Bonus1 Super Alimente Pentru o Sanatate Super4

CUPRINSUL :
Introducere.......................................................................................................5
Ce sunt super alimentele ?...............................................................................................6
Cele mai raspandite si accesibile super alimente:...........................................7
Merele.............................................................................................................................8
Avocado...........................................................................................................................9
Leguminoasele...............................................................................................................
A!inele..........................................................................................................................."
#roccoli.........................................................................................................................5
$cortisoara.....................................................................................................................8
Ciocolata neagra............................................................................................................%&
'sturoiul........................................................................................................................%%
Mierea...........................................................................................................................%(
)i*i...............................................................................................................................%6
+va,ul...........................................................................................................................%8
$emintele de in.............................................................................................................."&
-raul.............................................................................................................................."
Ceapa............................................................................................................................."(
.ortocalele....................................................................................................................."6
/odiile..........................................................................................................................."9
0ovleacul......................................................................................................................(&
$panacul........................................................................................................................("
Ceaiul............................................................................................................................(5
/osiile...........................................................................................................................(7
Curcanul........................................................................................................................5&
1ucile............................................................................................................................5
$omonul........................................................................................................................5(
Iaurtul 2cu continut redus de grasimi3...........................................................................57
Inc4eiere........................................................................................................6
SUPER ALIMENTE
PENTRU O SANATATE SUPER
Editorul si autorul acestui material precum si ale celorlalte materiale conexe
au facut tot ce le-a stat in putinta pentru publicarea sa. Autorul si editorul nu
asigura garantii privind exactitatea informatiilor cuprinse in aceasta carte.
Informatiile din aceasta carte sunt in scop pur educational. De aceea, daca
doriti sa puneti in practica ideile cuprinse in aceasta carte, va asumati
intreaga responsabilitate pentru actiunile dumneavoastra. Autorul si editorul
nu vor fi facuti raspunzatori in niciun fel, direct sau indirect, pentru orice
neplaceri cauzate in mod direct sau indirect de lectura acestui material, care
este furnizat ca atare si fara nicio garantie. Se recomanda consilierea juridica,
financiara, contabila sau de orice fel in caz de nevoie. Autorul si editorul nu
garanteaza pentru buna functionare a site-urilor descrise in aceasta carte.
Toate legaturile sunt doar pentru scopuri informationale si nu se asigura nicio
garantie pentru continutul si acuitatea datelor. Informatia cuprinsa in aceasta
carte nu poate fi catalogata ca un consult medical de specialitate. In caz de
nevoie, consultati un medic sau personal calificat inainte de a lua orice fel de
decizii.
INTRODUCERE
.ana de curand5 cercetarile in domeniul nutritiei au de,valuit o varietate de alimente bogate
in nutrienti5 ce au !ost pre,entate ca o sursa de sanatate. 1umite 6super alimente65 acestea se
caracteri,ea,a printr7un nivel sca,ut al caloriilor5 un nivel ridicat de vitamine si minerale5
precum si multi anti7o8idanti activi in lupta cu bolile.
$emintele 2de legume35 a!inele5 broccoli5 ceaiul verde5 nucile5 portocalele5 dovleacul5
somonul5 spanacul5 rosiile5 curcanul5 gramineele5 ova,ul si iaurtul 2acestea sunt doar cateva din
ele35 toate acestea pot opri si c4iar vindeca a!ectiuni precum 4ipertensiunea arteriala5 diabetul5
boala Al,4eier precum si cateva !orme de cancer. 0oar una dintre acestea pot in!luenta o parte a
organismului insa in realitate pot in!luenta sanatatea altei parti5 intrucat organismul este o
structura comple8a alcatuita din mai multe elemente interconectate. Cu aceste superalimente
repre,entand ba,a unei diete ec4ilibrate5 gimnastica de intretinere si secretele de in!rumusetare
pot deveni istorie.
.e de alta parte5 e!ectele negative ale unei diete de,ec4ilibrate sunt multiple si diverse.
.utem numera cateva ast!el de e!ecte: nivel sca,ut de energie5 sc4imbari de dispo,itie5
oboseala cronica5 sc4imbari in greutate si discon!ort general. $i in plus !ata de cele enumerate
mai sus5 o dieta de,ec4ilibrata poate deasemeni cau,a probleme in intretinerea tesuturilor5 a
cresterii si de,voltarii5 poate a!ecta creierul si !unctionarea sistemului nervos5 precum si
probleme ale sistemului osos si muscular.
In lumea noastra de a,i5 caracteri,ata prin 4aos si graba5 rareori mancam sanatos. +bisnuim
sa consumam deseori alimente usor de gatit sau comandat. 0ietele ba,ate pe ast!el de elemente
pre7procesate duc lipsa de numeroase vitamine si minerale ceea ce duce in !inal la reducerea
capacitatii noastre mentale precum si !i,ice5 pot cau,a iritabilitate5 con!u,ie precum si o stare
generala letargica.
$uperalimentele pot !i ba,a unei solutii sanatoase de vindecare a acestor a!ectiuni descrise
anterior precum si a altora.
www.stopcancerului.com SUPER ALIMENTE PENTRU O SANATATE SUPER pag. 5
Ce sunt super alimentele ?
9$uperalimentele: sunt un termen !olosit larg in ,iua de asta,i pentru a descrie mancaruri
bogate in continut !ito7nutrient5 multi considerand ca acestea ne pot aduce numeroase bene!icii.
0e e8emplu coaca,ele sunt deseori considerate super alimente sau super7!ructe deoarece contin
cantitati insemnate de antio8idanti5 vitamina C5 mangan si !ibre.
+ricum5 termenul de super alimente nu este larg !olosit de dieteticieni si specialisti in
nutritie5 multi dintre acestia avand reticente vi,avi de !aptul ca un consum de alimente in
particular poate avea e!ect po,itiv5 insa in realitate din ce in ce mai multe e8perimente au
demonstrat ca intradevar este vorba de e!ecte po,itive.
Intrucat din ce in ce mai multe cercetari au !ost e!ectuate in domeniul alimentelor si
nutrientilor din ele5 putem constata ca numeroase alimente pe care le consumam de generatii
precum si unele care ne sunt noi5 sunt bogate in vitamine si minerale precum si multi alti
nutrienti ce promit o serie de e!ecte po,itive.
CELE MAI RASPANDITE SI ACCESIBILE SUPER ALIMENTE:
0aca veti cauta pe internet cuvantul super alimente veti gasi un numar semni!icativ de
opinii di!erite cum ar !i numarul real al acestor super alimente5 numarul lor variind de la cateva
si pana la 5&. Alimentele de mai ;os au !ost alese intrucat ele contin nutrientii necesari
includerii acestor alimente in clasa super alimentelor. .rintre criteriile de includere enumeram:
un nivel semni!icativ de nutrienti precum antio8idantii5 vitamina C5 manganul si !ibrele5 un
nivel sca,ut al caloriilor si usurinta de a le procura.
Alimentele ce contin nutrientii enumerati mai sus sunt cunoscute ca !iind bene!ice in
prevenirea si in unele ca,uri vindecarea binecunoscutelor e!ecte de imbatranire5 boli ale
sistemului cardiovascular5 diabet5 4ipertensiune5 unele tipuri de cancer.
Lista urmatoare este pusa la dispo,itia dumneavoastra pentru a va in!orma si documenta5
tinand totodata cont de !aptul ca !iecare din noi este unic si are propriile necesitati de nutritie.
/ecomandam cu tarie sa consultati un specialist in nutritie inainte de a trece la sc4imbari
semni!icative in dieta dumneavoastra. 0easemeni5 consultati medicul in situatia in care
observati sc4imbari negative ale starii de sanatate. #ene!iciile enumerate mai sus nu sunt
menite sa inlocuiasca tratamentul de specialitate5 ci mai degraba sa il suplimente,e.
Merele
$e stie ca merele repre,inta o sursa semni!icativa de antio8idanti5 precum poli!enoli5
!lavonoide si vitamina C5 o buna sursa de !ibre si potasiu. 0in !ericire pentru noi5 sunt doar (7
de calorii intr7un mar de dimensiune medie. $ecretul care sta in spatele capacitatii antio8idante
a merelor sta in coa;a. 0oar coa;a marului asigura de la doua pana la sase ori sursa de
antio8idanti !urni,ata de !ruct. 0e aceea subliniem importanta consumarii co;ii pentru a obtine
din plin toate bene!iciile pentru sanatatea dumneavoastra.
Avem parte de o varietate de mere5 !iecare cu propria sa culoare a co;ii. Aceste di!erente de
culoare sunt insotite deasemeni si de di!erentele de compo,itie: continutul de !itonutrienti
di!era5 precum si poli!enolii pre,enti in coa;a. <ste important consumul unei varietati de mere
pentru a ne asigura un ec4ilibru nutritional sanatos.
Alaturi de gust5 cantitatea sca,uta de calorii5 sursa de antio8idanti5 merele sunt bogate si in
!ibre. 'n mar de dimensiuni mari are 557 grame de !ibre5 ceea ce repre,inta "&= din cantitatea
,ilnica necesara. 0ietele bogate in !ibre au !ost corelate cu o semni!icativa reducere a riscului
de a de,volta a!ectiuni ale inimii. Asadar5 consumul ,ilnic al unui mar nu doar ca tine medicul
departe dar va mentine si inima sanatoasa. .e langa e!ectul bene!ic asupra inimii marul a;uta si
la prevenirea cancerului pulmonar5 imbunatatirea !unctiei plamanilor si prevenirea diabetului de
tip %.
Avocado
Cercetarile recente au demonstrat !aptul ca !ructul de avocado o!era niste avanta;e
surprin,atoare pentru sanatate. 'nul din alimentele cele mai dense in nutrienti5 avocado este
bogat in !ibre si se a!la in topul !ructelor ce asigura acidul !olic5 potasiu5 vitamina < si
magne,iu. -rasimile monosaturate propulsea,a !ructul de avocado in clasa super alimentelor.
$ingurul !ruct ce are un continut comparabil de grasimi monosaturate este maslina. -rasimile
monosaturate din avocado sunt concentrate in acidul oleic5 ce a;uta la scaderea colesterolului.
'n studiu a aratat ca dupa o dieta de 7
,ile ce include !ructul de avocado s7au
constatat scaderi semni!icante ale
colesterolului. + ;umatate de avocado detine
o cantitate e8celenta de nutrienti. La (5
calorii el contine apro8imativ % grame de
proteine5 6 grame de !ibre si " grame de
grasimi5 din care 8.5 grame sunt grasimi
monosaturate.
Avocado este deasemeni bogat in
magne,iu. Magne,iul este un nutrient esential
pentru sanatatea oaselor5 sistemului cardiovascular 2reglarea tensiunii si a ritmului cardiac35
prevenirea migrenelor si a diabetului de tip %. <ste asigurat mai mult magne,iu decat de la %&
de alte !ructe cum ar !i banana5 >i*i si capsuni.
$unt deasemeni bogate in potasiu5 care este un nutrient deosebit de important si care pana
acum nu a bene!iciat de atentia pe care o merita. .otasiul a;uta la reglarea tensiunii arteriale5 iar
un consum regulat previne bolile sistemului circulator cum ar !i tensiunea marita5 atacul
cerebral si a!ectiuni ale miocardului.
Avocado deasemeni mai este si o sursa bogata de aci,i !olici. 'n avocado contine %"= din
necesarul ,ilnic de aci,i !olici. 0iverse studii au aratat o legatura intre dietele bogate in aci,i
!olici si un risc redus de boli cardiovasculare precum si atac cerebral.
Ca o adaugare la aceste calitati5 avocado este bogat in beta7sitosterol. Alaturi de untul de
ara4ide5 aca;u5 migdale5 alune si !asole5 avocado e una din cele mai bune surse de beta7
sitosterol. ?itosterolul este ec4ivalentul colesterolului pentru plante. 0eoarece beta7sitosterolul
este atat de asemanator cu colesterolul5 el concura pentru absorbtie cu colesterolul si castiga5
avand ca e!ect reducerea cantitatii de colesterol din !lu8ul sanguin. #eta7sitosterolul deasemeni
se pare ca in4iba divi,iunea e8cesiva a celulelor5 ceea ce poate ;uca un rol important in
prevenirea cancerului.
.robabil cel mai interesant aspect in studiul stiinti!ic asupra avocado7ului este ca repre,inta
un ampli!icator de nutrienti. Avocado imbunatateste ast!el capacitatea organismului de a
absorbi nutrientii din alimente. < deasemeni important sa stim ca nu contea,a doar pre,enta
nutrientilor in alimente5 ci si capacitatea corpului nostru de a absorbi acesti nutrienti.
www.stopcancerului.com SUPER ALIMENTE PENTRU O SANATATE SUPER pag.
10
Leguminoasele
.lantele leguminoase repre,inta o alternativa puternica la consumul de carne intrucat este
vorba de o sursa de proteine cu un continut sca,ut de grasimi. + cana de linte asigura 7 grame
de proteine cu numai &575 grame de grasimi. $ocietatea Americana a Cancerului a recomandat
in g4idul dietetic din anul 996 consumul de leguminoase ca alternativa la carne.
.e langa !aptul ca repre,inta o sursa semni!icativa de proteine leguminoasele sunt o sursa
delicioasa de !ibre5 vitamina #5 !ier5 aci,i !olici5 potasiu5 magne,iu si multi alti !itonutrienti5 si
ar trebui consumate regulat pentru o
sanatate cat mai buna.
Leguminoasele sunt o 4rana superba
pentru sanatatea inimii. Consumul
!recvent leguminoase este asociat cu un
nivel sca,ut de colesterol. 0e aceea5 daca
veti limita consumul de grasimi saturate
prin reducerea consumului de carne si
veti adopta o dieta ba,ata pe leguminoase
si alte surse de proteine5 veti !i pe drumul
cel bun in reducerea colesterolului din
sange si imbunatatirea starii generale.
$tudii recente au aratat ca aci,ii
!olici ;oaca un rol critic in reducerea nivelului de 4omocisteina. @omocisteina este un compus
care avaria,a vasele sanguine atunci cand se acumulea,a in organism. Aci,ii !olici reduc acest
e!ect prin neutrali,area moleculelor de 4omocisteina. 0atele arata ca intre %& si (& procente din
pacientii cu a!ectiuni ale arterei coronare au un nivel crescut de 4omocisteina in organism.
Leguminoasele asigura o combinatie solida de potasiu5 calciu si magne,iu. Aceasta
combinatie de electroliti este asociata cu un risc redus de a de,volta boli ale inimiiprecum si
4ipertensiune.
Cand vine vorba de a controla nivelul ,a4arului din sange atunci trebuie sa mentionam
cantitatea semni!icativa de !ibre solubile din seminte. 0aca aveti probleme cu nivelul insulinei5
4ipoglicemie sau diabet5 includerea leguminoaselor in dieta regulata va !i de !olos in controlul
nivelului de ,a4ar in sange. ?ibrele solubile din leguminoase asigura o sursa de energie ce arde
lent si care durea,a5 consistand dintr7un comple8 de carbo4idrati si proteine necesare
organismului.
0eoarece acesti macronutrienti asigura pentru mai mult timp energia necesara5 nivelul de
,a4ar va ramane stabili,at. Cand nivelul de ,a4ar e stabil corpul nu are nevoie sa produca multa
insulina pentru controlul gluco,ei din sange. Acest aspect este crucial pentru pacientii care
su!era de diabet intrucat ei5 in mod special au nevoie sa isi controle,e nivelul gluco,ei din
11
sange si nivelul insulinei pentru a7si mentine o sanatate buna.
Asa cum am mentionat anterior5 leguminoasele sunt o sursa bogata de !ibre. ?ibrele dau
consistenta alimentelor !ara a adauga multe calorii. Aceasta deoarece !ibrele pot !i cu usurinta
procesate de sistemul digestiv. #ene!iciul consta in !aptul ca alimentele precum leguminoasele
2!asolea5 lintea3 produc sen,atia de satietate !ara a adauga calorii.
Cercetarile stinti!ice au dovedit ca leguminoasele pot a;uta la prevenirea unor tipuri de
cancer cum ar !i: cancerul pancreatic5 cancerul de colon5 cancerul de san5 cancerul de prostata.
Leguminoasele contin lignine si !itati5 ce par sa aiba o contributie ma;ora in lupta contra
cancerului. ?itoestrogenii 2care sunt ligninele3 sunt niste compusi asemanatori estrogenului si
care se pare ca au un rol semni!icativ in reducerea riscului de aparitie a cancerului mamar.
?itatii sunt compusi cu actiune contra unor tipuri de cancer intestinal.
Incercati sa consumati o varietate de leguminoase5 cum ar !i !asolea5 culorile di!erite ale
boabelor !iind asociate cu diverse tipuri de poli!enoli. ?itonutrientii au capacitati antio8idante si
a;uta la lupta impotriva radicalilor liberi.
12
Afinele
Multi ani a!inele au !ost ignorate de nutritionisti si oameni de stiinta datorita continutului
redus de vitamina C. +ricum5 acesti oameni nu au tinut seama de e!ectele bene!ice care constau
in nivelele ridicate de polinutrienti antio8idanti.
?itonutrientii nu sunt nici vitamine nici minerale insa produc bene!icii semni!icative.
<8ista mii de tipuri de !itonutrienti5 !iecare tip !iind unic atat din punct de vedere al
caracteristicilor !i,ice cat si !unctional. Cercetarile au
aratat ca !itonutrientii a;uta celulele corpului sa
comunice intre ele mai e!icient5 previn mutatiile la
nivel celular5 previn proli!erarea celulelor canceroase5
in plus sunt multe lucruri de descoperit despre acesti
!itonutrienti.
A!inele sunt atat de bogate in !itonutrienti incat
c4ar daca nu contin vitaminele C si < cu proprietati
antio8idante5 asigura o buna protectie antio8idanta.
$e recomanda consumul unei cani de a!ine ,ilnic
pentru a putea bene!icia la ma8im de avanta;ele
acestui !ruct.
<8perimentele care au pus a!inele pe 4arta
dietetica5 ne7au adus si vestea buna legat de !aptul ca
aceste !ructe par sa incetineasca5 ba c4iar sa vindece
multe boli degenerative asociate cu imbatranirea
creierului printre care dementa si boala Al,4eimer.
A;utand celulele creierului sa comunice mai e!icient5
a!inele de !apt duc la oprirea bolilor degenerative
asociate cu imbatranirea creierului.
.rincipalul motiv pentru care oamenii de,volta a!ectiuni degenerative ale creierului este ca
pe masura ce inaintam in varsta celulele creierului nostru devin din ce in ce mai putin e!iciente
in a comunica intre ele. Aceasta se datorea,a !aptului ca semnalele transmise de doua celule
alaturate scade in intensitate odata cu trecerea timpului. Cand aceste semnale devin prea slabe
sa permita comunicarea e!ectiva intre ele5 caile nervoase se pierd iar !unctiile creierului se
diminuea,a.
In domeniul cancerului5 noi si impresionante cercetari au dovedit legatura intre consumul
de a!ine 2ca parte a unei diete regulate3 si prevenirea cancerului. Inca odata5 este vorba de
continutul ridicat de polinutrienti care se !ace responsabil pentru acest bene!iciu. In acest ca,5
principalul polinutrient despre care vorbim este acidul elagic. Acidul elagic poate !i gasit si in
alte categorii de !ructe asemanatoare a!inelor cum ar !i: ,meura rosie si neagra5 murele.
13
Acest !itonutrient tinde sa !ie locali,at in semintele acestor !ructe5 !acand !ructele
mentionate anterior sa !ie de " pana la 9 ori mai bune surse de acid elagic decat alte surse cum
ar !i capsunile5 nucile obisnuite si nucile pecan. Aariate studii legate de acidul elagic au aratat
ca oamenii care consuma alimente bogate in acid elagic sunt de " ori mai putin predispusi in a
de,volta cancer decat cei care consuma cantitati reduse sau ine8istente de acid elagic.
14
Broccoli
In anul 99% un cercetator de la 'niversitatea Bo4n @op>ins a anuntat descoperirea unui
compus a!lat in broccoli care nu doar ca prevenea de,voltarea tumorilor cu 6& de procente in
grupul studiat5 ba c4iar reducea dimensiunea tumorilor de;a aparute cu 75 de procente. #roccoli
este acum una din cele mai bine vandute legume in America de 1ord. $i5 ca bonus5 sunt doar "&
de calorii intr7o cana de broccoli.
Intr7adevar5 broccoli si calitatile sale uimitoare se pot numara printre cele mai puternice
arme in arsenalul nostru dietetic impotriva maladiei cancer. 0oar aceste amanunte sunt
su!iciente pentru a promova acest aliment la stadiul de super aliment. In plus5 broccoli
deasemeni intensi!ica sistemul
imunitar5 reduce aparitia cataractelor5
a;uta la sanatatea aparatului circulator5
toni!ica oasele si previne
mal!ormatiile congenitale.
La ora actuala broccoli este unul
din alimentele cele mai dense in
nutrienti. +!era un nivel impresionant
de nutritie la un cost caloric !oarte
mic. 0intre cele mai populare &
legume in $tatele 'nite5 broccoli este
un castigator cert la capitolul continut
de poli!enoli. Are mai multi poli!enoli
decat ma;oritatea legumelor5 !iind intrecut de ridic4ii si ceapa verde.
Aparitia si raspandirea cancerului in corpul uman este o a!ectiune progresiva ce incepe la
nivel celular printr7o anomalie care de regula dupa & sau %& de ani este diagnosticata ca !iind
cancer. In timp ce cercetarile continua intr7un ritm alert in a gasi leac pentru aceasta cumplita
maladie C imediat dupa bolile de inima5 care sunt principalul !actor de deces in $tatele 'nite C
cei mai multi oameni de stiinta au ca,ut de acord asupra !aptului ca boala cancer mai degraba
poate !i prevenita decat tratata.
0ieta este cea mai buna arma la indemana noastra pentru a ne prote;a de cancer.
Cunoastem ca o dieta obisnuita in lumea occidentala ;oaca un rol primordial in aparitia
cancerului si stim ca cel putin "&= din toate tipurile de cancer au o componenta dietetica. $i
aceasta este o veste buna.
$tudii cu privire la populatie5 la inceput au aratat rolul legumei broccoli si al altor legume
in prevenirea cancerului. 'n studiu pe & ani5 publicat de catre $coala Medicala @arvard si
e!ectuat pe un esantion de (79&9 oameni au aratat o relatie invers proportionala intre consumul
de legume gen broccoli si de,voltarea cancerului de ve,ica urinara. #roccoli si var,a par sa
15
asigure cea mai mare protectie. 1enumarate studii au intarit aceasta teorie.
+ anali,a recenta ce a cuprins 87 de studii5 a con!irmat inca odata ca broccoli si alte
legume cruci!ere reduc riscul de aparitie al cancerului. 0oar & grame ,ilnic pot da un e!ect
substantial in reducerea riscurilor aparitiei cancerului. Intr7adevar5 consumul de broccoli sau de
legume inrudite poate !i comparat cu o do,a naturala de c4emopreventie.
'n studiu a aratat urmatorul !apt: consumul a doua legume ver,i cu !run,e poate !i
ec4ivalat cu reducerea cu 5& procente a riscului de aparitie a cancerului. In timp ce toate
cruci!erele par sa !ie e!iciente in lupta contra cancerului5 var,a5 broccoli si var,a de bru8elles
par sa !ie cele mai e!iciente. 0oar ;umatate de cana de broccoli pe ,i va va prote;a de un numar
mare de cancere5 in special cancer de plamani5 stomac si colon. 1u e de mirare ca broccoli este
numarul unu pe lista Institutului 1ational al Cancerului.
Cei mai e!icienti compusi din broccoli sunt sul!ora!anul5 !itoc4imicalele si indolii.
$ul!ora!anul este un compus remarcabil ce lupta impotriva cancerului pe mai multe nivele. <l
stimulea,a productia de en,ime ce a;uta la eliminarea carcinogenilor din corp5 ba c4iar ucide
celulele anormale. A;uta corpul sa limite,e o8idarea C procesul care declansea,a multe boli
cronice la nivel celular. Indolli lupra impotriva cancerului prin e!ectul lor asupra estrogenului.
<i bloc4ea,a receptorii de estrogen in celulele cancerului mamar5 in4iband de,voltarea
cancerelor mamare. Cel mai important indol in broccoli este indolul " carbinol5 sau I"C5 ce se
pare a !i un !actor e!icient in prevenirea cancerului mamar.
+amenii de stiinta estimea,a ca puietii de broccoli asigura de la & la && de ori mai multa
putere decat un broccoli matur in neutrali,area carcinogenilor. .resarand vlastari de broccoli in
salata sau in sand*itc4 au un e!ect mai puternic decat c4iar cateva broccoli mature. Aceasta
este o veste buna pentru acei copii care re!u,a consumul de broccoli.
0aca broccoli nu ar !ace nimic pentru noi decat sa ne apere de cancer5 acest lucru ar !i
su!icient5 insa aceasta leguma minunata lupta deasemeni si pe alte !ronturi.
#roccoli si alte legume inrudite din !amilia cruci!erelor sunt bogate in aci,i !olici5 vitamina
# care este esentiala in prevenirea mal!ormatiilor congenitale. 0e!ectele tubului neural cum ar
!i $pina #i!ida5 sunt legate de o de!icienta a acidului !olic in timpul sarcinii. + singura cana de
broccoli maruntit asigura mai mult de 5& miligrame de !olati 2tipul de acid !olic din plante3.
?olatii sunt deasemeni activi in inlaturarea 4omocisteinei din sistemul circulator. 1ivelele
ridicate de 4omocisteina sunt asociate cu a!ectiunile cardiovasculare. ?olatii deasemeni a;uta la
prevenirea cancerului. In mod interesant5 de!icientele de acid !olic sunt printre cele mai
raspandite carente vitaminice in lume.
Cunoastem cu totii cat de raspandite sunt a!ectiunile de tip cataracta in randul populatiei
varstnice. #roccoli poate a;uta aici deasemeni. #roccoli este bogat in puternicii o8idanti
carotenoi,i !itoc4imici: luteina si ,ea8antina 2precum si vitamina C3. Ambii carotenoi,i sunt
concentrati in corneea si retina oculara. 'n studiu a descoperit ca oamenii care consuma regulat
broccoli mai mult de doua ori pe saptamana reduc cu %" de procente riscul de a de,volta o
16
cataracta5 comparativ cu cei care consuma broccoli o data pe luna sau mai putin. Luteina5
,ea8antina si vitamina C deasemeni a;uta la prote;area oc4ilor de catre e!ectele radiatiilor
ultraviolete.
#roccoli si legumele cruci!ere sunt deasemeni intaritoare ale sistemului osos. + cana de
broccoli crud asigura ( miligrame de calciu alaturi de 79 miligrame de vitamina C5 ce
stimulea,a absorbtia de calciu. Doate produsele lactate si pline de grasimi5 promovate ca !iind
principalele surse de calciu5 nu contin deloc vitamina C si sunt deseori incarcate de grasimi
saturate si mai mult de %5 de calorii decat o cana de broccoli maruntit. #roccoli deasemeni
asigura o portie signi!ianta de vitamina )5 importanta in coagularea sangelui si deasemeni a;uta
la sanatatea oaselor.
#roccoli repre,inta o sursa importanta de !lavonoi,i5 carotenoi,i5 vitamina C5 !olati si
potasiu ce a;uta la prevenirea bolilor de inima. 0easemeni asugura un continut generos de !ibre5
vitamina < si vitamina #6 ce a;uta la sanatatea inimii. #roccoli este una dintre putinele legume5
alaturi de spanac5 ce pre,inta un continut ridicat de coen,ima E& 2CoE&35 un antio8idant
solubil in grasimi5 si care este un contribuabil ma;or in productia de energie in organism. Cel
putin pentru persoanele cu a!ectiuni cardiovasculare5 coen,ima E& poate ;uca un rol protector.
Aproape %5= din populatie au o reticenta catre gustul acru al legumelor cruci!ere. 0aca va
incadrati in aceasta categorie adaugati sare pentru a le imbunatati gustul.
17
Scortisoara
0e !apt scortisoara este mai mult decat un condiment pentru a da un gust bun alimentelor.
'na dintre cele mai vec4i condimente cunoscute si !olosite in medicina traditionala5 scortisoara
este a,i studiata pentru rolul ei bene!ic in diverse a!ectiuni. Intr7adevar5 studii recente asupra
pacientilor cu diabet de tip % au con!irmat puterea ei curativa5 ridicand7o la rangul de super
condiment.
.robabil cea mai uimitoare descoperire legata de
scortisoara este e!ectul ei asupra nivelului gluco,ei in
sange5 precum si in nivelul trigliceridelor si
colesterolului5 de toate aceste avanta;e putand
bene!icia su!erin,ii de diabet %. Intr7un studiu e!ectuat
pe 6& de pacienti cu diabet de tip %5 s7a descoperit ca
dupa numai (& de ,ile de administrare a unei ;umatati
de lingurita pe ,i5 nivelele ridicate de gluco,a in sange
au !ost reduse cu 87%9 procente5 trigliceridele cu %"7
"& procente5 lipoproteinele cu densitate mica cu 77%7
procente si colesterolul cu %7%6 procente.
Inca nu este clar daca o do,a mai mica de
;umatate de lingurita ,ilnic ar !i bene!ica. <ste
interesant insa ca e!ectele bene!ice ale scortisoarei au
re,istat doua,eci de ,ile dupa intreruperea studiului5
ceea ce a dus la conclu,ia ca nu este nevoie sa
consumati scortisoara ,ilnic pentru a va bucura de
e!ectele sale bene!ice. $cortisoara si probabil alte
mirodenii si tipuri de alimente pe care le consumati
asta,i va pot in!luenta sanatatea in viitor. $cortisoara5
prin capacitatea ei de a imbunatati insulina5 nu este singurul condiment ce produce un e!ect
po,itiv asupra nivelului glicemiei. Cuisoarele5 !run,ele de da!in si curcuma au deasemenea
e!ecte bene!ice.
.e langa !aptul ca este un regulator al gluco,ei5 scortisoara este si un antibacterial.
'leiurile esentiale din scortisoara sunt capabile sa opreasca cresterea bacteriala precum si
de,voltarea ciupercilor precum Candida. Intr7un studiu interesant5 cateva picaturi de ulei de
scortisoara in cateva grame de piure de morcov au redus de,voltarea bacteriana pentru cel putin
6& de ,ile. In alt ca,5 bacteriile s7au de,voltat progresiv in piureul ce nu continea ulei de
scortisoara. $cortisoara s7a dovedit a !i un remediu e!icient in lupta contra bacteriei <.coli.
18
'n !ascinant studiu e!ectuat de curand a aratat ca doar mirosind scortisoara poate stimula
cresterea capacitatii cognitive5 !unctionand ast!el ca un accelerator cerebral. Aiitoare teste vor
de,valui daca aceasta putere a scortisoarei poate !i !olosita pentru a preveni declinul
per!ormantelor cognitive.
19
Ciocolata neagra
?ie ca vreti sau nu5 ciocolata neagra este un super aliment. .entru multi dintre noi acesta
este un vis devenit realitate. <ste interesant ca multi oameni considera ciocolata neagra un
aliment bene!ic pentru sanatate.
$a nu uitam ca ciocolata 2neagra sau de orice !el3 c4iar daca este considerata un super
aliment5 pre,inta totusi un nivel ridicat de calorii iar daca veti consuma in cantitati mari riscati
sa castigati in greutate.
Cand va permiteti sa consumati ciocolata si cautati un bene!iciu de sanatate5 alegeti
ciocolata neagra. Ciocolata cu lapte sau ciocolata alba 2cea din urma nici macar nu este
ciocolata reala3 nu se incadrea,a in plan. C4iar daca amandoua contin niste poli!enoli bene!ici
2in cantitati mai reduse decat in ciocolata neagra35 date preliminare sugerea,a ca pre,enta
laptelui in ciocolata neutrali,ea,a
cumva e!ectul poli!enolilor.
$e pare ca ciocolata neagra
contribuie la scaderea tensiunii
arteriale5 creste !lu8ul sanguin si
asigura ast!el o inima sanatoasa.
Ciocolata e compusa din aproape "&=
grasimi5 5= proteine5 6=
carbo4idrati si "= lic4ide si minerale.
<lementul magic in acest mi8 din
punct de vedere al avanta;elor de
sanatate il constituie poli!enolii5 in
mod speci!ic !lavonolii.
?lavonolii sunt niste compusi speci!ici plantelor cu reale abilitati antio8idante. $emintele
de cacao5 alaturi de vinul rosu5 ceai5 a!ine si alte !ructe contin cantitati insemnate de !lavonoli.
Cercetarile ne arata ca !lavonolii din ciocolata sunt responsabili pentru abilitatea lor de a
mentine o tensiune arteriala sanatoasa5 regulari,ea,a !lu8ul sanguin si sustin o inima sanatoasa.
'n medic si cercetator de la #rig4am Fomen6s @ospital si @arvard Medical $c4ool5 0r. >.
@ollenberg5 a observat ca indienii )una5 re,identii indigeni ai insulelor $an #ias din .anama5
rareori de,volta tensiuni ridicate ale sangelui5 c4iar si in ca,ul celor inaintati in varsta.
$tudiile au indicat !aptul ca nici ingestia de sare sau obe,itatea nu si7au pus amprenta
asupra acestui tip de imunitate. Mai mult decat atat5 cand bastinasii s7au mutat pe continent au
devenit predispusi la nivele de tensiune asemanatoare celorlalti oameni5 ceea ce denota ca
protectia nu era cau,ata genetic. @ollenberg a observat un aspect al culturii bastinasilor care ar
!i putut ;uca un rol important: acestia obisnuiau sa bea regulat apro8imativ 5 cani de cacao
procesata local5 continut bogat in !lavonoli. Cercetatorul a administrat subiectilor cacao cu un
20
continut redus sau ridicat de !lavonol. Aceia care au baut continutul bogat in !lavonol au avut
mai mult o activitate de o8id nitric mai mare decat cei care au consumat cacao cu un continut
sca,ut de !lavonol. Legatura dintre abilitatea o8idului nitric de a rela8a vasele sanguine si de a
imbunatati circulatia5 prevenind ast!el 4ipertensiunea5 era mai mult decat evidenta.
@ollenberg isi continua investigatia. 0e curand el a urmat un studiu pilor care a aratat ca
subiectii care au baut o cana de cacao cu un continut ridicat de !lavonoli5 au pre,entat o
crestere a !lu8ului se sange catre creier cu apro8imativ ""=.
Cercetarea a aratat deasemeni ca arterosclero,a incepe si avansea,a ca un proces in!lamator
gradual. Implica de regula ani de ranire cronica la nivelul vaselor sanguine. Intrucat celulele
din vasele sanguine sau din ,ona endoteliala sunt a!ectate5 se !ormea,a placi arterosclerotice
sau depo,ite de grasime pe peretii vaselor sanguine. Aceste placi redu8 !lu8ul sanguin si
pre,inta riscul de a se rupe5 ducand la !ormarea unui c4eag de sange care ar putea declansa un
atac de cord sau cerebral.
$e pare ca ciocolata va tine departe ast!el de a!ectiuni. .oli!enolii din ciocolata rela8ea,a
tesutul moale din vasele sanguine. In plus5 se pare ca acesti poli!enoli in4iba coagularea
sangelui. Intr7un studiu e!ectuat in %&&5 unor subiecti li s7a administrat ciocolata ce contine
(8 miligrame !lavonol. la !inal5 au !ost inregistrate nivele reduse ale in!lamatiei si e!ecte
bene!ice privind coagularea sangelui5 e!ecte ce au !ost observabile intre doua si sase ore dupa
administrarea de ciocolata.
0e regula5 alimentele bogate in grasimi nu ar trebui incluse in clasa super alimentelor.
Ciocolata este o e8ceptie rara din mai multe motive. 0in moment ce ciocolata pre,inta aproape
"&= grasimi5 aceste grasimi denumite si unt de cacao5 sunt constituite din "5= acid oleic si
"5= acid stearic. Acidul oleic este o grasime monosaturata5 care s7a dovedit a avea un e!ect de
reducere a colesterolului. C4iar daca acidul stearic este o grasime saturata5 acesta insa nu creste
nivelul colesterolului.
Cel putin doua studii au demonstrat !aptul ca daca vom consuma ciocolata nu va creste
nivelul de colesterol din sange. Intr7adevar5 intr7un e8periment ce a durat trei saptamani5 celor
(5 de voluntari li s7a administrat 75 de grame de ciocolata: unui grup ciocolata alba5 altui grup
ciocolata neagra5 respectiv ciocolata neagra tratata cu poli!enoli. Asa cum poate va asteptati5
din moment ce ciocolata alba nu are lic4ior de ciocolata si in plus nu este ciocolata5 asadar nu a
avut niciun e!ect5 insa ciocolata neagra a dus la cresterea de @0L 2colesterol bun3 cu 9=5 iar
ciocolata tratata cu poli!enoli a in!luentat cresterea de @0L cu (=. 0in moment ce nivelul
ridicat de @0L reduce riscul de a de,volta o a!ectiune cardiovasculara5 includerea in dieta a
ciocolatei este absolut necesara.
21
Usturoiul
/ecente descoperiri legate de puterea curativa a usturoiului in lupta cu cancerul si bolile
cardiovasculare5 si deasemeni proprietatile lui anti7in!lamatorii si antivirale5 duc la includerea
usturoiului in clasa super alimentelor.
0e7alungul timpului5 proprietatile medicinale ale usturoiului au !ost apreciate5 !iind !olosit
pentru tratarea unei serii de a!ectiuni printre care putem enumera arterosclero,a5 atacul
cerebral5 cancerul5 a!ectiunile sistemului imunitar5 imbatranirea creierului5 artrita si !ormarea
cataractei.
.uterea curativa a usturoiului vine din varietatea de compusi ce contin sul!.0intre cei
aproape o suta de nutrienti ce pot !i gasiti in usturoi cel mai important din punct de vedere
curativ este compusul pe ba,a de sul! numit alicina5 care de !apt este un aminno acid. Alicina
nu este pre,enta in usturoiul proaspat. $e !ormea,a instantaneu cant usturoiul este ,drobit5
mestecat sau taiat. Alicina pare sa !ie responsabila pentru activitatea super biologica a
usturoiului5 si deasemeni pentru mirosul sau speci!ic.
.e langa alicina5 un singur catel de usturoi o!era o
serie de compusi cu potential curativ printre care
enumeram saponinele5 !os!orul5 potasiul5 ,incul5
seleniul5 poli!enolii si arginina. Ca un adaos la acesti
compusi5 usturoiul este o buna sursa de vitamina #6 si
deasemeni vitamina C. La !el cum se intampla in
ma;oritatea alimentelor5 proprietatile antio8idante si
antiin!lamatoare ale usturoiului par sa !ie e!ectul unui
grup5 mai degraba decat al unuia din elementele
speci!ice.
'n numar de e8perimente au aratat ca usturoiul
;oaca un rol important in !actorii de risc pentru bolile
cardiovasculare. $7a demonstrat ca cei care consuma
usturoi in mod !recvent se bucura de tensiune arteriala
sca,uta5 plac4etare sca,uta5 si deasemeni nivel sca,ut
de trigliceride si L0L 2colesterol rau3. 'sturoiul poate
creste nivelul de @0L 2colesterol bun3. Consumand
;umatate sau c4iar un catel de usturoi pe ,iduc la
scaderea L0L cu pana la &=5 e!ect obtinut pron
scaderea absorbtiei de colesterol.
22
<8tractele pe ba,a de usturoi au dovedit ca pot duce la scaderea tensiunii arteriale. Intr7un
studiu s7a observat scaderea cu 555= a tensiunii sistolice si o usoara scadere a tensiunii
diastolice. C4iar daca acestea sunt niste scaderi poate nesemni!icative5 pot constitui reducerea
riscului de atac cerebrau sau de cord. Asadar e!ectul de ba,a al acestor bene!icii este reducerea
riscului de arterosclero,a si boli de inima5 precum si un risc redus de in!arct sau atac cerebral.
'leiul de usturoi a in!luentat scaderea nivelului de colesterol L0L si a trigliceridelor.
Cel mai important e!ect po,itiv al consumului de usturoi vine din compusii sai pe ba,a de
sul!5 insa nu trebuie sa ignoram si e!ectele bene!ice ale vitaminei C5 #65 seleniului si
manganului. Aitamina C din usturoi5 care este principalul aparator antio8idant al organismului5
prote;ea,acolesterolul de tip L0L de e!ectul o8idarii. <ste vorba aici de o8idarea colesterolului
L0L5 e!ect ce duce la a!ectiuni ale vaselor de sange. Aitamina # reduce nivelul de
4omocisteina5 o substanta ce poate a!ecta in mod direct peretii vaselor sanguine. $eleniul din
usturoi lupta impotriva bolilor de inima5 dar si impotriva cancerului si a to8icitatii metalelor.
Manganul lucrea,a printr7o varietate de modalitati antio8idante5 iar studiile au aratat ca adultii
cu de!iciente in mangan au nivele sca,ute de @0L 2colesterol bun3.
'n numar de studii a demonstrat abilitatea usturoiului de a lupta impotriva cancerului5
c4iar daca viitoare cercetari vor clari!ica rolul e8act al usturoiului in aceasta lupta. Mai multe
studii pe un esantion de populatie au aratat o corelatie intre dieta pe ba,a de usturoi si o
reducere semni!icativa in de,voltarea de cancer colorectal si gastric5 in plus un singur catel de
usturoi poate scadea riscul de a de,volta cancer de prostata. /ecen,ii recente !acute pe mai
mult de "5 e8perimente au aratat cateva e!ecte protectoare impotriva cancerului pentru
apro8imativ 75= din articolele publicate.
0oua studii recente au demonstrat rolul de antibiotic al usturoiului. In mod special putem
constata e!ectul impotriva virusurilor si a patogenilor care de regula sunt re,istente la
numeroase medicamente. 'n studiu a dovedit ca sucul de usturoi a aratat o activitate bacteriala
semni!icativa impotriva unei serii de patogeni5 inclu,and tulpini re,istente la antibiotice cum ar
!i sta!ilococul re,istent la cipro!lo8acin.
Al doilea e8periment5 !acut pe soareci5 a demonstrat ca usturoiul e capabil sa reduca un tip
de in!ectie cu sta!ilococ5 ce a devenit din ce in ce mai re,istenta la antibiotice si din ce in ce
mai raspandita in spitale. Acest tip de in!ectie putea deveni o amenintare pentru personalul
medical5 precum si pentru oamenii cu un nivel sca,ut al imunitatii. 0upa 6 ore de la in!ectarea
intentionata a soarecilor cu agentul patogen acestora li s7a administrat e8tractul pe ba,a de
usturoi. 0upa alte %( de ore s7a dovedit ca usturoiul a asigurat o protectie impotriva patogenilor
si a dus la scaderea semni!icativa a in!ectiei.
23
Mierea
Miere cu siguranta ca nu este doar un indulcitor lic4id. 'nul din cele mai vec4i
medicamente cunoscute omului5 mierea a !ost !olosita in tratamentul a!ectiunilor respiratorii5
ulcerelor pielii5 ranilor5 a!ectiunilor urinare5 gastrointestinale5 ec,emelor5 psoriasisului si
matretii. Asta,i suntem constienti de e!icacitatea acestor stravec4i tratamente5 mai ales ca
cercetarile au demonstrat ca mierea poate reduce de,voltarea bacteriilor5 ciupercilor si
virusurilor.
.uterea curativa a mierii provine dintr7o gama larga de compusi. Mierea contine cel putin
8 substante cunoscute5 iar activitatea sa de antio8idant provine din !enoli5 peptide5 aci,i
organici si en,ime. 0easemeni mierea contine acid salicilic5 minerale5 al!a7toco!erol si
oligosac4iaride. +ligosac4iaridele cresc numarul de bacterii bene!ice din colon5 reduc nivelul
de !actori to8ici din intestin5 a;uta la prevenirea
constipatiei si la reducerea colesterolului si a tensiunii
arteriale.
?actorul principal de care trebuie sa tinem cont
legat de miere este ca proprietatea sa de antio8idant
poate varia mult in !unctie sursa5 respectiv !lorile din
care este !acuta mierea precum si modul de procesare.
Continutul de !enoli din miere depinde de polenul
!olosit de albine ca materie prima. Avem la dispo,itie
o metoda simpla de a determina avanta;ele curative
ale mierii de albine: culoarea. In general5 cu cat
culoarea mierii este mai inc4isa cu atat nivelul de
antio8idanti este mai mare.
Mentinerea unui nivel optim al tensiunii sanguine
are un e!ect po,itiv asupra sanatatii in general5 iar
mierea pare sa contribuie la atingerea acestui obiectiv.
Intr7un studiu recent e!ectuat pe un esantion de "9
atleti5 barbati si !emei5 test e!ectuat dupa depunerea de
e!!ort !i,ic5 participantii au consumat un supliment
proteic amestecat cu un indulcitor. Aceia care au
consumat suplimentul indulcit cu miere5 si nu ,a4ar sau maltode8trina5 s7au bucurat de cele mai
bune re,ultate. <i pre,entau nivele optime ale tensiunii arteriale timp de doua ore dupa
depunerea e!orului !i,ic si au avut parte totodata de o recuperare musculara mai buna.
$unt mai mult de "&& de tipuri de miere de albine in America de 1ord. Cele ce pre,inta o
culoare mai desc4isa sunt usor aromati,ate5 pe cand cele mai inc4ise la culoare sunt mai
consistente.
24
.robabil cel mai important atu al mierii in promovarea unei sanatati solide este calitatea sa
de antio8idant. Cunoastem ca un consum ,ilnic de miere de albine ridica nivelul de antio8idanti
din sange5 lucru ce asigura o protectie sporita. Intr7un studiu5 in !iecare ,i participantilor le7a
!ost administrate apro8imativ patru linguri de miere o data cu dieta lor regulata5 pentru o
perioada de %9 de ,ile. + legatura directa a !ost stabilita intre consumul de miere si protectia
data de nivelele de o8idanti poli!enolici din sange.
Intr7un alt studiu5 %( de indivi,i sanatosi au baut apa plata5 respectiv apa amestecata cu
miere. Cei care au consumat apa cu miere au inregistrat o crestere cu 7 procente a capacitatii
antio8idante. Ministerul Agriculturii din $'A estimea,a ca un american consuma in medie 68
>ilograme de indulcitor annual. Inlocuind acest nivel de indulcitori cu miere5 sau macar o parte5
ar insemna o contributie impresionanta la nivelul general de antio8idanti5 repre,entand un pas
inainte spre o sanatate mai buna.
?oarte important: nu administrati miere copiilor mai mici de un an. Apro8imativ &= din
miere contine spori de Clostridium #otulinum in stare latenta5 ceea ce poate cau,a botulism.
?olosita de mult timp ca tratament pentru rani5 mierea este deasemeni un antiseptic pentru
tratamentul arsurilor5 ulcerelor si ranilor. 'n studiu in India a comparat e!icienta mierii cu un
tratament conventional pentru rani5 cum ar !i sul!adia,ina de argint5 studiu e!ectuat pe pacienti
care su!ereau de rani de grad .
'imitor5 in ca,ul ranilor tratate cu miere s7au observat sc4imbari te tip in!lamator5 un
control mai bun asupra in!ectiei precum si o vindecare rapida. 'nii cercetatori pun acest e!ect
pe seama nutrientilor din miere care stimulea,a cresterea pielii5 precum si a substantelor
antibacteriene.
'n alt bene!iciu al mierii este dat de oligosac4iaridele pre,ente in ea. Acestea cresc
numarul de bacterii bene!ice din colon5 reduc nivelul agentilor to8ici din instestin5 a;uta la
prevenirea constipatiei si deasemenea reduce nivelul de colesterol si tensiunea arteriala.
25
Kiwi
+ noua moda a anilor 97& in domeniul culinar a avut un merit deosebit pentru
populari,area !ructului de )i*i in statul Cali!ornia. Asta,i Cali!ornia asigura 95= din intreaga
productie in $tatele 'nite. Asta,i !ructul de )i*i este popular in lumea intreaga datorita
gustului delicios5 asemanator capsunilor pentru unii sau ananasului pentru altii5 o!erind un
puternic mi8 de nutrienti5 ceea ce il propulsea,a spre po,itia de super aliment.
0esi ma;oritatea !ructelor sunt renumite pentru unul sau doi nutrienti5 >i*i are un sir lung
de substante curative. <8trem de bogat in vitamina C5 >i*i deasemeni contine !olati5 potasiu5
!ibre5 carotenoi,i5 poli!enoli5 cloro!ila5 glutation si pectina. Ca un adaos5 >i*i e o sursa
neobisnuita de vitamina < deoarece cele mai multe surse ale acestei importante vitamine cum
ar !iu nucile si uleiurile sunt bogate atat in grasimi cat si in calorii. )i*i dimpotriva5 o!era
continutul sau nutritional pentru 9" de calorii 2% >i*i3. )i*i au doar ".8 calorii per nutrient.
0in %7 de !ructe testate doar pepenele galben 2%5635 papaGa 2%5835 capsunile 2%5535 si lamaia
2%553 au mai putine calorii per nutrient.
+!erind o do,a bogata de vitamina
C C mai mult decat aceeasi cantitate de
portocale C ne putem pune ba,a in
>i*i pentru neutrali,area radicalilor
liberi care distrug celulele5 provocand
in cele din urma in!lamatii si cancer.
Aitamina C ;oaca un rol ma;or in atat
de multe !unctii ale organismului
inclu,and sistemul imunitar5 !iind
totodata asociata cu prevenirea atator
a!ectiuni5 de la astm si arterosclero,a
la osteoartrita si cancer de colon5 si nu
este de mirare ca daca vom consuma in
cantitati mari alimente bogate in
vitamina C vom reduce riscul de deces datorat tuturor cau,elor cum ar !i cancer5 boli ale inimii
si atac cerebral. ?ructul >i*i sustine deasemeni o sanatate puternica prin reducerea nivelului de
trigliceride.
)i*i este !olositor si prin prevenirea !ormarii c4eagurilor in sange. Aitamina C si < din
>i*i5 combinate cu poli!enoli si magne,iu5 potasiu5 vitamina # si cupru5 toate acestea
actionea,a in asa masura incat prote;a,a sistemul cardiovascular. Intr7un studiu in +slo5
1orvegia5 s7a dovedit ca oamenii care consumau %7" >i*i pe ,i pentru %8 de ,ile au redus
e!ectele agregarii plac4etelor sanguine sau reducerea potentialului e a !orma c4eaguri in sange
C cu 8=5 comparativ cu cei care nu au consumat >i*i. mai mult decat atat5 consumatorii de
>i*i s7au bucurat de o reducere a nivelului trigliceridelor cu 5=.
26
.atru !ructe >i*i de dimensiune medie asigura aproape 5( miligrame de luteina7
,ea8antina. .rin urmare5 acest !ruct ce nu !ace parte din categoria plantelor consumate penru
!run,e reuseste sa asigure acesti importanti nutrienti5 asociati cu un risc sca,ut de a de,volta
cataracte5 distro!ii musculare5 precum si placi arterosclerotice.
$7a raportat ca !ructul >i*i are un e!ect la8ativ bene!ic in special persoanelor varstnice care
au probleme cu constipatia. 'n studiu pe "8 de indivi,i peste varsta de 6& de ani a dovedit ca
un consum regulat de >i*i au in!luentat po,itiv starea de sanatate a!ectata de constipatie.
27
Ovazul
In anul 997 a avut loc o mediati,are puternica a e!ectelor bene!ice produse de consumul
de produse pe ba,a de ova,5 datorita unei asocieri intre o dieta bogata in !ulgi de ova,5 tarate de
ova, sau !aina de ova, si un risc redus al aparitiilor a!ectiunilor coronariene C ucigasul numarul
in $'A. 'n e!ect per ansamblu ar !i capacitatea ova,ului de a reduce nivelul colesterolului5
in special cel de tip L0L. .rincipalul ingredient activ responsabil pentru acest e!ect este o !ibra
solubila gasita in ova, numita beta glucan. .resa a acordat o atentie deosebita acestui aspect5
ast!el ca taratele de ova, au devenit principalul instrument in lupta contra colesterolului. Insa
cercetarile ulterioare au aratat ca acest e!ect al reducerii colesteroului datorita taratelor de ova,
nu a !ost atat de puternic pe cat a !ost populari,at5 ast!el ca !aima taratelor de ova, a cunoscut
un declin.
Cu toate acestea5 noi descoperiri
combinate cu ceea ce se stia de;a
despre ova, de mai multi ani5 au aratat
ca puterile lor curative sunt cu
adevarat impresionante. +va,ul nu
contine multe calorii si este bogat in
!ibre si proteine. $unt o sursa bogata
de magne,iu5 potasiu5 ,inc5 cupru5
mangan5 seleniu5 tiamina si acid
pantotenic. 0easemeni contin
!itonutrienti cum ar !i poli!enolii5
!itoestrogenii5 ligninele5 in4ibitorii de
protea,a si vitamina /. $unt o sursa
e8celenta de tricotrienoli si teco!eroli multipli 2membri importanti din !amilia vitaminei <3.
<!ectul combinat al nutrientilor din ova, propulsea,a aceasta planta in clasa super
alimentelor. -radul de protectie o!erit de ova, contra bolilor este mai mare decat al oricaror
alte ingrediente administrate i,olat. Ca un plus la capacitatea lor de a reduce e!ectul maladiilor
si a imbunatatii sanatatea5 ova,ul este un super aliment de renume din urmatoarele motive: este
un aliment ie!tin5 nu necesita preparare comple8a si este !oare usor de inclus in dieta. ?ulgii de
ova, se a!la practic in !iecare meniu al oricarui restaurant care serveste micul de;un5 iar daca
reusiti sa includeti un castron de ova, in dieta dumneavoastra regulata5 atunci cu siguranta ca
va a!lati pe drumul cel bun spre o sanatate de !ier.
<ste vorba de puterea de a reduce colesterolul cand vine vorba de moticul pentru care
aceasta banala cereala a devenit atat de renumita. Dipul speci!ic de !ibra C beta glucan continuta
de ova, este !ibra solubila raspun,atoare pentru acest bene!iciu. 1enumarate studii au dovedit
ca indivi,ii care au un nivel ridicat al colesterolului si care consuma doar " grame de !ibre
solubile de ova, pe ,i pot reduce nivelul total al colesterolului cu 8 si pana la %" procente.
28
Dinand cont de aceste ci!re putem estima o reducere cu % procente a riscului de a de,volta o
a!ectiune cardiovasculara. Acesta este un e!ect care nu trebuie ignorat.
Ca un plus al !ortei !ibrelor de ova,5 cercetatorii au descoperit mai multe amanunte despre
!itonutrientii din boabe si cum ar putea acestea sa previna boli. -ermenii si taratele de ova,
contin o cantitate semni!icativa de !itonutrienti5 printre care acidul ca!eic si acidul !erulic.
Acidul !erulic a !ost tinta unor recente cercetari 2care au aratat dove,i promitatoare pentru
abilitatea lor de a preveni cancerul de colon in animale si alte modele e8perimentale3. Acidul
!erulic s7a dovedit a !i un antio8idant puternic capabil sa consume radicalii liberi si sa prote;e,e
impotriva distrugerii o8idative. 0easemeni pare sa !ie capabil in a impiedica !ormarea unor
!ormatiuni generatoare de cancer.
+ calitate neobisnuita a ova,ului este ca acesta are doi super verisori: semintele de in si
germenii de grau. Acesti verisori apartin cu adevarat unei categorii speciale datorita !aptului ca
ei contin atat de multi nutrienti. Amandoua o!era numeroase bene!icii in cantitati !oarte mici.
0aca veti adauga doar doua linguri de seminte de in si doua linguri de germeni de grau in bolul
de cereale in !iecare dimineata5 atunci puteti spune ca ati !acut un pas spre o viata mai
sanatoasa.
29
Semintele de in
$emintele de in merita toata atentia noastra prin simplul !apt ca sunt cea mai buna sursa
vegetala de aci,i grasi +mega". 0easemeni acesti nutrienti importanti pot !i introdusi rapid si
usor in dieta. $emintele de in sunt deasemeni o importanta sursa de !ibre5 proteine5 magne,iu5
!ier si potasiu: un ansamblu valoros de nutrienti. $unt de alt!el cea mai importanta sursa de
compusi numiti lignine5 acestea !iind niste !itoestrogeni5 sau estrogeni vegetali. Ligninele
in!luentea,a ec4ilibrul estrogenului in organism si a;uta la protectia impotriva cancerului
mamar.
$emintele de in sunt un pic mai mari decat cele de susan5 mai inc4ise la culoare 2culorile
varia,a de la rosu inc4is catre maro3. Le puteti cumpara sub !orma de !aina sau sub !orma de
seminte5 pentru ca apoi sa le macinati intr7o rasnita de ca!ea sau alt tip de robot de bucatarie.
<ste necesar ca semintele sa !ie macinate pentru ca nutrientii sunt greu de absorbit din samanta
intreaga. 0in moment ce uleiul din semintele de in se distruge cu usurinta5 se recomanda
macinarea semintelor inainte de consum. 'nii oameni !olosesc o rasnita special pentru
semintele de in5 macinandu7le in cantitati mici5 pentru ca apoi sa pastre,e portiile macinate in
!rigider5 in borcane mici. .astrati !aina din seminte de intr7un container de plastic in !rigider.
.resarati doua linguri de !aina din seminte de in in !aina de ova,5 cerea>e5 iaurt5 sau o puteti
!olosi in pra;ituri5 briose sau painisoare. 1u veti avea nevoie decat de doua linguri de !aina de
in pe ,i. Acestea va vor da mai mult decat recomandarea Institutului American de Medicina cu
privire la acidul al!a linoleic. 0oua linguri de !aina de in sunt o cantitate sigura5 menita sa
asigure o nutritie optima5 si nu au !ost raportate e!ecte secundare legate de consumul acestei
cantitati.
30
Graul
-raul este una din cele patru tipuri de cereale cultivate din cele mai vec4i timpuri5 mai
e8act acum apro8imativ 5 milenii. -ermenii de grau repre,inta embrionii din care se vor
de,volta boabele de grau 2nuclee de grau care nu au !ost coapte5 macinate sau curatate3 si sunt
pline de elemente nutritive. 0oua linguri5 la numai 5% de calorii5 au ( grame de proteine5 %
grame de !ibre5 ( micrograme de !olati5 o treime din necesarul recomandat de vitamina <5
alaturi de cantitati insemnate de tiamine5 mangan5 seleniu5 vitamina #6 si potasiu5 toate acestea
impreuna cu cantitati re,onabile de !ier si ,inc. -ermenii de grau5 la !el ca si semintele de in
sunt deasemeni una din sursele
vegetale de aci,i grasi +mega ". 0oar
doua linguri repre,entand portia de
germeni de grau5 contin &&
miligrame de aci,i grasi +mega "
bene!ici pentru organism.
-ermenii de grau contin
!itosteroli care ;oaca un rol important
in reducerea absorbtiei de colesterol.
'n e8periment recent a aratat ca mai
putin de 6 linguri de germeni de grau
pe ,i au dus la scaderea cu (%58= a
absorbtiei de colesterol in grupul de
voluntari ai acestui proiect.
.resarati germeni de grau in iaurt5 cereale sau !aina de ova,. Adaugati7i in pra;ituri sau
briose si in painisoare. 0aca sunteti de aceeasi parere ca doua linguri de germeni de grau pot
in!luenta considerabil dieta ,ilnica atunci de ce sa nu pastrati un borcan in !rigider? Cel mai
bine ar !i sa ii ac4i,itionati dintr7un loc unde au !ost pastrati la rece intrucat se pot deteriora
!oarte repede daca nu sunt pastrati in conditii corespun,atoare 2loc intunecat si racoros3.
.utine intrebari legate de diete si nutritie sunt mai stu!oase decat carbo4idratii. 0ietele
sarace in carbo4idrati au adaugat un plus la aceasta con!u,ie: ele au atras atentia spre
carbo4idrati. Multi oameni au a;uns sa creada despre carbo4idrati ca sunt stransi legati de
cresterea in greutate si asadar nu ar !i buni. Alimentele sunt acum etic4etate cu inscriptii ce ne
lamuresc asupra lipsei carbo4idratilor. Consumatorilor care incearca sa tina cura de slabire li se
comunica !aptul ca pre,enta carbo4idratilor va anula orice sansa de reusita. Ceea ce au de
pierdut consumatorii in aceasta lupta este !aptul ca acesti carbo4idrati5 la !el ca proteinele si
grasimile5 nu au !ost creati toti la !el.
Carbo4idratii se gasesc intr7un numar mare de alimente5 de la ,a4ar de masa la legume5
leguminoase si cereale. + lingura de ,a4ar repre,inta un carbo4idrat. La !el si o !elie de paine
de grau integral. .uteti g4ici ce e mai bun pentru dumneavoastra5 insa nu veti sti de ce.
31
+ cereala integrala5 !ie ca este vorba de ova,5 or,5 grau5 bulgur sau orice altceva5 contine
!iecare parte a plantei. Cele trei parti sunt cuprinse din:
7tarate: stratul e8terior bogat in !ibre care contine vitamine de tip #5 minerale5 proteine si
alte !itoc4emicaleH
7endosperm: stratul din mi;loc5 ce contine carbo4idrati5 proteine5 si o cantitate mica de
vitamine #H
7germul: stratul interior incarcat cu nutrienti ce contine vitamine #5 vitamine <5 si alte
!otoc4imicale.
Acest ansamblu de componente a;uta la consolidarea vietii plantei. Carbo4idratii ra!inati
descrisi anterior au !ost deposedati de componentele cu e!ecte curative. Cand cerealele sunt
prelucrate pentru a obtine !aina alba5 taratele si germul5 precum si toti nutrientii5 antio8idantii si
!itonutrientii se pierd5 lasand o substanta sterila ce repre,inta pentru intreg e8act ce ar !i o cutie
de suc sintetic pentru aceasi cantitate de suc de !ructe. Acest compus steril poate !i trans!ormat
in paine dar nu inseamna ca va avea si proprietati curative. Cerealele integrale sunt esentiale
pentru sanatate. <le asigura !ibre5 vitamine5 minerale5 !itonutrienti precum si alti nutrienti care
pur si simplu nu pot !i gasiti in alta combinatie. Doate dietele sanatoase se ba,ea,a pe aceste
cereale integrale. In ciuda !aptului ca cerealele integrale !ormea,a ba,a celor mai multe
piramide de nutritie5 ceea ce ne duce cu gandul la !aptul ca ar trebui sa !ie o parte signi!ianta a
dietei noastre5 multi americani omit sa consume cereale integrale macar o data pe ,i. +amenii
care consuma cereale integrale pre,inta un risc redus de a de,volta proape %& de tipuri de
cancer5 con!orm unui studiu din 998 ba,at pe (& de e8perimente5 si aparut in publicatia
1utrition and Cancer.
Cerealele integrale a;uta inima5 con!orm unei anali,e in urma careia s7a descoperit ca
!emeile care au consumat cel putin odata pe ,i cereale intergale au avut o rata a mortalitatii cu
( pana la 9 procente mai mica decat cele care rareori sau c4iar niciodata au consumat cereale
integrale. <ste intr7adevar o tragedie ca obisnuim sa consumam atat de putine cereale integrale
si atat de multe cereale procesate. 0aca am putea inclina balanta in sens opus5 cu totii am !i
mult mai sanatosi. 0e;a am va,ut cum ova,ul poate reduce nivelul de colesterol si poate
stabili,a nivelul de ,a4ar din sange.
Lista completa a intregilor proprietati curative pentru toate cerealele este destul de mare.
Absorbtia de vitamina < din alimente5 nu din suplimente5 a !ost legata direct de sansele
mici de a su!eri un atac cerebral. Cerealele integrale si nucile sunt cele doua surse ma;ore de
vitamina <.
Consumul de cereale integrale a !ost asociat cu reducerea riscului de atac cerebral. Intr7un
grup de indivi,i care nu au !umat niciodata5 o ingestie medie de %57 portii de cereale integrale
pe ,i a !ost asociata cu o reducere cu 5&= a riscului de atac isc4emic. Cunoscut !iind !aptul ca
mai putin de 8= din adultii din $tatele 'nite consuma mai mult de " portii de cereale integrale
pe ,i5 este clar ca nu bene!iciem de acest avanta; ma;or.
32
'n studiu din revista Asociatiei Medicale din $'A a e!ectuat niste studii asupra unor tineri
si a stabilit ca acei cu cele mai mari ingestii de !ibre au avut cea mai ;oasta tensiune diastolica.
@ipertensiunea este cu siguranta principala cau,a a atacurilor cerebrale. +amenii de stiinta au
aratat ca o scadere cu % milimetri a tensiunii diastolice va duce la o scadere cu 7= a
predispo,itiei la 4ipertensiune si o scadere cu 5= a riscului de atac cerebral.
Cerealele integrale sunt deasemeni !olositoare in prevenirea a!ectiunii arterei coronare.
Indivi,ii care au consumat o medie de %= cereale integrale pe ,i au inregistrat o scadere a
riscului de a de,volta a!ectiuni ale arterei coronariene.
Cerealele integrale contin !olati5 care a;uta la scaderea nivelului 4omocisteinei C un !actor
de risc independent ce cau,ea,a atacuri cerebrale si boli ale sistemului cardiovascular.
33
Ceapa
C4iar daca ceapa a !ost renumita de multa vreme pentru calitatile ei curative5 de nu !oarte
mult timp a !ost stabilit cu adevarat si demonstrat aportul ei pentru sanatatea noastra5 !apt
pentru care aceasta leguma poate !i inclusa in categoria super alimentelor.
Cepele repre,inta o sursa ma;ora pentru % !itonutrienti care ;oaca un rol primordial in
ameliorarea sanatatii: !lavonoi,ii si un amestec de peste 5& compusi pe ba,a de sul!. Cele doua
subgrupe de !lavonoi,i care se gasesc in ceapa sunt antocianinele care au o culoare rosie7
purpurie5 si !lavonolii cum ar !i cvercetina si derivatele ei5 acestea !iind responsabile pentru
carnea alba si coa;a maronie a multor
soiuri de ceapa. ?lavonolii sunt
concentrati in coa;a celor mai multe
tipuri de ceapa5 aici ei aducandu7si
aportul asupra culorii cepei.
Cu totii cunoastem ca acei
compusi bene!ici care se gasesc in
ceapa5 la !el ca si cei din usturoi5 sunt
separati de niste straturi de celule.
Cand taiem o ceapa aceste straturi
sunt sectionate iar acesti compusi sunt
eliberati5 ceea ce duce la !ormarea
unui nou compus: sul!o8id de
tiopropanal. .e langa proprietatile ei
curative5 aceasta substanta dau cepei aroma sa speci!ica precum si calitatea ei de a ne !ace sa
plangem.
.entru a bene!icia la ma8im de puterea curativa a cepei5 lasati7o pe masa 57& minute
inainte de a o taia si a o gati. Caldura va de,activa sul!o8idul de tiopropanal5 si de aceea e
recomandat sa ii dati ceva timp pentru a se concentra si de,volta inainte de gatire.
C4iar daca taiatul cepei va !aceti sa plangeti5 proprietatile cepei de a aduce bene!icii
sistemului cardiovascular ar trebui sa va aduca un ,ambet printre aceste lacrimi. La !el ca si
usturoiul5 s7a dovedic ca daca vom consuma ceapa vom reduce nivelul colesterolului si
tensiunea. Ceapa5 alaturi de ceai5 mere si broccoli C cele mai bogate surse de !lavonoi,i C
reduce riscul de aparitie a unei a!ectiuni ale inimii cu %&=5 lucru con!irmat de o anali,a recenta
e!ectuata pe un esantion de &&.&&& de persoane.
0in perspectiva puterilor curative5 cele mai intepatoare cepe sunt cele mai e!iciente. 'n
test legat de concentratia de !lavonoi,i in ceapa a dovedit ca ceapa !rantu,easca5 sau ceapa
esalot are de sase ori mai multi !lavonoi,i decat ceapa alba obisnuita5 si care are cea mai mica
concentratie de !enoli. Ceapa esalot are deasemeni cea mai mare activitate antio8idanta. Ceapa
34
galbena are cei mai multi !lavonoi,i C de ori mai multi decat ceapa alba. Doate tipurile de
cepe constituie un supliment bun al dietei dumneavoastra insa incercati sa alegeti cele cu gust
cat mai puternic5 atat cat este posibil.
Consumul regulat de ceapa a !ost asociat cu scaderea riscului de cancer de colon. $e
considera ca cvercetina din cepe este un !actor protector5 deoarece s7a dovetit ca opreste
de,voltarea tumorilor in animale si prote;a,a celulele colonului de e!ectele negative ale
cancerigenilor.
0easemeni se stie ca ceapa poate reduce riscul de cancer cerebral5 eso!agian5 pulmonar si
de stomac.
35
ortocalele
$tiindu7se de mult timp ca sunt o sursa puternica de vitamina C5 portocalele sunt
considerate de multi ca !iind gustoase5 suculente si cam atat. Aproape nimeni nu se
entu,iasmea,a sa includa o portocala in meniu5 insa ar trebui. 0escoperirile e!ectuate legate de
puterea vindecatoare a portocalei si de a preveni cancerul5 atacul cerebral5 diabetul ar trebui sa
le aduca5 alaturi de alte citrice5 pe scena celor mai importante alimente in dietele sanatoase si
preventive.
+amenii 2la !el ca si cobaii3 nu pot produce vitamina C. <ste solubila in apa si nu poate !i
retinuta in organism5 asadar avem nevoie de o sursa dietetica constanta pentru a mentine
structurile celulare si sanguine in parametri normali. 0in pacate5 nu multi copii consuma macar
cateva surse de vitamina C. 0o,a ,ilnica recomandata
este de 9& miligrame pentru barbati si 75 miligrame
pentru !emei.
<ste oarecum socant !aptul ca desi asta,i avem
atatea sortimente culinare5 atat de multi oameni sunt
de!icitari cand vine vorba de vitamina C5 acest
element primordial pentru o sanatate buna. 0esi sunt
slabe sanse sa mai avem parte de boli cum ar !i
scorbutul5 cu siguranta observam a!ectiuni cum ar !i
boli ale inimii5 4ipertensiune si cancer. Aitamina C
din citrice5 alaturi de alti nutrienti de valoare pot ;uca
un rol important in reducerea numarului de boli
enumerate anterior.
?lavonoi,ii sunt o clasa de poli!enoli ce se pot
gasi in !ructe5 legume5 nuci5 seminte5 cereale5 ceai si
vin. $unt peste 5.&&& de !lavonoi,i care au !ost
identi!icati si mentionati in literatura de specialitate5
si in !iecare ,i a!lam lucruri noi despre acestia.
?lavonoi,ii din citrice5 care se gasesc in carnea
!ructului5 in suc5 in pulpa si coa;a5 sunt doar un element pentru promovarea unei sanatati
puternice5 cu mentiunea ca un !ruct intreg este mult mai e!icient decat sucul de !ructe. 0oi
dintre !lavonoi,ii din citrice: naringina din gre! si 4esperidina din portocale apar rareori in alte
plante5 ceea ce le da o unicitate aparte acestei categorii de !ructe. .uterea !lavonoi,ilor din
citrice este uimitoare. $unt antio8idanti si antimutagenici. 'ltimii se re!era la abilitatea lor de a
preveni mutatia celulelor5 prin initiera de,voltarii cancerelor si altor boli cronice. Acest lucru se
reali,ea,a prin abilitatea lor de a absorbi lumina ultravioleta5 prote;ea,a acidul
de,o8iribonucleic 201A35 si interactionea,a cu carcinogenii. $7a dovedit ca !lavonoi,ii in4iba
de,voltarea celulelor canceroase5 intaresc capilarele5 actionea,a ca anti7in!lamatori si sunt anti7
36
alergici si anti7septici. Ingestia de !lavonoi,i este asociata cu scaderea riscului de in!arct si atac
cerebral.
$untem siguri ca o portocala pe ,i asigura o sanatate a sistemului cardiovascular. Consumul
,ilnic al unui pa4ar de suc de portocale reduce riscul de atac cerebral cu %5=. 1enumarate alte
studii au con!irmat bene!icii similare datorita consumului regulat de citrice. Incepem sa
intelegem ca5 la !el ca multe alte super alimente5 e vorba de o sinergie de alimente si de o
varietate de nutrienti continute de acestea5 pentru a obtine in !inal un e!ect ampli!icat si intens
al bene!iciilor individuale.
0e e8emplu portocalele sunt bogate in vitamina C. 0easemeni sunt bogate in !lavonoi,i5
cum ar !i 4esperdina ce lucrea,a pentru revitali,area vitaminei C dupa ce a ani4ilat radicalii
liberi. Cu alte cuvinte5 4esperdina intareste si ampli!ica e!ectul vitaminei C in organism. Intr7un
studiu clinic e!ectuat pe oameni5 s7a aratat ca sucul de portocala ridica nivelul de colesterol bun
2@0L3 in timp ce nivelul de colesterol rau 2L0L3 este redus.
?ibrele din portocale sunt un alt contribuabil ma;or la o sanatate buna. Citricele 2in special
mandarinele3 sunt unele din cele mai bogate surse de pectina de cea mai buna calitate C un tip
de !ibra dietetica. .ectina este o componenta ma;ora a acelui tip de !ibre capabile sa reduca
colesterolul. .ectina este !olositoare in stabili,area nivelului de ,a4ar din sange. + singura
portocala asigura " grame de !ibre5 iar !ibrele dietetice au !ost asociate cu o intreaga serie de
bene!icii. Aproape "5= din americani consuma !ructul doar sub !orma de suc. In cele mai
multe ca,uri5 sanatatea lor ar avea de castigat daca ar consuma intregul !ruct ori de cate ori ar !i
posibil.
'n !itonutrient a atras atentia de curand pentru aportul sau la o sanatate buna. .arado8al5 de
regula arunca5 aceasta parte a portocalei. In uleiul din coa;a citricelor se a!la un !itronutrient
numit limonena. .ortocalele5 mandarinele5 lamaile si !ructele lime constin cantitati insemnate
de limenona in coa;a si cantitati mai mici in pulpa. Limenona stimulea,a sistemul nostru
antio8idant si deto8i!iant pentru en,ime5 a;utand ast!el la oprirea cancerului inainte de a se
mani!esta. <ste demn de mentionat ca un !itonutrient natural c4emopreventiv poate lucra pentru
oprirea procesului de actiune al carcinogenilor inainte ca acestia sa declanse,e procesul de
de,voltare celulara anormala. Limenona are e!ect de blocare si suprimare5 ceea ce duce la
regresia tumorilor in oameni si animale. 'n studiu e!ectuat pe un esantion in Ari,ona a aratat ca
aceia care au !olosit coa;a de portocala pentru gatit au redus cu 5&= riscul de a de,volta
carcinom cu celule scuamoase .
<ste binecunoscut ca popoarele din ,ona mediteraneana sunt predispusi mai putin la cancer
comparativ cu alte popoare5 iar cercetatorii pun acest lucru pe seama consumului co;ii de
citrice. $ucul de portocale contine o anume cantitate de limonena5 insa nici pe departe atat de
multa ca cea din coa;a. $ucul proaspat stors are cea mai multa limonena5 alaturi de alti
nutrienti5 iar sucul de portocala stors din pulpa are cu 87&= mai multa limenona decat sucul ce
nu contine pulpa.
37
Aitamina C se gaseste din plin in portocale si ;oaca un rol important in lupta contra
cancerului. 0e !apt este vorba de actiunea ei in prevenirea cancerului de stomac5 oral si
eso!agian. Doate aceste au sens5 intrucat vitamina C prote;a,a impotriva nitrosaminelor5 agenti
cau,atori de cancer care se gasesc in alimentele considerate cau,atoare de cancer oral5 stomacal
si de colon. 'n studiu in <lvetia a evidentiat ca cei care au murit de cancer aveau o concentratie
a vitaminei C cu & procente mai mica decat cei care au murit din alte cau,e.
Citricele au un rol protector contra atacului cerebral. Citricele si sucul de citrice aduc o
contributie ma;ora in reducerea riscului de atac cerebral5 estimandu7se ca daca vom consuma
un pa4ar de suc de portocale ,ilnic vom reduce riscul de atac cerebral cu %5=5 in timp ce alte
!ructe reduc acest risc cu doar =.
'n lucru interesant: consumul de vitamina C in !orma de suplimenti se pare ca nu are
aceleasi bene!icii aduse de consumul unui !ruct intreg5 atunci cand vine vorba de preventia
atacurilor cerebrale. Aceasta ipote,a este sustinuta de !aptul ca puterea poli!enolilor este cea
care !ace di!erenta. 'n motiv in plus pentru a consuma !ructe intregi pentru o nutritie optimaI
.e de alta parte5 mai mult de "5& 7(&& miligrame pe ,i de vitamina C sub !orma de supliment5
administrata pe o perioada de cel putin & ani5 se pare ca are o in!luenta ma;ora in diminuarea
riscului de aparitie a cataractei. Acesta este un ca, in care suplimentele au e!ect.
38
!odiile
/odiile au e8istat in dieta oamenilor din cele mai vec4i timpuri5 calitatile lor curative !iind
binecunoscute. /odiile pre,inta o gama variata de culori5 de la galben7oran; spre violet
puternic. #ogate in potasiu5 vitamina C5 poli!enoli si vitamina #65 rodiile sunt adevarate
re,ervoare de !itoc4imicale. $ucul de
rodie poate avea de doua pana la trei
ori mai multa putere antio8idanta decat
cantitati egale de ceai verde sau vin
rosu.
Intr7un studiu al publicatiei
americane de nutritie clinica5 sucul de
rodie este un puternic !actor in lupta cu
arterosclero,a. 0oar un s!ert de ceasca
de suc de rodie consumat ,ilnic poate
imbunatati sanatatea cardiovasculara
prin reducerea o8idarii colesterolului
de tip L0L. In plus5 studii e!ectuate pe
animale au aratat ca rodiile pot reduce
le,iunile produse de arterosclero,a. 0in pacate insa multi dintre noi evitam rodiile deoarece
este necesar un mic e!!ort pana putem avea acces la seminte.
/odiile poseda niste !itoc4emicale cu un puternic e!ect anti7in!lamator5 iar consumul de suc
de rodie are ca e!ect reducerea tensiunii arteriale. $tudii e!ectuate pe diverse sucuri de !ructe si
vinuri au aratat o mare concentrare de poli!enoli in sucul de rodie5 pe locurile urmatoare !iind
vinul rosu si sucul de merisor.
0aca nu ati gustat niciodata o rodie5 toamna este se,onul per!ect pentru a o !ace. $electati o
rodie dupa greutate: semintele repre,inta apro8imativ ;umatate din greutatea !ructului si cu cat
!ructul este mai greu cu atat mai bine. Coa;a trebuie sa !ie lucioasa si !ara crapaturi. .uteti
depo,ita rodiile intr7un loc racoros pentru apro8imativ o luna5 insa in !rigider re,ista pana la
patru luni.
39
"ovleacul
Multi dintre noi5 rareori obisnuim sa ne gandim la dovleac ca !iind un aliment. Cumparam
un dovleac pentru a7l decorade @ello*een. In America de 1ord dovleacul este consumat de
regula odata pe an5 in special ca ingredient intr7o placinta gatita de Jiua
/ecunostintei.Ma;oritatea oamenilor se gandesc la dovleac mai mult ca un element de decor
decat ca la un aliment gustos si bogat in nutrienti.
Drebuie sa mentionam ca dovleacul nu este o leguma ci un !ruct5 la !el ca si pepenele. Mai
mult5 este ie!tin5 poate !i gasit mai tot timpul anului in
stare de conserva5 si este usor de inclus in retele5
bogat in !ibre si nu are multe calorii. 0ovleacul este
un adevarat superstar al alimentelor.
1utrientii din dovleac sunt cu adevarat uimitori.
<8trem de bogati in !ibre si saraci in calorii5 dovlecii
inglobea,a o multitudine de nutrienti care lupta
impotriva bolilor5 cum ar !i: potasiul5 acidul
pantotenic5 magne,iul5 vitamina C si <. 1utrientul
c4eie care propulsea,a dovleacul in topul super
alimentelor este mi8ul de carotenoi,i. 0ovleacul
contine unul din cele mai bogate depo,ite de
carotenoi,i accesibili in produsele bio. Intr7adevar5
servind ;umatate de cana de dovleac ,ilnic obtineti de
doua ori mai multi al!a7caroteni decat do,a minima
recomandata. Cand veti !i constienti de bene!iciile
e8traordinare ale acestor nutrienti5 veti privi
dovleacul ca pe un super aliment. Carotenoi,ii au
culoare portocaliu inc4is5 galben sau rosu5 si sunt
niste compusi solubili in grasimi e8istenti intr7o
varietate de plante. <i prote;a,a plantele impotriva
distrugerii provocate de ra,ele solare5 in acelasi timp atragand insectele si pasarile pentru
poleni,are. .ana acum5 oamenii de stiinta au identi!icat aproape sase sute de carotenoi,i5 si mai
mult de 5& din acestia apar in mod !recvent in dieta noastra. 1u toti carotenoi,ii dietetici sunt
absorbiti e!icient5 oricum5 doar "( de carotenoi,i au !ost gasiti in sange si lapte.
Alimentele bogate in carotenoi,i au !ost asociate cu o serie de e!ecte curative5 cum ar !i
reducerea riscului de a de,volta numeroase cancere printre care cel pulmonar5 de colon5 de
ve,ica urinara5 cervi85 de san si de piele. ?emeile cu cea mai mare concentratie de caroten in
dieta au cel mai mic risc de a de,volta cancer mamar.
40
Carotenoi,ii au aratat dealt!el ca au o capacitate mare de a reduce riscul aparitiei bolilor de
inima. Intr7un studiu e!ectuat timp de " ani5 cercetatorii au gasit o puternica relatie intre
concentratiile de carotenoi,i in sange si rata de aparitie a bolilor de inima. Asa cum s7a dovedit
ulterior5 consumul mare de carotenoi,i a !ost asociat cu un numar redus de aparitii ale bolilor de
inima5 in special in ca,urile in care tori carotenoi,ii5 nu doar beta7carotenoi,ii au !ost pre,enti.
Consumul de carotenoi,i reduce riscul de aparitie a cataractelor si degenerescentelor
maculare.
Cei doi carotenoi,i pre,enti in dovleac C beta si al!a carotenul C sunt niste !itonutrienti
puternici.
#eta carotenul a intrat prima oara in atentie in anii 8&5 !iind unul dintre cei mai studiati
antio8idanti. Cuvantul carotenoid provine din cuvantul 9carrot: 2morcov3 C re!eritor la culoarea
galben7portocalie a acestor nutrienti5 care la inceput a !ost asociata cu morcovii. Morcovii si
carto!ii dulci contin si ei cantitati insemnate de beta caroten. $e gaseste din plin in !ructe si
legume5 si cunoastem !aptul ca pre,enta beta7carotenului in alimente a;uta la prevenirea multor
a!ectiuni5 printre care cancerul pulmonar. <ste vorba aici de o legatura intre beta7caroten si
cancerul pulmonar5 legatura ce a dus la cateva studii interesante. Aceste studii au evidentiat ca
suplimentii nu o!eraun raspuns clar la prevenirea a!ectiunilor si un raspuns mai bun este dat de
consumul de alimente integrale5 cand vine vorba de prevenire si e!ecte curative.
Cercetatorii au concis ca daca beta7carotenul din alimente a a;utat la prevenirea cancerului
pulmonar5 atunci suplimentii ar avea acelasi e!ect. 0in pacate insa si socant5 in acelasi timp5
doua studii importante au aratat ca5 din contra5 !umatorii care au consumat suplimente ba,ate
pe beta7caroten au pre,entat o rata crescuta de aparitie a cancerului pulmonar.
In 9965 un studiu e!ectuat de oameni de stiinta din ?inlanda pe un esantion de %9&&& de
barbati !umatori si publicat in 9<nglis4 Bournal o! Medicine: a aratat ca aceia care au !umat si
au consumat beta7caroten sub !orma de suplimente au avut cu 8= mai multe sanse de a
de,volta cancer pulmonar decat cei care nu au luat suplimente.
Cand provin din alimente intregi cum ar !i dovleacul5 carotenoi,ii au un rol important in
lupta contra bolilor. In unele studii de laborator s7a aratat ca beta7carotenul are proprietati anti7
o8idante si anti7in!lamatoare puternice. <l previne o8idarea colesterolului in studiile de
laborator si din moment ce colesterolul o8idat se constituie in peretii vaselor de sange
contribuind ast!el la cresterea riscului de in!arct si atac cerebral5 adaugand mai mult beta7
caroten in dieta noastra putem preveni avansarea arterosclero,ei si a bolilor de inima.
#eta7carotenul5 alaturi de alti carotenoi,i5 se pot dovedi utili in prevenirea complicatiilor
cau,ate de radicali in ca,ul diabetului pe termen lung si a riscului crescut de boli
cardiovasculare asociate cu aceasta a!ectiune.
$tudiile au aratat ca un bun consum de beta7caroten poate preveni riscul de cancer de
colon5 prin prote;area celulelor colonului de catre e!ectele distructive cau,ate de c4imicalele
cancerigene.
41
0in moment ce beta7carotenul a !ost de mult timp asociat cu un stimulent pentru sanatate5
un rol !oarte important si deloc de negli;at il are al!a7carotenul din dovleac. Aestile bune despre
al!a7caroten constau in !aptul ca pre,enta lui in organism alaturi de alti nutrienti c4eie a !ost
asociata cu lupta impotriva imbatranirii. Cu alte cuvinte5 cu cat mancam mai mult al!a7caroten
cu atat corpun nostru arata mai putine semne de imbatranire. $e pare ca al!a7carotenul nu doar
incetineste procesul de imbatranire5 ci si prote;ea,a impotriva cancerului si cataractei. Mai mult
decat atat5 combinatia de carotenoi,i5 potasiu5 magne,iu si !olati din dovleac o!era o protectie
signi!ianta impotriva bolilor cardiovasculare.
0ovleacul este de alt!el o importanta sursa de !ibre. Cei mai multi oameni nu au cunostinta
de continutul de !ibre al dovleacului conservat deoarece pare atat de cremos. 0oar o cana
asigura 5 grame de !ibre5 ceea ce inseamna mai mult decat orice do,a obtinuta din cereale.
42
Spanacul
$panacul pare sa reduca riscul de aparitie al celor mai comune a!ectiuni ale secolului %.
Cercetarile au demonstrat o corelatie intre consumul de spanac si prevenirea unor a!ectiuni cum
ar !i: a!ectiuni cardiovasculare 2atac cerebral si boli ale arterei coronariene35 cancer 2de colon5
plamani5 piele5 oral5 stomac5 ovarian5 prostata si cancer mamar35 degenerare musculara cau,ata
de imbatranire5 cataracte.
In plus5 cercetari preliminare au aratat ca spanacul poate preveni sa intar,ia problemele de
memorie cau,ate de varsta.
Intreabarea este: ce il !ace pe
spanac si legumele inrudite cu acesta
sa !ie atat de buni promotori pentru
sanatate? Lista compusilor ce au !ost
descoperiti in spanac este cu adevarat
impresionanta. $panacul contine
carotenoi,i5 antio8idanti5 vitamina )5
coen,ima E&5 vitamine de tip #5
minerale5 cloro!ila5 poli!enoli5 betaine
si5 interesant5 aci,i +mega ( derivati
de tip vegetal. Aceasta lista e una
destul de condensata si este greu de
stabilit aportul individual al !iecarui
element in parte intrucat toti acestia lucrea,a intr7o sinergie pentru a7si mani!esta calitatile lor
curative.
$panacul si binecunoscutele lui !run,e ver,i sunt importante in prevenirea degenerescentei
maculare deoarece au un continut bogat in carotenoi,i luteina7,ea8antina si in combinatie cu
aci,ii grasi +mega " de natura marina5 o!era o puternica protectie impotriva degenerescentei
maculare cau,ate de imbatranire. < important sa tinem minte ca toata luteina si un procent
signi!iant din ,ea8antina care se a!la in macula provin din dieta5 aceasta !iind o recomandare de
a consuma cele mai bune surse de luteina C spanac si var,a !ura;era in mod regulat.
1u ne surprinde !aptul ca spanacul este un aliat puternic in lupta contra cancerului.
1umeroase studii au aratat urmatorul !apt: consumul de spanac in4iba aparitia oricarui tip de
cancer. Cercetatorii cred cu tarie ca aceasta se datorea,a bogatei surse de vitamine5 minerale si
aci,i grasi +mega "5 o8idanti si !itonutrienti. 0e e8emplu5 spanacul o!era o sursa bogata de
glutationa si acid al!a lipoic5 doi antio8idanti importanti. Aceste substante sunt create de
organism insa pe masura ce imbatranim scade abilitatea organismului de a le produce. 0e aceea
spanacul are o contributie importanta prin sursa sa gata prelucrata de glutationa si acid al!a7
lipoic. .e langa acesti doi antio8idanti5 spanacul !urni,ea,a carotenoi,ii luteina7,ea8antina si
beta7caroteni5 care ;oaca un rol important in sistemul de protectie anti7cancer al organismului.
43
La !el ca si rolul sau de protectie a sanatatii oc4ilor si a prevenirii cancerului5 spanacul
2alaturi de alte legume cu !run,e ver,i3 deasemeni prote;ea,a sanatatea cardiovasculara.
Aitamina C5 beta7carotenul si alti nutrienti din spanac5 lucrea,a impreuna pentru a preveni
!ormarea colesterolului o8idat in peretii vaselor sanguine. 1u putem ignora rolul important al
acidului !olic din spanac. Acidul !olic isi aduce un important aport la sanatate5 alaturi de
vitamina #6 si betaina5 deoarece reduce reduce nivelul periculos al amino7acidului
4omocisteina. Invatam mai mult pe ,i ce trece despre pericolele cau,ate de 4omocisteina si
asocierea ei cu a!ectiunile de inima5 atac cerebral5 osteoporo,a si dementa senila.
In cele din urma trebuie sa mentionam potasiul si magne,iul din spanac5 care sunt niste
contribuabili importanti ai starii de sanatate. Amandoi lucrea,a pentru scaderea tensiunii
arteriale si reducerea riscului de a!ectiuni cardiovasculare si atac cerebral.
44
Ceaiul
Consumul de ceai este asociat cu un risc sca,ut de a de,volta a!ectiuni ale inimii si atac
cerebral. Aceasta cone8iune !ost con!irmata cand arterele bautorilor de ceai americani de
origine asiatica au !ost comparate cu cele alea americanilor cauca,ieni. #autorii de ceai5 in
comparatie cu cei de ca!ea aveau arterele mult mai sanatoase.
'n alt studiu a evidentiat !aptul ca in ca,ul barbatilor5 decesele cau,ate de a!ectiuni ale
arterei coronariene au !ost reduse cu (&= in ca,ul celor care obisnuiau sa bea mai multe cesti
de ceai ,ilnic5 iar un alt studiu de la @arvard a aratat
un risc cu ((= mai mic de in!arct pentru persoanele
care obisnuiesc sa bea cel putin o ceasca de ceai pe ,i.
In timp ce cateva studii asupra ceaiului si
a!ectiunilor arterei coronariene au !ost neconclu,ive5
in studii e!ectuate pe animale s7a putut stabili:
cate4inele coboara nivelul de colesterol5 in special cel
de tip L0L. 0easemeni s7a stabilit si un rol al ceaiului
in reducerea nivelului de 4omocisteina5 care desigur a
!ost asociat cu un risc crescut de aparitie a bolilor de
inima. 0easemeni5 ceaiul pare sa ;oace un rol in
pastrarea vaselor de sange nea!ectate de placi5
micsorand ast!el sansa aparitiei a!ectiunilor arterei
coronariene. $e pare ca ne putem bucura de aceste
e!ecte po,itive daca obisnuim sa consumam intre una
si trei cesti ,ilnic5 o protectie mai buna !iind obtinuta
in eventualitatea unui consum mai mare.
<ste interesant !aptul ca un studiu a aratat ca un
consum de ceai in anul anterior unui in!arct a
micsorat rata mortalitatii dupa incident. In acest
studiu5 bautorii moderati de ceai5 care obiusnuiau sa consume mai putin de ( cesti saptamanal
au !ost comparati cu cei care nu obisnuiau sa bea deloc si cu bautorii inraiti de ceai. bautorii
moderati si inraiti au inregistrat o rata mai mica a mortalitatii decat cei abstinenti.
0in mai multe studii a reiesit ca nu este necesar sa consumam cantitati mari de ceai pentru
a ne bucura de bene!iciile curative. C4iar si o singura ceasca de ceai poate ;uca un rol po,itiv in
sanatatea noastra.
0atele preliminare deasemeni sugerea,a ca ceaiul ne poate a;uta sa scadem in greutate prin
cresterea consumului de energie.
45
.e langa bene!iciile enumerate anterior se pare ca ceaiul are si un rol in mentinerea
sanatatii orale. #autul ceaiului scade sansele de aparitie a cariilor si a!ectiunilor gingivale. 'n
studiu a aratat ca ceaiul reduce !ormarea cariilor cu pana la 75=. Continutul de !luor al ceaiului
in4iba de,voltarea cariilor. Ceaiul deasemeni in4iba de,voltarea bacteriilor pe supra!ata
dintilor5 deasemeni in4iba si rata de producere a acidului cau,ata de bacteriile din cavitatea
bucala.
Atat barbatii cat si !emeile isi pot imbunatati sanatatea oaselor in urma consumului de ceai.
<8perimente a8ate pe riscul !racturilor de sold au relevat ca daca vom consuma ceai in mod
regulat5 in special pentru perioade mai mari de ,ece ani5 vor aparea e!ecte bene!ice legate de
mentinerea densitatii mineralelor din oase. Aceasta se pare ca se datorea,a !aptului ca anumiti
!lavonoi,i in ceai au activitate !itoestrogenica5 cu e!ect bene!ic. Mai mult decat atat5 unele
e8tracte de ceai pot in4iba resorbtia la nivelul oaselor.
'n studiu a dovedit ca ceaiul de oolong este un ingredient care tratea,a cu succes detmatita
atopica5 ceea ce nu este de mirare tinand cont de calitatile anti7alergice ale ceaiului. Acest
bene!iciu a !ost observat dupa una sau doua saptamani de consum de ceai. In acest studiu5 o
;umatate de uncie de ceai la plic a !ost introdusa pentru cinci minute in patru cesti de apa
!ierbinte a !ost consumat in trei etape5 cate una la !iecare masa.
46
!osiile
In trecut5 rosiile au !ost considerate un aliment otravitor. 0in !ericire pentru noi si7au
redobandit popularitatea in ultima parte a secolului KIK.
Licopenul5 un membru al !amiliei carotenoi,ilor si un pigment ce contribuie la culoarea
rosiilor5 este un contribuabil ma;or al puterii lor curative. Licopenul a dovedit ca are o serie de
proprietati biologice unice si distincte5 care au creat controverse intre multi oameni de stiinta.
'nii oameni de stiinta au a;uns sa
considere ca licopenul este un
antio8idant la !el de puternic ca si
beta7carotenul. Cunoastem !aptul ca
licopenul este cel mai e!icient
neutrali,ator al radicalilor liberi pe
ba,a de o8igen5 un ca, speci!ic de
o8igen periculos5 si licopenul este
capabil dealt!el sa inlature un mare
numar de radicali liberi.
Licopenul este un nutrient la
moda. In ultima vreme s7a bucurat de o
atentie deosebita5 intrucat multi
oameni de stiinta s7au a8at in special
pe acest tip de nutrient. Interesul pentru licopen a inceput in anii 8&5 cand studiile au aratat ca
oamenii care consumau cantitati insemnate de rosii aveau sanse mult mai mici sa moara din
cau,a tuturor tipurilor de cancer comparativ cu cei care nu consumau mult sau c4iar deloc rosii.
1u doar cancerul poate !i prevenit cu a;utorul licopenului din rosii. Licopenul este o
componenta importanta a sistemului antio8idant al pielii. 0oar licopenul dietetic singur sau in
combinatie cu alti nutrienti poate creste protectia contra in!luentei radiatiilor solare asupra
pielii. Cu alte cuvinte5 consumand rosii 2gatite sau procesate3 vom imbunatati abilitatea pielii
noastre de a re,ista contra e!ectului distrugator provocat de soare. Actionea,a deci ca un
paravan intern.
A !ost e!ectuat un studiu de catre departamentul de a!ectiuni speci!ice inaintarii in varsta5 la
'niversitatea din statul american )entuc>G. $tudiul a avut ca esantion un grup de calugarite cu
varste cuprinse intre 77 si 98 de ani. Calugaritele cu o concentratie mare de licopen in sange s7
au dovedit a !i cele mai capabile sa aiba gri;a de ele insele si sa indeplineasca sarcinile ,ilnice.
.er ansamblu5 cele cu nivel ridicat de licopen erau de "56 ori mai capabile sa se descurce in
viata de ,i cu ,i decat cele cu nivel sca,ut. Ceea ce este interesant5 este !aptul ca nu s7a mai
intalnit o ast!el de relatie intre vigoare si pre,enta altor antio8idanti 2cum ar !i vitamina < si
beta7carotenul3. Licopenul se gaseste rar in alimente5 iar tomatele sunt doar cateva dintre
plantele bogate in acest antio8idant puternic. #ulionul5 sucul de rosii si sosul de pi,,a
47
contribuie cu mai mult de 8&= la ingestia de licopen a americanilor.
In timp ce licopenul s7a bucurat de o deosebita atentie in ultima vreme5 trebuie sa
mentionam si !aptul ca rosiile sunt bogate intr7o gama larga de nutrienti. Doti nutrientii din rosii
par sa lucre,e impreuna pentru a promova o buna sanatate si o vitalitate sporita.
$arace in calorii5 bogate in !ibre si potasiu5 rosiile nu sunt doar o sursa bogata de licopen5
sunt deasemeni o sursa de beta7caroten5 al!a7caroten si multi alti poli!enoli. Contin cantitati
mici de vitamine # 2tiamina5 acid pantotetic 5 vitamina #6 si niacina35 la !el ca aci,i !olici5
citamina <5 magne,iu5 mangan si ,inc.
Cateva din cele mai interesante studii legate de rosii s7au a8at pe abilitatea acestora de a
asigura o protectie impotriva cancerului5 in special celui de prostata. 0octorul <d*ard
-iovannucci de la @arvard Medical $c4ool a publicat doua studii interesante care au investigat
e!ectul alimentelor5 in special al tomatelor asupra riscului de aparitie a cancerului. In acest
studiu e!ectuat in 9955 0octorul -iovannucii a stabilit ca din cei (8&&& de oameni investigati5
aceia care consumau mai mult de ,ece rosii pe sapramana au pre,entat un risc redus cu aproape
"5= de aparitie a cancerului de prostata si o reducere cu 5&= a aparitiei tumorilor agresive de
prostata. Intr7adevar5 se pare ca cu cat consumul de rosii este mai mare cu atat scade riscul de
aparitie a cancerului. 'n amanunt interesant este ca licopenul este cel mai abundent carotenoid
in glanda numita prostata.
'rmatorul studiu al 0r. -iovannucci e!ectuat in 999 a aratat ca dintre toate produsele din
rosii5 consumul de suc de tomate C doar doua portii pe saptamana C este de departe cel mai de
incredere ingredient in reducerea riscului de aparitie a cancerului de prostata.
0oua amanunte importante au re,ultat din aceste studii. .rimul este ca rosiile procesate
2sub !orma de sos si pasta3 sunt mult mai e!ective decat rosiile intregi in privinta reducerii
riscului de cancer. In rosia intreaga licopenul este legat de peretii celulelor si de !ibre.
.relucrarea rosiilor distruge acesti pereti si eliberea,a licopenul pentru a !i absorbit de
organism. 0e aceea5 produsele pe ba,a de rosii precum si rosiile gatite contin de la doua pana la
opt ori mai mult licopen decat rosiile intregi. In timp ce procesarea diminuea,a nivelul de
vitamina C in rosii5 ridica insa nivelul activitatii antio8idantilor5 si ast!el pierde un nutrient pe
care insa il puteti gasi in alte alimente5 in sc4imbul unui alt nutrient.
Al doilea punct important pe care doctorul -iovannucci il mentionea,a in articolul sau
consta in importanta consumului alimentelor integrale. In timp ce !ace o asociere intre
consumul de rosii si riscul redus de cancer5 in special pulmonar5 stomacal si de prostata5 el
speci!ica !aptul ca un bene!iciu direct al licopenului nu a !ost dovedit si ca alti compusi din
rosie !ie singuri !ie in urma interactiunii cu licopenul ar putea !i un lucru important. 0at !iind
nivelul ridicat de nutrienti in rosii5 nu ar !i de mirare sinergia care e8ista intre acesti nutrienti5
ce constituie totodata cau,a acestor e!ecte po,itive.
48
Cancerul de prostata nu este singurul tip de cancer impotriva caruia rosiile au un e!ect
curativ. Dot mai multe dove,i arata ca licopenul asigura un anume grad de protectie impotriva
cancerului mamar5 al tractului digestiv5 de cervi85 de ve,ica urinara si pulmonar.
.e langa proprietatile lor curative impotriva cancerului5 rosiile ;oaca un rol in reducerea
riscului de a!ectiuni cardiovasculare. ?unctia de antio8idant a licopenului5 combinata cu alti
antio8idanti puternici din rosii5 cum ar !i vitamina C si beta7carotenul5 toate acestea lucrea,a in
organism pentru a neutrali,a radicalii liberi care ar putea !i responsabili pentru distrugerea
celulelor si membranelor celulare. Aceasta protectie la nivel celular reduce riscul unei
potentiale in!lamatii si implicit al de,voltarii arterosclero,ei.
In cadrul unui studiu e!ectuat de oameni de stiinta din -ermania5 au !ost comparate
nivelele de licopen din tesuturile unor indivi,i care au su!erit atacuri de cord cu ale altora care
nu au avut parte de asa ceva. In mod interesant5 oamenii cu cele mai mici nivele de licopen erau
de doua ori mai predispusi la un in!arct decat cei cu nivele mari.
In cadrul unui alt studiu important e!ectuat in <uropa si care a comparat nivelele de
carotenoi,i pentru pacienti din ,ece tari di!erite5 licopenul s7a dovedit a !i cel mai protector
element impotriva atacului de inima.
/osiile mai sunt si o sursa buna de potasiu5 niacina5 vitamina #6 si !olati C o combinatie de
nutrienti e8trem de !avorabila pentru sanatatea inimii. Alimentele bogate in potasiu ;oaca un rol
po,itiv in sanatatea cardiovasculara5 !iind in mod special e!ectiv in obtinerea unei tensiuni
sanguine optime. 1iacina este de obicei !olosita pentru scaderea nivelelor ridicate de colesterol.
Combinatia dintre vitamina #6 si aci,ii !olici reduce in mod e!icient nivelul de 4omocisteina
din sange. 1ivelele ridicate ale 4omocisteinei sunt asociate cu un risc crescut de a!ectiuni
cardiovasculare.
49
Curcanul
?oarte nutritiv5 cu un continut sca,ut de grasimi5 ie!tin5 versatil si usor de procurat5
curcanul este un super aliment.
.ieptul curatat de piele al curcanului5 este una5 daca nu cea mai importanta sursa de
proteine cu nivel sca,ut de grasimi de pe planeta. 0oar acest element poate !i considerat un
super aliment5 insa curcanul o!era u gama bogata de nutrienti5 in special niacina5 seleniu5
vitamina #6 si #%5 precum si ,inc. Acesti nutrienti sunt bene!ici pentru sanatatea inimii si
niste ingredienti valorosi in mentinerea unui risc sca,ut de cancer.
50
#ucile
<ste adevarat ca nucile sunt bogate in calorii5 insa au niste bene!icii pentru sanatate cu
adevarat e8traordinare5 !iind un aditiv important in dieta. iata o situatie simpla: consumand o
mana de nuci pentru aproape o saptamana5 va reduce riscul de in!arct cu aproape 5 procente
daca nu c4iar cu 5 procente. 0e aceea nucile sunt un aliment atat de puternic.
1utritionistii redescopera acum aceste mici mine de aur din domeniul nutritiei. .utem
a!irma cu siguranta ca nucle vor ;uca un rol important in imbunatatirea nivelului de sanatate in
acest secol.
'n !apt simplu5 si interesant totodata: oamenii care consuma nuci in mod regulat se pot
bucura de o reducere semni!icativa a
riscului de a de,volta a!ectiuni ale
arterei coronariene. Aor reduce
deasemeni riscul de diabet5 cancer5
precum si alte boli cronice.
In timp e nucile sunt cele mai
renumite elemente din categoria super
alimentelor5 toate nucile si semintele
sunt contribuabili e!icienti ai starii de
sanatate. <ste adevarat ca nucile si
semintele sunt surse bogate ale unei
largi game de nutrienti deoarece ele
sunt5 in cele din urma5 o pepiniera
naturala. + nuca sau samanta este5 la
propriu un dispo,itiv de stocare ce contine toate cele mai concentrate proteine5 calorii si
nutrienti de care are nevoie un embrion pentru a se de,volta.
1ucile sunt doar cateva din sursele bogate de natura vegetala a avi,ilor grasi +mega "
2numiti si acidul al!a7linoleic sau ALA3 alaturi de uleiul de canola5 semintele de in5 ulei de in5
seminte de soia5 ulei de soia5 germeni de grau si spanac. <i sunt bogati in steroli vegetali5 care
;oaca un rol signi!iant in coborarea nivelelor de colesterol5 sunt o buna sursa de !ibre si proteine
si deasemeni asigura magne,iu5 cupru5 aci,o !olici si vitamina <. In cele din urma5 sunt nucile
cu cea mai mare activitate antio8idanta.
pana a,i5 cel putin cinci studii epidemiologice au demonstrat ca daca vom consuma in mod
!recvent nuci5 va scadea riscul de a!ectiuni ale arterei coronariene. In ansamblu5 oamenii care
consuma nuci de 5 ori sau mai mult pe saptamana5 inregistrea,a o scadere intre 575= a
a!ectiunilor arterei coronariene. $i uimitor5 c4iar cei care au consumat nuci doar odata pe luna
au inregistrat progrese.
51
'nul din cei mai importanti !actori care in!luentea,a sanatatea inimii5 cand vine vorba
despre nuci5 sunt aci,ii grasi +mega ". Aceasta componenta a grasimilor lucrea,a in
nenumarate !eluri pentru a garanta o inima si un sistem circulator sanatoase. La !el ca si
aspirina5 +mega " subtia,a sangele5 a;utandu7l sa curga liber5 si sa previna !ormarea
c4eagurilor si aderarea acestora pe peretii vaselor. 0easemeni actionea,a ca anti7in!lamatori5
evitand in!lamarea vaselor de sange5 !actor ce reduce !lu8ul sanguin. 1ucile mai sunt bogate in
arginina5 un aminoacid esential. Arginina a;uta la pastrarea neteda a interiorului vaselor
sanguine in timp ce deasemeni sustine !le8ibilitatea lor5 aceasta ducand la cresterea !lu8ului
sanguin5 reducerea tensiunii arteriale si implicit la ameliorarea a!ectiunii dumita 4ipertensiune.
< important sa observa5 ca pe langa !actorii cunoscuti ce duc la o sanatate puternica5
printre care +mega "5 vitaminele #5 magne,iul5 poli!enolii si vitamina <5 mai sunt si alte
elemente care urmea,a sa !ie descoperite5 si care lucrea,a pentru reducerea nivelului
colesterolului si imbunatarirea sanatatii.
Cercetatorii de la 'niversitatea @arvard au studiat mai mult de 8"&&& de !emei si au gasit
ca cele ce obisnuiau sa consume nuci in cantitati mari5 sau macar doua linguri de unt de
ara4ide de cel putin 5 ori pe saptamana5 pre,entau cu %&= mai putine sanse de a de,volta
diabet de tip % decat cele care consumau nuci rar sau c4iar deloc. 0iabetul de tip % apare cand
este a!ectata capacitatea organismului de a produce insulina. ?emeile in cau,a au !ost
monitori,ate pentru o perioada de pana la 6 ani. $e presupune ca aceleasi e!ecte apar si in
ca,ul barbatilor. 1u este vorba aici doar de grasimile 9bune: din nuci care lucrea,a pentru
sanatatea inimii. ?ibrele si magne,iul in nuci a;uta la mentinerea unui nivel ec4ilibrat de
insulina si ,a4ar in sange.
In timp ce dove,ile ce con!irma aportul nucilor la sanatate inimii si a prevenirii diabetului
sunt impresionante5 trebuie sa tinem cont de !aptul ca nucile5 ca orice alt super aliment5 nu
tintesc doar anumite sisteme i,olate in organism. Intr7adevar5 sunt incluse in clasa super
alimentelor deoarece au un e!ect puternic si uimitor asupra starii generale de sanatate.
?ibrele: nucile sunt o sursa de !ibre dietare. Intr7un studiu s7a aratat ca o crestere cu &
grame a cantitatii de !ibre dietare a avut ca e!ect o scadere cu 9= a rscului de a!ectiuni ale
arterei coronariene. + uncie de alune sau nuci macinate asigura aproape %55 grame de !ibre5 cu
un bun aport asupra consumului general de !ibre.
Multi dintre noi nici pe departe nu primim do,a minima de vitamina < din mesele noastre
,ilnice5 iar nucile si semintele sunt o sursa bogata a acestui nutrient. 'na din componentele
vitaminei <5 si anume gama toco!erolul are calitati puternice de anti7in!lamator.
In anul %&&%5 ,iarul Asociatiei Medicale din $'A a publicat un raport ce mentiona ca
ingestia in cantitati insemnate de vitamina C si < pot cobori riscul de a de,volta boala
Al,4eimer. Intr7un alt studiu5 consumul de vitamina < a !ost legat de o scadere cu 7&= a
riscului de Al,4eimer pe o perioada de patru ani. 1ucile sunt una din cele mai bogate surse
dietetice de vitamina <.
52
Acidul !olic: acest nutrient s7a bucurat de o oarecare atentie in ultima vreme datorita
abilitatii sale de a preveni de!ectele din nastere5 in special cele ale tubului neural cum ar !i
$pina #i!ida. 1ucile sunt bogate in acid !olic5 ale carui bene!icii trec dincolo de rolul sau critic
in prevenirea de!ectelor din nastere. Acidul !olic reduce deasemeni 4omocisteina 2un !actor de
risc independent pentru a!ectiunile cardiovasculare3 si a;uta la prevenirea cancerului precum si
a numeroaselor cau,e ale imbatranirii.
Cuprul din nuci a;uta la mentinerea unor nivele sanatoase de colesterol. 0easemeni
cintribuie la o tensiune sanatoasa a sangelui si precine metabolismul anormal al gluco,ei.
Magne,iul: acest important nutrient este multipre,ent in nuci. Magne,iul scade aritmiile
cardiace si previne 4ipertensiunea. <ste deasemeni critic pentru rela8area normala a musc4ilor5
a transmisiei impulsului nervos5 metabolismului carbo4idratior si mentinerea unui smalt
sanatos al dintilor. Consumul redus de magne,iu este un !actor de aparitie a migrenelor.
Aproape ;umatate din pacientii care su!era de migrene au nivele de magne,iu sub limitele
normale.
/eversatrolul: acest !lavonoid care se gaseste din plin in coa;a strugurilor la !el ca si in
coa;a nucilor5 are proprietati anti7cancer. <ste deasemeni un anti7in!lamator si a !ost asociat cu
un aport pentru mentinerea nivelelor normale de colesterol.
Acidul <llagic: acest poli!enol se gaseste in concentratii mari in nuci. Cercetarile pe
animale au aratat ca acidul elagic este bene!ic in prevenirea cancerului prin a!ectarea atat a
activarii cat si a deto8i!ierii de potentiali carcinogeni.
53
Somonul
Cunoastem mai multe tipuri de grasimi: grasimi saturare5 uleiuri partial 4idrogenate5
grasimi monosaturate5 grasimi polisaturate.
-rasimile saturate se gasesc in special in carnea rosie5 produsele lactate ce contin grasimi5
si cateva uleiuri tropicale. Acestea s7au dovedit a avea e!ecte negative asupra sanatatii5 crescand
riscul de diabet5 a!ectiuni ale arterei coronariene5 atac cerebral5 unele cancere si obe,itate.
'n cercetator a publicat un articol
in ,iarul Asociatiei 0ietetice din $'A
si a a;uns la conclu,ia ca daca
reducem consumul de aci,i saturati
putem preveni ast!el mii de ca,uri de
a!ectiuni ale arterei coronariene si sa
salvam miliarde de dolari pentru
tratament. ?oarte putine lucruri sunt
asociate po,itiv cand vine vorba de
grasimile saturate si nu ar trebui sa
consumam mai mult de 7= de calorii
provenite din grasimi L ,i.
'leiurile partial 4idrogenate de tip
vegetal sunt deasemeni nocive5 probabil mai nocive decat grasimile saturate. Acestea au !ost
create de c4imisti5 in incercarea lor de gasi un tip de grasime mai usor de pastrat decat
grasimile de origine animala. $copul acestui e8periment era sa lungeasca perioada de stocare a
alimentelor.
1u trebuie sa uitam ca e8ista si grasimi 9bune:. Acestea sunt grasimile monosaturate5 adica
tipul de grasimi care se gasesc in uleiurile de masline si uleiul de canola.Aceste grasimi nu doar
ne prote;a,a sistemul cardiovascular5 dar si coboara riscul de re,istentei la insulina5 o stare
psi4ologica ce poate duce la diabet si posibil la cancer.
In cele din urma sa aducem vorba si de aci,ii grasi polinesaturati. Atat acidul +mega
6Llinoleic5 sau LA si +mega " 2al!a7linoleic sau ALA3 sunt asa7numitii aci,i grasi esentiali
polinesaturati. +rganismul uman nu este capabil sa produca acesti aci,i si de aceea nu ne
ramane decat sa ne ba,am pe consumul dietetic pentru a evita o posibila de!icienta. Aci,ii
+mega 6 sunt abundenti in dieta tipica a occidentului. $unt pre,enti in porumb5 so!ranel5
semintele de bumbac si uleiul de !loarea soarelui. Aproape ca nimeni din America de 1ord nu
pre,inta de!iciente in acesti aci,i grasi. 0aca luati in considerare aproape orice aliment ambalat
veti putea observa unul din aceste uleiuri pe lista ingredientelor.
54
Filliam $ @arris5 intr7un articol pentru 9American Bournal od Clinical 1utrition: a scris:
9Cand vine vorba despre imparcul sau asupra sanatatii din occident5 +mega " ar putea !i
candva privita ca unul din cele mai importante aspecte din domeniul stiintei nutritioniste:.
0octorul <van Cameron5 de la Linus .auling Institute5 a a!irmat: 9<pidemia de boli de inima si
de cancer poate !i consecinta unei de!iciente in ulei de peste atat de mari incat nu reusim sa ne
dam seama de asta:. Ca o conclu,ie la toate acestea: este mai mult decat necesar sa includem
aci,ii grasi +mega " in dieta noastra daca vrem sa restabilim ec4ilibrul organismului.
+ solutie la aceasta problema este somonul5 somonul salbatic mai e8act. $omonul este unul
din cele mai bogate 5 gustoase si usor procurabile surse de aci,i grasi +mega " de natura
marina. Inclu,and somon in dieta noastra pentru doua pana la patru ori pe saptamana vom
putea obtine o protectie optima impotriva unei multitudini de a!ectiuni care au !ost asociate cu
un consum redus de elemente critice cum sunt aci,ii grasi.
/aspunsul c4eie cand vine vorba de aci,ii grasi esentiali este ec4ilibrul. Corpul omenesc
nu poate !unctiona in rate normale !ara o compo,itie ec4ilibrata de aci,i grasi esentiali. #alanta
optima de aci,i grasi este o combinatie de +mega 6 si +mega " intr7un raport de : sau c4iar
(:. 0in ne!ericire5 dieta speci!ica in vest este compusa din ( pana la %5 de ori mai multi
+mega 6 decat +mega ". Acest de,ec4ilibru determina o serie de evenimente bioc4imice care
ne a!ectea,a sa natatea. 0e e8emplu5 prea mult +mega 6 2uleiul preponderent in dieta noastra
obisnuita3 induce o stare de in!lamatie5 ce duce la cresterea riscului de !ormare a c4eagurilor in
sange si ingustarea vaselor sanguine.
Cunoastem dealt!el ca !ara un consum su!icient de aci,i grasi omega "5 corpul nu poate
constui o membrana celulara la parametri normali. Membranele care sunt prost constituite nu
sunt capabile sa asigure o sanatate celulara de calitate5 ceea ce poate cau,a o serie de a!ectiuni
printre care mentionam: atac cerebral5 in!arct5 aritmii cardiace5 cateva !orme de cancer5
re,istenta la insulina5 ceea ce poate duce la diabet5 astm5 4ipertensiune5 degenerescenta
maculara cau,ata de inaintarea in varsta5 a!ectiuni respiratorii cronice5 de!iciente ale sistemului
imunitar5 sindromul 4iperde!icientei de atentie si depresie.
Cercetarile stiinti!ice au inceput sa evidentie,e ca aci,ii grasi +mega " pot ;uca un rol in
prevenirea atat a cancerului de colon cat si mamar.
Con!orm publicatiei 1urses6 @ealt4 $tudG5 aceia care au consumat peste de ( sau mai multe
ori pe saptamana au pre,entat un risc diminuat al degenerescentei maculare decat aceia care au
consumat " sau mai putine diete bogate in peste5 in decursul unei luni. Cel mai concentrat acid
gras in compo,itia retinei este 0@A5 iar principala sursa alimentara pentru acest acid este
somonul si alti pesti renumiti pentru calitatile lor curative cand vine vorba de boli de inima.
0@A se par ca reduce e!ctele adverse cau,ate de actiunea ra,elor solare asupra celulelor
retinale.
Cercetatorii sunt consvinsi ca abilitatile anti7in!lamatorii ale aci,ilor grasi +mega " sunt
cele care a;uta la reducerea simptomelor de boli autoimine precum si la cresterea ratei de viata
a celor care su!era de acest a!ectiuni. Multiple studii au con!irmat aceste re,ultate.
55
.robabil cel mai important studiu legat de aci,ii grasi +mega " au subliniat legatura dintre
consumul acestora si evolutia unor a!ectiuni psi4ice cum ar !i depresia5 de!icitul de atentie5
dementa5 sc4i,o!renia5 a!ectiunea bipolara si boala Al,4eimer. Creierele noastre au surprin,ator
o compo,itie grasa: peste 6&= din creier sunt grasimi. Aci,ii grasi +mega " promovea,a
abilitatea creierului de a normali,a semnalele nervoase asociate cu starile de dispo,itie. $unt
niste ingrediente cruciale ale membranei celulelor nervoase si a;uta la !unctionarea normala
asistemului nervos5 reglarea starilor de dispo,itie si !unctiilor legate de memorie si atentie.
Cand vine vorba de aci,ii grasi +mega "5 somonul salbatic implica un lucru simplu:
necesitatea de a !i inclus in dieta noastra. $omonul salbatic este delicios5 are un continut ridicat
de proteine5 este usor de procurat in !orma de conserva5 usor de preparat si cel mai important5
are un continut crescut de aci,i grasi +mega ". 0aca obisnuiti sa consumati somon sau alt peste
de apa rece5 cum ar !i sardinele sau sprotul5 de % sau ( ori pe saptamana5 veti reec4ilibra balanta
de aci,i grasi in organism5 intrand pe calea cea buna spre imbunatatirea sanatatii celulelor. Cu
siguranta ca daca veti include peste de apa rece in dieta dumneavoastra va avea un e!ect po,itiv
pe termen scurt si lung pentru sanatate.
56
$aurtul %cu continut redus de grasimi&
'nul din cele mai importante aspecte ale iaurtului5 din prisma aportului sau la sanatate
este sinergia a doua substante cu e!ecte curative pe care le asigura: prebioticele si probioticele.
.rebioticele sunt ingrediente alimentare non7digestive ce au un e!ect bene!ic prin
stimularea selectiva a cresterii siLsau activitatii uneia sau mai multe tipuri de bacterii din colon5
prin aceasta aducandu7si aportul la imbunatatirea sanatatii. ?ructooligo,a4aridele 2?+$3 sunt
una din numeroasele tipuri de probiotice si se gasesc in legume si cereale5 precum si in iaurt.
Aceste !ibre nonabsorbabile in4iba de,voltarea
potentialilor patogeni5 a;uta la cresterea
absorbtiei de minerale cum ar !i calcul5
magne,iul5 !ierul si ,incul.
.robioticele sunt de!inite ca micro7
organisme vii care5 daca sunt consumate in
cantitati adecvate5 pot !i bene!ice pentru
sanatate. 0ove,ile pentru rolul prebioticelor si
probioticelor in pomovarea sanatatii si lupta
contra bolilor sunt mai numeroase de la o luna la
alta. Ceea ce era mit pana ieri a a;unsa asta,i sa
!ie lucru con!irmat stiinti!ic.
Ca si restul super alimentelor5 iaurturile
actionea,a sinergistic pentru promovarea
sanatatii si lupta contra a!ectiunilor: asigura o
gama de bene!icii pentru sanatate care include proteine5 calciu si vitamine #5 toate acestea
lucrand impreuna in asa !el incat suma e!ectelor este mai e!icienta decat actiunea individuala.
.rincipalul bene!iciu al iaurtului5 in calitate de probiotic este unul caruia la prima vedere
medicina nu i7ar !i dat sanse prea mari de reusita. +data cu succesul inregistrat de antibiotice5 si
care a inceput la scurt timp dupa !inele celui de7al doilea ra,boi mondial5 doctorii si publicul
larg obisnuiau sa priveasca microorganismele ca pe niste surse de boli5 lucru care ar trebui
eradicat. 0e !apt5 c4eia sanatatii este data de ec4ilibru: scopul nu este eradicarea tuturor micro7
organismelor si mai degraba promovarea e!ectelor curative ale unora din ele. Iaurtul ;oaca un
rol primordial in aceasta promovare5 ingura;and de,voltarea de bacterii bene!ice si limitand
proli!erarea celor rele.
Iaurtul are multiple proprietati de stimulare a sistemului imunitar5 atat din interiorul cat si
din e8teriorul tractului gastrointestinal. 'n studiu interesant a aratat ca daca vom consuma iaurt
cu culturi active5 scadem numarul de bacterii patogene cum ar !i $ta!ilococul auriu5 in caile
na,ale. Acesta e un semn clar ca iaurtul stimulea,a sistemul imunitar.
57
Dractul gastrointestinal repre,inta mediul in care traiesc peste 5&& de specii de bacterii5
unele bene!ive si altele male!ice. 1e ba,am pe cele bene!ice datorita unul mare numar de
!unctii importante cum ar !i metabolismul carbo4idratilor5 sinte,a amino7aci,ilor5 sinte,a
vitaminei )5 procesarea diversilor nutrienti. Iaurtul este o sursa de bacterii bene!ice si
re,ultatele po,itive constau in introducerea acestui tip de bacterii in sistemul digestiv.
C4iar daca principalul e!ect al iaurtului a !ost considerat protectia sa contra cancerului5 el
mai este renumit pentru abilitatea sa de a reduce colesterolul si bacteriile male!ice.
'nul din cele mai mari bene!icii ale probioticelor din iaurt este abilitatea sa de a intari
sistemul imunitar si prin urmare de a a;uta organismul sa previna in!ectiile. In aceasta perioada
caracteri,ata printr7o pre,enta mare a unor noi amenintari virale cum ar !i $A/$ si virusul Fest
1ile5 valoarea intaririi sistemului imunitar devine una !oarte importanta.
$e cunosc trei tipuri de iaurt5 in !unctie de laptele !olosit pentru !abricarea acestuia: iaurt
obisnuit5 iaurt cu un continut sca,ut de grasimi si iaurt degresat. iaurtul !abricat din lapte
integral are cel putin "5%5= grasimi. iaurtul cu un continut sca,ut de grasimi este !acut din
lapte cu un continut sca,ut de grasimi sau !ractiuni de lapte degresat si are intre &55 si %=
grasimi. Iaurtul !ara grasimi este !acut din lapte degresat si contine mai putin de &55= grasimi.
In cele din urma5 este vorba aici de activitatea iaurtului in tractul gastrointestinal care
generea,a cele mai multe controverse vi,avi de includerea lui in clasa super alimentelor. Ceea
ce contea,a este ca un sistem digestiv sanatos este e8trem de important pentru o sanatate
puternica. Abilitatea noastra de a absorbi nutrienti din alimente depinde de sanatatea tractului
gastrointestinal. C4iar daca vom consuma alimentele cele mai bogate in nutrienti din lume5
daca sistemul nostru digestiv este dereglat5 nu vom putea bene!icia de avanta;ele acestor
alimente. +data cu inaintarea in varsta calitatile digestive ale corpului sunt diminuate. Cu atat
mai mult va trebui sa ne ba,am pe iaurt ca pe un aliment ce pomovea,a si a;uta la pastrarea
sanatatii intestinale.
Lista !actorilor ce promovea,a o sanatate puternica de catre probiotice este relativ lunga.
'nele bene!icii au !ost demonstrate conclu,iv5 in timp ce altele au nevoie de studii mai
detaliate. Aici este un sumar al situatiilor in care putem observa e!icienta iaurtului: probioticele
absorb mutagenii care cau,ea,a cancer5 in special cancerul de colon5 c4iar daca sunt dove,i ca
ar !i e!ectivi in ca,ul cancerului mamar. <i stimulea,a sistemul imunitar5 pe de o parte prin
promovarea producerii de imunoglobulina si a;uta la scaderea riscului de cancer prin scaderea
in!lamatiilor si a in4ibitiei de,voltarii micro!lorei intestinale care cau,ea,a cancer.
.robioticele sunt de a;utor in reducerea ec,emelor atopice si a alergiilor la produsele
lactate. In legatura cu ec,ema5 este important sa memoram ca probioticele lucrea,a pentru
promovarea unei pieli sanatoase5 dar si pentru un tract digestiv sanatos. Intr7adevar5
probioticele in!luentea,a toate supra!etele ,orpului care intra in contact cu lumea e8terioara5
inclu,ant caile na,ale5 tractul gastrointestinal5 pielea si asa mai departe. <8ista niste dove,i
legate de !aptul ca bebelusii care sunt e8pusi la probiotice 2dupa varsta de trei luni3 vor avea
sanse mai bune de a de,volta anumite alergii in viitor.
58
'nii oameni nu sunt intoleranti la lapte deoarece nu pre,inta acele en,ime care sa reduca
la,to,a 2,a4arul din lapte3. 0e !apt5 numai un s!ert din numarul total de adulti din lume pot
digera laptele. Aceasta alergie elimina o importanta sursa de calciu din dieta. .robioticele din
iaurt digera lacto,a pentru noi5 acest lucru a;utand la ameliorarea acestei conditii. Iaurtul este si
o sursa bogata de calciu si vitamine5 care este usor de digerat de catre acei care su!era de
intoleranta la lacto,a si este asadar un supliment e8celent in dieta acestora.
.robioticele a;uta la regulari,area raspunsului in!lamator al organismului5 care reduce
simtomele bolii intestinale in!lamatorii. .robioticele din iaurt au !ost acceptate ca o !orma de
terapie care poate la ora actuala sa mentina o stare mai buna pentru persoanele care si!era de
boala intestinala in!lamatorie. + recen,ie publicata in %&&" privind e!ectul probioticelor asupra
omului a conclu,ionat ca utili,area probioticelor in ca,ul bolii intestinale in!lamatorii5 nu vor
asigura un leac magic desigur5 insa o!era o speranta ca o alternativa la terapie5 in mod speci!ic
in mentinerea unei stari de stagnare.
$indromul colonului iritabil: .robioticele ameliorea,a atat populatiile cat si activitatea
micro!lorei gastrointestinale5 probabil prin inlaturarea simtomelor acestui sindrom5 c4iar daca
probioticele se dovedesc a !i mai e!iciente in prevenire decat in vindecarea e!ectiva.
.entru 4ipertensiune5 probioticele stimulea,a productia de supstante asemanatoare
medicamentelor care actionea,a in organism precum medicamentele ce au ca scop reducerea
tensiunii.
Acum mai bine de "& de ani5 oamenii de stiinta erau uimiti sa a!le ca oamenii din tribul
Maasai din a!rica aveau nivele sca,ute de colesterol5 la !el si un numar mic de a!ectiuni ale
arterei coronariene5 in ciuda unei diete e8trem de bogate in carne. Caracteristica speciala a
dietei lor5 pe langa o cantitate mare de carne consumata5 era un consum !oarte mare de lapte
!ermentat 2iaurt3 de pana la 5 litri ,ilnic. Cercetarile au con!irmat in cele din urma ca iaurtul are
e!ecte bene!ice pentru cei care incearca sa7si reduca nivelele colesterolului. .robioticele din
iaurt reduc aci,ii produsi de bila5 care in sc4imb contribuie la scaderea colesterolului din tractul
gastrointestinal. Acest e!ect se pare ca este pre,ent mai ales in indivi,ii care au inregistrat
nivele ridicate de colesterol.
Iaurtul are e!ecte bene!ice si in ca,ul ulcerelor. .robioticele a;uta la eliminarea patogenului
numit @elicobacter pilori5 o bacterie care constituie principala cau,a a ulcerelor si poate !i
considerata cau,a cancerului gastric.
Iaurtul are un merit in tratarea unei a!ectiuni ce repre,inta o amenintare in numeroase ,one
de pe glob: diareea. Lupta contra diareei prin stimularea sistemului imunitar5 inlaturand
micro!lora negativa din intestine si stimuland cresterea bacteriilor bene!ice. .robioticele din
iaurt sunt deasemeni de un mare a;utor in tratarea diareei ca urmare a tratamentelor cu
antibiotice5 unii cercetatori recomandand administrarea iaurtului in ca,ul tratamentului cu ast!el
de medicamente.
59
Cei mai multi oameni se mira de !aptul ca in $tatele 'nite5 noua din ,ece !emei si sapte din
opt copii nu isi asigura necesarul ,ilnic de calciu. Ceea ce este cu adevarat ingri;orator este ca
aproape 9&= din !etele adolescente si 7&= din baieti nu isi asigura acest necesar ,ilnic de
calciu. .entru multi sucurile sintetice au inlocuit total pa4arul de lapte. $e preconi,ea,a ast!el
niste consecinte grave asupra sanatatii pentru un numar semni!icativ de oameni. + singura cana
de iaurt degresat asigura (( miligrame de calciu5 un uimitor procent de (&= din necesarul de
calciu5 cu un pret de numai && calorii. + cana de lapte degresat are doar "&& miligrame de
calciu. Cantitatea mare de potasiu din iaurt combinata cu calciu ;oaca un rol in normali,area
tensiunii arteriale.
Iaurtul este si o sursa mai buna de vitamine #5 !os!or si potasiu decat laptele. 0esigur5
calciul din iaurt este de un a;utor imens pentru !emeile a!late in perioada pre si post
menstruala5 precum si pentru lupta contrei osteoporo,ei. + sursa bogata de calciu cu care am
putea incepe5 lacto,a din iaurt a;uta in absorbtia calciului. Mai mult decat atat5 produsele lactate
sunt o buna sursa de I-?7l5 un !actor de crestere care a;uta la !ormarea oaselor.
Iaurtul este o buna sursa de proteina gata digerabila. 0e !apt 5 iaurtul asigura de doua ori
cantitatea de proteine din lapte deoarece de obicei este ingrosat cu elemente solide de lapte
degresat5 marind ast!el cantitatea de proteine. 'nii oameni5 in special cei varstnici5 pur si
simplu nu obisnuiesc sa consume indea;uns proteine si calciu. $tudiile au aratat ca este o
puternica legatura intre consumul de proteine si densitatea de minerale din oase a varstnicilor5
cand acestora li s7a administrat calciu. + sanatate optima a oaselor si prevenirea osteoporo,ei
depind nu doar de suplimentarea de calciu5 dar si de un a!lu8 de proteine. Iaurtul5 alaturi de
proteinele sale digerabile si calciu5 constituie raspunsul la aceasta problema.
60
INCHEIERE
< !oarte probabil sa consumati de;a o cantitate insemnata de super alimente5 !ara sa
constienti,ati acest lucru. .rin adaugarea mai multor ast!el de alimente in dieta5 vom imbunatati
sanatatea pe termen scurt si lung. 0aca medicul dumneavoastra v7ar spune ca o portocala si un
mar pe ,i vor preveni in!arctul5 il veti asculta si proceda intocmai? 0esicur ca da. <i bine5 nu
este nicio garantie ca prin consumarea mai multor super alimente nu veti su!eri niciodata un
in!arct5 insa adaugarea acestor alimente in dieta veti scadea considerabil sansele de a !ace unul.
0esigur5 sanatatea este in!luentata direct de ceea ce mancam5 insa nu doar atat. ?umatul a "
pac4ete de tigari ,ilnic5 consumul a 5&& grame de bacon si " oua la micul de;un5 o !riptura
pentru cina si apoi 5 beri in timp ce stati pe canapea si vi,ionati programul DA5 atunci cateva
sc4imbari in dieta nu vor aduce niciun bene!iciu.
In ,iua de a,i5 cu totii avem un orar incarcat si vieti agitate5 si in plus putini dintre noi
mancam corespun,ator. 0aca reusim sa !acem cateva mici sc4imbari in ceea ce consumam5
vom putea imbunatati sanatatea noastra si sa evitam aparitia unor boli grave in viitor. 1u este
atat de greu sa adaugam cateva !ructe si legume in dieta noastra. .astrati7le in !rigider si
consumati cate una sau doua dimineata5 in drum spre servici5 ca gustare intre mese sau desigur5
in timpul meselor.
Cel mai bine ar !i sa urmati o dieta de eliminare a to8inelor de cateva ori pe an. $tudiile au
aratat recent ca multe dintre a!ectiunile din ,iua de a,i sunt legate direct de un organism
supraincarcat de c4imicale5 agenti poluatori si to8ine.
+ deto8i!iere e!icienta va va a;uta sa eliminati to8inele c4imice care va consuma energia si
distrug celulele cau,and tot !elul de simptome si probleme de sanatate.
<8ista dove,i care atesta !aptul ca aceste c4imicale cu care suntem bombardati ,ilnic pot
a!ecta mecanismul de control al ponderabilitatii. Asadar5 daca intampinati di!icultati in a pierde
in greutate incercati mai intai o sc4ema de deto8i!iere pentru a scapa mai intai de aceste
c4imicale.
Aplicand cateva sc4imbari usoare in dieta5 puteti avea parte de e!ecte po,itive ulterior. 0e
ca sa nu incepeti c4iar acum?
61

Bonus1 Super Alimente Pentru o Sanatate Super4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bonus1 Super Alimente Pentru o Sanatate Super4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINSUL :

S-ar putea să vă placă și