CUPRINS

ARGUMENT ………………………………………………………pag.

CAPITOLUL I …………………………………………………………... pag.

ANALIZA SWOT- PREZENTARE TEORETICA

CAPITOLUL II …………………………………………………..............pag.
ANALIZA SWOT A FIRMEI
2.1. Prezentarea firmei ….…………………………………………..pag.
2.2. Analiza SWOT a companiei …….……………..…. pag.

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………….... pag.

1
 ARGUMENT

În economia modernă, firmele reprezintă „forţa motrică” a progresului, a

dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de supravieţuire al societăţii.
Studiind firmele, evidenţiem polarizarea acestora în două categorii: unele care
obţin succese apreciabile, prosperă şi se dezvoltă constant, iar altele care se luptă cu
greu pentru supravieţuire sau înregistrează performanţe economico-financiare
modeste.
Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri), a
determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii
firmei (afacerii).
Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte
materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale, în consolidarea poziţiei
ei pe piaţă şi anume prin elaborarea, implementarea şi controlul strategiei firmei în
vederea realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv.
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei
defineşte misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării
misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile
punerii în operă a acesteia.
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea
obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care
materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză şi
evaluare a mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi
a situaţiei firmei, a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu.
Managementului strategic îi este specifică, în esenţă, analiza continuă, pe de o
parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din
cadrul acestuia iar pe de altă parte,a situaţiei interne a firmei pentru a evalua
capacitatea ei de a face faţă schimbărilor.
Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în
continuare, este analiza SWOT.
Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei
şi a atractivităţii acesteia, analiza competiţiei, autoanaliza firmei şi a forţei ei
competitive, managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora,
implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei.
Metodele de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi eventualilor
investitori pentru a-şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară.
Ca viitor tehnician in activităţi de comert, mi-am propus prin lucrarea de faţă,
intitulată „Analiza SWOT a firmei ”, sa prezint câteva dintre aspectele esenţiale
ale acesteia, considerând utilizarea unui asemenea instrument ajuta la analiza oricarei
firme.

2
 Lucrarea este structurată pe doua capitole.
În primul capitol, „Analiza SWOT- prezentare teoretica ”, am prezentat analiza
SWOT din punct de vedere teoretic. Am incercat sa prezint aspectele teoretice cele
mai importante, care ne vor ajuta atunci cand dorim sa realizam o nalaiza SWOT
completa si reala.
Oferta firmei trebuie sa fie perceputa de clienti ca fiind cea mai atractiva, cea
mai credibila, cea mai diferita prin raportare la oferta concurentilor.
Pentru a defini punctele tari si punctele slabe ale propriei oferte putem apela la
analiza SWOT.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe,
Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities”
(Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi
reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul
acestuia asupra activităţii firmei.
În capitolul al II-lea al lucrării, „analiza Swot a firmei ”, am prezentat firma
Coca Cola, incercand sa prezint aspectele cele mai importante ale acesteia in vederea
realizarii unei analize SWOT.
Coca-Cola Romania face parte din The Coca-Cola Company, cea mai mare
companie producătoare de băuturi răcoritoare din lume, cel mai mare producător,
distribuitor şi comercializant de băuturi ne-alcolice şi siropuri din lume, şi una dintre
cele mai mari corporaţii din SUA. Compania este cunoscută în special datorită
produsului ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton în 1886.
Compania controlează 52,5% din piaţa chineză de sucuri carbogazoase şi 12% din
piaţa de sucuri de fructe (martie 2009).
Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola,
Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizantă Burn şi apa
minerală Dorna.
Produsul s-a născut în Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, ca un accident
farmaceutic: dr. J. Pembertori ratează un sirop medicinal, dar îl converteşte în băutura
răcoritoare combinându-l cu sifon, şi îl vinde la pahar. Noului sirop i-a fost adăugat
apă carbonată pentru a produce o băutură care a devenit dintr-o dată “deliciosă şi
răcoritoare”, un slogan care continuă să se audă şi astăzi oriunde se savurează Coca-
Cola. Considerând că cei “doi C vor arăta bine în reclame” Frank Robinson, partenerul
şi contabilul doctorului Pemberton, au sugerat numele mărcii care a rămas
neschimbată până în prezent.
Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere
oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar
o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare
zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile
adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod
cat mai eficient.

3
 CAPITOLUL I
ANALIZA SWOT- PREZENTARE TEORETICA

Oferta firmei trebuie sa fie perceputa de clienti ca fiind cea mai atractiva, cea
mai credibila, cea mai diferita prin raportare la oferta concurentilor.
Pentru a defini punctele tari si punctele slabe ale propriei oferte putem apela la
analiza SWOT.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe,
Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities”
(Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi
reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul
acestuia asupra activităţii firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care
aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi
concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Altfel prezentat, punctele
forte, reprezintă activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele
concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un
nivel de performanţe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă
activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente
sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă.
„Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel
spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi
reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor
apărute.
„Oportunităţi” există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se
stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza
unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetare-dezvoltare, adică a unor
inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru
producţia şi comercializarea de bunuri si servicii.
„Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte
cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă,
capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea
performanţelor ei economico-financiare.
Ca şi în cazul oportunităţilor, „ameninţări” de diverse naturi şi cauze pândesc
permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi
reconsidere planurile strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul.
Mai mult, atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri
adecvate ea poate fi transformată în oportunitate.

4
 Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme
care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru
evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. Este recomandabil ca problemele
urmărite în ceea ce priveşte punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice,
să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative pentru
evaluarea judiciozităţii acestora şi, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt
prezentate în continuare, ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei
analize, dar pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice firmei în
cauză.

Probleme de urmărit în analiza firmei:

A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale:
- suficienţa resurselor financiare disponibile;
- existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile:
- managerial;
- organizatoric;
- cercetare-dezvoltare;
- calităţii produselor şi/sau serviciilor;
- pregătirii personalului,
- costurilor;
- comercial, etc.
- posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care conferă
firmei avantaj competitiv;
- posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau
tehnologiilor;
- deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;
- posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;
- existenţa unei imagini favorabile despre firmă;
- posibilitatea de a practica economia de scară;
- existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică;
- viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau
extern,
- calitatea culturii de întreprindere
B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:
- inexistenţa unei direcţii strategice clare;
- lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;
- existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competenţei manageriale;
- deteriorarea continuă a poziţiei competitive;

5
 - erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;
- vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;
- reducerea ponderii pe piaţă;
- existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);
- menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg
sau prea îngust);
- atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de
perspectivă.
Probleme de urmărit la analiza mediului:
A. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:
- creşterea rapidă a pieţei;
- posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;
- existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe
noi;
- existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;
- posibilităţi de integrare verticală;
-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;
-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
B. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:
- adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact
nefavorabil;
- intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau
internaţional;
- schimbări demografice nefavorabile;
- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
- creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;
- intrarea unor noi competitori pe piaţă;
- cererea crescândă pentru produse de substituţie;
- presiunea crescândă a concurenţei;
- puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;
- vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri.
Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau, pentru
adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor
funcţionale din cadrul firmei: marketing, vânzări şi distribuţie, cercetare- dezvoltare,
producţie, financiar şi personal - relaţii de muncă.
Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui
diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale,
pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior, conturându-se perspectivele
de evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective.

6
 Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o cercetare
complexă a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce
caracterizează activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele
slabe, oportunităţile, ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera, se
formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de
valorificare a celor pozitive.
Coca-Cola este prezentă pe piaţa din România prin intermediul a două firme,
respectiv Coca-Cola România, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deţine mărcile şi produce concentratele, şi îmbuteliatorul Coca-Cola
HBC România, care produce, distribuie şi vinde produsele. Compania deţine în
România, fabrici în Bucureşti, Ploieşti, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Vatra Dornei.

7
 CAPITOLUL II
ANALIZA SWOT A FIRMEI COCA COLA

2.1 PREZENTAREA FIRMEI

Coca-Cola este prezentă pe piaţa din România prin intermediul a două firme,
respectiv Coca-Cola România, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deţine mărcile şi produce concentratele, şi îmbuteliatorul Coca-Cola
HBC România, care produce, distribuie şi vinde produsele. Compania deţine în
România, fabrici în Bucureşti, Ploieşti, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Vatra Dornei.
Coca-Cola Romania face parte din The Coca-Cola Company, cea mai mare
companie producătoare de băuturi răcoritoare din lume, cel mai mare producător,
distribuitor şi comercializant de băuturi ne-alcolice şi siropuri din lume, şi una dintre
cele mai mari corporaţii din SUA. Compania este cunoscută în special datorită
produsului ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton în 1886.
Compania controlează 52,5% din piaţa chineză de sucuri carbogazoase şi 12% din
piaţa de sucuri de fructe (martie 2009).
Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola,
Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizantă Burn şi apa
minerală Dorna.
Scurt istoric Coca-Cola
Produsul s-a născut în Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, ca un accident
farmaceutic: dr. J. Pembertori ratează un sirop medicinal, dar îl converteşte în băutura
răcoritoare combinându-l cu sifon, şi îl vinde la pahar. Noului sirop i-a fost adăugat
apă carbonată pentru a produce o băutură care a devenit dintr-o dată “deliciosă şi
răcoritoare”, un slogan care continuă să se audă şi astăzi oriunde se savurează Coca-
Cola. Considerând că cei “doi C vor arăta bine în reclame” Frank Robinson, partenerul
şi contabilul doctorului Pemberton, au sugerat numele mărcii care a rămas
neschimbată până în prezent.
Primul anunţ publicitar pentru Coca-Cola a apărut în The Atlanta Jurnal.
Aceasta invita cetăţenii însetaţi să încerce “noua şi populara băutura carbonată”.
Marca înregistrată “Coca-Cola”, folosită pe piaţă din anul 1886, a fost
înregistrată la Biroul de Invenţii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893
(înregistrarea a fost reânoită periodic).
Expansiunea internaţionala a firmei Coca-Cola a început în 1900 când
Charles Howard Candler, fiul cel mare al fondatorului Companiei, a luat cu el un
borcan de sirop într-o vacanţă în Anglia. A urmat o comandă modestă la Atlanta, de
cinci galoane de sirop.
În acelaşi an, Coca - Cola a ajuns în Cuba şi Puerto Rico şi nu a durat mult pană
să înceapă distribuţia pe plan internaţional a siropului. În primii ani ai secolului trecut
s-au construit fabrici de imbuteliat Coca-Cola în Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine

8
şi Guam. În 1920 a început imbutelierea într-o fabrica din Franţa, primul imbuteliator
de Coca-Cola de pe continentul european.
În 1982 a fost lansată în întrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta
spiritul pozitiv al anilor ’80 şi pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. “Can’t
Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 în timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a
condus spre anii ’90 şi spre introducerea în 1993 a campaniei “Always Coca-Cola”.
Misiunea companiei Coca-Cola
Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere
oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar
o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare
zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile
adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod
cat mai eficient.
Misiunea companiei Coca-Cola mai poate fi redată întocmai cu cuvintele lor:
“Noi , oamenii companiei Coca-Cola, ne angajăm :
 Să devenim partenerii clienţilor noştri;
 Să ne răsplătim acţionarii ;
 Şi să imbogăţim vieţile comunităţilor noastre locale.
 SA „ RACORIM „ LUMEA....in corp, minte si spirit;
 SA INSPIRAM MOMENTE DE OPTIMISM ......prin marcile si
prin actiunile noastre;
 SA CREAM VALOARE SI DIFERENTIERE.....oriunde ne
angajam în actiune” .
In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere
calitate consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .
Coca-Cola inseamna prietenie, solidaritate, optimism, prosperitate, inovatie.
Sigla, slogan, moto, imn
Sigla este simplă, scrisă de mână şi este prezentă în afară de
etichetă se află reprezentată în relief pe sticlă. Din ianuarie 2005 se află incripţionată
şi pe fundul sticlei.
De-a lungul anilor sloganurile Coca-Cola s-au schimbat transformându-se dintr-
o „O bautura delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru
afectiunile nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancolii” într-o băutură răcoritoare
îndrăgită de toată lumea.
Unele sloganuri folosite au fost „Setea nu cunoaste anotimp”-1922, „Pauza
care te invigoreaza”-1929, „COCA-COLA face ce lucrurile bune sa fie si mai bune”-
1956, „Semnul bunului gust”-1957, „Gustul racoritor si inviorator”-1958, „Te
invioreaza cu adevarat”-1959, iar în 2009 ca să se adapteze la criză au schimbat

9
sloganul cu unul nou « Fericire la sticla « .Înainte de 2009, cel mai recent slogan era
« Enjoy the Coke Side of Life”.
Motto-ul ales de compania Coca-Cola este “Sete de viaţă“.

Obiectivele companiei
Compania Coca-Cola îşi propune ca:
 sa reduca emisiile de CO2 ale unitatilor sale de productie cu 20%, pana in
2011.
 sa produca 2 miliarde de sticle pana la finalul anului 2010 reciclabile
100% PlantBottle.
 să crească câştigurilor pe acţiune între 12 si 14 procente si o crestere a
volumului de vanzari de aproximativ 9 procente în următorul an.
 sa fie cea mai respectata companie din lume „ Racorind” lumea – in
fiecare zi, fiind cu adevarat o companie globala, conducand afacerea modest, dar cu
incredere in noi.

Strategiile utilizate

La nivelul României, strategia de dezvoltare a pieţii a fost concretizată în

creşterea vânzărilor, a numărului punctelor de desfacere şi a numărului de clienţi.
Evoluţia portofoliului de produse a urmat modelul sistemului. Atent la semnele pieţii,
managementul a decis diversificarea concentrică prin adăugarea unor produse cu
specific zonal şi, din 2002, a unor ape minerale. Ponderea băuturilor necarbonate a
crescut, ca şi cea a apelor minerale, atât pe piaţă, cât şi în portofoliul sistemului.
Deşi nu concurează pa baza costurilor, sistemul Coca-Cola face eforturi clare
pentru îmbunătăţirea performanţelor în domeniu. Aceasta se înscrie într-o strategie mai
largă care vizează conservarea mediului natural prin economisirea unor tipuri de
resurse prin îmbunatăţirea consumurilor asociate ambalajelor, ca şi a consumurilor
energetice.
Sistemul Coca-Cola în România anunţă finalizarea investiţiei de 17 milioane de
euro în noua linie aseptică de imbuteliere din cadrul fabricii Coca-Coca HBC din
Timişoara, prin care băuturile răcoritoare pasteurizate se îmbuteliază în mediu aseptic
şi fără conservanţi.
Linia de îmbuteliere este în fază de testare, în această perioadă specialiştii
punând la punct ultimele detalii privind funcţionarea echipamentelor la parametri
optimi.Prin această investiţie urmăreşte aplicarea unei strategii de dezvoltare a
produsului şi de creştere a pieţei.
Noua linie de îmbuteliere utilizează soluţii tehnologice de vârf ce oferă atât
siguranţa necesară pentru produse, cât şi eficienţa şi în final, productivitatea ridicata a
întregului proces.

10
 Dintre mărcile din portofoliul companiei, Nestea şi mărci din gama Cappy, vor
fi îmbuteliate prin acest proces tehnologic de ultima oră, în ambalaje PET de 0,5 si 1,5
litri.
Datorită aplicării cu succes a strategiei de integrare orizontală şi de
dezvoltare a pieţii si produsului, în prezent portofoliul de produse al sistemului
Coca-Cola în România include băuturi carbonate şi de tip juice, ceaiuri, băuturi
energizante şi ape minerale, din portofoliu numărând peste 145 de tipuri de băuturi
carbonate şi 240 de tipuri de băuturi necarbonate.
Practic competiţia are, în acest moment, trei mari jucători :
 Coca-cola HBC, pentru sistemul Coca-Cola;
 Quadrant Amroq Beverages, pentru PepsiCo;
 European Drinks.
Totuşi o mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. .
Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu
momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola,
numita si “cola cafeinizata”.
Cu toate că Pepsi a încercat să câştige piaţa dând produsul la acelaşi preţ dar în
cantitate dublă, Vânzările produselor Coca-Cola nu au scăzut foarte mult fiind
totdeauna cu un pas în faţă.
Coca-Cola România a început în anul 2005 să aplice o strategie de promovare
prin “împingere”, prin lansarea unei noi campanii publicitare pentru Coca-Cola
“Viaţa are gust” şi o campanie pentru Sprite. În ceea ce priveşte noua temă Coca-Cola
– “Viaţa are gust” – aceasta nu schimbă cu nimic proprietăţile mărcii, ci aduce o
nouă filosofie. Viaţa de zi cu zi e plină de întâmplări de care ne amintim întotdeauna
cu plăcere. Este vorba de acele întâmplări care te fac să simţi că trăieşti, să te bucuri,
care îţi schimbă într-o clipă starea de spirit. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a
exprima esenţa conceptului Viaţa are gust, care ţine de emoţie, de spirit, de ce să nu
compui un cântec.

Gama de produse
Coca-Cola. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola.
Lider mondial in domeniul bauturilor racoritoare carbogazoase.
Baututa racoritoare cu gust unic, distinctiv, potrivita pentru orice ocazie.
Coca-Cola Light. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola si
continut caloric scazut (1 calorie/portie).Se adreseaza celor care considera
important sa aiba grija de ei fara a compromite placerea de a trai.Bautura nu
contine zahar ci indulcitor modern, perfect tolerat de organism (aspartam).
Sprite. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust de lamaie.
Are un gust proaspat, distinctiv, contine arome naturale si vitamina C.

11
 Este bautura numarul 1 in lume la categoria aroma de lamaie.
Sprite este asociat de catre consumatori cu un stil de viata activ si se adreseaza
adolescentilor si tinerilor.
Fanta. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust de fructe.
Bautura contine suc natural de fructesi este disponibila in cinci arome: portocale,
lamaie, soc, visina, strugure.Se adreseaza tinerilor care doresc sa se distreze
impreuna cu prietenii.Este cea mai bine vinduta bautura racoritoare carbonatata cu
aroma de fructe din lume.
Cappy. Bautura racoritoare necarbonatata cu suc natural de portocale /
ananas / grapefruit alb/ piersica / kiwi si lamaie/ pepene rosu si galben
Caracterizata de un gust natural de fructe proaspete, savoare deosebita.
Dorna. Apa minerala carbogazoasa
Izvorul Alb. Apa minerala plata
Energizant Burn
Schewepps Tonic Water, Schewepps Bitter Lemon

Istoria sticlei Coca- Cola

Industria de imbuteliere a bauturilor nealcoolice din Statele Unite ale Americii,

asa cum o cunoastem noi astazi, si-a inceput activitatea aproximativ acum doua secole.
Inceputurile pot fi localizate in prima decada a secolului 19. Dosarele arata ca in anul
1807 apa minerala sau ?bautura carbonatata efervescenta? a fost pentru prima data
comercializata in Statele Unite ale Americii.
John Riley, in cartea sa, Istoria Industriei Americane de Bauturi Racoritoare
(Asociatia Americana de Bauturi Racoritoare, fosta ABCB, Washington, D.C. 1958)
are urmatoarele cuvinte de spus (pagina 48):
"Vanzarea comerciala de apa minerala a inceput in aceasta tara in anii 1806-
1807. Informatiile disponibile nu stabilesc cu certitudine cine a fost primul, dar nu
exista indoiala asupra faptului ca atat Benjamin Silliman din New Haven si Joseph
Hawkins din Philadelphia s-au ocupat de acest lucru mai tarziu, in acel an. Silliman a
fost cel care a imbuteliat sticla de apa minerala in 1806, insa acesta nu a emis nici o
pretentie referitoare la aceasta activitate ca fiind o speculatie comerciala, pana in anul
1807. Iar recunoasterea ca prim intreprinzator a fost atribuita de multi lui Hawkins din
Philadelphia, iar pretentia acestuia de a fi introdus pentru prima data apele carbonatate
artificiale pentru consumatorul american, fiind, de asemenea, demna de amintit."
Evident ca urmatorul pas a fost cel al imbutelierii aromelor carbonatate. Printre
apele minerale aromate, lamaia a fost prima favorita. Ceea ce pare destul de vizibil
este faptul ca aromele citrice s-au adaptat mai bine la aromarea apelor minerale
imbuteliate in prima perioada a anilor 1800. In special lamaia a fost utilizata de
timpuriu si a predominat in domeniul bauturilor imbuteliate pana la introducerea
pentru prima data a bauturii gazoase cu ghimbir. Problemele legate de fermentatie si

12
alterare pentru un produs pastrat pentru orice perioada de timp, precum si lipsa de
inalta tehnologie, cu siguranta ca justifica absenta generala a altor arome de fructe in
comertul cu bauturi imbuteliate din acei ani.
Fiind un element comun in sticle, bautura gazoasa cu ghimbir a fost, cu
siguranta, principalul produs al multor fabrici de imbuteliere de bauturi racoritoare in
ultima perioada a anilor 1800.
Industria era in curs de dezvoltare si inregistra un progres destul de rapid. Pana
in anul 1850 numarul fabricilor de imbuteliere era de mai putin de 100. Pana in 1880
numarul a crescut incet spre 500. Dar in urmatorii zece ani, sau pana in 1890,
aproximativ noua sute de noi fabrici au aparut, totalul ajungand la 1400. In decursul
urmatorilor zece ani de succes, procesul de dublare s-a repetat, ajungandu-se la un
total de aproximativ 2800 de fabrici la sfarsitul secolului.
Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la
cresterea numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale
erau evaluate la doar trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea,
pana in anii 1880 acea valoare a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru
fiecare an. Insa in decada 1880 pana in 1890 valoarea productiei anuale a crescut
puternic, iar, pana in ultimul an al secolului s-a apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la
inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou. Valoarea productiei anuale pentru anul
1900 a fost de aproximativ 25 milioane dolari.
Publicul consumator ajunsese sa cumpere apa minerala imbuteliata. Deschiderea
noilor fabrici insemna mai mult capital investit, mai mult echipament sau mai multa
implicare pentru comunitate. Produsele suplimentare vandute presupuneau si noi
locuri de munca. Iar acest lucru insemna, de asemenea, utilizarea mai multor materii
prime iar aromele reprezentau cea mai importanta categorie, deoarece succesul
produsului depindea in mare masura de popularitatea aromei sale.
Charles E. Hires a prezentat ambalajul sau de radacini si ierburi uscate, pentru
inventia ?Hires root beer?, la Expozitia Centenara din Philadelphia in 1876, si a oferit
o mostra a bauturii finite. La inceputul anilor 1880 au urmat extractele pentru consum
casnic si concentratele de dozator folosite in acelasi scop. Deja in 1884 reclama
nationala a acestui extract, de uz casnic, a aparut in Harper's Weekly, iar in 1885 in
Harper's Magazine. In anul 1892, aproximativ 3 milioane de sticle erau vandute in
fiecare an. Imbutelierea produsului finit pentru distributia catre detailisti a inceput
aproximativ in 1893.
John Riley, in ?Istoria? sa, face urmatoarea observatie:" Inceputurile umile ale
industriei cu bauturi carbonatate imbuteliate din America au devenit evidente cand
istoricul a cautat referinte specifice de persoane sau locuri ce activeaza in aceasta
industrie in anii sai de formare. Chiar si in regiunile metropolitane, unde erau situate
principalele societati de imbuteliere de ape minerale, absenta acestor tipuri de rapoarte
tinde sa dovedeasca natura neobisnuita a produsului, precum si lipsa unei cereri

13
constante din partea publicului. Acest lucru justifica si numarul redus al celor implicati
in producerea acestuia?

Istoria Coca-Cola

Intre 1886 si 1899, Coca-Cola a fost distribuita si vanduta numai la dozatoare

sau in farmaciile locale pe teritoriul tarii, mai ales in Statele Estice. In acei ani de
inceput, afacerea decurgea bine datorita managementului inteligent si a practicilor
promotionale ale lui Asa G. Candler, care, in cooperare cu imbuteliatorii de Coca-
Cola, au reusit sa faca produsul cunoscut.
Un inceput modest pentru industria de imbuteliere a Coca-Cola a avut loc in
1894 cand Joseph A. Biedenharn din Vicksburg, Mississippi, proprietarul Biedenharn
Candy Company, a imbuteliat pentru prima data produsul finit Coca-Cola. Se pare ca
Coca-Cola devenea atat de populara in regiunea Mississippi Delta incat clientii lui
pana la fluviul Mississippi vociferau pentru aceasta. Singura metoda pentru a pune
Coca-Cola la dispozitia acestor clienti era imbutelierea ei. Si acest Joseph Biedenharn
chiar a facut acest lucru. El si fratii sai aveau sa devina membrii acelei unice si
distinse prime generatii de imbuteliatori ai Coca-Cola, care si-au adus contributia
pentru a face produsul sa devina ceea ce este el astazi in intreaga lume.
Sticla verde tip Hutchinson a companiei Biedenharn Candy a fost folosita pentru
imbutelierea de Coca-Cola intre anii 1894 si 1900. Este extrem de rara si poate atinge
un pret substantial printre colectionari. Totusi, nu avem nici o dovada a faptului ca
acest tip de sticla a continut Coca-Cola la un moment dat, in acea perioada de timp, cu
exceptia faptului ca Joseph Biedenharn a spus ca a folosit sticla Hutchinson pentru
Coca-Cola in perioada anilor 1894-1900. Marca inregistrata "Coca-Cola," in masura in
care se stie, nu a fost niciodata stantata pe aceasta sticla.
De asemenea, in 1897, Valdosta Bottling Works, proprietarii Holmes si Barber,
au inceput sa puna Coca-Cola in sticle, pentru distributia acesteia la nivel local. Din
informatiile noastre, o sticla autentica Valdosta, care este posibil sa fi fost folosita
drept recipient pentru Coca-Cola, nu poate fi identificata astazi. Credem totusi, ca un
tip de sticla Hutchinson trebuie sa fi fost folosita, intrucat sticla cu capacul ondulat nu
a fost introdusa inainte de 1895.
Activitatile Vicksburg si Valdosta se desfasurau la nivel local, insa acestia pot fi
considerati drept precursorii industriei de imbuteliere Coca-Cola infiintata oficial prin
contract in iulie 1899. Industria de imbuteliere Coca-Cola a inceput sa prospere in
1900.
Primele doua fabrici din Statele Unite ale Americii erau in Chattanooga,
Tennessee, si in Atlanta. In timpul primei perioade de dezvoltare a industriei de
imbuteliere a Coca-Cola, au fost folosite trei tipuri de sticle pentru distributia
produsului:

14
 1. Hutchinson (1899-1901)

2. Straight-walled ? cu pereti drepti, cu capac ondulat si eticheta in forma de

diamant (1901-1915)

3. Design cu contur clasic (1916 ? in prezent)

Sticla tip Hutchinson a fost folosita de Compania de imbuteliere Chattanooga
Coca-Cola, fiind in mod oficial si exclusiv prima fabrica de imbuteliere de acest fel
din lume. Cateva din aceste sticle aveau marca inregistrata cu scris de mana pe gatul
sticlei sau aproape de baza... avand textul "Chattanooga, Tenn.", pe fundul sticlei sau,
uneori, pe cele doua parti laterale ale sticlei. Intr-adevar, aceste sticle sunt chiar rare.
Astazi mai pot fi gasite numai cateva. Chattanooga a folosit in principal sticla
Hutchinson fara vreo identificare.
In 1901, a fost introdusa sticla cu pereti drepti pentru Coca-Cola, dupa
principiul capacului ondulat brevetat pentru prima oara in 1895. O eticheta in forma de
diamant a fost atasata. Aceste etichete originale sunt, de asemenea, destul de rare.
Sticla autentica Coca-Cola cu pereti drepti, poate fi descrisa ca fiind facuta din
sticla transparenta de cremene sau din sticla cu chihlimbar maro. Sticla purta marca
inregistrata "Coca-Cola" stantata cu scris de mana pe marginea inferioara sau in jurul

15
gatului. Uneori, orasul si statul apareau scrise pe lateral sau pe fundul sticlei. Daca o
sticla are marca inregistrata "Coca-Cola" scrisa cu majuscula ca parte a numelui de
marca al sticlei, sau prezinta textul "Proprietatea Companiei de Imbuteliere Coca-
Cola?, atunci exista posibilitatea ca aceasta sa nu poata fi identificata drept o sticla
Coca-Cola. Astfel de sticle erau folosite pentru distributia de apa minerala si /sau
arome de catre o companie de imbuteliere Coca -Cola.
Design-ul sticlei cu contur, pe care o cunoastem astazi, se bazeaza pe un concept
original sugerat de catre un sticlar suedez, Alexander Samuelson, angajat al Root
Glass Company din Terre Haute, Indiana. Acest concept al lui Samuelson pentru
design-ul de sticla a fost propus in anul 1913 si acceptat mai tarziu, in principiu, de
catre un comitet special compus, printre altii, dintr-un numar de imbuteliatori Coca-
Cola. Design-ul pentru aceasta sticla a fost brevetat de catre Oficiul American de
Brevete la data de 16 Noiembrie 1915. Aceasta sticla care a suferit modificari
ulterioare a fost pusa efectiv in uz in 1916.
Acestui model cu modificari i-a fost acordat mai tarziu brevetul de design la
data de 25 Decembrie 1923, brevet expirat la data de 24 Decembrie 1937. Intre timp,
sticla din 1923 a continuat sa fie utilizata pana cand a fost treptat eliminata pe motiv
de distrugere, pierdere sau inlaturare. Acest lucru inseamna ca, atat sticla din 1923 cat
si succesoarea ei, brevetata la data de 3 August 1937, s-au caracterizat printr-o
utilizare paralela pe piata si nu puteau fi deosebite pe piata din punct de vedere practic.
Acest brevet din 1937 a expirat la data de 2 August 1951. Numarul de identificare al
brevetului ce apare pe sticla este "D105529."
Intre anii 1951 si 1960, acesta a fost protejat conform normelor de drept comun
ca emblema de identificare pentru Coca-Cola. Apoi, a fost inregistrata in 1977 ca
marca inregistrata la Oficiul American de Inventii si Brevete, o onoare acordata si
altor cateva ambalaje.

Numere rezervate
De obicei, in partea inferioara a sticlelor mai vechi, exista o serie de patru
numere ? de exemplu ?17-35?. Acestea sunt referintele producatorului in ceea ce
priveste modelul si anul executiei.

Practica actuala reflecta o rafinare prin definitie: prima cifra reprezinta anul, a
doua cifra reprezinta modelul, a treia cifra reprezinta simbolul producatorului; a patra
cifra reprezinta fabrica de origine a producatorului. In cazul modelului clasic de sticla
cu contur, informatiile privitoare la an ar trebui sa inceapa cu 1916.
Applied Color Label (ACL) ? Eticheta Color Aplicata (ECL)
De la introducerea sticlei standard in 1915, numele scris de mana al marcii
Coca-Cola a fost prezentat in relief pe sticla. Totusi, politica companiei s-a schimbat in
1957, cand s-a introdus marca pe sticla in Eticheta Color Aplicata - ECA.

16
 In ianuarie 2000, Coca-Cola clasica a fost lansata pe piata intr-o sticla noua,
imprimata in relief, de 0,23l. Acest ambalaj a inlocuit Eticheta Color Aplicata/ ECA
pentru piata nord americana, si a inclus, inscriptionat pe fundul sticlei, 24 de nume de
orase/ state.

"Coke" inscriptionat pe sticla

Incepand cu anul 1963, marca "Coke" a aparut pe sticla intr-un chenar diferit de
acela care contine marca "Coca-Cola."
Intoducerea sticlelor in format mare
In 1955 si dupa aceea, au fost introduse diferite forme mai mari ale clasicei
sticle conturate -- in doze de 0,30 l, 0,35 l, 0,47 l si 0,76 l -, 10, 12-, 16- si 26-uncii.
Informatii asupra continutul lichidului
Legea Federala a cerut sa se mentioneze pe sticla standard, clasica, conturata,
infomatiile referitoare la continutul lichidului la o cantitate de minimum 6 fl. oz
(177.444 ml).
Sticla de aur
Industria de imbuteliere a Coca-Cola a ajuns la cea de 50-a aniversare in 1949,
anul in care prima fabrica (Chattanooga, Tennessee) a inceput activitatea de
imbuteliere. In acel moment, producatorii de sticle care au primit licenta de a produce
sticle Coca-Cola au inceput, ca un gest de admiratie, sa trimita aniversar
imbuteliatorilor, un numar limitat de sticle standard turnate in aur cu coroane aurite.
Acest lucru a semnificat o recunoastere a imbuteliatorilor, pentru aniversarea unei
jumatati de secol. Imbuteliatorii comandau frecvent pentru ocazii speciale sticlele de
aur pentru a le face cadou distribuitorilor si prietenilor lor. Acest lucru se practica de
multi ani, incepand cu 1949.
Dupa 1955, la cerere, diferitelor sticle in format mare li se aplica tratarea cu aur.
Aceste sticle de aur nu sunt cunoscute pe teritorul unei companii de imbuteliere mai
tanara de 50 de ani. Cand Eticheta Color Aplicata a marcii a fost pentru prima oara
introdusa pe o sticla, a aparut de asemenea si pe sticla de aur.

Diferentierea de culoare intre sticlele nationale si cele de export

Cand a fost introdusa sticla cu design-ul clasic de contur, sticla folosita continea
un nisip care dadea o culoare denumita "Georgia green." (verde de Georgia).
Bineinteles, pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat, producatorii de sticle au reusit sa
imbunatateasca culoare verde si chiar sa faca anumite combinatii in formula sticlei.
Totusi, in Europa si in alte parti ale lumii, s-a descoperit ca tipul de nisip folosit
pentru fabricarea sticlei producea o sticla mai transparenta. Acesti producatori de peste
ocean puteau, de asemenea, sa prepare un amestec care a avut ca rezultat aparitia
sticlei de culoare bruna. Deoarece nu se dorea culoarea bruna in sticlele de Coca-Cola,
s-a optat pentru sticla transparenta.

17
 Verdele de Georgia in Statele Unite si sticla transparenta se produce pentru
diferitele tari din intreaga lume ? cu cateva exceptii.
In perioada dintre 1915 si 1940, de fiecare data cand Coca-Cola la sticla a fost
lansata in Europa si in alte tari, a fost folosita sticla transparenta. Acest lucru se aplica
si pentru Mexic si Canada ?. intrucat imbutelierea in Mexic si Canada a inceput
inainte de 1916.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, de fiecare data cand s-a lansat Coca-Cola
imbuteliata intr-o tara, a fost folosita sticla de culoare verde Georgia. De exemplu,
cand marca Coke a fost lansata pentru prima data pe piata din Japonia, in 1960, s-a
folosit sticla de culoare verde Georgia. Ca o regula generala, in tarile in care marca
Coke imbuteliata a fost vanduta inainte de cel de-al doilea razboi mondial, a fost
folosita sticla transparenta. In acele tari in care Coca-Cola imbuteliata a fost lansata
pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost folosita sticla de culoare
verde Georgia.
Sticla nereturnabila
La inceputul anilor 1960, am inceput sa testam pe piata ambalajul de unica
folosinta, sau nereturnabil, de sticla pentru Coca-Cola. Putin mai tarziu am introdus pe
majoritatea pietelor ambalajul de sticla nereturnabil.
Sticle aniversare
La inceputul anilor 1970, multe fabrici de imbuteliere din SUA au inceput sa isi
sarbatoreasca cea de-a 75 aniversare in acest domeniu prin lansarea unor sticle-editie
limitata care foloseau vechile design-uri si logo-uri.
Aceste sticle au devenit repede obiecte de colectie dorite si au stimulat
dezvoltarea altor sticle aniversare care sa celebreze evenimente sportive, festivaluri
sau aniversari si evenimente importante pentru clienti.
La inceputul anilor 1990, sticlele contur au inlocuit sticlele obisnuite cu pereti
drepti, drept ambalaj standard pentru a marca aceste evenimente.
Sticlele aniversare au devenit foarte populare pentru colectionarii de Coca-Cola, multi
dintre acestia avand sute din aceste sticle expuse in casele lor.

18
 2.2. ANALIZA SWOT A COMPANIEI COCA COLA

Puncte tare (strengths) Puncte slabe (weaknesses)

Este unul din brand-urile cunoscute Publicitate negativă
în toată lumea Performanţe lente în America de
Desfăşoară operaţiuni pe scară largă Nord
Creştere a veniturilor în 3 segmente Manifestă o scădere a lichidităţilor în
ale pieţei activităţile operaţionale
Oportunităţi (opportunities) Ameninţări (threats)
Competiţie intensă în ceea ce Comtetiţie intensă
priveşte achiziţiile Dependenţă de partenerii de
Creşterea pieţei apei îmbuteliate îmbuteliere

Puncte tari

Brand cunoscut în toată lumea

Coca-Cola are unul din cele mai puternice brand-uri cunoscute în toată lumea.
Are un portofoliu valoros de mărci. A fost nominalizată în top 100 a mărcilor
conducătoare pe piaţă în fiecare an, din 2006. În acelaşi an The business Week-
Interbrand a evaluat compania Coca-Cola la 67.000 de milioane dolari. Coca-Cola se
clasează la o distanţă considerabilă faţă de principalul concurent Pepsi. Compania
deţine 4 din top 5 al băuturilor uşoare: Coca-Cola, Cola dietetică, Sprite şi Fanta.
Valoarea companiei şi istoria ei a făcut clienţii să-şi amintească şi să permită
penetrarea unor noi pieţe si consolidarea firmei în mediile existente.

Operaţiuni pe scară largă

Cu un profit de 24 miliarde dolari, Coca-Cola desfăşoară activitatea pe o scară
largă de operaţiuni, fiind unul din cele mai mari distibuitori şi producători de băuturi
nonalcoolice şi siropuri. Compania a început să cmercializeze produsul în 1886, iar în
prezent îşi vinde produsele în peste 200 de ţări.
Operaţiunile au o puternică infrastructură în întreaga lume. Ea desfăşoară 37 de
operaţiuni cu 95 din principalele staţii de îmbuteliere a băuturilor şi de conservare a
plantelor, toate localizate în afara S.U.A.

19
 Puncte slabe

Publicitate negativă
Companiei i s-a făcut publicitate negativă fiind acuzată de Centrul pentru
Statistică şi Mediu Înconjurător, că produsele comercializate conţin reziduri de
pesticide. Aceste pesticide conţin chimicale care pot provoca cancerul, pot afecta
sistemul nervos şi sistemul reproducător, şi de asemenea reduc densitatea mineralelor
din oase. Asemenea publicitate negativă poate avea efect asupra imaginii companiei şi
a cererii de produse Coca-Cola. De asemenea pot influenţa şi perpectivele de creştere
a produselor pe piaţa internţională.

Performanţe lente în America de Nord

America de Nord a generat 30% din veniturile totale ale anului 2006, ceea ce
reprezintă un nivel redus având în vedere importanţa Americii pentru companie.
Volumul vânzărilor a scăzut cu 1% faţă de anul anterior.

Declinul lichidităţilor în activităţile de operare

Indicatorul care arată gradul de lichiditate al firmei, cash flow-ul a scăzut cu 7
% în 2006 faţă de anul 2005. Efectivul de venituri nete din activităţile operaţionale a
ajuns la cifra de 5957 milioane dolari de la 6423 milioane dolari cât avea în anul 2005,
din cauza taxelor pentru concediile medicale care au ajuns la aproximativ 216
milioane dolari.
Faptul că lichidităţile firmei au scăzut afectează activitatea de investiţii

Oportunităţi

Achiziţii
În 2006 a achiziţionat firma de băuturi răcoritoare Kerry, care a care a fost
numită apoi Coca-Cola China Industries, deţinând o importantă parte a acţiunilor.
Achiziţia a extins controlul companiei asupra a nouă provincii chinezeşti În Germania
compania a achiziţionat firma Apollinaris care vindea apă minerală carbogazoasă şi
plată. De asemene a mai făcut nişte achiziţii prin Australia şi Noua Zeelandă.
Operaţiunile internaţionale au crescut capacitatea de a penetra pieţele
internaţionale.

20
 Creşterea pieţei de apă îmbuteliată
Apa îmbuteliată este una din cele mai rapide segmente din piaţa băuturilor
nealcoolice. În anul 2006 apa îmbuteliată a adus vânzări de 15.6 miliarde dolari numai
în S.U.A. Acest segment creşte cu aproximativ 10 miliarde dolari pe an.

Ameninţări

Competiţie intensă
Compania are puternici competitori atât pe piaţa regională, cât şi pe piaţa
globală a băuturilor uşoare. În toate ţările unde operează, inclusiv S.U.A., PepsiCo
este principalul competitor. Ceilalţi competitori sunt Nestle, Cadbury Schweppes,
GROUPE Danone, şi Kraft Food. Ceilalţi factori ai competiţiei sunt preţurile,
publicitatea, programele promoţiilor, inovaţia produselor.
Creşterea competiţiei determină impărşirea veniturilor din acest sector şi rata de
creştere.

Dependenţa de partenerii de îmbuteliere

În 2006 83% din partenerii de îmbuteliere a produselor şi distribuirea de către
aceştia, nu erau controlaţi de compania Coca-Cola. Ei şi-au ales singuri deciziile
privind afacerea care nu este totdeauna în interesul firmei. În consecinţă uneori ei ţi-au
comercializat produsele proprii sau anumite produse în numele companiei.
Această dependenţă de parteneri fac ca operaţiunile Coca-Cola să fie o
slăbiciune şi face ca riscurile afacerii să fie în creştere.

21
 BIBLIOGRAFIE

1. BALAURE V. Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000

(coordonator)

2. CRIVEANU I. Strategia întreprinderii, Ed. Universitaria,Craiova

TUMBĂR C. 2003

3. DRĂGAN J.C. Noul Marketing în mileniul III, Ed. Europa Nova

DEMETRESCU MC Bucureşti, 1998

4. MAREŞ D. Economia cercetării şi dezvoltării produselor, Ed.

CRĂCIUNESCU V. Facla, Timişoara, 1973

5. SASU C. Marketing internaţional, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

6. OLARU M. Managementul calităţii, Ed.Economică, Bucureşti

1995

7. KOTTLER Ph. Managementul marketingului, Ed. Teora,

Bucureşti,

22