Suport Curs Fiscalitate

Ceccar Filiala Brasov
Suport de curs
1. Impozit pe proft
Principiile fscale si contabile privind gestionarea proftului si a impozitului pe
proft modelul de baza
Sisteme de impozitare
Impozitul pe proft reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate
la plata impozitului pe proft toate entitatile economice care desfasoara activitati
economice si nu sunt clasifcate in alte categoriide impozitare a activitatii, cum sunt
microintreprinderile sau organizatiile nonproft. Impozitarea activitatii prin intermediul
impozitului pe proft se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe proft se aplica asupra proftului
impozabil determinat conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe
proft, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie
incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar f cazionourilor, barurile de
noapte, pariuri sportive, etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonproft.
Principii de baza
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii
celtuielilor la venituri. !cest principiu impune ca o celtuiala sa fe recunoscuta in
contabilitate si situatiile fnanciare numai daca prin consumul de resurse ale
intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse.
Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au
avansat resurse "celtuieli#, valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul proftului
impozabil"baza de impozitare pentru impozitul pe proft#.
$entru determinarea bazei impozabile a impozitului pe proft se mai tine seama de
principiul evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate
economica trebuie impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituri
care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realiza in
categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe proft.
Elementele componente al bazei de impozitare
%aza de impozitare a impozitului pe proft este realizata din douan elemente de baza:
celtuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul
contabil sau proftul brut, daca veniturile sunt mai mari decat celtuielile. $entru
obtinerea bazei de impozitare a proftului aceste elemente sunt clasifcate la randul lor
in mai multe subcategorii. Celtuielile sunt clasifcate astfel: deductibile, partial
deductibile si nedeductibile. &eniturile sunt clasifcate la randul lor astfel: venituri
impozabile si venituri neimpozabile.
Celtuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si
acele celtuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la
un nivel superior celtuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii.
Celtuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este
depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fscal. Celtuielile
nedeductibile trebuie clasifcate astfel:
a. celtuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. celtuielile care depasesc limitele ma'ime ale celtuielilor partial deductibile;
c. celtuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in
urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
&eniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea
desfasurata de catre intreprindere. &aloarea acestora trebuie analizata din punct de
vedere al modului de provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderea
realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor f considerate neimpozabile
la calculul bazei de impozitare a impozitului pe proft.
Din aceste prevederi, defnirea bazei de impozitare a impozitului pe proft se prezinta
astfel: venituri totale minus celtuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad
veniturile neimpozabile la care se adauga celtuielile nedeductibile.
Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze
baza de impozitare si impozitul pe proft prin urmatoarele modalitati:
a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe proft asupra
bazei impozabile;
b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile
specifce activitatilor de baza ale acestor intreprinderi.
Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe proft se va contabiliza
si plati valoarea cea mai mare.
Studiu de caz
S.C. ()* S.!. inregistreaza in cursul e'ercitiului fnanciar (+* celtuieli totale de
,.-...... lei si venituri totale de /.-...... lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul
e'ercitiului fnanciar curebt este de /........ lei. In categoria celtuielilor au fost
realizate urmatoarele celtuieli particulare:
- celtuieli cu protocolul --.... lei, valoare fara 0&!;
- celtuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului ,.-.. lei;
- celtuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale
inciate 1.... lei;
- celtuieli cu sponsorizarile 2..... lei;
- celtuieli privind constituirea unei a3ustari de valoare privind imobilizarile
corporale /.... lei;
- celtuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e'ecutie acordate
clientilor 4.-.. lei;
- celtuieli privind 0&! nedeductibila aferente proratei 0&! "mai mica de 2..5#
-.. lei;
- celtuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei
calamitati naturale, stocul de marfa nefind asigurat 4.6.. lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 2........ lei, iar pana la 42.2,.+ intreprinderea
a constituit rezerva legala in valoare de 26..... lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii "dividende# -..... lei;
- venituri din reluarea unei a3ustari de valoarea privind stocurile /.... lei;
- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform otararii
3udecatoresti defnitive si irevocabile ,.... lei;
- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale ,..... lei.
Din e'ercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de ,7.....
lei, din care 7..... fscala si ,...... lei contabila.
Fluxul inormational contabil privind impozitul pe proft este urmatorul!
a. contabilizarea inciderii conturilor de celtuieli:
Cont debitor Cont creditor "aloare
2,2 .8.
6 - celtuieli
,.-......
,.-......
b. contabilizarea inciderii conturilor de venituri:
.8.
7 - venituri
2,2 /.-......
/.-......
c. determinarea rezultatului contabil al e'ercitiului:
9ezultatul contabil : &enituri totale ; Celtuieli totale
9ezultatul contabil : /.-...... ; ,.-...... : ,........ lei.
d. calculul si contabilizarea rezervei legale:
9ezerva legale : 9ezultatul contabil < -5
9ezerva legala : ,........ < -5 : 2...... lei
Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are de3a
constituita din e'ercitiile fnanciare anterioare valoarea de 26..... lei. &aloarea
ma'ima deductibila a rezervei legale este de ,.5 din capitalul social subscris si
varsat, adica ,...... lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui
intreprinderea este de /..... lei.
2,2 2.62 /.....
e. determinarea rezultatului fscal al e'ercitiului:
9ezultatul fscal : 9ezultatul contabil = celtuieli nedeductibile ; venituri
neimpozbile
Celtuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
- Celtuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 2/.... lei;
- 0&! aferenta depasirii celtuielilor cu protocolul: ,.66. lei;
- Celtuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: ,.-.. lei;
- Celtuieli cu sponsorizarea: 2..... lei;
- Celtuieli privind constituirea unei a3ustari de depreciere a imobilizarilor corporale:
/.... lei;
- Celtuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 4.6.. lei;
- $ierderea contabila din e'ercitiului precedent: ,...... lei;
#otal c$eltuieli nedeductibile! %&'.(') lei
>bservatie: determinarea celtuielilor de protocol deductibile se determina prin
aplicarea cotei de ,5 asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus
celtuielile de protocol realizate in cursul e'ercitiului si eventualele celtuieli cu
impozitul pe proft contabilizate in cursul e'ercitiului fnanciar curent pana la
momentul determinarii indicatorilor anteriori.
$rocedura este urmatoarea:
- determinarea bazei de impozitare si a celtuielilor cu protocolul: ",........ =
--....# < ,5 : /2.... lei;
- determinarea celtuielilor de protocol nedeductibile: --.... ; /2.... : 2/.... lei;
- 0&! aferenta celtuielilor de protocol nedeductibile: 2/.... < 2?5 : ,.66. lei.
&eniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe proft
sunt:
- veniturile din participatii: -..... lei;
- veniturile din reluarea unei a3ustari privind stocurile: /.... lei;
- pierderea fscala din e'ercitiile fnanciare anterioare: 7..... lei;
- rezerva legala constituita in e'ercitiului fnanciar curent: /..... lei;
#otal venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare! 1'*.)))
lei
9ezultatul fscal : ,........ = ,46.76. ; 26/....
+ezultatul fscal , %.)(%.(') lei
f. calculul si contabilizarea impozitului pe proft:
Impozit pe proft : $roft impozabil < 265
Impozit pe proft : ,..7,.76. < 265 : 442.6/, lei.
Celtuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul proftului impozabil, dar
facilitatea fscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor
celtuieli se scad din impozitul pe proft cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim
,.5 din valoarea impozitului pe proft sau 4@ din cifra de afaceri.
Calcule fnanciare :
valoarea fnanciara 2: impozit pe proft < ,.5 : 442.6/, < ,.5 : 66.4,1 lei;
valoarea fnanciara ,: cifra de afaceri < 4@ : /........ < 4@ : 2,.... lei.
&alarea cu care impozitul pe proft va f redusa este de 2..... lei, deoarece
sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti
indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar f fost de ,-.... lei, reducerea impozitului
era de 2,.... lei, limita minima rezultata din calculele fnanciare anterioare.
Contabilizarea impozitului pe proft este:
6?2 //2 4,2.6/,
Concomitent
2,2 6?2 4,2.6/,
g. determinarea proftului net:
9ezultat net : 9ezultat contabil ; Impozit pe proft ; 9ezerva legala
9ezultat net : ,........ ; 4,2.6/, ; /..... : 2.641.4-1 lei
!ceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 42.2,.+ si evidentiata in
situatiile fnanciare ale acestui e'ercitiu fnanciare astfel:
2,? 227 2.641.4-1
In cursul e'ercitiului fnanciar urmator Au'ul informational contabil este urmatorul:
a. inciderea contului 2,2 pentru a reAecta corect veniturilor si celtuielile
e'ercitiului fnanciar respectiv:
2,2 2,? 2.641.4-1
b. contabilizarea repartitiilor din proftul net, tinand cont ca intreprinderea are de
fnantat o pierdere din e'ercitiile anterioare in valoare de ,7..... lei. In acest
sens din valoarea proftului net se va fnanta in primul rand aceasta valoare, iar
ceea ce ramane va f supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. &aloarea
care trebuie suspusa repartitiilor este de 2.641.4-1 ; ,7..... : 2.461.4-1 lei.
227 .8.
/-7
2.61
2.461.4-1
2........
461.4-1
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 227 este soldat "sold zero# prin
acest aspect fnantandu-se si pierderea din e'ercitiile anterioare.
$entru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.
1. -lternative de calcul al impozitului pe
proft
Impozitul pe proft reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este ta'a pentru rezultatele
obtinute in cadrul unui e'ercitiu fnanciar. !ctivitatea economica este realizata de catre agentii economici,
dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam organizatiile nonproft si agentii economici
care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile sportive.
>rganizatiile nonproft desfasoara doua tipuri de activitati:
a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;
b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 2-.... euro venituri din
activitatile economice, dar nu mai mult de 2.5 din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate
in cursul unui e'ercitiu fnanciar
>rganizaBiile nonproft datoreazC impozit pe proft pentru partea din proftul impozabil ce corespunde
veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 265 asupra proftului impozabil. >rganizaBiile nonproft,
organizaBiile sindicale Di organizaBiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe proft pentru
urmCtoarele tipuri de venituri:
a. cotizaBiile Di ta'ele de Enscriere ale membrilor;
b. contribuBiile bCneDti sau En naturC ale membrilor Di simpatizanBilor;
c. ta'ele de Enregistrare stabilite potrivit legislaBiei En vigoare;
d. veniturile obBinute din vize, ta'e Di penalitCBi sportive sau din participarea la competiBii Di
demonstraBii sportive;
e. donaBiile Di banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
. dividendele Di dobFnzile obBinute din plasarea disponibilitCBilor rezultate din venituri scutite;
g. veniturile pentru care se datoreazC impozit pe spectacole;
$. resursele obBinute din fonduri publice sau din fnanBCri nerambursabile;
i. veniturile realizate din acBiuni ocazionale precum: evenimente de strFngere de fonduri cu ta'C de
participare, serbCri, tombole, conferinBe, utilizate En scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
/. veniturile e'cepBionale rezultate din cedarea activelor corporale aAate En proprietatea organizaBiilor
nonproft, altele decFt cele care sunt sau au fost folosite Entr-o activitate economicC;
0. veniturile obBinute din reclamC Di publicitate, realizate de organizaBiile nonproft de utilitate publicC,
potrivit legilor de organizare Di funcBionare, din domeniul culturii, cercetCrii DtiinBifce, EnvCBCmFntului,
sportului, sCnCtCBii, precum Di de camerele de comerB Di industrie, organizaBiile sindicale Di organizaBiile
patronale.
CFnd un contribuabil se EnfinBeazC sau EnceteazC sC mai e'iste En cursul unui an fscal, perioada
impozabilC este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a e'istat.
!gentii economici care desfCDoarC activitCBi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele 3uridice care realizeazC aceste venituri
En baza unui contract de asociere, Di la care impozitul pe proft datorat pentru activitCBile prevCzute En
acest articol este mai mic decFt -5 din veniturile respective sunt obligaBi la plata unui impozit de -5
aplicat acestor venituri realizate.
Studiul de caz nr.1
> organizatie nonproft inregistreaza in cursul unui e'ercitiu fnanciar urmatorii indicatori economico-
fnanciari:
a. venituri neimpozabile"cotizatii ale membrilor si donatii#: -...... lei;
b. venituri din activitati economice: /..... lei;
c. celtuielile totale inregistrate in cursul e'ercitului fnanciar sunt de 4-.... lei, din care pentru
activitatile economice ,-.... lei.
Ga sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe proft. Cursul valutar este de
4,, lei8euro. Gimita in lei a celor 2-.... euro este de /1.... lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul ma'im admis de lege, si anume ele
sunt pana la ecivalentul de 2-.... euro si mai putin de 2.5 din valoarea veniturilor
neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonproft nu va plati
impozit pe proft.
Ciar daca organizatia nonproft realizeaza proft din activitatea economica, acesta trebuie sa fe utilizat
tot pentru fnantarea celtuielilor aferente activitatii nonproft in vederea realizarii obiectului principal de
activitate.
Studiul de caz nr.%
fnanciari:
b. venituri din activitati economice: -..... lei;
$entru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 4,,
lei8euro. Gimita in lei a celor 2-.... euro este de /1.... lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 2.5 din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 2-.... euro, ceea pentru diferenta de
,.... lei se va calcula impozit pe proft.
&aloarea celtuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea
depasirii in total venituri. $onderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 2-.... euro este de
,.... lei 8 -..... lei < 2.. : /5. &aloarea celtuielilor aferente depasirii plafonului de 2-.... euro este
de ,-.... lei < /5 : 2.... lei.
$roftul impozabile este de ,.... lei ; 2.... lei : 2.... lei.
Impozitul pe proft : 2.... lei < 265 : 26. lei.
$entru determinarea proftului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii
economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:
a. celtuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b. venituri impozabile neimpozabile;
c. reduceri ale impozitului pe proft;
d. luarea in consideratie a pierderii fscale sau contabile din e'ercitiile anterioare.
Studiul de caz nr.&
fnanciari:
b. venituri din activitati economice: ?..... lei;
- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului
de 2.5 din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea ecivalenta de 2-.... euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de
comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul ecivalent al celor
2-.... euro;
- diferenta de impozitare este de ?..... lei ; /1.... lei : /,.... lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de /,....8?..... < 2.. : /75;
&aloarea celtuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de ,-.... < /75 : 22.7-. lei.
$roftul impozabil este de /,.... ; 22.,-. : 4..,-. lei.
Impozitul pe proft : 4..,-. < 265 : /.1/. lei.
Studiul de caz nr.*
fnanciari:
a. venituri neimpozabile"cotizatii ale membrilor si donatii#: ,,.... lei;
b. venituri din activitati economice: -..... lei;
- valoarea ma'ima a veniturilor economice care pot f inregistrate de catre organizatia nonproft
este de ,.,.. lei, adica 2.5 din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonproft este calculata in functie de valoarea cea mai mare a
indicatorilor de comparabilitate, adica -..... ; ,.,.. : /7.1.. lei.
$onderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de /7.1.. 8 -..... :
?-,65.
&aloarea celtuielilor aferente veniturilor impozabile este de ,-.... < ?-,65 : ,4.?.. lei.
$roftul impozabil : /7.1.. ; ,4.?.. : ,4.?.. lei.
Impozitul pe proft : ,4.?.. < 265 : 4.1,/ lei.
>bservatie: comparabilitatea dintre celutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea
efectiva a veniturilor realizate si valoarea celtuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor
impozabile in total venituri din activitatea economica realizate.
!gentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate
similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe proft si luarea in considerare a valorii
cea mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 265 asupra proftului impozabil determinat conform relatiei generale
prevazuta de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de -5 asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Studiul de caz nr.1
Hn agent economic care are ca obiect de activitate (cazino* inregistreaza in cursul e'ercitului fnanciar
urmatorii indicatori economico-fnanciari:
- venituri totale 1..... lei, din care 7-.... din activitati specifce de cazino;
- celtuieli totale /-.... lei, considerate deductibile.
$roftul impozabil este de 1..... ; /-.... : 4-.... lei.
Impozitul pe proft este de 4-.... lei < 265 : -.6.. lei.
&aloarea ponderii de -5 din veniturile specifce actiivtatii de cazino 7-.... < -5 : 4.7-. lei.
"aloarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 1.')) lei.
Studiul de caz nr.%
Hn agent economic care are ca obiect de activitate (cazino* inregistreaza in cursul e'ercitului fnanciar
urmatorii indicatori economico-fnanciari:
- venituri totale ?..... lei, din care 1..... din activitati specifce de cazino;
- celtuieli totale --.... lei.

In masa celtuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- celtuieli de sponsorizare: -.. lei;
- celtuieli de protocol: 2.,.. lei;
- celtuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 1.. lei;
- celtuieli privind a3ustari de depreciere a activelor imobilizate: /.. lei;
- celtuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e'ecutie: 7.. lei.
In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii: 2./.. lei;
- venituri din relarea unei a3ustari pentru deprecierea stocurilor: ,.. lei;
- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii"deductibil#: -.. lei.
Capitalul social este de 2..... lei. 9ezerva legala constituita este de 1.. lei.
Flu'ul informational fscal pentru determinarea impozitului pe proft este:
a. proftul brut este de ?..... ; --.... : /-.... lei;
b. rezerva legala este de /-.... < -5 : ,.,-. lei ;
c. proft impozabil :
- proft brut: /-.... lei ;
- "=# celtuieli de sponsorizare: -.. lei ;
- "=# celtuieli de protocol nedeductibile : ,76 lei ;
- "=# 0&! aferenta celtuielilor de protocol nedeductibile: -, lei
- "=# celtuieli cu amenzile: 1.. lei ;
- "=# celtuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : /.. lei ;
- "-# venituri din participatii : 2./.. lei ;
- "-# rezerva legala deductibila : 2.,.. lei ;
- "-# venuturi din a3ustari privind stocurile : ,.. lei;
- "-# pierderea fscala din e'ercitiile anterioare: ,-.... lei.
$roft impozabil: 2?.,,1 lei
Impozit pe proft: 2?.,,1 <265 : 4..76 lei
9educerea impozitului pe proft : ,2. lei
Impozit pe proft: 4.76 ; ,2. : ,.166 lei
&aloarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 1..... < -5 : /.... lei
Celtuieli de protocol deductibile : "/-.... = 2.,..#<,5 : ?,/ lei ;
Celtuieli de protocol nedeductibile: 2.,.. ; ?,/ lei : ,76 lei;
0&! aferenta celtuielilor de protocol nedeductibile: ,76<2?5 : -, lei.
Cifra de afaceri este de 7..... lei.
9educerea de impozit privind celtuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 45. din cifra
de afaceri si ,.5 din valoarea impzitului pe proft:
- limita din cifra de afaceri: 7..... < 45. : ,2. lei;
- limita din valoarea impozitului pe proft: 4..76 < ,.5 : 62- lei.
"aloarea impozitului pe proft care trebuie platit este de *.))) lei.
%. Cadrul general fscal si contabil privind
accizele din +omania
-. Cadrul general
!ccizele reprezinta ta'e speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
produse provenite atat din import, cat si din productia interna. Inumerarea prezentata
de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi
fermentate"altele decat bere si vin#, produsele intermediare, alcool etilic, tutun
prelucrat, produse energetice si energie electrica.
!ccizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lu' si la bunurile
care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. I'igibilitatea
accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse
catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se
constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal
enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii:
eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu
se considera aceste activitati.
B. -ccizarea produselor la bauturi si alcool etilic
In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse:
bere, vinuri, bauturi fermentate"altele decat bere si vin#, produse intermediare si alcool
etilic. +ivelul acestor accize este stabilit de catre cadrul fscal national in functie de
caracteristicile fecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului"grade
plato, produs natural, alcool pur, etc#.
B1. -ccizele pentru bere
!ccizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie
alcoolica mai mare de .,-5 in volum. De asemenea, producatorii independenti care
realizeaza o productie care nu depaseste ,...... l8an, aceasta va f accizata printr-un
regim special de accizare redus.
Societatile care benefciaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care
indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fzice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic
producator de bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fecare antrepozitar autorizat ca
producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fscala competenta, pana la
data de 2- ianuarie a fecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile
de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.
9elatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:
! : C < J < 9 < K
In care:
! : acciza;
J : acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
9 : cursul valutar de scimb dintre euro8leu;
C : numarul de grade plato;
K : cantitatea in ectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC ()* S! produce 2...... de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de /5. > sticla
de bere este in cantitate de .,- litri. Cursul de scimb euro8leu este de 4,7 lei8euro.
!cciza stabilita conform legii este de .,7/1 euro8l grad plato.
&aloarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
! : /5 < .,7/1 < 4,7 < "2...... < .,-#82.. : --,4- lei.
Studiul de caz nr.%
SC ()* S! produce 2...... sticle de bere cu o concentratie alcoolica de -5 in volum. >
sticla de bere este in cantitate de 2 litru, 2 euro : 4,7. Intreprinderea se incadreaza in
categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de ,......
l. In aceasta situatie intreprinderea va f accizata cu o cota redusa de accize de .,/4
euro8l grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel:
!: -5 < .,/4< 4,7 < 2......82..: 7?,-- lei.
B%. -ccizarea produselor din vin2 bauturi ermentate si produse intermediare
$rodusele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite ; cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica
de 2-5 in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare,
produsele care au o concentratie alcoolica mai mare de 2-5 in volum, dar care
dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de 215 in volum, alcoolul
continut in produs rezulta in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase ; cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip
ciuperca f'at cu a3utorul legaturilor care tin sub presiune di'idul de carbon in
solutie de cel putin 4 bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 2,,5 in
volum, darn u depaseste 2-5 si alcoolul continut in produs rezulta in intregime
prin fermentare.
Sunt e'eceptate de la aceasta regula persoanele fzice care fabrica vin destinat
consumului propriu, cu conditia sa nu fe vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:
a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 2,,5 si
ma'im 2.5 in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 2.5 in volum, dar
nu depasesc 2-5 in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta
in intregime fermentare in limita a 2.5 concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip
ciuperca f'at cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 4 bari si care au o
concentratie alcoolica cuprinsa intre 2,, 5 si 245 in volum sau o concentratie
alcoolica mai mare de 245, dar nu depaseste 2-5 in conditiie in care alcoolul
continut in produs este obtinut prin fermentare.
$rin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care
este cuprinsa intre 2,,5 si ,,5. Sunt considerate produse intermediare acele produse
sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste -,-5 in
volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse
si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 1,-5 si care nu rezulta
in intregime din fermentare.
9elatia de calcul este urmatoarea:
! : J < 9 < K
In care:
! : acciza;
J : acciza unitara;
9 : cursul de scimb euro8leu;
Studiul de caz nr.&
SC ()* S! produce 2...... litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 2.5 . >
sticla are o capacitate de .,7- litri. Cursul de scim euro8leu este de 4,7 lei8euro. +ivelul
accizei este de -. euro8l.
! : 2.5 < -. < 4,7 < "2...... < .,7-# 8 2.. : 24.17- lei.
B&. -ccizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:
a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 2,,5 in functie de
codurile aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin ,,5 in functie de
codurile aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si raciuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
0uica si raciurile din fructe destinate consumului propriu in limita a -. litri pentru
fecare gospodarie individuala8an, cu o concentratie alcoolica de 2..5, vor f accizate
prin aplicarea unei cote de -.5 din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
9elatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
! : C82.. < J < 9 < K
In care:
! : acciza;
J : acciza specifca in functie de capacitatea de productie anuala;
9 : cursul de scimb euro8leu;
Studiul de caz nr.*
SC ()*S! produce in cursul unui an 2...... sticle de alcool etilic cu o concentratie
alcoolica de 7-5 in volum. > sticla are capacitatea de .,- litri. Cursul de scimb este de
4,7 lei8euro. +ivelul accizei pentru acest tip de produs este de 7-. euro8l.
! : 7-82.. < 7-. < 4,7 < "2......<.,-#82.. : 2../..6,- lei.
Studiul de caz nr.1
> persoana fzica produce /. litri de tuica cu o concentratie alcoolica de ?.5. Cursul de
scimb este de 4,7 lei8euro. +ivelul accizei este de /7- euro8l.
! : ?.82..< -.5</7-<4,7</.82.. : 426,4- lei.
C. -ccizarea produselor din tutun
In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete,
tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fn taiat destinat rularii in tigarete si
alte tutunuri de fumat. !cciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua
sisteme:
a. acciza specifca;
b. acciza advalorem.
9elatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:
!2 : J2<9<K2
!, : J,<$!<K,
In care:
!2 : acciza specifca;
!, : acciza advalorem;
J2 : acciza specifca la 2... de tigarete;
J, : acciza advalorem calculata in 5;
$! : pretul ma'im de vanzare cu amanuntul;
K2 : cantitatea e'primata in unitati de 2... bucati tigarete;
K, : cantitatea e'primata in numar de pacete de tigarete.
Studiul de caz nr. '
SC ()* S! importa 2...... cartuse de tigari. Hn cartus contine 2. pacete de tigari, iar
un pacet contine ,. tigarete. $retul de vanzare cu amanuntul este de - lei8pacet.
Cursul de scim este de 4,7 lei8euro. !cciza aferenta acestor tipuri de tigari din
categoria cea mai vanduta este de / lei8pacet.
!2 : /. euro "ane'a#< 4,7 < "2...... < 2. < ,.#82... : ,.?6..... lei
!, : /.5"ane'a# < - < 2...... < 2. : ,........ lei.
! : !2 = !, : ,.?6..... = ,........ : /.?6..... lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifca plus acciza
advalorem, darn u mai putin de ?25 din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prLt
cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. !tunci cand suma dintre acciza specifca
si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.
!cciza minima : ?25 < acciza aferenta tigarilor din categoria de prLt cea mai vanduta
!cciza minima : ?25 < / lei8pacet < 2. pacete < 2...... cartuse : 4.6/..... lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de /.?6..... lei, adica mai mult de
4.6/.....lei, deci valoarea fnala a accizei platite de intreprindere este de /.?6..... lei.
Studiul de caz nr.(
SC ()* S! importa 2...... cartuse de tigari. Hn cartus contine 2. pacete a cate ,.
tigarete in pacet. $retul de vanzare cu amanuntul al unui pacet este de - lei. Cursul
de scim valutar este de 4,7 lei8euro. !cciza aferenta tigarilor din categoria de prLt cea
mai vanduta este de / lei8pacet.
!2 : /. euro"ane'a# < 4,7<"-.....<2.<,.#82...:2./1..... lei
!, : /.5"ane'a# < - lei8pacet < "-..... < 2. pacete# : 2........ lei
! : !2 = !, : 2./1..... = 2........ : ,./1..... lei.
&aloarea accizei minime este de 4.6/..... lei, adica mai mult de ,./1..... lei,deci
intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 4.6/..... lei.
Studiul de caz nr.3
SC ()* S! importa 2...... tigari de foi. Cursul de scim valutar este de 4,7 lei8euro.
!cciza aferenta acestui tip de tigari este /. euro "ane'a#.
! : "2...... 8 2....# tigari < /. euro8tigari < 4,7 lei : 2/.1.. lei.
In cazul produselor din tutun fn taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de
fumat, relatia de calcul a accizei este:
! : K < J < 9
In care:
! : acciza
K : cantitatea in Milograme
J : acciza unitara prevazuta in ane'a
9 : cursul de scimb euro8lei
Studiul de caz nr.4
SC ()* S! importa 2...... Mg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de
4,7 lei8euro.
! : 2...... Mg < -. euro"ane'a# < 4,7 : 21.-...... lei.
5. -ccizarea produselor energetice
In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb,
motorina, petrolul lampant, gaz petrolier licefat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si
electricitate.
9elatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice
! : K < J < 9
In care:
! : acciza
K : cantitatea e'primata in tone, 2... litri sau giga3ouli
9 : cursul de scimb valutar
c. pentru electricitate:
! : K < J < 9
In care:
! : acciza
K : cantitatea de energie electrica active e'primata in NO
Studiul de caz nr.1)
SC ()* S! importa 2...... litri de benzina fara plumb, cursul de scimb valutar este de
4,7 lei8euro. !cciza unitara prezauta in ane'a pentru acest tip de produs accizabil este
de 4/1 euro82.... litri.
! : 2...... 8 2.... < 4,7 < 4/1 : 2,1.76. lei.
E. -ccizarea autoturismelor si a autove$iculelor
In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autoveiculelor comerciale
cu masa totala ma'ima autorizata de pana la 4,- tone inclusive, cu e'ceptia celor
ecipate special pentru persoanele cu andicap si celor apartinand misiunilor
diplimatice, ofciilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu
statut diplomatic care desfasoara activitate in 9omania. In aceasta categorie intra si
autoveiculele care au masa totala autorizata de peste 4,- tone, inclusiv cele care sunt
destinate transportului de personae care depasesc 1 locuri pe scaune in afara de
conducatorul auto, cu e'ceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare,
industria petrolului si altele.
9elatia de calcul a accizelor este:
! : ! < % < C < "2.. ; D# 8 2..
In care:
! : capacitatea cilindrica
% : ta'a pentru norma de poluare
C : coefcientul de corelare a ta'ei de poluare in functie de vecimea autoturismului
D : coefcientul de reducere a ta'ei in functie de depreciere autoturismului
Studiul de caz nr.11
SC ()* S! importa un autoturism in luna aprilie + de ,.... cmc fabricat in septembrie
+-2. Cursul de scimb utilizat este de 4,7 lei8euro.
!cciza aferenta acestui import se determina astfel:
! : ,.... cmc < .,- euro8cmc"ane'a#< .,?"ane'a# < "2..-4#82..< 4,7: 4.,4.,2. lei.
F. -ccizarea altor produse
In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din
blanuri naturale, articolele din cristal, bi3uterii, produse de parfumerie si arme, altele
decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este
diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.
Studiul de caz nr.1%
SC ()* S! importa produse din blana naturala, 2.. bucati, la un prLt de ,-.
euro8bucata. Celtuielile de transport pe parcurs e'tern sunt in valoare de 2.... euro.
Cursul de scimb valutar este de 4,7 lei8euro. 0a'a vamala este de 2-5 si comisionul
vamal este de .,-5.
9elatia de calcul este urmatoarea:
! : J < "&mfv = 0v = Cv#
&mfv : "$v=C#<9
0v : 2-5 < &mfv
Cv : .,-5 < &mfv
In care:
! : valoarea accizei
J : acciza procentuala conform ane'ei
$v : pretul marfi
0v : ta'a vamala
C : celtuieli pe parcurs e'tern
&mfv : valoarea marfi in vama
Cv : commission vamal
&mfv : "$v=C#<9 : "2..<,-.=2....#<4,7:?6.,.. lei
0v : 2-5 < ?6.,.. : 2/./4. lei
Cv : .,-5 < ?6.,.. : /12 lei
! : J < "&mfv = 0v = Cv# : /-5<"?6.,..=2/./4.=/12#:-..... lei
Studiul de caz.nr.1&
Societatea importa 2. tone de cafea pra3ita. Cursul de scimb valutar este de 4,7
lei8euro. 9elatia de calcul a accizei este urmatoarea:
! : K < J < 9
In care:
! : valoarea accizei
K : cantitatea de cafea e'primata in tone
! : 2. tone < ?.. euro8tona < 4,7 : 44.4.. lei
Studiul de caz nr.2/
Societatea importa 2. tone de cafea verde. Hlterior societatea pra3este - tone de cafea
prin mi3loacele proprii. Cursul de scimb este de 4,7 lei8euro. 9elatiile de calcul al accizei
in cazul cafelei verzi sunt:
!t : ! ; !r
! : K < J < 9
In care:
!t : acciza totala
J : acciza unitara conform ane'ei
! : acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
!r : acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua pra3ita
K : cantitatea de cafea e'primata in tone
! : 2. tone < 62, euro8tona < 4,7 : ,,.6// lei
!r : - tone < 62, euro8tona < 4,7 : 22.4,, lei
!t : ,,.6// ; 22.4,, : 22.4,, lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de ,,.6// lei, dar o parte din aceasta
poate f recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de e'port.
6. Scutiri de la plata accizelor
$rincipalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt
urmatoarele:
a. produsele e'portate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi
care isi desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aAate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau fnantat direct prin imprumuturi
nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
$lata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data
receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data
declaratiei vamale pentru produsele importate.
&. Imobilizari corporale
+aportul dintre reevaluarea si a/ustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
9eevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri
contabile prin care valoarea neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii 3uste. !ceasta
operatiune poate f realizata in doua sensuri: in sensul cresterii valorii contabile pana la nivelul valorii
3uste sau invers, in sensul scaderii.
Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modifcare a valorii contabile trebuie analizata
din punct de vedere al caracterului sau, in sensul ca aceasta are un caracter stabil si considerat
permanent. !cest lucru trebuie analizat deoarece daca aceasta crestere este 3udecata prin prisma
principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. 0ocmai caracterul permanent ii
confera dreptul de a f contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea
este realizata in sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente.
In acest sens se pot distinge doua situatii :
caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o a3ustare de
depreciere;
caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative
sau a unei amortizari e'traordinare.
9eevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii "reevaluarea libera# in functie de
rationamentul professional al factorilor de decizie sau prin acte normative"reevaluarea reglementara#. Ia
este realizata in functie de Auctuatiile valorii 3uste a imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma
reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. !tunci cand reevaluarea se realizeaza in
sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:
PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
Imobilizari corporale : 9ezerve din reevaluare
&aloarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea
corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. $rin aceasta notiune se intelege faptul ca
imobilizarea corporala este fe vanduta "valoarea ramasa de amortizat este mai mare decat pretul de
vanzare#, fe este complet amortizata si casata. !cest lucru este impus de normele contabile
internationale deoarece daca in e'ercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile,
diferenta negativa sa fe fnantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in e'ercitiile
anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative este mai mare decat valoarea rezervei din
reevaluare pozitive contabilizata in e'ercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua solutii contabile:
prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 2.- (9ezerve din reevaluare* pana la
amortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare
negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului negative asupra celtuielilor
e'ercitiului respective;
diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de celtuieli curente in e'ercitiul in
care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel.
9eevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de I!S 26 (Imobilizari
corporale* si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea
de intrare a imobilizarilor corporale.
!3ustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu
valoarea 3usta. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea 3usta este contabilizata sub forma
a3ustarilor de depreciere. Conturile privind a3ustarile pentru depreciere sunt conturi rectifcative ale valorii
de intrare8valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria capitalurilor proprii, ci valoarea
lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea a3ustarilor pentru depreciere
este realizata prin intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea 3usta, diferenta este tratata sub forma unei
pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :
Celtuieli privind a3ustarile de depreciere : !3ustari de depreciere
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea 3usta, diferenta este tratata sub forma unui
castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta
profturi fctive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria intreprinderii si implicit
decapitalizarea ei.
!tunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea 3usta sau imobilizarea
corporala nu mai este depreciata, a3ustarile pentru depreciere constituite in e'ercitiile precedente sunt
diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in e'ercitiul fnanciar respective sau anulate prin
urmatoarea inregistrare contabila:
!3ustari de depreciere : &enituri privind a3ustarile de depreciere
9aportul dintre reevaluare si a3ustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca
reevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al e'ercitiului in care acestea se realizeaza. Ile
pot inAuenta e'ercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate sunt realizate "vandute sau
casate#:
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate f virata la rezultatul reportat, iar de
aici prin decizie !Q! poate f distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul e'ercitiului cand
imobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama celtuielilor
e'traordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele aferente pentru
fnantarea acestei pierderi.
!3ustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul e'ercitiului cand ele sunt ocazionate, fe la
constituirea lor prin intermediul celtuielilor, fe la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor.
$en langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile fnanciare sunt diferite in functie de
rationamentul profesional al 3udecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea 3usta a
imobilizarilor corporale. $e ansamblul metodologia reevaluarii avanta3eaza situatia si pozitia fnanciara a
intreprinderii, dar in functie de obiectivele ecipei manageriale, sensul diferentei dintre aceste doua valori
alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in
formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere.
I'emplu: SC ()* S! acizitioneaza la .2..2.+ un utila3 la un cost de ,........ lei, 0&! 2?5. Netoda de
amortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de - ani. Ga sfarsitul primului an
de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila3ului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii
brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.+oua valoare reevaluata este de
,./...... lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare 3usta a utila3ului. Itapele reevaluarii prin
intermediul acestui procedeu sunt urmatoarele:
-nul I de unctionare!
a. determinarea valorii contabile a utila3ului inainte de reevaluare:
&al.ctb.: ,........ ; /...... : 2.6......
b. determinarea coefcientului de reevaluare"J# a valorii brute si a amortizarii cumulate:
J : ,./...... 8 2.6...... : 2,-
c. reevaluarea valorii brute a utila3ului:
&al.reev. : ,........ < 2,- : 4........
Dif.din reev. : 4........ ; ,........ : 2........
d. reevaluarea amortizarii cumulate:
&al.reev. : /...... < 2,- : 6......
Dif.din reev. : 6...... ; /...... : ,......
d. determinarea diferentelor din reevaluare:
Dif.din reev : 2........ ; ,...... : 1......
e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:
&al.ctb.noua : 4........ ; 6...... : ,./......
f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele e'ercitii fnanciare:
!a : ,./...... 8 / : 6......
g. inregistrarea acizitie utila3ului:
PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
.8. : /./ ,.41.....
,24 ,........
//,6 41.....
. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:
6122 : ,12 /......
i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 42.2,.+ al primului an de functionare:
,24 : .8. 2........
,12 ,......
2.- 1......
3. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:
6122 : ,12 6......
-nul II de unctionare!
Ga sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila3ului, noua valoare
contabila este de 2.72..... lei. !ceasta valoare reprezinta totodata si valoarea 3usta a utila3ului la
momentul respective. Itapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt urmatoarele:
a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:
&al.ctb. : ,./...... ; 6...... : 1......
b. determinarea coefcientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata:
J : 2.72..... 8 2.1...... : .,?-
c. reevaluarea valorii brute a utila3ului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:
&al.reev. : 4........ < .,?- : ,.1-.....
d. reevaluarea amortizarii cumulate a utila3ului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice:
&al.reev. : 2.,...... < .,?- : 2.2/.....
e. determinarea diferetelor din reevaluare:
- pentru valoarea bruta : 4........ ; ,.1-..... : 2-.....
- pentru amortizare : 2.,...... ; 2.2/..... : 6.....
PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
- diferenta din reevaluare : ?.....
f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:
,24 : .8. -2-.....
,12 - 6.....
2.- -?.....
g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru e'ercitiile viitoare:
6122 : ,12 -7.....
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive
inregistrate in e'ercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fecare
imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari negative depaseste valoarea
reevaluarii pozotive inregistrata in e'ercitiile anterioare, prezentarea poate f realizata in situatiile
fnanciare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utila3ul va
ma f reevaluat pana la e'pirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari
va unul pozitiv astfel incat sa fnanteze aceasta valoare negativa a reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama
celtuielilor in contul de proft si pierdere a diferentei negative.
Se poate recurge si la urmatoarea varianta:
- diminuarea soldului pozitiv al contului 2.- pana la valoarea nula;
- pentru diferenta negativa se poate constitui o a3ustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
Consideram ca pana la casarea utila3ului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai
reevalueaza utila3ul, amortizandu-l annual la o valoare de -7..... lei. Ga sfarsitul anului & de functionare,
utila3ul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui "realizarea lui#. Inregistrarea in
contabilitate este urmatoarea:
6122 : ,12 ,.1-.....
Ga sfarsitul duratei normate de functionare contul 2.- prezinta un sold pozitiv de 6...... !ceasta valoare
poate f tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre !Q! in urmatoarele
directii:
- ma3orarea capitalului social;
- ma3orarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate f utilizat pe destinatiile uzuale ale
(9ezultatului reportat*, inclusiv pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 2.- este urmatoarea:
2.- : .8.
2.2,
2.6
227
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 2.- prezinta un sold negativ, acesta trebuie fnantat prin
intermediul conturilor de celtuieli e'traordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
Celtuieli e'traordinare : 9ezerve din reevaluare
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie
fnantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. Ga prima
reevaluare procedura era urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
,12 : ,24 /......
b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:
&al.ctb. : ,........ ; /...... : 2.6......
c. stabilirea valorii 3uste a utila3ului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta find de ,./......
lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. : ,./...... ; 2.6...... : 1......
e. inregistrarea rezervei din reevaluare:
,24 : 2.- 1......
f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:R
!a : ,./...... 8 / : 6......
6122 : ,12 6......
g. determinarea valorii contabile a utila3ului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:
&al.ctb. : ,./...... ; 6...... : 2.1......
. stabilirea valorii 3uste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 2.72..... lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila : 2.1.......;
- valoarea 3usta : 2.72.....
Diferente din reevaluare : ?.....
,24 :2.- -?.....
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul
procedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta
numai baza de amortizare anuala pentru e'ercitiile viitoare. !plicarea unuia dintre procedee este o
problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale intreprinderii.
Daca aceste Auctuatii ale valorii 3uste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin
prisma principiului prudentei si al a3ustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era
urmatoarea:
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era 3udecata ca un castig probabil si nu era
contabilizata conform principiului prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era 3udecata ca o pierdere probabila si era
contabilizata ca o a3ustare pentru depreciere astfel:
6124 : ,?2 ?.....
!nularea valorii a3ustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat
ca in urmatorii ani utila3ul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare a3ustarea nu mai are obiect si va
trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
,?2 : 7124 ?.....
Ga casarea utila3ului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile fnanciare ca si in cazul
reevaluarilor. Htilizarea reevaluarilor sau a a3ustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza
Auctuatiile valorii 3uste la sfarsitul unui e'ercitiu fnanciar este o problema de rationament profesional,
dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor fnanciare.
*. #"-
7peratiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabil8 din punct de vedere al 0&! este acea persoanC 3uridicS care are
un sediu f' En 9omFnia Di dispune de sufciente resurse tenice Di umane pentru a
efectua regulat livrCri de bunuri Di8sau prestCri de servicii impozabile. CondiBiile care
trebuie Endeplinite pentru a avea acest statut sunt urmStoarele :
a. persoana impozabilC are o structurC f'C de desfSDurare a activitSBii, cu e'cepBia
Dantierelor de construcBii;
b. structura este condusC de o persoanC EmputernicitC sC anga3eze persoana
impozabilC En relaBiile cu clienBii Di furnizorii;
c. persoana care anga3eazC persoana impozabilC En relaBiile cu clienBii Di furnizorii sC
fe EmputernicitC sC efectueze aciziBii, importuri, livrCri de bunuri Di prestCri pentru
persoana impozabilC;
d. obiectul de activitate al structurii respective sC fe livrarea de bunuri sau prestarea
de servicii.
Din punct de vedere al ta'ei sunt operaBiuni impozabile En 9omFnia cele care
Endeplinesc cumulativ urmCtoarele condiBii:
a. operaBiunile desfSDurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, En sfera ta'ei, efectuate cu platC;
b. locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a f En
9omFnia;
c. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizatC de o persoanC impozabilC;
d. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sC rezulte din activitSBile economice
enumerate.

Se considerS import de bunuri efectuat En 9omFnia de orice persoanC, dacC locul
importului este En 9omFnia. !lte operaBiuni impozabile sunt urmStoarele :
a. o aciziBie intracomunitarC de bunuri, altele decFt mi3loace de transport noi sau
produse accizabile ;
b. o aciziBie intracomunitarC de mi3loace de transport noi, efectuatC de orice
persoanC;
c. o aciziBie intracomunitarC de produse accizabile, efectuatC de o persoanC
impozabilC, care acBioneazC ca atare, sau de o persoanC 3uridicC neimpozabilC.
9u sunt considerate operatiuni impozabile En 9omania privind aciziBiile
intracomunitare de bunuri, dacS se indeplinesc urmStoarele condiBii :
a. sunt efectuate de o persoanC impozabilC care efectueazC numai livrCri de bunuri
sau prestCri de servicii pentru care ta'a nu este deductibilC sau de o persoanC 3uridicC
neimpozabilC;
b. valoarea totalC a acestor aciziBii intracomunitare nu depCDeDte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depCDit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul
de 2..... euro, al cCrui ecivalent En lei este stabilit prin norme.
9u sunt considerate opera:iuni impozabile ;n +om<nia!
a. aciziBiile intracomunitare de bunuri a cCror livrare En 9omFnia ar f scutitC;
b. aciziBia intracomunitarC de bunuri, efectuatC En cadrul unei operaBiuni
triungiulare de o persoanC impozabilC, denumitC cumpCrCtor revFnzCtor, care este
EnregistratC En scopuri de 0&! En alt stat membru, dar nu este stabilitC En 9omFnia, En
cazul En care sunt Endeplinite cumulativ urmCtoarele condiBii:
- aciziBia sC fe efectuatC En vederea realizCrii unei livrCri ulterioare a acestor
bunuri pe
teritoriul 9omFniei, de cCtre cumpCrCtorul revFnzCtor, persoanC impozabilC, care nu
este stabilitC En 9omFnia;
- bunurile aciziBionate de cumpCrCtorul revFnzCtor sC fe transportate de
furnizor sau de
cumpCrCtorul revFnzCtor ori de altC persoanC, En contul unuia din aceDtia, direct dintr-un
stat membru, altul decFt cel En care cumpCrCtorul revFnzCtor este Enregistrat En scopuri
de 0&!, cCtre benefciarul livrCrii ulterioare efectuate En 9omFnia;
- benefciarul livrCrii ulterioare sC fe o persoanC impozabilC sau o persoanC
3uridicC
neimpozabilC, EnregistratC En scopuri de 0&! En 9omFnia ;
- benefciarul livrCrii ulterioare sC fe obligat la plata ta'ei pentru livrarea
efectuatC de
persoana impozabilC care nu este stabilitC En 9omFnia;

c. aciziBiile intracomunitare de bunuri second-and, opere de artC, obiecte de colecBie
Di anticitCBi, atunci cFnd vFnzCtorul este o persoanC impozabilC revFnzCtoare, care
acBioneazC En aceastC calitate, iar bunurile au fost ta'ate En statul membru de unde sunt
furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile sau
vFnzCtorul este organizator de vFnzCri prin licitaBie publicC, care acBioneazC En aceastC
calitate, iar bunurile au fost ta'ate En statul membru furnizor, conform regimului
special ;
d. aciziBia intracomunitarC de bunuri care urmeazC unei livrCri de bunuri aAate En
regim vamal suspensiv sau sub o procedurC de tranzit intern, dacC pe teritoriul
9omFniei se Enceie aceste regimuri sau aceastC procedurC pentru respectivele bunuri.

Pot f operatiuni impozabile urm8toarele!
a. operaBiuni ta'abile, pentru care se aplicC cotele En prezentul Cod Fiscal ;
b. operaBiuni scutite de ta'C cu drept de deducere, pentru care nu se datoreazC ta'a,
dar este permisC deducerea ta'ei datorate sau acitate pentru aciziBii ;
c. operaBiuni scutite de ta'C fCrC drept de deducere, pentru care nu se datoreazC ta'a
Di nu este permisC deducerea ta'ei datorate sau acitate pentru aciziBii ;
d. importuri Di aciziBii intracomunitare, scutite de ta'C ;
e. operaBiuni prevCzute la punctul "a# Di "c#, care sunt scutite fCrC drept de deducere,
find efectuate de Entreprinderile mici care aplicC regimul special de scutire, pentru care
nu se datoreazC ta'a Di nu este permisC deducerea ta'ei datorate sau acitate pentru
aciziBii.
Studiu de caz nr.1 ! v<nzarea bunurilor ;n consigna:ie
SocietaBea ()* este consignaBie platitoare de 0&! care Enregistreaza En cursul unei luni
urmStoarele tranzacBii:
a. primeDte de la o persoanS fzicS un bun a cSrei valoare platitS acesteia ,..... lei;
b. adaosul comercial al consignaBiei este de ,-5, cota de 0&! este de 2?5 ;
c. societaBea vinde ulterior bunul la un preB de vFnzare de ,-.?-. lei ;
d. primeDte un bun de la o persoana 3uridicS platitoare de 0&!, valoarea de contract
cu aceasta este de ,...... lei ;
e. pretul de vFnzare al celui de al doilea bun este de ,?7.-.. lei.
=nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea societa:ii de consigna:ie
!cestea sunt urmStoarele :
a. primirea primului bun En regim de consignaBie :
1.44 - ,.....
b. vFnzarea primului bun En regim de consignaBie :
-422 .8.
/6,.2-$F
7./
//,7
,-.?-.
,.....
-....
?-.
c. descSrcarea de gestiune a bunului vFndut :
- 1.44 ,.....
d. primirea celui de al doilea bun En regim de consignaBie :
1.44 - ,......
e. vFnzarea celui de al doilea bun En regim de consignaBie :
-422 .8.
/6,.,-$T
7./
//,7
,?7.-..
,41....
-.....
?.-..
f. plata contravalorii bunului cStre persoana 3uridicS :
/6,.,-$T -422 ,41....
g. plata contravalorii bunului cStre persoana 3uridicS :
/6,.2-$F -422 ,.....
. descarcarea de gestiune a bunului vFndut :
- 1.44 ,41....
i. situatia 0&! pe luna En curs se prezinta astfel :
- 0&! colectat : ?-.=?.-.. : 2../-. lei ;
- 0&! deductibila:. lei.
3. regularizarea 0&! trimestrialS :
M. plata contravalorii bunului cStre persoana 3uridicS :
//,7 //,4 2../-.
=nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea persoanei /uridice care oer8
bunul ;n consigna:ie !
!cestea sunt urmStoarele :
a. trimiterea bunului En regim de consignaBie, Enregistrat la valoarea de intrare"costul
de aciziBie# :
4-7 472 26.....S
b. contabilizarea vFnzSrii bunului En regim de consignaBie, dupS EnDtiinBarea de cStre
aceasta cS bunul a fost vFndut :
/62 .8.
7.7
//,7
,41....
,......
41....
c. descSrcarea de gestiune a bunului vFndut :
6.7 472 26.....
d. Encasarea contravalorii bunului vFndut prin consignaBie :
-2,2 /62 ,41....
7BS : societatea de consignaBie nu contabilizeazS primirea bunului de la persoana
3uridicS ca o intrare de marfa deoarece Entre aceasta Di persoana 3uridicS este un
contract de consignaBie, nu un contract de vFnzare-cumpSrare.
Studiu de caz nr.% ! ac$izi:ii v<nz8ri cu reduceri comerciale >i fnanciare
9educerile comerciale sunt prezentate de reglementSrile En vigoare ca find formate din
rabaturi comerciale, remize Di risturnuri. 9abatul comercial se acordS pentru defecte de
calitate a stocurilor vFndute, remiza se acordS pentru cantitati mari tranzacBionate, iar
risturnul se acordS pentru relaBiile cu clientul din punct de vedere al volumului
tranzacBiilor efectuate intr-o anumitS perioadS, de regulS la sfFrDitul unui e'ercitiu
fnanciar.
9educerile fnanciare se acordS sub forma scontului de decontare datoritS faptului ca
societatea client Di-a acitat obligatiile fnanciare En mod anticipat faBS de data scadentS
a facturii.
!ceste reduceri se pot acordS sub douS modalitSBi :
a. toate pe aceeaDi facturS"varianta nr.2# ;
b. pe facturi separate, En funcBie de clauzele contractuale Di succesiunea
operaBiunilor"varianta nr.,#.
"arianta nr.1
SocietaBea U ) V cumparS marfuri de la un furnizor la un cost de aciziBie de -...... lei,
0&! 2?5. Wn factura de aciziBie sunt Enscrise urmStoarele reduceri comerciale Di
fnanciare : rabat 75, remizS -5 Di scont de decontare"discount fnanciar# de 45.
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele !
a. Entocmirea Di prezentarea facturii de aciziBie :
- cost de aciziBie : -...... lei ;
- rabat comercial : -...... < 75 : 4-.... lei ;
- remizS : "-...... ; 4-....#<-5 : ,4.,-. lei ;
9et comercial ! **1.(1) lei
- scont de decontare : //2.7-. < 45 : 24.,-,,- lei ;
9et fnanciar ! *%3.*4(21 lei
0&! : /,1./?7,- < 2?5 : 12./2/,- lei
9et de plat8 ! *%3.*4(21 ? 31.*1*21 , 1)4.41% lei
b. contabilizarea facturii de aciziBie cu reduceri comerciale Di fnanciare :
"aloare Cont debitor Cont creditor "aloare
1%&.1'*21
//2.7-.
12./2/,-
.8.
472
//,6
.8.
/.2
767
1%&.1'*21
-.?.?2,
24.,-,,-
c. decontarea datoriei furnizorului :
/.2 -2,2 -.?.?2,
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea v<nz8torului sunt urm8toarele !
a. contabilizarea facturii de vFnzare :
1%&.1'*21
-.?.?2,
24.,-,,-
.8.
/222
667
.8.
7.7
//,7
1%&.1'*21
//2.7-.
12./2/,-
b. decontarea creanBei faBS de client :
-2,2 /222 -.?.?2,
"arianta nr.%
In factura initialS este Enscris numai un scont de decontare de 45. 9educerile
comerciale sunt acordSte ulterior prin facturi separate. $entru a vedere corelaBiile Entre
cele douS variante se iau aceleasi valori.
=nregistrarile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele !
a. Entocmirea Di prezentarea facturii initiale :
- costul dem aciziBie : -...... lei ;
- scont de decontare : -...... < 45: 2-.... lei ;
+et fnanciar : /1-.... lei
0&! : /1-.... < 2?5 : ?,.2-. lei ;
+et de plata : /1-.... = ?,.2-. : -77.2-. lei
b. contabilizarea facturii iniBiale de aciziBie a mSrfurilor :
14%.11)
-......
?,.2-.
.8.
472
//,6
.8.
/.2
767
14%.11)
-77.2-.
2-....
c. Entocmirea Di prezentarea facturii ulterioare"cu reduceri comerciale# :
- costul de aciziBie : -...... lei ;
- rabat 75 : -...... < 75 : 4-.... lei ;
- remizS -5 : /6-.... <-5 : ,4.,-. lei ;
+et comercial de redus : 4-.... = ,4.,-. : -1.,-. lei
- scont de decontare aferent reducerii : -1.,-. < 45 : 2.7/7,- lei ;
+et fnanciar de redus : -1.,-. ; 2.7/7, - : -6.-.,,- lei
0&! aferent reducerii : -6.-.,,- < 2?5 : 2..74-,- lei
+et de platS de redus : -6.-.,,- = 2..74-,- : 67.,41 lei
d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :
'3.43121
--1.,-.
-2..74-,-
.8.
472
//,6
.8.
/.2
767
'3.43121
-67.,41
-2.7/7,-
e. decontarea datoriei faBS de furnizori dupS Enregistrarea tuturor tipurilor de
reduceri :
&aloare datorie neta : -77.2-. ; 67.,41 : -.?.?2, lei
Se observa ca valoarea netS a datoriei faBS de furnizori este aceeaDi ca En varianta nr.2,
atunci cand toate tipurile de reduceri erau Enscrise En cadrul aceleiaDi facturi.
/.2 -2,2 -.?.?2,
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele !
a. contabilizarea primei facturi de vFnzare ce conBine numai un scont de decontare :
14%.11)
-77.2-.
2-....
.8.
/222
667
.8.
7.7
//,7
14%.11)
-......
?,.2-.
b. contabilizarea facturii ulterioare ce conBine reducerile comerciale :
@'3.43121
-67.,41
-2.7/7,-
.8.
/222
667
.8.
7.7
//,7
@'3.43121
--1.,-.
-2..74-,-
c. decontarea creantei faBS de client dupS contabilizarea ambelor facturi ce conBin
toate tipurile de reduceri :
-2,2 /222 -.?.?2,
Studiul de caz. nr.& ! #"- la societa:ile de amanet
!pectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmStoarele:
a. posesorul bunului primeste creditul solicitat En scimbul bunului lasat drept ga3 Di
se obliga sa-l restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat de
societaBea de amanet;
b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de
rambursare a creditului primit anterior.
SocietaBea X)* inceie un contract de amanet cu o persoanS fzicS pentru un bun pentru
un credit En valoare de -...... lei. Contractul se Enceie la data de .2..?.+. Durata
contractului este de / luni "42.2,.+#. Comisionul practicat de societatea de amanet este
de ,-5. Ga e'pirarea contractului, posesorul bunului va restitui cStre societatea de
amanet:
- valoarea creditului: -...... lei;
- comision: 2,-.... lei;
- 0&! aferenta comisionului: ,4.7-. lei;
- valoarea fnalS de restituit: 6/1.7-. lei.
=nregistrarile contabile ale societa:ii de amanet sunt urm8toarele!
a. acordSrea creditului posesorului bunului amanetat:
,677 -422 -......
b. la scadenBS posesorul bunului ramburseazS valoarea totalS: credit initial,
comision, 0&! aferent comisionului:
-422 .8.
,677
7./
//,7
6/1.7-.
-......
2,-....
,4.7-.
Daca la e'pirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalS
a creditului, societatea de amanet are la dispoziBie douS variante:
a. sS pSstreze bunul En patrimoniu-varianta nr.2;
b. sS El valorifce astfel fel EncFt sS-Di poatS recupera creditul acordat-varianta nr.,.
"arianta nr.1
SocietaBea de amanet pastreazS bunul En patrimoniu, iar prin naturS bunului care face
obiectul acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea
acestei operaBiuni economico-fnanciare se realizeazS astfel:
4.4 ,677 -......
"arianta nr.%
$entru aceastS variantS societatea de amanet trebuie sS formeze preBul de vFnzare cu
amSnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de /-5:
- valoare credit acordat8valoare de intrare a bunului: -...... lei;
- adaos comercial: -...... < /-5 : ,,-.... lei;
- 0&!: "-...... = ,,-....# < 2?5 : 247.7-. lei;
- pret de vFnzare cu amSnuntul: 16,.7-. lei.
WnregistrSrile contabile En aceasta situaBie sunt urmStoarele:
a. contabilizarea intrSrii En gestiune a bunului sub formS de marfS:
472 .8.
,677
471
//,1
16,.7-.
-......
,,-....
247.7-.
b. vFnzarea bunului:
-422 .8.
7.7
//,7
16,.7-.
7,-....
247.7-.
c. descSrcarea de gestiune:
.8.
6.7
471
//,1
472 16,.7-.
-......
,,-....
247.7-.
DacS la e'pirarea contractului de consignaBie, posesorul bunului solicitS prelungirea
termenului de scadenBS, valoare fnala a creditului se recalculeazS En funcBie de perioada
de prelungire socilitate Di procentul comisionului practicat de societatea de amanet En
aceste situatii. $resupunem ca posesorul solicitS o perioadS de - luni, iar valoarea
procentului este de 75 lunar.
Calcule fnanciare!
- comision: "-......=2,-....# < 4-5 : ,21.7-. lei;
- 0&! aferent comision: ,21.7-. < 2?5 : /2.-6,,- lei;
- 0otal credit: -...... = "2,-.... = ,4.7-.# = ",21.7-. = /2.-6,,-# : ?.?..6,,-
lei.
DacS la scadenBS posesorul se prezintS Di acitS valoarea creditului reEnnoit8reclaculat,
Enregistrarea contabilS este:
-422 .8.
,677
7./
//,7
?.?..6,,-
-......
4/4.7-.
64.42,,-
Daca la noua scadenBS posesorul bunului solicitS o noua prelungire a termenului de
scadenBS, atunci se va reEnnoi contractul de amanet printr-un act aditional Di se reia
procedura calculelor fnanciare anterioare.
In funcBie de clauzele contractuale, comisionul societaBii de amanet poate f reBinut din
valoarea bunului evaluat la momentul semnSrii contractului, adicS din -...... lei. Se
considerS un comision de ,-5.
Calcule fnanciare!
- valoare bun evaluat: -...... lei;
- valoare comision: -...... < ,-82,- : 2...... lei;
- 0&! aferentS comisionului: 2...... <2?822? : 2-.?66 lei.
WnregistrSrile En contabilitatea societatii de amanet sunt urmStoarele:
a. acordarea creditului :
,677 -422 /......
b. rambursarea creditului:
-422 .8. -......
,677
7./
//,7
/......
1/..4/
2-.?66
In condiBiile noilor prevederi europene, fscalitatea 0&! a Enregistrat modifcari
conceptuale En mai multe domenii, elementele de noutate find En special la importuri
Di e'porturi, dar Di la decontSrile intracomunitare ce reprezintS aspect de noutate Di
vor f dezbatute En numerele viitoare.
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de 0&! de 2?5, dar Codul
fscal prevede Di alte cote de 0&! En funcBie de domeniul de activitate al agentului
economic Di natura tranzacBiilor realizate de cStre acesta.
In cadrul tranzacBiilor care diferS de aceasta cota se menBioneaza cota de ?5 care
este utilizatS pentru urmStoarele tipuri de tranzacBii:
a. dreptul de livrare En muzee, castele Di alte obiective culturale;
b. livrSri de manuale scolare, ziare Di reviste;
c. livrSrile de proteze de orice fel;
d. livrSri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman Di veterinar ;
f. cazarea En secorul otelier;
g. Encirierea terenurilor amena3ate pentru camping.
Cota de 0&! aplicabilS este cea En vigoare la data la care ia naDtere faptul generator al
0&!.

Suport Curs Fiscalitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Fiscalitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceccar Filiala Brasov

S-ar putea să vă placă și