Sunteți pe pagina 1din 3

Lovirile i vtmrile cauzatoare de

moarte


1. Noiunea
1.1. Concept
1.2. Conditii
1.3. Coninulul costitutiv.


Lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte
1. Coninutul legal
Infraciunea aceasta, potrivit art. 183 C. pen. const, n provocarea morii
victimei ca urmare a savrsirii vreuneia dintre faptele prevazute n art.
180-182. C.pen.
Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, dei situat n
zona ce privete infractiunile contra integritii corporale si sntii, se
aseamn prin rezultatul produs, moartea victimei, cu infractiunile de
omucidere. Ca urmare, sanciunea pentru aceast infractiune, care prezint
cel mai ridicat grad de pericol social dintre infractiunile de vatamare
corporal, se apropie de limitele legale de sanciune ale infractiunilor de
omucidere.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) n ce priveste obiectul juridic special
se observa ca, ntruct infractiunea prevazuta n art. 183 nu este dect o
forma agravata a infractiunilor prevazute de art. 180-182 (aceste dispozitii
incrimineaza att faptele de lovire sau alte acte violente, ct si faptele de
vatamare a integritatii corporale - simpla sau grava) acest obiect este
apropiat de cel al infractiunilor mentionate. Deosebirea consta n faptul ca
n cazul obiectului juridic special al infractiunii prevazute n art. 183 este
vorba de relatiile sociale care ocrotesc viata persoanei mpotriva faptelor
de lovire sau vatamare susceptibile sa aduca atingere acestei valori
sociale.
De asemenea, obiectul material este identic cu cel al infractiunilor
constnd n lovire, alte violente sau vatamare a integritatii corporale ori a
sanatatii.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice
persoana fizica care ndeplineste conditiile de vrsta si responsabilitate
prevazute n art. 99 si 48 C. pen. Participatia penala este posibila sub toate
formele sale. Precizam ca forma coautoratului va exista si atunci cnd


faptuitorii prin actiunile comise s-au completat reciproc si loviturile
aplicate de ei au produs mpreuna moartea victimei, chiar daca rezultatul
survenit ar fi la prima vedere datorat numai unuia dintre ei.
b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana n viata mpotriva careia sunt
ndreptate actiunile violente ale faptuitorului, actiuni de natura sa-i
provoace moartea.
Nu exista cerinte speciale cu privire la timpul si locul savrsirii faptei.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se
realizeaza prin actiuni sauinactiuni, ntocmai ca si cele care realizeaza
infractiunile prevazute n art. 180-182, dar care, de data aceasta, au avut
ca urmare imediata moartea victimei.
n practica judiciara, s-a decis ca se ncadreaza n art. 183 C. pen. fapta
inculpatului care a mbrncit victima cu putere, lovind-o cu capul de un
corp dur, din care cauza persoana vatamata a ncetat din viata[1] ori fapta
persoanei care, mbrncind victima aflata pe trotuar cu spatele la partea
carosabila a drumului, a facut ca aceasta sa se dezechilibreze si sa cada
sub rotile unui vehicul n miscare, ceea ce i-a produs moartea[2].
b) ntre activitatea faptuitorului si moartea victimei trebuie sa existe o
legatura cauzala. Aceasta legatura nu este nlaturata daca la activitatea
faptuitorului se adauga si alti factori contributivi, anteriori, concomitenti
sau surveniti[3] (de exemplu, constitutia slabita a victimei, asociata,
eventual, cu consumul de alcool, sau refuzul victimei de a fi spitalizata ori
aplicarea unui tratament medical inadecvat).
Chiar daca moartea victimei survine dupa o perioada mai lunga de la data
aplicarii loviturii intentionate, infractiunea subzista[4].
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie specifica acestei infractiuni
este praeterintentia. Lovirea sau fapta de vatamare corporala se savrseste
cu intentie, iar urmarea mai grava produsa - moartea victimei - are loc din
culpa subiectului. Cu alte cuvinte faptuitorul si da seama si vrea sa
loveasca victima sau sa-i produca o vatamare corporala, dar nu urmareste
si nici nu accepta posibilitatea producerii mortii; daca totusi acest rezultat
se produce, el va atrage raspunderea penala a subiectului daca acesta a
avut, n raport cu rezultatul mai grav, pozitia subiectiva caracteristica
culpei, fie n modalitatea usurintei (subiectul a prevazut rezultatul mai
grav, a scontat cu usurinta ca nu se va produce), fie n modalitatea
neglijentei (subiectul nu a prevazut rezultatul, desi trebuia si putea sa-l
prevada).
Urmarea - moartea victimei - se atribuie faptuitorului pe baza culpei
dovedite si nu pe baza unei prezumtii de culpa[5]. Dar existenta culpei
poate fi dedusa si din simpla materialitate a faptei.
Daca n raport cu moartea victimei culpa faptuitorului nu poate fi retinuta,
existnd numai intentia de a lovi sau vatama, raspunderea penala a


acestuia se va stabili, dupa caz, pentru lovire sau alte violente, pentru
vatamare corporala sau vatamare corporala grava. Daca se retine culpa
faptuitorului n raport cu moartea victimei, dar aceasta culpa n-a fost
precedata de o actiune, intentia initiala de a lovi sau vatama integritatea
corporala a victimei, fapta constituie numai infractiunea de ucidere din
culpa. n sfrsit, daca se retine intentia faptuitorului nu doar de a lovi sau
vatama integritatea corporala, ci de a ucide, fapta va constitui infractiunea
de omor[6].
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Consumarea infractiunii are loc atunci cnd se produce moartea
victimei. Daca moartea victimei nu va surveni, fapta constituie
infractiunea consumata de lovire sau vatamare corporala. Tentativa la
aceasta infractiunea nu este posibila, ntruct moartea victimei survine din
cauza subiectului, or faptele din culpa exclud tentativa.
B. Modalitati. Infractiunea este susceptibila de modalitatile normative
analizate la infractiunile prevazute n art. 180-182.
Fiecareia din aceste modalitati normative poate sa-i corespunda o
varietate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se
pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani. Asa cum se observa, pozitia
subiectiva speciala a autorului (praeterintentia) face ca pedeapsa sa fie
mai usoara dect pentru omor, dar mai severa dect pentru uciderea din
culpa.



[1] Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 75/1970, Culegere de decizii
1970, p. 339.
[2] Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 2872/1981, RRD nr. 11/1982, p.
68.
[3] Trib. Suprem, n compunerea prevazuta de art. 39 alin. (2) si (3) din
Legea pentru organizarea judecatoreasca, decizia nr. 4/1980, RRD nr.
8/1980, p. 63; Trib. Suprem, sect. pen., decizia
nr. 2068/1980. RRD nr. 7/1971, p. 61; decizia nr.
490/1981, RRD nr. 11/1981, p. 59.
[4] Practica jud. penala, vol. III, op. cit., p. 74.
[5] Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 4616/1972, Culegere de
decizii, 1972, p. 329; decizia
nr. 1741/1971, RRD nr. 10/1971, p. 176.
[6] O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 53.