Deviatiile sexuale

Parafilia se mai numeste si deviatie sexuala, deviatia (para-) consta in ceva spre care
este atrasa (-filia) persoana. Elementul esential il constituie impulsurile sexuale intense, care
se repeta si fanteziile excitante sexual, care implica obiecte neumane, suferirea sau umilirea
de catre sine a partenerului sau, copii ori alte persoane care nu sunt de acord cu dorintele
acestuia. Aceste deviatii de la un comportament sexual normal se pot asocia cu unele
anomalii cantitative, ca de exemplu impotenta si frigiditatea. In unele cazuri, in incercarea
initiala a persoanei de a depasi insuficienta excitabilitate normala cu ajutorul unor fantezii
erotice conduce in timp la fixarea acestora, mai tarziu apare imposibilitatea desfasurarii unui
act sexual normal fara a apela la ajutorul lor, ajungandu-se in final la practicarea modalitatii
de safisfacere anormala a continutului acestor fantezii erotice.
Aceste practici bizare, neobisnuite sunt mai frecvente la barbati decat la femei, insa cauza lor
exacta de aparitie este necunoscuta si a caror prevalenta a crescut semnificativ in ultimul
deceniu. Se crede ca o mare importanta o au multiplele interferente atat cu aceste
comportamente anormale cat si cu unele afectiuni ce apartin sferei psihice, ca de exemplu ca
urmare a consumului de toxice: alcoolism, datorita traumatismelor, a afectiunilor vasculare,
in cadrul proceselor degenerative- in dementa sau in cazul insuficientei dezvoltari de tip
oligofren. Toate acestea ne pot duce la gandul ca parafilia (tulburare a comportamentului
sexual) poate fi ca urmare a acestor afectiuni si factori. Sa nu uitam insa de aportul unor
factori psihologici importanti in viata individului daca apar si de consecintele lor pe viitor, si
anume abuzurile sexuale in copilarie.
In tot acest timp s-au enuntat cateva teorii si anume teoria psihanalitica care sustine ca
deviatia sexuala ar rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele dezvoltarii psihosexuale; teoria
invatarii sustine ca acest act bizar, neobisnuit este asociat cu excitatia sexuala in copilarie si
care a dus la o invatare conditionata.
Odata cu trecerea timpului aceste persoane se angajeaza in mod repetat in acest
comportament deviant si sunt incapabili sa isi controleze acest impuls, lucru care ii face sa
actioneze ascultandu-si instinctele, urmand primul impuls. Astfel, acesta se poate hotara in
multe momente sa inceteze acest comportament, dar nu se poate abtine la nesfarsit si atunci
trece in a-si satisface nevoile, ca apoi sa fie invaluit de sentimente de vinovatie. Atunci cand
persoana in cauza, de regula un barbat, este stresat, este depresiv, mai suparat sau anxios are o
probabilitate mai mare de a se angaja in acest tip de comportament bizar, neobisnuit penntru
cei din jurul sau. Aceste persoane se adreseaza rar din propria initiativa sa consulte un
specialist, acestia captand atentia in cazul in care intra in conflict cu partenerul cu care
convietuieste care nu ii satisface nevoile si care refuza sa coopereze la preferintele sexuale ale
acestuia, sau cu societatea in care traieste care considera ca are un comportament rusinos.
Unele dintre cele mai commune si mai intalnite parafilii sunt :
-exhibitionismul
-fetesismul
-frotteurismul
-pedofilia
-masochismul sexual
-sadismul sexual
-fetesismul transvestic
-voyeurismul.

Tratamentul include interventia farmacologica combinata cu psihoterapia. Terapia

farmacologica consta in administrarea antiadrogenilor antiandrogenilor cu efect de
reducere a secretiei de testosteron si de a antagoniza (anula) actiunea acestuia la nivelul

1
receptorilor la care se adauga medicatia psihotropa de regula se folosesc antidepresivele. Din
categoria antiandrogenilor, cei mai utilizati sunt Cyproterone si Metroxyprogesteron acetat
(asa numita castrare chimica cu efect de reducere a sexualitatii exagerate pe durata
tratamentului, dar care folositi in doze mari au si o serie de efecte adverse care insa le
limiteaza folosirea. Cu mai putine efecte adverse se mai pot folosi alti antiandrogeni cu
eliberare prelungita si anume agonisti de GnRH (gonadotropin releasing hormone) care se
pot administra o data la 3 luni si au actiune reversibila asupra secretiei de testosteron. Se
crede ca aceasta colaborare intre agonistii de GnRH si psihoterapie este destul de eficienta in
controlul parafiliilor bineinteles intr-o administrare pe termen lung.

Exhibitionism
Exhibitionismul reprezinta expunerea repetata a organelor genitale in fata unor
persoane straine in scopul obtinerii excitatiei sexuale fara nici o intentie de a avea ulterior
relatii sexuale cu aceasta, pe o perioada de cel putin 6 luni de zile.

Expunerea se face prin surprindere, pe neasteptate, si se poate afirma ca bolnavul este cu atat
mai putin satisfacut cu cat reactia spectatorilor sai (fara voia lor) este mai indiferenta.
Deoarece acesta nu intentioneaza sa aiba vreun raport sexual cu victimele sale este chiar
speriat, derutat de eventualele propuneri ale acestora chiar si in gluma spuse. Persoana vrea sa
socheze femeile, iar reactia acestora sa vina ca o confirmare ca penisul sau este intact. Varsta
spectatorilor nu prezinta importanta, dar de regula pacientul prefera sa se expuna in fata
copiilor sau a femeilor tinere, de aceea, are locurile sale preferate si frecventate: pe langa
scoli, sau in parcuri mai putin circulate.

Acest comportament apare mai frecvent la barbati, in jurul varstei de 18 ani, insa debutul
poate avea loc si la o varsta mai inaintata. Dupa varsta de 40 -50 ani exhibitionismul este rar
intalnit La unii barbati, acest comportament este urmat deseori de sentimente de vinovatie si
anxietate, insa la altii singura problema care apare este aceea in legatura cu societatea si
familia care nu le accepta comportamentul, aparand totodata modificari in ralatiile
interpersonale si profesionale.

De amintit ca nu constituie exhibitionism acele fapte care pot reprezenta unele simptome a
unei alte boli psihice (de exemplu lipsa de pudoare a celor cu un intelect sub normal-
oligofreni), sau o varianta de comportament normal (nudism) sau cazuri de forta majora care
nu mai necesita asteptare (in cazul urinatului in public a unor alcoolisti sau a unor bolnavi cu
adenom de prostata la care apare nevoia de a se urina mai frecvent)

Tratamentul consta in psihoterapie care trebuie orientate catre constientizarea acestei

afectiuni, constientizare care va duce la abtinerea de la acest comportament anormal.
Persoanele surprinse ar trebuie sa-l ingnore pe respectivul barbat cat mai mult cu putinta, care
este indecent dar nepericulos in acelasi timp sau sa cheme organele abilitate cu ordinea
publica, Politia. Se mai practica conditionarea aversiva prin care i se cere pacientului sa isi
imagineze o serie de imagini care in final vor duce la practicarea exhibitionismului lui. Apoi
in timpul desfasurarii acestor secvente i se cere sa isi imagineze un ofiter de politie sau o
persoana care rade de comportamentul lui intr-un moment important al desfasurarii actiunii,
astfel se incearca convingerea ca acest comportament pe care il are nu este potrivit.

Evolutia acestor persoane depinde de mai multi factori printre care varsta de debut, gradul de
cooperare cu psihoterapeutul in a-si invinge problema, disponibilitatea acestuia de a avea o
viata si un comportament normal acceptat de societate, alte tulburari psihice daca sunt

2
asociate. Psihoterapia de grup este o forma de terapie utilizata pentru pacienti pentru a
constientiza problema si a preveni recidivele in acest comportament deviant.

Fetisism
Fetisismul reprezinta impulsuri sexuale intense, care se repeta si fantezii excitante
sexual cu o durata de cel putin 6 luni de zile ce implica folosirea de obiecte neinsufletite
(fetis) . Persoana utilizeaza diverse obiecte in scopul obtinerii excitatiei si satisfactiei
sexuale, cele mai frecvente fiind pantofi, articole de imbracaminte: ciorapi, sutiene, chiloti de
dama, deseori obiectul excitatiei fiind asociat intr-un fel sau in altul cu o persoana de sex
feminin fata de care subiectul a avut o relatie sentimentala sau cu care a intretinut relatii
sexuale. Prin urmare fetisismul este in special intalnit la barbati, de regula incepe in
adolescenta, la persoane imature din punct de vedere afectiv, devenind cronic odata cu
inaintarea in varsta.
Uneori persoana cu fetisism capata un aspectul unui colectionar inrait de astfel de obiecte
manifestandu-se prin impulsivitate si agresivitate; acesta poate colectiona suvite de par,
cercei, ciorapi sau chiloti de dama, insa, ca o regula trebuie sa fi fost folosite de catre o
femeie. Persoana cu fetisism se masturbeaza in timp ce imbraca, ca mangaie obiectul fetis sau
poate de asemenea pentru satisfacerea nevoilor sexuale sa ceara partenerului sa foloseasca
acele obiecte in timp ce intretine raporturi sexuale. In absenta fetisului, barbatul poate suferi
de disfunctii ale aparatului erectil. Tentatia irezistibila de a procura astfel de obiecte uneori
poate face ca subiectul sa recurga la furt sau sustragere, ceea ce poate avea consecinte
medico-legale.

Multi dintre indivizi nu considera ca au un comportament anormal si ca nu le cauzeaza nici

un fel de dificultati in relatiile profesionale si cele personale, ci unica lor problema poate fi
uneori disfunctia sociala datorita comportamentului celorlalti impotriva lui. O alta categorie
de persoane este incercata de sentimente de vinovatie uneori dusa la extreme, rusine ca are un
astfel de comportament sexual neadecvat, inacceptat in societate.

Tratamentul presupune abordarea psihoterapica in sensul constientizarii

comportamentului anormal. Se poate recurge la conditionare aversiva si la implozie, adica
masturbarea cu fetisul pana cand aceasta isi pierde efectul excitator asupra persoanei si se
ajunge la satietate masturbatorie.

Frotteurism
Frotteurismul (frotaj) implica un act prin care se obtine placerea sexuala prin frecarea
organelor genitale masculine de o alta persoana care nu este de acord, de obicei o femeie
straina sau de un participant intr-un loc aglomerat, de cele mai multe ori mijloace de transport
in comun de unde acesta poate scapa relativ usor in cazul in care se cheama politia.

De regula apare in adolescenta, insa cele mai frecvente acte de acest tip apar in jurul varstei
de 15-25 ani si odata cu trecerea timpului scad in frecventa, barbatii avand cele mai mari
sanse de a se angaja in astfel de acte. Acesta isi freaca organele genitale de coapsele sau
fesele victimei sau ii mangaie organele genital sau sanii cu mainile in timp ce isi imagineaza
o relatie afectuoasa, senzuala cu victima sa. De multe ori indivizii constientizeaza ca pot avea
probleme de ordin penal, prin urmare nu se cunoaste frecventa frotteurismului.

Tramentul consta in psihoterapie pentru constientizarea faptelor; conditionare aversiva, se

apeleaza si la terapia de grup care uneori da rezultate. In acelasi timp se poate administra

3
medicatie antiandrogenica pentru scaderea dorintei sexuale, folosind medroxyprogesteron
acetat.

Fetesism transvestic
Fetesismul transvestic (transvestitismul fetisist, fetisist cu transexualism) implica
impulsiuni intense, repetate si fantezii de excitatie sexual la imbracarea si purtarea hainelor
de sex opus in cursul unei perioade de cel putin 6 luni. Este folosit de cele mai multe ori in
excitarea heterosexuala, cei mai frecventi fiind implicati barbatii care se imbraca in haine de
femeie, aceasta variind de la imbracarea ocazionala a unor articole de imbracaminte pana la
schimbarea totala a vestimentatiei in cea a sexului opus (cross- dressing) . Unii barbati care
se imbraca astfel sunt homosexuali efeminati sau transsexuali. De regula, acesti barbati detin
o colectie impresionanta de articole de imbracaminte feminina pe care o utilizeaza
intermitent.

Prevalenta acestei deviatii sexuale este necunoscuta inca.

Imbracarea hainelor sexului opus incepe de obicei in copilarie sau in adolescent timpurie, de
multe ori travestirea nu este facuta in public decat tarziu, spre maturitate, la inceput purtand
cate un lucru, apoi tot adaugand tot mai multe, pana se imbraca in totalitate cu articole ale
sexului opus. In momentul imbracarii hainelor, travestitii au erectie, sunt excitati sexual, simt
placere si se masturbeaza. Mai tarziu, aceste articole sunt purtate in public, dar pe sub hainele
barbatesti, ca apoi acestea sa nu mai fie ascunse, vor fi purtate fara retineri.

Motivatia acestui comportament la unii indivizi se poate schimba in timp, considerandu-l ca

un antidot pentru anxietate, pentru depresie, contribuind la o stare de bine, de confort interior,
de pace, de multumire. Multe dintre aceste persoane de sex masculin sunt casatorite, insa
majoritatea ascund acest comportament fata de sotie, rare fiind cazurile in care le sunt
acceptate astfel de comportamente anormale.

La unii indivizi poate aparea indispozitia si anxietatea cauzata de apartenenta la sexul

biologic (disforie de gen, transexualism, disforie sexuala) , in special in situatii de stres
acut si prelungit, insotit sau nu de simptome de depresie si care duce la imbracarea in mod
permanent a hainelor si de a trai ca o femeie, motiv pentru care isi doresc cu ardoare o
reatribuire sexuala hormonala sau chirurgicala. La aparitia disforiei sexuale acesti indivizi
solicita tratament la clinici specializate.

Tratamentul este reprezentat de catre psihoterapia catre constientizarea acestui

comportament anomal si indreptarea individului si sutinerea unui comportament sexual
heterosexual; se mai poate apela la conditionarea aversiva si la unele tratamente
medicamentoase (hormonale) pentru scaderea dorintei sexuale.

Voyeurism
Voyeurismul numit uneori si scopofilie reprezinta observarea activitatii sexuale a altor
persoane in mod repetat, ca un mijloc preferat de obtinere a excitatiei sexuale. Actul
privitului peeping este indreptat catre persoane straine, care nu stiu ca sunt privite, care
sunt in pilelea goala (nuzi), sau se dezbraca sau sunt implicate intr-un act sexual, fara a fi
urmat de incercarea de a intretine relatii sexuale cu acestea. Voyerismul este o tulburare a
indivizilor heterosexuali care au o activitate sexuala neadecvata. Desi acestia se ascund ca sa
nu fie vazuti, sunt de multe ori prinsi asupra faptului ori de catre victima sau mai frecvent de
catre trecatori. Orgasmul, in urma excitatiei sexuale prin privit survine prin masturbare in

4
timpul activitatii voyeuristice sau mai tarziu, cand acesta isi aminteste ceea ce a vazut.

Voyeurismul este aparent mai frecvent la barbati, insa prevalenta acesteia nu este cunoscuta.
Debutul se pare ca se produce inainte de varsta de 15 ani, in adolescenta, ca o expresie a
curiozitatii sexuale fiind inlocuit apoi de catre relatii sexuale normale. Cu trecerea timpului,
aceasta activitate se poate croniciza, continuand sa traga cu ochiul, chiar daca timid, mai ales
in locuri unde persoanele umbla dezbracat (de exemplu plajele cu nudisti) . O varianta noua a
voyeurismului este ascultarea de conversatii erotice, de exemplu sexul la telefon.

Psihanaliza, terapia de grup si conditionarea aversiva au fost folosite dar neexistand

probe clinice sistematice nu se pot trage concluzii privind tratamentul acestui comportament
anormal.

Sado-masochism sexual
Sado-masochismul pleac de la ideea conform creia plcerea este proiecia durerii
provocarea (sadism) sau resimirea ei (masochism) prin acte de cruzime, brutalitate.
Termenul de sadism a fost introdus de sexologul german Von Krafft-Ebing, provenind
de la marchizul de Sade cunoscut muzician, artist, sabreur. Pentru moravurile sale
recunoscute i descrise cu entuziasm, marchizul de Sade s-a perindat prin 11 nchisori, fiind
condamnat de ctre Ludovic al VI lea la 27 de ani de nchisoare. Faptele sale erau
nenelese i aspru judecate: de la ciupituri pn la biciuiri, de la njunghiere pn la
trangulare.
Masochismul apare ca o necesitate pentru cei care, n alte circumstane nu resimt
plcere. Fiecare individ posed un anumit grad de agresivitate, de la agresiuni reduse la raport
sexual care aduce prejudicii. Denumirea provine de la scriitorul Leopold von Sacher Masoch,
de origine austriac. Acesta a descris n operele sale legtura dintre voluptate i actele de
cruzime.
Masochismul sexual se refera la realizarea satisfactiei sexuale, ca o practica preferata
sau exclusiva, prin trairea suferintei; o suferinta prin abuz fizic sau mintal sau pur si simplu
de a fi umilit (masochism moral) . Toate aceste impulsiuni, fantezii excitante sexual, repetate
si care cauzeaza disfunctii in relatiile socio-familiale ale persoanei sau pe plan profesional
timp de 6 luni duc la incadrarea acestui comportament in cadrul tulburarilor ale preferintei
sexuale.

Daca in cel putin 6 luni exista impusiuni sexuale intense, repetate si fantezii excitante sexual
in care provocarea suferintei psihice sau fizice inclusive umilirea victemelor este excitanta
pentru o persoana aceasta se numeste sadism.

De multe ori sadismul coexista cu masochismul la aceasi persoana, sau cei doi parteneri isi
pot alterna rolurile. Daca victima sadicului este un masochist, acesta poate cauta sa
minimalizeze in spusele sale suferintele care ii sunt produse, incercand astfel sa isi protejeze
intr-un anume fel partenerul sadic. In alte cazuri victimele sadicilor sunt intamplatoare si nu
si-au dat acordul la respectivele practice.

Cauza acestor comportamente este necunoscuta, fiind emise mai multe ipoteze dar care nu
explica prezenta masochismului sau a sadismului ci a parafilior in general. Psihanalistii si-au
indreptat atentia catre asocierea sentimentelor de dragoste si ura, care exista in relatiile
timpurii ale copiilor cu parintii lor, cel putin in cazul sadicilor. O alta teorie sugereaza ca
acest comportament sado-masochist reprezinta defapt o forma de evadare, in care doreste sa

5
domine asa cum si el a fost dominat, supus si umilit (de multe ori abuzat psihic si fizic in
copilarie) . Uneori comportamentul sadic sau masochist se mentine constant in timp
(persoana, in majoritatea cazurilor este barbat se simte satisfacut dupa o doza constanta de
suferinta sau umilire provocata partenerului sau suferita de acesta), alteori insa progreseaza.

Sado-masochismul prezinta numeroase variatii ale comportamentului, mai frecvent fiind

abordate: imobilizarea prin legare ( bonding) , legarea la ochi ( sensory bondage),
folosirea biciului (flagelarea) , inteparea cu obiecte ascutite, ace ( infabulatia) tratarea
de catre partener (a masochistilor, de obicei) drept copil mic, infasarea in scutece
("infantilism") . De regula, insa odata cu inaintarea in varsta actele insotite de sadism poate
creste in severitate.

O forma particulara de comportament a masochismului sexual, de altfel si extrem de

periculoasa, numita hipoxifilie implica placerea sexuala si excitatia prin privarea de
oxigen- hipoxie, adica lipsa de oxigen la nivelul creierului prin folosirea de centuri, esarfe,
laturi, pungi de plastic de catre un partener sau ambii. Acest comportament poate fi
acompaniat uneori de practici de fetisism sau de travestism si se pare ca face in jur de unul
sau doua decese la un milion de oameni anual.

Date oficiale despre prognosticul acestor comportamente nu este cunoscut, insa in general
este bun, mai ales daca se recurge la un tratament adecvat si specializat, bazat pe psihoterapie
care este orientata spre gasirea si spre rezolvarea impreuna cu bolnavul a cauzelor care au dus
la acest comportament anormal; conditionarea aversiva prin care individual sa fie facut sa
inteleaga ca ceea ce face nu este bun, folosindu-se stimuli negativi pentru a elimina sau macar
reduce acest comportament deviant. S-a incercat si administrarea de medicamente psihotrope,
iar in cazurile grave, cu implicatii medico-legale (delicate sexuale majore) se poate recurge
cu consimtamantul persoanei, castrarea chimica, ce consta in adminstrarea unui hormon
antiandrogenic (cyproterone sau medroxyprogesteron) care duce la diminuarea acestei
sexualitati exagerate.

Pedofilia
Pedofilia consta in preferinta sexuala (sau fantezii reprezentand astfel de activitati)
pentru copii, fie ca este vorba de baieti sau fete in general de varste prepubertara sau
pubertara (in general in varsta de 13 ani sau mai mici) . Conditia este ca in decurs de cel putin
6 luni sa existe impulsuri intense, repetate si fantezii excitante sexual implicand copii.

Pedofilia este, in general, fie secundara (in cadrul homosexualitatii, sau in cazurile cu alte
boli psihice: oligofrenii, ori la indivizii cu alte boli asociate ca alcoolismul, dementa, etc), fie
primara, cand ca si exhibitionismul, dar cu o gravitate mai mare decat aceasta, poate imbraca
aspectul unei tulburari de control al pulsiunilor. Poate aparea si ocazional la persoanele sub
influenta alcoolului, in unele medii subculturale.

Pedofilia aparent cea mai frecventa dintre parafilii, se intalneste mai preponderant la barbati,
insa prevalenta acesteia nu este cunsocuta cu exactitate, datorita existentei prostitutiei cu
copii in anumite tari si datorita vanzarii de materiale pornografice care implica copii. Insa,
pedofilia ca forma de comportament sexual exclusiv are o probabilitate rara.
Persoana cu pedofilie trebuie sa aiba varsta de 16 ani sau mai mult si cu cel putin 5 ani mai
mare decat copilul. De obicei pedofilul alege un copil in varsta de 9ani- pana la pubertate,
copilul poate fi de sex opus (pedofile hererosexuala, in 95% din cazuri), fie de acelasi sex
(pedofile homosexuala, in 5 % din cazuri) .

6
Etiologia pedofiilor nu este cunoscuta, insa s-a emis ipoteza aparitiei acestui comportament
la acele persoane care sunt incapabile de a realiza legaturi sentimentale cu adultii, o stima de
sine scazuta si totodata apare si frica de femei.
Acesti indivizi care au impulsuri sexuale ce vizeaza copii isi pot limita activitatea numai la
dezbracarea si privitul acestuia, masturbarea in prezenta copilului sau mangaierea lui. Insa,
alti pedofili practica felatia (sexul oral) sau cuninlinctia (similar felatiei, numai ca barbatul
ofera placere femeii) asupra copilului sau penetreaza vaginul fetitei, gura sau anusul cu
degetele sau cu obiecte straine sau cu penisul, recurgand in multe cazuri si la violenta pentru
a-si satisface nevoile sexuale. Acesti indivizi practica acest comportament deviant cu proprii
copii, cu copii vitregi sau din familie, insa trebuie mentionat ca acestia pot victimiza si copii
din afara familie. Astfel trebuie diferentiata pedofilia de incest, care se produce numai intre
persoane cu grad de rudenie apropiat si nu implica alti copii din afara familie. Uneori
bolnavul prezinta preferinte pentru un anumit tip de copil. Boala se poate asocia cu
sadism.

Pentru aceste persoane care vad copii ca pe niste obiecte sexuale menite sa le satisfaca
dorintele sexuale dezvolta adevarate planuri de a fi in apropierea acestora si de a-i ademeni,
de a le castiga increderea lor si respectivelor familii de a-si lasa copilul in compania lui. Daca
nu le reusesc aceste planuri se poate ajunge in multe cazuri la rapirea copilului.

Este cunoscut faptul ca rata recidivelor in acest comportament este destul de mare la varsta
adulta si preferinta pentru baieti este de 2 ori mai mare decat preferinta pentru fetite.
Evolutia pedofilie este cronica si este in functie de factorul stres care il afecteaza pe individ.
O parte dintre copii care ajung victimele acestor indivizi par sa coopereza mai mult datorita
fricii decat interesului pentrui aceasta activitate. Efectele asupra copilului pe termen lung a
pedofilie nu sunt pe deplin cunoscute.

Terapia pedofilicilor include amplasarea acestora intr-o unitate de tratament, in care acesta sa
beneficieze de psihoterapie cognitiv- comportamentala si terapie de grup in care sa
constientizeze efectele actiunilor sale si acestui comportament neadevat pe care il practica. Se
poate recurge in acelasi timp la medicatia antiandrogenica pentru diminuarea impulsurilor
sexuale in cazul in care acestea sunt exagerate si persista.

Naratofilia

Este o manifestare mai frecventa decat alte deviatii, intalnita atat la popoarele primitive, cat si
la cele evoluate. Consta in voluptataea de a asculta sau a exprima un limbaj obscen, indecent
si imoral, nepermis in societate.Asemenea placeri se observa atat la barbati, cat si la femei.
Ele pot duce pana la orgasm, provocat de o simpla conversatie sau chiar, mai putin decat
atata, la auzul unui singur cuvant provocator.

Mecanofilia

Spre deosebire de masturbatie, care induce placerea imitand actul sexual, adesea prin
mijloace mecanice, mecanofilia se produce spontan, dintr-o anumita atractie a barbatilor, de
obicei pentru masini si motociclete.Portalul citat relateaza despre cazuri cand barbatii, in
placerea deosebita de a conduce o motocicleta sau o masina, au ajuns ca trepidatiile acesteia
in timpul mersului sa le produca orgasmul.

7
Podofilia

Podofelia (a nu se confunda cu pedofilia) este cunoscuta ca fiind atractia pentru picioare.

Popular i se mai spune fetisul piciorului.Pentru multi barbati, talpa piciorului poate constitui
o zona de excitatie echivalenta senzatiilor pe care, in mod normal, le produc organele sexuale
sau alte parti mai atractive ale corpului.

Lactofilia

Lactofolia este atractia pentru laptele uman si spre mamele care alapteaza. In unele locuri,
legea islamica se manifesta aspru cu acest comportament, iar daca un barbat este dovedit ca a
supt laptele din sanul sotiei sale, legea il poate declara divortat.

Dendrofilia

Oricat de ciudat ar parea, exista pe lume barbati, dar si femei care simt o atractie sexuala
pentru copaci. Atractia se manifesta prin placerea organica de a imbratisa trunchiul copacului
si a se freca de el. Practicand repetat acest "sport" persoanele ajung sa se indragosteasca de
respectivul truchi al copacului.S-a observat ca, asa cum cineva simte atractie spre o anumita
persoana de sex opus, dendrofilii simt atractie spre un anumit copac si, odata obisnuiti cu el,
alti copaci nu le mai provoaca aceleasi simturi.

Pirofilia

Nici de randul acesta, pirofilia nu trebuie confundata cu piromania. Pirofilia este un

comportament deviat rar si consta in aceea ca, privind un mare incendiu, persoana respectiva
- de obicei din randul barbatilor - simte o puternica excitatie sexuala.Specialistii nu au putut
explica fenomenul, cu atat mai mult cu cat cazurile observate au fost foarte rare si s-au
localizat indeosebi la popoare subdesvoltate.

Pictofilia

S-ar putea ca aceasta sa fie denumirea, ca sa zic asa academica, a inclinatiei privitorilor de
pornografii pe Internet. Dar pictofilia n-a aparut odata cu Internetul.Ea s-a manifestat de cand
lumea in imagini grafice scrijelite pe garduri, ziduri sau pe peretii unor incaperi. Pictofilia
este foarte veche. Picturile rupestre pe care le privim astazi cu atata veneratie contin adesea o
neinchipuita bogatie de detalii sexuale. Este evidenta inclinatia pictofila a desenatorului
primitiv si, fara indoiala, a privitorului primitiv.

Zoofilia

Din greac o (zon), "animal", i (philia), "prietenie", "plcere", "iubire"),

denumit i bestialitate (din francez bestialit)[1], este o parafilie referitoare la excitarea
sexual derivat din contactul sexual i fanteziile cu animale. De multe ori sunt folosite
animalele domestice.[2] Documentele juridice din Europa i Statele Unite, din secolul 20, fac
referire aproape n totalitate la brbai care au relaii sexuale cu iepe, scroafe i oi, i
ocazional alte animale domestice, cum sunt caprele, iepuroaicele i ginile. Zoofilia este o
tulburare mai rar a sexualitii i foarte rar ca perversiune organizat. Uneori, zoofilia apare
n situaii de izolare, i n zone ale lumii n care contactul sexual nainte de cstorie este
strict interzis. Kinsey (1954) susine c n evul mediu rural aproximativ 8% din brbai i

8
3,6% din femei au avut un contact sexual cu un animal. Brbaii s-au mperecheat mai ales cu
animale din ferme, iar femeile mai ales cu cini i pisici. Hunt (1974) arta c exist un
procent diferit al zoofiliei n mediul rural n SUA. Plcerea sexual trit ca urmare a
urmririi animalelor n timpul copulrii este denumit zoofilie mixoscopic. Richard Krafft-
Bing, un neurolog, criminaslit i psihiatru german, a publicat n 1886 cartea Psychopathio
sexualis, un volum psihologic n care se trata problema zoofiliei. El a definit zoofilia ca ca o
form de fetiism, care implic excitarea sexual prin atingerea i mngierea unui animal,
inclusiv i ntreinerea de relaii sexuale cu animalul. Tot el mparte zoofilii n dou categorii:
cei care au devenit zoofili prin tendine patologice i cei care au devenit spontan. Pentru
prima categorie a inventat termenul de zooerastie. Exist autori care consider c zoofilia se
refer numai la mngierea unui animal ca stimul erotic, c bestialitatea include i organele
genitale umane sau animale, dar nu n sens patologic, ci ca moralitate deczut i dorin
sexual mare fr ocazii de satisfacere i c zooerastia este contactul sexual direct cu un
animal, avnd o component patologic.

Necrofilia

Necrofilia este o parafilie n care excitarea sexual este produs de corpurile persoanelor
moarte.Necrofilia const n obinerea plcerii sexuale prin contactul (chiar acte sexuale) cu
cadavrele. De regul, necrofilii gsesc cadavrele la morg sau n cimitire i capele, dar uneori
necrofilii comit crime cu scopul de a obine cadavre cu care s poat avea acte sexuale.
Aceast perversiune sexual, remarcat la unele persoane dezechilibrate psihic, face ca
satisfacia sexual care se obine pe un cadavru s fie frecvent stimulat prin rituri funerare,
caz n care poart denumirea de necrosadism sau vampirism. Necrofilia este o tulburare
psihotic cu prognostic prost de tratament, dar din fericire, exist foarte puine cazuri de
necrofilie.

Froteurismul

Froteurismul (din francez frotteurisme, din verbul frotter = a freca), denumit i frotaj, este o
parafilie care const n mplinirea satisfaciei sexuale prin atingerea i frecarea, n special a
organelor sexuale, de trupul unui strin, cel mai adesea fr consimmntul acestuia. n
general, pentru ca satisfacia s fie complet, actul de froteurism este realizat n locuri
publice, aglomerate, prin atingerea sau frecarea de persoane care nu se ateapt i nu sunt de
acord cu aa ceva. Cel mai adesea, frecarea organelor genitale masculine de o femeie strin
are loc n mijloace de transport n comun, de unde perversul poate scpa relativ uor n cazul
n care se cheam poliia.Acest tip de deviaie a comportamentului sexual, care const n
cutarea excitrii sexuale prin frecarea de alte persoane este considerat o erotizare cutanat.
Froteurismul apare de regul n adolescen, ns cele mai frecvente acte de acest tip apar n
jurul vrstei de 15-25 ani. Odat cu trecerea timpului, acestea scad n frecven. Atunci cnd
brbaii i freac organele genitale de coapsele sau fesele victimei, sau i mngie organele
genitale sau snii cu minile, ei i imagineaz o relaie afectuoas, senzual cu victima lor.

9
Referat Sexologie:
Deviaiile sexuale

Grupa 11, Seria B

10