CUPRINS

ARGUMENT pag. 2
CAPITOLUL I ... pag. 4
ANALIZA SWOT- PREZENTARE TEORETICA
CAPITOLUL II ..............pag. 8
ANALIZA SWOT A FIRMEI COCA COLA
2.1. Prezentarea firmei ...pag.9
2.2. Analiza SWOT a companiei Coca Cola.... pag. 19

BIBLIOGRAFIE .... pag.22

ARGUMENT
n economia modern, firmele reprezint fora motric a progresului, a
dezvoltrii, sunt cele ce asigur necesarul de supravieuire al societii.
Studiind firmele, evideniem polarizarea acestora n dou categorii: unele care
obin succese apreciabile, prosper i se dezvolt constant, iar altele care se lupt cu
greu pentru supravieuire sau nregistreaz performane economico-financiare
modeste.
Examinarea factorilor care determin succesul sau eecul unei firme (afaceri), a
determinat cearea unor metodologii specifice de analiz i diagnosticare a activitii
firmei (afacerii).
Managementul strategic este procesul prin care o firm poate obine efecte
materializate n creterea semnificativ a performantelor sale, n consolidarea poziiei
ei pe pia i anume prin elaborarea, implementarea i controlul strategiei firmei n
vederea realizrii misiunii asumate i asigurrii avantajului competitiv.
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei
definete misiunea ei strategic, deduce obiectivele strategice necesare realizrii
misiunii, alege strategia adecvat atingerii obiectivelor i precizeaz modalitile
punerii n oper a acesteia.
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea
obiectivelor strategice i a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care
materializeaz strategia respectiv, se bazeaz pe un amplu proces de analiz i
evaluare a mediului de aciune a firmei, a situaiei competitivitii ei n acest mediu i
a situaiei firmei, a capacitii acesteia de a nfrunta schimbrile produse n mediu.
Managementului strategic i este specific, n esen, analiza continu, pe de o
parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbrile din
cadrul acestuia iar pe de alt parte,a situaiei interne a firmei pentru a evalua
capacitatea ei de a face fa schimbrilor.
Metoda de analiz a mediului, a competitivitii i a firmei pe care o prezint n
continuare, este analiza SWOT.
Prin intermediul su i (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaiei industriei
i a atractivitii acesteia, analiza competiiei, autoanaliza firmei i a forei ei
competitive, managementul de vrf al firmei poate anticipa schimbrile i elabora,
implementa strategia optim pentru a asigura prosperitatea firmei.
Metodele de analiz a mediului, a competitivitii i a firmei pot folosi i eventualilor
investitori pentru a-i plasa investiiile sau firmelor de consultan financiar.
Ca viitor tehnician in activiti de comert, mi-am propus prin lucrarea de fa,
intitulat Analiza SWOT a firmei Coca- Cola, sa prezint cteva dintre aspectele
eseniale ale acesteia, considernd utilizarea unui asemenea instrument ajuta la analiza
oricarei firme.

Lucrarea este structurat pe doua capitole.

n primul capitol, Analiza SWOT- prezentare teoretica , am prezentat analiza
SWOT din punct de vedere teoretic. Am incercat sa prezint aspectele teoretice cele
mai importante, care ne vor ajuta atunci cand dorim sa realizam o nalaiza SWOT
completa si reala.
Oferta firmei trebuie sa fie perceputa de clienti ca fiind cea mai atractiva, cea
mai credibila, cea mai diferita prin raportare la oferta concurentilor.
Pentru a defini punctele tari si punctele slabe ale propriei oferte putem apela la
analiza SWOT.
SWOT reprezint acronimul pentru cuvintele englezeti Strengthts (Fore,
Puncte forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe), Opportunities
(Oportuniti, anse) i Threats (Ameninri). Primele dou privesc firma i
reflect situaia acesteia, iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul
acestuia asupra activitii firmei.
n capitolul al II-lea al lucrrii, analiza Swot a firmei Coca Cola, am prezentat
firma Coca Cola, incercand sa prezint aspectele cele mai importante ale acesteia in
vederea realizarii unei analize SWOT.
Coca-Cola Romania face parte din The Coca-Cola Company, cea mai mare
companie productoare de buturi rcoritoare din lume, cel mai mare productor,
distribuitor i comercializant de buturi ne-alcolice i siropuri din lume, i una dintre
cele mai mari corporaii din SUA. Compania este cunoscut n special datorit
produsului ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton n 1886.
Compania controleaz 52,5% din piaa chinez de sucuri carbogazoase i 12% din
piaa de sucuri de fructe (martie 2009).
Portofoliul Coca-Cola Romnia cuprinde buturile rcoritoare Coca-Cola,
Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizant Burn i apa
mineral Dorna.
Produsul s-a nscut n Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, ca un accident
farmaceutic: dr. J. Pembertori rateaz un sirop medicinal, dar l convertete n butura
rcoritoare combinndu-l cu sifon, i l vinde la pahar. Noului sirop i-a fost adugat
ap carbonat pentru a produce o butur care a devenit dintr-o dat delicios i
rcoritoare, un slogan care continu s se aud i astzi oriunde se savureaz CocaCola. Considernd c cei doi C vor arta bine n reclame Frank Robinson, partenerul
i contabilul doctorului Pemberton, au sugerat numele mrcii care a rmas
neschimbat pn n prezent.
Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere
oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar
o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare
zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile
adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod
cat mai eficient.

CAPITOLUL I
ANALIZA SWOT- PREZENTARE TEORETICA
Oferta firmei trebuie sa fie perceputa de clienti ca fiind cea mai atractiva, cea
mai credibila, cea mai diferita prin raportare la oferta concurentilor.
Pentru a defini punctele tari si punctele slabe ale propriei oferte putem apela la
analiza SWOT.
SWOT reprezint acronimul pentru cuvintele englezeti Strengthts (Fore,
Puncte forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe), Opportunities
(Oportuniti, anse) i Threats (Ameninri). Primele dou privesc firma i
reflect situaia acesteia, iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul
acestuia asupra activitii firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competene distinctive pe care
aceasta le posed la un nivel superior n comparaie cu alte firme, ndeosebi
concurente, ceea ce i asigur un anumit avantaj n faa lor. Altfel prezentat, punctele
forte, reprezint activiti pe care firma le realizeaz mai bine dect firmele
concurente, sau resurse pe care le posed i care depesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care i determin un
nivel de performane inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezint
activiti pe care firma nu le realizeaz la nivelul propriu celorlalte firme concurente
sau resurse de care are nevoie dar nu le posed.
Oportunitile reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru firm, altfel
spus anse oferite de mediu, firmei, pentru a-i stabili o nou strategie sau a-i
reconsidera strategia existent n scopul exploatrii profitabile a oportunitilor
aprute.
Oportuniti exist pentru fiecare firm i trebuie identificate pentru a se
stabili la timp strategia necesar fructificrii lor sau pot fi create, ndeosebi pe baza
unor rezultate spectaculoase ale activitilor de cercetare-dezvoltare, adic a unor
inovri de anvergur care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiionale pentru
producia i comercializarea de bunuri si servicii.
Ameninrile sunt factori de mediu externi negativi pentru firm, cu alte
cuvinte situaii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, n msur semnificativ,
capacitatea firmei de a-i realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea
performanelor ei economico-financiare.
Ca i n cazul oportunitilor, ameninri de diverse naturi i cauze pndesc
permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permind firmei s-i
reconsidere planurile strategice astfel nct s le evite sau s le minimalizeze impactul.
Mai mult, atunci cnd o ameninare iminent este sesizat la timp, prin msuri
adecvate ea poate fi transformat n oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitat dac se folosete o list de probleme

care trebuie urmrite n cadrul analizei i ale cror rspunsuri sunt relevante pentru
evaluarea situaiei de fapt a mediului i a firmei. Este recomandabil ca problemele
urmrite n ceea ce privete punctele forte, punctele slabe, oportunitile i
ameninrile s aib o anvergur necesar pentru a fi cu adevrat probleme strategice,
s aib legtur cu planurile strategice i s ofere indicii semnificative pentru
evaluarea judiciozitii acestora i, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
O parte din principalele probleme de urmrit n cadrul analizei SWOT sunt
prezentate n continuare, ele pot fi folosite drept referin pentru efectuarea unei
analize, dar pot i este preferabil s fie completate cu alte probleme specifice firmei n
cauz.
Probleme de urmrit n analiza firmei:
A. Cu privire la Punctele forte eseniale:
- suficiena resurselor financiare disponibile;
- existena unei competene distinctive pe unul sau mai multe din planurile:
- managerial;
- organizatoric;
- cercetare-dezvoltare;
- calitii produselor i/sau serviciilor;
- pregtirii personalului,
- costurilor;
- comercial, etc.
- posedarea unor brevete de invenii de produse i /sau tehnologii care confer
firmei avantaj competitiv;
- posedarea unor abiliti deosebite n materie de inovare a produselor i/sau
tehnologiilor;
- deinerea poziiei de lider sau de vrf de pia;
- posedarea unor abiliti comerciale deosebite;
- existena unei imagini favorabile despre firm;
- posibilitatea de a practica economia de scar;
- existena unui sistem bine organizat i eficace de planificare strategic;
- viteza de reacie decizional la modificrile produse n mediul intern sau
extern,
- calitatea culturii de ntreprindere
B. Cu privire la Punctele slabe poteniale:
- inexistena unei direcii strategice clare;
- lipsa unor abiliti sau competene deosebite;
- existena unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competenei manageriale;
- deteriorarea continu a poziiei competitive;

- erodarea imaginii firmei n percepia deintorilor de interese;

- vulnerabilitatea la presiunile concurenei;
- reducerea ponderii pe pia;
- existena unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);
- meninerea unui nomenclator inadecvat de produse i/sau servicii (prea larg
sau prea ngust);
- atenie precumpnitoare dat problemelor curente n detrimentul celor de
perspectiv.
Probleme de urmrit la analiza mediului:
A. Cu privire la Oportuniti poteniale:
- creterea rapid a pieei;
- posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse i/sau servicii;
- existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee
noi;
- existena cererii pe noi piee a produselor i/sau serviciilor existente;
- posibiliti de integrare vertical;
-manifestarea unei stri de stagnare sau regres la firmele concurente;
-posibiliti de ncheiere a unor aliane, acorduri etc. avantajoase;
-posibiliti de ncheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
B. Cu privire la Ameninri poteniale:
- adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact
nefavorabil;
- intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau
internaional;
- schimbri demografice nefavorabile;
- schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor;
- cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei;
- intrarea unor noi competitori pe pia;
- cererea crescnd pentru produse de substituie;
- presiunea crescnd a concurenei;
- puterea crescnd de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor;
- vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri.
Analiza SWOT se poate desfura la scara ansamblului firmei sau, pentru
adncirea investigaiei i conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor
funcionale din cadrul firmei: marketing, vnzri i distribuie, cercetare- dezvoltare,
producie, financiar i personal - relaii de munc.
Analiza SWOT are un pronunat caracter calitativ, permind formularea unui
diagnostic asupra condiiei trecute i actuale a firmei sau a domeniilor ei funcionale,
pe baza rspunsurilor la problemele menionate anterior, conturndu-se perspectivele
de evoluie pe termen lung ale firmei i ale domeniilor respective.

Diagnosticarea n urma utilizrii analizei SWOT, poate fi definit ca o cercetare

complex a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce
caracterizeaz activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele
slabe, oportunitile, ameninrile i cauzele care le genereaz i/sau le va genera, se
formuleaz recomandri de eliminare sau diminuare a aspectelor negative i /sau de
valorificare a celor pozitive.
Coca-Cola este prezent pe piaa din Romnia prin intermediul a dou firme,
respectiv Coca-Cola Romnia, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deine mrcile i produce concentratele, i mbuteliatorul Coca-Cola
HBC Romnia, care produce, distribuie i vinde produsele. Compania deine n
Romnia, fabrici n Bucureti, Ploieti, Iai, Timioara, Oradea i Vatra Dornei.

CAPITOLUL II
ANALIZA SWOT A FIRMEI COCA COLA
2.1 PREZENTAREA FIRMEI
Coca-Cola este prezent pe piaa din Romnia prin intermediul a dou firme,
respectiv Coca-Cola Romnia, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deine mrcile i produce concentratele, i mbuteliatorul Coca-Cola
HBC Romnia, care produce, distribuie i vinde produsele. Compania deine n
Romnia, fabrici n Bucureti, Ploieti, Iai, Timioara, Oradea i Vatra Dornei.
Coca-Cola Romania face parte din The Coca-Cola Company, cea mai mare
companie productoare de buturi rcoritoare din lume, cel mai mare productor,
distribuitor i comercializant de buturi ne-alcolice i siropuri din lume, i una dintre
cele mai mari corporaii din SUA. Compania este cunoscut n special datorit
produsului ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton n 1886.
Compania controleaz 52,5% din piaa chinez de sucuri carbogazoase i 12% din
piaa de sucuri de fructe (martie 2009).
Portofoliul Coca-Cola Romnia cuprinde buturile rcoritoare Coca-Cola,
Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizant Burn i apa
mineral Dorna.
Scurt istoric Coca-Cola
Produsul s-a nscut n Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, ca un accident
farmaceutic: dr. J. Pembertori rateaz un sirop medicinal, dar l convertete n butura
rcoritoare combinndu-l cu sifon, i l vinde la pahar. Noului sirop i-a fost adugat
ap carbonat pentru a produce o butur care a devenit dintr-o dat delicios i
rcoritoare, un slogan care continu s se aud i astzi oriunde se savureaz CocaCola. Considernd c cei doi C vor arta bine n reclame Frank Robinson, partenerul
i contabilul doctorului Pemberton, au sugerat numele mrcii care a rmas
neschimbat pn n prezent.
Primul anun publicitar pentru Coca-Cola a aprut n The Atlanta Jurnal.
Aceasta invita cetenii nsetai s ncerce noua i populara butura carbonat.
Marca nregistrat Coca-Cola, folosit pe pia din anul 1886, a fost
nregistrat la Biroul de Invenii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893
(nregistrarea a fost renoit periodic).
Expansiunea internaionala a firmei Coca-Cola a nceput n 1900 cnd
Charles Howard Candler, fiul cel mare al fondatorului Companiei, a luat cu el un
borcan de sirop ntr-o vacan n Anglia. A urmat o comand modest la Atlanta, de
cinci galoane de sirop.
n acelai an, Coca - Cola a ajuns n Cuba i Puerto Rico i nu a durat mult pan
s nceap distribuia pe plan internaional a siropului. n primii ani ai secolului trecut
s-au construit fabrici de imbuteliat Coca-Cola n Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine

i Guam. n 1920 a nceput imbutelierea ntr-o fabrica din Frana, primul imbuteliator
de Coca-Cola de pe continentul european.
n 1982 a fost lansat n ntrega lume tema Coke is it! pentru a reflecta
spiritul pozitiv al anilor 80 i pentru a afirma din nou supremaia Coca-Cola. Cant
Beat the Feeling a caracterizat anii 80 n timp ce Cant Beat the Real Thing a
condus spre anii 90 i spre introducerea n 1993 a campaniei Always Coca-Cola.
Misiunea companiei Coca-Cola
Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere
oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar
o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare
zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile
adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod
cat mai eficient.
Misiunea companiei Coca-Cola mai poate fi redat ntocmai cu cuvintele lor:
Noi , oamenii companiei Coca-Cola, ne angajm :

S devenim partenerii clienilor notri;

S ne rspltim acionarii ;

i s imbogim vieile comunitilor noastre locale.

SA RACORIM LUMEA....in corp, minte si spirit;

SA INSPIRAM MOMENTE DE OPTIMISM ......prin marcile si

prin actiunile noastre;

SA CREAM VALOARE SI DIFERENTIERE.....oriunde ne

angajam n actiune .
In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere
calitate consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .
Coca-Cola inseamna prietenie, solidaritate, optimism, prosperitate, inovatie.
Sigla, slogan, moto, imn
Sigla este simpl, scris de mn
i este prezent n afar de
etichet se afl reprezentat n relief pe sticl. Din ianuarie 2005 se afl incripionat
i pe fundul sticlei.
De-a lungul anilor sloganurile Coca-Cola s-au schimbat transformndu-se dintro O bautura delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru
afectiunile nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancolii ntr-o butur rcoritoare
ndrgit de toat lumea.
Unele sloganuri folosite au fost Setea nu cunoaste anotimp-1922, Pauza
care te invigoreaza-1929, COCA-COLA face ce lucrurile bune sa fie si mai bune1956, Semnul bunului gust-1957, Gustul racoritor si inviorator-1958, Te
invioreaza cu adevarat-1959, iar n 2009 ca s se adapteze la criz au schimbat

sloganul cu unul nou Fericire la sticla .nainte de 2009, cel mai recent slogan era
Enjoy the Coke Side of Life.
Motto-ul ales de compania Coca-Cola este Sete de via.
Obiectivele companiei
Compania Coca-Cola i propune ca:

sa reduca emisiile de CO2 ale unitatilor sale de productie cu 20%, pana in

2011.

sa produca 2 miliarde de sticle pana la finalul anului 2010 reciclabile

100% PlantBottle.

s creasc ctigurilor pe aciune ntre 12 si 14 procente si o crestere a

volumului de vanzari de aproximativ 9 procente n urmtorul an.

sa fie cea mai respectata companie din lume Racorind lumea in

fiecare zi, fiind cu adevarat o companie globala, conducand afacerea modest, dar cu
incredere in noi.
Strategiile utilizate
La nivelul Romniei, strategia de dezvoltare a pieii a fost concretizat n
creterea vnzrilor, a numrului punctelor de desfacere i a numrului de clieni.
Evoluia portofoliului de produse a urmat modelul sistemului. Atent la semnele pieii,
managementul a decis diversificarea concentric prin adugarea unor produse cu
specific zonal i, din 2002, a unor ape minerale. Ponderea buturilor necarbonate a
crescut, ca i cea a apelor minerale, att pe pia, ct i n portofoliul sistemului.
Dei nu concureaz pa baza costurilor, sistemul Coca-Cola face eforturi clare
pentru mbuntirea performanelor n domeniu. Aceasta se nscrie ntr-o strategie mai
larg care vizeaz conservarea mediului natural prin economisirea unor tipuri de
resurse prin mbunatirea consumurilor asociate ambalajelor, ca i a consumurilor
energetice.
Sistemul Coca-Cola n Romnia anun finalizarea investiiei de 17 milioane de
euro n noua linie aseptic de imbuteliere din cadrul fabricii Coca-Coca HBC din
Timioara, prin care buturile rcoritoare pasteurizate se mbuteliaz n mediu aseptic
i fr conservani.
Linia de mbuteliere este n faz de testare, n aceast perioad specialitii
punnd la punct ultimele detalii privind funcionarea echipamentelor la parametri
optimi.Prin aceast investiie urmrete aplicarea unei strategii de dezvoltare a
produsului i de cretere a pieei.

10

Noua linie de mbuteliere utilizeaz soluii tehnologice de vrf ce ofer att

sigurana necesar pentru produse, ct i eficiena i n final, productivitatea ridicata a
ntregului proces.
Dintre mrcile din portofoliul companiei, Nestea i mrci din gama Cappy, vor
fi mbuteliate prin acest proces tehnologic de ultima or, n ambalaje PET de 0,5 si 1,5
litri.
Datorit aplicrii cu succes a strategiei de integrare orizontal i de
dezvoltare a pieii si produsului, n prezent portofoliul de produse al sistemului
Coca-Cola n Romnia include buturi carbonate i de tip juice, ceaiuri, buturi
energizante i ape minerale, din portofoliu numrnd peste 145 de tipuri de buturi
carbonate i 240 de tipuri de buturi necarbonate.
Practic competiia are, n acest moment, trei mari juctori :
Coca-cola HBC, pentru sistemul Coca-Cola;
Quadrant Amroq Beverages, pentru PepsiCo;
European Drinks.
Totui o mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. .
Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu
momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola,
numita si cola cafeinizata.
Cu toate c Pepsi a ncercat s ctige piaa dnd produsul la acelai pre dar n
cantitate dubl, Vnzrile produselor Coca-Cola nu au sczut foarte mult fiind
totdeauna cu un pas n fa.
Coca-Cola Romnia a nceput n anul 2005 s aplice o strategie de promovare
prin mpingere, prin lansarea unei noi campanii publicitare pentru Coca-Cola
Viaa are gust i o campanie pentru Sprite. n ceea ce privete noua tem Coca-Cola
Viaa are gust aceasta nu schimb cu nimic proprietile mrcii, ci aduce o
nou filosofie. Viaa de zi cu zi e plin de ntmplri de care ne amintim ntotdeauna
cu plcere. Este vorba de acele ntmplri care te fac s simi c trieti, s te bucuri,
care i schimb ntr-o clip starea de spirit. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a
exprima esena conceptului Viaa are gust, care ine de emoie, de spirit, de ce s nu
compui un cntec.
Gama de produse
Coca-Cola. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola.
Lider mondial in domeniul bauturilor racoritoare carbogazoase.
Baututa racoritoare cu gust unic, distinctiv, potrivita pentru orice ocazie.
Coca-Cola Light. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust autentic de cola si
continut caloric scazut (1 calorie/portie).Se adreseaza celor care considera
important sa aiba grija de ei fara a compromite placerea de a trai.Bautura nu
contine zahar ci indulcitor modern, perfect tolerat de organism (aspartam).

11

Sprite. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust de lamaie.

Are un gust proaspat, distinctiv, contine arome naturale si vitamina C.
Este bautura numarul 1 in lume la categoria aroma de lamaie.
Sprite este asociat de catre consumatori cu un stil de viata activ si se adreseaza
adolescentilor si tinerilor.
Fanta. Bautura racoritoare carbogazoasa cu gust de fructe.
Bautura contine suc natural de fructesi este disponibila in cinci arome: portocale,
lamaie, soc, visina, strugure.Se adreseaza tinerilor care doresc sa se distreze
impreuna cu prietenii.Este cea mai bine vinduta bautura racoritoare carbonatata cu
aroma de fructe din lume.
Cappy. Bautura racoritoare necarbonatata cu suc natural de portocale /
ananas / grapefruit alb/ piersica / kiwi si lamaie/ pepene rosu si galben
Caracterizata de un gust natural de fructe proaspete, savoare deosebita.
Dorna. Apa minerala carbogazoasa
Izvorul Alb. Apa minerala plata
Energizant Burn
Schewepps Tonic Water, Schewepps Bitter Lemon
Istoria sticlei Coca- Cola
Industria de imbuteliere a bauturilor nealcoolice din Statele Unite ale Americii,
asa cum o cunoastem noi astazi, si-a inceput activitatea aproximativ acum doua secole.
Inceputurile pot fi localizate in prima decada a secolului 19. Dosarele arata ca in anul
1807 apa minerala sau ?bautura carbonatata efervescenta? a fost pentru prima data
comercializata in Statele Unite ale Americii.
John Riley, in cartea sa, Istoria Industriei Americane de Bauturi Racoritoare
(Asociatia Americana de Bauturi Racoritoare, fosta ABCB, Washington, D.C. 1958)
are urmatoarele cuvinte de spus (pagina 48):
"Vanzarea comerciala de apa minerala a inceput in aceasta tara in anii 18061807. Informatiile disponibile nu stabilesc cu certitudine cine a fost primul, dar nu
exista indoiala asupra faptului ca atat Benjamin Silliman din New Haven si Joseph
Hawkins din Philadelphia s-au ocupat de acest lucru mai tarziu, in acel an. Silliman a
fost cel care a imbuteliat sticla de apa minerala in 1806, insa acesta nu a emis nici o
pretentie referitoare la aceasta activitate ca fiind o speculatie comerciala, pana in anul
1807. Iar recunoasterea ca prim intreprinzator a fost atribuita de multi lui Hawkins din
Philadelphia, iar pretentia acestuia de a fi introdus pentru prima data apele carbonatate
artificiale pentru consumatorul american, fiind, de asemenea, demna de amintit."
Evident ca urmatorul pas a fost cel al imbutelierii aromelor carbonatate. Printre
apele minerale aromate, lamaia a fost prima favorita. Ceea ce pare destul de vizibil
este faptul ca aromele citrice s-au adaptat mai bine la aromarea apelor minerale
imbuteliate in prima perioada a anilor 1800. In special lamaia a fost utilizata de

12

timpuriu si a predominat in domeniul bauturilor imbuteliate pana la introducerea

pentru prima data a bauturii gazoase cu ghimbir. Problemele legate de fermentatie si
alterare pentru un produs pastrat pentru orice perioada de timp, precum si lipsa de
inalta tehnologie, cu siguranta ca justifica absenta generala a altor arome de fructe in
comertul cu bauturi imbuteliate din acei ani.
Fiind un element comun in sticle, bautura gazoasa cu ghimbir a fost, cu
siguranta, principalul produs al multor fabrici de imbuteliere de bauturi racoritoare in
ultima perioada a anilor 1800.
Industria era in curs de dezvoltare si inregistra un progres destul de rapid. Pana
in anul 1850 numarul fabricilor de imbuteliere era de mai putin de 100. Pana in 1880
numarul a crescut incet spre 500. Dar in urmatorii zece ani, sau pana in 1890,
aproximativ noua sute de noi fabrici au aparut, totalul ajungand la 1400. In decursul
urmatorilor zece ani de succes, procesul de dublare s-a repetat, ajungandu-se la un
total de aproximativ 2800 de fabrici la sfarsitul secolului.
Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la
cresterea numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale
erau evaluate la doar trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea,
pana in anii 1880 acea valoare a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru
fiecare an. Insa in decada 1880 pana in 1890 valoarea productiei anuale a crescut
puternic, iar, pana in ultimul an al secolului s-a apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la
inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou. Valoarea productiei anuale pentru anul
1900 a fost de aproximativ 25 milioane dolari.
Publicul consumator ajunsese sa cumpere apa minerala imbuteliata. Deschiderea
noilor fabrici insemna mai mult capital investit, mai mult echipament sau mai multa
implicare pentru comunitate. Produsele suplimentare vandute presupuneau si noi
locuri de munca. Iar acest lucru insemna, de asemenea, utilizarea mai multor materii
prime iar aromele reprezentau cea mai importanta categorie, deoarece succesul
produsului depindea in mare masura de popularitatea aromei sale.
Charles E. Hires a prezentat ambalajul sau de radacini si ierburi uscate, pentru
inventia ?Hires root beer?, la Expozitia Centenara din Philadelphia in 1876, si a oferit
o mostra a bauturii finite. La inceputul anilor 1880 au urmat extractele pentru consum
casnic si concentratele de dozator folosite in acelasi scop. Deja in 1884 reclama
nationala a acestui extract, de uz casnic, a aparut in Harper's Weekly, iar in 1885 in
Harper's Magazine. In anul 1892, aproximativ 3 milioane de sticle erau vandute in
fiecare an. Imbutelierea produsului finit pentru distributia catre detailisti a inceput
aproximativ in 1893.
John Riley, in ?Istoria? sa, face urmatoarea observatie:" Inceputurile umile ale
industriei cu bauturi carbonatate imbuteliate din America au devenit evidente cand
istoricul a cautat referinte specifice de persoane sau locuri ce activeaza in aceasta
industrie in anii sai de formare. Chiar si in regiunile metropolitane, unde erau situate
principalele societati de imbuteliere de ape minerale, absenta acestor tipuri de rapoarte

13

tinde sa dovedeasca natura neobisnuita a produsului, precum si lipsa unei cereri

constante din partea publicului. Acest lucru justifica si numarul redus al celor implicati
in producerea acestuia?
Istoria Coca-Cola
Intre 1886 si 1899, Coca-Cola a fost distribuita si vanduta numai la dozatoare
sau in farmaciile locale pe teritoriul tarii, mai ales in Statele Estice. In acei ani de
inceput, afacerea decurgea bine datorita managementului inteligent si a practicilor
promotionale ale lui Asa G. Candler, care, in cooperare cu imbuteliatorii de CocaCola, au reusit sa faca produsul cunoscut.
Un inceput modest pentru industria de imbuteliere a Coca-Cola a avut loc in
1894 cand Joseph A. Biedenharn din Vicksburg, Mississippi, proprietarul Biedenharn
Candy Company, a imbuteliat pentru prima data produsul finit Coca-Cola. Se pare ca
Coca-Cola devenea atat de populara in regiunea Mississippi Delta incat clientii lui
pana la fluviul Mississippi vociferau pentru aceasta. Singura metoda pentru a pune
Coca-Cola la dispozitia acestor clienti era imbutelierea ei. Si acest Joseph Biedenharn
chiar a facut acest lucru. El si fratii sai aveau sa devina membrii acelei unice si
distinse prime generatii de imbuteliatori ai Coca-Cola, care si-au adus contributia
pentru a face produsul sa devina ceea ce este el astazi in intreaga lume.
Sticla verde tip Hutchinson a companiei Biedenharn Candy a fost folosita pentru
imbutelierea de Coca-Cola intre anii 1894 si 1900. Este extrem de rara si poate atinge
un pret substantial printre colectionari. Totusi, nu avem nici o dovada a faptului ca
acest tip de sticla a continut Coca-Cola la un moment dat, in acea perioada de timp, cu
exceptia faptului ca Joseph Biedenharn a spus ca a folosit sticla Hutchinson pentru
Coca-Cola in perioada anilor 1894-1900. Marca inregistrata "Coca-Cola," in masura in
care se stie, nu a fost niciodata stantata pe aceasta sticla.
De asemenea, in 1897, Valdosta Bottling Works, proprietarii Holmes si Barber,
au inceput sa puna Coca-Cola in sticle, pentru distributia acesteia la nivel local. Din
informatiile noastre, o sticla autentica Valdosta, care este posibil sa fi fost folosita
drept recipient pentru Coca-Cola, nu poate fi identificata astazi. Credem totusi, ca un
tip de sticla Hutchinson trebuie sa fi fost folosita, intrucat sticla cu capacul ondulat nu
a fost introdusa inainte de 1895.
Activitatile Vicksburg si Valdosta se desfasurau la nivel local, insa acestia pot fi
considerati drept precursorii industriei de imbuteliere Coca-Cola infiintata oficial prin
contract in iulie 1899. Industria de imbuteliere Coca-Cola a inceput sa prospere in
1900.
Primele doua fabrici din Statele Unite ale Americii erau in Chattanooga,
Tennessee, si in Atlanta. In timpul primei perioade de dezvoltare a industriei de
imbuteliere a Coca-Cola, au fost folosite trei tipuri de sticle pentru distributia
produsului:

14

1. Hutchinson (1899-1901)

2. Straight-walled ? cu pereti drepti, cu capac ondulat si eticheta in forma de

diamant (1901-1915)

3. Design cu contur clasic (1916 - in prezent)

Sticla tip Hutchinson a fost folosita de Compania de imbuteliere Chattanooga
Coca-Cola, fiind in mod oficial si exclusiv prima fabrica de imbuteliere de acest fel
din lume. Cateva din aceste sticle aveau marca inregistrata cu scris de mana pe gatul
sticlei sau aproape de baza... avand textul "Chattanooga, Tenn.", pe fundul sticlei sau,
uneori, pe cele doua parti laterale ale sticlei. Intr-adevar, aceste sticle sunt chiar rare.
Astazi mai pot fi gasite numai cateva. Chattanooga a folosit in principal sticla
Hutchinson fara vreo identificare.
In 1901, a fost introdusa sticla cu pereti drepti pentru Coca-Cola, dupa
principiul capacului ondulat brevetat pentru prima oara in 1895. O eticheta in forma de
diamant a fost atasata. Aceste etichete originale sunt, de asemenea, destul de rare.
Sticla autentica Coca-Cola cu pereti drepti, poate fi descrisa ca fiind facuta din
sticla transparenta de cremene sau din sticla cu chihlimbar maro. Sticla purta marca
inregistrata "Coca-Cola" stantata cu scris de mana pe marginea inferioara sau in jurul

15

gatului. Uneori, orasul si statul apareau scrise pe lateral sau pe fundul sticlei. Daca o
sticla are marca inregistrata "Coca-Cola" scrisa cu majuscula ca parte a numelui de
marca al sticlei, sau prezinta textul "Proprietatea Companiei de Imbuteliere CocaCola?, atunci exista posibilitatea ca aceasta sa nu poata fi identificata drept o sticla
Coca-Cola. Astfel de sticle erau folosite pentru distributia de apa minerala si /sau
arome de catre o companie de imbuteliere Coca -Cola.
Design-ul sticlei cu contur, pe care o cunoastem astazi, se bazeaza pe un concept
original sugerat de catre un sticlar suedez, Alexander Samuelson, angajat al Root
Glass Company din Terre Haute, Indiana. Acest concept al lui Samuelson pentru
design-ul de sticla a fost propus in anul 1913 si acceptat mai tarziu, in principiu, de
catre un comitet special compus, printre altii, dintr-un numar de imbuteliatori CocaCola. Design-ul pentru aceasta sticla a fost brevetat de catre Oficiul American de
Brevete la data de 16 Noiembrie 1915. Aceasta sticla care a suferit modificari
ulterioare a fost pusa efectiv in uz in 1916.
Acestui model cu modificari i-a fost acordat mai tarziu brevetul de design la
data de 25 Decembrie 1923, brevet expirat la data de 24 Decembrie 1937. Intre timp,
sticla din 1923 a continuat sa fie utilizata pana cand a fost treptat eliminata pe motiv
de distrugere, pierdere sau inlaturare. Acest lucru inseamna ca, atat sticla din 1923 cat
si succesoarea ei, brevetata la data de 3 August 1937, s-au caracterizat printr-o
utilizare paralela pe piata si nu puteau fi deosebite pe piata din punct de vedere practic.
Acest brevet din 1937 a expirat la data de 2 August 1951. Numarul de identificare al
brevetului ce apare pe sticla este "D105529."
Intre anii 1951 si 1960, acesta a fost protejat conform normelor de drept comun
ca emblema de identificare pentru Coca-Cola. Apoi, a fost inregistrata in 1977 ca
marca inregistrata la Oficiul American de Inventii si Brevete, o onoare acordata si
altor cateva ambalaje.
Numere rezervate
De obicei, in partea inferioara a sticlelor mai vechi, exista o serie de patru
numere ? de exemplu ?17-35?. Acestea sunt referintele producatorului in ceea ce
priveste modelul si anul executiei.
Practica actuala reflecta o rafinare prin definitie: prima cifra reprezinta anul, a
doua cifra reprezinta modelul, a treia cifra reprezinta simbolul producatorului; a patra
cifra reprezinta fabrica de origine a producatorului. In cazul modelului clasic de sticla
cu contur, informatiile privitoare la an ar trebui sa inceapa cu 1916.
Applied Color Label (ACL) ? Eticheta Color Aplicata (ECL)
De la introducerea sticlei standard in 1915, numele scris de mana al marcii
Coca-Cola a fost prezentat in relief pe sticla. Totusi, politica companiei s-a schimbat in
1957, cand s-a introdus marca pe sticla in Eticheta Color Aplicata - ECA.

16

In ianuarie 2000, Coca-Cola clasica a fost lansata pe piata intr-o sticla noua,
imprimata in relief, de 0,23l. Acest ambalaj a inlocuit Eticheta Color Aplicata/ ECA
pentru piata nord americana, si a inclus, inscriptionat pe fundul sticlei, 24 de nume de
orase/ state.
"Coke" inscriptionat pe sticla
Incepand cu anul 1963, marca "Coke" a aparut pe sticla intr-un chenar diferit de
acela care contine marca "Coca-Cola."
Intoducerea sticlelor in format mare
In 1955 si dupa aceea, au fost introduse diferite forme mai mari ale clasicei
sticle conturate -- in doze de 0,30 l, 0,35 l, 0,47 l si 0,76 l -, 10, 12-, 16- si 26-uncii.
Informatii asupra continutul lichidului
Legea Federala a cerut sa se mentioneze pe sticla standard, clasica, conturata,
infomatiile referitoare la continutul lichidului la o cantitate de minimum 6 fl. oz
(177.444 ml).
Sticla de aur
Industria de imbuteliere a Coca-Cola a ajuns la cea de 50-a aniversare in 1949,
anul in care prima fabrica (Chattanooga, Tennessee) a inceput activitatea de
imbuteliere. In acel moment, producatorii de sticle care au primit licenta de a produce
sticle Coca-Cola au inceput, ca un gest de admiratie, sa trimita aniversar
imbuteliatorilor, un numar limitat de sticle standard turnate in aur cu coroane aurite.
Acest lucru a semnificat o recunoastere a imbuteliatorilor, pentru aniversarea unei
jumatati de secol. Imbuteliatorii comandau frecvent pentru ocazii speciale sticlele de
aur pentru a le face cadou distribuitorilor si prietenilor lor. Acest lucru se practica de
multi ani, incepand cu 1949.
Dupa 1955, la cerere, diferitelor sticle in format mare li se aplica tratarea cu aur.
Aceste sticle de aur nu sunt cunoscute pe teritorul unei companii de imbuteliere mai
tanara de 50 de ani. Cand Eticheta Color Aplicata a marcii a fost pentru prima oara
introdusa pe o sticla, a aparut de asemenea si pe sticla de aur.
Diferentierea de culoare intre sticlele nationale si cele de export
Cand a fost introdusa sticla cu design-ul clasic de contur, sticla folosita continea
un nisip care dadea o culoare denumita "Georgia green." (verde de Georgia).
Bineinteles, pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat, producatorii de sticle au reusit sa
imbunatateasca culoare verde si chiar sa faca anumite combinatii in formula sticlei.
Totusi, in Europa si in alte parti ale lumii, s-a descoperit ca tipul de nisip folosit
pentru fabricarea sticlei producea o sticla mai transparenta. Acesti producatori de peste
ocean puteau, de asemenea, sa prepare un amestec care a avut ca rezultat aparitia
sticlei de culoare bruna. Deoarece nu se dorea culoarea bruna in sticlele de Coca-Cola,
s-a optat pentru sticla transparenta.

17

Verdele de Georgia in Statele Unite si sticla transparenta se produce pentru

diferitele tari din intreaga lume ? cu cateva exceptii.
In perioada dintre 1915 si 1940, de fiecare data cand Coca-Cola la sticla a fost
lansata in Europa si in alte tari, a fost folosita sticla transparenta. Acest lucru se aplica
si pentru Mexic si Canada ?. intrucat imbutelierea in Mexic si Canada a inceput
inainte de 1916.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, de fiecare data cand s-a lansat Coca-Cola
imbuteliata intr-o tara, a fost folosita sticla de culoare verde Georgia. De exemplu,
cand marca Coke a fost lansata pentru prima data pe piata din Japonia, in 1960, s-a
folosit sticla de culoare verde Georgia. Ca o regula generala, in tarile in care marca
Coke imbuteliata a fost vanduta inainte de cel de-al doilea razboi mondial, a fost
folosita sticla transparenta. In acele tari in care Coca-Cola imbuteliata a fost lansata
pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost folosita sticla de culoare
verde Georgia.
Sticla nereturnabila
La inceputul anilor 1960, am inceput sa testam pe piata ambalajul de unica
folosinta, sau nereturnabil, de sticla pentru Coca-Cola. Putin mai tarziu am introdus pe
majoritatea pietelor ambalajul de sticla nereturnabil.
Sticle aniversare
La inceputul anilor 1970, multe fabrici de imbuteliere din SUA au inceput sa isi
sarbatoreasca cea de-a 75 aniversare in acest domeniu prin lansarea unor sticle-editie
limitata care foloseau vechile design-uri si logo-uri.
Aceste sticle au devenit repede obiecte de colectie dorite si au stimulat
dezvoltarea altor sticle aniversare care sa celebreze evenimente sportive, festivaluri
sau aniversari si evenimente importante pentru clienti.
La inceputul anilor 1990, sticlele contur au inlocuit sticlele obisnuite cu pereti
drepti, drept ambalaj standard pentru a marca aceste evenimente.
Sticlele aniversare au devenit foarte populare pentru colectionarii de Coca-Cola, multi
dintre acestia avand sute din aceste sticle expuse in casele lor.

18

2.2. ANALIZA SWOT A COMPANIEI COCA COLA

Puncte tare (strengths)
Este unul din brand-urile cunoscute
n toat lumea
Desfoar operaiuni pe scar larg
Cretere a veniturilor n 3 segmente
ale pieei
Oportuniti (opportunities)
Competiie intens n ceea ce
privete achiziiile
Creterea pieei apei mbuteliate

Puncte slabe (weaknesses)

Publicitate negativ
Performane lente n America de
Nord
Manifest o scdere a lichiditilor n
activitile operaionale
Ameninri (threats)
Comtetiie intens
Dependen
de
partenerii
de
mbuteliere

Puncte tari
Brand cunoscut n toat lumea
Coca-Cola are unul din cele mai puternice brand-uri cunoscute n toat lumea.
Are un portofoliu valoros de mrci. A fost nominalizat n top 100 a mrcilor
conductoare pe pia n fiecare an, din 2006. n acelai an The business WeekInterbrand a evaluat compania Coca-Cola la 67.000 de milioane dolari. Coca-Cola se
claseaz la o distan considerabil fa de principalul concurent Pepsi. Compania
deine 4 din top 5 al buturilor uoare: Coca-Cola, Cola dietetic, Sprite i Fanta.
Valoarea companiei i istoria ei a fcut clienii s-i aminteasc i s permit
penetrarea unor noi piee si consolidarea firmei n mediile existente.
Operaiuni pe scar larg
Cu un profit de 24 miliarde dolari, Coca-Cola desfoar activitatea pe o scar
larg de operaiuni, fiind unul din cele mai mari distibuitori i productori de buturi
nonalcoolice i siropuri. Compania a nceput s cmercializeze produsul n 1886, iar n
prezent i vinde produsele n peste 200 de ri.
Operaiunile au o puternic infrastructur n ntreaga lume. Ea desfoar 37 de
operaiuni cu 95 din principalele staii de mbuteliere a buturilor i de conservare a
plantelor, toate localizate n afara S.U.A.

19

Puncte slabe
Publicitate negativ
Companiei i s-a fcut publicitate negativ fiind acuzat de Centrul pentru
Statistic i Mediu nconjurtor, c produsele comercializate conin reziduri de
pesticide. Aceste pesticide conin chimicale care pot provoca cancerul, pot afecta
sistemul nervos i sistemul reproductor, i de asemenea reduc densitatea mineralelor
din oase. Asemenea publicitate negativ poate avea efect asupra imaginii companiei i
a cererii de produse Coca-Cola. De asemenea pot influena i perpectivele de cretere
a produselor pe piaa internional.
Performane lente n America de Nord
America de Nord a generat 30% din veniturile totale ale anului 2006, ceea ce
reprezint un nivel redus avnd n vedere importana Americii pentru companie.
Volumul vnzrilor a sczut cu 1% fa de anul anterior.
Declinul lichiditilor n activitile de operare
Indicatorul care arat gradul de lichiditate al firmei, cash flow-ul a sczut cu 7
% n 2006 fa de anul 2005. Efectivul de venituri nete din activitile operaionale a
ajuns la cifra de 5957 milioane dolari de la 6423 milioane dolari ct avea n anul 2005,
din cauza taxelor pentru concediile medicale care au ajuns la aproximativ 216
milioane dolari.
Faptul c lichiditile firmei au sczut afecteaz activitatea de investiii
Oportuniti
Achiziii
n 2006 a achiziionat firma de buturi rcoritoare Kerry, care a care a fost
numit apoi Coca-Cola China Industries, deinnd o important parte a aciunilor.
Achiziia a extins controlul companiei asupra a nou provincii chinezeti n Germania
compania a achiziionat firma Apollinaris care vindea ap mineral carbogazoas i
plat. De asemene a mai fcut nite achiziii prin Australia i Noua Zeeland.
Operaiunile internaionale au crescut capacitatea de a penetra pieele
internaionale.

20

Creterea pieei de ap mbuteliat

Apa mbuteliat este una din cele mai rapide segmente din piaa buturilor
nealcoolice. n anul 2006 apa mbuteliat a adus vnzri de 15.6 miliarde dolari numai
n S.U.A. Acest segment crete cu aproximativ 10 miliarde dolari pe an.
Ameninri
Competiie intens
Compania are puternici competitori att pe piaa regional, ct i pe piaa
global a buturilor uoare. n toate rile unde opereaz, inclusiv S.U.A., PepsiCo
este principalul competitor. Ceilali competitori sunt Nestle, Cadbury Schweppes,
GROUPE Danone, i Kraft Food. Ceilali factori ai competiiei sunt preurile,
publicitatea, programele promoiilor, inovaia produselor.
Creterea competiiei determin imprirea veniturilor din acest sector i rata de
cretere.
Dependena de partenerii de mbuteliere
n 2006 83% din partenerii de mbuteliere a produselor i distribuirea de ctre
acetia, nu erau controlai de compania Coca-Cola. Ei i-au ales singuri deciziile
privind afacerea care nu este totdeauna n interesul firmei. n consecin uneori ei i-au
comercializat produsele proprii sau anumite produse n numele companiei.
Aceast dependen de parteneri fac ca operaiunile Coca-Cola s fie o
slbiciune i face ca riscurile afacerii s fie n cretere.

21

BIBLIOGRAFIE
1. BALAURE V.
(coordonator)

Marketing, Ed. Uranus, Bucureti, 2000

2. CRIVEANU I.
TUMBR C.

Strategia ntreprinderii, Ed. Universitaria,Craiova

2003

3. DRGAN J.C.
Noul Marketing n mileniul III, Ed. Europa Nova
DEMETRESCU MC Bucureti, 1998
4. MARE D.
Economia cercetrii i dezvoltrii produselor, Ed.
CRCIUNESCU V. Facla, Timioara, 1973
5. SASU C.
6. OLARU M.

Marketing internaional, Ed. Polirom, Iai, 1998

Managementul calitii, Ed.Economic, Bucureti
1995

7. KOTTLER Ph.
Managementul marketingului, Ed. Teora,
Bucureti,

22