ALIMENTATIA NATURALA

-Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar.

-Este unicul aliment adecvat pt. nou-nascutul la termen
si sugarul in primele 4-6 luni de viata, fiind perfect
adaptat nevoilor nutritive si limitelor fiziologice ale
acestei varste.
-Superioritatea alimentatiei naturale se datoreaza in
primul rand compozitiei laptelui uman, care este perfect
adaptat posibilitatilor de digestie si absorbtie ale
sugarului, cat si nevoilor de intretinere si crestere.
-Este un aliment de mare valoare biologica, continand
enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si
oligoelemente.
Calitatile majore ale laptelui uman:
-asigura o ratie echilibrata in principii nutritive
necesare unei cresteri somatice si cerebrale corecte;

-protectie antiinfectioasa si antialergica;

-adaptare automata la nevoile sugarului;

-consolidarea legaturii afective dintre mama si copil;

-implicatii economice importante.

Compozitia laptelui uman:

Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar
si in cadrul aceleasi specii in functie de unii factori:
-stadiul lactatiei;
-nasterea prematura;
-varsta mamei;
-inceputul si sfarsitul unui supt;
-necesarul de lapte al sugarului respectiv;
-factori individuali / etnici;
-factori socio-economici.

Stadiul lactatiei
-in primele 5 zile colostru: proportia de constituienti
chimici si imunologici se modifica progresiv spre cea a
laptelui matur;modificarile coninua lent pana la sfarsitul
primei luni de viata, cand secretia lactata se stabilizeaza
compozitional.
-comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos,
mai bogat in proteine si unele minerale, dar mai sarac in
lipide, glucide si unele vitamine.
-laptele de tranzitie (ziua 6 10): are compozitie intermediara
intre colostru si laptele matur;
-concentratie mai mare in lactoza, lipide si vitamine din gtup B,
iar proteinele, majoritatea mineralelor si vitaminele liposolubile
sunt mai scazute,

Nasterea prematura
-influenteaza compozitia laptelui uman prin imaturitatea
fiziologica, metabolica, endocrina a glandei mamare;
-in primele 15 zile dupa nasterea prematura, laptele contine
proteine si lipide cu 15-25%, respectiv 40-50% mai multe decat
in laptele secretat dupa nasterea la termen, in timp ce lactoza
este mai redusa.
-aceste diferente dispar la sfarsitul primei luni de viata.
Varsta mamei
-volumul secretiei lactate este mai redus la mamele adolescente.
La aceeasi femeie:variatii pe parcursul zilei si in timpul
aceluiasi supt.
--lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in concentratie mai mare
nocturna;
-laptele de la inceputul suptului este o secretie apoasa care
contine globule lipidice si proteinice care ajung in canalele
galactofore; ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel
proteic creste de 1,3 ori.
Relatia dintre calitatea dietei materne si secretia lactata nu este
inca bine stabilita.

Compozitia laptelui uman:
-reziduu uscat = 125 140 g/l;
-apa = 860 875 g/l;
-proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele lactoserului
6 g/l (-lactoglobulina 0g/l);
-glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, oligozaharide 10 g/l);
-lipide 40 g/l;
-saruri minerale 2 2,5 g/l;
-oligoelemente;
-vitamine.
-aport energetic 680 kcal/l.
AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE

-vezi si calitatile majore ale laptelui uman !

-incidenta mai mica aunor boli de nutritie (diabet zaharat)
-incidenta scazuta a eritemului fesier, a enterocolitei ulcero-
necrotice, a invaginatiei si obstructiei intestinale;
-alaptarea confera mamei protectie impotriva cancerului de san;
-actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie);
-reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva marasmului,
obezitatii infantile, infectiilor, tetaniei neonatale, eczemei,
alergiei la laptele de vaca.

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

Contraindicatii permanente de cauza materna:
-septicemie;
-tuberculoza activa;
-insuficienta renala si cardiaca;
-ciroza;
-nevroze, psihoze post-partum;
-scleroza in placi;
-febra tifoida, malarie;
-boli neoplazice.
Contraindicatii temporare de cauza materna
-infectii acute tratate cu antibiotice (Cloramfenicol,
Tetraciclina, sulfamide, Nitrofurantoin, Metronidazol);
-ragade mamelonare sangerande, mastita;
-mameloane ombilicate;
-galactoforite, abcese, hipogalactie.



Contraindicatii permanente de cauza infantila
-intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie;
-malformatii gura, fren scurt;
-dinti congenitali;
-corize prelungite (sifilis, difterie).

Contraindicatii temporare de cauza infantila
-hiperbilirubinemie neonatala neconjugata prin
inhibitori ai conjugarii;
-sugari lenesi / slabi.

INCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SAN
-hipogalactia;
-lactoreea;
-flatulenta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

=alimentatia sugarului cu un produs de lapte de vaca in primele
4 luni de viata, la care trebuie sa se recurga numai in cazul
imposibilitatii administrarii laptelui uman.

Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei
respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie
si excretie ale sugarului.


Compozitia laptelui de vaca

-densitate = 1034; pH = 6,3 6,8, continut hidric
87,5%.
-proteine = 34 g/l; asigura 15-20% din valoarea
energetica a laptelui; este de 3 ori mai bogat in proteine
comparativ cu laptele uman.
-glucide = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a
laptelui.
-lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele
uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui.
-saruri minerale= 7-8 g/l.
-vitamine hidro- si liposolubile.

Microbii laptelui de vaca

germeni saprofiti : modifica compozitia laptelui de
vaca
-microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili,
Termobacterium bulgaricum;
-microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus,
Pseudomonas, Bacilus subtilis.
germeni patogeni: pot provoca imbolnavirea sugarului
-b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.

Modificarile compozitiei laptelui de vaca
-fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la
modificarea compozitiei lui pt. a fi apropiata de cea a laptelui de
femeie si adaptata tolerantei digestive a sugarului.
MODIFICARI
-deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica,
prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizico-
chimice care ii faciliteaza digestia;
-reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii
osmotice;
-adaos de glucide;
-inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale;
-adaos de vitamine si oligoelemente.

Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai
greu si contine microbi.

Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau
industriale (pasteurizare).
-fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10
minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele
pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului.
-pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90) sau
joasa (incalzire timp de 30 minute la 65).
Produse (formule) de lapte praf
*Preparate de inceput
-LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai apropiata de a
laptelui uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la
termen.
-ex: Similac, Humana 1,Nan;
-pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0,
Pre-Aptamil;
-cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele
dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste
laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea
enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite
reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla,
material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate.
-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT:
-continut proteic si mineral diminuat, raportul cazeina / lactoser
si cel dintre aminoacizii sulfurati mai mare decat in laptele
uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine;
substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.
Ex: Robebi, Milumil, Beba;

*LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare
masa, prin resuspendare in apa sterila.



LAPTE PRAF MODIFICAT:
-este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza,
amidon, vit. B
1
;
-aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide
redusa fata de compozitia LV.
-ex: Gluvilact, Glucolact.
-prepararea LP modificat se face prin resuspendare in apa si
apoi se fierbe cateva minute, pt. amidonul din compozitie.

LAPTE PRAF CONVENTIONAL:
-prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate din
procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu
germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor.
-se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita
zaharare 5%.

*Preparate de continuare
-sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 12 luni.
-se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand
particularitatilor fiziologice ale acestei varste;
-maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a
rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de
continuare.
-glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile;
-deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse,
laptele de continuare are risc redus de intoleranta;
-ex: Lactosan, Lacto II.
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
-include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se
prepara si cu care se administreaza laptele;
-introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute,
completand nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%;
-laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din
biberon, incalzit la 37.
-se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara
a antebratului.
-sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san.
-se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca
gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia).
-orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea
biberonului, laptele sa se scurga in picaturi.
-durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea
sugarului.
-dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina
eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia
din pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin
scurgerea laptelui din din faringe de-a lungul trompei lui
Eustachio.
-imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se
pastreaza in apa pana la sterilizare.

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA
-ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile
calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand
concentratia laptelui corespuzatoare varstei.
-alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea:
lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional.
-la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli:
*sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10 kcal/kgc/zi;
*cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de lichide
sa fie de 1000 ml/zi.
*la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea
concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati progresiv
crescande.

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

-anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in
cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si
eventual administrarea unui lapte acidulat.
-subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei
necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului.
-supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea
mari a laptelui praf.
-colici abdominale
-intoleranta la LV.
ALIMENTATIA MIXTA
-consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat
artificial de lapte (de preferinta adaptat).
-este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie
alimentat exclusiv natural.
-se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu
depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de
viata si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de
150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are
alte cauze decat cele alimentare.

-2 metode: complementara + alternativa.
METODA COMPLEMENTARA se foloseste in caz de
hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la ambii
sani si se va completa cu lapte praf pana la acoperirea
ratiei alimentare pe masa.
-aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti
la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de laptele
matern.
-metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei
lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a
glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei
laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele
uman.
METODA ALTERNATIVA se practica prin
alternarea supturilor cu unele mese de lapte praf,cand
mama lipseste de acasa.
-are dezavantajul realizarii unor distante mari intre
supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si
diminuarea secretiei lactate.
-pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele
praf se va administra cu lingurita (pt. a evita
intarcarea spontana, chiar si in cazul tetinelor cu
orificii fine).
Stabilirea ratiei in alimentatia mixta

-ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice
corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa
fie in concentratie corespunzatoare varstei.
-rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale
si apropiate alim. naturale.Ele depind de ponderea
laptelui uman in ratie.
-o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta
cel mult 1/3 din ratia sugarului.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv
lactata la un regim alimentar variat in care alaturi de lapte,
sugarul primeste si alimente nelactate, de consistenta solida sau
semilichida.

DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A
ALIMENTELOR SOLIDE
-introducerea prea devreme a unor alimente noi gaseste
nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea lor si functia
renala pt. eliminarea unor deseuri.
-amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal in
primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a amidonului.

-alimentele de natura vegetala si animala contin cantitati
crescute de minerale determinand o incarcare renala cu solventi.
-valoarea nutritionala a proteinelor din cereale este mai scazuta
decat cea a laptelui.
-administrarea de cereale cu gluten inaintea varstei de 4 luni
predispune la enteropatie prin sensibilizare la gluten.
-legumele radacinoase si spanacul pot determina prin continutul
crescut in nitrati, aparitia methemoglobinemiei.
-senzatia de satietate pe care o dau alimentele solide favorizeaza
spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente consumata la
o masa.

RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
-introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos.
-alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de
particularitatile de dezvoltare a sugarului.
-valoarea calorica a preparatului folosit trebuie sa fie de aprox.
65 kcal / 100 g.
-introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20-30 ml/zi
la o masa de lapte, care se reduce treptat pana la inlocuire.
-se va introduce un singur aliment pe saptamana.
-daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu
preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la normalizarea
tranzitului.
-copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita.
-nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce.
-generalizarea unui aliment care este primit cu placere la toate
mesele constituie o greseala care perturba echilibrul nutritional
al copilului.
-sucurile de fructe se administreaza cu lingurita sau cana
(folosirea biberonului face sa se retina glucidele in gura carii
dentare).
-nu este necesara o suplimentare medicamentoasa de vitamine
decat cea din alimente.
-cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in alimentatia
diversificata este urmarirea curbelor de crestere si dezvoltare.

ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI
-legume, fructe, cereale;
-carne, ou, produse lactate.
Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in
diversificare
-sugar alimentat natural: supa de zarzavat;
-sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar.
-5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume +
branza vaci;
-6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea;
-7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume;iaurt + biscuiti;
-8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de legume;
-10 luni:creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci;
-1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu
bors, perisoare de carne.