5.

Determinareapractica a presiuniimedie indicate si a presiunii de ardere a motoarelor in

functiune.

Incepand cu momentulinjectieiprocesul de arderepoate fi divizat, asa cum reiese din
diagram indicate in urmatoarele faze:
Perioada de intarziere la declansareaarderiirapide, de durataunghiulara

; se
inregistreaza o cresterefranata a presiunii in ciclul cu injectie 1, fata de celfarainjectie 2;
punctual i marcheazainceputulinjectiei, iar d desprindereacelordouacurbe.
Perioadaarderiirapide , de durata

, caracterizataprinviteza mare de crestere a

presiunii in cilindru;
Perioadaarderii moderate de durata

, cuprinde o faza

de ardere la
presiunecvasiconstantasi o alta,

, de arderecvasiizoterma; perioadaincepe in
punctual z de presiune maxima si se continua pana in t, aceastaultima stare
fiindmaigreu de precizat, el coresponzandsfarsituluiarderiiprelungite in destindere.
Cu toateca, aparent, variatiapresiunii nu esteprofundafectata de
prezentacombustibiluluiinjectat, in prima perioada se produce un ansamblu de fenomene
descries anterior (dezintegrareajetului de combustibil in picaturi,
vaporizareasiamestecareaacestora cu aerul), care se realizeaza intro perioadafizica de intarziere
la declansareaarderiirapidepeste care se suprapune o perioadachimica de pregatire a
autoaprinderii, care are un caracterpolistadial specific temperaturilorjoase.
Desi conditiile in motorul cu aprindere prin comprimare sunt eterogene, perioada de
intarziere la autoaprindere nu este variabila sau nedeterminata, deoarece combustibilul de la
periferia jetului ajunge de obicei, mai repede la autoaprindere, iar aprinderea se produce in
zona de amestec cu dozaj cat mai apropiat de cel stoichiometric. Relatiile de calcul pentru
perioada de intarziere la atoaprindere, sunt in general, bazate pe ecuatia lui Arrhenius pentru
constanta vitezei de reactive avand forma:

In care a si m sunt coeficienti experimentali, dependenti de natura combustibilului, indeosebi
de cifra octanica,

energia de activare, constanta generala a gazelor.