Universitatea Ovidius Constana

Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic

Pedagogie general
Curs pentru nvmntul Deschis la Distan
(IDD)
autor: conf.univ.dr. Sorin CRISTE
CONSTANA, 2001
1
INTRODUCERE N STUDIUL PEDAGOGIEI
Pedagogia este !tiina sociouman care studia" educaia la nivelul funciei !i a
structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice# care vi"ea" descoperirea
!i valorificarea unor legiti# principii !i norme de aciune specifice. $ordarea pro$lemelor
fundamentale ale pedagogiei presupune e%plicarea !i &nelegerea conceptelor de $a" ale
domeniului# care pot fi aplicate# anali"ate# sinteti"ate# apreciate critic la nivelul tiinelor
educaiei considerate fundamentale. 'n acest domeniu putem include:
1) eoria general a educaiei (care include disciplinele propuse &n planul de
&nvm)nt al facultii# colegiului sau liceului de specialitate su$ numele de
!undamentele pedagogiei !i eoria educaiei*+
2) eoria general a instruirii (care include disciplina propuse &n planul de &nvm)nt al
facultii# colegiului sau liceului de specialitate su$ numele de Didactica general
sau de eoria i metodologia instruirii*+
3) eoria i metodologia curriculumului are ca o$iect de studiu specific: proiectarea#
reali"area !i de"voltarea activitilor de educaie !i instruire organi"ate la nivelul
sistemului !i al procesului de &nvm)nt+
4) eoria i metodologia cercetrii pedagogice are ca o$iect de studiu specific:
evidenierea fundamentelor epistemologice ale domeniului !i a strategiilor de inovare
necesare la nivelul activitilor organi"ate la nivelul sistemului !i al procesului de
&nvm)nt.
Cursul de Pedagogie general pe care &l propunem studenilor ,niversitii -vidius
Constana# &ntr.o variant proprie nvmntului Deschis la Distan# este integrat &n
structura planului de &nvm)nt al Departamentului pentru Pregtirea Personalului
Didactic# instituie organi"at conform art./0 (1# 2# 3* din "egea nvmntului 41556.
#tructura cursului
$% pri & ' module de studiu(
)( eoria general a educaiei: *( Educaie (definiie# funcii# structur# coninut# forme#
direcii de evoluie*+ %( Sistem de educaie (sistem de &nvm)nt.proces de &nvm)nt.
structura sistemului de &nvm)nt*+ +( 7inalitile educaiei (definirea conceptului# finalitile
macrostructurale . finalitile microstructurale+ ,( Reforma educaiei (conceptul de reform#
proiectarea reformei*+ -( 8tiinele educaiei4pedagogice (specificul !tiinelor educaiei 4
pedagogice# criterii de clasificare*.
))( eoria general a instruirii . Didactica general: *( Procesul de &nvm)nt (concept#
trsturi# dimensiuni*+ %( Principiile procesului de &nvm)nt (principii pedagogice# principii
didactice*+ +( Structura de funcionare a procesului de &nvm)nt: o/iectivele 0 coninutul 0
metodele 0 evaluarea+ ,( Proiectarea procesului de &nvm)nt (teoria proiectrii 4 rolul
proiectrii curriculare . practica proiectrii curriculare*.
Cele dou categorii de pro$leme fundamentale sunt integrate# de regul# su$ genericul
pedagogia general. Conceptele definite !i de"voltate# la acest nivel# asigur 9nucleul
epistemic tare: sau 9corpul central: al !tiinelor educaiei care susine# pe de o parte#
soluiile inovatoare adapta$ile la varia$ilitatea pro$lemelor practicii pedagogice# iar# pe de
alt parte# su$stana saltului de la speciali"area intradisciplinar spre ;<i$ridarea; inter !i
transdisciplinar proprie noilor tiine sociale (ve"i Dogan# =attei+ Pa<re# Ro$ert# 155>*.
2
PARTEA I
TEORIA GENERAL A EDUCAIEI /
P R O B L E M E F U N D A M E N T A L E
A L E P E D A G O G I E I
'n calitatea sa de !tiin pedagogic fundamental# teoria general a educaiei
define!te !i anali"ea" urmtoarele concepte de /a1: educaia# sistemul de educaie#
finalitile educaiei2 schim/area 3n educaie2 tiinele educaiei sau tiinele pedagogice.
Perspectiva propus are &n vedere dep!irea tendinei de reducere a teoriei educaiei
doar la coninuturile generale ale educaiei# numite !i laturi sau dimensiuni ale educaiei
ve"i educaia: moral# intelectual# te<nologic# estetic# fi"ic. ceast tendin# proprie
pedagogiei tradiionale ($a"at pe valorile unui model formal de a$ordare a educaiei de
aici !i numele de teoria formal a educaiei* poate fi dep!it prin aprofundarea domeniului
de cercetare al educaiei la nivelul unui model de anali1 a4iologic2 e4plicativ2 practic (ve"i
Dictionnaire actuel de l56ducation# 1553# pag.136>.13/3*.
Ca model a4iologic# teoria educaiei studia" valorile de ma%im generalitate implicate
&n activitatea de formare0de1voltare permanent a personalitii: paradigmele educaiei#
funciile educaiei# finalitile educaiei# sistemul de educaie# managementul educaiei.
Ca model e4plicativ# teoria educaiei studia" principalele linii de aciune delimitate la
nivel de sistem !i de proces: educaia permanent# autoeducaia# valorificarea deplin a
educa$ilitii# proiectarea curricular a educaiei.
Ca model practic# teoria educaiei studia" principiile generale de organi"are a activitii
de educaie !i de instruire la nivelul procesului de &nvm)nt (ve"i relaia de continuitate
dintre: teoria educaiei teoria instruirii4didactica general metodica specialitii4didactica
aplicat* ve"i Cristea# Sorin# Dicionar de pedagogie# 2???# pag. 3/6.3//.
Pentru a putea a$orda# &n mod competent !i eficient# pro/lemele fundamentale ale
educaiei# &n condiii metodologice specifice 3nvmntului deschis la distan ()DD*# partea
I a cursului intitulat eoria general a educaiei va fi structurat la nivelul urmtoarelor
/ module de studii: 1* modulul de $a" 7DUC89)8: %( D);7C9))"7 <7=7;8"7 D7
7>O"U9)7 8 7DUC89)7): +( #)#7?U" D7 7DUC89)7: ,( !)=8")@9)"7 7DUC89)7): -(
#CA)?B8;78 = 7DUC89)7: C( D))=97"7 7DUC89)7).
3
MODULUL NR.1 mod!! d" #$%&
E D U C A I A
Educaia repre"int o$iectul de studiu specific pedagogiei (!tiinelor pedagogice sau
!tiinelor educaiei* care vi"ea" activitatea de formare.de"voltare a personalitii umane#
reali"a$il prin corelaia educator educat# &ntr.un conte%t desc<is.
Datorit comple%itii# profun"imii !i amplitudinii sale# educaia este studiat !i de alte
!tiine socioumane &nrudite cu pedagogia (filo"ofia# psi<ologia# sociologia# politologia#
antropologia@* cestea o fac &ns dintr.o perspectiv tangenial . situat# de regul# la
nivelul c)mpului psi<osocial care &nconAur aciunea educaional (ve"i structura aciunii
educaionale* sau particular# situat# de regul# doar la nivelul unei anumite funcii a
educaiei (uneori la nivelul unei funcii derivate 4 ve"i funciile educaiei* sau doar la nivelul
unui anumit element al structurii aciunii educaionale.
Pedagogia studia" dimensiunea profund a educaiei care vi"ea" funcionalitatea !i
structura specific a activitii de formare0de1voltare a personalitii proiectat !i reali"at la
nivelul corelaiei dintre su/iectul !i o/iectul educaiei# dintre cel care educ !i cel care este
educat. vem &n vedere funciile generale ale educaiei &n raport de care sunt propuse
finalitile educaiei !i structura general a educaiei care se regse!te# &n mod o$iectiv la
nivelul oricrei aciuni cu finalitate pedagogic (numit !i aciune educaional*.
E%plicarea !i &nelegerea funcionalitii i a structurii specifice activitii de educaie
(ve"i funciile generale ale educaiei !i structura general a educaiei* asigur premisa
a$ordrii eficiente a pro$lematicii: coninuturilor generale ale educaiei & formelor generale
ale educaiei 0 direciilor generale de evoluie a educaiei.
Funciile generale ale educaiei
Funciile generale ale educaiei repre"int consecinele sociale cele mai importante
ale activitii de formare0de1voltare a personalitii angaAate &n mod intenionat sau
neintenionat prin intermediul unor aciuni organi"at !i 4 sau a unor influene spontane.
ceste funcii intervin# &n mod o$iectiv# la nivelul oricrei activiti de educaie sau instruire
desf!urat &n cadrul sistemului !i al procesului de &nvm)nt# inclusiv prin preluarea unor
influene pedagogice provenite din direcia mediului natural !i social &nconAurtor# a
c)mpului psi<osocial &nconAurtor.
8nali1a funciilor educaiei presupune ela$orarea unui model ierar<ic aplica$il &n
conte%tul sistemului social glo$al. a4onomia re"ultat asigur astfel evidenierea a dou
categorii de funcii: 1* funciile generale# care include: funcia central sau funcia
fundamental a educaiei !i funciile principale ale educaiei+ 2* funciile derivate care sunt
su$ordonate funciilor generale ale educaiei.
!unciile generale ale educaiei au un caracter o$iectiv# repre"ent)nd consecinele !i
proprietile celei mai importante ale activitii de educaie# care se regsesc la nivelul
oricrei aciuni educaionale. Ele au un caracter sta$il# anumite modificri intervenind doar
la nivelul ordonrii prioritilor &n ca"ul funciilor principale ale educaiei# su$ordonate &n
ansam$lul lor funciei centrale sau fundamentale a educaiei formarea.de"voltarea
personalitii umane.
!unciile derivate# su$ordonate# &n mod direct sau indirect celor generale# au un
caracter insta$il# cunosc)nd anumite variaii !i particulari"ri &n raport de conte%tul &n care
4
are loc activitatea de educaie &n cadrul unui sistem !i proces de &nvm)nt determinat din
punct de vedere social.istoric.
Bin)nd seama de aspectele metodologice evideniate anterior# putem avansa
urmtoarea ta4onomie a funciilor educaiei:
*( !uncia central . fundamental a educaiei funcie de ma%im generalitate .
vi"ea" formarea0de1voltarea personalitii &n vederea integrrii sociale a acesteia (care la
modul ideal poate fi permanent !i optim*+
%( !unciile principale ale educaiei funcii cu caracter general implicate direct &n
asigurarea reali"rii efective a funciei centrale 4 fundamentale a educaiei:
a) !uncia cultural a educaiei: formarea0de1voltarea personalitii prin inter.mediul
valorilor spirituale preluate pedagogic din toate domeniile cunoa!terii umane (!tiin#
te<nologie# art# economie# filosofie# moral# politic# religie etc.* &n raport cu
particularitile fiecrei v)rste !colare !i psi<ologice aceast funcie angaAea"
integrarea social a personalitii prin transmiterea# &nsu!irea# interiori"area !i
aplicarea valorilor culturale generale# de profil !i de specialitate+
/( !uncia politic . civic a educaiei: formarea0de1voltarea personalitii prin
intermediul valorilor civice care reglementea" raporturile acesteia cu lumea !i cu sine &n
condiii proprii fiecrei v)rste !colare !i psi<ologice vi"ea" integrarea omului &n societate
&n calitate de cetean# integrat &n viaa comunitii (familiei# comunitii socio.profesionale#
comunitii politice# comunitii religioase# comunitii rurale.ur$ane+ comunitii locale#
teritoriale# naionale etc.*+
c( !uncia economic a educaieiE formarea0de1voltarea personalitii prin intermediul
valorilor te<nologice# aplicative# care vi"ea" capacitatea acesteia de reali"are a unor
activiti socialmente utile &n diferite conte%te sociale# &ntr.o perspectiv imediat !i pe
termen mediu !i lung urmre!te integrarea omului &n societate &n cadrul unei activiti cu
valoare socioeconomic pentru el !i pentru comunitate.
Raportarea funciilor principale la funcia central a educaiei evidenia" ponderea
specific a funciei culturale# relevant pedagogic din perspectiva:
contri$uiei prioritare a valorilor culturale la reali"area activitii de formare0de1voltare a
personalitii &n vederea integrrii sale sociale optime+
contri$uiei determinante a valorilor culturale la reali"area calitativ a celorlalte dou
funcii principale ale educaiei: funcia politic (reali"a$il prin cultur politic 4 altfel
&nregistrm tendina negativ# de politi"are a educaiei* funcia economic (reali"a$il
prin cultur economic 4 altfel &nregistrm tendina negativ# de polite<ni"are a
educaiei*+
contri$uiei eseniale a valorilor culturale la proiectarea funciilor principale ale educaiei
(cultural politic . economic* !i &n implicarea acestora &n reali"area adecvat a
funciilor derivate (ve"i +*.
+( !unciile derivate sunt su$ordonate funciilor principale ca e%emple semnificative
avansm urmtoarele variante# aflate &n sc<im$are &n raport de conte%tul social.istoric !i de
particularitile fiecrui sistem de educaie :
a* funcia de informare# funcia de culturali"are# funcia de asisten psi<ologic
(su$ordonate funciei culturale*+
$* funcia de protecie social# funcia de propagand4ideologi"are (su$ordonate funciei
politice*+
c* funcia de speciali"are# funcia de profesionali"are# funcia de asisten social
(su$ordonate funciei economice*.
5
Structura general a educaiei
Structura general a activitii de educaie corespunde funciilor generale ale
educaiei angaA)nd# la nivel de aciune# corelaia formativ e%istent &ntre su/iectul
educaiei (un educator individual sau 4 !i colectiv* !i o/iectul educaiei (cel educat# care# de
asemenea# poate fi individual sau colectiv*.
#u/iectul educaiei . prinii# profesorii# agenii sociali# instituiile mass.media
speciali"ate &n educaie etc. este cel care proiectea"# reali"ea" !i de"volt aciunea
educaiei# cu finalitate pedagogic (numit !i aciune educaional*# &n calitate de iniiator !i
emitor al mesaAului educaional# calitate conferit de statutul sau social !i de diferitele
roluri re"ultate &n consecin (instructor# consilier# prieten# cola$orator etc.*.
O/iectul educaiei este cel care preia mesaAul educaional &n calitate de receptor#
calitate conferit de statutul su social iniial copil# elev# student# (tele*spectator etc.
desc<is &n direcia transformrii sale# &n timp# din o/iect &n su/iect al educaiei 4 al propriei
sale formri. Po"iia de o/iect vi"ea" statutul ontologic al personalitii elevului etc.# care
solicit parcurgerea anumitor programe de educaie 4 instruire# prin valorificarea rolului su
de su/iect epistemic activ# angaAat &n reali"area o$iectivelor educaiei 4instruirii# proiectate la
nivel de sistemului !i al procesului de &nvm)nt.
Structura aciunii educaionale presupune anali"a corelaiei funcionale# cu valoare
formativ e%plicit !i implicit# e%istent &ntre su/iectul !i o/iectul educaiei# anali"
reali"a$il la nivelul unui model teoretic (ve"i Cicola# Ioan# 155/+ Cristea# Sorin# 2???*.
#tructura aciunii educaionale
0 un model teoretic 0

.
ED
c.i
..i
6
C.ps.
I.e.
S
S.e
P.P.C#
c. m
o$.
e.
c.
r.
ad.
c.
r.
d.
S -
C.i.e.
.e
.e
.e
.e
.e
RC
=.e.
P.P
S -
S. Su$iectul
educaiei
=.P. =esaA
pedagogic
-. -$iectul educaiei
I.P. Ideal
pedagogic
R.C. Repertoriul
comun
SD. su$iectivitatea
o$iectului
S
.P.
Scopuri
pedagogice
.e. am$iana
educaional
C.rd
.
comportament de
rspuns diriAat
P
.P.
C.
Proiect
Pedagogic
Curricular
C.ps. C)mp
psi<osocial
C.ra
..
comportament de
rspuns autodiriAat
o. o$iective
c. coninut c.i.i. cone%iunea
invers intern
m. metodologie
P.P
,T-.
PR-IECT
PEDE-EIC
c.i.e. cone%iunea
invers e%tern
e. evaluare .ED ,T-ED,.
CBIE
#u/iectul educaiei ela$orea" proiectul pedagogic de tip curricular (care include
o/iective.coninuturi.metode.te<nici de evaluare+ cu accent central pe o/iective# &n vederea
reali"rii unor raporturi optime &ntre: o/iective.coninuturi.metode.evaluare* &n funcie de
finalitile macrostructurale (idealul educaiei . scopurile educaiei* sta$ilite# &n termeni de
politic a educaiei# la nivelul sistemului de educaie 4 &nvm)nt.
?esaFul educaional presupune selecionarea informaiilor cu valoare formativ optim
(ve"i alegerea informaiilor care stimulea" prioritar g)ndirea &n raport cu memoria sau
motivaia intern pentru &nvare &n raport cu motivaia e%tern pentru &nvare*.
Comunicarea pedagogic a mesaFului educaional implic reali"area unui repertoriu comun
&ntre su/iect !i o/iect. #u/iectivi1area (S* consemnea" momentul &n care o/iectul
educaiei (elevul* asigur con!tienti1area mesaAului educaional. cest moment permite
o/iectului educaiei reali"area unui comportament de rspuns diriFat de su/iectul educaiei
(urmare a strategiilor de diriAare a educaiei 4 instruirii propuse de su/iect 4 profesor*.
Evaluarea comportamentului de rspuns al o/iectului educaiei permite su/iectului
educaiei (profesorului* ela$orarea unui mecanism de cone4iune invers e4tern. cest
mecanism vi"ea" perfecionarea aciunii reali"a$il la nivelul: proiectului pedagogic
curricular 0 mesaFului educaional 0 repertoriului comun . strategiilor de declan!are 4
stimulare a comportamentului de rspuns al o/iectului educaiei.
Perfecionarea continu a aciunilor educaionale# proiectate &n condiii optime de.a
lungul ciclului de formare de $a"# situat &ntre v)rsta de /.1/ ani# creea" premisa
reali"rii saltului de la educaie la autoeducaie# pe parcursul urmtoarelor etape:
- formarea capacitii o/iectului educaiei de autoevaluare a propriului su comportament
de rspuns pe $a"a ela$orrii unor circuite de cone4iune invers intern !i a unor
strategii de autodiriAare a educaiei 4 instruirii (ve"i comportamentul de rspuns
autodiriFat*+
- valorificarea comportamentului de rspuns autodiriFat+
- structurarea capacitii o/iectului educaiei de autoproiectare pedagogic a aciunii de
(auto*formare0(auto*de1voltare a propriei sale personaliti+
- transformarea o/iectului educaiei &n su/iect al propriei sale formri.
7
Reali"area efectiv a aciunii educaionale depinde &n acela!i timp de influenele !i
presiunile# po"itive !i 4 sau negative# e%ercitate continuu din interiorul activitii (ve"i
am/iana educaional reliefat prin calitatea spaiului educaiei# a timpului educaiei !i a
stilului educaiei ve"i stilul: democratic# autoritar sau permisiv* !i din e%teriorul activitii
de formare0de1voltare permanent a personalitii umane (ve"i sistemul social# sistemul de
educaie 4 &nvm)nt+ ve"i cmpul psihosocial care &nconAur aciunea educaional*.
Coninuturile generale ale educaiei
Coninuturile generale ale educaiei repre"int ansam$lul valorilor pedagogice
fundamentale (/ine# adevr# adevr aplicat . util# frumos# sntate* care confer activitii
de formare0de1voltare a personalitii umane un cadru dimensional sta$il# reali"at 4
reali"a$il# &n mod special# la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm)nt. cest cadru
dimensional sta$il# de"voltat &n funcie de valorile pedagogice fundamentale evocate#
vi"ea" urmtoarele cinci coninuturi generale ale educaiei# pre"ente# &n mod o$iectiv# la
nivelul oricrei activitii de educaie 4 instruire: a* educaia moral+ $* educaia intelectual+
c* educaia te<nologic (aplicativ*+ d* educaia estetic+ e* educaia fi"ic.
a* 7ducaia moral repre"int activitatea de formare0de1voltare a con!tiinei morale a
personalitii reali"a$il prin intermediul valorilor etice care concentrea" toate dimensiunile
/inelui moral. Educaia moral are ca o$iectiv fundamental formarea.de"voltarea contiinei
morale care vi"ea" optimi"area raporturilor omului cu lumea !i cu sine. cest o$iectiv
pedagogic fundamental este reali"a$il la nivel: teoretic (noiuni.sentimente.stri volitive+
norme.convingeri morale* !i aplicativ (o$i!nuine.atitudini morale+ comportament moral#
conduit moral*# prin intermediul unor coninuturi specifice (de ordin civic# Auridic# religios
etc.* !i a unor metode specifice (povestirea# conversaia# e%plicaia# e%erciiul# e%emplul#
apro$area# de"apro$area# anali"a de ca" etc. cu semnificaie moral*.
$* 7ducaia intelectual repre"int activitatea de formare.de"voltare a personalitii
;prin !tiin !i pentru !tiin;# respectiv prin intermediul valorilor !tiinei (rigoare# preci"ie#
ordine# o$iectivitate# legitate etc.*. Educaia intelectual are ca o$iectiv fundamental
formarea.de"voltarea contiinei tiinifice reali"a$il prin do$)ndirea unor cuno!tine#
capaciti !i atitudini cognitive# generale !i specifice# cu o larg susinere afectiv#
motivaional# caracterial. Educaia intelectual are un rol fundamental &n cadrul oricrei
activiti de formare.de"voltare a personaliti# constituind o premis calitativ a$solut
necesar pentru reali"area celorlalte dimensiuni ale educaiei educaia: moral#
te<nologic# estetic. ceasta nu &nseamn &ns nici suprapunerea educaiei intelectuale
peste celelalte dimensiuni ale educaiei !i nici negliAarea sau diminuarea importanei
acestora &n cadrul oricrei activiti cu finalitate pedagogic reali"a$il# &ndeose$i# la nivelul
sistemului !i al procesului de &nvm)nt.
c* 7ducaia tehnologic repre"int activitatea de formare0de1voltare a personalitii
umane prin intermediul valorilor tiinei aplicate# e%primate &n termeni de utilitate#
productivitate# eficien. ceast activitate angaAea" capacitatea personalitii umane de
aplicare a !tiinei &n toate domeniile vieii sociale# &n general# &n producie &n mod special# cu
implicaii directe &n procesul de orientare !colar# profesional !i social. Educaia
te<nologic vi"ea" formarea contiinei tehnologice# reali"a$il &n plan teoretic# prin
&nsu!irea paradigmelor !tiinei (care constituie modele e%emplare de aplicare a teoriei#
recunoscute la scar social &ntr.o etap istoric determinat* !i &n plan practic# prin toate
8
a$ilitile aplicative cultivate &n mediul !colar !i e%tra!colar# finali"ate &n cadrul procesului de
orientare !i integrare !colar# profesional !i social a o$iectului educaiei (elev# student#
a$solvent calificat &ntr.un anumit domeniu de activitate supus unei permanente aciuni de
perfecionare profesional etc.*.
d( 7ducaia estetic repre"int activitatea de formare0de1voltare a personalitii umane
prin intermediul valorilor generale ale frumosului e%istent &n natur# societate# art.
Educaia estetic nu se reduce deci la educaia artistic# a crei calitate de e%emplaritate
este valorificat la ma%imum &n toate conte%tele !i situaiile pedagogice posi$ile# mai ales &n
cadrul procesului de &nvm)nt. -$iectivul fundamental al educaiei estetice vi"ea"
formarea con!tiinei estetice# reali"a$il &n plan teoretic (ve"i cuno!tinele estetice
necesare* !i &n plan practic (ve"i capacitile estetice necesare*. Procesul declan!at solicit
o$iectului educaiei receptarea# evaluarea# !i crearea unor valori ale frumosului pre"ente &n
natur# &n societate# &n art# din art. 'n toate mediile e%istenei sale# personalitatea uman
are manifestri estetice semnificative care presupun receptarea valorilor estetice# trirea !i
interiori"area lor# evaluarea !i c<iar crearea lor la diferite niveluri !i stadii de e%igen !i de
aplica$ilitate.
e( 7ducaia fi1ic repre"int activitatea de formare0de1voltare a personalitii prin
intermediul valorilor sntii umane. Educaia fi"ic urmre!te formarea con!tiinei fi"ice#
reali"a$il prin do$)ndirea !i practica unei anumite culturi medicale# igienico.sanitare#
sportive. vem &n vedere faptul c educaia fi"ic angaAea" valorificarea deplin a
potenialului fi"iologic !i psi<ologic al omului &n ;condiii igienico.sanitare; specifice societii
moderne# care solicit ;o minte sntoas &ntr.un corp sntos;. 'n aceast accepie#
educaia fi"ic poate fi definit# mai e%act# ca educaie psihofi1ic# aflat &n str)ns legtur
!i interdependen cu toate celelalte dimensiuni ale educaiei# cu educaia moral (ve"i
resursele morale ale sportului*# cu educaia intelectual (ve"i rolul stimulativ al e%erciiului
fi"ic !i necesitatea &m$inrii lui cu e%erciiul intelectual*# cu educaia te<nologic (ve"i
cerinele fi"ice# fi"iologice !i psi<ologice implicate &n e%ercitarea oricrei profesii*# cu
educaia estetic (ve"i efectele estetice ale practicrii e%erciiului sportiv*.
ceste coninuturi generale ale educaiei reflect liniile constante de evoluie a
personalitii umane# adapta$ile la conte%tul propriu fiecrei etape istorice# &n general#
fiecrei societi !i comuniti# &n mod special. Ele au un caracter:
. o/iectiv# determinat de structura de organi"are /io0psiho0socio0cultural a
personalitii+
. dinamic# determinat de corelaia pedagogic e%istent &ntre ;latura informativ; !i
;latura formativ; a educaiei intelectuale0morale0tehnologice0estetice0fi1ice+
. integral2 unitar# determinat de interdependena e%istent &ntre educaia intelectual0
moral0tehnologic0estetic0fi1ic+
. deschis# determinat de apariia periodic a unor ;noi coninuturi;# de genul celor
instituite &n ultimele decenii la nivel de ,CESC-: educaia ecologic# educaia demografic#
educaia pentru schim/are !i de1voltare# educaia pentru democraie# educaia pentru
tehnologie !i progres# educaia fa de mass0media# educaia sanitar modern# educaia
casnic modern (ve"i Fideanu# Eeorge# 155/# pag./6./0*.

"Noile educaii"
"Noile educaii" sunt adapta$ile la nivelul fiecrei dimensiuni a educaiei# &n funcie de
particularitile acestora dar !i de ;ciclurile vieii; !i de condiiile specifice fiecrui sistem
9
educaional 4 de &nvm)nt (de e%emplu# educaia ecologic poate fi integrat la nivelul
educaiei morale 4 &n &nvm)ntul primar+ educaiei intelectuale 4 &n &nvm)ntul liceal+
educaiei te<nologice 4 &n &nvm)ntul profesional etc.*.
Integrarea ;noilor educaii; &n programele !colare este reali"at 4 reali"a$il pe $a"a a
patru demersuri de proiectare a coninutului instruirii:
. demersul infu1ional . a$ordarea pro$lematicii ;noilor educaii; &n cadrul unor discipline
!colare (de e%emplu# pro$lematica educaiei ecologice este a$ordat simultan la nivelul
$iologiei# c<imiei# geografiei# fi"icii etc. dar !i la nivelul educaiei: intelectuale . morale .
te<nologice . estetice fi"ice 4 igienico.sanitare*+
. demersul modular . a$ordarea ;noilor educaii; &n cadrul unor discipline !colare#
integrate la nivelul unor trepte !colare dar !i la nivelul unor dimensiuni ale educaiei (de
e%emplu# educaia ecologic a$ordat ca ;modul; &n cadrul $iologiei# &n &nvm)ntul liceal#
cu o$iective specifice dimensiunii educaiei intelectuale*+
. demersul disciplinar . a$ordarea ;noilor educaii; &n cadrul unor discipline !colare
distincte (de e%emplu# educaia ecologic apare ca disciplin !colar integrat &n planul de
&nvm)nt# cu o$iective instituionali"ate la nivelul programelor !colare*+
. demersul transdisciplinar . a$ordarea ;noilor educaii; la nivelul unor ;sinte"e
!tiinifice; propuse anual sau trimestrial4semestrial de ;ec<ipe de profesori; (de e%emplu#
a$ordarea pro$lemelor glo$ale ale educaiei ecologice din perspectiva unei ec<ipe format
din profesori de $iologie# c<imie# fi"ic# geografie# economie# sociologie# filosofie etc.# &n
cadrul unor lecii de sinte"# seminarii etice# de"$ateri tematice# concursuri !colare etc.*.
Formele generale ale educaiei
Formele generale ale educaiei repre"int ansam$lul aciunilor !i al influenelor
pedagogice desf!urate# succesiv sau simultan# &n cadrul activitii de formare0de1voltare a
personalitii umane.
Clasificarea formelor educaiei angaAea" dou categorii de criterii:
a* criteriul proiectrii: educaie instituional 4 cu o$iective specifice instituionali"ate
(educaia formal0nonformal*+ educaie noninstituional 4 reali"at implicit# fr o$iective
specifice instituionali"ate (educaie informal*+
$* criteriul organi"rii: educaie reali"at pe $a"a unor aciuni e%plicite !i influene
implicite (educaia formal.nonformal*+ educaie reali"at doar pe $a"a unor influene
implicite (educaia informal*.
7ducaia formal repre"int ansam$lul aciunilor (!i al influenelor* pedagogice
proiectate instituional prin structuri organi"ate sistemic# pe niveluri !i trepte de studii (!coli#
universiti# centre de perfecionare etc.* &n cadrul unui proces de instruire reali"at cu
ma%imum de riguro"itate &n timp !i spaiu (plan# programe# manuale# cursuri# materiale de
&nvare etc.*.
Educaia formal este organi"at instituional &n cadrul sistemului de &nv.m)nt# su$
&ndrumarea cadrelor didactice de specialitate# care asigur diriAarea con!tient a raporturilor
funcional0structurale dintre ;educator; !i ;educat; reali"ate &ntr.un conte%t metodologic de
predare03nvare0evaluare# favora$il reu!itei pedagogice.
Educaia formal de"volt urmtoarele o$iective generale# multiplica$ile &n coninuturi
specifice# opera$ile la nivel moral & intelectual & tehnologic & estetic & fi1ic:
a* do$)ndirea cuno!tinelor fundamentale &n interdependena lor sistemic+
10
$* e%ersarea aptitudinilor !i a atitudinilor umane &ntr.un cadru metodic stimulativ#
desc<is# perfecti$il+
c* aplicarea instrumentelor de evaluare social la diferite niveluri !i grade de integrare
!colar.post!colar# universitar.postuniversitar# profesional (ve"i Cerg<it# Ioan# &n Curs
de pedagogie# coordonatori: Cerg<it# Ioan+ Flsceanu# Ga"r# 1500# pag.2># 20*.
Educaia formal reflect# &n acela!i timp# urmtoarele coordonate funcionale# vala$ile
la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm)nt:
a* proiectarea pedagogic organi1at pe $a" de planuri# programe# manuale !colare#
cursuri universitare# materiale de stimulare a &nvrii etc.+
$* orientarea prioritar a GfinalitilorG spre parcurgerea ;programei;# pentru ;asigurarea
succesului unui numr c)t mai mare de elevi !i studeni; (Fideanu# Eeorge# 1500#
pag.22/*+
c* 3nvarea colar.universitar sistematic# reali"at prin corelarea activitii cadrelor
didactice de diferite specialiti la nivelul metodologic al unei ;ec<ipe pedagogice;+
d* evaluarea pe criterii socio0pedagogice riguroase# reali"at prin: note# calificative#
aprecieri# caracteri"ri etc.
7ducaia nonformal completea" educaia formal &ntr.un cadru instituionali"at situat
&n afara sistemului de &nvm)nt dar !i &n interiorul acestuia# activat prin ;organisme
!colare cone%e;# e%tradidactice sau e%tra!colare. Ea constituie astfel ;o punte &ntre
cuno!tinele asimilate la lecii !i informaiile acumulate informal; (ve"i Fideanu# Eeorge#
1500# pag. 232*.
Educaia nonformal spriAin# direct !i indirect# aciunile !i influenele sistemu.lui de
&nvm)nt# pe dou circuite pedagogice principale:
a* un circuit pedagogic situat &n afara clasei: cercuri pe discipline de &nvm)nt# cercuri
interdisciplinare# cercuri tematice 4 transdisciplinare+ ansam$luri sportive# artistice# culturale
etc.+ &ntreceri# competiii# concursuri# olimpiade !colare4universitare+
$* un circuit pedagogic situat &n afara !colii:
. activiti pericolare# organi"ate pentru valorificarea educativ a timpului li$er: cu
resurse tradiionale: e%cursii# vi"ite# ta$ere# clu$uri# universiti populare# vi"ionri de
spectacole (teatru# cinema etc.* !i de e%po"iii etc.+ cu resurse moderne: videotec#
mediatec# discotec+ radio# televi"iune !colar+ instruire asistat pe calculator# cu reele de
programe nonformale etc.+
. activiti paracolare# organi"ate &n mediul socioprofesional# ca ;soluii alternative; de
perfecionare# reciclare# instruire permanent# instituionali"ate special la nivel de: pres
pedagogic# radio.televi"iune !colar+ cursuri# conferine tematice . cu programe speciale
de educaie permanent etc.
ctivitile de educaie nonformal au un caracter instituional. Ele pro$ea" . &n
comparaie cu activitile de educaie formal . c)teva note specifice:
. proiectarea pedagogic neformali1at# cu programe desc<ise spre interdisciplinaritate
!i educaie permanent . la nivel general.uman# profesional# sportiv# estetic civic# etc.+
. organi"area facultativ2 neformali1at cu profilare dependent de opiunile elevilor !i
ale comunitilor !colare !i locale# cu desc<ideri speciale spre e%periment !i inovaie+
. evaluarea facultativ2 neformali1at2 cu accente psi<ologice# prioritar stimulative# fr
note sau calificative oficiale.
Structura aciunii educaionale de tip nonformal are un plus de fle%i$ilitate !i de
desc<idere &n raport cu influenele c)mpului psi<osocial care concentrea" !i multiplic
numeroase efecte centrale !i secundare# dependente de stilul activitii de formare0
de1voltare a personalitii# proiectat !i reali"at &n timp !i spaiu.
11
ceast structur parcurge dou coordonate funcionale specifice educaiei nonformale#
coordonate pre"entate uneori ca o$iective generale ;de vocaie;: spriAinirea elevilor !i c<iar
a adulilor cu !anse reduse de acces la o !colaritate normal+ stimularea de"voltrii
socioeconomice !i culturale a personalitii umane !i a comunitilor locale (ve"i De
Gands<eere# Fiviane# 1552# pag.6//# 6/>*.
Pe acest fond sunt relevate !i o/iectivele specifice educaiei nonformale: de"voltarea
unor sectoare socioeconomice particulare+ valorificarea adecvat a resurselor locale+
alfa$eti"area funcional# &n special a grupurilor sociale defavori"ate+ formarea !i
perfecionarea profesional+ educarea generaiilor pentru o e%isten sntoas &n plan
moral & intelectual & tehnologic & estetic &fi1ic.
De"voltarea educaiei nonformale angaAea" ;noile mass.media; care intervin din ce &n
ce mai eficient# urmare a unor progrese te<nologice permanente: presa scris# radio.
televi"iunea# sistemele de reele video !i de calculatoare cu profil colar2 universitar etc.
O/iectivele specifice educaiei4instruirii nonformale vi"ea": a* ridicarea nivelului
general al educaiei prin ;difu"area programelor &n !coli i"olate sau &ncadrate
necorespun"tor;+ $* cre!terea nivelului de pregtire al cadrelor didactice# din unele !coli
sau "one# prin calitatea e%emplar a modelelor pedagogice propuse+ c* e%tinderea
proceselor de &nvare sistematic p)n la nivelul organi"rii programelor universitare prin
intermediul televi"iunii+ completarea cuno!tinelor &n domenii care solicit un grad ridicat de
operativitate a informaiei: lim$i strine# !tiine socioumane# matematic# $iologie etc.+ d*
stimularea ;alfa$eti"rii funcionale; &n domenii productive care solicit perfecionarea !i
c<iar (re*calificarea profesional continu (ve"i Sc<ramm# Hil$ur+ Ia<nert# 7riedric<+
Coom$s# P<ilip# J.# GKle# LacM# 15>5*.
7ducaia informal include ansam$lul influenelor pedagogice e%ercitate spontan
asupra personalitii de la nivelul familiei# mediului social (cultural# politic# economic# religios
etc.*# (micro*grupurilor sociale# comunitii (locale# teritoriale# naionale*# mass.mediei
(pres scris# radio# televi"iune etc.*.
Educaia informal nu angaAea" o aciune pedagogic# $a"at pe instituionali"area
corelaiei Gsu/iect0o/iectG. Ea evoluea" &n c)mp psi<osocial# prelu)nd direct sau indirect
influenele cu efecte pedagogice re"ultate din conte%tul situaiilor !i al activitilor cotidiene
;care nu &!i propun &n mod deli$erat atingerea unor eluri de or.din educativ; (Cerg<it# Ioan#
&n Curs de pedagogie# coordonatori: Cerg<it# Ioan+ Flsceanu# Ga"r# 1500# pag.20*.
Societatea contemporan e%tinde aria de influene a educaiei informale care este
susinut de ;o mas informaional enorm ca volum dar eterogen# foarte variat !i
inegal de la "i la "i# de la persoan la persoan; (Fideanu# Eeorge# 1500# pag.232# 233*.
ceast ;mas informaional enorm; include un ansam$lu de influene neorgani1ate#
(provenite din diferite medii sociale: familie# strad# cartier# localitate# (micro*grup etc.* !i
organi1ate (provenite de la nivelul instituiilor mass.media care nu angaAea" rspunderi
pedagogice e%plicite# deose$ite de instituiile mass.media speciali"ate &n educaie ve"i
presa# radio.televi"iunea !colar4universitar*.
)nterdependena formelor de educaie asigur cre!terea potenialului pedagogic al
activitii de formare0de1voltare a personalitii umane &n plan individual !i social# la nivel
didactic !i e%tradidactic.
)nterpretrile clasice evidenia" rolul prioritar al educaiei formale care ;g<idea"#
completea" !i corectea" ac<i"iiile o$inute prin intermediul educaiei oca"ionale (n.n.
informale* !i nonformale;# e%ercit)nd ;o funcie integrativ de sin.te" a diferitelor
e%periene trite; (Cerg<it# Ioan# op.cit. pag.25*.
12
)nterpretrile moderne evidenia" posi$ilitatea prelurii unor prioriti !i pe te.renul
educaiei nonformale care ofer un c)mp motivaional mai larg !i mai desc<is procesului de
formare0de1voltare a personalitii# av)nd o capacitate rapid de receptare a tuturor
influenelor pedagogice informale# aflate# altfel# &ntr.o e%pansiune cantitativ greu
controla$il.
)nterpretrile postmoderne & reali"a$ile din perspectiva paradigmei curriculumului &
evidenia" necesitatea integrrii educaiei informale &n activitatea de proiectare a
coninutului instruirii &n vederea valorificrii efective a resurselor informaionale ale acesteia
!i a e%perienei de via a elevului 4 studentului.
)nstituionali1area interdependenelor dintre cele trei forme ale educaiei solicit ;o
a$ordare <olistic;# reali"a$il pe dou coordonate pedagogice: o coordonat ori"ontal !i
o coordonat vertical (ve"i Cerg<it# Ioan# op.cit.# pag.25# 3?*. Pe de alt parte#
repre"entarea concentric a celor trei forme evidenia" rolul educaiei formale de nucleu
central care asigur $a"a valorificrii optime a resurselor de instruire nonformal !i
informal aflate &n continu e%pansiune cantitativ !i calitativ (ve"i Fideanu# Eeorge#
op.cit.# pag.220**.
'n aceast perspectiv pot fi proiectate mai multe modaliti de articulare a celor trei
forme de educaie4instruire# reali"a$ile &n mediul !colar !i e%tra!colar: lecii tematice+ leciile
desc<ise ($a"ate pe informaii provenite din mediul informal# organi"ate interdisciplinar+
$a"ate pe informaii provenite din mediul informal# organi"ate de ec<ipe
pluridisciplinare*+activiti de sinte" (capitol# trimestru# an# ciclu !colar etc.*+ activiti
interdisciplinare &n domeniul !tiinelor socio.umane# organi"ate la nivel didactic+ activiti
educative 4 ore de dirigenie etc.# organi"ate &n ec<ipe interdisciplinar !i pluridisciplinare
(care valorific informaiile de tip nonformal.informal*+ activiti de &nvare independent+
activiti e%tradidactice !i4sau e%tra!colare de tip cercuri !tiinifice# e%cursii didactice etc.
MODULUL NR.2
DIRECII GENERALE DE E'OLUIE A EDUCAIEI
Evoluia educaiei &n perspectiva secolului NNI angaAea" valorificarea: educa/ilitii#
educaiei permanente# autoeducaiei# proiectrii curriculare.
Valorificarea educailitii
Valorificarea educailitii repre"int o direcie fundamental de evoluie a educaiei
care angaAea" clarificarea raporturilor e%istente &ntre trei factori implicai &n de"voltarea
personalitii: ereditatea mediul (natural !i social* educaia. Clarificarea &n condiii
pedagogice optime a acestui raport este reali"a$il prin intermediul conceptului de
educa/ilitate.
7duca/ilitatea repre"int o caracteristic esenial a personalitii umane care
desemnea" capacitatea acesteia de de"voltare pedagogic progresiv# permanent#
continu. Falorificarea deplin a acestei capaciti general0umane constituie o direcie
fundamental &n evoluia activitii de educaie# reali"a$il &n condiii specifice la toate
nivelurile sistemului de &nvm)nt.
Educa$ilitatea define!te raporturile de interdependen e%istente &ntre factorii de1voltrii
pedagogice a personalitii umane: ereditatea# care repre"int premisa natural a
de"voltrii personalitii umane+ mediul# care repre"int condiia social a de"voltrii
13
personalitii umane+ educaia# care repre"int ;cone%iunea determinant; pentru
de"voltarea personalitii umane# prin valorificarea deplin a premiselor ereditare !i a
condiiilor sociale.
a( 7reditatea define!te o trstur $iologic proprie organismelor vii. Ea inter.vine ca
;ereditate general;# tipic speciei umane care asigur premisa reu!itei fie.crei
personaliti# cel puin la nivelul unei educaii de $a" !i ca ;ereditate special;# care
asigur premisa evoluiei particulare a unor trsturi fi"ice# fi"iologice !i psi<ologice#
varia$ile &n funcie de calitatea fiecrei personaliti.
nali"a ereditii# din perspectiva educa$ilitii# presupune interpretarea pedagogic a
unor cupluri de concepte complementare: genotip (care reflect ;patrimoniul mo!tenit;*
fenotip (care reflect efectul genotipului# re"ultat din interaciunea cu mediul*+ cretere (care
vi"ea" aspectele fi"ice ale ;sc<emei corporale;# ramificaiile nervoase# volumul de mas
cere$ral* maturi1are (care vi"ea" aspectele fi"iologice ale de"voltrii interne#
$ioc<imice# endocrine# sen"oriale# cere$rale* . ve"i Eolu# Pantelimon# 15>0# pag.30.
Educa$ilitatea valorific &n mod special plasticitatea sistemului nervos central# relaia
dintre procesele nervoase fundamentale (e%citaia.in<i$iia*# particularitile anatomo.
fi"iologice ale anali"atorilor# caliti opera$ile &n termenii interdependenei formative
e%istente &ntre &nvare !i de"voltare (ve"i Eolu# Pantelimon# 1506*.
/( ?ediul define!te ansam$lul factorilor naturali !i sociali# materiali !i spirituali# care
condiionea"# &n mod organi"at sau spontan# de"voltarea pedagogic a personalitii
umane.
De"voltarea pedagogic a personalitii presupune regruparea cultural a acestor
factori care intervin la nivel de ;macromediu social; (economic# politic# cultural* . prin
familie# !coal# profesie# instituii sociale# timp li$er# mass.media etc. . !i la nivel de
;micromediu social;: mediul natural# mediul am$iant# format din totalitatea condiiilor
$ioclimatice !i geografice &n care trie!te omul.
=ediul este un factor modelator care permite relevarea# stimularea !i c<iar amplificarea
dispo"iiilor genetice prin aciuni instituionali"ate formal (!coala* !i nonformal (activiti
e%tradidactice# activiti e%tra!colare*. Cercetrile &ntreprinse la nivel de ,CESC- de"volt#
&n acest sens# te"a transformrii progresive a mediului social &ntr.o ;cetate educativ; (ve"i#
7aure# Edgar# coordon.# 15>6*.
Falorificarea deplin a educa$ilitii solicit mediului raporturi desc<ise pedagogic spre
ereditate !i spre educaieH
Desc<iderea pedagogic a mediului spre ereditate angaAea" capacitatea acestuia de
prelucrare sociocultural a dispo"iiilor native# generale !i speciale# ale personalitii
umane.
Desc<iderea pedagogic a mediului spre educaie angaAea" capacitatea acestuia de
structurare instituional a activitilor sale orientate &n direcia formrii0de1voltrii
personalitii umane. 'n aceast ultim accepie# ;pe po1iiile sale superioare2 la nivelul
componentelor sale socioculturale i a derivatelor ei sociocomunicative2 mediul se
prelungete 3n educaie2 se unific cu educaiaG (Eolu# Pantelimon# 1506# pag.02*.
c( 7ducaia define!te esena educa$ilitii prin calitatea sa de factor care determin
de1voltarea pedagogic a personalitii umane prin valorificarea deplin a premiselor
ereditare i a condiiilor de mediuH
Prin angaAarea finalitilor pedagogice macro !i micro.structurale# educaia ;pro.pune
deli$erat alegerea perspectivei ce urmea" a fi insuflat de"voltrii# contur)nd modalitatea
14
concret de utili"are a resurselor ereditii !i a mediului; (Eolu# Pantelimon# 1506#
pag.O?#O1*.
7tapele educaiei . care desemnea" un potenial formativ e!alonat progresiv pe
;treptele !colaritii; (ve"i De$esse =aurice# 1501* . nu tre$uie suprapuse e%act peste
;stadiile psi<ice; . care desemnea" un ansam$lu de ;invariante $ine conturate calitativ; &n
funcie de relaiile !i activitile prioritare !i de ;structurile psi<ice concrete; (Eolu#
Pantelimon# 1506# pag.O3*.
De1voltarea psihic include urmtoarele stadii: stadiul copilului mic: a( de la na!tere
p)n la 1 an+ /( stadiul copilului antepre!colar: de la 1 la 3 ani+ c( stadiul copilului
pre!colar: de la 3 la /(>* ani+ d( stadiul !colarului mic de la /(>* la 1?(11*ani+ e( stadiul
!colarului preadolescent: de la 1?(11* la 1O(16* ani+ f( stadiul !colarului adolescent: de la
1O(16* la 10(15* ani+ g( stadiul adolescenei &nt)r"iate: de la 2? la 2O de ani+ h( stadiul
v)rstei adulte (tinereea: de la 26 la OO de ani+ maturitatea: de la O6 la /6 de ani 4;v)rsta
adult miAlocie !i tardiv;+ $tr)neea: de la // la 5? de ani 4 ;v)rstele de involuie;* . ve"i
8c<iopu# ,rsula+ Fer"a# Emil# 1551# pag.3?.3O.
>alorificarea educa/ilitii presupune cunoa!terea fiecrui stadiu al de"voltrii # &n mod
special a faptului c momentele de ;cri"; apar# de regul# &n fa"ele de trecere la o nou
v)rst psi<ologic fenomen acuti"at &n Aurul v)rstei de 1O ani# la trecerea de la
preadolescen la adolescen.
Sesi"area diferenei specifice dintre ;stadiile de"voltrii psi<ice; !i ;etapele de"voltrii
pedagogice; a generat soluia restructurrii treptelor !colare &n sistemele moderne de
&nvm)nt# organi"ate# &n cea mai mare parte# &n formula ;/P3P3;# care permite ie!irea din
;fa"ele psi<ologice critice; &n interiorul aceluia!i ciclu de &nvm)nt.
d( >alorificarea deplin a educa/ilitii sugerea" o anumit normativitate a aciunii
educaionale care propune: dep!irea antinomiei: influene interne (ereditare* . influene
e%terne (mediu !i educaie*+ concentrarea su$stratului energetic motivaional al de"voltrii
pedagogice la nivelul o$iectivelor formative ale educaiei# desc<ise &n direcia
(auto*perfecionrii personalitii umane+ delimitarea diferenei specifice dintre ;stadiul
psi<ic; !i ;stadiul pedagogic;# operant &n sistemele moderne de &nvm)nt care au
instituionali"at# de cele mai multe ori# structura de organi"are ;/P3P3;.
Valorificarea educaiei !ermanente
Valorificarea educaiei !ermanente constituie o a doua direcie de evoluie a
educaiei. nali"a acestei direcii impune cunoa!terea conceptului pedagogic de educaie
permanent.
7ducaia permanent repre"int capacitatea aciunii educaionale de integrare
funcional0structural a tuturor dimensiunilor (moral intelectual te<nologic estetic
fi"ic* !i formelor educaiei (formal & nonformal & informal*# pe tot parcursul !i &n fiecare
moment al vieii# pe coordonata vertical !i ori"ontal a sistemului !i a procesului de
&nvm)nt.
8nali1a educaiei permanente# &n calitate de concept pedagogic fundamental# cu
implicaii importante angaAate la nivel de politic general a educaiei# presupune
evidenierea celor dou coordonate de aciune# vala$ile pe termen lung# mediu !i scurt:
dimensiunea vertical# temporal dimensiunea ori"ontal# spaial.
Coordonata vertical a educaiei permanente pro$ea" desc<iderea temporal
nelimitat a activitii de formare0de1voltare a personalitii# desf!urat longitudinal# pe
toat durata vieii. 'n aceast perspectiv educaia valorific resursele pedagogice ale
15
fiecrui ;ciclu al vieii; copilria# (pre*adolescena# tinereea# maturitatea# $tr)neea
resurse pedagogice dependente de ;rolurile !i statutele; naturale !i sociale# do$)ndite sau
proiectate# reale sau virtuale# retrospective sau prospective# tipice personalitii umane
(ve"i 8c<iopu# ,rsula+ Fer"a# Emil# 1556# pag.O2.O5*. ctivitatea de educaie ;evoluea"
astfel at)t ca formare !colar iniial c)t !i ca formare e%tra!colar !i post!colar
(postuniversitar etc.* continu; (ve"i Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la
formation2 155O# ve"i pag.3O0*.
Coordonata ori1ontal a educaiei permanente pro$ea" desc<iderea spaial
nelimitat a activitii de formare0de1voltare a personalitii desf!urat transversal &n
fiecare moment al vieii. Ea valorific simultan# intensiv sau e%tensiv# aciunile !i influenele
posi$ile la nivel de educaie !colar educaie e%tra!colar familie comunitate mass.
media loisir etc.
"a nivel teoretic# educaia permanent repre"int# pe de o parte# un concept pedagogic
fundamental# de tip integrator# care ;&nglo$ea" toate aspectele actului educativ;# iar# pe de
alt parte# un concept pedagogic operaional# care e%tinde aplicaiile sale ;asupra tuturor
aspectelor educaiei; (ve"i T<omas# Lean# 15>># pag.>5.01*.
"a nivel de politic a educaiei# educaia permanent devine un principiu de aciune
care proiectea" transformarea societii &ntr.o ;cetate educativ;. ceast oper care
confer responsa$ilitate pedagogic tuturor organi"aiilor sociale !i comunitilor umane
presupune reali"area a dou o$iective fundamentale: a( crearea structurilor !i a metodelor
favora$ile formrii0de1voltrii personalitii umane pe tot parcursul vieii+ /( pregtirea
personalitii umane pentru autoinstruire !i autoeducaie (ve"i Gengrand# Paul# 15>3*. Ea
anticipea" astfel ;sistemul de &nvm)nt de m)ine care va fi mai mult dec)t Au%tapunerea
a dou pri ast"i separate: instituia !colar# pe de o parte# educaia adulilor# pe de alt
parte# constituind un singur proces continuu; (T<omas# Lean# pag.>5.0?*.
Valorificarea autoeducaiei
Valorificarea autoeducaiei constituie o a treia direcie fundamental de evoluie a
educaiei angaAat ca urmare a proiectelor pedagogice 4 didactice calitativ superioare#
reali"a$ile &n perspectiva educaiei 4 instruirii permanente.
8utoeducaia repre"int produsul unor cicluri de educaie permanent proiectate la
niveluri de reali"are superioar# &ntr.o perioad de timp semnificativ psi<osocial pentru
valorificarea la ma%imum a potenialului de autoformare & autode1voltare al personalitii
umane. 'n aceast perspectiv# Ga educa 3n perspectiva educaiei permanente 3nseamn2
3n esen2 a determina un autentic proces de autoeducaieG (Toma# Steliana# 1503# pag.O?*.
Ca tendin de evoluie a educaiei# autoeducaia evidenia" posi$ilitatea transformrii
o/iectului educaiei &n su/iect al propriei sale formri. ceasta presupune stimularea
capacitii o/iectului educaiei de: interiori"are a aciunii educaionale+ reali."area a unor
circuite de cone%iune invers intern+ autoevaluare+ autoproiectare pedagogic (ve"i
#tructura aciunii educaionale*.
>alorificarea resurselor de autoeducaie ale personalitii umane permite reali."area
unui nou ec<ili$ru &ntre factorii e%terni !i factorii interni ai activitii de formare0de1voltare a
personalitii. stfel educaia2 aflat iniial alturi de mediu &n iposta"a unui factor e%tern#
devine treptat . prin educaie permanent !i autoeducaie & un factor intern sta$il# care
16
reflect la nivel funcional !i structural capacitatea intrinsec a personalitii umane de
(auto*perfecionare continu a activitii sale individuale !i sociale.
Educaia asigur# la acest nivel# atingerea ;scopului final; al organi"aiei !colare
moderne !i postmoderne: ;a face din o/iectul educaiei su/iectul propriei sale educaii# din
omul care capt educaie omul care se educ el &nsu!i; (7aure# Edgar# 15>O# pag.22?*.
utoeducaia apare astfel ca o activitate sistematic# sta$il# cu scop de autoperfecionare
continu# asumat printr.o deci"ie social sau 4 !i personal care angaAea" !i orientea"
deplin toate resursele de formare0de1voltare ale personalitii umane (ve"i Toma#
Steliana#1503# pag.2?.21*.
Valorificarea !roiectrii curriculare
Valorificarea !roiectrii curriculare constituie cea de.a patra direcie general de
evoluie a educaie. Este o direcia fundamental# de"voltat ca o premis dar !i ca o
consecin a valorificrii depline a educa$ilitii# a educaiei permanente# a autoeducaiei. 'n
aceast perspectiv# proiectarea curricular repre"int o nou paradigm de a$ordare a
pro$lemelor comple%e ale educaiei !i instruirii.
Proiectarea curricular evidenia"# pe de o parte# importana prioritar a o/iectivelor
pedagogice# iar pe de alt parte# necesitatea asigurrii unei corespondene optime &ntre
o/iective & coninuturi & metode & evaluare# cu efecte calitative determinante &n activitatea
de formare0de1voltare a personalitii# reali"ate 4 reali"a$ile la nivelul sistemului !i al
procesului de &nvm)nt.
Falorificarea acestui tip de proiectare superioar solicit o anumit manier de formare
a educatorilor# care cultiv capacitatea de raportare permanent la posi$ilitile minime0
medii0ma4ime ale celui educat !i de implicare# &n actul educativ# a e%perienei de via a
acestora.
Proiectarea curricular a educaiei presupune respectarea urmtoarelor principii
aplica/ile la toate nivelurile sistemului i ale procesului de 3nvmnt (ela$orarea planului
de &nvm)nt# a programelor de educaie4instruire# a proiectului de activitate 4 lecie# or de
dirigenie etc.*:
a( principiul selectrii i al definirii o/iectivelor activitii de educaie . 3nvare:
/( principiul selectrii i al construirii e4perienelor de educaie . 3nvare 3n funcie de
o/iectivele sta/ilite anterior:
c( principiul organi1rii metodologice a e4perienelor de educaie . 3nvare pentru
o/inerea unui efect formativ ma4im:
d( principiul evalurii re1ultatelor prin raportare la o/iectivele propuse 3n vederea
perfecionrii continue a activitii de educaie . 3nvare (ve"i TKler# R.H.# 156?*.
Ca strategie de evoluie a educaiei# proiectarea curricular apare ca ;un program de
activiti conceput special ca elevii 4 studenii s ating# &n msura posi$ilitilor lor# anumite
scopuri !i o$iective educative# definite &n mod e%plicit; (Dictionnaire encIclop6diJue de
lK6ducation et de la formation# 155O# pag.215*. Ea angaAea" dou orientri pedagogice !i
sociale complementare:
centrarea asupra resurselor personalitii elevului4studentului etc.# e%primat &n termeni
de o$iective prioritar formative+
desc<iderea o/iectivelor & coninuturilor & metodelor de Gpredare03nvare0evaluareG &n
direcia educaiei permanente autoeducaiei educa$ilitii.
Proiectarea !i de"voltarea curricular a educaiei marc<ea" evoluia strategic a
planului de &nvm)nt# a programelor !i a manualelor !colare 4 cursurilor universitare# a
17
structurilor fle%i$ile de formare iniial !i continu a cadrelor didactice# evoluie strategic
determinat social la nivelul finalitilor educaiei# &ntr.un proces de permanent revi"uire#
reg)ndire !i c<iar de reformare pedagogic (ve"i Revista de pedagogie. Curriculum i
de1voltare curricular# nr.3.O4155O# pag.3.02*.
MODULUL NR.(
S I S T E M U L D E E D U C A I E
Si"temul de educaie repre"int ansam/lul organi1aiilor . instituiilor sociale
economice# politice# culturale . i al comunitilor umane . familie# popor# naiune+ grupuri
profesionale# grupuri etnice+ sat# ora!# cartier# colectivitate . care &n mod direct sau indirect#
e%plicit sau implicit# &ndeplinesc funcii pedagogice# de activare !i influenare a procesului
de formare0de1voltare a personalitii umane.
ceast perspectiv responsa$ili"ea"# &n plan pedagogic# &ntreaga societate#
conceput astfel la nivelul unei adevrate ;ceti educative; (ve"i 7aure# Edgar !i
cola$or.#15>O*. Ea nu e%clude &ns rolul special al !colii# reali"a$il la nivelul sistemului !i al
procesului de &nvm)nt.
Si"temul de #nvm$nt
Si"temul de #nvm$nt repre"int principalul su$sistem al sistemului de educa.ie#
care include ansam/lul instituiilor speciali1ate 3n proiectarea i reali1area funciilor
educaiei prin coninuturi !i metodologii specifice# organi"ate formal !i nonformal. Definirea
!i anali"a sistemului de &nvm)nt# la nivelul unui concept pedagogic fundamental#
presupune avansarea a dou criterii de referin# diferite din perspectiva gradului de
generalitate angaAat. Din acest punct de vedere# sistemul de &nvm)nt poate fi definit 3n
sens larg !i 3n sens restrnsH nali"ele propuse asigur desc<iderea necesar pentru
&nelegerea raporturilor sociale !i pedagogice e%istente &ntre: sistemul de educaie
sistemul de &nvm)nt procesul de &nvm)nt.
n sens larg# sistemul de &nvm)nt angaAea" ;ansam$lul instituiilor care particip la
organi"area ar<itecturii !colare# adic la derularea general a studiilor pe cicluri# orientri#
filiere etc.; (Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la formation# 155O# pag.56/*.
'n aceast accepie sunt vi"ate: instituiile !colare# unele instituii speciali"ate &n instruire
nonformal (clu$uri# ta$ere# centre de pregtire profesional# programe de radio.televi"iune
!colar4universitar etc.*# dar !i unii ageni sociali cu care !coala sta$ile!te relaii
contractuale (ageni: economici# politici# culturali# religio!i# comunitari etc.*.
n sens restrns# sistemul de &nvm)nt include ansam$lul instituiilor !colare#
organi"ate la nivel primar# secundar# superior# pe diferite trepte !i cicluri de instruire !i
educaie. 'n aceast accepie# sistemul de &nvm)nt este definit ca sistem !colar (ve"i
Dicionar de pedagogie# 15>5# pag.O11*. Ca ;parte a sistemului de educaie;# sistemul de
&nvm)nt include ;reeaua organi"aiilor !colare; determinat &n plan pedagogic !i Auridic#
&n conte%tul unor ;servicii pu$lice; desc<ise# perfecti$ile# auto.perfecti$ile la nivelul activitii
de $a" . instruirea reali"at &n cadrul procesului de &nvm)nt (ve"i Dictionnaire
encIclop6diJue de lK6ducation et de la formation# 155O# pag.56/.560*.
18
nali"a sistemului de &nvm)nt# &n sens restr)ns# creea" premisa metodologic
necesar pentru definirea corect a principalului su su$sistem procesul de &nvm)nt
&n cadrul cruia are loc activitatea de $a"# instruirea# proiectat !i diriAat de profesor#
3nvarea# reali"at de elev# ca efect al instruirii.
Procesul de 3nvmnt repre"int principalul su$sistem al sistemului de &nvm)nt#
care reflect dimensiunea general (sensul larg* !i particular (sensul restrns* a acestuia
la nivelul unor activiti specifice proiectate conform unor programe de instruire# formale !i
nonformale# reali"ate cu cadre didactice speciali"ate &n conte%tul unui plan organi"at unitar
&n diferite circumstane de timp (an# trimestru# semestru !colar+ sptm)n# "i !colar* !i
spaiu (!coal+ clas# ca$inet# la$orator# $i$liotec# mediatec etc.*.
Pro$lematica specific procesului de &nvm)nt referitoare la aciunile de predare &
3nvare & evaluare# care pot fi proiectate# reali"ate !i de"voltate la diferite niveluri sociale !i
standarde de competivitate pedagogic prin intermediul o/iectivelor & coninuturilor &
metodologiilor (de predare.&nvare.evaluare* va fi anali"at &n partea a II.a a cursului
(eoria general a instruirii 4 Didactica general*.
Structura "i"temului de #nvm$nt
Structura "i"temului de #nvm$nt repre"int elementele componente !i ale
sistemului de &nvm)nt !i relaiile de interdependen dintre acestea care asigur reali.
"area funciilor principale ale educaiei4instruirii la nivel de sistem !i de proces.
8nali1a structurii sistemului de 3nvmnt permite evidenierea urmtoarelor niveluri
funcionale (ve"i Eeminard# Gucien# 15>3# pag.11?.112*:
a( nivelul structurii de adaptare intern sau al structurii de /a1 a sistemului define!te
raporturile dintre nivelurile (primar secundar superior* treptele ciclurile de instruire#
dintre acestea !i programele curriculare adoptate+
/( nivelul structurii materiale evidenia" situaia cantitativ !i calitativ a resurselor
pedagogice: umane (cadre didactice# elevi 4 studeni# personal administrativ etc.* . didactice
(spaiul# timpul !colar# miAloacele didactice etc.* . financiare ($ugetul naional# teritorial# local
investit &n educaie+ miAloacele disponi$ili"ate de comunitatea local*+ informaionale
(planuri programe manuale !colare# cursuri universitare 4 alte materiale de &nvare+
$i$lioteci# videoteci# mediateci# reele de instruire asistat de calculator etc.*.
c( nivelul structurii de conducere vi"ea" raporturile sta$ilite &ntre deci"ia managerial
(glo/al & optim & strategic* !i deci"ia administrativ 4 e%ecutiv $sectorial & punctual
& reproductiv*+
d( nivelul structurii de relaie permite instituionali"area unor raporturi contractuale dintre
!coal !i: comunitate (local# teritorial# naional*# agenii sociali (economici# culturali#
politici etc.*# familie...
7voluia structurii sistemelor de 3nvmnt evidenia" urmtoarele tendine confirmate
la scar universal (ve"i Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la formation2
155/# pag.565.5/3*:
a* prelungirea !colii de cultur general# o$ligatorie p)n la v)rsta de 1/ ani# pentru ;a
putea aAuta grupurile defavori"ate s dep!easc <andicapurile lor socioculturale !i
pedagogice; !i a favori"a astfel de"voltarea unei personaliti autonome+
$* diversificarea &nvm)ntului posto$ligatoriu . profesional# liceal# universitar cu
responsa$ili"area opiunilor !i a contri$uiilor comunitilor locale !i teritoriale+
19
c* desc<iderea !colii !i a universitii spre pro$lemele sociale ale comunitii
(economice# politice# culturale# religioase etc.* ;pentru a dep!i cau"ele principale ale
incertitudinilor !i ale $locaAelor trite de sistemele educaionale;.
ceste tendine sunt relevante la nivelul celor mai rsp)ndite formule de structurare a
&nvm)ntului !colar (CL+L+* !i universitar (scurt 4 2#3+ lung 4 O./ ani# postuniversitar
master 4 1.2 ani# doctorat# postdoctorat* !i &n cadrul altor variante de organi"are a
sistemului care vi"ea":
a* organi"area structurii de $a" pe trei ;etaAe; 4 niveluri adapta$ile intern prin treptele
!colare4universitare proiectate: nivel primar (treapt pre!colar !colar 4 elementar*+
nivel secundar (treapt inferioar.superioar*+ nivel ;teriar; 4 superior (&nvm)nt
universitar scurt.lung.postuniversitar*+
$* perfecionarea relaiilor de continuitate pedagogic &ntre toate nivelurile !i treptele
!colare4universitare perfecionare reali"a$il prin:
consolidarea trunc<iului comun de pregtire general# unitar !i o$ligatoriu &n
&nvm)ntul secundar inferior# prelungit &n &nvm)ntul secundar superior !i c<iar &n
&nvm)ntul universitar (ve"i conceptul de core curriculum*+
confirmarea evalurii po"itive reali"a$il &n termeni de proces (e%amene pariale cu
scop formativ# stimulativ* !i de produs (e%amene de a$solvire cu funcie implicit de selecie
!colar# profesional# social* ve"i "es reformes de lK6ducationE e4periences et
perspectives# 150?+ >aniscotte2 !rancine# 1505+ nvmntul din alte ri# 155?.
%anagementul "i"temului de #nvm$nt
%anagementul "i"temului de #nvm$nt repre"int un tip de conducere superi.oar
care vi"ea" planificarea0organi1area2 orientarea03ndrumarea metodologic2 reglarea0
autoreglarea proceselor specifice domeniului educaiei4instruirii# &n cadrul unei activiti
comple%e proiectat !i reali"at la nivel glo/al# optim# strategic.
8ctivitatea de management vi"ea" toate nivelurile de organi"are ale sistemului !i ale
procesului de &nvm)nt:
- nivelul de v)rf 4 ministerul &nvm)ntului+
- nivelul intermediar 4 inspectoratele !colare teritoriale+
- nivelul de $a" 4 unitile !colare# clasa de elevi (ve"i managementul clasei*.
'n aceast perspectiv conducerea ministerului 'nvm)ntului# inspectoratului !colar#
!colii# clasei de elevi etc.# solicit o a$ordare a pro$lemelor la nivel glo/al (&n ansam$lul
lor*# optim (valorificarea la ma%imum a resurselor e%istente*# strategic (asigurarea liniei de
perspectiv pe fondul unei prospectri inovatoare*# pe $a"a unor aciuni de informare#
evaluare (control apreciere deci"ie* !i comunicare pedagogic a deci"iei (ve"i rolul
diagno1ei progno1ei+ ve"i importana &ndrumrilor metodice asigurate de manager &n
calitatea sa de ministru# inspector !colar# director# profesor# profesor.metodist# profesor.
consilier# profesor.cercettor etc.*.
!unciile principale ale activitii de management sunt centrate asupra: planificrii0
organi1rii sistemului+ orientrii03ndrumrii procesului de &nvm)nt+ reglrii0autoreglrii
sistemului !i procesului de &nvm)nt# la nivel de v)rf# intermediar# de $a".
'n interiorul acestor funcii principale# centrale# intervin funciile derivate care susin
aciunile !i operaiile indispensa$ile activitii de management: informarea pedagogic#
evaluarea pedagogic ($a"at pe control pedagogic# apreciere pedagogic 4 diagno1
pedagogic# deci1ie pedagogic 4 progno1 pedagogic stimulativ*# comunicarea
20
pedagogic (a deci"iei pedagogice &nsoit de &ndrumarea pedagogic stimulativ care
anticipea" corectarea# ameliorarea# aAustarea structural# restructurarea activitii
evaluate*.
!uncia de planificare0organi1are implic valorificarea resurselor pedagogice
(informaionale# umane# materiale# financiare* ale sistemului de &nvm)nt# la nivel de v)rf#
intermediar# de $a".
Planificarea activitii angaAea" ;o reflecie pedagogic; asupra aciunii viitoare#
conceput cu scop prospectiv (planificare strategic* !i ameliorativ (planificare
operaional* . ve"i ndrei# Cicolae+ Dumitrescu# Ion# 1503# pag. OO.03.
Sc<ema general de proiectare presupune: reali"area $ilanului critic al activitii 4
perioadei anterioare . definirea scopurilor 4 o$iectivelor generale . sta$ilirea o$iectivelor
specifice 4 pe domenii# sectoare . deducerea o$iectivelor operaionale 4 cu rspunderi
concrete. - asemenea sc<em este valorifica$il &n procesul de ela$orare a tuturor
planurilor de activitate: planul general# planul de !colari"are# planul comisiei metodice#
planul catedrei metodice# planul cadrului didactic# planul serviciului administrativ etc.
Organi1area activitii completea" planificarea prin crearea unor structuri !i
instrumente deci"ionale care pot fi angaAate pe o coordonat ierar<ic liniar (autoritatea
$irocratic# diriAat e%clusiv pe verticala sistemului* sau &n reea (autoritatea funcional#
profesional# e%tins circular pe verticala dar !i pe ori"ontala sistemului*.
!uncia de orientare03ndrumare a procesului de 3nvmnt vi"ea" activitatea de $a"
organi"at la nivelul sistemului# activitatea de instruire4educaie. Reali"area sa presupune
asigurarea saltului metodologic de la investigaia longitudinal (valorificat prin fia de
o/servaie* la investigaia transversal# valorificat prin fia de anali10sinte1 care
consemnea" deci"ia managerial prin caracteri"area urmtorilor indicatori: capacitatea
cadrului didactic de proiectare a o$iectivelor coninuturilor metodologiei de predare0
3nvare0evaluare+ randamentul !colar# corelaia profesor.elev. ceast fi de anali10
sinte1 este aplica$il &n evaluarea activitilor didactice !i a activitilor educative (cu
anumite adaptri*.
!uncia de reglare0autoreglare a sistemului i a procesului de 3nvmnt vi"ea"# pe
de o parte# perfecionarea cadrelor didactice reali"at prin aciunile metodice proiectate la
nivel macro !i micro.structural# iar pe de alt parte# cercetarea pedagogic# reali"at prin
inovaii proiectate special (la nivel macro !i micro.structural ve"i rolul: Institutului de
cercetri pedagogice+ caselor corpului didactic# centrelor de asisten psi<opedagogic dar
!i al ca$inetelor metodice din !coal* pentru optimi"area continu a activitii
didactice4educative.
#tructurile manageriale ;tre$uie s corespund &ntotdeauna funciilor asumate la nivelul
sistemului !i al procesului de &nvm)nt (Coom$s# P<ilip# J.# 15/0# pag.265*.
Perfecionarea structurilor manageriale presupune desc<iderea acestora pe verticala
dar !i pe ori"ontala sistemului !i a procesului de &nvm)nt (ve"i rolul cercetrii !i al
perfecionrii pedagogice+ ve"i rolul repre"entanilor comunitii educaionale*.
Pe verticala sistemului conducerea managerial angaAea" structurile instituionale pe
circuitul:
a* =inisterul &nvm)ntului (de e%emplu# direcia planificare.organi"are#
corespun"toare funciei de planificare0organi1are a sistemului de &nvm)nt+ direcia
proiectare.evaluare# corespun"toare funciei de orientare03ndrumare a procesului de
&nvm)nt+ direcia formarea formatorilor# corespun"toare funciei de reglare0autoreglare
a sistemului !i a procesului de &nvm)nt.
21
$* Inspectoratele !colare teritoriale (de e%emplul serviciul inspecie !colar teritorial !i
de personal# corespun"tor funciei de planificare0organi1are+ serviciul de inspecie de
specialitate# corespun"tor funciei de orientare03ndrumare+ serviciul de perfecionare a
cadrelor didactice 4 casa corpului didactic+ centrul de asisten psi<opedagogic a cadrelor
didactice# elevilor !i prinilor# corespun"tor funciei de reglare.autoreglare.
c* ,nitile !colare organi"ate la nivel local (de e%emplu# un director responsa$il de
planificarea.organi"area resurselor# corespun"tor funciei de planificare0organi1are+ un
director responsa$il de evaluarea procesului de &nvm)nt# corespun"tor funciei de
orientare03ndrumare+ un director responsa$il de perfecionarea cadrelor didactice#
corespun"tor funciei de reglare0autoreglare.
Pe ori1ontala sistemului conducerea managerial poate angaAa structurile instituionale
complementare (din perspectiva cercetrii !i a perfecionrii pedagogice dar !i din
perspectiva comunitii educaionale*:
a* =inisterul &nvm)ntului: ve"i relaiile dintre direcia de planificare.organi"are !i
secia managementul resurselor pedagogice (institutul naional de cercetri pedagogice*#
catedra managementul educaiei (institutul naional de formare a cadrelor didactice*#
consiliul naional al educaiei (comunitatea educaional naional*+ ve"i relaiile dintre
direcia proiectare.evaluare !i secia curriculum# catedra de teoria educaiei !i a instruirii#
comisiile naionale pentru proiectarea !i evaluarea coninutului instruirii+ ve"i relaiile dintre
direcia perfecionarea cadrelor didactice !i secia documentare pedagogic# catedra
metodic !i practic pedagogic# comisiile metodice organi"ate pe specialiti la nivel
naional.
$* Inspectoratele !colare teritoriale: ve"i relaiile dintre serviciile inspecie !colar
teritorial !i de personal# inspecie !colar de specialitate# perfecionare 4 prin casa corpului
didactic !i centrul de asisten psi<opedagogic !i sucursalele teritoriale ale institutului
naional de cercetri pedagogice# institutului naional de formare a cadrelor didactice# ale
consiliului naional al educaiei.
c* ,nitile de &nvm)nt# organi"ate la nivel local: ve"i relaiile dintre factorii de
conducere (cu responsa$iliti de planificare.organi"are# orientare.&ndrumare# reglare.
autoreglare* !i structurile instituionali"ate la nivelul !colii (comisii# catedre# ca$inete
metodice* !i la nivelul comunitii educative locale (&n cola$orare cu familia# agenii sociali
etc.*.
MODULUL NR.(
F I N A L I T I L E E D U C A I E I
Finalitile educaiei repre"int orientrile valorice ale activitii de formare0de1voltare
a personalitii definite la nivel de sistem ( educaie 4 &nvm)nt* !i de proces (de
&nvm)nt*. ceste orientri valorice sunt incluse &n documente de politic a educaiei
ela$orate la diferite niveluri ale deci"iei: legea &nvm)ntului# statutul cadrelor didactice#
programele !colare etc.
7inalitile educaiei repre"int dimensiunea su/iectiv a activitii de educaie care
transpune &n practic prin intermediul unor deci"ii de filo"ofie !i de politic a educaiei# pe
de o parte# !i de politic !colar# pe de alt parte dimensiunea o/iectiv a activitii de
educaie# definit la nivelul funciilor generale ale educaiei. 'n acela!i timp# tre$uie
evideniat faptul c finalitile educaiei ridic pro$lema raportului dintre orientrile valorice
propuse# la diferite niveluri ale sistemului !i ale procesului de &nvm)nt# !i resursele
pedagogice necesare. =odul de re"olvare a acestui raport demonstrea" calitatea actului
22
de politic a educaiei# e%ercitat &n cadrul unui sistem de &nvm)nt pe termen lung# mediu
!i scurt.
Clasificarea finalitilor educaiei impune avansarea unor criterii semnificative &n plan
pedagogic. vem &n vedere dou criterii complementare: 1* sfera de referin+ 2* gradul de
divi"i$ilitate !i de compara$ilitate (ve"i Cristea# Sorin# 2???# pag.1O6.162*.
Dup primul criteriu# pot fi evideniate dou categorii de finaliti ale educaiei: a*
finaliti macrostructurale (idealul educaiei# scopurile educaiei*# angaAate la nivelul
sistemului de &nvm)nt# av)nd un grad mai mare de generalitate+ $* finaliti
microstructurale (o/iectivele educaiei 4 instruirii*# angaAate la nivelul procesului de
&nvm)nt# av)nd un grad mai mare de specificitate# dependent &ns de finalitile
macrostructurale.
Dup cel de.al doilea criteriu# complementar cu primul criteriu pre"entat anterior# pot fi
sesi"ate dou categorii de finaliti ale educaiei: a* finaliti indivi"i$ile# care nu au grad de
comparaie# repre"ent)nd o realitate glo$al (sistemul de educaie 4 &nvm)nt*# care nu
poate fi gradat la nivelul unor ta%onomii avem &n vedere# finalitile macrostructurale:
idealul educaiei# care define!te tipul de personalitate uman la care aspir societatea pe
termen lung+ scopurile educaiei# care definesc principalele direcii de de"voltare strategic
a educaiei 4 &nvm)ntului# vala$ile la scara &ntregii societi pe termen mediu !i lung+ $*
finaliti divi"i$ile# care pot fi clasificate pe diferite grade de compara$ilitate# angaAate la
nivelul procesului de &nvm)nt avem &n vedere ta%onomiile o$iectivelor educaiei
4instruirii# reali"a$ile# &n ultim instan# &n cadrul oricrei activiti didactice 4 educative.
Finalitile macro"tructurale
Finalitile macro"tructurale definesc orientrile valorice care asigur proiectarea !i
reali"area activitii de formare0de1voltare a personalitii la nivel de sistem. ceste finaliti
care angaAea" evoluia sistemului de educaie !i de &nvm)nt# pe termen lung !i mediu#
reflect direciile fundamentale de de"voltare a societii la nivel glo$al# &n plan economic#
politic# cultural# comunitar. vem &n vedere dou categorii de finaliti macrostructurale ale
educaiei# vala$ile la scara &ntregului sistem de educaie 4 &nvm)nt# pe termen lung !i
mediu: a( idealul educaiei . pedagogic: /( scopurile educaiei . pedagogicH
Idealul educaiei & !edagogic repre"int finalitatea de ma%im generalitate care
define!te ;un prototip; determinat# &n mod o$iectiv# de tendinele de evoluie ascendent a
societii. El marc<ea" ;con!tiina pedagogic a societii; (ve"i Dicionar de pedagogie
contemporan# 15/5# pag.125+ Dicionar de pedagogie# 15>5# pag.2?2*.
Ca ;model al devenirii superioare; idealul define!te tipul de personalitate la care aspir
societatea pe termen lung pe parcursul unei perioade care acoper cel puin dou cicluri de
educaie# fi%ate convenional &n limitele a dou decenii.
)dealul educaiei are un caracter: istoric (ve"i idealul ntic<itii# Evului =ediu#
Rena!terii# Epocii =oderne+ a/stract (idealul nu este tangi$il &ntr.o form concret dar
susine reali"area activitii la un nivel superior*+ prospectiv (idealul angaAea" o previ"iune
pe 1.3 decenii# premisa planificrii pe un deceniu !i a programrii pe 1.6 ani*+ strategic
(idealul asigur a$ordarea glo$al# integrativ# inovatoare a pro$lemelor*+ politic (idealul
repre"int interese sociale de ma%im generalitate# care generea" aciuni de anvergur la
nivelul scopurilor educaiei*.
Idealul Epocii =oderne reflect &n plan pedagogic transformrile &nregistrate la nivel
social glo$al:
23
. idealul personalitii eficiente# corespun"tor etapei societii industriali"ate timpurii !i
pe cale de maturi"are (secolul NFIII . prima Aumtate a secolului NN*+
. idealul personalitii comple%e# multilaterale# corespun"tor etapei societii
industriali"ate avansate (anii 156?.15>?*+
. idealul personalitii creatoare !i independente# corespun"tor etapei societii
postindustriale# informati"ate (dup ani 150?.155?*.
Perspectiva informati"rii determin generali"area saltului de la modelul societii
&nc<ise# caracteri"at prin tendina reproducerii strii e%istente# spre modelul societii
desc<ise# caracteri"at prin tendina dep!irii strii e%istente# salt reflectat &n plan
pedagogic prin idealul personalitii desc<ise# creative# adapta$il &n condiii de sc<im$are
inovatoare continu (ve"i Popper# I.R# 1553# pag. 15O.22>+ Eolu# =i<ai# 1553# pag. 2?.O?*
.
,n asemenea ideal este instituionali"at !i la nivelul documentelor de politic
educaional care evidenia" 4 orientea" ;de"voltarea li$er# integral !i armonioas a
individualitii umane;# posi$il !i necesar la scar social prin ;formarea personalitii
autonome i creatoare; ("egea nvmntului# nr.0O41556# su$l.ns.*.
Sco!urile educaiei & !edagogice repre"int finalitile macrostructurale determinate
de ideal care angaAea" reali"area prin ela$orarea direciilor generale de aciune#
instituionali"ate la nivel de politic a educaiei. Spre deose$ire de ideal . ;care marc<ea"
mai mult intenia fr a garanta urmrirea efectiv a acesteia; . scopurile pedagogice
;asigur orientarea activitii de educaie &n mod real;# &ntr.o gestiune a timpului evalua$il
pe termen mediu (minimum un ciclu de educaie# sta$ilit convenional la 1?.16 ani* ve"i
De Gands<eere# Fivivane et Eil$ert# 1505# pag.2/+ Jameline# D.# 15>5# pag.5>*.
Criteriile necesare pentru alegerea scopurilor pedagogice po1itive implic:
a( asigurarea concordanei cu idealul pedagogic# reali"a$il prin aciuni planificate la
nivel de politic a educaiei+
/( depirea strii actuale2 reali"a$il prin aciuni de perfecionare# aAustare structural#
restructurare# reformare a sistemului de educaie+
c( valorificarea potenialului e4istent2 reali"a$il prin aciuni $a"ate pe resursele !i pe
necesitile interne ale sistemului de educaie+
d( deschiderea spre diferite alternative operaionale2 reali"a$il prin aciuni adapta$ile la
diferite situaii particulare . evit)nd ;scopurile care pretind a fi definitive; (DeQeK# Lo<n#
1552# pag.31?*.
'n mod analogic# pot fi depistai indicatorii care pro$ea" apariia sau meninerea
;scopurilor pedagogice negative;# lansate pe diferite circuite ideologice# mascate sau
latente:
a* acceptarea# &ntreinerea sau c<iar &ncuraAarea neconcordanei dintre idealul
pedagogic !i scopurile pedagogice ale sistemului educaional+
$* reproducerea strii actuale prin avansarea unor soluii pariale# de corecie sau de
ameliorare a sistemului de educaie+
c* &ncuraAarea dependenei de resursele e%terne ale sistemului# care pot &ntreine risipa
sau re"olvarea doar a unor pro$leme pe termen scurt+
d* &nc<iderea aciunilor pedagogice &n limitele unor proiecte glo$aliste sau
compartimentate# inadapta$ile la diferite situaii particulare# proprii fiecrui sistem naional
de educaie.
#copurile pedagogice vi"ea" finalitatea unor aciuni educaionale comple%e#
declan!ate la nivel de politic a educaiei# &n cadrul sistemului !i al procesului de
&nvm)nt. Din aceast perspectiv ele au un caracter:
24
- practic# angaA)nd direciile principale de aciune social care susin structural politica !i
planificarea educaiei &ntr.o anumit etap sau perioad istoric+
- strategic# evideniind liniile generale de inovaie care asigur perfecionarea sistemului !i
a procesului de &nvm)nt+
- tactic i operaional2 delimit)nd criteriile de ela$orare a o$iectivelor generale ale
procesului de &nvm)nt# care susin proiectarea pedagogic a planului de &nvm)ntH
Scopurile pedagogice determin astfel2 structura sistemului de 3nvmnt care
condiionea1 reali1area procesului de 3nvmnt &n funcie de o anumit direcie
pedagogic# relevant social prin criteriile instituionali"ate &n activitatea de proiectare i
de1voltare curricular a planului de 3nvmnt i a programelor colare.
Evoluia istoric a scopurilor pedagogice evidenia" orientrile fundamentale
&nregistrate &n politic a educaiei la nivel glo$al# &n special dup &nfiinarea# &n 15O6# a
Organi1aiei =aiunilor Unite pentru 7ducaie2 Dtiin i Cultur U=7#CO4United =ations
7ducational #cientific and Culture (ve"i Gengrand# Paul# 15>3# 7aure# Edgar# 15>O#
,CESC-# 8 3nva i a munci# 1503+ Fideanu# Eeorge# 155/*.
'n conte%tul reformelor &ntreprinse &n anii 15>?.155?# scopurile pedagogice definesc
urmtoarele linii de politic a educaiei care orientea" evoluia sistemelor moderne de
&nvm)nt# &n perspectiva secolului NNI (ve"i "es r6formes de lK6ducationE e4periences et
perspectives# 150?+ Di4 ann6es de r6formes au niveau de lKenseignement o/ligatoire dans
lKUnion europ6enne2 *'M,0*'',# 155>*:
a* democrati"area educaiei prin generali"area accesului la un &nvm)nt de calitate !i
prin asigurarea conducerii manageriale a sistemului !i procesului de &nvm)nt+
$* moderni"area permanent a educaiei prin desc<iderea fa de valorile sale
specifice# dependente de ;identitatea sa cultural;+
c* valorificarea educaiei &n sensul progresului social prin promovarea produselor sale
superioare la toate nivelurile de v)rf ale vieii culturale# politice# economice etc.
Finalitile micro"tructurale
Finalitile micro"tructurale definesc orientrile valorice care asigur proiectarea !i
reali"area activitii de formare0de1voltare a personalitii la nivelul procesului de
&nvm)nt. ceste finaliti# ela$orate conform criteriilor determinate la nivelul scopurilor
pedagogice ale sistemului de &nvm)nt# repre"int o/iectivele procesului de 3nvmnt.
O/iectivele generale ale procesului de &nvm)nt# vala$ile la toate nivelurile# treptele !i
disciplinele de &nvm)nt# operaionali"ea" criteriile de ela$orare a planului de
&nvm)nt# definitivate macrostructural.
ceste finaliti vi"ea"# pe de o parte# criteriile de proiectare definite &n termeni de
a/ordare: sistemic (plan unitar# structurat interdisciplinar# desc<is educaiei permanente*#
curricular (plan centrat pe o$iectivele fiecrui nivel de &nvm)nt*# psihologic (plan
centrat pe aptitudinile !i atitudinile elevului4studentului*. Pe de alt parte# ele traduc# la nivel
didactic# dimensiunea strategic a idealului pedagogic (ve"i# de e%emplu# personalitatea
creatoare i autonom*# avans)nd proiectul unui anumit tip de 3nvare (ve"i# de e%emplu#
3nvarea inovatoare 4 comple%# anticipativ# participativ* ve"i RotMin# H.Lames+
ElmandAra# =a<di+ =alia# =ircea# 1501+ Fideanu# Eeorge# 1500+ Cristea# Sorin# 155O.
O/iectivele specifice . intermediare ale procesului de 3nvmnt definesc orientrile
valorice care vi"ea" do$)ndirea unor competene de &nvare &n funcie de:
a* dimensiunile 4 coninuturile generale ale educaiei (o$iective pedagogice specifice
educaiei: morale & intelectuale & tehnologice & estetice & fi1ice*+
25
$* formele educaiei (o$iective specifice educaiei4instruirii: formale & nonformale &
informale*+
c* nivelurile !i treptele de &nvm)nt (o$iective pedagogice specifice &nvm)ntului
primar . precolar & colar: secundar . inferior & superior: universitar . scurt2 lung2
postuniversitar*+
d* coninuturile specifice sta$ilite prin planul de &nvm)nt (ve"i o$iectivele pedagogice
specifice disciplinelor de &nvm)nt+ modulelor de studiu interdisciplinar# activitilor
opionale 4 programe de instruire nonformal incluse ca oferte sociale &n planul de
&nvm)nt*.
Datorit sferei largi de manifestare a o$iectivelor specifice# desf!urate &ntre doi poli
e%tremi de angaAare a finalitilor microstructurale# e%ist tendina avansrii unor o$iective
pedagogice intermediare# menite s facilite"e tran"iia: a* de la o$iectivele generale spre
o$iectivele specifice (ve"i o/iectivele0cadru*+ $* de la o$iectivele specifice spre o$iectivele
operaionale (ve"i o/iectivele de referin*.
O/iectivele operaionale . concrete vi"ea" performanele de &nvare ale elevului 4
studentului proiectate de fiecare profesor la nivelul activitii didactice 4 educative &n termeni
de aciuni ale elevului# o$serva$ile !i evalua$ile pe criterii relevante la diferite intervale de
timp. cumularea unui set de performane semnificative# reali"a$ile &n timp# permite
atingerea unor competene !colare !i psi<ologice relevante la scar social.
Ela$orarea o$iectivelor concrete# prin aciunea de operaionali"are a o$iectivelor
generale !i specifice# incluse &n programele !colare# asigur c)mpul de manifestare
continu a creativitii pedagogice a fiecrui cadru didactic.
?odelul de ierarhi1are a o/iectivelor pedagogice (generale specifice operaionale*#
pre"entat anterior# are ca sistem de referin procesul de &nvm)nt &n ansam$lul su. ,n
asemenea model conceptual poate fi raportat &ns !i la alte sisteme de referin . de
e%emplu# un nivel de &nvm)nt# o treapt de &nvm)nt# un an de &nvm)nt# o
disciplin de &nvm)nt etc.
O/iectivele pedagogice generale i specifice sunt incluse &n documente de politic
!colar# raportate la documente de politic a educaiei (lege# statut etc.*# care de.finesc
idealul pedagogic !i scopurile pedagogice.
O/iectivele pedagogice operaionale sunt ela$orate de fiecare cadru didactic &n funcie
de o$iectivele generale !i specifice (cu raportare la finalitile macrostructurale* dar !i de
condiiile concrete (o/iective pedagogice concrete* ale !colii# clasei# elevilor.
MODULUL NR.)
SC*IMBAREA N E D U C A I E
Sc'imarea #n educaie repre"int o necesitate o$iectiv# determinat de
transformrile care au loc &n societate# la nivel cultural# politic# economic# comunitar#
reflectate &n plan pedagogic. Evoluiile &nregistrate la nivel conceptual (ve"i istoria g)ndirii
pedagogice* !i instituional (ve"i istoria !colii !i a &nvm)ntului* e%plic transformrile
&nregistrate de.a lungul timpului &n modul de proiectare# reali"are !i de"voltare a educaiei !i
instruirii. Din aceast perspectiv# pot fi sesi"ate dou categorii de sc<im$ri &n domeniul
educaiei: a* sc<im$area curent+ $* sc<im$area de tip reform.
26
Sc'imarea curent #n domeniul educaiei & #nvm$ntului
Sc'imarea curent #n domeniul educaiei & #nvm$ntului are loc# de regul# &n
interiorul aceluia!i sistem de &nvm)nt fiind angaAat la nivel de politic !colar# &n
vederea perfecionrii acestuia &n limitele unei paradigmei pedagogice recunoscut la scara
comunitii profesionale &n plan naional !i internaional.
cest tip de sc<im$are vi"ea" &m$untirea practicilor de proiectare# reali"are !i
de"voltare a instruirii: vem &n vedere# pe de o parte# perfecionarea planului de
&nvm)nt# a programelor !colare 4 universitare# a manualelor !colare 4 cursurilor
universitare !i a metodicilor corespun"toare acestora+ pe de alt parte# avem &n vedere
perfecionarea metodelor de predare03nvare0evaluare# dependent de sistemul de
formare iniial !i continu a cadrelor didactice# determinat la nivel naional# dar !i teritorial
!i local.
S+,-m#$."$ d" /-0 ."1o.m& 23 dom"3-! "d+$4-"-
( reforma educaiei & #nvm$ntului (
)eforma educaiei & #nvm$ntului repre"int ;o modificare ampl a sistemului de
&nvm)nt &n orientare# structur !i coninut; (Dicionar de pedagogie# 15>5# pag.300*.
ceast definiie evidenia" dimensiunea esenial a reformei reflectat la nivelul unui
concept pedagogic fundamental# sta$il din punct de vedere epistemic &n raport cu
numeroasele variaii !i interpretri particulare de"voltate la nivelul practicii educaiei 4
&nvm)ntului.
'nelegerea reformei presupune eliminarea tendinei de reducere a acesteia la
sc<im$rile pedagogice curente# opera$ile# de regul# la nivelul programelor !i a
manualelor !colare# metodelor de instruire# de"voltrii resurselor ($ugetare# materiale 4 ve"i
construciile !colare etc.*# perfecionrii cadrelor didactice. Reforma educaiei 4
&nvm)ntului constituie astfel# dincolo de circumstanele sale locale# teritoriale# naionale
sau internaionale# Go inovaie structural i sistemic reali1at 3n cadrul sistemului de
3nvmntG (ve"i Flsceanu# Ga"r# 15>5# pag.35# su$l.ns.*.
Cau1ele reformei educaiei . 3nvmntului angaAea" dou categorii de factori: a(
factori care marc<ea" evoluia istoric a societii !i a !colii+ /( factori care marc<ea"
declan!area !i &ntreinerea fenomenului de ;cri" mondial a educaiei; (ve"i Coom$s#
P<ilip# J# 15/0*.
7voluia istoric a societii i a colii determin apariia ciclic a unor contradicii
evidente la nivelul structurii sistemului de &nvm)nt intrat &n regres sau &n discordan cu
anumite tendine !i e%igene &nnoitoare angaAate deAa de la nivel glo$al# &n plan cultural#
politic# economic.
GCri1a mondial a educaieiG repre"int cau"a fundamental a reformelor !colare
contemporane# multiplicate practic# dup 156?.15/?# &n toate rile lumii. cest fenomen
comple% define!te starea de de"ec<ili$ru a sistemelor moderne de &nvm)nt# evident la
nivelul structurii de $a" a acestuia prin contradiciile e%istente &ntre (ve"i Coom$s# P<ilip#
J.# 15/0# pag. 2O?.2O3*:
- aflu%ul candidailor la studii !i penuria resurselor pedagogice de calitate+
- costurile reale ridicate 4 pe elev# student etc.# angaAate la ;intrare; !i re"ultatele
constatate la ;ie!ire;# aflate su$ nivelul c<eltuielilor+
- rigiditatea structurilor interne !i dinamica e%trem de mo$il !i de fle%i$il a cerinelor
e%terne# vala$ile la nivelul sistemului social glo$al+
27
- conservatorismul cadrelor didactice !i cerinele de perfecionare continu a activitii la
nivelul sistemului !i al procesului de &nvm)nt.
ipurile de reforme proiectate !i reali"ate la nivelul sistemelor moderne de &nvm)nt
pot fi delimitate &n funcie de modul de a$ordare a celor dou categorii de factori pre"entai
anterior.
a( ;eformele 3ntreprinse 3n prima Fumtate a secolului NN# denumite adesea ;reforme
naionale;# sunt caracteri"ate prin urmtoarele tendine: adaptarea# uneori &nt)r"iat# la
transformrile ample# declan!ate la nivel social+ desf!urarea spontan# fr o planificare
metodic a sc<im$rilor pedagogice dorite sau necesare+ modifica.rea parial a structurii
sistemului# acion)nd# ;pe r)nd la nivelul &nvm)ntului primar# secundar# profesional etc.;#
cu reluarea ciclului dup 1.2 generaii+ orientarea prioritar spre ;prelungirea &nvm)ntului
elementar cu 1.2 ani; (ve"i R&r"ea# Ce"ar# 15>/# pag.1O# 16*.
/( ;eformele reali1ate 3n a doua Fumtate a secolului NN2 apreciate adesea ca ;reforme
glo$ale;# sunt caracteri"ate prin urmtoarele mutaii eseniale: orientarea spre transformri
glo$ale# cu efecte funcionale la toate nivelurile sistemului# centrate ;nu numai pe elevii
strlucii ci !i pe cei sla$i sau minoritari; (Hillie# C<arles# 1500# pag.6*+ do$)ndirea unui
caracter universal# confirmat prin faptul c ;&n aceast perioad toate rile lumii au
&nregistrat cel puin o reform !colar;+ proiectarea strategic# pe termen lung# care ;merge
de la cinci la dou."eci de ani;# de la ela$orarea conceptului p)n la aplicarea sa integral
(ve"i Fe%liard# le%andre# 15/># pag.2*+ instituionali"area sc<im$rii prin activitatea unor
;servicii speciali"ate; &n reorgani"area sistemului de &nvm)nt
;eformele educaiei2 reali1ate 3n a doua Fumtate a secolului NN# determinate de
amploarea transformrilor &nregistrate la nivel social glo$al# &n diferite conte%te geo.politice
!i pedagogice# acoper dou etape distincte:
- etapa *'-O0*'P-# caracteri"at prin contradicia e%istent &ntre ;de"voltarea cantitativ
a miAloacelor; !i a$ordarea insuficient a aspectelor calitative ale sc<im$rii
educaionale ("es r6formes de lK6ducationE e4periences et perspectives# 150?# pag.1?O#
1?6*+
- etapa *'P-0*''O# caracteri"at prin ;transformri mai ad)nci; care vi"ea" ;&ns!i
structurile educaiei;# ca urmare a imposi$ilitii meninerii unor soluii cantitative# proprii
fa"elor de cre!tere economic (T<omas# Lean# 15>># pag. 5O#56*.
;eformele colare proiectate i reali1ate 3n anii *'MO0*''O# desf!urate &n condiii de
;cri" generali"at;# inclusiv &n rile de"voltate# urmresc trecerea de la ;e%pansiunea
cantitativ; spre ;soluiile calitative:. Sunt conturate astfel urmtoarele linii generale de
politic a educaiei:
- orientarea constant spre sc<im$ri macrostructurale care vi"ea" perfecionarea
continu a raporturilor dintre sistemul social glo$al . sistemul de educaie . procesul de
&nvm)nt+
- respectarea ;limitelor de cre!tere;# respectiv a faptului c# 3n mod o/iectiv# ;$ugetele
pentru educaie nu vor putea cre!te &n viitor ca &n trecut;+
- prelungirea p)n la v)rsta de 1/ ani a ;!colii de $a";# susinut pedagogic# psi<ologic
!i social de ;trunc<iul comun de cultur general;+
- diversificarea &nvm)ntului posto$ligatoriu# dup v)rsta de 1/ ani# &n vederea cre!terii
!anselor de acces &n &nvm)ntul superior !i a posi$ilitilor reale de integrare
socioprofesional a a$solvenilor (ve"i Gesourne# LacSues# 1500# pag.0/.0># 50*.
28
;eformele reali1ate 3n rile de1voltate confirm esena sc<im$rilor &ntreprinse care au
vi"at ;modificarea intenionat !i profund a sistemului de &nvm)nt conform unei politici
educative determinat pe termen lung;# cu o pro$lematic centrat asupra: finalitilor#
structurilor# managementului pedagogic# curriculumului# formrii cadrelor didactice (ve"i Di4
annees de reformes au niveau de lKenseignement o/ligatoire dans lKUnion europeenne2
*'M,0*'',# 155># pag.>.0*.
;eformele 3n rile aflate 3n tran1iie confirm tipologia reformelor cu adaptri
dependente de momentul declan!rii procesului sau de gradul de avansare sau de
&nt)r"iere a acestuia. semenea situaii particulare e%plic !i tendina ideologi"rii
su$iectului# pre"ent uneori su$ formule aflate &n contradicie cu &ns!i definiia conceptului
(reform 0 restructurare# ;inovare structural !i sistemic;# ve"i Flsceanu# Ga"r# 15>5*:
;reform de corecie;# ;reform de infu"ie;# ;reform de moderni"are; (ve"i R&r"ea# Ce"ar#
&n ;evista de Cercetri #ociale# nr.14155># pag.1O0.16O*.
Proiectarea reformei educaiei . 3nvmntului angaAea" respectarea urmtoarelor
principii metodologice cu valoare epistemologic !i etic vala$il pe tot parcursul procesului
de conceptuali"are !i de operaionali"are a inovaiilor structurale i sistemice:
a( Principiul a/ordrii glo/ale a schim/rii sistemului de 3nvmnt vi"ea" corelaia
funcional necesar &ntre: noile finaliti . noua structur de organi1are (niveluri# trepte#
cicluri+ managementul resurselor* . noul curriculum (o$iective generale care orientea"
proiectarea planului de &nvm)nt+ o$iective specifice care orientea" proiectarea
coninutului & metodologiei & evalurii pe niveluri# trepte# ani de &nvm)nt+ discipline de
&nvm)nt+ dimensiuni# forme ale instruirii*.
/( Principiul restructurrii inovatoare a sistemului de 3nvmnt evidenia" direcia
principal de evoluie a sc<im$rii pedagogice reformatoare ;reproducia lrgit care caut
ec<ili$rul unor noi relaii structurale interne &ntre diferitele tipuri !i niveluri de !colari"are
!i al unei practici educaionale adecvate; (Flsceanu# Ga"r# 15>5# pag.3O*.
c( Principiul proiectrii prospective a schim/rii la nivelul sistemului de 3nvmnt care
evidenia" fundamentele psi<ologice (ve"i logica viitorologic*# sociologice (ve"i dialectica
raporturilor dintre ;centrali"are; !i ;descentrali"are*# !i filosofice ale reformei (ve"i
re"olvarea contradiciei dintre tendina ela$orrii relativ rapide a conceptului reformei !i
tendina prelungirii etapelor de implementare a reformei*.
d( Principiul acceptrii paradigmei de schim/are a sistemului de 3nvmnt la nivelul
3ntregii comuniti tiinifice orientea" activitatea de cercetare . necesar pentru re"olvarea
de"ec<ili$relor funcionale constatate la nivel structural . la nivelul unui model e4emplar
care include: sta$ilirea premiselor . definitivarea conceptelor de /a1 !i operaionale .
ela/orarea proiectului reformei care vi"ea" noile finaliti 0 noua structur 0 noul
curriculum.
Planificarea calitativ a reformei presupune asumarea unor deci"ii &n cadrul
urmtoarelor demersuri sociale:
- demersul normativ# care angaAea" deci"ia macrostructural# sta$ilit la cel mai &nalt
nivel al deci"iei+
- demersul strategic# care angaAea" deci"ia !tiinific# sta$ilit la nivelul comunitii
!tiinifice pedagogice prin ela$orarea conceptului reformei (premise concepte proiect
programe*+
- demersul operaional# care angaAea" deci"iile punctuale (corecie# infu"ie#
perfecionare*# aplica$ile imediat sau pe termen lung# !i deci"iile de aAustare structural
29
a conceptului reformei re"ultate din de"$aterea acestuia la nivelul comunitii educative
naionale# teritoriale# locale+
- demersul administrativ# care angaAea" traducerea conceptului reformei . aAustat
structural &n urma de"$aterilor iniiate la scar social . la nivel Auridic prin ela$orarea
"egii ;eformei 7ducaiei . nvmntului !i a ;egulamentelor necesare pentru
aplicarea acesteia.
?odelul de proiectare a reformei educaiei.3nvmntului# propus de U=7#CO
angaAea" parcurgerea urmtoarelor 12 etape:
*( constituirea Comitetului de Iniiativ a Reformei+
%( lansarea comen"ilor de cercetare+
3) ela$orarea proiectului de reform pe $a"a unui document filosofico0pedagogic cu
valoare naional+
,( transformarea Comitetului de Iniiativ &n Consiliul Caional pentru Reform#
responsa$il de ela$orarea proiectului reformei+
-( pu$licarea proiectului reformei+
6) de"$aterea proiectului# la nivelul comunitii cu respectarea criteriilor epistemologice
aflate la $a"a acestuia+
7) constituirea colilor0pilot# unde urmea" s fie aplicate !i evaluate noile programe
!colare+
M( lansarea activitii de ela$orare a noului plan de &nvm)nt# a noilor programe !i
manuale !colare+
'( formarea formatorilor &n spiritul reformei+
*O( informarea !i formarea continu a personalului didactic+
**( introducerea transformrilor de coninut# te<nologie didactic# evaluare formativ#
management pedagogic+
12) evaluarea periodic a re"ultatelor cu aAutorul agenilor reformei (ve"i Fideanu#
Eeorge# 155/# pag.>?.>/*.
MODULUL NR.5
6 T I I N E L E E D U C A I E I / P E D A G O G I C E
6/--34"!" "d+$4-"- / 0"d$7o7-+" studia" nucleul funcional0structural al activitii de
formare0de1voltare a personalitii printr.o metodologie specific# angaAat conform unor
principii !i legiti specifice care anticipea" !i ordonea" desf!urarea pro$a$il a
fenomenelor educaionale# proiectate la nivel de sistem !i de proces.
8tiinele educaiei4pedagogice valorific cercetrile &ntreprinse &n cadrul unor discipline
&nrudite# situate# de regul# &n categoria !tiinelor socioumane: filosofia# psi<ologia#
sociologia# economia# politologia# logica# antropologia etc. ceste discipline nu fac parte#
&ns# &n mod automat# din categoria !tiinelor pedagogice deoarece ele studia" fenomenul
educaiei doar tangenial# la nivelul c)mpului psi<osocial care &nconAur aciunea
educaional sau doar din perspectiva unui element component al aciunii educaionale.
E%tinderea numeric a !tiinelor educaiei4pedagogice impune ordonarea acestora &n
funcie de anumite criterii de clasificare riguroase# adaptate la specificul domeniului. vem
&n vedere dou asemenea criterii: a* raportarea la o$iectul de studiu specific pedagogiei
educaia (av)nd ca su$sistem principal instruirea*+ $* raportarea la metodologia de
cercetare folosit &n mod predominant pentru e%plicarea !i &nelegerea 4 interpretarea
educaiei !i a principalului su su$sistem instruirea.
30
Reali"area unei ta4onomii a tiinelor educaiei.pedagogice este posi$il prin
valorificarea celor dou criterii de clasificare care vi"ea" raportarea la: )( o$iectul de studiu
specific (educaia 4 instruirea*+ ))( metodologia de cercetare folosit predominant pentru
definirea !i anali"a educaiei 4 instruirii.
)( Primul criteriu presupune sesi"area gradului de generalitate angaAat la nivelul
fiecrei !tiine a educaiei 4 pedagogice. Din aceast perspectiv putem clasifica
!tiinele pedagogice 4 educaiei &n dou mari categorii: 1* !tiine pedagogice fundamentale#
care a$ordea" educaia 4 instruirea la un nivel general (eoria general a educaiei
asigur)nd a$ordarea educaiei la un nivel de ma%im generalitate*+ 2* !tiine pedagogice
aplicate# care a$ordea" educaia 4 instruirea la diferite niveluri de specificare sau de
particulari"are a generalului.
))( Cel de0al doilea criteriu presupune sesi"area metodologie de cercetare folosit# &n
mod predominant pentru anali"a educaiei 4 instruirii. Din aceast perspectiv putem
clasifica !tiinele pedagogice &n dou categorii: 1* !tiine pedagogice $a"ate pe folosirea
predominant unor strategii de cercetare specifice (strategia ce cercetare istoric# strategia
de cercetare comparat# strategia de cercetare e%perimental# strategia de cercetare
ci$ernetic @*+ 2* !tiine pedagogice $a"ate pe valorificarea predominant a unor strategii
de cercetare interdisciplinar.
*a+onomia ,tiinelor !edagogice & ,tiinelor educaiei
)( Criteriul o/iectului de studiu specific pedagogiei & educaia . instruirea & a$orda$il la
nivel general sau particular :
*( 8tiine pedagogice fundamentale 4 a$ordea" educaia 4 instruirea la nivel general:
eoria general a educaiei2 eoria general a instruirii2 eoria i metodologia
curriculumului: eoria i metodologia cercetrii pedagogice.
%( 8tiine pedagogice aplicative 4 a$ordea" educaia 4 instruirea la diferite niveluri de
specificitate:
- pedagogia special (defectologia# pedagogia ocrotirii+ pedagogia aptitudinilor speciale*+
- pedagogia social (pedagogia familiei# pedagogia muncii# pedagogia mass.mediei*+
- pedagogia artei# pedagogia sportului# pedagogia militar# pedagogia medical
pedagogia industrial# pedagogia agrar etc.+
- pedagogia pre!colar# pedagogia !colar# pedagogia &nvm)ntului profesional+
pedagogia universitar# pedagogia adulilor+
- pedagogia 4 didactica disciplinelor de &nvm)nt (metodica: lim$ii rom)ne# matematicii#
fi"icii# $iologiei# c<imiei# istoriei# geografiei# lim$ilor strine# educaiei fi"ice etc.*.
))( Criteriul metodologiei de cercetare folosit 3n mod predominant:
- !tiine pedagogice $a"ate pe strategii de cercetare specifice: istoria pedagogiei#
pedagogia comparat# pedagogia e%perimental# pedagogia ci$ernetic# pedagogia
comunicrii @
- !tiine pedagogice $a"ate pe strategii de cercetare interdisciplinar+ filo"ofia educaia#
psi<ologia educaiei# sociologia educaiei+ antropologia educaiei+ economia educaiei#
fi"iologia educaiei+ managementul educaiei# managementul organi"aiei !colare# logica
educaiei# epistemologia educaiei# a%iologia educaiei# etica educaiei# planificarea
educaiei# politica educaiei# igiena &nvrii# pedagogia &nvrii 4 teoriile &nvrii @
31
PARTEA A II8A
T E O R I A GENERAL A I N S T R U I R I I /
DIDACTICA GENERAL
'n calitatea sa de !tiin pedagogic fundamental# teoria general a instruirii sau
didactica general este definit ca ;o su$teorie a teoriei despre educaie; (ve"i Coveanu#
Eugen# &n Didactica# coordonator# Salade# Dumitru# 1502# pag.13*. Ga acest nivel sunt
de"voltate urmtoarele concepte pedagogice de $a": procesul de 3nvmnt# principiile
procesului de &nvm)nt+ o/iectivele & coninutul & metodologia & evaluarea procesului de
&nvm)nt+ proiectarea pedagogic . didactic (a activitilor &n cadrul procesului de
&nvm)nt*. ceste concepte pedagogice de $a" vor fi anali"ate pe parcursul
urmtoarelor patru module de studiu: 1* modulul de /a1 P;OC7#U" D7
=>@9@?Q=: %( P;)=C)P))"7 P;OC7#U"U) D7 =>@9@?Q=: +( #;UCU;8 D7
B8R@ 8 P;OC7#U"U) D7 =>@9@?Q=: ,( P;O)7C8;78 8C)>)@9)"O; "8
=)>7"U" P;OC7#U"U) D7 =>@9@?Q=.
MODULUL NR. 1
( modulul de a- (
PROCESUL DE N'M9NT
%odulul nr./ 0 propus ca modul de a-# indispensa$il pentru &nelegerea
pro$lematicii comple%e a didacticii generale# include urmtoarele teme de studiu: a(
definirea procesului de 3nvmnt: /( dimensiunile generale ale procesului de 3nvmnt:
c( anali1a procesului de 3nvmnt la nivel funcional0structural: d( caracteristicile generale
ale procesului de 3nvmntH
Definirea !roce"ului de #nvm$nt
Proce"ul de #nvm$nt repre"int principalul su$sistem al sistemului de &nvm)nt
&n cadrul cruia sunt reali"ate activitile didactice (lecii etc.* !i educative (ore de dirigenie
etc.* proiectate conform o$iectivelor generale !i specifice sta$ilite la nivel de politic
!colar4universitar (ve"i programele !colare dar !i unele programe e%tra!colare*. ceste
activiti# integrate &n cadrul instruirii# proiectat de profesor &n conte%tul specific fiecrei
discipline !colare# au ca efect 3nvarea didactic reali"at de elev conform programelor !i
manualelor !colare# &n clas !i &n afara clasei# &n mediul !colar !i e%tra!colar.
m$ele activiti cea de instruire# proiectat de profesor !i cea de 3nvare didactic#
reali"at de elev# ca efect direct !i indirect al instruirii sunt su$ordonate unei activiti cu
un grad mai mare de generalitate# educaia# studiat &n partea I a cursului nostru. 'n
aceast perspectiv# procesul de &nvm)nt este cunoscut !i su$ numele de 9proces
instructiv.educativ:# iar teoria instruirii este considerat 9su$teorie a teoriei a educaiei:
32
Prin activitatea de instruire 4 3nvare# su$ordonat activitii de educaie (care vi"ea"
formarea.de"voltarea personalitii prin aciuni structurate pe $a"a corelaiei su/iect
(educator* o/iect (educat*# procesul de &nvm)nt contri$uie la reali"area funciilor
generale ale educaiei# transpuse &ntr.un conte%t didactic specific# dependent de
particularitile fiecrei v)rste psi<ologice# fiecrei trepte !i discipline !colare. 'n raport de
funciile generale ale educaiei !i de structura de $a" a educaiei# procesul de &nvm)nt
include un ansam$lu de varia$ile dependente sau independente de aciunea direct a
profesorului. nsam$lul acestor varia$ile delimitea" dimensiunile generale ale procesului
de 3nvmnt.
Dimen"iunile generale ale !roce"ului de #nvm$nt
Dimen"iunile generale ale !roce"ului de #nvm$nt sunt evidente &n conte%tul
a$ordrii sistemice a varia$ilelor angaAate &n proiectarea activitii didactice 4 educative.
Dimensiunea funcional a procesului de 3nvmnt vi"ea" un ansam$lu de varia$ile
dependente de sistem# sta$ilite la nivelul documentelor de politic a educaiei: finalitile
macrostructurale (idealul educaiei.scopurile educaiei* care determin finalitile
microstructurale (o$iectivele generale !i specifice ale procesului de &nvm)nt*. =odul de
proiectare a acestor finaliti depinde de ponderea acordat funciilor principale ale
educaiei care contri$uie la reali"area funciei fundamentale a educaiei# formarea.
de"voltarea personalitii. De e%emplu# sistemele de &nvm)nt care pun accentul pe
funcia politic &n detrimentul celei culturale# &ntrein# la nivelul procesului de &nvm)nt#
tendina de politi"are a coninuturilor instruirii 4 &nvrii.
Dimensiunea structural a procesului de 3nvmnt vi"ea" o alt categorie de
varia$ile# dependente de sistem: resursele pedagogice (materiale# umane# $ugetare#
informaionale*. Cantitatea !i calitatea acestora condiionea" gradul de reu!it al
activitilor proiectate !i reali"ate la nivelul procesului de &nvm)nt. vem &n vedere: a*
$a"a didactico.material e%istent la nivelul unei !coli# unei clase de elevi# unei discipline
de &nvm)nt (ve"i mai ales &n ca"ul unor discipline ca: fi"ica# educaia te<nologic#
educaia fi"ic# informatica etc.*+ calitatea unei anumite generaii de elevi dar !i calitatea
unei anumite generaii de profesori# dependent de sistemul de formare iniial !i continu
instituit la nivel naional# teritorial !i local+ c* resursele $ugetare alocate de la nivel naional#
teritorial !i local+ d* resursele informaionale e%istente &n !coal sau &n "ona !colar (ve"i
calitatea $i$liotecilor !colare dar !i noilor instituii mediatecile !colare care valorific noile
te<nologii informaionale*.
Dimensiunea structural a procesului de &nvm)nt reflect modul de organi"are a
sistemului de &nvm)nt &n ansam$lul su: organi"area pe niveluri# trepte# cicluri# discipline
!colare dar !i organi"area anului !colar (trimestre# semestre# vacane !colare# e%amene#
evaluri glo$ale periodice etc.*
Dimensiunea operaional a procesului de 3nvmnt vi"ea" varia$ilele dependente
e%clusiv de cadrul didactic# varia$ile angaAate &n activitatea de proiectare# reali"are !i
de"voltare (perfecionare &n raport de sc<im$rile care apar pe parcurs* a unor activiti
didactice4educative concrete: lecii# ore de dirigenie etc. 'n aceast perspectiv cadrul
didactic are rspunderea proiectrii# reali"rii !i de"voltrii unor activiti didactice !i
educative eficiente# cunosc)nd toate varia$ilele dependente de sistem adapta$ile la
condiiile fiecrei# fiecrei clase de elevi# fiecrui elev &n parte.
Evaluarea eficienei activitilor organi"ate &n cadrul procesului de &nvm)nt
presupune o Audecat valoric orientat special asupra raportului e%istent &ntre varia$ile
dependente de sistem !i cele dependente de cadrul didactic. - asemenea Audecat
valoric vi"ea" at)t activitatea de proiectare# reali"at de fiecare cadru didactic &n anumite
33
condiii concrete# c)t !i activitatea de inspecie !colar# organi"at la nivel naional# teritorial
!i local.
Anali-a funcional("tructural
a !roce"ului de #nvm$nt
Anali-a !roce"ului de #nvm$nt# &n calitatea sa de activitate de instruire 4 educaie#
proiectat# reali"at !i de"voltat la toate dimensiunile sale# pre"entate anterior# presupune
evidenierea funciilor sale generale !i a structurilor sale generaleH
!unciile generale ale procesului de 3nvmnt# reflect la nivel particular funciile
generale ale sistemului de &nvm)nt# care reflect la r)ndul lor funciile generale ale
educaiei (anali"ate &n partea I a cursului nostru*.
Procesul de &nvm)nt &ndepline!te# &n mod o$iectiv o funcie central# fundamental#
care vi"ea" formarea.de"voltarea personalitii elevului &n vederea integrrii sale sociale#
&n mediul !colar !i e%tra!colar. De aici re"ult funciile principalele &ndeplinite de procesul
de &nvm)nt de asemenea# &n mod o$iectiv care pregte!te integrarea social a
elevului la nivel cultural# civic !i economic. 'n esen# aceste trei funcii principale (cultural#
civic# economic* implic un amplu proces de culturali"are proiectat pentru sociali"area
elevului# respectiv a unui amplu proces de sociali"are# reali"at prin do$)ndirea#
interiori"area !i valorificarea unui set semnificativ de valori culturale generale !i specifice
predate03nvare0evaluate conform planului de &nvm)nt# programelor !i manualelor
!colare.
Structura !roce"ului de #nvm$nt poate fi anali"at la diferite niveluri de referin.
'n cadrul actualului modul avem &n vedere urmtoarele trei niveluri de referin: a( nivelul
de organi1are al procesului de &nvm)nt+ $* nivelul aciunilor principale reali"ate &n cadrul
procesului de &nvm)nt+ c* nivelul componentelor de /a1 ale procesului de &nvm)nt
implicate &n proiectarea# reali"area !i de"voltarea oricrei activiti de instruire 4 educaie.
a* =ivelul de organi1are al procesului de 3nvmnt poate fi anali"at &n sens
macrostructural !i &n sens microstructural.
'n sens macrostructural# nivelul de organi"are al procesului de &nvm)nt depinde de
structura de organi"are a sistemului de &nvm)nt# respectiv de modul de organi"are al
sistemului de &nvm)nt pe trepte !i cicluri !colare# pe discipline !colare concepute mono
sau interdisciplinar. De asemenea# organi"area procesului de &nvm)nt# la nivel macro#
depinde de structura cantitativ !i calitativ a anului !colar. Structura cantitativ a anului
!colar vi"ea": numrul de "ile re"ervate pentru !coal vacane !i numrul de ore sta$ilit
pe discipline 4 anual# semestrial# sptm)nal+ pe module de studiu# pe capitole# pe
su$capitole# pe grupuri de lecii etc.*. Structura calitativ a anului !colar vi"ea" logica
organi"rii disciplinelor pe semestre sau trimestre !colare# raporturile dintre timpul !colar !i
vacanele !colare# dintre activitile !colare !i activitile e%tra!colare# dintre etapele de
sistemati"are a &nvrii !i cele de evaluare final+ desc<iderile spre interdisciplinaritate#
educaia permanent !i autoeducaie etc.
'n sens microstructural# nivelul de organi"are a procesului de &nvm)nt depinde de
formele de activitate adoptate. Din aceast perspectiv# procesul de &nvm)nt include
mai forme de organi1are a activitii !i forme de reali1are a activitii.
!ormele de organi1are a procesului de &nvm)nt pot fi clasificate dup dou criterii:
34
raportarea la formele generale ale educaiei re"ult trei forme de organi"are a instruirii
&n cadrul procesului de &nvm)nt: instruire formal & instruire nonformal & instruire
informal:
raportarea numrul convenional al celor instruii &ntr.un cadru instituional e%istent sau
iniiat de profesor# care impune un anumit mod de reali"are a corelaiei pedagogice
profesor elev: 3nvmnt frontal (cu clasa de 2?.O? de elevi*+ 3nvmnt pe grupe
(cu microgrupe de 3.0 elevi# cu grupe de 0.16 elevi &n clas !i &n afara clasei*+
3nvmnt individual (cu 1.2 elevi# &n clas !i &n afara clasei*.
!ormele de reali1are a procesului de &nvm)nt pot fi clasificate dup dou criterii:
ponderea sarcinilor didactice (de &nvare !colar* !i educative: activiti predominat
didactice (e%emplul clasic lecia*+ activiti predominat educative (e%emplul clasic
ora de dirigenie*+
spaiul reali"rii activitilor: activiti !colare (lecii# activiti de ca$inet# activiti de
la$orator# activiti de atelier* activiti e%tra!colare (cercuri e%tra!colare# activiti
cultural.artistice# vi"ionri de spectacole# vi"ite &n mu"ee# e%cursii didactice etc.
/( =ivelul aciunilor principale desfurate 3n cadrul procesului de 3nvmnt vi"ea"
activitatea de instruire proiectat de profesor !i cea de &nvare# reali"at de elev# ca efect
direct !i indirect al instruirii. Relaia comple% e%istent &ntre profesor !i elev# reali"a$il pe
diferite planuri la nivelul procesului de &nvm)nt# implic pre"ena urmtoarelor aciuni
principale: predarea# 3nvarea# evaluarea.
Predarea este aciunea de comunicare pedagogic (didactic* propus de profesor &n
diferite variante !i forme de organi"are. 'n sens larg# predarea este interpretat ca aciune
de instruire a profesorului# adresat elevului# pentru stimularea aciunilor specifice oricrei
activiti de &nvare (receptarea cuno!tinelor# prelucrarea# asimilarea# interiori"area !i
aplicarea lor# &n diferite situaii# &n calitate de: informaii logice# deprinderi# strategii de
re"olvare a pro$lemelor !i a situaiilor.pro$lem etc.
nvarea este aciunea elevului# reali"at iniial &n mod diriAat# ca efect direct al instruirii
proiectat de profesor la diferite niveluri de competen pedagogic. 'nvarea !colar
presupune do$)ndirea unor cuno!tine# deprinderi !i strategii conform o$iectivelor incluse
&n cadrul programelor !colare# 9traduse: de profesor la nivelul fiecrei activiti didactice
(lecie etc.*.
Ca activitate psi<ic fundamental# proprie omului# &nvarea are o finalitate adaptativ
reali"a$il &n mediul !colar prin aciunile diriAate de profesor pentru asimilarea# interiori"area
!i valorificarea materiei !colare# proiectat pe discipline !colare# module de studiu# capitole#
su$capitole# grupuri de lecii# teme !i su$iecte de lecie etc.
7valuarea este aciunea iniiat de profesor special pentru verificarea gradului de
&ndeplinire a sarcinilor de predare.&nvare# proiectate !i reali"ate conform o$iectivelor
programelor !colare 9traduse: de profesor la nivelul fiecrei activiti didactice (lecie etc.*.
ceast aciune# reali"a$il su$ diferite forme# la diferite intervale de timp (evaluare iniial#
evaluare continu# evaluare final*# prin te<nici specifice (orale# scrise# lucrri practice#
teste de cuno!tine# e%amene etc.* vi"ea" reglarea.autoreglarea permanent a activitilor
didactice. 'n perspectiva perfecionrii acestora# &n sensul proiectrii curriculare# elevul
&nsu!i tre$uie s &ndeplineasc anumite sarcini de autoevaluare premisa autoinstruirii !i a
autoeducaiei.
;olul acordat celor trei aciuni predarea# &nvarea# evaluarea !i raporturilor dintre
ele 3n cadrul procesului de 3nvmnt# difer de.a lungul istoriei pedagogiei# &n funcie de
concepia didactic de"voltat !i afirmat la scar social. Pot fi semnalate trei momente
semnificative# identifica$ile din punct de vedere istoric# corespun"tor unor stadii de
35
evoluie a teoriei generale a instruirii2 stadii repre"entative pentru ceea ce &nseamn:
didactica tradiional2 didactica modern2 didactica postmodern
Didactica tradiional pe care o putem plasa convenional &ntre secolele NFII.NIN .
concepe procesul de &nvm)nt# mai ales# ca activitate de predareH Rolul prioritar revine
cadrului didactic# care este centrat aproape e%clusiv asupra transmiterii cuno!tinelor &n
vederea memorrii !i a reproducerii acestora de ctre elevi !i studeni.
Didactica modern pe care o putem plasa convenional &ntre sf)r!itul secolului NIN !i
prima Aumtate a secolului NN . concepe procesul de &nvm)nt# &n mod special# ca
activitate de predare03nvare. Rolul prioritar revine cadrului didactic care este centrat
asupra corelaiei dintre aciunea iniial de predare !i aciunea# simultan sau ulterioar# de
3nvare# declan!at# organi"at# orientat# &n direcia transformrii personalitii
(pre*!colarului4studentului.
Didactica postmodern pe care o putem plasa convenional &n cea de.a doua
Aumtate a secolului NN concepe procesul de &nvm)nt# &n mod special# ca activitate de
predare03nvare0evaluare# proiectat &n sens curricular prin centrarea pe o/iective !i
reali"area corespondenei pedagogice dintre o/iective0coninuturi0metodologie0evaluare.
cest stadiu reflect !i valorific evoluiile &nregistrate &n domeniul teoriei generale a
curiculumului.
c( =ivelul structurii de /a1 a procesului de &nvm)nt vi"ea" o/iectivele & coninutul
& metodologia & evaluarea# &n calitatea acestora de componente fundamentale# implicate &n
proiectarea# reali"area !i de"voltarea oricrei activiti de instruire 4 educaie. vem &n
vedere activitile proiectate. Reali"ate !i de"voltate la toate nivelurile sistemului# de la cele
mai ample (ve"i proiectarea unei reforme a sistemului de &nvm)nt# proiectarea planului
de &nvm)nt# a programelor !i a manualelor !colare* p)n la cele curente care vi"ea"
planificarea periodic a materiei (pe an# semestre# sptm)ni* !i ela$orarea proiectelor
pentru fiecare lecie (or de dirigenie# activitate e%tra!colar etc.*.
'n perspectiva proiectrii curriculare# tre$uie su$liniat importana prioritar a
o/iectivelor propuse (generale2 specifice2 concrete*# &n calitatea lor de finaliti
macrostructurale proprii procesului de &nvm)nt# raporta$ile la cele microstructurale
(idealul educaiei !i scopurile educaiei# studiate &n partea I a cursului.
Coninutul instruirii (repre"entat prin diferite cunotine !i capaciti*# metodologia
instruirii (repre"entat prin diferite metode !i miAloace* !i evaluarea instruirii (repre"entat
prin diferite aciuni de msurare !i apreciere a re"ultatelor &n sta$ilirii de deci"ii optime*
constituie celelalte componente care formea" structura de $a" a procesului de
&nvm)nt. Toate aceste componente sunt su$ordonate pedagogic o$iectivelor procesului
de &nvm)nt care sinteti"ea" ansam$lul cerinelor psihologice interne elevului !i al celor
sociale# e4terne referitoare la activitatea de formare.de"voltare a personalitii elevilor.
Reu!ita instruirii 4 &nvrii# &n perspectiva proiectrii curriculare# depinde de capacitatea
o$iectivelor de angaAare a resurselor pedagogice ale coninutului metodologiei evalurii
!i de asigurare a unei concordane pedagogice depline &ntre aciunile !i operaiilor proprii
acestora. pe termen scurt# mediu !i lung.
*r"turile generale ale !roce"ului de #nvm$nt
*r"turile generale ale !roce"ului de #nvm$nt sunt evidente la nivelul structurii
aciunii educaionale (ve"i partea I# modulul 12 structura aciunii educaionale* opera$il !i
&n ca"ul activitilor didactice 4 educative# $a"ate pe corelaia e%istent &ntre su/iectul
educaiei 4 cadrul didactic !i o/iectul educaiei 4elevul# studentul etc.
36
nali"a activitilor didactice 4educative# proiectate# reali"ate !i de"voltate la nivelul
procesului de &nvm)nt# permite sesi"area a trei trsturi generale ale procesului de
&nvm)nt:
a( interaciunea su/iect0o/iect# proiectat !i reali"at la nivelul relaiei de comunicare
pedagogic dintre ;emitor; (cadrul didactic* !i ;receptor; (pre!colarul# elevul# studentul*
&n aceast accepie se vor$e!te despre 9caracterul $ilateral: al procesului de
&nvm)nt:(opus caracterului unilateral* ve"i Cicola# Ioan# 155/+
/( unitatea informativ0formativ (informare formare0de1voltare*# proiectat !i reali"at
la nivelul coninutului mesaAului educaional# construit de cadrul didactic special pentru
declan!area rspunsului comportamental al pre!colarului# elevului# studentului (informarea#
selecionat pe criterii pedagogice optime# asigur)nd# &n mod implicit !i e%plicit# formarea
elevului &n sens ascendent po"itiv*+
c( reglarea0autoreglarea activitii proiectat !i reali"at de cadrul didactic &n funcie de
rspunsul pre!colarului# elevului# studentului# la nivelul unor circuite de cone4iune invers
po1itiv (reali"a$ile pe tot parcursul activitii*# desc<ise &n direcia (auto*perfecionrii.
Mod!! 3..2
PRINCIPIILE PROCESULUI DE N'M9NT
Princi!iile !roce"ului de #nvm$nt repre"int normele pedagogice cu valoare
strategic !i operaional care tre$uie respectate permanent &n proiectarea !i reali"area
oricrei forme de activitate didactic4educativ.
ceste principii acionea" la dou niveluri de referin: nivelul de ma%im generalitate
al principiilor pedagogice care vi"ea" proiectarea activitilor didactice 4 educative+ nivelul
operativ al principiilor didactice care vi"ea" reali"area efectiv a activitilor specifice
procesului de &nvm)nt (lecie# or de dirigenie etc.*.
Principiile pedagogice ale procesului de 3nvmnt repre"int imperativele categorice
cu valoare de a4iom &n proiectarea activitilor didactice 4 educative. Eficiena acestora#
determinant &n momentul conceperii oricrei activiti didactice 4 educative# reali"a$il la
nivelul procesului de &nvm)nt# depinde de respectarea urmtoarei ;triade a%iomatice::
a( principiul cunoaterii pedagogice care vi"ea" reali"area mesaAului educaional prin
transformarea cuno!tinelor !tiinifice# aflate la $a"a programelor !colare4universitare# &n
valori semnificative pentru formarea0de1voltarea personalitii elevului# studentului etc.+
/( principiul comunicrii pedagogice care vi"ea" reali"area repertoriului comun
necesar &n plan cognitiv# afectiv# motivaional# la nivelul corelaiei funcional0structurale
dintre su/iectul !i o/iectul educaiei+
c( principiul creativitii pedagogice care vi"ea" reali"area (auto*reglrii permanente a
activitii la nivelul unor circuite de cone%iune invers po"itive angaAate de su/iectul
educaiei &n direcia (auto*perfecionrii (ve"i structura de funcionare a aciunii
educaionale.didactice*.
Principiile didactice ale procesului de 3nvmnt repre"int un ansam$lu de cerine
operaionale e%primate prin propo1iii de sinte1 care concentrea" normele de reali"are
eficient a activitii didactice4educative:
a* principiul orientrii formative po1itive a activitii (ve"i angaAarea informrii &n direcia
formrii0de1voltrii elevului* +
$* principiul sistemati1rii activitii (ve"i corelarea disciplinar.interdisciplinar#
temporal.spaial# a cuno!tinelor !i capacitilor predate03nvate0evaluate*+
37
c* principiul accesi/ilitii activitii (ve"i valorificarea potenialului real de &nvare al
elevului# valorificare dependent !i de forma de pre"entare a materialului proiectat de
profesor &n conte%tul instruirii elevilor*+
d* principiul participrii optime a elevilor la activitate (ve"i valorificarea la ma%imum a
momentului de ;su$iectivi"are al o$iectului; 4 respectv a momentului &n care elevul de
con!tienti"ea" deplin semnificaia !i cerinele mesaAului didactic 4 educaional+
e* principiul interdependenei necesare 3n activitate 3ntre cunoaterea intuitiv. empiric
i cunoaterea logic . raional (ve"i valorificarea corelaiei dintre concret !i a$stract#
dintre intuiie !i raiune* +
f* principiul interaciunii necesare 3n activitate 3ntre teorie i practic (ve"i valorificarea
corelaiei dintre !tiin !i te<nologie 4 &n calitatea acesteia de !tiin aplicat*+
g* principiul eseniali1rii re1ultatelor activitii (ve"i valorificarea conceptelor
fundamentale de"voltate &n Aurul trunc<iului comun de cultur general 4 core curriculum*+
<* principiul autoreglrii permanente a activitii (ve"i valorificarea# 3n sens po1itiv a
circuitelor de cone4iune invers e4tern angaAate de profesor la nivelul aciunii educaionale
4 didactice*.
Toate principiile pedagogice !i didactice# pre"entate !i anali"ate sintetic anterior# atrag
atenia tuturor profesorilor# de toate specialitile de la toate nivelurile sistemului de
&nvm)nt# asupra unor repere normative o$ligatorii pentru reu!ita oricrei forme de
activitate didactic 4 educativ# proiectat# reali"at !i de"voltat &n conte%tul propriu
procesului de &nvm)nt. Repre"ent)nd dimensiunea normativitii pedagogice a
procesului de &nvm)nt# principiile acestuia au un caracter.
o/iectiv (ve"i logica a4iomatic a principiilor pedagogice# a aciunii educaionale# a
coninutului !tiinific aflat la $a"a programelor !colare*+
sistemic (ve"i implicarea lor simultan sau succesiv &n reali"area activitii*+
glo/al (ve"i faptul c ;fiecare principiu prive!te mai mult sau mai puin# su$ un aspect
sau altul# toate componentele procesului de &nvm)nt;# o/iectivele0coninutul0
metodele0evaluarea* . ve"i Ra$ansMi# I.I.# 15>5# pag.3? &n aceast accepie# tre$uie
s avem &n vedere de e4emplu2 principiul accesi/ilitii o/iectivelor0coninutului0
emtodologiei0evalurii# nu doar principiul accesi$ilitii coninutului instruirii.
Mod!! 3..(
ANALI:A STRUCTURII DE BA: A
PROCESULUI DE N'M9NT
A3$!-%$ 0.o+";!- d" 23<&4&m=3/ presupune e%plicarea !i &nelegerea elementelor
componente ale acestuia angaAate la nivelul tuturor dimensiunilor sale (ve"i dimensiunea
funcional & structural & operaional a procesului de &nvm)nt pre"entat &n modulul
anterior*. 'n aceast perspectiv# avem &n vedere: o/iectivele procesului de 3nvmnt &
coninutul procesului de 3nvmnt & metodologia procesului de 3nvmnt & evaluarea
procesului de 3nvmntH
Sumodulul 1./
23IEC*IVE4E P)2CESU4UI DE 5NV66%7N*
2iectivele !roce"ului de #nvm$nt repre"int finalitile microstructurale care
asigur orientarea activitii de instruire &n plan general# intermediar !i concret# &n
38
concordan cu liniile de politic a educaiei sta$ilite la nivel de sistem (ve"i finalitile
macrostructurale: idealul pedagogic . scopurile pedagogice*.
n sens larg# o$iectivele pedagogice angaAea" intenionalitatea activitii de formare0
de1voltare a personalitii proiectat la nivel de sistem (finaliti macrostructurale* !i la nivel
de proces (finaliti microstructurale . o/iective generale# o$iective specifice*.
n sens restrns# o$iectivele pedagogice angaAea" aciunile concrete reali"ate de
elev4student su$ &ndrumarea profesorului &n cadrul unor secvene de instruire aprecia$ile
pe $a"a unor criterii riguroase de evaluare# raporta$ile &ns la diferite stadii de performan
(atitudini cognitive.strategii.cuno!tine* !i de competen (cognitiv.afectiv.psi<omotorie*
relevante &n plan informativ0formativ.
!unciile o/iectivelor pedagogice vi"ea" calitatea aciunii de proiectare !i de reali"are
a activitii de instruire4educaie.
!uncia de proiectare a4iologic a o$iectivelor pedagogice vi"ea" raionali."area
demersului pedagogic prin comunicarea . 3nainte de declan!area aciunii . a scopurilor
(didactice# educative* care direcionea" activitatea de educaie4instruire la nivelul unor
valori generale# relativ sta$ile pe parcursul unor secvene instituionali"ate &n sens
curricular.
!uncia de $auto(reglare a o/iectivelor pedagogice vi"ea" corelarea re"ultatelor
aciunii didactice4educative cu criteriile de evaluare proiectate la &nceputul activitii &n
vederea perfecionrii acesteia &n termeni de corecie# ameliorare# aAustare structural#
restructurare.
#tructura o/iectivelor pedagogice corespunde funciilor pre"entate. Ea apare simultan
ca+ structur ierarhic (o$iective generale . specifice . concrete*# structur de relaie
(desc<is pentru raportarea cadrului didactic la: finalitile macrostructurale 4 idealul
educaiei# scopurile educaiei . o$iectivele instruirii: generale specifice 4 ale disciplinei#
capitolului# su$capitolului+ structura de aciune (desc<is &n direcia operaionali"rii 4
aciunea de deducere a o$iectivelor concrete din finalitile macro !i microstructurale cu un
grad mai mare de generalitate+ ve"i# &n special# deducerea o$iectivelor concrete din cele
generale !i specifice# incluse# de regul# &n cadrul programelor !colare*.
*a+onomia oiectivelor in"truirii repre"int o clasificare reali"at pe criterii riguroase
!i specifice domeniului !tiinelor educaiei (ta4onomia sau ta4inomia !tiina clasificrilor+ &n
lim$a greac# ta4is . ordine+ nomos . lege*.
=odelul pe care &l propunem angaAea" dou criterii de clasificare: gradul de
generalitate al o$iectivelor pedagogice+ re1ultatele ateptate la diferite intervale de timp.
Dup gradul de generalitate# e%primat la nivelul procesului de &nvm)nt# sunt evidente
trei categorii de o$iective ale instruirii 4 &nvrii:
a( o/iective generale care vi"ea" criteriile de ela$orarea a planului de &nvm)nt+
/( o/iective specifice . intermediare care vi"ea" criteriile de ela$orare a programelor
de educaie 4 instruire vala$ile pe: dimensiuni 4 laturi ale educaiei+ forme de educaie 4
instruire+ niveluri# trepte# ani de &nvm)nt+ discipline de &nvm)nt+module intra# inter#
transdisciplinare+
c( o/iective concrete . operaionale propuse de cadrul didactic la nivelul activitii de
educaie4instruire (or de dirigenie# lecie etc.* conform o$iectivelor specifice !i condiiilor
!colii !i ale clasei de elevi.
Dup re1ultatele ateptate# posi$ile sau pro$a$ile la diferite intervale de timp sunt
evidente dou categorii de o$iective:
a( o/iective de performan# reali"a$ile pe termen scurt# la sf)r!itul unei activiti sau
set de activiti:
39
. o$iective de stpnire a materiei (informaii precise# date# reguli# fapte# locuri etc.*+
o$iective de transfer operaional (disciplinare# intradisciplinar# transdisciplinar*+ o$iective de
e%primare (&n re"olvarea unor pro$leme sau situaii0pro/leme# creaii# compuneri#
compo"iii# lucrri practice (ve"i Gands<eere# E+ Gands<eere# F# 15>5*+
. o$iective e%primate &n termeni de coninut: deprinderi intelectuale (a identifica# a
clasifica# a seleciona*+ strategii cognitive (a sesi"a# a re"olva# a crea . pro$leme# situaii.
pro$lem*+ informaii logice (a defini# a enuna# a raporta# a relaiona# a corela*+ deprinderi
psihomotorii (a e%ecuta o aciune 4 mi!care*+ atitudini cognitive (a alege o anumit cale de
cunoa!tere 4 $a"at pe memorie# g)ndire convergent.divergent# raionament inductiv.
deductiv.analogic# inteligen general . special# creativitate general . special* ve"i
EagnT# Ro$ert# =.+ Rriggss# Geslie# L.# 15>># pag.5/.1?2+
/( o/iective de competen# reali"a$ile pe termen mediu !i lung# pe parcursul sau 4 !i la
sf)r!itul unor programe de educaie 4 instruire (ve"i corelaia o/iective generale . specifice .
concrete*:
. o/iective cognitive: cunoa!tere# &nelegere# aplicare# anali".sinte"# evaluare critic+
. o/iective afective: receptare# reacie# valori"are# organi"are# caracteri"are+
. o/iective psihomotorii: percepere# dispo"iii# reacie diriAat# reacie automati."at#
reacie comple% (ve"i Rloom# R.S.# 15>1+ Gands<eere# E+ Gands<eere# F.# 15>1*.
2!eraionali-area oiectivelor in"truirii repre"int o activitate comple% de
proiectare social !i pedagogic $a"at pe urmtoarele aciuni:
a* aciunea de deducere a o$iectivelor din o$iective cu grad mai mare de generalitate+
$* aciunea de adaptare a o$iectivelor deduse la condiiile concrete de reali"are ale
procesului de &nvm)nt+
c* aciunea de pre"entare a o$iectivelor &n termeni de: comportament o/serva/il al
elevului# evalua$il conform unor criterii e%plicite+ resurse necesare (coninuturi . metode .
condiii e%terne !i interne*+ modaliti de evaluare (aplica$ile pe parcursul activitii . la
sf)r!itul activitii# conform criteriilor de evaluare sta$ilite anterior* . ve"i =ager# R.7.# 15>2+
Cerg<it# Ioan# coordonator# 1503# pag.>6.
Sumodulul 1.8
C2NINU*U4 P)2CESU4UI DE 5NV66%7N*
Coninutul !roce"ului de #nvm$nt repre"int ansam$lul cuno!tinelor !i al
capacitilor proiectate la nivelul planului de &nvm)nt# a programelor !colare 4
universitare# a manualelor !colare 4 cursurilor universitare# a altor materiale care stimulea"
activitatea de &nvare.
n sens larg# coninutul &nvm)ntului repre"int ;ansam$lul cuno!tinelor# priceperilor
!i deprinderilor; incluse &n programele !i manualele !colare fr raporta.rea acestora la
o$iective !i valori pedagogice asumate &n mod e%plicit.
n sens restrns# coninutul &nvm)ntului repre"int ansam$lul atitudinilor !i al
strategiilor cognitive care asigur stp)nirea !i valorificarea cuno!tinelor conform
o$iectivelor generale !i specifice sta$ilite pe criterii valorice e%plicite# pedagogice !i sociale#
la nivelul planului de &nvm)nt !i la nivelul programelor !colare 4 universitare.
Factorii care determin coninutul !roce"ului de #nvm$nt reflect evoluiile
&nregistrate &n plan social la nivelul concepiei despre educaie# cultur# &nvare# asumat
&n sens politic# sociopedagogic# psi<ologic.
Concepia despre educaie asumat la nivel politic . de politic a educaiei este
o$iectivat &n documente care constituie $a"a ;curriculumului formal; sau a ;curriculumului
40
oficial;: "egea 3nvmntului# #tatutul cadrelor didactice# Programul de de1voltare a
educaiei pe termen mediu !i lung etc. ceste documente sta$ilesc finalitile
macrostructurale ale sistemului de educaie !i &nvm)nt: idealul pedagogic# care
define!te tipul de personalitate necesar societii pe termen lung+ scopurile pedagogice#
care definesc direciile principale de de"voltare ale sistemului# de.limit)nd structura de
organi"are necesar !i criteriile adecvate pentru ela$orarea planului de &nvm)nt !i a
programelor !colare4universitare.
Concepia despre cultur de1voltat la nivel sociopedagogic concentrea" criteriul
a%iologic de selecionare a coninuturilor situat la nivelul corelaiei e%istente &ntre core
curriculum 4 trunchiul comun de pregtire general !i formarea0de1voltarea de $a" a
personalitii. ceast corelaie funcional0structural presupune valorificarea cuno!tinelor
fundamentale ale fiecrui domeniu (cultura general a disciplinei*# sta$ile din punct de
vedere epistemologic !i etic (cultur general instrumental 4 &nvm)ntul primar+ cultura
general de $a" 4 &nvm)ntul secundar*# desc<is spre cultura de profil !i de specialitate
pe ori"ontala !i verticala sistemului (ve"i &nvm)ntul secundar liceal !i profesional !i
&nvm)ntul superior universitar scurt# lung# postuniversitar*.
Concepia despre 3nvare# ela$orat la nivel psi<ologic# valorific teoriile care
evidenia"# &n mod special# rolul activitii elevului# reali"a$il prin: ;pa!i mici; (SMinner*#
operaii (Piaget*# aciuni materiale0e4terne0interne (Ealperin*# condiii de instruire (EagnT*#
modele de raportare la mediu prin aciune2 imagine2 sim/ol (Rruner*# factori e4terni !i
interni# care susin aptitudinea de &nvare a elevului (Rloom# Carrol 4 ve"i nvarea
deplin# 1503*
Documentele oficiale care a"igur !roiectarea coninutului !roce"ului de
#nvm$nt sunt cele care susin: planul de &nvm)nt# programele !colare 4 universitare#
manuale !colare 4 cursurile universitare# alte materiale de &nvare destinate &n special
elevului4studentului dar !i profesorului (numite !i materiale curriculare ane%e !i cone%e*.
nali"a noastr are &n vedere documentele oficiale fundamentale. De remarcat importana
ierar<i"rii lor pe criteriul gradului de generalitate care impune o$ligativitatea raportrii
permanente a manualelor !colare la structura de funcionare a programelor !colare !i a
programelor !colare la structura de funcionare a planului de &nvm)nt# determinant# la
r)ndul su# &n sens pedagogic !i social# de structurii de organi"are a sistemului de
&nvm)nt (ve"i# de e%emplu# diferena e%istent &ntre planul de &nvm)nt organi"at &n
conte%tul &nvm)ntului general !i o$ligatoriu de 5 ani !i planul de &nvm)nt organi"at &n
conte%tul &nvm)ntului general !i o$ligatoriu de 0 ani*.
Planul de #nvm$nt repre"int un document oficial de politic a educaiei care
sta$ile!te: o$iectele de &nvm)nt# proiectate disciplinar# intradisciplinar# interdisciplinar#
transdisciplinar+ succesiunea o$iectelor de &nvm)nt# proiectat liniar# concentric#
modular+ reparti"area resurselor de timp disponi$ile &n cadrul calendarului colar.universitar
(anual.semestrial4trimestrial* !i al orarului !colar4universitar ("ilnic# sptm)nal# lunar*
calendar dependent de structura anului !colar 4 universitar.
Criteriile de proiectare !i de"voltare a planului de &nvm)nt evidenia" trei tipuri de
a$ordare confirmate la nivel de ,CESC- (ve"i Fideanu# Eeorge# 1500# pag.>O.01+
Cristea# Sorin 155># pag.5O*:
a* a$ordarea sistemic (plan unitar# cu desc<idere spre interdisciplinaritate !i spre
educaia permanent*+
$* a$ordarea curricular (plan centrat asupra o/iectivelor generale . raporta$ile la ideal
!i la scopurile pedagogice . !i a o/iectivelor specifice# definite pe niveluri# trepte# ani de
&nvm)nt dar !i pe dimensiuni !i forme ale educaiei*+
41
b) a$ordarea psi<ologic (plan centrat asupra formrii0de1voltrii la ma%imum a
fondului atitudinal aptitudinal al personalitii elevului*.
Programele ,colare&univer"itare repre"int documentele de politic !colar 4
universitar proiectate conform o$iectivelor generale sta$ilite la nivelul planului de
&nvm)nt. ceste documente oficiale angaAea" reali"area unor o$iective specifice care
vi"ea" valorile eseniale (cunotine i capaciti+ atitudini2 strategii informaii* selecionate
pentru formarea0de1voltarea personalitii !i tehnologiile pedagogice . didactice adecvate
pentru stimularea succesului !colar4universitar.
Perspectiva curricular impune urmtoarele cerine de proiectare a programelor
!colare4universitare:
raportarea la o$iectivele specifice+
sta$ilirea structurii tematice+
asigurarea criteriilor de: relevan (valoarea pedagogic !i social a coninutului*#
secvenialitate (liniar# concentric# modular*# consisten (intern 4 corelaiile &ntre
cuno!tinele !i capacitile disciplinei respective+ e%tern 4 corelaii dintre cuno!tinele !i
capacitile disciplinei respective cu cuno!tinele !i capacitile celorlalte discipline
!colare4universitare*# deschidere (pentru ela$orarea manualelor !i a altor materiale de
&nvare alternative* a coninutului instruirii+
ela$orarea &ndrumrilor metodologice (recomandri pentru valorificarea metodelor
pedagogice !i a te<nologiilor de evaluare*+
definitivarea calendarului activitilor educative4didactice pe $a"a unui model care
vi"ea" preci"area: o$iectivelor pedagogice generale . specifice . operaionale+
resurselor pedagogice (coninuturi metodologie condiii de reali"are* te<nici de
evaluare responsa$iliti !i termene concrete de &ndeplinire a o$iectivelor pedagogice
operaionale.
%anualele ,colare & cur"urile univer"itare (!i celelalte materiale de &nvare: g<iduri#
culegeri de pro$leme# te%te# crestomaii etc.* repre"int documentele de politic
!colar4universitar care asigur concreti"area programelor !colare4universitare prin
aciunea de operaionali"are a o$iectivelor generale !i specifice# reali"a$il# &n.deose$i# din
perspectiva elevului4studentului.
=anualul !colar 4 cursul universitar &ndepline!te funcii de informare0formare !i de
antrenare &n activitatea de instruire0autoinstruire a elevilor4studenilor su$ &ndrumarea
profesorului.
Structura manualului !colar permite concreti"area programei !colare4universitare prin
reali"area urmtoarelor operaii pedagogice: a* identificarea unitilor de coninut+ $*
specificarea e%perienelor de &nvare necesare pentru reali"area o$iectivelor specifice
programei+ c* programarea unitilor de instruire &n secvene evalua$ile &n termeni de
performane.competene+ d* angaAarea aciunilor posi$ile de predare03nvare0evaluare+ e*
&ndrumarea proiectelor de ;&nvare &n clas; !i de ;&nvare acas;.
Faloarea manualelor reflect calitatea programelor !colare !i a planului de &nvm)nt.
'n aceast perspectiv# creativitatea autorilor de manuale nu poate suplini limitele
programelor !colare# dependente de structura planului de &nvm)nt care reflect
finalitile sistemului educaional# organi"area sa intern# pe niveluri !i trepte de instruire.
$ordarea curricular a manualelor !i a altor materiale de &nvare presupune
respectarea unui imperativ de ordin metodologic . asigurarea corespondenei pedagogice
depline 3ntre plan 0 programe 0 manuale. Ela$orarea unui nou tip de manual solicit astfel
un nou tip de program !colar# condiionat# &n situaii reformatoare# de sc<im$rile
determinate macrostructural la nivelul planului de &nvm)nt.
42
Sumodulul 1.1
%E*2D2429IA P)2CESU4UI DE 5NV66%7N*
%etodologia !roce"ului de #nvm$nt repre"int 9ansam$lul de principii normative#
reguli !i procedee aplica$ile diverselor discipline !i forme de instruire: (De Gands<eere#
Fiviane# 1552# pag. 12?*.
n sens larg# metodologia procesului de &nvm)nt vi"ea" astfel pro$lematic
didacticii generale# a$orda$il la nivelul unui 9model sistematic de proiectare !i evaluare a
&ntregului proces de &nvm)nt:# &n termeni de tehnologie a instruirii (ve"i Ionescu# =iron+
C<i!# Fasile# &n Ionescu# =iron+ Radu# Ion# coordonatori# 1556# pag. 135*.
n sens restrns# metodologia procesului de &nvm)nt vi"ea" ansam$lul metodelor#
procedeelor !i miAloacelor aplica$ile &n activitatea didactic4educativ conform o$iectivelor
pedagogice specifice !i concrete ale acesteia.
%etodele !roce"ului de #nvm$nt repre"int aciuni su$ordonate activitii
didactice4educative care angaAea" anumite ci de &nvare eficient propuse de profesor#
valorificate 4 valorifica$ile de elev.
=etodele aplica$ile &n cadrul procesului de &nvm)nt# numite adesea !i metode
didactice.de 3nvmnt# reflect evoluia g)ndirii pedagogice !i modul de aplicare a
acesteia la nivel de te<nologie a instruirii ve"i# de e%emplu# metoda convor$irii euristice
(9maieutica socratic:*# metoda naraiunii# metoda prelegerii+ metoda o$servaiei# metoda
e%perimentului+ metoda e%erciiului# metoda modelrii+ metoda pro$lemati"rii+ metoda
lecturii (diriAate# independente*# metoda instruirii asistat pe calculator.
!unciile pedagogice angaAate &n cadrul aciunii specifice metodelor didactice vi"ea"
reali"area integral a o$iectivelor proiectate la nivelul procesului de &nv.m)nt:
funcia normativ vi"ea" dimensiunea a%iologic a activitii didactice4educative+
funcia cognitiv vi"ea" performanele0competenele# prioritar cognitive# ale activitii
didactice4educative+
funcia formativ vi"ea" pilonii competenei de &nvare: g)ndirea# inteligena#
creativitatea# motivaia intern 4 intrinsec# atitudinea caracterial superioar+
funcia operaional vi"ea" reali"area o$iectivelor concrete ale activitii
didactice4educative# respectiv 9o$inerea transformrilor dorite: (ve"i Cerg<it# Ioan#
150?# 155>*.
Prin reali"area acestor funcii# metodele didactice devin elementele cele mai dinamice
ale activitii didactice4educative care permit profesorului adaptri creative multiple
strategice# tactice# operaionale la o$iectivele# coninutul !i evaluarea procesului de
&nvm)nt.
Procedeele didactice repre"int operaiile su$ordonate metodelor didactice care ofer
soluii operative adecvate cilor de instruire propuse de profesor# adaptate 4 adapta$ile de
elev &n diferite situaii concrete.
'ntre metodele !i procedeele didactice e%ist o grani fle%i$il# dependent de evoluia
raporturilor dintre profesor !i elev. stfel o metod poate deveni procedeu la fel cum un
procedeu poate fi convertit &n metod atunci c)nd desf!urarea activitii
didactice.educative o impune. semenea resurse de adapta$ilitate la nivel de aciune sau 4
!i de operaie caracteri"ea" urmtoarele metode didactice.de 3nvmnt: conversaia#
activitatea cu manualul 4 te%tul scris# lectura+ o$servarea# demonstraia# descoperirea+
e%erciiul# lucrrile practice# e%erciiul# Aocul didactic+ pro$lemati"area+ instruirea asistat pe
calculator@
43
%i:loacele didactice&de #nvm$nt repre"int instrumentele materiale# na.turale#
te<nice etc. su$ordonate metodelor !i procedeelor didactice angaAate &n reali."area
sarcinilor specifice# proiectate la nivelul activitii didactice4educative.
Datorit caracterului lor instrumental# miAloacele didactice sunt definite drept 9miAloace
au%iliare:. Ra" lor de susinere sen"orial ofer un criteriu de clasificare devenit clasic
(ve"i (ve"i Dottrens# Ro$ert# coord.# 15>?# pag./6.>O*: a( miAloace didactice vi"uale
(imagini# ilustrate# proiecii fi%e*+ /( miAloace didactice sonore (discuri# radio# magnetofon
(casetofon*+ c( miAloace didactice audiovi"uale (filme sonore# televi"iune completate &n
ultimele decenii de te<nicile video !i de folosirea computerului &n procesul de &nvm)nt
ve"i televi"iunea prin satelit# CD.R-=.urile# instruirea prin internet etc.*.
Clasificrile propuse de didactica modern sugerea" mutaiile te<nice &nregistrate &n
acest domeniu dar !i raporturile comple%e de integrare metodologic e%istente &ntre
metode0procedee0miFloace (ve"i Cerg<it# Ioan# &n Curs de pedagogie# coordonatori# Cerg<it#
Ioan+ Flsceanu# Ga"r# 1500# pag.2?2.2?5*:
c) ?iFloace didactice informativ0demonstrative:
instrumente informative naturale: insectar# colecii de plante# metale+
instrumente te<nice: o$iecte te<nice# instalaii te<nice etc.+
instrumente ela$orate ca su$stitute ale realitii de tip tridimensional (mulaAe# mac<ete#
corpuri geometrice# modele gen glo$ul terestru etc.*# de tip /idimensional (fotografii#
plan!e# filme# diafilme etc.*# de tip sim/olic (formule# cuvinte# note mu"icale etc.*.
/( ?iFloace didactice de e4ersare0formare a deprinderilor:
instrumente gen Aocuri te<nice+
instrumente de: la$orator# ca$inet# atelier# lot !colar+ pentru activitile de educaie fi"ic
!i de educaie estetic etc.
?iFloace didactice de raionali1are a timpului didactic:
instrumente gen: <art contur# !a$loane didactice# !tampile didactice# grile didactice+
c( instrumente gen: ta$l electronic# dispo"itive automate de instruire etc.
d( ?iFloace didactice de evaluare a re1ultatelor:
teste docimologice# grile de msurare.apreciere a activitii+
!a$loane pentru evaluare# instalaii de evaluare etc.
Toate aceste instrumente !i altele pre"entate la nivelul altor clasificri $eneficia"
de impulsul 9miAloacelor ultramoderne:# angaAate pedagogic odat cu de"voltarea te<nicilor
speciale de instruire programat# te<nicilor de transmitere !i de prelucrare a informaiilor
prin sistemul video# te<nicilor de informati"are care asigur reali"area &nvrii asistat pe
calculator.
Cla"ificarea metodelor didactice&de #nvm$nt presupune# pe de o parte#
eliminarea unor formule fr relevan pedagogic !i social (9metode tradiionale.metode
moderne:+ 9metode principale.metode secundare:+ 9metode generale.metode particulare:+
9metode individuale.metode de grup.metode frontale:+ metode reduse: la un principiu 4
:metoda intuiiei:# la o alternativ pedagogic 4 :metoda =ontessori: etc.# la un tip de
&nvare (9metoda &nvrii euristice: etc.* ve"i Palmade# EuK# 15>6+ =ialaret# Easton#
1501.
Pe de alt parte# clasificarea metodelor didactice . de 3nvmnt presupune avansarea
unui criteriu specific pedagogic care vi"ea" 9principalul i"vor al &nvrii:# valorificat 4
valorifica$il &n termeni de aciune predominant (ve"i -Mon# FicentK# 15>6+ Cerg<it# Ioan#
150?# 155>+ Cristea# Sorin# 155>*. Din aceast perspectiv pot fi evideniate patru categorii
de metode didactice4de &nvm)nt# integrate 4 integra$ile la nivel de sistem:
c) ?etode 3n care predomin aciunea de comunicare# &ntr.o form de organi"are oral
(e4po1itiv 4 naraiunea# e%plicaia# prelegerea+ interogativ 4 conversaia euristic#
44
de"$aterea# asaltul de idei# pro$lemati"area*# scris (activitatea cu manualul !i alte
materiale de &nvare# lectura diriAat# e%plicativ# independent etc*# intern
(reflecia personal# introspecia*+
/( ?etode 3n care predomin aciunea de cercetare a realitii &n mod direct (o$servaia
sistematic !i independent# e%perimentul# cercetarea documentelor istorice* sau indirect
(demonstraia o$servaional# e%perimental# grafic# documentar# analogic#
programat+ modelarea*+
c( ?etode 3n care predomin aciunea practic2 &ntr0o form de organi"are real
(e%erciiul# algoritmi"area# lucrrile practice# studiul de ca"* sau simulat (Aocul didactic#
dramati"area*+
d( ?etode 3n care predomin aciunea de programare special a instruirii . educaiei
(ve"i valorificarea principiului: pailor mici0comportamentului activ03ntririi po1itive sau
negative a comportamentului0respectrii ritmului individual de 3nvare*: metoda instruirii
programate+ metoda instruirii asistat pe calculator (ve"i posi$ilitatea valorificrii tehnicilor
specifice acestor metode ca miFloace de &nvm)nt integrate 4 integra$ile pedagogic la
nivelul oricrei metode didactice4de &nvm)nt.
Strategiile didactice&de #nvm$nt angaAea" optimi"area activitilor de instruire 4
educaie 9prin alegerea metodelor de pe po"iiile principiilor: !i ale o$iectivelor pedagogice
asumate la nivelul unor criterii normative cu valoare de modele de aciune 9care sugerea"
un traseu general de parcurs: (ve"i Ra$ansMi# I.I.# 15>5# pag.>3+ Potolea# Dan# &n Linga#
Ioan+ Flsceanu# Ga"r# coordonatori# 1505# pag. 1OO*.
Strategia didactic repre"int astfel 9o form specific !i superioar a normativitii
pedagogice: care asigur 9reglarea unui &ntreg proces !i nu doar a unei secvene de
&nvare:. Ea integrea" 9un ansam$lu de procedee !i metode orientate spre pro.ducerea
unui sau a mai multor o$iective determinate:# reali"a$ile 9&n anumite condiii de coeren
intern# compati$ilitate !i complementaritate a efectelor: (Potolea# Dan# op.cit.# pag. 1O3*.
Strategia didactic atrage &n Aurul unei 9metode de $a": impus datorit capacitii
sale de activi"are ma4im a comunicrii# de stimulare ma%im a cunoa!terii euristice# de
angaAare ma4im a creativitii pedagogice !i alte metode care amplific procedura
operaional a deci"iilor luate &n condiii de sc<im$are continu a raporturilor dintre
su/iectul (profesor* !i o/iectul educaiei (elev*# la niveluri de organi"are frontal# pe grupe
!i individual a activitii de instruire4educaie.
O posi/il ta4onomie a strategiilor didactice care preiau# de regul# numele 9metodei
de $a": dep!e!te perspectiva de anali" propus la nivelul metodelor# angaA)nd un nou
demers ipotetic# 9ec<ivalent cu principalele clase de o$iective instructiv.educative: (ve"i
Potolea# Dan# op.cit.*
#trategii didactice care au ca o/iectiv pedagogic prioritar stpnirea materiei2 3n termeni
de cunotine i de capacitiE strategia conversaiei euristice+ strategia prelegerii
pro$lemati"ate+ strategia demonstraiei+strategia cercetrii e%perimentale+ strategia
algoritmi"rii+
#trategii didactice care au ca o/iectiv prioritar transferul funcional al cunotinelor i
capacitilor do/nditeE strategia pro$lemati"rii+ strategia modelrii+
#trategii didactice care au ca o/iectiv prioritar e4primarea personalitii elevuluiE
strategia Aocului didactic+ strategia lucrrilor practice+ strategia asaltului de idei 4
/rainstorming+ strategia de"$aterii pro$lemati"ate.
45
Sumodulul 1.;
EVA4UA)EA P)2CESU4UI DE 5NV66%7N*
Evaluarea !roce"ului de #nvm$nt repre"int o aciune managerial proprie
sistemelor socio.umane# &n calitatea lor de sisteme desc<ise# care solicit raportarea
re"ultatelor o$inute &ntr.o anumit activitate# la un ansam$lu de criterii specifice domeniului
&n vederea lurii unei deci"ii optime (ve"i Dictionnaire encIclopediJue de lK6ducation et de
la formation2 155O# pag.O16*.
Conce!tul !edagogic de evaluare define!te o aciune psi<osocial comple% $a"at
pe operaii de: msurare 4 control cantitativ# apreciere 4 calitativ# deci1ie 4 comunicat &n
termeni de &ndrumare metodologic orientativ cu scop de ameliorare continu a activitii
proiectat la nivel de sistem !i de proces.
7valuarea de sistem urmre!te gradul de reali"are a finalitilor macrostructurale prin:
msurarea !i aprecierea unor aspecte care vi"ea" raporturile dintre &nvm)nt !i viaa
socioeconomic !i cultural+ corelarea calitii &nvm)ntului cu ;contri$uia sa la
de"voltarea social (...* fr a iei 3ns din cadrul pedagogic c<iar dac sunt folosite date#
te<nici# progno"e economice !i sociologice; (Radu# Ion# T.# 1501# pag.>5#01*+ anali"a
managerial (sistemic.optim.strategic* a activitii de conducere a !colii la nivel central
(=inisterul 'nvm)ntului*# teritorial (inspectoratele !colare* !i local (unitatea !colar de
$a"*# din perspectiva eficienei sociale a procesului de &nvm)nt.
7valuarea de proces urmre!te gradul de reali"are a o$iectivelor microstructurale#
aciune comple% determinat de: finalitile macrostructurale (ideal pedagogic.scopuri
pedagogice*+ corelaiile profesor0elev+ re1ultate colare0metodologie folosit+
corespondenele pedagogice dintre elementele activitii didactice: o$iective coninuturi .
metodologie (de predare03nvare0evaluare(+ operaiile de msurare !i apreciere#
(auto*regla$ile la &nceputul# &n timpul sau la sf)r!itul activitii didactice+ instrumentele
oficiale instituionali"ate pentru consemnarea re"ultatelor ca ;punct final &ntr.o succesiune
de evenimente; (ve"i usu$el# David+ Ro$inson# 7loKd# 1501# pag.//>*
Didactica postmodern# curricular# corelea" cele dou perspective de anali" a
evalurii la nivel de sistem !i de proces. Evaluarea procesului de &nvm)nt devine astfel
;o activitate de colectare# organi"are !i interpretare a datelor privind efectele directe ale
relaiei profesor0elev cu scopul de a eficienti"a funcionarea &ntregului sistem educaional;
(ve"i <hid general de evaluare i e4aminare# 155/# pag.O*.
Funciile aciunii de evaluare didactic au o du$l semnificaie# social !i pedagogic
(ve"i Radu# Ion# &n Ionescu# =iron+ Radu# Ion# coordonatori# 1556# pag.2>6.2//*.
8( !unciile sociale ale aciunii de evaluare vi"ea" calitatea &nvm)ntului de
su$sistem angaAat &n reali"area unor o$iective asumate &n plan cultural !i economic# la nivel
de politic a educaiei:
a( funcia de validare social a produselor sistemului de 3nvmnt# la diferite niveluri
de integrare !colar !i profesional+ funcia de orientare social2 colar i profesional# la
diferite niveluri de deci"ie care angaAea" responsa$ilitatea tuturor factorilor educaiei
(profesori# elevi# prini# repre"entani ai comunitii locale etc.*+
c* funcia de selecie social2 colar i profesional# la diferite niveluri de clasificare !i
ierar<i"are a re"ultatelor activitii didactice# de formare iniial !i continu# e%primate &n
termeni de proces !i de produs.
B( !unciile pedagogice ale aciunii de evaluare vi"ea" declan!area unor circuite de
cone%iune invers e%tern (reali"ate de profesor* !i c<iar interne (reali"ate de elev*#
necesare pentru verificarea calitii activitii didactice4educative pe coordonata
46
corespondenelor curriculare dintre o/iectivele pedagogice.coninuturile pedagogice.
metodologia pedagogic (de predare03nvare0evaluare*:
a( funcia de informare pedagogic# $a"at pe verificarea re"ultatelor !colare la anumite
intervale de timp# pe criterii prioritar constatative+
/( funcia de diagno1 pedagogic# $a"at pe verificarea !i interpretarea re"ultatelor la
diferite intervale de timp# pe criterii prioritar calitative+
c( funcia de progno1 pedagogic# $a"at pe deci"ii cu valoare anticipativ# de
stimulare a activitii de &nvare la niveluri de performan !i de competen superioare.
Structura aciunii de evaluare didactic include trei operaii principale: msurarea0
aprecierea0deci1ia.
8( ?surarea repre"int operaia de evaluare care asigur consemnarea ;unor
caracteristici o$serva$ile; e%primate &n termeni cantitativi (scor# cifre# statistici etc.* sau 4 !i
prin descrieri concentrate asupra unor "one restr)nse de manifestare (ve"i De Gands<eere#
Eil$ert# 15>6# pag. 12.1O*.
=surarea tinde spre o anumit o$iectivitate constatativ# susinut# de regul# prin
instrumente speciale de evaluare cantitativ a fenomenului studiat (c<estionare# g<iduri#
pro$e standardi"ate# te<nici statistice etc.*. ceast o$iectivitate nu angaAea" &ns
emiterea unor Audeci de valoare specific pedagogice# desc<ise interpretrii pe termen
scurt# mediu !i lung.
B( 8precierea repre"int operaia de evaluare care implic interpretarea faptelor
consemnate# &n funcie de anumite criterii calitative# specific pedagogice# independente &n
raport cu instrumentele de msur folosite &n cadrul unei anumite metode sau strategii
didactice4de &nvm)nt.
Ca operaie specific# aprecierea valorific# pe de o parte# consensul metodologic
instituionali"at la nivel managerial &n legtur cu criteriile specifice de evaluare a
re"ultatelor msurate anterior:
a* criteriul raportului dintre calitatea resurselor e%istente la ;intrare; . calitatea procesului
4 activitii didactice . calitatea ;produsului; 4 instituie sau elev# la ;ie!ire; (la sf)r!itul leciei#
capitolului# ciclului de instruire etc.*+
$* criteriul raportului dintre o$iectivele specifice instituionali"ate la nivelul pro.gramelor .
o$iectivele concrete asumate !i reali"ate conform resurselor pedagogice e%istente la nivelul
comunitii educative locale# organi"aiei !colare# clasei de elevi# fiecrui elev+
c* criteriul raportului dintre o$iectivele concrete sta$ilite la nivel minim0mediu0ma4im !i
o$iectivele concrete atinse la sf)r!itul activitii &n termeni de performane !i de competene
minime.medii.ma%ime.
d* criteriul raportului dintre nivelul de performan !i de competen atins de cadrul
didactic !i de elevi la ultima aciune de evaluare !i progresele 4 regresele pedagogice
reali"ate &ntre timp+
e* criteriul raportului dintre pregtirea cadrului didactic (formarea iniial !i continu#
e%perien didactic acumulat# gradul didactic o$inut* !i nivelul de e%igen pedagogic
asumat.
Pe de alt parte# valorificarea integral a acestor criterii permite emiterea unei Fudeci
de valoare# opera$il la nivel de diagno1 pedagogic# &n termenii unei formule
standardi"ate care descoper calitile !i sl$iciunile o$iectului evaluat (!coal# clas de
elevi# elev etc.*# ;locali")nd dificultile de &nvare &n vederea remedierii lor; (ve"i De
Gands<eere Eil$ert# 1552# pag.3?2*.
C( Deci1ia repre"int operaia de evaluare care asigur prelungirea aprecierii &ntr.o
not !colar# caracteri"are# <otr)re# recomandare etc. cu valoare de progno1
pedagogicH ceast operaie intr &n categoria Audecilor evaluative finale# de o mare
47
comple%itate psi<ologic !i responsa$ilitate social# care angaAea" respectarea
urmtoarelor criterii pedagogice:
a* valorificarea integral a caracteristicilor specifice o$iectului evaluat (mediul
sociocultural propriu instituiei !colare# clasei de elevi+ v)rsta psi<ologic a elevilor*#
interpreta$ile la nivel general# particular# individual+
$* ameliorarea permanent a calitii procesului de &nvm)nt# &n general# a activitii
didactice4educative# &n mod special+
c* transformarea diagno"ei &n progno" cu funcie de anticipare po"itiv a evoluiei
instituiei# clasei# elevului# verifica$il managerial la diferite intervale de timp+
d* asigurarea comunicrii pedagogice a deci"iei &n termeni manageriali de &ndrumare
metodologic a celui evaluat &n cadrul unei aciuni desc<ise &n direcia (auto*perfecionrii.
*i!urile de evaluare !edagogic reflect modalitatea specific de integrare a
operaiilor de msurare0apreciere0deci1ie &n activitatea didactic4educativ:
a( 7valuarea iniial angaAea" operaiile de msurare0apreciere0deci1ie# la &nceputul
activitii de instruire (lecie# capitol# trimestru# an 4 ciclul de &nvm)nt*# &n vederea
cunoa!terii nivelului psi<opedagogic real al colectivului de elevi 4 elevului# e%primat &n
termeni de performane !i competene actuale !i poteniale.
cest tip de evaluare &ndepline!te o funcie pedagogic prioritar predictiv. 'n mod
analogic# testele de cuno!tine ela$orate !i aplicate special pentru msurarea !i aprecierea
nivelului iniial de pregtire al elevilor sunt denumite teste predictive.
/( 7valuarea sumativ angaAea" operaiile de msurare0apreciere0deci1ie &n timpul
sau la sf)r!itul unei activiti didactice4educative &n vederea cunoa!terii nivelului real de
stp)nire a materiei dup parcurgerea anumitor perioade !i secvene de instruire# conform
o$iectivelor programelor !colare# adaptate de profesor la condiiile concrete ale clasei de
elevi.
cest tip de evaluare &ndepline!te o funcie pedagogic prioritar cumulativ# cu resurse
formative limitate la momentul desf!urrii activitii didactice. El consemnea" o realitate
pedagogic# e%primat mai ales la nivel de produs# care presupune raportarea re"ultatelor
la o$iectivele pedagogice concrete# sta$ilite de profesor !i la o$iectivele pedagogice
specifice care ofer instruirii un cadru de referin stimulativ.
Evaluarea didactic sumativ &ntreine# &n cele mai multe situaii# o motivare e%tern a
&nvrii pentru ;note; o$inute prin sondaAe orale sau prin lucrri scrise# reali"ate la
intervale relativ mari de timp (apro%imativ de dou ori pe parcursul unui trimestru !colar*#
fr posi$iliti de intervenie pedagogic imediat. 'n acest cadru tradiional# ;nota !colar;
nu are susinere managerial la niveluri de diagno" !i de progno"# proprii unui
&nvm)nt prioritar formativ# capa$il de (auto*perfecionarea resurselor sale interne !i
e%terne.
c( 7valuarea permanent . continu angaAea" operaiile de msurare &apreciere &
deci1ie pe tot parcursul activitii de instruire4educaie. Ea stimulea" participarea &ntregului
colectiv al clasei prin proiectarea unor sarcini de &nvare difereniate# evalua$ile imediat &n
vederea adoptrii unor msuri corective# ameliorative sau de aAustare structural adecvate
situaiei constatate !i apreciate cu miAloace pedagogice eficiente.
Evaluarea didactic permanent rspunde cerinelor proiectrii curriculare fiind ;parte
component a procesului de &nvm)nt; care valorific gradual ;informaiile pe care
profesorul le culege despre efectele aciunii sale;# asigur)nd ;comanda !i controlul; !i dac
este ca"ul intervenia imediat prin msuri ameliorative de ma%im operativitate !i
oportunitate pedagogic (ve"i <hid general de evaluare i e4aminare# 155/# pag. 11*.
Evaluarea didactic permanent &ndepline!te o funcie pedagogic prioritar formativ#
care stimulea" pe tot parcursul activitii:
48
- operaiile de msurare0apreciere continu# cu posi$iliti de deci1ie (note# <otr)ri#
caracteri"ri# sanciuni* angaAate managerial la intervale relativ mici de timp (pe
parcursul leciei sau &n cadrul unui grup de ma%imum O.6 lecii*+
- aciunile de proiectare curricular continu a o$iectivelor concrete# pre"entate su$ forma
unor secvene de instruire fle%i$ile# adapta$ile la ritmul individual al elevilor# valorifica$il
&n sens prioritar formativ.
Evaluarea randamentului ,colar are &n vedere sta$ilirea nivelului de pregtire
teoretic !i practic atins# la un anumit moment dat# &n activitatea cu elevii !i a msurilor
corespun"toare necesare pentru optimi"area acesteia (ve"i Dicionar de pedagogie# 15>5#
pag.303*.
Conceptele operaionale implicate 3n evaluarea randamentului colar permite a$ordarea
curricular a pro$lematicii eficienei pedagogice a activitii de predare03nvare0evaluare#
proiectat la nivelul interaciunilor posi$ile !i necesare &ntre finalitile macrostructurale# de
sistem# !i finalitile microstructurale# de proces.
;andamentul colar reflect gradul de eficien pedagogic al activitii didactice# care
poate fi evaluat &n cadrul raportului funcional e%istent &ntre resursele pedagogice (materiale
umane financiare informaionale* investite &n sistem !i efectele &nregistrate &n timp# la
nivel de proces !i de produs.
'n aceast accepie# randamentul !colar repre"int un concept integrator care
su$ordonea" mai multe noiuni operaionale implicate &n aciunea de evaluare: evaluarea
nivelului de cuno!tine al elevului+ evaluarea comportamentului elevului+ evaluarea
succesului !colar+ evaluarea calitii procesului de &nvm)nt.
a( 7valuarea re1ultatelor colare angaAea" procedeele clasice de notare !i e%aminare
a elevilor care pun accent pe o$iectivele de coninut# pe acumularea cantitativ a
informaiilor proiectate la nivelul programelor !colare.
Didactica modern !i postmodern valorific progresele docimologiei ;!tiin care are
ca o$iect studierea sistematic a e%amenelor# &n special a sistemelor de notare !i a
comportrii e%aminatorilor !i a celor e%aminai;. 'n paralel sunt relevate !i atuurile
do4ologiei . !tiin care asigur ;studierea sistematic a rolului pe care &l are aprecierea
calitativ &n &nvm)nt; (De Gands<eere# Eil$ert# 15>6# pag.5*.
Perspectiva curricular presupune perfecionarea continu a sistemului de notare !i de
e%aminare care poate include ;orice procedeu pedagogic av)nd ca o$iect o apreciere a
proceselor de &nvare a cuno!tinelor;# reali"a$il prin resursele interne ale profesorului#
care pred la clasa respectiv# !i prin resursele e%terne ale comisiilor formate de profesori
din alte clase sau din alte !coli (ve"i De Gands<eere# Eil$ert# 15>6# pag.12*.
/( 7valuarea comportamentului elevului include operaii de msurare &apreciere &
deci1ie# reali"ate &n raport cu o$iectivele formative ale activitii de instruire. ceast
aciune are un du$lu sens:
. un sens psihologic# de inspiraie $e<aviorist# care limitea" evaluarea
comportamentului la constatarea ;reaciei elevului la diferii stimuli;# lansai !i &ntreinui# &n
mod e%plicit !i implicit# &n activitatea de instruire+
. un sens pedagogic# de respiraie curricular# care orientea" evaluarea
comportamentului spre ;un ansam$lu de &nsu!iri formate elevilor &n procesul de instruire !i
educare# structurate &ntr.un anumit stil personal; (Radu# Ion# T.# 1501# pag.3O# 36*.
c( 7valuarea succesului colar vi"ea" totalitatea re"ultatelor elevului privite din
perspectiv informativ (nivel !tiinific# capaciti 4 aptitudini intelectuale* !i formativ
(atitudini motivaionale !i caracteriale importante pentru reu!ita !colar*. ceast aciune
relev !i limitele progresului colar care e%prim gradul de reali"are a o$iectivelor specifice
la nivelul condiiilor concrete de &nvare ale fiecrui elev !i colectiv de elevi.
49
Succesul !colar reflect gradul de eficien pedagogic al activitii didactice &n cadrul
raportului e%istent &ntre resursele interne ale procesului de &nvm)nt# dependente# mai
ales# de calitatea corelaiei su/iect0o/iect !i efectele &nregistrate &n timp# o$iectivate &n
nivelul de pregtire al elevului# aprecia$il &n funcie de posi$ilitile sale ma%ime. 'n acest fel
poate fi definit eecul colar care reflect ;situaia unui elev care nu mai progresea" &n
raport cu el &nsu!i; (ve"i Riviere# Ro$ert# 1551# pag.O0*.
d( 7valuarea calitii procesului de 3nvmnt vi"ea" dou categorii de factori care
intervin la nivelul structurii de funcionare a sistemului (ve"i Radu# Ion# T# 150/# pag.3/# 3>*:
0 factorii de stoc care e%prim calitatea procesului de &nvm)nt# &ntr.un anumit
moment al evoluiei acestuia# prin intermediul unor indicatori statici: gradul de a/senteism2
rata colari1rii2 proporia reuitei colare la e%amene pariale 4 finale etc.
/( !actorii de flu4 care e%prim calitatea procesului de &nvm)nt# dintr.o perspectiv
dinamic# prin intermediul unor indicatori mo/ili# care reflect: comportamentul Gactorilor
educaieiG (profesorului elevului*# &n situaii de reali"are sau de nereali"are a o$iectivului
propus+ standardele de reuit colar atinse la anumite intervale de timp (trimestru# an#
ciclu !colar* !i spaiu (grup de lecii# su$capitol# capitol# modul de studii*.
Evaluarea randamentului ,colar vi"ea" raportul managerial# determinat la ni.vel de
politic a educaiei# 3ntre factorii angaFai: la intrarea 3n sistem (calitatea resurselor
pedagogice investite* . &n reali1area activitii didactice (calitatea corelaiei profesor0elev#
orientat &n direcia atingerii succesului !colar &n termeni de o$iective informative.formative*
. la ieirea din sistem# &n termeni de stoc !i de flu4 (calitatea de moment !i de perspectiv a
produselor . ve"i noua calitate a a$solvenilor !i a profesorilor*.
*e'nicile de evaluare# anali"ate dintr.o perspectiv curricular# au valoarea unor
procedee didactice integra$ile &n cadrul oricrei metode 4 strategii de instruire. Prin
mecanismele de cone%iune invers declan!ate aceste procedee stimulea" perfecionarea
permanent a activitii de predare03nvare0evaluare. vem &n vedere tehnicile de evaluare
prinE chestionare2 lucrri scrise2 lucrri practice2 scri de apreciere2 teste de cunotine2
e4amene (ve"i Cicola# Ioan# 155/# pag.O?2.O?>*.
a( 7valuarea prin chestionare repre"int un procedeu didactic integra$il# &n special# &n
cadrul metodei 4strategiei conversaiei euristice pentru verificarea cantitii !i a calitii
cuno!tinelor !i a capacitilor do$)ndite de elevi conform programelor de instruire.
Evaluarea prin c<estionare poate fi reali"at &ntr.o form curent (care intervine &n orice
moment al activitii de instruire# cu posi$iliti de reali"are frontal* sau final (care
intervine &n anumite momente . sf)r!it de capitol# trimestru# an sau ciclu !colar . cu
posi$iliti de valorificare metodologic &n cadrul diferitelor variante de e4amene colare*.
/( 7valuarea prin lucrri scrise repre"int un procedeu cu valoare pedagogic intensiv
care permite verificarea glo$al a unui colectiv !colar# prin compararea re"ultatelor o$inute
de elevi &n condiii de munc independent# care valorific# de regul# o arie mai mare de
cuno!tine !i de capaciti do$)ndite &n conformitate cu programele de instruire.
cest procedeu# integra$il &n oricare metod 4 strategie didactic# poate fi reali"at &n trei
variante operaionale:
. lucrrile scrise curente 4 e%temporalele# aplicate pe parcursul unei activiti didactice
pentru verificarea gradului de reali"are a unor o$iective pedagogice concrete+
. lucrrile scrise trimestriale 4 te1ele# aplicate &n cadrul anumitor discipline !colare pentru
verificarea gradului de &nelegere !i de valorificare a unor cuno!tine !i capaciti do$)ndite
pe parcursul unui grup de lecii organi"ate corespun"tor o$iectivelor specifice unor
su$capitole sau capitole+
. lucrrile scrise de sinte1# aplicate# de regul# la sf)r!it de capitol# an# ciclu de studii#
su$ forma unor referate sau teme de cercetare# care solicit parcurgerea unei $i$liografii
50
aprecia$ile# valorifica$il &n mod creator# &n funcie de e%periena cognitiv !i psi<osocial a
elevului4studentului &n aceast categorie intr !i lucrrile de diplom# de licen# de
disertaie# de doctorat# de reciclare etc.# angaAate &n conte%tul unor e%amene !colare#
post!colare# universitare# postuniversitare# de perfecionare etc.
c( 7valuarea prin lucrri practice repre"int un procedeu didactic integra$il# &n special#
&n cadrul metodelor $a"ate prioritar pe cercetare !i pe aciune. cest procedeu verific#
&ndeose$i# capacitatea elevilor de a aplica adecvat cuno!tinele !i capacitile do$)ndite
conform programelor de instruire# &n situaii didactice care solicit reali"a.rea unor o$iecte#
circuite# aparate# e%perimente# grafice# desene# sc<ie# o$servaii# di.secii# compuneri etc.
Evaluarea prin lucrri practice implic proiectarea unor activiti didactice &n condiii de
la/orator2 atelier2 lot2 ca/inet !colar# condiii necesare pentru reali"area unor o$servaii#
e%perimente# demonstraii# cercetri# modelri# procesri de resurse materiale !i
informaionale etc.
d( 7valuarea prin scri de apreciere repre"int un procedeu didactic ;care ofer
posi$ilitatea distri$uirii re"ultatelor sau a rspunsurilor; &ntre diferite intervale valori.ce#
situate &ntre o limit inferioar !i o limit superioar (ve"i Cicola# Ioan# 155/# pag.O?/*.
Calitatea scrii de apreciere depinde de dou elemente eseniale: modul de ordonare !i
de gradare a intervalelor valorice (foarte /ine & /ine & mediu &suficient insuficent+ modul
de raportare a intervalelor valorice la situaiile de instruire concrete. cest procedeu poate fi
integrat relativ u!or &n cadrul oricrei metode 4 strategii de predare03nvare0evaluare.
e( 7valuarea prin teste de cunotine repre"int un procedeu integra$il &n cadrul
activitii didactice &n diferite momente ale desf!urrii acesteia. cest procedeu valorific
un ansam$lu de pro$e standardi"ate la nivelul: coninutului# condiiilor de aplicare# criteriilor
etalonate pentru evaluarea re"ultatelor.
estele repre"int# &n general# un instrument al metodei e%perimentale# orientat spre
cunoa!terea glo$al a personalitii. Din perspectiva o$iectivelor acesteia e%ist teste
/iometrice (care vi"ea" cunoa!terea calitilor sen"oriale ale personalitii*# teste
psihologice (care vi"ea" cunoa!terea configuraiei personalitii*# teste socio0logice (care
vi"ea" cunoa!terea gradului de integrare a personalitii &n microgrup*# teste pedagogice
sau colare (care vi"ea" cunoa!terea fondului informativ.formativ do$)ndit de
personalitate &n procesul educativ* . ve"i Jol$an# Ioan# 1556.
estele de cunotine# care au un caracter psi<opedagogic# vi"ea" msurarea0
aprecierea unor situaii specifice procesului de &nvm)nt# relevante at)t la nivelul
dimensiunii sale structurale (plan# programe# manuale* c)t !i la nivelul activitii concrete de
predare03nvare0evaluareH 'n am$ele ca"uri# testele de cuno!tine asigur ela$orarea unor
deci1ii de ameliorare aAustare restructurare a procesului de &nvm)nt# &n general# a
activitii didactice# &n mod special.
7uncionalitatea pedagogic a unui test de cuno!tine depinde de capacitatea acestuia
de a fi simultan: valid2 fidel2 o/iectiv !i aplica/il (ve"i <hid general de evaluare i
e4aminare# 155/# pag.3/.66*.
8plica/ilitatea testului de cunotine repre"int capacitatea acestuia de a putea fi
administrat !i valorificat &n diferite condiii pedagogice !i sociale. ceast capacitate
evidenia" importana: informaiei testate# raportului dintre coninutul0forma testului !i
v)rsta elevilor+ timpului necesar pentru administrarea# cotarea !i interpretarea final a
testului.
Ela$orarea testului de cuno!tine evidenia" importana itemilor care repre"int cele
mai mici uniti de coninut alese &n concordan cu o$iectivele operaionale asu.mate
conform programei !colare. Pentru reali"area unui o$iectiv operaional pot fi propu!i mai
muli itemi sau poate fi propus un singur item.
51
estele de cunotine aplicate &n ca"ul e%amenelor !colare do$)ndesc statut de teste
docimologice. Ela$orarea lor presupune valorificarea o$iectivelor specifice ale programei
!colare# asumate la nivel de trimestru# an sau ciclu !colar# din perspectiva tipului de
e%amen instituionali"at: e%amen parial# e%amen glo$al# e%amen de a$solvire cu funcie de
selecie implicit# e%amen de admitere cu funcie de selecie e%plicit# e%amen intern#
e%amen e%tern etc.
f( 7valuarea prin e4amene repre"int o modalitate de apreciere a randamentului !colar#
instituionali"at la nivelul sistemului de &nvm)nt.
Critica e%amenelor vi"ea" faptul c acestea ;se reduc deseori la o verificare a
asimilrii cuno!tinelor# ls)nd nee%ploatate nu numai aspectele cele mai importante ale
inteligenei# ci !i aproape toate trsturile personalitii pe care o educaie $ine &neleas
tre$uie s le cultive;. ceast critic prive!te# mai ales# practica ;e%amenelor cu caracter
selectiv; inspirate din condiiile culturale ale secolului NIN# legate de ;de"voltarea unei
$irocraii foarte ierar<i"ate; (ve"i De Gands<eere# Eil$ert# 15>6# pag.1>+ O2*.
Perspectiva proiectrii curriculare solicit o nou modalitate de organi"are a
e%amenelor. 7uncia acestora devine una prioritar formativ# de evaluare po1itiv# care
asigur o selecie !colar implicit. ceast nou funcie determin &nlocuirea e%amenelor
de admitere (&n &nvm)ntul secundar 4 liceal# profesional+ &n &nvm)ntul superior* cu
e4amenele de a/solvire (de capacitate# de $acalaureat*# proiectate# reali"ate !i finali"ate pe
criterii pedagogice unitare# care asigur compara/ilitatea glo$al# la scar teritorial sau
naional# dup modelul e%ersat la nivelul culturii pedagogice anglo.sa%one (idem# ve"i
pag.15*.
E%amenele de acest tip angaAea" responsa$ilitatea direct a fiecrui profesor#
evalua$il &n termenii managementului pedagogic la nivelul raportului dintre resursele
investite la intrarea &n sistem . calitatea procesului de 3nvmnt . produsele o$inute la
ieirea din sistem.
MODULUL NR.>
P)2IEC*A)EA PEDA929IC6
A P)2CESU4UI DE 5NV66%7N*
P.o-"+/$."$ 0"d$7o7-+& $ 0.o+";!- d" 23<&4&m=3/ repre"int ansam$lul aciunilor
!i operaiilor angaAate &n cadrul activitii de educaie4instruire conform finalitilor asumate
la nivel de sistem !i de proces &n vederea asigurrii funcionalitii sociale a acesteia# &n
sens managerial 4 glo$al# optim# strategic.
ctivitatea de proiectare pedagogic valorific aciunile !i ;operaiile de definire
anticipativ a o$iectivelor# coninuturilor# strategiilor &nvrii# pro$elor de evaluare !i mai
ales a relaiilor dintre acestea# &n condiiile unui mod de organi"are a procesului de
&nvm)nt; (Flsceanu# Ga"r# &n Curs de pedagogie# coordonatori: Cerg<it# Ioan+
Flsceanu# Ga"r# 1500# pag.2O5*.
S!ecificul activitii de !roiectare !edagogic
S!ecificul activitii de !roiectare !edagogic evidenia" importana aciunilor de
planificare & programare & concreti1are a educaiei 4 instruirii care vi"ea" valorificarea
optim a unei resurse materiale eseniale: timpul real destinat &nvrii# &n mediul !colar !i
e%tra!colar. Din aceast perspectiv proiectarea pedagogic intervine &n calitate de:
a( proiectare glo/al# care acoper perioada unui nivel# treapt# ciclu de &nv.m)nt#
urmrind# &n mod special# ela$orarea planului de &nvm)nt !i a criteriilor generale de
52
ela$orare a programelor de instruire (organi"ate pe discipline de &nvm)nt# forme de
instruire# dimensiuni4laturi ale educaiei coninuturi generale ale educaiei 4 instruirii*+
/( proiectare ealonat# care acoper perioada unui an de &nvm)nt# trimestru !colar
sau a unei activiti didactice4educative concrete (lecie# or de dirigenie etc.*# urmrind# &n
mod special# ela$orarea programelor de instruire4educaie !i a criteriilor de operaionali"are
a o$iectivelor generale !i specifice ale programelor de instruire4educaie.
8ctivitatea de proiectare pedagogic implic dou operaii care intervin &n mod glo$al !i
&n mod e!alonat (ve"i Flsceanu# Ga"r# 1500# pag.26?.26/*:
8( Operaia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a pro0gramelor de
instruire.educaie# reali"a$il:
a( 3n termeni a/solui# prin raportare la standardele de competen !i de performan
instituionali"ate ca o$iective informativ0formative# de nivel ma4im 0mediu 0 minim:
/( 3n termeni relativi# prin raportare la standardele definitivate# ca o/iective concrete# la
nivelul !colii !i al clasei de elevi# &n diferite momente ale evoluiei acestora.
B( Operaia de anali1 a componentelor planului sau a programelor de
instruire.educaie# reali"a$il prin sta$ilirea unor corespondene &ntre:
a( o/iectivele pedagogice asumate (generale.specifice.concrete*+
/( coninuturile pedagogice adecvate la nivel de plan & program 0 activitate didactic
$lecie etc(:
c( strategiile de predare03nvare0evaluare# adapta$ile la diferite condiii de &nvare
interne !i e%terne.
Proiectarea tradiional# de tip didacticist# repre"int un model centrat asupra
coninuturilor# respectiv asupra aciunii de predare su$ordon)nd o/iectivele# metodologia !i
evaluarea &ntr.o logic proprie ;&nvm)ntului informativ;# care supralicitea" transmiterea
de cuno!tine# diriAarea e%clusiv a instruirii# unilaterali"area procesului de formare a elevilor
.
#tructura acestui model de proiectare &ntreine# pe de o parte# presiunea coninutului &n
raport cu o/iectivele metodologia evaluarea# ceea ce confer sarcinii
didactice4educative un sens nedifereniat# dependent (aproape* e%clusiv de valorile
implicate &n aciunea de predare.
Pe de alt parte# aceast structur menine relaiile dintre elementele componente ale
activitii didactice4educative su$ordonate coninutului (o/iectivele &metodologia 0
evaluarea* pe o coordonat aleatorie# care e%clude posi$ilitatea reglrii 0 auto0reglrii:
proiectului pedagogic# mesaAului educaional# repertoriului comun (profesor.elev*#
comportamentului de rspuns al elevului# circuitelor de cone%iune invers (e%tern.intern*
. ve"i #tructura aciunii educaionale.didactice.
?odelul de proiectare tradiional# centrat asupra aciunii de predare# reflect !i
determin# &n acela!i timp# calitatea procesului de formare iniial !i continu a cadrelor
didactice# caracteri"at prin de"ec<ili$rul e%istent &ntre pregtirea de specialitate
(predominant !i adesea monodisciplinar* !i formarea pedagogic (precipitat sau
insuficient integrat pe circuitul: psihologie0teoria educaiei.instruirii0metodic0practic
pedagogic*.
53
?odelul de proiectare tradiional
0 pre1entare grafic 0
o U o$iective
c U coninut
m U metodologie
e U evaluare
f.f. U formarea
formatorilor
(iniial.continu*.
Proiectarea curricular# promovat la nivelul didacticii (post*moderne# este centrat
asupra o$iectivelor activitii de instruire4educaie# urmrind# cu prioritate# optimi"area
raporturilor de coresponden pedagogic &ntre elementele componente (o/iective0
coninuturi0metodologie0evaluare*# &ntre aciunile de predare03nvare0evaluare#
su$ordonate finalitilor angaAate la nivel de sistem !i de proces.
#tructura acestui model de proiectare valorific rolul central acordat o$iecti.velor
pedagogice# urmrind reali"area unui &nvm)nt care vi"ea" formarea0de1voltarea
optim a elevului prin valorificarea tuturor resurselor (dimensiunilor i forme0lor* de
$auto(educaie.$auto(instruire (intelectual.moral.te<nologic.estetic.fi"ic+ formal.
nonforml.informl*. - asemenea structur presupune instituionali"area unui anumit
sistem de formare iniial !i continu a educatorilor# care devine funcional &n conte%tul
oricrui proiect pedagogic avansat la nivel de sistem !i de proces (ve"i ela$orarea !i
aplicarea: planului de &nvm)nt . programelor !colare proiectelor de lecie4activitate
educativ etc.*.
Principiile modelului de proiectare curricular# lansate cu peste patru decenii &n urm#
vi"ea" (ve"i TKler# R.H.# 156?*:
a* anali"a necesitilor societii# care asigur definitivarea finalitilor sistemului de
educaie4&nvm)nt (idealul pedagogic 0 scopurile pedagogice*+
$* anali"a necesitilor elevilor4studenilor# care asigur definitivarea finaliti.lor
procesului de &nvm)nt (o/iectivele pedagogice generale i specifice*+
c* anali"a coninuturilor !i a metodologiilor (de predare03nvare0evaluare*# necesare
pentru definitivarea programelor !colare4universitare.
8ciunile necesare 3n activitatea de proiectare i de1voltare curricular# angaAate la
toate nivelurile procesului de &nvm)nt (plan de &nvm)nt# programe
!colare4universitare# proiecte de activitate didactic4educativ* vi"ea"# &n ordine ierar<ic
(ve"i TKler# R.H.# op.cit.*:
a* selecionarea !i definirea o$iectivelor &nvrii (learning o/Fectives* &n calitate de
o$iective pedagogice ale procesului de &nvm)nt+
54
?
o m
f
c
?
e
?
/( selecionarea i crearea e4perienelor de 3nvare# adecvate o$iectivelor pedagogice#
&n calitate de coninuturi cu resurse formative ma%ime+
c( organi1area e4perienelor de 3nvare la niveluri formative superioare prin
metodologii adecvate o/iectivelor i coninuturilor selecionate+
d( organi1area aciunii de evaluare a re"ultatelor activitii de instruire# reali"at
conform criteriilor definite la nivelul o$iectivelor pedagogice asumate# valorifica.
te4valorifica$ile# &n termeni de ;revi"uiri de"ira$ile;.
=odelul de proiectare curricular avansea" o nou structur a activitii de
instruire4educaie a crei consisten intern susine corespondena o/iective 0 coninuturi &
metodologie 0 evaluare# interdependena aciunilor de predare03nvare0evaluare !i
desc<iderea acestora spre (auto*perfecionare# posi$il !i necesar &n cadrul unui sistem
adecvat de formare a cadrelor didactice.

Mod"!! d" 0.o-"+/$." +..-+!$.&
0 pre1entare grafic 0
o U o$iective
c U coninut
m U metodologie
e U evaluare
f.f. U formarea
formatorilor (iniial.
continu*.

De-voltarea !roiectrii curriculare angaAea" un demers pedagogic care
presupune trei tipuri de deci1ii (ve"i Seguin# R.# 1551*:
)( Deci1ii macrostructurale2 de ordin filosofic i politic2 care implic:
a( sta/ilirea opiunilor fundamentale (idealul pedagogic# scopurile pedagogice* care
definesc direciile de evoluie ale sistemului (ve"i funciile !i structura sistemului
educaional*+
/( sta/ilirea resurselor pedagogice fundamentale2 necesare la scara &ntregului sistem
educaional (resursele materiale+ resursele umane+ resursele informaionale+ resursele
$ugetare 4 naionale# teritoriale# locale+ e%terne+ interne etc.*.
))( Deci1ii macrostructurale2 de ordin pedagogic (dependente de idealul pedagogic .
scopurilor pedagogice . resursele pedagogice*# care implic:
a( sta/ilirea criteriilor de ela/orare a planului de 3nvmnt# e%primate ca principii valorice
de a$ordare a instruirii . ve"i o/iectivele pedagogice generale+
/( sta/ilirea profilurilor de formare0de1voltare a personalitii elevului.studentului pe trepte#
cicluri# ani de &nvm)nt# e%primate ca principii cu valoare de o$iective terminale+
c( sta/ilirea modalitilor de evaluare glo/al a elevilor4studenilor (e%amene: de a$solvire#
de admitere* !i parial (pro$e docimologice: trimestriale# anuale etc.*.
))) Deci1ii microstructurale (determinate la nivel macrostructural* care implic:
a( sta/ilirea o/iectivelor specifice pe discipline de &nvm)nt sau module monodisciplinare#
interdisciplinare# transdisciplinare etc.+
55
c
m f
o
e
$* sta$ilirea resurselor pedagogice necesare pentru reali"area o$iectivelor specifice:
coninuturi . metodologie de predare03nvare0evaluare . condiii interne !i e%terne de
&nvare+
c* sta$ilirea modalitilor de evaluare parial a elevilor4studenilor: teste docimologice
aplica$ile pe lecii# su$capitole# capitole# trimestre# ani de &nvm)nt
2rgani-area !roiectrii curriculare la nivelul activitii didactice&educative implic
trei modaliti de concepere a corelaiei profesor0elev.student# la nivel frontal . pe grupe 0
individual.
nvmntul frontal# cu o vec<ime de peste 3?? de ani (ve"i opera lui Lan mos
Comenius# Didactica magna# 1/2># care lansea" ;&nvm)ntul pe clase !i lecii;*
organi"ea" corelaia su/iect0o/iect la nivelul unei structuri glo$ale &n cadrul creia# pe de
o parte# ;profesorul &ndrum !i conduce activitatea tuturor elevilor din clas;# iar pe de alt
parte# ;fiecare elev efectuea" ceea ce i se cere de ctre profesor; (B&rcovnicu# Fictor#
1501# pag.13*.
nvmntul pe grupe# promovat de curentul sociocentrist la &nceputul secolului NN
(ve"i Roger Cousinet# .S.=aMarenMo# -vid DecrolK# Peter Petersen# etc.* organi"ea"
corelaia su/iect0o/iect la nivelul unor microcolectiviti depistate# de regul# &n cadrul clasei
de elevi# plec)nd de la anumite trsturi tipice care solicit strategii speciale de difereniere
a instruirii 4 educaiei (ve"i Ru"as# Gas"lo# 15>/*.
nvmntul individual# care repre"int cea mai vec<e modalitate de organi"are a
corelaiei profesor0elev# corespunde momentului &n care societatea# ;avea nevoie de un
numr mic de persoane instruite;# fr a putea $eneficia# de un numr adecvat de cadre
speciali"ate &n instruirea !i educaia copiilor. 'n acest conte%t# ;c<iar dac &n camer &nvau
mai muli copii# profesorul se ocupa cu fiecare elev 3n parte; (ve"i B&rcovnicu# Fictor# 1501#
pag.61*.
'n condiiile actuale# &nvm)ntul individual evoluea" de la soluia e%trem#
inaplica$il social (;fiecare profesor lucrea" cu un elev &n parte# &n ritmul acestuia;*# la
procedeele de inspiraie curricular# integrate &n diferite strategii didactice organi"at frontal
sau &n grup: fi!e de munc individual# teme pentru acas individuale# sarcini de &nvare
(Aoc# munc sau creaie* e%ersate &n clas dar !i &n mediul !colar sau e%tra!colar.
Proiectarea pedagogic de tip curricular solicit conceperea unui 3nvmnt difereniat2
individuali1at# &n conte%tul oricrei modaliti de organi"are a corelaiei su/iect0o/iect
(frontal 0 pe grupe 0 individual*# angaA)nd ;procese specifice strategiei adaptrii
&nvm)ntului la trsturile elevului;.
)nstruirea difereniat . deose$it de instruirea diversificat# reali"at prin !coli speciale#
profiluri de studii# specialiti# profesii . ;vi"ea" adaptarea activitii de &nvare la
posi$ilitile diferite ale elevilor# la capacitatea de &nelegere !i la ritmul de lucru propriu unor
grupuri de elevi sau c<iar fiecrui elev &n parte; (Radu# Ion# T.# 15>0# pag.13*.
Resursele instruirii difereniate implic reali"area unei aciuni de individuali"are a
&nvrii# deose$it de ;&nvarea individual &n care fiecare elev &nva i"olat de ceilali;.
ceste resurse angaAea" procedee practice de proiectare difereniat# care vi"ea":
gradarea materiei conform ritmurilor de &nvare virtuale ale elevilor foarte /uni0/uni0medii0
sla/i: crearea condiiilor psi<osociale# individuale !i de grup# pentru reali"area unei activiti
de 3nvare independent+ disponi$ili"area unui set adecvat# cantitativ !i calitativ# de
miFloace de instruire eficiente# pe termen scurt# mediu !i lung.
Diferenierea i individuali1area instruirii rm)ne o pro$ a via$ilitii proiectrii
pedagogice de tip curricular# pe circuitul o/iective pedagogice desc<ise coni0nuturi
pedagogice desc<ise . strategii de predare.&nvare.evaluare desc<ise# perfecti$ile &n
sensul unei creativiti pedagogice superioare.
56
)eali-area !roiectrii curriculare la nivelul activitii didactice&educative concrete
(lecie# or de dirigenie etc.* presupune asumarea unui model de planificare pedagogic#
orientativ dar relevant la scar social.
!uncionalitatea modelului de planificare evocat angaAea" aciunea social a unui
reper metodologic (teoria proiectrii pedagogice# tipologia cercetrii pedagogice
longitudinale.transversale* vala$il pentru profesori dar !i pentru factorii de conducere
implicai &n activitatea de inspecie !colar la diferite niveluri ale sistemului (minister#
inspectorat !colar# unitate !colar de $a"*.
#tructura modelului de planificare evocat angaAea" astfel aciunea social proprie
managementului !colar care orientea" activitatea de conducere a procesului de
&nvm)nt &n sens glo/al0optim0inovator# la nivelul liniei de continuitate e%istent &ntre
cercetarea fundamental !i cercetarea aplicativ.
%odelul de !lanificare a activitii didactice (leciei etc.* include astfel:
I< Partea introductiv
1* Tema activitii (su$capitolului# capitolului*+
2* Su$iectul activitii (titlul activitii care va fi predat03nvat0evaluat*+
3* Tipul activitii (leciei etc.* . determinat conform o$iectivelor predominante4sarcinii
didactice fundamentale+
O* Scopul activitii (e%prim sintetic o$iectivele generale !i specifice ale su$capitolului.
capitolului*.
II< 2rgani-area activitii didactice
6* -$iectivele operaionale 4 concrete (deduse din scopul activitii !i din o$iectivele
specifice sta$ilite la nivelul programei !colare* . schema de ela/orare:
- aciunile elevului (o$serva$ile# evalua$ile*+
- resursele necesare (coninut metodologie . condiii de instruire: interne .e%terne*+
- modalitile de evaluare (pe parcursul activitii . la sf)r!itul activitii*+
/* Coninutul de predat03nvat0evaluat (corespun"tor o$iectivelor specifice !i operaionale
4 concrete*+
>* =etodologia de predare03nvare0evaluare (sta$ilit &n funcie de o$iectivele pedagogice
concrete4operaionale* include:
- 3ntre/rile . tip e4erciiu+ tip pro/lem+ tip situaii0pro/lem+
- sarcinile didactice# fundamentale.operaionale# de predare03nvare0evaluare+
- desc<iderile metodologice (procedee# metode didactice# strategii de predare03nvare0
evaluare*+
- miAloacele de &nvm)nt (disponi$ili"ate 4 disponi$ili"a$ile*+
- te<nicile de evaluare (integrate &n structura diferitelor metode !i strategii didactice*.
III< )eali-area activitii didactice
0* Scenariul didactic (orientativ 4 desc<is*:
. evenimentele didactice 4 corespun"tor tipului de lecie+
. reactuali"area unor cuno!tine# capaciti# strategii cognitive+
. pre"entarea 4 crearea unor pro$leme# situaii.pro$lem+
57
. diriAarea &nvrii prin: strategii de comunicare.&nvare+ strategii de cercetare.&nvare+
strategii de aciune.&nvare+ strategii de programare.&nvare (instruire programat#
instruire asistat pe calculator*+
. evaluarea soluiilor adoptate pentru re"olvarea pro/lemelor# pentru re"olvarea situaiilor0
pro/lem+
. fi%area soluiilor 4 rspunsurilor prin aprofundare &n condiii de interpretare# aplicare#
anali".sinte"# evaluare critic (aprecieri glo$ale . individuale*+
. sta$ilirea temelor pentru acas: generale . individuali"ate+ recomandri metodologice#
$i$liografice.
IV< Finali-area activitii

5* Conclu"ii:
. evaluarea glo$al 4 caracteri"are general+
. deci"ii cu valoare de diagno".progno": note !colare# aprecieri# o$servaii# caracteri"ri
etc.+
. sta$ilirea liniei 4 liniilor de perspectiv.
%odelul de !lanificare a activitii educative (orei de dirigenie etc.* include
urmtoarele elemente:
I< Partea introductiv
1* Tema activitii educative4orei de dirigenie: reflect o$iectivele pedagogice generale ale
educaiei: morale0intelectuale0 tehnologice0estetice0fi1ice+
2* Su$iectul activitii educative 4 orei de dirigenie: reflect un o$iectiv specific# din
categoria celor sta$ilite &n cadrul programelor activitii educative# adoptate la nivel central#
teritorial# local# care vi"ea"# cu prioritate# reali"area unei de1/ateri etice+
3* Tipul activitii educative 4 orei de dirigenie: de1/atere etic proiectat conform
o$iectivelor specifice !i metodei adoptate cu prioritate 4 e%erciiul moral# convor$ire moral#
pro$lemati"are moral# asalt de idei cu coninut moral etc.+
O* Scopul activitii educative 4orei de dirigenie4 e%prim sintetic o$iectivele generale !i
specifice asumate+
II< 2rgani-area activitii educative&orei de dirigenie
6* -$iectivele concrete4operaionale4deduse de profesorul0diriginte din scopul activiii
educative 4 orei de dirigenie . schema de ela/orare: aciunile elevului (o$serva$ile &n
termeni de performane actuale# poteniale* . resursele umane (coninut preponderent etic
metodologie 4 ve"i metodele folosite &n ca"ul educaiei morale modalitile de evaluare:
orientativ# stimulativ# po"itiv*+
/* Coninutul activitii educative 4orei de dirigenie 4 corespun"tor o$iectivelor specifice !i
concrete asumate# orientate &n sensul valorilor morale+
>* =etodologia reali"rii activitii educative 4 orei de dirigenie (sta$ilit conform
o$iectivelor concrete* angaAea": e%erciii morale# e%emple morale# convor$iri morale# studii
58
de ca"# asalt de idei# cu miAloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ#
$i$liografic# informati"at etc.*.
III< )eali-area activitii educative & orei de dirigenie
0* Scenariul pedagogic (orientativ# desc<is*:
8 captarea ateniei 4 motivarea elevilor (pentru de"$aterea etic proiectat*# din punct de
vedere: moral# intelectual# te<nologic# estetic# fi"ic+
. actuali"area informaiilor anterioare importante pentru desf!urarea de"$aterii etice
proiectate 4 ve"i raportul asupra situaiei la &nvtur !i disciplin pre"entat de elevi din
conducerea clasei+
. pregtirea elevilor pentru de"$aterea etic 4 verificarea materialului documentar necesar
(ilustrativ# $i$liografic# informati"at etc.* !i a modului &n care au fost &ndeplinite sarcinile
prev"ute anterior (referate# conspecte# informaii suplimentare# miAloace de instruire
disponi$ile 4 casetofon# video# calculator etc.*+
. comunicarea o$iectivelor concrete ale activitii 4 comunicare a%iologic . accent pe
valorile morale ale temei# su$iectului# supus de"$aterii+
. reali"area de"$aterii# &n mod prioritar ca de1/atere etic# valorific)nd# &n funcie de
specificul colectivului clasei de elevi:
. procedeul pedagogic al e%emplificrii (modele consacrate din !tiin# art# economie#
politic# filosofie# religie etc.+ din viaa social# din viaa comunitii educative locale# din
viaa !colii !i a clasei de elevi*#
. metoda pedagogic a de"$aterii implicat la nivelul urmtoarelor strategii pedagogice:
e%erciiul moral# convor$ire moral# demonstraie moral# cercetare 4investigaie moral#
pro$lemati"are moral# studiul de ca" moral# asalt de idei# cu coninut moral+
. sistemati"area !i fi%area ideilor importante# re"ultate din de"$aterea etic provocat la
nivel de: atitudini comportamentale# strategii de anali".sinte"# evaluare critic a unor
situaii de via# cuno!tine !i capaciti susinute# pedagogic# psi<ologic !i social# la nivel de
educaie: moral intelectual te<nologic estetic fi"ic+
. asigurarea circuitelor de cone%iune invers# e%tern !i intern# necesare pentru auto.
reglarea activitii educative pe tot parcursul desfurrii acesteia# &n funcie de nivelul
(calitativ !i cantitativ* de participare al elevilor la de"$aterea etic proiectat.
IV< Finali-area activitii educative & orei de dirigenie
5* Conclu"ii:
. &n legtur cu activitatea educativ reali"at+
. &n legtur cu linia 4 liniile de perspectiv sta$ilite pentru evoluia colectivului.
59
BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT STUDENILOR
Cerghit, Ioan, !"#cean$, %a&"r 'coordonatori), Curs de pedagogie, (ni)er#itatea *$c$re+ti, 1988
Cerghit, Ioan, Metode de nvmnt, edi,oa a III-a, -dit$ra .idactic" +i /edagogic", 01, *$c$re+ti, 1997
Cerghit, Ioan 'coordonator), /erfec,ionarea !ec,iei 2n +coa!a modern", -dit$ra .idactic" +i /edagogic", *$c$re+ti,
1980
Cri#tea, 3orin, Dicionar de pedagogie, -dit$ra %itera. %itera Interna,iona!, Chi+in"$, *$c$re+ti, 2000
.e %and#heere, i)iane4 .e %and#heere, 5i!6ert, De!inirea obiective"or educaiei, -dit$ra .idactic" +i
/edagogic", *$c$re+ti, 1979
.e7e8, 9ohn, #undamente pentru o $tiin a educaiei, -dit$ra .idactic" +i /edagogic", 01., *$c$re+ti, 1992
Dicionar de pedagogie, -dit$ra .idactic" +i /edagogic", *$c$re+ti, 1979
.rag$, 1nca, %tructura persona"itii pro!esoru"ui, -dit$ra .idactic" +i /edagogic" 01., *$c$re+ti, 1996
Ione#c$, :iron4 0ad$, Ion 'coordonatori), Didactica modern, -dit$ra .acia, C!$;-<a=oca, 1995
<eac+$, Ioan, Instruire $i nvare, -dit$ra .idactic" +i /edagogic", 01, *$c$re+ti, 1999
<ico!a, Ioan, &ratat de pedagogie $co"ar, -dit$ra .idactic" +i /edagogic" 01, *$c$re+ti, 1996
'si(opedagogie ) pentru e*amenu" de de!initivat $i gradu" didactic II 'coordonatori> <ec$!a$, 1drian4 Co&ma,
?eodor), -dit$ra 3=ir$ @aret, Ia+i, 1994
'si(opedagogie ) pentru e*amene"e de de!initivaret $i grade didactice 'coordonator C$co+, Con#tantin), -dit$ra
/o!irom, 1998
0ad$, Ion, ?., +va"uarea n procesu" didactic, -dit$ra .idactic" +i /edagogic", 01, *$c$re+ti, 2000
0ad$, Ion, ?. 'coordonator), %inte,e pe teme de didactic modern. C$!egere editat" de ?ri6$na Aco!ii, *$c$re+ti,
1996
60