar afecteaza si capacitatea
organismului de a procesa zaharul.
AC cade densitatea osoasa) osteoporoza
Potrivit specialistilor, aciditatea din aceste bauturi scade densitatea osoasa si promoveaza
pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoza creste. Lotodata, consumul
ridicat de sodiu in randul copiilor reprezinta un factor de risc pentru calcifierea normala a
oaselor.
2n #<&$, copiii consumau 6 cani cu lapte pentru consumul unui singur pahar cu bautura
carbogazoasa5 astazi, raportul este inversat ' 6 pahare cu bauturi carbogazoase pentru fiecare
pahar cu lapte.
9C Carii dentare
Potrivit oamenilor de stiinta, bauturile carbogazoase sunt responzabile de dublarea sau
triplarea incidentei cariilor dentare, deoarece acestea ataca si dizolva smaltul dintilor. 8cidul
continut de aceste bauturi poate dizolva continutul mineral al smaltului, fapt care conduce la
aparitia sensibilitatii dintilor si, ulterior, la carii dentare.
Acidul din bauturi face mai mult rau danturii decat za"arul solid continut de
boamboaneH
BC Boli renale
%ercetatorii au demonstrat ca prin consumul unei cantitati ridicate de bauturi carbogazoase
riscul dezvoltarii litiazei renale este foarte ridicat din cauza aciditatii acestor produse si a
dezechilibrelor minerale radicale.
:C /ipertensiune arteriala
2ngestia unei cantitati ridicate de fructoza, care se gaseste in special in bauturile racoritoare,
determina cresterea presiunii sanguine.
7C %ro*oaca arsuri stomacale
Bauturile carbogazoase reprezinta principalul factor de risc in cazul arsurilor stomacale.
8C indromul metabolic
Bauturile carbogazoase reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului
metabolic ' se manifesta prin4 hipertensiune arteriala, obezitate, hipercolesterolemie si
rezistenta la insulina.
15C Afectiuni "epatice
Exista dovezi potrivit carora, consumul frecvent de bauturi racoritoare creste riscul pentru
ciroza hepatica, asemanator consumului de alcool.
11C Alte afectiuni ale sistemului digesti*
2ndiferent de compania producatoare, bauturile carbogazoase au un pF acid de !.&#, adica
aproximativ acelasi ca si otetul, dar continutul de zahar mascheaza nivelul ridicat al aciditatii.
%/-ul apei este :C
0in intregul sistem digestiv (de la gura pana la rect) numai stomacul rezista intr'un mediu
acid cu pF'ul !.$. 2nainte sa ajunga in stomac, bauturile carbogazoase trec prin celelalte
organe ale sistemului digestiv, provocand astfel un mediu anormal de acid.
8cidul fosforic din bauturile carbogazoase concureaza cu acidul clorhidric din stomac,
afectand functiile acestuia, astfel, alimentele raman nedigerate si apar probleme precum4
indigestia, gaze intestinale, balonarea.
10C Ges"idratarea
Bauturile carbogazoase au proprietati asemanatoare diureticelor, conducand la deshidratarea
organismului. %afeina este un diuretic care determina cresterea volumului de urina. Jivelul
ridicat de zahar determina retinerea apei in organism deoarece rinichii urmaresc eliminarea
excesului de zahar din sange. 8stfel, atunci cand veti consuma un pahar cu suc carbogazos
pentru a va potoli setea, veti constata ca efectul va fi tocmai contrarW
14C Continutul ridicat de cafeina
?n alt motiv care ar trebuie sa va determina sa renuntati la bauturile carbogazoase este dorinta
de a evita consumul inutil de cafeina. 0ozele ridicate de cafeina provoaca4 iritabilitate,
hipertensiune arteriala, insomnie, afectiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.
1AC To#ine - aspartamul
ubstanta toxica din bauturile carbogazoase este un indulcitor artificial numit aspartam.
8spartamul este produs din 6 substante chimice4 acid aspartic, fenilalanina si metanol. %u
toate ca are peste <! efecte secundare, aspartamul este frecvent adaugat in compozitia
produselor alimentare deoarece este de !$$ ori mai dulce decat zaharul normal.
19C %osibile leziuni celulare
Potrivit ultimelor studii, bauturile carbogazoase provoaca deteriorari grave ale celulelor5
conservantul E!## (benzoat de sodiu) continut de aceste bauturi are capacitatea de a distruge
parti vitale ale 80J'ului.
Prezeantare celor ! produse cap 6
%epsi
0e la XiOipedia, enciclopedia liber)
alt la4 Javigare, c)utare
%epsi este o b)utura r)coritoare carbogazoas) care este produs) *i +mbuteliat) de compania
Pepsi%o. Este v-ndut) +n magazine, restaurante *i automate. B)utura a fost produs) pentru
prima data +n anii #=<$ de c)tre farmacistul %aleb Bradham +n JeI Bern, %arolina de Jord.
Pepsi %ola a fost +nregistrat) ca marc) comercial) pe #D iunie #<$6. 8u fost mai multe
variante de Pepsi produse de'a lungul timpului, printre care4 0iet Pepsi, %rQstal Pepsi, Pepsi
LIist, Pepsi 9ax, Pepsi amba, Pepsi Blue, Pepsi Cold, Pepsi Folidaz pice, Pepsi Gazz,
Pepsi H (v-ndut +n :inlanda *i Brazilia), Pepsi Jext (v-ndut +n Gaponia *i %oreea de ud) *i
Pepsi 2ce %ucumber (v-ndut +n Gaponia +ncep-nd cu data de #! iunie !$$E)
Cuprins
AascundeB
# 2storie
o #.# 8dev)rata Poveste4 Pepsi vs %oca'%ola
! Primul +nceput
%epsi
Logo oficial
%ategorie %roduse alimentare
Tip B)utur) r)coritoare
%roprietar Pepsi%o
Comercializare #<$6Vprezent
6 8l doilea +nceput
7 chimbarea conceptului
& Parada starurilor
D Leg)turi externe
ImodificJ Istorie
%re*tere *i popularitate (n timpul 9arii %rize Economice, Pepsi a dob-ndit popularitate dup)
introducerea sitclei de #$ uncii (aproximativ !=6,7<grame). 1-ndut) ini,ial cu #$ cen,i,
v-nzarile erau scazute, dar c-nd pre,ul a fost redus la doar & cen,i, v-nzarile au crescut
vertiginos. %u sticle de #! uncii (aprox. 67$,!$ grame) +n loc de D uncii (aprox. #E$,#$ grame)
c-t aveau sticlele %oca %ola, Pepsi a schimbat diferen,a de pre,, av-nd *i un spot publicitar
radiofonic +ncuraj-nd compararea pre,urilor. (n #<6D, pepsi a v-ndut &$$ milioanede sticle, iar
+n perioada #<6D'#<6=, Pepsi *i'a dublat veniturile. uccesul Pepsi sub Cuth a survenit +n
timp ce afacerea Loft %andQ *ov)ia.
(n #<7$ brandul a f)cut istorie c-nd primul jingle de publicitate a fost difuzat la nivel na,ional.
Gingle'ul era YJicOel JicOelZ, o reclama pentru Pepsi %ola care se referea la pre,ul Pepsi.
%-ntecul YJicOel JicOelZ a devenit un hit *i a fost +nregistrat +n && de limbi.
(n #<D& 0onald 9. Pendall, pre*edintele *i directorul executiv al Pepsi'%ola a fondat
Pepsi%o, 2nc. Produsele majore ale noii companii erau Pepsi'%ola %ompanQ V Pepsi'%ola
(ap)rute +n #=<=), Pepsi 0iet (#<D7) *i 9ountain 0eI (introdus de Lip %orporation +n #<7=).
(n #<=& Pepsi%o a devenit cea mai mare companie din industria b)uturilor r)coritoare.
Produsele Pepsi'%ola sunt disponibile +n aproape #&$ de tari *i teritorii din +ntreaga lume. 0e'
a lungul timpului, Pepsi s'a bucurat de sprijinul unor c-nt)re,i ca Lionel >ichie *i Lina Lurner
*i actori precum 9ichael G. :ox.
(n #<=D Pepsi%o a achzi,ionat E?P 2nternational.
(n !$$! brandul Pepsi a dorit sa dezvolte o alta imagine. BeQonce PnoIles s'a al)turat
familiei Pepsi *i a realizat doua reclame noi pentru Lv, radio *i reclame pe internet. (n !$$6,
Pepsi%o a creat Pepsi%o 2nternational. 8facerea a unit toate unit),ile produc)toare de
snacOsuri, b)uturi *i m-ncare, acest efort fiind menit sa conduc) spre o cre*tere mai accelerata
*i sa +mbun)t),easc) profitabilitatea din +ntreaga lume. 9ai mult dec-t at-t, marca Pepsi'%ola
a s)rb)torit #$$ de ani.
(n >om-nia, Pepsi a fost prima dat) introdus) +n #<DD *i continu) s) aib) o vizibilitate a
brandului extrem de puternica (Y%-nd spui Pepsi, toata lumea +n,elege despre ce vorbe*tiZ),
relevanta (Y.rice ai face, bea PepsiZ) *i stimata (YPepsi +*i merita pozi,ia de lider pe pia,aZ).
0e la na*terea Pepsi, cu mai mult de un secol +nainte, compania si'a p)strat reputa,ia pentru
reclamele inovatoare *i creative. 0e la faimoasa reclama YJicOel, JicOelZ din #<6< la efectele
vizuale spectaculoase din seriile YCladiatorulZ, Pepsi a fost mereu sinonimul creativit),ii
avangardiste.
Pu,ini oameni *tiu ca Pepsi are o lunga istorie de promovare a brandurilor proprii cu ajutorul
celebrit),ilor, ceea ce compania a f)cut, cu succes, chiar din #<!!. 0up) imaginile rocO ale lui
PinO, BeQonce *i BritneQ +n YCladiatorul PepsiZ, c)pitanul de fotbal a na,ionalei 8ngliei,
0avid BecOham a intrat +n arena intr'o reclama all'star. +n aceasta versiune, BecOham conduce
linia de arti*ti, gladiatori fotbali*ti precum >oberto %arlos, >onaldinho, 0iego de %uhna,
Lorres, Lotti, >aul, >icardo *i 1an der 1aart.
(n !$$& Pepsi :ootball s'a eviden,iat cu o noua reclama, YurfZ, av-ndu'i +n centru pe 0avid
BecOham, LhierrQ FenrQ, >oberto %arlos, >aul Conzales, >onaldinho, :ernando Lorres *i
>afael 1an 0er 1aart. (n !$$D, Pepsi a venit cu o noua reclama L1 V YPepsifestZ, cu aceea*i
echipa de fotbal ca +n YCladiatoriiZ, dar i'au mai ad)ugat pe %respo, Futh, Lampard *i Jesta.
%elebra %hristina 8guilera a devenit, de asemenea, imaginea Pepsi 9usic +n !$$D. Custul
piritului L-n)r este comunicat prin intermediul tuturor ini,iativelor *i activit),ilor Pepsi,
introduc-nd ideea de tinere,e, creativitate, modernitate, descoperire *i putere, toate fiind
+nt-lnite +n propozi,ia Y0are for 9oreZ ((ndr)zne*te mai mult).
[modific] Adevrata Poveste: Pepsi vs Coca-Cola
%oca'%ola a fost +ntotdeauna o companie tradi,ionala, care a pus foarte mare pre, pe vechile
valori familiale promovate +n micile ora*e din tatele ?nite ale 8mericii. :ormula acestei
b)uturi are numele de cod 9erchandise Ex *i a r)mas aceea*i +nc) din anul #==D p)zita sub
cele mai +nalte norme de securitate.
. cu totul alta imagine a promovat compania rivala4 tinerii *i nelini*titii de la Pepsi. 8ce*tia
si'au propus sa devin) brandul celor tineri *i la moda. 8u p)truns pe pia,a la sf-r*itul anilor
/D$ *i cu toate ca intrarea lor s'a f)cut cu mare tam'tam, la sf-r*itul anilor /E$ la o sticla de
Pepsi se vindeau doua de %ola.
(n #<ED Pepsi a lansat o +ndr)znea,) *i foarte bine g-ndita campanie numit)4 [ Lhe Pepsi
%hallenge \. +n printurile acestei campanii erau ale*i ni*te oamenii care erau rugato sa fac un
bl-nd test intre cele doua b)uturi4 Pepsi *i %ola. >eluat de mai multe ori acest test a dovedit ca
oamenii care au fost testa,i au preferat gustul Pepsi pentru ca era mai dulce dec-t tradi,ionalul
%ola. %ampania a avut un mare efect asupra v-nz)rilor companiei Pepsi astfel +nc-t +n anii /=$
se f)cea din ce +n ce mai mult un transfer de consumatori de la %oca'%ola la Pepsi. .
problem) destul de serioas) pentru conducerea %oca'%ola, >oberto Coizueta, care +n
condi,iile actuale era for,at sa g)seasc) o solu,ie rapida *i eficient). 8stfel, cei de la
departamentul de >]0 au g)sit o noua formul) care, la teste, a demonstrat c) ar fi preferabil)
celei existente pe pia,).
%ompania a investit 7 milioane de dolari +n cercet)ri de pia,). 8ceste cercet)ri au durat 6 ani
*i au ar)tat ca dintre'un e*antion de !$$.$$$ de oamenii mai mult de jum)tate preferau gustul
cel nou +n locul celui vechi. Pepsi *i'a continuat ascensiunea atribuind *i o imagine, un simbol
campaniei lor. . imagine care sa le dea str)lucire *i pe care au g)sit'o +n persoana celebrului
c-nt)re, 9ichael GacOson, aflat +n plina ascensiune la vreme respectiva. Energia lui de care
d)dea dovada +n concerte deborda tinere,e *i inspira succes. 8*a c)4 Pepsi pe l-ng) faptul c)
d)duser) lovitura cu noul gust, acum mai erau *i sus,inu,i de regele pop.
8nul #<=& a fost unul dramatic de'a dreptul pentru %oca'%ola, de la care toat) lumea a*tepta
o reac,ie care s) surprind). 0e*i pe pia,a mondial), %oca'%ola se afla +nc) +n fruntea
clasamentului, +n tatele ?nite +ncepea s) piard) tot mai mult teren +n fata celor de la Pepsi.
8cesta a fost momentul +n care >oberto Coizueta a decis sa lanseze [ Joua %oca'%ola \.
1echile sticle au fost retrase de pe pia,a *i formula b)uturii a fost astfel +nlocuita +n mod
oficial dup) <& de ani de existenta pe pia,a. %onducerea de la Pepsi au v)zut aceasta decizie
ca o situa,ie de panica +n interiorul %oca'%ola. *i intr'adev)r nu a avut nici pe jum)tate
succesul scontat. %ei 7 milioane de dolari cheltui,i pe cercetarea de pia,a au fost o investi,ie
total neinspirat). 9ai mult dec-t at-t, nostalgici au +nfiin,at o asocia,ie a vechilor consumatori
care protestau +mpotriva faptului ca b)utura lor preferat) a fost scoasa de pe pia,a. ^i'a atras +n
jur de <$$$ de membri. 8u existat cazuri c-nd colec,ionarii de sticle de vin f)ceau rost pe sub
mana de vechile sticle de %oca'%ola pe care le vindeau la un pre, premium. 0up) dou) luni
de la lansare, compania a +nceput s) primeasc) +n jur de #&$$ de reclama,ii pe zi din cauza
noului gust de cola. tatistica a confirmat +nc) o dat) faptul c) decizia celor de la %oca'%ola a
fost un gest total neinspirat, av-nd +n vedere c) E$; dintre consumatori nu agreau noua %ola,
iar =$; criticau aspru decizia schimb)rii. .pinia public) a +nvins +ntr'un final *i Coizueta a
luat decizia s) reintroduc) binecunoscutul gust de %ola pe pia,a sub denumirea4 [%lassic
%oOe\. %ompania a pierdut o mul,ime de clien,i loiali, +n timp ce Pepsi a c-*tigat un segment
de pia,a de peste &;.
Pentru prima data +n istorie Pepsi a avut c-*tig de cauza +n fa,a liderului pe pia,a de soft drinO
*i ofensiva continua, av-nd +n vedere noua campanie Pepsi.
ImodificJ %rimul Knceput
(n #=<=, un farmacist din JeI Bern, %arolina de Jord, %aleb Bradham, se g-ndeste sa
redenumeasc) b)utura r)coritoare carbogazoas) pe care o servea +n farmacia sa _Brad`s
0rinOZ. Joul nume, Pepsi %ola este utilizat pentru prima data pe != august. (n #<$!, %aleb
depune o cerere de +nregistrare pentru noua b)utura la ? Patent .ffice. >)mas credincios
profesiei sale de baza, el +si f)cea reclama b)uturii eviden,iind caractersticile curative ale
acesteiaT 8juta digestia *i te +nvioreaz)W (n #<$&, primul logo al companiei este +nlocuit, pe
m)sura ce compania se dezvolta. 8par primele francize la %harlotte *i 0urnham. 0ar noul
logo nu avea sa dureze dec-t un an, deoarece +n #<$D el este schimbat cu unul care sa ilustreze
mai bine noul slogan4 _Lhe original Pure :ood 0rinOZ . Jum)rul fabricilor de +mbuteliere a
ajuns la #&, v-nz)rile de Pepsi'%ola +nsum-nd aproape 7$,$$$ de galoane. (n #<$< are loc
debutul a ceea ce avea sa devin) o tradi,ie a reclamelor Pepsi4 prima implicare a unei
celebrit),i +n promovarea b)uturii r)coritoare. Primul, dintr'o serie ce avea sa'i cuprind) apoi
pe 9ichael GacOson, haNuile .`Jeal, BillQ %ristall, %indQ %raIford, haOira sau BritneQ
pears a fost pilotul de curse BarneQ .ldfield. El avea sa apar) +ntr'un print cu tema
_0elicioasa *i s)n)toas)Z, ce avea s) marcheze urm)toarele doua decenii. (n #<!$, sloganul
Pepsi a devenit _Bea Pepsi, b)utura care te satisfaceWZ. 0in p)cate +ns), %aleb Bradham a
+nceput sa fac) specula,ii cu pre,ul zah)rului. %rez-nd c) pre,urile vor creste, el a cump)rat
cantit),i uria*e, numai c) p-n) la sf-r*itul anului pre,ul a sc)zut la o zecime (de la !D de cen,i
la numai ! cen,i). 8stfel c), +n #<!6 compania Pepsi %ola este declarat) falit) *i bunurile sale
v-ndute companiei %raven Folding.
ImodificJ Al doilea Knceput
>oQ %. 9egarel, un broOer de pe Xall treet cump)r) marca *i fabricile de la %raven Folding
*i, cu +ng)duin,a lui %aleb, +nfiin,eaz) +n #<67 Pepsi %ola %orporation. Joua companie +ncepe
cu o politica agresiv) de pre,, v-nz-nd sticla de #! uncii cu cinci cen,i, adic) pre,ul cerut de
concurenta pentru sticla de D uncii. (n #<6<, diferen,a de pre, era promovata pre, +n
personajele unei benzi animate Pepsi ] Pete, sub sloganul _0e doua ori mai mult pentru
acela*i pre,Z ' LIice as much for a nicOel . 8nul urm)tor, Pepsi intra +n istoria publicit),ii cu
primul jingle publicitar4 _Pepsi'%ola hits the spot3LIelve full ounces that`s a lot3LIice as
much for a nicOel, too3Pepsi'%ola is the drinO for QouTZ JicOel, JicOel a devenit un hit, fiind
tradus +n nu mai put +n de &D de ,)ri. Pre*edintele companiei, Xalter 9acO adopta sticla de #!
uncii standardizat) cu sigla Pepsi maronie, cu noul logo cu literele mai rotunjite embosat)
direct pe sticla. Pepsi va sponsoriza un concurs na,ional de eseuri care, +n final, va duce la
angajarea lui 8llen 9cPellar *i a lui Geanette 9aund, printre primii angaja,i afro'americani
+ntr'o pozi,ie superioara +ntr'o mare corpora,ie.
Pentru sprijinirea eforturilor de r)zboi americane, Pepsi schimba culorile capacelor, adopt-nd
astfel culorile care acum sunt tradi,ionale4 alb, ro*u *i albastru. 0e asemenea, a +nfiintat o
cantina +n Limes Nuare care a func,ionat pe toat) perioada r)zboiului, ajut-nd milioane de
persoane s) ia leg)tura cu solda,ii americani afla,i +n zonele de conflict. (n #<76, strategia
publicitara se modifica pu,in, insist-nd pe beneficiile Pepsi4 _9ai mult *i mai bunWZ ' Bigger
drinO, better tasteW La finele r)zboiului, zah)rul devenise un produs foarte greu de g)sit, de
aceea, pre*edintele Pepsi ia decizia de a achizi,iona o planta,ie de trestie de zah)r +n %uba,
decizie ce avea sa se dovedeasc) extrem de profitabila. Lot +n aceasta perioada, Pepsi +ncepe
sa se extind) +n 8merica Latina. (n #<7= sediul corpora,iei se muta din Long 2sland %itQ, JeI
aorO, +n mijlocul 9anhattan'ului. 8nul urm)tor, un nou slogan este ad)ugat campaniei _0e
doua ori mai mult4 0e sa accepti mai putin, c-nd Pepsi e cel mai bunZ. Lot atunci, fostul
ecretar de tat pentru %omer,, >on BroIn a devenit primul afro'american care a ap)rut +ntr'
o reclama comerciala difuzata la nivel na,ional.
ImodificJ c"imbarea conceptului
(n #<&#, Pre*edinte *i %E. al Pepsi devine 8lfred J. teel, iar so,ia sa, actri,a Goan %raIford
devine promotoare a imaginii Pepsi. Lot teel este cel care schimba ideea campaniei, pun-nd
acum accentul pe experien,a oferit) de Pepsi, mai degrab) dec-t pe avantajul de natura
economica. 8stfel, vechiul slogan _0e doua ori mai multZ devine acum _9ai multa energie
+ntr'o uncieZ ' 9ore bounce to the ounce . 0up) euforia de dup) terminarea r)zboiului,
americanii au devenit mai con*tien,i de problemele de nutri,ie *i mai aten,i cu caloriile. 8stfel
ca Pepsi r)spunde consumatorilor lans-nd varianta Light. Joul slogan4 _>acoreste'te usorWZ '
Lhe Light refreshmentW
P-n) la jum)tatea deceniului sase Pepsi ajunsese sa posede aproape #&$ de fabrici de
+mbuteliere +n D# de tari. (n #<&=, are loc o noua repozi,ionare. %onsiderat) o b)utur) ieftin)
datorit) pozi,ion)rii +ndelungate ca brand _economicZ, Pepsi dore*te cu tema _(mprietene*te'
te cu PepsiZ . . noua sticla cu un design nou este lansat). (n #<D#, FarveQ %. >ussell se
angajeaz) la Pepsi'%ola, devenind primul afro'american vice'pre*edinte al unei mari
corpora,ii. 8re loc o noua repozi,ionare a Pepsi +n cadrul consumatorilor, cu tema _Pepsi este
pentru cei care g-ndesc tinere*teZ . Joua tema define*te tinere,ea mai degrab) ca o stare a
mintii dec-t din punct de vedere cronologic. (n #<D! are loc reproiectarea capacelor cu noul
logo, al *aselea din istoria Pepsi *i lansarea campaniei _Pepsi CenerationZ . 8nul urm)tor,
Pepsi intra +nc) o data +n istoria publicitarii prin identificarea unui produs nu prin calit),ile
sale, ci prin stilul de via,) al consumatorilor.
?n nou produs, 0iet Pepsi apare +n #<D7, iar +n anul urm)tor are loc prima extindere +n afara
zonei clasice de activitate, b)uturile r)coritoare. Pepsi%ola se une*te cu :ritto'LaQ din 0allas,
Lexas, form-nd Pepsi%o. 2nc. 9ountain 0eI ' o companie regionala achizi,ionata de Pepsi V
lanseaz) prima sa campanie, _aa'hoo 9ountain 0eI ' Le g-dil) pe din)untruZ . (n #<DD
apare prima campanie independenta pentru 0iet Pepsi, _CirlXatchersZ , care elogiaz)
beneficiile b)uturii r)coritoare cu pu,ine calorii. %um studiile de pia,a au indicat superioritatea
gustului Pepsi c-nd este rece, se lanseaz) o noua campanie care tine cont de acest lucru,
integr-ndu'se +ns) +n ideile de baza ale campaniilor precedente, care eviden,iau c) Pepsi este
alegerea celor tineri. (n #<D< se introduce noul slogan4 T8i mult de tr)it, iar Pepsi mult de
d)ruitW 8nul urm)tor, +n #<E$, Pepsi +*i muta din nou cartierul general din JeI aorO +n
Purchase, J.a. Joul sediu este o cl)dire construita de unul dintre cei mai proeminen,i
arhitec,i americani, EdIard 0urell (#<$='#<E=). (n #<E!, se semneaz) un acord +ntre Pepsi *i
?> pentru producerea Pepsi %ola +n lag)rul comunist. Prima fabrica se deschide +n #<E7.
(n #<E6, are loc o noua schimbare a logo'ului, a *aptea din istorie. 8nul #<E& aduce nout),i
importante. 8pare primul Pepsi cu gust de l)m-ie *i sticla de plastic de doi litri. >eclama din
#<ED _PuppiesZ, ce descrie +nt-lnirea unui copila* mic de tot cu ni*te pui de c),elu* chiar mai
mici dec-t el, devine una clasica.
ImodificJ %arada starurilor
8nii `=$ sunt marca,i de apari,ia unor noi produse, sucurile cu fructe, 9andar +n .range lices
devenind b)utura carbogazoas) cea mai apreciata +n ?8. (n #<=& are loc lansarea noului
slogan, _8legerea noii genera,iiZ , av-ndu'l ca purt)tor de imagine pe 9ichael GacOson. %ele
doua spoturi ale campaniei au fost declarate _cele mai a*teptate spoturiZ din cadrul calupului
publicitar . (n acela*i an, o parada a starurilor se perind) prin spoturile publicitare Pepsi4
Lionel >ichie, Lina Lurner sau Cloria Estefan. 0e asemenea, apar glorii sportive ca Goe
9ontana sau 0an 9arino, actorii Leri Carr *i BillQ %rQstal, precum *i 9ichael G. :ox care
apare +ntr'un alt spot intrat +n arhiva clasica a publicita,ii, _8partamentul #$CZ. (n #<=D, Pepsi
achizi,ioneaz) E?p, iar 9ountain 0eI devine al *aselea cel mai v-ndut brand de b)utura
r)coritoare. 0up) o absenta de !E de ani, Pepsi se re+ntoarce +n Limes Nare +n #<=E cu un
bilboard uria* ce proclama Pepsi ca fiind _8legerea 8mericiiZ.
(n #<=< Pepsi introduce o noua aroma, Pepsi cu aroma de Kmeura. (n #<<# celebrul
supermodel %indQ %raIford apare +ntr'o serie de reclame care au intrat +n istorie, introduc-nd
un nou logo *i o noua atitudine. (n #<<&, Pepsi colaboreaz) cu tarbucOs, celebru lan, de
cafenele, *i lanseaz) 9azagran, o b)utura carbogazoas) din cafea. (n #<<D, cu Pepsi Xorld,
Pepsi%o +*i stabile*te o prezenta excep,ionala pe internet, devenind unul dintre cele mai
vizitate *i copiate site'uri.
(n #<<=, o noua modificare este adusa logo'ului preg)tindu'l pentru aniversarea centenarului,
o ceremonie la care au participat Ceorge si Barbara Bush, 9argaret Lhatcher, Xalter
%ronOite, >aQ %harles, Pool and the Cang *i >olling tones. ?ltimul venit +n galeria Pepsi
este Pepsi Blue, creat de c)tre *i pentru adolescen,i. B)utura albastra avea sa fie marea
surpriza care +nt)re*te spiritul t-n)r al uneia dintre cele mai mari branduri din lume. (%. B.)
urs)4 http433en.IiOipedia.org3IiOi3Pepsi http433III.pepsi.com Jot)4 Este o traducere a
variantei +n limba englez). 0ac) exist) diferene,e semnificative fa,) de textul original, v) rog
s) le corecta,i
Eticheta
Ce este eticheta?
Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respectiv si care sunt
de regula inscrise pe ambalaj si care ofera consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului
cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele si adresa producatorului etc.
Este foarte important ca sa i se ofere consumatorului aceste informatii, deoarece, numai in urma
cunoasterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotarare: sa cumpere sau
sa nu cumpere acel aliment, si sa il aleaga pe acel produs care corespunde cu exigentele sau pofta lui
de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul sa cheltuim banii dupa propriul plac.
Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care contine
elementele de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la acesta.
Cuprins
Care este scopul etichetarii alimentelor?
Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea
alimentelor din HG 7! din "##$ modificata prin HG #%& din "###!
scopul etichetarii alimentelor este de a furniza consumatorilor
toate informatiile necesare' verifica(ile si usor de comparat'
pentru ca acestia sa poata efectua in cunostinta de cauza o
ale)ere corecta' ale)and acel produs care corespunde cel mai
(ine cu nevoia lor' cu e*i)enta lor' cu posi(ilitatea lor
financiara' sau cu interesul lor de moment.
"e asemenea, eticheta trebuie sa informeze consumatorii
asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi.
Astfel, normele de etichetare a alimentelor vin in sprijinul literei
b! din Art 3 al +,G, -"."##- ordonanta#cadru privind protectia
consumatorilor! completata si modificata prin +,G, %.-/// care
defineste, in cadrul drepturilor de baza ale consumatorilor, dreptul
de a fi informat inainte de a cumpara: $de a fi informati complet,
corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si
serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu
acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor%$
Acest lucru este cu atat mai important cu cat am constatat ca un
numar mare de producatori de alimente nu cunosc care este scopul
etichetarii alimentelor, confundand consumatorii cu organele de control. Exemplu concret: cascavalul
trebuie sa specifice pe eticheta continutul minim de grasime din totalul de substanta uscata. Exista pe
piata romaneasca sortimente de cascaval care indica aceasta informatie sub forma: &' min. ()* din
+.,., in loc sa mentioneze &rasime min. ()* din substanta uscata. +e pare ca acesti producatori,
considera ca este suficient ca informatia sa fie trecuta pe eticheta, dar le este indiferent daca
consumatorul, cel caruia ii este destinat produsul, intelege sau nu. Consumatorul nu este expert in
controlul alimentelor si nici nu este nevoie sa fie expert. -nformatia inscriptionata trebuie sa fie de asa
natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. "e altfel, legislatia interzice notarile prin
codificare.
"aca aceasta este atitudinea producatorilor catre consumatori, A.C 'omania sugereaza
consumatorilor sa aiba aceeasi atitudine: sa ramana indiferenti fata de alimentele ale caror producatori
sunt la randul lor indiferenti daca consumatorii cunosc sau nu caracteristicile alimentelor respective.
/n plus, ii sfatuim pe consumatori sa fie foarte atenti la ceea ce cumpara, sa analizeze etichetele
inainte de a cumpara si sa faca o alegere care sa corespunda cel mai bine cu interesul lor. 0reptul de
a ale)e este unul din cele ) drepturi fundamentale ale consumatorilor, drept care a fost castigat in
urma cu 00 ani. /i rugam pe consumatori sa nu isi bata joc de acest drept.
Cuprins
Ce informatii tre(uie sa contina eticheta?
/n continuare va vom prezenta informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor si
vom detalia cateva dintre aceste elemente:
- 0enumirea produsului
- 1umele si adresa producatorului' a importatorului sau a distri(uitorului inre)istrat in
2omania
- 0ata de e*pirare
- Cantitatea neta
- Conditiile de depozitare si de folosire 3daca este cazul4
- 5ocul de ori)ine 3daca este cazul4
- Concentratia alcoolica pentru (auturile la care aceasta este mai mare de "'-6
- 5ista in)redientelor folosite
- Cantitatea in)redientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte 3daca este cazul7
e*ista si e*ceptii4
- 8nstructiunile de utilizare
- 9entiunile suplimentare pe )rupe de produse
"e remarcat ca mentiunile 0, 3, ( si 1 se inscriu in acelasi camp vizual. +unt exceptate alimentele
a caror ambalaje sau recipiente nu au nici una dintre fete mai mare de 02 cmp.
' 0enumirea produsului # se refera la natura, genul, sortul si starea alimentului. Citind denumirea
produsului, consumatorul isi face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de
produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate in atmosfera protectoare, pui
congelat, bautura racoritoare carbogazoasa, bautura racoritoare cu indulcitori.
"e mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr#un colt al
ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel
marca al produsului.
.entru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria
consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru
interzis prin prevederile legale.
Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea
produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. "e exemplu, iaurt se
numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici tulpinile de fermentare a laptelui!.
Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt
reprezinta un iaurt tratat ,34 sterilizare totala la 052 grade Celsius # ,ltra 3igh 4emperature! si care
nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural.
Atentie, asadar, la ce cumparati6
"e asemenea, in ,niunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care contine cel putin 72*
grasime animala din substanta uscata.
.e piata romaneasca se comercializeaza, de asemenea, produse care poarta denumiri de produse
traditionale sau care pretind ca sunt fabricate conform metodelor traditionale, dar de fapt, nu sunt.
.rodusele care contin indulcitori artificiali, precum C8clamate, +accharin sau Aspartam se afla sub
semnul obligatiei de a include mentiunea cu indulcitori alaturi de denumirea produsului. Exista pe piata
romaneasca produse care nu satisfac aceasta cerinta: se mentioneaza fara zahar, se mentioneaza,
de asemenea, numele indulcitorilor, insa nu se mentioneaza nicaieri pe eticheta ca aceste substante
sunt indulcitori. Consumatorul obisnuit nu cunoaste ce sunt aceste substante.
"enumirea produsului trebuie sa includa 9 sa fie insotita sau sa faca referiri la:
# informatii descriptive si, daca este necesar, de informatii referitoare la utilizare.
# starea fizica a alimentului sau la tratamentele specifice la care acesta a fost supus refrigerare,
congelare, afumare etc!
# mentiunea $tratat prin ionizare$ sau $tratat cu radiatii ionizante$ daca este cazul.
mentiunea $ambalat in atmosfera protectoare$ daca s#a utilizat pentru conservare un gaz avizat
sanitar.
Alte cerinte:
# :arca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumirea produsului.
# 4ermenii $mod$, $tip$, $gen$ nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica.
Alte observatii:
# "enumirea iaurtului tratat ,34 trebuie sa fie suficient de clara pentru a $permite cumparatorului sa
cunoasca natura produsului si sa il deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat$.
# .rodusul nu poate include in denumirea sa mentiunea $fabricat dupa metode traditionale$ daca nu
indeplineste aceasta conditie.
# 0ata de e*pirare # pentru data de expirare se folosesc 5 termeni:
a! termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din
carne, si care reprezinta data limita de consum. "upa aceasta data producatorul nu mai garanteaza
sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare, si,
b! data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie,
conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de
comercializare. .rodusele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi
comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico#chimice si pe cele gustative
dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc!.
4ermenul de valabilitate se compune din formularea clara a zilei, lunii si anului in aceasta ordine,
folosind sistemul ;;LLAA! si intr#o forma necodificata. "ata este precedata de mentiunea clara
$Expira la data de%$. "upa caz, se poate indica doar ziua si luna sau ziua, luna si anul.
"ata de durabilitate minimala se marcheaza in aceeasi formula. "ata este precedata de mentiunea
clara $A se consuma de preferinta inainte de 9 pana la sfarsitul%$. +e pot mentiona doar ziua si luna,
luna si anul sau doar anul, in functie de durabilitate.
/n ambele situatii, mentiunile cu privire la indicarea datei sunt urmate de conditiile de pastrare si
conservare, daca este cazul.
Am vrea sa atragem din nou atentia pe aceasta cale consumatorilor sa citeasca pe eticheta de fiecare
data cand cumpara un produs, data de expirare, deoarece consumul unui aliment alterat nu justifica
ulterioarele consecinte.
A.C 'omania condamna faptul ca adesea data de expirare nu poate fi citita si inteleasa deoarece
cifrele sunt sterse sau nu se intelege daca data inscriptionata se refera la data de expirare sau la cea
de fabricare. A.C va contacta firmele producatoare si spera ca aceasta problema sa se rezolve. "e
asemenea, rugam consumatorii sa nu riste cumparand produse a caror data de expirare nu poate fi
in<eleasa.
Alimentele scutite de indicarea datei durabilitatii minimale4
0. =ructele si legumele proaspete inclusiv tuberculii de cartof! neprocesate. Aceasta exceptie nu
se aplica si semintelor de germinatie.
5. >auturile continand 02* sau mai mult in volume alcool.
3. .ainea, produsele de panificatie, patiserie si cofetarie care se consuma in 5( ore.
(. ?tetul de fermentatie.
). +area de bucatarie, cu exceptia celei iodate.
@. ;aharul si mierea de albine.
1. .rodusele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat.
7. &uma de mestecat.
A. .ortiile individuale de inghetata nepreambalata.
02. Binuri, vinuri spumoase, spumante, licoroase, aromatizate si produse similare obtinute din
fructe, altele decat strugurii.
00. >auturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si bauturi alcoolice in recipiente mai
mari de ) litri, destinate consumului colectiv.
- Cantitatea neta
/nscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa,
pentru celelalte produse. +e utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau Cilogramul.
.entru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete:
# Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu usurinta din exteriorul
produsuluiD in caz contrar, se indica numarul pe eticheta.
# Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa.
# Alimentele care sunt vandute la numar sau sunt vandute in prezenta cumparatorului.
# Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de ) grame sau ) mililitri. +unt exceptate
condimentele si plantele aromatice.
# 5otul
4oate alimentele trebuie sa poarte o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte.
Alimentele a caror eticheta specifica si ziua in data de durabilitate minimala sau termenul de
valabilitate, alaturi de alte cazuri similare, sunt exceptate de la indicarea lotului.
# 5ista in)redientelor # toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea
descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de
asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor.
Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte coloranti,
conservanti, stabilizatori, indulcitori etc! urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. "e
exemplu: acidifiant: acid citric sau E332.
Aditivii alimentari ce trebuie specificati sunt: acidifiantii, agentii de afanare, de ingrosare, de glazurare,
de umezire, de intarire, de incarcare, amelioratorii de faina, amidonul modificat, antiaglomerantii,
antioxidantii, antispumantii, colorantii, conservantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, gelifiantii,
gazele de expandare, indulcitorii, potentiatorii de aroma, sarurile de topire, stabilizatorii.
Exista nenumarate exemple de alimente pe piata care nu mentioneaza aditivii, ci doar categoria de
aditivi. 'ugam consumatorii sa fie atenti si sa nu mai cumpere aceste produse.
Alimentele scutite de specificarea ingredientelor sunt urmatoarele:
0. Apele carbogazoase, a caror denumire face sa apara aceasta caracteristica.
5. =ructele si legumele proaspete inclusiv tuberculii de cartof! neprocesate.
3. ?tetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr#un singur produs de baza si care nu a
suferit adaugarea nici unui alt ingredient.
(. >ranza, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari
de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii, sau de sare in
cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita.
). .rodusele constituite dintr#un singur ingredient, daca denumirea acestuia este identica cu cea
a ingredientului si permite identificarea clara a naturii ingredientului.
# Cantitatea din anumite in)rediente accentuate la etichetare # pentru a fi mai atragatoare,
producatorii accentueaza prin desene sau texte anumite ingrediente vitamine, proteine, minerale,
fructe!.
Legislatia obliga specificarea cantitatii, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la
etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor. aromele, cum ar fi
condimentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea este nu este relevanta!
"in pacate, numai o parte din produse satisfac aceasta prevedere.
# 9entiunile suplimentare pe )rupe de produse # Ba informam ca exista mentiuni suplimentare de
etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le
consideram a fi foarte importante la alegerea produsului:
Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic
-aurtul si smantana # procentul de grasime
>ranzeturile # procentul de grasime raportat la substanta uscata si procedeul de tratament
termic
,ntul # procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare
:argarina # tipul de margarina dupa procentul de grasime. /n cazul in care contine mai mult de
2,)* sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata.
.entru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse
trebuie specificata originea acestora vegetala sau animala!, iar pentru cele hidrogenate,
mentiunea hidrogenat 9 hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele.
Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu.
.entru produsele din carne # trebuie mentionate, printre altele, specia de animal exista insa si
exceptii! si tratamentele utilizate.
.entru produsele din oua # consumatorul trebuie sa cunoasca continutul in ou raportat la
produsul finit, exprimat in procente si temperatura de pastrare.
.entru produsele din ciocolata # trebuie sa cunoastem procentul de cacao substanta uscata,
din greutatea totala.
.entru bauturile alcoolice # sunt absolut interzise mentiunile precum: reconfortant, energizant,
tonic, fortifiant etc.
La otet # trebuie sa cunoastem cantitatea de acid exprimata in grame acid acetic la litru.
Alimentele congelate # trebuie sa poarte mentiunile $.rodus congelat$ si $A nu se recongela
dupa decongelare$.
.rodusele care contin indulcitori artificiali, precum aspartam, c8clamate, saccharin # trebuie sa
poarte mentiunea $cu indulcitori$, iar aceasta mentiune trebuie sa insoteasca denumirea
produsului.
/n cazul in care se adauga aspartam # mentiunea contine fenilalanina este obligatorie. "in
pacate, nici aceasta prevedere nu este de multe ori respectata. Aceasta mentiune este
necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la fenilalanina carora le provoaca daune
serioase sistemului nervos central.
Alimentele pentru sugari si pentru copiii de varsta mica 0#3ani! # trebuie sa poarte o mentiune
speciala in acest sens.
Atunci cand un ingredient contine gluten, denumirile $amidon$, respectiv $amidon modificat$,
se completeaza prin indicarea originii acestuia. Aceasta mentiune este necesara deoarece
exista persoane cu intoleranta la gluten.
Cuprins
Care tre(uie sa fie caracteristicile )enerale ale mentiunilor de pe eticheta?
-nformatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de
catre oricine. :entiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in
mod vizibil. =ac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de
comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacCs,
croissant, pop#corn etc. /n plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin
alte indicatii sau desene. /nscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari stersaturi,
inlocuiri sau adaugari! care pot induce in eroare consumatorul. +e interzice reetichetarea alimentelor.
8nformatiile inscrise pe eticheta nu tre(uie sa induca in eroare consumatorii la
achizitionarea produselor, in privinta:
a! caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii,
originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie.
b! atribuirii de proprietati pe care produsele nu le poseda.
c! sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au
aceste caracteristici. Atentie6 +ub incidenta acestei litere intra si mentiunea $=ara colesterol$ inscrisa
pe produse de origine exclusiv vegetala, colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine
animala!.
+uplimentar, elementele de etichetare nu tre(uie sa faca referire la proprietati medicale,
precum, $ajuta la reducerea riscului de %$, $ajuta la intarirea sanatatii$, $ajuta la intarirea sistemului
circulator %$, $este un aliment sanatos%$ etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor
destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in
prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale.
'estrictiile de inducere in eroare si cele referitoare la proprietati medicale se aplica, de
asemenea, si la prezentarea alimentelor forma, aspectul, ambalarea, materialul de ambalare utilizat,
felul in care sunt aranjate si mediul in care sunt expuse produsele!, precum si in publicitatea acestora.
Cuprins
Care sunt actele normative care re)lementeaza etichetarea a alimentelor?
Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt reprezentate, in
principal, de H,G, 7!."##$ modificata si completata prin H,G, #%&."###.
4rebuie, de asemenea, mentionat ca pe langa acestea, :inisterul Agriculturii, Alimenta<iei si
.adurilor impreuna cu :inisterul +anatatii si =amiliei au elaborat in ultimul timp ordine comune,
specifice pentru anumite alimente legislatia orizontala!. .e langa reglementarea modului de fabricare,
a naturii, a continutului, a transportului acestora etc., ordinele cuprind si norme de etichetare
suplimentare specifice. /n continuare puteti gasi lista acestor ordine comune specifice anumitor grupe
de alimente elaborate de :inisterul Agriculturii si Alimentatiei .ublice :AA.! si :inisterul +anatatii si
=amiliei :+=!:
# ?rdin comun al :AA. 01, :+= 5(2 9 5222 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea (auturilor alcoolice
distilate destinate comercializarii..
# ?rdin comun al :AA. 050, :+= 375 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, fabricarea si etichetarea )emurilor din fructe' :eleului' marmeladei si piureului de
castane indulcit.
# ?rdin comun al :AA. 055, :+= 5A7 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii.
# ?rdin comun al :AA. 053, :+= 37( 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si ale anumitor produse
similare.
# ?rdin comun al :AA. 05(, :+= 5A1 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, originea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman.
# ?rdin comun al :AA. 05@, :+= 325 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul si etichetarea extractelor de cafea si cicoare.
# ?rdin comun al :AA. 051, :+= 320 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, procedeele de fabricatie, calitatea si etichetarea lactoproteinelor # cazeine si cazeinati #
destinate consumului uman.
# ?rdin comun al :AA. 057, :+= 322 9 5220 privind aprobarea Eormelor cu privire la natura,
continutul, fabricarea, compozitia si etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau
integral deshidratat, destinat consumului uman.
+peram ca prin initiativa &uvernului de a elaborare actele normative specifice anumitor grupe de
produse legislatia orizontala! sa se creeze un mediu prielnic pentru desfasurarea activitatii de
productie.
+e impune o mai mare implicare a autoritatilor in informarea si sprijinirea producatorilor si oferirea
unei mai mari accesibilitati la sursele legislative.
"e asemenea, trebuie mentionat faptul ca &uvernul 'omaniei a elaborat un proiect de 3otarare
de &uvern pentru completarea si modificarea normelor privind etichetarea alimentelor. .entru mai
multe detalii a se vedea FFF.maa#ue.ro.
Cuprins
;faturi finale
.entru final, dorim sa recomandam consumatorilor sa cumpere numai acele produse alimentare
care corespund cu exigentele lor, cu nevoile lor, cu interesele lor si care le ofera toate informatiile
despre produs. Eumai detinand toata informatia se poate face o alegere corecta.
'ugam consumatorii sa nu mai cumpere produsele care nu satisfac prevederile legale ale
etichetarii alimentelor. Eumai astfel pot fi eliminate de pe piata aceste produse.
A.C 'omania va continua sa informeze consumatorii si producatorii de alimente asupra acestei
probleme si sa coopereze cu ?.C >ucuresti pana la solutionarea problemei, mai ales, ca in urma unui
sondaj de opinie realizat recent, am constatat ca bucurestenii doresc sa cunoasca mai multe detalii
despre alimente pentru a sti sa isi administreze mai bine banii, cum ar fi: daca produsul este natural
sau nu, daca s#au administrat hormoni de crestere sau antibiotice, daca este sau nu un produs
modificat genetic.