Pregtit pentru seminarii de psihologie judiciar: D. Nstas & T.

Rotaru
Parafiliile
Elemente de diagnostic
Elementele eseniale ale unei parafilii le constituie fanteziile ecitante seual intense! recurente si
impulsiunile seuale sau comportamentele care implic "n general
#. o$iecte nonumane
%. suferina sau umilirea su$iectului sau a partenerului acestuia sau
&. copii ori alte persoane care nu consimt!
care sur'in pentru o perioad de cel puin ( luni )criteriul *+. Pentru unii indi'izi! fanteziile sau stimulii
parafilici sunt o$ligatorii pentru ecitaia erotic si sunt totdeauna inclu,i "n acti'itatea seual! "n alte
cazuri! preferinele parafilice sur'in numai episodic )de e.! "n cursul perioadelor de stres+! "n timp ce alte
ori persoana este capa$il s funcioneze seual fr fantezii sau stimuli parafilici. Pentru pedofilie!
'o-eurism! ehi$iionism si frotteurism! diagnosticul este pus dac persoana a acionat conform acestor
pulsiuni sau pulsiunile sau fanteziile seuale cauzeaz o detres sau dificultate interpersonal marcat.
Pentru sadismul seual! diagnosticul este pus dac persoana a acionat conform acestor pulsiuni cu o
persoan care nu consimte sau aceste pulsiuni! fantezii seuale sau comportamente cauzeaz o detres sau
dificultate interpersonal marcat. Pentru restul parafiliilor! diagnosticul este pus dac comportamentul!
pulsiunile sau fanteziile seuale cauzeaz o detres sau deteriorare semnificati' clinic "n domeniul
social! profesional sau "n alte domenii de funcionare importante )criteriul .+. /e poate trece la realizarea
imageriei parafilice cu un partener care nu consimte! "ntr0un mod care poate fi injurios pentru partener )ca
"n sadismul seual sau "n pedofilie+. 1ndi'idul poate fi su$iect de arestare si "ncarcerare. 2fensele seuale
contra copiilor constituie un procent semnificati' din toate actele seuale infracionale raportate! iar
indi'izii cu ehi$iionism! pedofilie si 'o-eurism constituie majoritatea ofensatorilor seuali arestai! "n
unele situaii! trecerea la realizarea imageriei parafilice poate duce la auto'tmare )ca "n masochismul
seual+. Relaiile sociale si seuale pot suferi! dac alii consider comportamentul seual insolit ru,inos
sau repugnant! sau dac partenerul seual al indi'idului refuz s coopereze la preferinele seuale
insolite! "n unele cazuri! comportamentul insolit )de e.! actele ehi$iioniste sau colectarea de o$iecte
feti,+ poate de'eni acti'itatea seual major din 'iaa indi'idului. *ce,ti indi'izi se adreseaz rar din
proprie iniiati'! de regul intr3nd "n atenia speciali,tilor "n sntate mental! numai c3nd
comportamentul lor "i aduce "n conflict cu partenerii seuali sau cu societatea.
Parafiliile descrise aici sunt condiii care au fost identificate ca atare "n clasificrile anterioare.
Ele includ:
#. ehi$iionismul )epunerea organelor genitale+
%. feti,ismul )uzul de o$iecte inerte+
&. frotteurismul )atingerea si frecarea de o persoan care nu consimte+
#
Pregtit pentru seminarii de psihologie judiciar: D. Nstas & T. Rotaru
4. pedofilia )centrarea pe copii prepu$ertari+
5. masochismul seual )a fi umilit sau a fi fcut s sufere+
(. sadismul seual )pro'ocarea de umilire ,i suferin+!
6. feti,ismul trans'estic )tra'estirea+
7. 'o-eurismul )o$ser'area acti'itii seuale+.
8ategoria rezidual de parafilie fr alt specificaie! include alte parafilii care sunt mai puin
frec'ent "nt3lnite. Nu rar! indi'izii au mai mult dec3t o singur parafilie.
Procedee de nregistrare
1ndi'izii cu parafilie se difereniaz pe $aza focalizrii parafilice caracteristice. Dac "ns
preferinele seuale ale indi'idului satisfac criteriile pentru mai mult dec3t o singur parafilie! tre$uie
diagnosticate toate. 8odul si termenii diagnostici sunt urmtorii:
&9%.4 Ehi$iionism
&9%.7# :eti,ism
&9%.7; :rotteurism
&9%.% Pedofilie
&9%.7& <asochism seual
&9%.74 /adism seual
&9%.& :eti,ism trans'estic
&9%.7% =o-eurism!
&9%.; Parafilie fr alt specificaie.
Elemente si tulburri asociate
Elemente descripti'e ,i tul$urri mentale asociate. /timulul preferat! chiar "n cadrul unei parafilii
anumite! poate fi etrem de specific. 1ndi'izii care nu au un partener consenti' cu care s treac la
realizarea fanteziilor lor pot recurge la ser'iciile prostituatelor sau ",i pot realiza fanteziile cu persoane
care se opun. 1ndi'izii cu parafiliile ",i pot alege o ocupaie! dez'olta un ho$$- sau se pot oferi s
"ndeplineasc o acti'itate care0i aduce "n contact cu stimulul dorit )de e.! '3nztori de pantofi sau de
lenjerie de dam >feti,ism?! lucrul cu copii >pedofilie?! conducerea unei am$ulane >sadism seual?+. Ei
pot! "n mod selecti'! 'edea! citi! procura sau colecta fotografii! filme si descrieri tetuale care sunt
centrate pe tipul lor preferat de stimul parafilie. <uli indi'izi cu aceste tul$urri afirm c
comportamentul nu le cauzeaz nici un fel de detres ,i c singura @or pro$lem o constituie disfuncia
social ca rezultat al reaciei altora la comportamentul lor. *lii relateaz un sentiment de culp etrem!
de ru,ine si depresie pentru faptul de a se fi angajat "ntr 0o acti'itate seual care este inaccepta$il social
sau pe care ei o consider drept imoral. *desea eist o deteriorare "n capacitatea pentru o acti'itate
seual afectuoas! reciproc! ,i pot fi prezente disfuncii seuale. Pertur$rile de personalitate sunt! de
asemenea! frec'ente ,i pot fi suficient de se'ere pentru a justifica un diagnostic de tul$urare de
%
Pregtit pentru seminarii de psihologie judiciar: D. Nstas & T. Rotaru
personalitate. Aa indi'izii cu parafilii pot apare simptome de depresie! acestea put3nd fi "nsoite de o
cre,tere "n frec'ena ,i intensitatea comportamentului parafilie.
Date de laborator asociate. Pletismografia penian a fost utilizat! "n condiii de cercetare! pentru
a e'alua di'ersele parafilii prin msurarea ecitaiei seuale a indi'idului ca rspuns la stimuli 'izuali ,i
auditi'i. :ia$ilitatea si 'aliditatea acestui procedeu "n e'aluarea clinic nu a fost $ine sta$ilit! iar
eperiena clinic sugereaz c su$iecii pot simula rspunsurile prin manipularea imaginilor mentale.
Condiii medicale generale asociate. :rec'ent! contactul seual neprotejat poate duce la o
infecie sau la transmiterea unei maladii transmise seual. 8omportamentele sadice sau masochiste pot
duce la 'tmri! merg3nd ca importan de la minore p3n la a pune "n pericol 'iaa.
Elemente specifice culturii i sexului
Diagnosticul parafiliilor pe seciune trans'ersal prin di'erse culturi sau religii este complicat de
faptul c! ceea ce este considerat de'iant "ntr 0un mediu cultural poate fi mai accepta$il "n alt mediu. 8u
ecepia masochismului seual! "n care rata seului este estimat a fi de %9 de $r$ai la fiecare femeie!
celelalte parafilii nu sunt aproape niciodat diagnosticate la femei! de,i au fost descrise c3te'a cazuri.
Prevalen
De,i parafiliile sunt rar diagnosticate "n unitile clinice generale! marea pia comercial de
pornografie si accesorii parafilice sugereaz c pre'alenta sa "n comunitate este posi$il s fie mai mare.
8azurile cel mai frec'ent prezente "n clinicile specializate "n tratamentul parafiliilor sunt reprezentate de
pedofilie! 'o-eurism si ehi$iionism. <asochismul si sadismul seual sunt "nt3lnite foarte rar.
*proimati' jumtate dintre indi'izii cu parafilii "nt3lnii "n clinic sunt cstorii.
Evoluie
Bnele din fanteziile si comportamentele asociate cu parafiliile pot "ncepe "n copilrie sau precoce
"n adolescen! "ns de'in mai $ine definite si ela$orate "n cursul adolescenei si "nceputul perioadei
adulte. Ela$orarea si re'izuirea fanteziilor parafilice poate continua de0a lungul "ntregii 'iei a
indi'idului. Prin definiie! fanteziile ,i pulsiunile asociate cu aceste tul$urri sunt recurente. <uli ndi'izi
relateaz c fanteziile sunt totdeauna prezente! dar c eist perioade de timp c3nd frec'ena fanteziilor si
intensitatea pulsiunilor 'ariaz considera$il.
Tul$urrile tind a fi cronice si s dureze toat 'iaa! dar at3t fanteziile! c3t si comportamentele
diminua adesea cu a'ansarea "n etate la aduli. 8omportamentele se pot intensifica drept rspuns la
stresori psihosociali! "n relaie cu alte tul$urrimentale ori cu cre,terea oportunitilor de a se angaja "n
parafilie.
&
Pregtit pentru seminarii de psihologie judiciar: D. Nstas & T. Rotaru
Diagnostic diferenial
2 parafilie tre$uie s fie distins de uzul nonpatologic de fantezii seuale! comportamente sau
o$iecte drept stimul pentru ecitaia seual la indi'izii fr parafilie. :anteziile! comportamentele sau
o$iectele sunt parafilice numai c3nd duc la o detres sau deteriorare semnificati' clinic )de e.! sunt
o$ligatorii! duc la disfuncie seual! necesit part iciparea de indi'izi care nu consimt! duc la complicaii
legale! interfereaz cu relaiile sociale+.
Cn retardarea mental! demen! modificarea de personalitate datorat unei condiii medicale
generale! intoicaia cu o su$stan! episodul maniacal sau schizofrenie! poate eista o reducere a
judecii! a aptitudinilor sociale sau a controlului impulsului care! "n rare cazuri! pot duce la un
comportament seual insolit. *cesta poate fi distins de o parafilie prin faptul c comportamentul insolit
nu este patternul preferat sau o$ligatoriu al indi'idului! simptomele seuale sur'enind eclusi' "n cursul
acestor tul$urri mentale! iar actele seuale insolite tind a fi mai cur3nd izolate dec3t recurente ,i
de$uteaz de regul la o etate mai a'ansat.
Parafiliile indi'iduale pot fi distinse pe $aza diferenelor "n centrarea parafilic caracteristic.
Dac "ns preferinele seuale ale indi'idului satisfac criteriile pentru mai mult dec3t o parafilie! pot fi
diagnosticate toate. Ehi$ iionismul tre$uie s fie distins de urinatul "n pu$lic! care este oferit uneori
drept eplicaie pentru acest comportament. :eti,ismul si feti,ismul trans'estic comport adesea! am$ele!
articole de "m$rcminte feminin! "n feti,ism! focarul ecitaiei se uale "l constituie articolele de
"m$rcminte "n sine )de e.! chiloii+! pe c3nd "n feti,ismul trans'estic ecitaia seual pro'ine din actul
tra'estirii. Tra'estirea! care este prezent "n feti,ismul trans'estic! poate fi prezent si 0n masochismul
seu al! "n masochismul seual! umilirea de a fi forat s se tra'esteasc este cea care este ecitant
seual si nu articolele de "m$rcminte "n sine. Tra'estirea poate fi asociat cu disforie seual. Dac
este prezent o oarecare disforie seual! dar nu sunt satisfcute complet criteriile pentru tul$urarea de
identitate seual! diagnosticul este cel de feti,ism trans'estic! cu disforie seual.
1ndi'izii tre$uie s primeasc diagnosticul adiional de tul$urare de identitate seual! dac
ta$loul lor clinic satisface complet criteriile pentru tul$urarea de identitate seual.
Romila! *. coord. )%99&+ Manual de diagnostic i statistic a tulburrilor mentale: ediia a IV-a, text
revizuit. .ucure,ti. Editura *sociaiei Psihiatrilor Ai$eri din Rom3nia. pp. 5((05(;
4
Pregtit pentru seminarii de psihologie judiciar: D. Nstas & T. Rotaru
302.! "adismul sexual
:ocalizarea parafilic a sadismului seual implica acte )reale! nu simulate+ prin care indi'idul
o$ine ecitaie seual din suferina psihologic sau fizic )inclusi' umilirea+ 'ictimei. Bnii indi'izi cu
aceast parafilie sunt deranjai de fanteziile lor sadice! care pot fi in'ocate "n cursul acti'itii lor seuale!
dar nu acioneaz "n nici un mod conform lorD "n astfel de cazuri fanteziile sadice implic faptul de a a'ea
un control complet asupra 'ictimei! care este terifiat de anticiparea actului sadic iminent. *lii acioneaz
conform pulsiunilor seuale sadice cu un partener care consimte )care poate a'ea masochism seual+! care
dore,te s sufere durere sau umilire! "n fine! alii cu sadism seual! acioneaz conform pulsiunilor lor
seuale cu 'ictime care nu consimt! "n toate aceste cazuri! suferina 'ictimei este cea care
este ecitant seual. :anteziile sau actele sadice pot implica acti'iti care comport dominarea
persoanei respecti'e asupra 'ictimei )de e.! forarea 'ictimei s se t3rasc ori inerea 'ictimei "ntr 0o
cu,c+. Ele pot implica! de asemenea! contenia! legarea la ochi! $tutul cu maiul! $tutul cu palma peste
fese! $iciuitul! "nepatul! $tutul! arsul! ,ocuri le electrice! 'iolul! tiatul! strpunsul! strangularea! tortura!
mutilarea sau uciderea. Este posi$il ca fanteziile seuale sadice s fie prezente din copilrie. Etatea la
de$utul acti'itilor sadice este 'aria$il! dar de regul acestea sur'in la "ncepu tul perioadei adulte.
/adismul seual este de regul cronic. 83nd sadismul seual este practicat cu parteneri care nu consimt!
este posi$il ca acti'itatea s fie repetat p3n c3nd persoana cu sadism seual este prins. Bnii indi'izi cu
sadism seual se po t angaja "n acte sadice pentru muli ani! fr necesitatea de a cre,te potenialul de
producere a unei 'tmri corporale gra'e. De regul! "ns! se'eritatea actelor sadice creste cu timpul.
83nd sadismul seual este se'er! si "n special c3nd acesta este asociat cu tul$urarea de personalitate
antisocial! indi'izii cu sadism seual ",i pot 'tma gra' sau ucide 'ictimele.
#riteriile de diagnostic pentru 302.! "adismul "exual
*. "n cursul unei perioade de cel puin ( luni! fantezii ecitante seual! intense! recurente! pulsiuni
seuale sau comportamente implic3nd acte )reale! nu simulate+ "n care suferina psihic sau fizic a
'ictimei )inclusi' umilirea+ este ecitant seual pentru persoan.
.. Persoana a acionat conform acestor pulsiuni seuale cu o persoan care nu consimte! sau pulsiunile
sau fanteziile seuale cauzeaz o detres sau dificultate interpersonal marcat.
Romila! *. coord. )%99&+ Manual de diagnostic i statistic a tulburrilor mentale: ediia a IV-a, text
revizuit. .ucure,ti. Editura *sociaiei Psihiatrilor Ai$eri din Rom3nia. pp. 56&0564
5