Radu Teodorescu

SFNTUL SIMEON NOUL TEOLOG MODEL AL TEOLOGULUI ORTODOX

1
Cuprns
1. Introducere
2. Vaa sfntuu Smeon Nou Teoog
3. nvaature opera Sfntuu Smeon Teoog
4. Sfntu Smeon ca mode a teooguu secouu a XXI-ea
5. Actuatatea trade egate de Sfntu Smeon Nou Teoog
6. Concuze
2
INTRODUCERE
Mnunat este Dumnezeu ntru Sfn Sa, Dumnezeu u Israe" (Psam 67, 36)
Ma mute trad regoase foosesc un termen destu de permat n zee noastre.
Este vorba ma mut dect orce de denumrea de ,sfnt." La nceputu aceste car care o
dedc Sfntuu Smeon Nou Teoog, ocrottoru teoogor ortodoc a vrea sa amuresc
daca m este ngadut nounea de sfnt de sfnene. Prn urmare ata ce putem ct n
dconaru expcatv a mb romne: ,SFNT, -, sfini, -te, ad|., subst. I. Ad|. 1. Eptet
dat u Dumnezeu, consderata ca ntruchpnd suprema perfectune s purtate. + Eptet dat
ceor sanctfcat de bserca. + (Rar; despre oamen) Care duce o vata curata s
cucernca. 2. Care tne de dvntate, de rege, de cutu dvn; care este consderat ca
posednd haru u Dumnezeu. Sfnta slujb = turgha. Locurile sfinte = tnuture
mentonate n textee regoase ca fnd aceea unde a trat s propovadut Isus Hrstos.
Sfntul Mormnt = mormntu unde a fost ngropat Isus Hrstos. Sfnta sfintelor =
sanctuaru vechuu tempu dn Ierusam. 3. Care consttue un obect de cut, de venerate;
care se cuvne cnstt, savt, venerat. 4. (Pop.) Eptet dat unor eemente ae natur. Sfntul
soare. + Eptet dat zeor saptamn. 5. Desavrst, perfect, nfab. Ce-am vorbit e sfnt.
+ (Substantvat, urmat de un substantv ntrodus prn prep. ,de" s exprmnd deea de
superatv) Strasnc, zdravan. O sfnt de btaie. II. Subst. 1. S. M. Sg. Art. (Pop.)
Dumnezeu Expr. A-l vedea (pe cneva) sfntul = a) a o pat, a da de beea; b) a da peste
un noroc neasteptat. A-l uita (pe cneva) sfntul, se spune cnd cneva zaboveste undeva
prea mut (s degeaba). Ferit-a sfntul = n nc un caz, ncdecum. 2. S. M. s f. Persoana
recunoscuta ca un exempu desavrst a vet crestne s consacrata ca atare, dupa moarte,
de catre bserca. Expr. !n la "umne#eu, te mnnc sfinii = pna sa a|ung a ce ma
mare, ndur mute de a su|bas ma mc. A-l fura (pe cneva) sfinii = a atp, a adorm; a
mur. A-i ie$i (cuva) un sfnt din %ur = a vorb foarte drept s nteept, a spune o vorba
potrvta. A sta &ca un' sfnt = a sta nemscat; (despre cop) a f foarte cumnte. A se
(nc)ina la sfini sau a se ru%a de toi sfinii = a se adresa a ce puternc cu rugamnt, a f
nevot sa socte rezovarea unu ucru n ma mute ocur s cu starunte. La sfntu-
a$tea*t = ncodata. + Om care duce o vata curata s cucernca. 3. S. F. P. Art. (n
credntee popuare) Iee. 4. S. M. P. Mucenc (2). - Dn s. Sv!"#."
1
Prn urmare putem vedea dn char defna termenuu ca exsta o gama extrem de
varata a sfntuu a ceea ce neegem prn e. n rege, sfnena este un atrbut a u
Dumnezeu, dar exsta persoane anume care mpartandu-se de Dumneezu am putea spune
ca a|ung a sfnene. Prn urmare, sfnena este o stare care o ntnm a persoanee care
stau extrem de aproape de Dumnezeu. La fe de bne sfnena este o stare transcedenta.
Prn urmare, n rndure care urmeaza vom ncerca sa aram ma mut dect orce
actuatatea teme teooguu ortodox, aceasta fndca n zee noastre teoog sunt am
putea spune destu de dvza n ceea ce prvete ,ucrarea" pe care o au nante n spre
care trebue sa se ndrepte. Orcum, vo putea f ct se poate de mut suspectat acuzat
1
http://dexonne.ro/defnte/sfnt.
3
de faptu ca abordez tema une persoane, canonzate dupa Bserca Ortodoxa, prn
canonzare neegem ca a fost trecut n rndu sfnor, care a trat cu ma bne de 1000 de
an n urma. Anu mor sfntuu Smeon a avut oc n 1022. Prn urmare dn punct de
vedere storc ar putea sa se spuna ca sunt ct se poate de arhac n a aborda o tema care
este dupa un extrem de nvechta.
Tema teoogor a ceor care doresc sa faca teooge nu este una nvechta dar ea
trebue neeasa ntr-un anume context. Prn urmare Sfntu Smoen am putea spune ca
este unu dntre ce ma mar teoog a ortodoxe. Lu v-a f dedcat acest voum care este
scrs cum am spus a ma bne de 1000 de an de a moartea sa. Dntre to sfn ortodoxe
Smeon este unu dntre pun care a purtat numee de teoog. Ceea ce vo ncerca sa arat
n aceste rndur este ma mut dect orce nu o ncercare de a dezgropa mor c dncoo
de orce de ce Bserca a numt pe Smon teoog de ce Bserca nu denumete pe a
sfne teoog?
n Bserca Ortodoxa n speca, Sfntu Smeon dmpreuna cu Grgore Ioan Teoogu
sunt sfn patron sau ma bne spus protector a teoogor a teoogor ortodoc. Dn
fercre despre Sfntu Smeon avem extrem de mute referne teoogce storce. Orcum,
cea ma mare frca care o am refertor a screrea acestu voum este ma mut dect orce
faptu ca cttoru contemporan ar putea sa gaseasca acest voum extrem de neactu ntr-o
ume n care storcu este am putea spune nesemnfcatv. Pentru umea secouu a XXI-ea
Sfntu Smeon ne ma mut dect orce de o trade arhaca a trecutuu. Ortodoxa crede
ca Sfntu Smoen este am putea spune actua n sensu n care e este un reper sau ma
bne spus un ,mode" pentru teoogu secouu a XXI-ea. Nevoa de modee teoogce este
am putea spune ma mut dect orce necesara pentru secou a XXI-ea un nou seco dn
stora umanta n care ne confrutam de ma mute or cu aspecte fara de precedent.
Prn urmare, n rndure care vor urma vom patrunde n trecutuu une persoane pe
att de controversate dar pe att de mut am putea spune fascnante. Este vorba ma mut
dect orce de personatatea Sfntuu Smon Nou Teoog. Sfntu Smon Nou Teoog este
un sfnt care nu este am putea spune cunoscut sau ma bne spus popuar omuu secouu
a XXI-ea preocupat de probeme de ordn economc ndustra. Sfntu Smeon am putea
spune ca este actua n zee noastre a fe cum a fost actua n zee de maxma gore de
nforre ae Imperuu Bzantn de a Constantnopo. Este adevarat ca este o mare gaura
temporaa dntre peroda n care a trat Sfntu Smon Nou Teoog zee noastre. n
rndure care vor urma ne vom opr ma mut asupra personata u Smeon vom vedea
de ce a prmt dn partea Bserc ttu de teoog.
Aceasta ma mut dect orce fndca dn cte tm Bserca n speca Bserca
Ortodoxa confera extrem de greu ttu de ,teoog" cuva. Prn urmare, n Bserca Ortodoxa
Sfntu Smoen este un teoog cu toate drepture sae depne. Sfntu Smeon este astfe
canonzat de Bserca Ortodoxa recunoscut ca sfnt de toata ortodoxa.
Orcum, este destu de greu sa screm despre o persoana care nu ma traete n zee
noastre. Dar, dupa cum ne spune trada ortodoxa pe sfn trebue sa cnstm. Pe sfn
trebue sa vedem ca modee, dar ma mut dect orce pe sfn trebue sa pomenm ca
un care au fost ce care au aratat ma mut dect orce ,adevarata veure" n
Dumnezeu au reazat am putea spune ma mut dect orce ,voa u Dumnezeu."
Voa u Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce putem vedea n vaa sfnor
a sfntuu Smeon Nou Teoog. Sfntu Smeon este astfe un ,snt utat" a trecutu care a
trat acum ma bne de 1000 de an care de fapt pentru mu este o persoana care nu ma
4
preznta nc un nteres. n rndure care vor urma vo arata ca Sfntu Smeon este ma
mut dect orce ceea ce am putea denum un ,mode un reper" pentru teoogu
secouu a XXI-ea. Dupa cum s-a evdenat n vremure ma recente, omu are nevoe ma
mut dect orce de ,repere" de modee pe care sa e urmeze, aceasta n speca n cazu
generae ma tnere sau ma bne spus a generae care este n formare.
Trada ortodoxa a atestat ca ceor care voesc sa devna teoog Sfntu Smeon Nou
Teoog este ma mut dect orce un mode punct de urmarre pentru ce care se afa am
putea spune n starea de cautare a unor puncte de orentare. A ne orenta n umea
regoasa este un fapt destu de dfc, aceasta fndca, de mute or umea regoasa este
am putea spune un ha sau ma bne spus un teren care trebue defrat sau ma bne spus
un teren pe care trebue sa urmam sau ma bne spus pe care trebue sa ne centram.
Prn urmare, tm ca ce 1000 de an care au trecut de a moartea Sfntuu Smeon
sunt o peroada de tmp mensa n care au exstat extrem de mute ,facturar nova n
ume n speca n cea regoasa." Lumea regoasa nsa este o ume care am putea spune
ca traete n ata sfera sau n ata dmensune dect cea n care exstam no. Lumea
regoasa este ma mut dect orce am putea spune o ume care exsta pe ,ata gaaxe"
dect a noastra. Lumea regoasa este asfte ma mut dect orce o ume care se bazeaza
pe exstena sfnor a ceor care au a|uns a sfnene. Sfn sunt astfe, ce care am
putea spune ca au a|uns a ,depnatatea exstene omenet."
Ortodoxa crede n exstena sfnor. Sfntu Smon Nou Teoog este dupa cum tm
ma bne dect orce un sfnt a teoogor. Credem ca Sfntu Smon este un Sfnt care
trebue sa fe ma mut dect orce n centru tuturor atene teoogor. Sfntu este astfe,
am putea spune ma mut dect orce ceea ce am putea denum ,cavaeru bneuu" sau
,brutoru rauu."
n prmu rnd, n cadru Sfntuu vom descoper ma mute trasatur extraordnare,
care uneor au cumnat n facerea de mnun sau deparea egor natur. Orcum, ,puterea
sfnor" nu este una care are o gravtae n sne c ma mut dect orce n Dumnezeu sau
ma bne spus n voa u Dumnezeu. Astfe un sfn, cum a fost cazu trecer prn marea
Roe a u Mose, ucrau mracoe n pan supranatura au puterea aceasta data de a
Dumnezeu este foosta ndrect de Dumnezeu n dferte mpre|utar extraordnare.
Ortodoxa recunoate ca sfn au fost ucrator de mnun adca au depat ege
naturae au facut fapte supranaturae.
2
Prn urmare sfn u Dumnezeu am putea spune
ca sunt ma mut dect orce persone care au un statut aparte faa de restu oamenor.
Astfe, sfn am putea spune ca nu sunt crmna nc terort sau recdvt. La fe de
bne sfn nu sunt am putea spune persoane fara de ege sau ma mut dect orce
persoane care sunt supuse ,egor natur" sau ae fr. Prn urmare, am putea spune ca n
sens ortodox, un sfnt este ma mut dect orce o persoana care am putea spune a a|uns a
,desavrrea moraa sprtuaa." n sfnt se reazeaza am putea spune toate atrbutee
esenae ae cataor moraae sau personatare.
Prn urmare, tm astfe ct se poate de mut ca n ume nu au exstat numa tran
despo c am putea spune ma mut dect orce ,sfn sau drep" care am putea spune
sunt persoane aese de Dumnezeu pentru un scop pe care Dumnezeu sngur cunoate sau
te. Sfnena u Dumnezeu este un aspect de care omu se poate mparta atunc cnd
este n stare de comunune cu Dumnezeu. Comununea cu Dumnezeu este ma mut dect
2
O ucrare pe aceasta tema a fost scrsa de Mha Urzca, Minuni +i false minuni, (Edtura Anastasa: Bucuret,
1993).
5
orce am putea spune creatoare, ea duce a sfnene, n unee cazur a deparea egor
naturae.
Lege natur sunt ma mut dect orce ceea ce am putea defn ca depate n
cazu sfnor. Astfe, aghografa ortodoxa cunoate ma mute exempe de sfn care au
fost ucrator de nmun. Ar f destu sa ne amntm de parn deertuu egptean. Orcum
daru mnunor, este un dar care se acorda destu de rar n aghografa ortodoxa. nsu
Domnu Isus Hrstos a avut daru de a face mnun, dar pe care sfn -au uat de a
Dumnezeu.
Daru facer de mnun este un dar excepona pe care avem de a Dumnezeu sau
ma bne spus un dar pe care prmm dn comununea cu Dumnezeu. Vom descoper n
persoana sfntuu Smoen Nou Teoog o compextate ct se poate de covrtoare de
atrbute care fac am putea spune un ,aes a u Dumnezeu." Tema sfntuu ca aes a
u Dumnezeu este ma mut dect orce n centru ortodoxe. Ortodoxa consdera ca sfntu
este aes a u Dumnezeu.
Sfn sunt astfe ma mut dect orce ceea ce am putea denum ca ero ve
regoase sau a Bserc. Vom nsta n aceasta carte probab pe cea ma fundamentaa
dntre ucrare Sfntuu Smeon Nou Teoog, este vorba ma mut dect orce de Imnee
ubr dumnezeet, una dntre prncpaee car ae ortodoxe.
3
Prn urmare, prezentu
voum este ma mut dect orce ceea ce am putea denum o snteza o repunere n
actuatate a personata sfntuu Smeon Nou Teoog pentru secou a XXI-ea, un seco
care are dupa cum vom arata are nevoe de mu teoog de extrem de mute persoane
pregatte n studu teooge. Dar n ortodoxe, dupa cum vom arata n fnau acestu vomu
vom avea nevoe ma mut dect orce nevoa de a f n pas cu trada predane pe care
e-am prmt de a nanta notr. Dn vaa sfntuu Smeon rese ca e a fost ma mut
dect orce o persoana pacuta u Dumnezeu ma mut dect orce un aes a u
Dumnezeu.
Sfntu Smeon a fost exponentu une um a trecutuu dar care am putea spune ca
nca de ma ,bntue" sau nca ma este n centru atene memore noastre ,coectve" ca
sa foosm un termen a pshanaze. Lumea bzanuu cu mpunatoru sau fast pedantere
este o ume cu care ntram n contact numa dn manuaee sau dn care sau
documentaree ecranzate. Lumea bzantna a fost o epoca dn trecutu umanta care s-a
extns pe ma bne de 1000 de an. Imperu bzantn, prmu mperu cretn dn stora
umanta a aparut odata cu mparatu Constatn ce Mare n |uru anuu 300 s-a ncheat
storc n anu 1453 a caderea Constantnopouu. Aceasta peroada de ma bne de 1000 de
an a fost extrem de creatoare n pan aghografc.
Dntre sfn mperuu bzatn am putea enumera nume precum: Sfntu Ncoae
Cabasa, Sfntu Ioan Hrsostom, Sfntu Fote ce Mare, Sfntu Maxm Marturstoru sau pe
Sfntu Teodor Studtu. Lumea bzantna este o ume aparte care s-a fondat pe fondu une
crze europene produse de decnu mperuu roman dn Itaa. Imperu bzantn a fost ma
mut dect orce un mperu eenst sau ma bne spun un mperu care era condus de
eenofon. Bzanu a fost am putea spune o cutura eenofona. Dar, ceea ce a fost cu
adevarat unc reprezentatv n stora bzanuu a fost ma mut dect orce faptu ca
mparatu Constantn ce Mare a nfuenat vaa regoasa a bzanuu a decarat
3
Traducere romnet ae Imneor ubr dumnezeet au varat. Prma traducere a aceste ucrar s-a facut n
secou a XIX-ea a Manastrea Neam dn Nordu Modove. Cea ma des ntrebunata traducere n mba
romna o gasm a Dumtru Stanoae, Mtropoa Otene n anu 1993.
6
cretnsmu rege ofcaa n tot mperu. Astfe cutee doatre dn acee vremur, des
ntnte n mar metropoe europene cum era Atena sau Roma, erau abote prn edctu de
a Mano dn anu 313 Bserca, n speca cea Ortodoxa era bera sa aconeze dupa voa
e propre.
Lbertatea cretnsmuu a fost un subect dezbatut nu numa n Bserca c n umea
academca. Aceasta bertare avea sa fe ma mut dect orce o bertare care a fost extrem
de creatoare n pan aghografc. Am enumerat ma sus numa cva sfn dn tmpure
bzantne, ma mu bzantnoog au aratat ca de fapt e au fost mut ma mu dar s-au
perdut dn punct de vedere storc. Prn urmare tm ma mute nume de sfn dn tmpu
mperuu bzantn, dar evdent nu tm pe to sfn dn aceasta peroada. Trebue sa tm
ca mperu bzatn era un mperu care se extndea pe tre contnente: Afrca, Asa Europa.
Este posb ca n Eada aceste peroade sa f exstat ma mu sfn ortodoc n speca pe
a comuntae de a muntee Athos.
Prn urmare Sfntu Smeon a fost exponentu une peroade extrem de nfortoare a
trecutuu umanta sau ma bne spus a unua dntre cee ma extnse mper dn stora
umanta. Vom arata n rndure de faa ca sfntu Smeon a |ucat un ro extrem de actv
n vaa mperuu. Sfntu Smeon era un ,obnut" a curtea mperaa de a
Constantnopo. Orcum, e dupa cum vom vedea nu a fost prea mut nfuenat de vaa
mperaa. Setea u de Dumnezeu nu a fost un punct de potcnre n ,eoge demntae"
de foarte mute or derzor sau dearte ae um bzantne. Se te ca bzantn nu au fost
am putea spune ,sfn pe pere bsercor." Ma mu dntre base sau mpara bzantn
au fost persoane reprobabe care erau departe de o vaa evavoasa. n cee dn urma
storc cred ca aceasta a fost una dntre prncpaee cauze ae ,cader mperuu bzantn."
nees n contextu mperuu bzatn Sfntu Smeon este un un sfnt utat dat
,utar." Vom arata n aceste rndur ma mut dect orce actuatatea mesa|uu sfntuu
Smeon Nou Teoog. n acest sens, trebue sa tm ca n Bserca n speca n Bserca
Ortodoxa, avem o dscpna de studu separata faa de store care se numete aghografe.
Ce este aghografa? Aghografa este tna care se ocupa cu studu ve sfnor sau ma
bne spus cu coectarea de nforma despre sfn persoane sfnte.
Prn urmare, aghografa nu are ca obect de studu am putea spune stora mperuu
bzatn care este ma mut dect orce extrem de unga de compexa. n hau store,
aghografa propune sa scoata a umna sau sa puna n evdena ma mut dect orce
ceea ce am putea denum persoane sfnte care au a|uns a sfnene. Sfnena este un dar
dat de Dumnezeu sau ma mut dect orce ma mut dect orce este un aspect
supranatura: cum a fost posb ca Hrstos sa vndece orb, mu, unatc sau paratc fara
nc o metoda conveonaa este o ntrebare care acum a ma bne de 2000 de an de a
exstena u Hrstos, umantatea nu a fost capaba sa raspunda.
Ceea ce este ma suprnzator este ca n fecare epoca storca Dumnezeu -a avut
ae Sa sau ma bne spus a avut ceea ce am putea spune ca au fost persoan chemate de
Dumneezu a sfnene prn care Dumnezeu a ucrat de mute or fapte mracuoase care
depaesc granneee de cuprndere a mn umane. Dupa cum vom vedea, vaa Sfntuu
Smon Nou Teoog nu a fost o vaa obnuta c a fost ma mut dect orce o vaa dedcata
u Dumnezeu a nve tota. n vaa Sfntuu Smeon vom vedea ca su|rea u Dumnezeu
nu a fost o opune c ma mut dect orce un act depn tota. De fapt, aceasta este am
putea spun este defna sau una dntre defne sfnene: su|rea totaa a u Dumnezeu.
7
Prn vaa sa sfntu Smeon s-a dovedt a f ma mut dect o smpa personatatea
storca a mperuu Bzantn. Sfntu Smeon a ntrat astfe dupa moartea u n memora
depna a cretnsmuuu ortodox este un sfnt care fgureaza n toate caendaree
Bserc ortodoxe. Refertor a Imperu Bzantn, peroda n care a trat Sfntu Smon exsta
ma mute teor, dntre care am putea spune ca sunt foarte mute care susn ca mperu
bzatn nu a fost dect o contnuare a Imperuu Roman. Aceste opn sunt dezmnte de
ma mu storc care susn ca este ct se poate de evdent ca atunc cnd vorbm de
mperu bzantn, nu vorbm de mperu roman dn Itaa c ma mut dect orce de un
mperu dstnct care avea captaa a Constantnopo. La Constantnopo avea sa se faca una
dntre cee ma mar catedrae ortodoxe dn store, este vorba de ceebra Sfnta Sofa care
exsta de|a pe vremea Sfntuu Smeon Nou Teoog.
Personatatea Sfntuu Smeon trebue cuprnsa neeasa ntr-un anume context
soca storc. Acest context a fost am putea spune storc peroda mperuu Bzantn. Ma
mut dect orce sfntu Smeon a fost exponentu cutur a cvzae bzantne, o cutura
care a domnat baznu medteranean ma bne de 1000 de an. Prn urmare este necesar sa
neegem personatatea Sfntuu Smeon ma mut dect orce ca o personatate
aghografca care are o compextate pe care trebue sa o cuprndem n cadru adecvat
nater dezvotar e. Sfntu Smeon este ma mut dect orce ceea ce am putea
denum ,sfntu teoogu prn exceena" a cutur cvzae bzantne.
Informae care e avem az despre Sfntu Smeon ca sunt destu de pune. Totu,
acest sfnt a marcat am trectu ortoxe a cretnsmuu dnd un nou sufu de vaa
ortodoxe Bserc n genera. Nevoa de sfn este dn ce n ce ma resmta n vremure
noastre, aa ca ma mut dect orce avem nevoe sa prvm n spre trecut nu ca sa
,dstrugem trecutu" c ma mut dect orce sa nvaam dn trect ca sa ne putem da seama
unde suntem az. ntrebarea pe care o rdc este urmatoarea: este cu foos sa ma dscutam
az n secou a XXI-ea de un sfnt ortodox care pentru marea ma|ortate este obscur
desuet?
Este ct se poate de evdent ca avem nevoe de o raportare a persone personata
exceponae cum a fost Smeon Nou Teoog. Dn vaa screre Sfntuu Smeon putem
nvaa extrem de mute ucrur bune foostoare. Trebue doar sa ncercam sa facem
efortu de a ne transpune n contextu ve sfntuu Smeon dn |uru anuu 1000 dupa
Hrstos.

8
VIA|A SFANTULUI SIMEON NOUL TEOLOG
,Sfnena este obceu de a ega de Dumnezeu mce gestur acun"
C. S. Lews
Ce care sunt famar cu Bserca Ortodoxa cu nvaature trade e vor putea
vedea ca n fecare an pe data de 12 marte n caendaru ortodox apare zua de praznue a
unu ceebru sfnt medeva, este vorba ma mut dect orce de Sfntu Smeon Nou
Teoog. Vaa Sfntuu Smeon este un aspect care preocupa pe foarte pun dntre
contemporan notr dar trebue sa ne aducem amnte ca dntre to sfn ortodoc,
Smeon este unu dntre pun care poarta numee de teoog.
n caendaru ortodox vom ntn foarte mu sfn ,doctor fara de argn", mostv,
aton sau marturstor. n data de 12 marte nsa cadenaru ortodox a rndut o z anume
sau o z specaa. Este vorba de zua de pomenre a u Smeon Nou Teoog. Prezentu
capto este ma mut dect orce un capto de aghografe. n sprtuatatea ortodoxa,
aghografa este ma mut dect orce tna care se ocupa cu studerea crtca a veor
sfnor. Acum ne vom ocupa ma mut cu datee bografce care e avem ramase de a
Sfntu Smeon Nou Teoog. Ma mut dect orce vo spune dn capu ocuu ca Sfntu
Smon Nou Teoog nu a fost european dupa natere dar a murt n Europa. Sfntu Smeon
s-a nascut ma mut dect orce n Asa Mca |Turca de az| a anu 949 ntr-o regune care
era numta a vremea nater sae Pafagona, n ocatatea Gaata avea sa moara a anu
1022.
4
La vremea nater sae Turca facea parte dn Imperu Bzantn am putea spune ca
a fost un mperu een. Imperu bzantn a fost ma mut dect orce caracterzat de o reae
pacfca dntre Europa Asa. Parn Sfntuu Smon se numeau Vase Teofana. n tmp
ce Imperu taan sau roman a fost am putea spune ,responsab" de ma mute acun
4
Aceasta ocatate a fost destu de ceebra n antchtate, fnd ocatatea a care sfntu Aposto Pave a trms
o epstoa, Epstoa catre gaaten se adresa ocutoror dn Gaata dn vremrure sae. Astaz aceasta ocatate
este carteru Beyogu dn Istambu. Orcum, numee orauu este cunoscut sub nedemurea eena care a
ramas neschmbata IoAoIo.
9
ntreprnse n spau asan sau asactc, mpara bzantn -au propus ma mut dect orce
,restabrea unor rea cordae dntre Europa Asa, aceasta n speca pe baza a ma
mutor eecur ae taenor de a ma reaza ceva dn acest daoog ntercontnenta.
Motenrea pe care mperu taan a asat-o n urma a fost am putea spune ct se poate de
amgua. Aceasta fndca taen nu au fost extrem de mpca n regunne Ase Mc pe care
pretndeau ca e stapnesc.
Orcum, Asa Mca a fost n Evu Medu un spau care a dat ma mu sfn sau ma
bne spus a fost extrem de productv n pan aghografc. Astfe, un at mare sfnt ceebru
dn regunea Ase Mc a fost ma mut dect orce sfntu Smeon Nou Teoog. Pecat spre
studu Nchta Stethatu avea sa numeasca ,carunt a mnte." Sfntu Smon a fost snguru
cop a parn sa.
Domnaa romano-taana a fost am putea spune dezastroasa n ceea ce prvete
reae Europe cu Asa. Aceasta fnda mpara taen de a Roma credeau ca sunt sngur
care au un cuvnt de spus n ceea ce prvete Europa raportarea e a Asa |Asa Mca era
doar o forma de amagre cu care der taen credeau ca pot menne o stare de
cordatate dntre cee doua eemente|. Prn urmare, baana avea sa fe restabta n tmpu
domne u Constantn ce Mare avea sa dureze pna prn anu 1453 a 400 de an de a
moartea Sfntuu Smon Nou Teoog.
n |uru anuu 1000 a curtea mperaa de a Constantnpo era a conducere dnasta
porfrogeneor. mparat a naterea u Smeon era Constantn VII Porfrogenetu sau
Constatn a VII-ea Nobu. Trebue sa tm ca Sfntu Smeon a fost senator n Imperu
Bzantn. E facea parte a fe de bne dn garda mparatuu. Sfntu Smeon a avut o vaa
prn urmare de aproxmatv 88 de an. Cee ma mute screr despre Sfntu Smeon Nou
Teoog nu e avem de a sne c ma mut dect orce de a un ucenc de a sau pe nume
Nchta Stthatu. Prn urmare, o bografe despre Sfntu Smon o avem de a ucencu sau.
5
Orcum, exsta ma mute screr despre Smeon Nou Teoog. O ata persoana care a
ntocmt ma mute ucrar despre Smon este am putea spune Nceta Stethatu. Se te ca
dorna Sfntuu Smoen de a ntra n manastre a fost n |uru vrste de 14 an. Dupa cum
vom arata dn motve bne ntemeate e se v-a resemne v-a f acceptat uteror cnd se
v-a ma maturza.
Lecture dn copare ae Sfntuu Smon au fost ma mut dect orce dn sfn
parn precum a fost Sfntu Marcu Asvetu Sfntu Dadoh a Fotce care au avut un
mpact extrem asupra tnaruu Smeon. Lectura acestor do sfn ortodco a- mps pe
Smon dn grageda prunce sa vrea sa deprnda meteugu rugacun nencetate. Se pare
ca n urma ectur dn acet do sfn, Smoen avea sa se roage u Dumnezeu pna
noaptea trzu.
Am putea spune ca vaa Sfntuu Smeon nu a avut nmc ,extraordnar sau ma bne
spus et dn comun." Sfntu Smeon ca toate fame bzantne dn acee vremur a fost
am putea spune ma mut dect orce de orgne arstocratca. Parn Sfntuu se crede ca
faceau parte dn arstocraa mperuu bzantn. Se pare ca bunc Sfntuu Smeon aveau
func extrem de nate a paatu de a Constantnopo. Astfe, Sfntu Smoen spre
deosebre de a cop dn vremure sae s-a bucurat am putea spune de o expunere
maxma a ceor ma bune co ae vremuror, e fnd trms sa studeze a Constantnopo.
5
n teratura romna teoogu care a scrs cee ma mute n secou a XX-ea a fost parntee Dumtru
Stanoae.
10
n tmpu eder Sfntuu Smeon a Constantnopo nu tm prea mute doar ca a acceptat o
funce extrem de nata a paatu bzantnor.
Moartea unchuu sau aveam sa aba mare mpact asupra sfntuu Smon care n anu
963 se decde sa ntre ntr-o ceebra manastrea bzantna denumta Studon de nga
Constantnopo.
6
Ac a aceasta manastre Sfntu Smon avea sa se ntneasca cu o
personatate marcanta a vremuror, este vorba ma mut dect orce de Smeon
Evavosu.
7
Prn urmare, Sfntu Smon se v-a forma sub proteca u Smeon Evavosu.
Aegerea Sfntuu Smon de a ntra a manastrea s-a manfestat pe fondu refuzuu sau
de a profunda cutura stude profane. Se pare ca Smeon Evavosu -a prmt pe Smon
-a acceptat n obtea manastr. Totu, Smoen Evavosu -a dat o peroada de ragaz u
Smoen Nou Teoog pna a prmrea s-a defntva n manastre. Astfe, Sfnu Smon avea
sap ma atepte nca 6 an pna a momentu caugare sae. Acum face o utma vzta a
casa parnor. Se spune ca n aceasta peroada cnd se ruga att se ruga de ntens ca
nepenea n rugacune. Egumen a Studon era un cauga Petru, dar care nu era parntee
duhovncesc a manastr. Dn cauza nvdor care e strnete a Studon e este aungat
dn aceasta manastre.
Content de catae deosebte ae tnaruu Smon, Smoen Evavosu duce a o
ata manastre. Este vorba de manastrea Mamas. Ac Smon v-a f caugart v-a ncepe
vaa de nevone ascetce. V-a f htoront v-a deven eromonah. Este ae sa conduca
manastrea Mamas pe cnd avea 31 de an. Se dovedete un extraordnar de bun
admnstrator renovnd manasturea n ntregme. La aceasta manastrea rostea cuvnte de
nvaatura znc sub forma unor cateheze. Smeon Nou Teoog avea sa conduca aceasta
manastre tmp de 25 de an. Prn urmare, dn copara sftrnuu Smoen putem vedea ca a
avut am putea spune o prepoderena n spre ceea ce este curat sprtua. Sfntu Smon a
fost un tnar extrem de educat foarte mut deprns cu nvaatura cu studu ma mut
dect orce. n tmpu tnere ma mute documente ne spun ca a fost extrem de mut
dedcat studuu nvaatur pe ct era posb n secoee a X-ea a XI-ea tmpu cnd a
trat. Evdent, dupa cum am spus de a vremea sa au trecut mu an. E a ramas nsa n
canonu sau n cutu Bserc Ortodoxe ca o persoana provndenaa care a a|uns a cum
de vaa sprtuaa extrem de nate.
Adversaru centra a Sfntuu Smon avea sa fe ma mut dect orce tefan a
mtropotu Ncomde. Acesta avea sa nvdeze extrem de mut pe Sfntu Smon pentru
modu sau de a tra de a se raporta a Dumnezeu. tefan a Ncomde era e pe
vremea respectva un nat demnar a curtea Bzanuu. Invdos pe Sfntu Smoen pe
modu sau de a ve e avea sa nfueneze curtea mperaa de a Constantnopo Sfntu
Smon v-a f exat pe margnea Bosforuu de partea asatca asat ntr-un oc pustu. Ac
v-a descoper un mc paracs ortodox unde se v-a adapost. Orcum, se pare ca reaa
6
Manastrea Studon a fost ntemeata prn anu 462 sau 463 de un consu bzantn pe nume Studos de une u
vne numee avea hramu Sfntuu Ioan Botezatoru. Ac a ma trat un mare sfnt dn tmpu Imperuu
Bzatn este vorba ma mut dect orce de Sfntu Teodor Studtu. Manastrea a avut ma mute nume cum ar
f Studou, Stoudos, Stoudon s Studum. mparatu Constantn Copronmu a fost un mpacat care am putea
spune ca s-a opus foarte mut manastr pe care avea sa o nchda. Manastrea se v-a redeschde prn anu
775. Orcum az se ma pastreaza numa runee manastr ea fnd dstrusa de vcstudne vremuror.
Orcum, persoantatea centraa de a aceasta manastre nu a fost Sfntu Smoen Nou Teoog cu ma mut
dect orce Teodor Studtu.
7
Smeon Evavosu a fost ma mut dect orce autoru a ma mute screr dntre care mute nu s-au ma
pastrat. n Focae avem o screre de a e denumta Capetee morae.
11
Sfntuu Smon cu curtea mperaa de a Constantnopo se racse extrem de mut n tmpu
cnd Smeon s-a retras a manastre. Exat prgont Sfntu Smon avea sa construasca n
snguratate a|utat de preten de ucenbc o manastre pe ocu exuu sau. Ceea ce tm
despre Sfntu Smon Nou Teoog este ca a trat aproxmatv 13 an n ex. Sfntu Smon
avea sa moara pe data de 12 marte 1052 n urma une bo extrem de severe n ocatatea
Paoukton.
n mod mracuos trupu sau a ramas neputrezt. Astfe, dupa ma mu an de a
moartea sa trupu sau a fost exhumat moatepe puse a nchnare. Faptu ca Sfntu
Smon nu a putrezt dupa moarte a fost nca un fapt evdent a sfnene sae. Aceasta ar f
o ,snteza" a ve Sfntuu Smoen. Nu trebue sa utam ca acest mare sfnt fost ma mut
dect orce o persoana pe care trebue sa o anazam n contextu vremuror sae.
Contextu vremuror Sfntuu Smeon a fost un context confuz care se afa a
ncherea unu menu a nceperea unu a menu. Este vorba ma mut dect orce de
anu 1000 care era un an crtc n contextu de atunc. Nmen nu prea ta n ce drece
aveau sa se ndrepte ucrure. Prn urmare, nu sunt snguru care am scrs despre Sfntu
Smon. Orcum, vremure n care a trat e au fost extrem de confuze. Evdent, vaa
Sfntuu Smoen Nou Teoog trebue neeasa ntr-un anumt context sau ma bne spus n
genera c-am n mentatatea dn secoee a X-ea a XI-ea dupa Hrstos. n mba romna
prma traducere a ve Sfntuu Smon o avem de prn anu 1835.
8

Prn urmare, vaa Sfntuu Smeon Nou Teoog trebue pasata ntr-un anumt cadru
care ne foarte mut de stora Bzanuu. Imperu Bzantn a fost un mperu care a eaborat
o sprutuatate aparte care n secou a XXI-ea nu este am putea spune popuara. Aceasta
fndca vremure umea s-a schmbat. S-a remarcat ca umea bzantna era extrem de
evavoasa extrem de creduncoasa. Aceasta a fost am putea spune o trasatura a ve
sfntuu Smeon. Despre Imperu bzantn tm foarte pune ucrur astaz, doar ca acest
mperu a fost extrem de nfuent n estu Europe. Imperu Bzatn se extnde ca tertoru pe
tre contenente: Asa, Afrca Europa.
Spre deosebre de mperu macedonan de ce roman care -au precedat mperu
bzatn a fost am putea spune un mperu care era n toatate cretn. S-a spune de ma
mu autor ca Imperu Bzatn a fost sngur Imperu cretn n depnatate dn store.
Aceasta unga store a mperuu bzantn avea sa cumneze cu rdcarea Catedrae Sfnta
Sofa dn Istambu vechu Constantnopo, o capodopera a arhtectur umanta reazaza
pe mparatu Iustnan ce Mare. La vremea Sfntuu Smeon Catedraa Patrarhaa Sfnta
Sofa era funconaa am putea spune era nca exstenta n toata gora spendoarea e.
Ne putem magna fastu turgc regos dn Constantnpou n care tnaru Smeon
mersee dornc sa ntre n contact cu umea buna sau nata socetate a vremuror. Ne
putem magna am putea spune ,pedantera de a curtea bzantna" cu care a ntrat n
contact Sfntu Smeon toate dscursure sau dee fosofce care se dezbateau ntr-un
ora extrem de nfortor care se afa n cumea succesuu a gore. Sfntu Smeon nu a
fost stran de aceasta peroada nfortoare dn stora umanta. Patrarh, fosof,
comercan savan erau persoane destu de des ntnte a Constantnopo. Orau u
Constantn avea n acee vremur o ,aroma deosebta" am putea spune ceva aparte. Prn
an 900 sau 1000 dupa Hrstos orce murtor vroa sa a|unga a Constantnopo.
Constantnopou nu era numa un smbo potc c am putea spune un smbo regos. Era
orau care era ment dupa ntemeetoru sau Constantn ce Mare sa ,revaneze" Roma
8
O ata vaa a Sfntuu Smon Nou Teoog o avem n Focaa 6 edtata n anu 1977.
12
pagna. Astfe, n tmp ce n Roma, Cooseumu |Amftatru Favan| u Vespasan
Doman domna centru mperuu, n Constantnopo, centru ve orauu avea sa fe
catedraa Sfnta Sofa.
9

Prn urmare, contextu ve sfntuu Smeon a fost am putea spune un context
mpera. La fe de bne sfntu Smeon a fost o persoana care a trat pe doua contnente:
Asa Europa. Prn urmare am putea spune ca n cntextu storc, sfntu Smon a fost un
sfnt europan. E a marcat n speca sprtuatatea secouu a XI-ea. La o prma vedere
vaa Sfntuu Smeon am putea spune ca nu are nmc spectacuar sau extraordnar, cu
excepa faptuu ca a fost prezent a curtea mperaa bzantna, Sfntu Smon a fost un
mode soca urban. Era un om ascutator, supus, onest munctor.
n orce caz, tm pune ucrur despre persoana Sfntuu Smon acum a ma bne
1000 de an de a moartea sa. Prn urmare, nu tm ce hane purta sau care era genu de
car care e prefera sa e cteasca. Sfntu Smon a fost astfe am putea spune un ubtor de
sotudne nte. Ceea ce ne spun ma mute martur de ae u Nchta Sthatu este ca
sfntu Smeon a expermentat extrem de mut ,umna necreata a u Dumnezeu." Dn
screre u Nceta Stehatu rese ca de ma mute or sfntu Smon cadea n extaz n
aceasta stare avea descoperrea umn necreate a u Dumnezeu.
Evdent, vaa Sfntuu Smeon este pdutoarea fndca dupa cum atesta ortodoxa e
a fost sfnt, prn urmare am putea spune ca nu a fost o persoana obnuta. Dn vaa u
rese foarte car aproape toate trasature unu ascet. Orcum, ceea ce este extrem de
centra ve sfntuu Smeon este ma mut dect orce ,vzune sau vedene" umn n
marre a u Dumnezeu. Un spun ca dupa moartea u Smeon Evavosu s-ar f aratat ntr-
o umna orbtoare.
Ma mute martur ne spun ca n tmp ce sfntu Smon se ruga u Dumnezeu a fost
atacat n mod vzb de demon. Orccum, trebue sa spunem ca vom ntn anumte atur
extreme n vaa Sfntuu Smon. De exempu, sfntu Smeon avea obceu sa se roaga a
mormntee ceor deceda. La fe de bne n se spune ca atunc cnd se ruga Sfntu Smon
cadea n extaz ma mute ore. ,n stora cretnsmuu tre sfn au prmt ttu de Teoogu:
Sfntu Aposto Evanghest Ioan, Sfntu Grgore a Nazanzuu Sfntu Smeon,
sarbatort pe 12 marte. Sfntu Smeon a prmt numrea de Nou Teoog ma nt ca o
rone a adversaror sa, nsa, ma apo, a a|uns sa descre veurea sa duhovnceasca
screre n care dovedete un grad nat de patrundere a ucraror dumnezeet.."
10
Prn urmare, am putea spune ca ,memora storca" a u Smon este am putea spune
extrem de tearsa, dar Smeon a fost ma mut dect orce ceea ce am putea denum o
persoana marcanta a aghografe, de ca senator a Bzanuu, Smon a fost o
personatate stataa marcanta a epoc sae, e a fost fara de nc o ndoaa o personatate
umtoare a epoc sae. Smeon a fost ma mut dect orce un mare nat n vaa ortodoxa.
E a a|uns a masur umtoare de rugacune de contempae. Aversunea u faa de
,nvaatura secuara sau aca" a fost foarte probematca pentru e de a o varsta foarte
9
Crmee comse de mpara roman erau mut prea evdente pentru ca sa nu exste o ,revansa" storca.
Aceasta revana, trebua sa aba oc n afara de Europa. Acesta fost motvu pentru care Constantn aesese
captaa Imperuu a Constantnopo. Roma aducea amnte a mu de ,crudee barbarcee" crme dn
Cooseum.
10
http://www.noutat-ortodoxe.ro/bserca-ortodoxa--sarbatoreste-astaz-pe-sfantu-smeon-nou-
teoog_307_p0.htm.
13
tragca. Am putea spune ca Smon a fost extrem de mut precupat sa fe n ntregme
dedcat u Dumnezeu su|r Sae.
Pentru no ca oamen care tram n secou a XXI-ea este ct se poate de ,defc"
sa ne raportam a un sfnt care a trat acum ma bne de 1000 de an. Orcum, este
mngetor sa tm ca au exstat nantea noastra sfn un sfnt ca Smeon care ne
poate f nou n speca ceor care studaza sau vor sa studeze teooge teooge
ortodoxa un mode de urmat. Astfe, vaa Sfntuu Smon a devent am putea spune ct se
poate de controversata dupa moartea u, fndca un au vazut ca ar f mposb ca Smeon
sa fe trectu n rndu sfnor ca fost senator a curtea mperaa bzantna.
Senatu dn care facea parte ma nante de caugara sa Sfntu Smeon se numea ma
mut dect orce snketos |oivkAoIo|. Ina senatu Bzantn avea c-am 300 de membr,
cnd s-a fondat Constantnopou ca captaa a Imperuu. O reforma a senatuu Bzantn
avea sa vna n tmpu mparatuu u Iustnan. Pe vremea Sfntuu Smon Nou Teoog,
senatu de a Constantnopo avea undeva pe a 10000 de membr. Se te astfe ca n
tmpu ve sfntuu Smon au fost extrem de mute neneeger ntre mparat Senat.
Sfntu Smon avea sa fe un ,medator ntre curtea mperaa senatu constantnopotan.
Toate aceste aspecte sunt pun tute n zee noastre de storc de ce care sunt
nteresa de studezea mperuu bzantn. Prn urmare, n- putem magna pe Sfntu
Smon ntm a mparatuu memberu a unu senat mpera care ncepuse cu 300 de
membr acum a|unsese a 10000 de membr. Atrbue sae ca senator nu sunt ct se
poate de care, dar se te ca Sfntu Smon era am putea spune un bun scrtor a fe de
bne ma avea datora de a paz apatamentu mparatuu.
Lumea bzantna este o ume de muta vreme apusa. Dar aceasta ume a creat o
sprtuatate o cvbzae unca care a fost snteza a doua um dferte. Este vorba de
Europa Asa. Prn urmare, Sfntu Smoen a fost am putea spune un medator de rea
de pace de neegere ntre Europa Asa care se ntneau geografc a Bosfor. Bosforu a
fost am putea spune un oc care dn punct de vedere storc a fost extrem de ,tensonat
de controversat."
Aecasta ma aes fndca Imperu Roman a asat n umra n funte cu der de a Roma
o stuae destu de necara n ceea ce prvete reae Europe cu Asa. Lder de a Roma
au facut marea greaa de a vorb n numee ntreg Europe. Prn urmare, Imperu Bzantn
nu a fost numa un mperu de domnae c un un mperu care a dovedt ca dn punct de
vedere storc Europa Asa pot tra n neegere cooperare. Coopetarea bzantna dntre
Europa Asa a fost extrem de creatva nu nu numa n pan geografc c am putea spune
n pan storc, cutura sau foosofc. Datee storce care e avem dna ceasta peroada am
putea spune ca sunt extrem de pune.
Totu, n tmpu Bzanuu Bosforu avea sa a|unga a o maxma nforre a zentu
dezvotar sae. Constantnpou de pe vremea sfntuu Smon era am putea spune unu
dntre cee ma rvnte orae ae um. Ac doreau sa a|unga to mar erud to mar
savan. Constatnopou fermeca am putea spune cu armu sau orenta prn prvetea
umtoare a strmtor Bosforuu. De fapt actuau Istambu este numa o mca ,ramata
storca" a vechuu Constantnopo. La Constantnopo exstau cee ma bune co, cee ma
bune unversta cee ma bune academ. Era orau de vs a orcaru tnar ma rasart
dn acee vremur a fost am putea spune orau de vs a tnaruu Smeon Nou Teoog.
Prn ntermedu Constantnopouu Smon avea sa fe famarzat cu cutura
cvzaa europeana. Orcum, se pare ca de Smeon era extrem de famar cu cutura
14
Europe, nu a starut prea mut asupra e s-a consacrat ce ma mut spre vaa
pnevmatca prn faptu ca n cee dn urma a ntrat a manastre. Sfntu Smeon este am
putea spune post mortem snteza a doua cutur: europeana asana.
11

Prn urmare, tm foarte bne ca dn vaa sfnor n genera putem trage unee
fooase prn faptu ca nvaam de a sfn anumte ucrur pe care nu e-am putea nvaa de
a ate persoane n genera. Astfe, sfn am putea spune ca sunt extrem de mut ,aproape
de Dumnezeu" au o experna nemedata sau me|octa a u Dumnezeu. Dn vaa
sfntuu Smon afam ca a a avut extrem de mu opone n speca n pan eccesa.
Oponentu sau prncpa a fost ma mut dect orce mtropotu tefan a Ncomde cu care
dupa cum am spus e nu a avut o reae extrem de prteneasca. Orcum, pentru a neege
pe Smeon trebue ma mut dect orce sa neegem contextu aceor vremur.
Lumea bzantna dn secou a X-ea a XII-ea nu a fost n nc un caz umea dn
vremure noastre. n aceasta ume, dezbatere stae au fost dn ma mute punct de vedere
extrem ambgue uneor. De Constatn ce Mare snoadee ecumence stabseram am
putea spune ct se de poate de evdent, care era prncpaa credna a mperuu, exstau n
bzan extrem de mute grupur regose paracretne sau ma bne spune obscurantse care
doreau o ata credna n mperu.
Vaa sfntuu Smon a fost am putea spune ct se poate de mut egata de vaa
mperuu. De dupa unee opn n se spune ca Sfntu Smeon nu a fost senator n
mperu, este ct se poate de evdent ca e a fost ct se poate de mut mpcat n vaa
probeme mperuu ma nante de a ntra a manastre. Nc n zee de az nu tm exact
care au fost motvee care -au determnat pe Smeon sa ntre n manastre. Este ct se
poate de prosb ca modu de admnstrae a unor na demnnar bzantn sa f
determnat sa tnaru Smon sa renune a vaa de a curtea mperaa unde dupa cum ne
spun unee documente Smoen ar f putut a|unge char mparat a Bzanuu.
Se pare ca Smeon a fost extrem de rezervat n ceea ce prvete acceptarea de
demnta mperae. Sngura demntate care a prmt-o n mperu a fost cea de a senator.
De Smon putea a|unge mparat fndca dn cte ne spun ma toate marture storce avea
toate posbtae deschse, opune u Smeon au fost ct se poate de ,mprevzbe."
Smeon v-a refuza demntatea de mparat n bzan se v-a retrage defntv a o manastre
dn mperu. Acest fapt a strnt extrem de muta smpate n epoca. La fe de bne am putea
spune n zee noastre. Dn senator, Smon avea sa a|unga smpu eromonah.
Este foarte probab ca n mentatatea tmpuu demntae eccesae sa fe dn am
mute punct de vedere n compete cu cee mperae. Aceasta fndca ntre erarha
bzantna cea eccesaa a exstat o egatura extrem de strnsa. Cu ce surprndere ar f
trebut sa f fost acum 1000 de an n umea bzantna cnd au auzt ca tnaru Smeon
maree consdent acot a mparatuu se retrage a manastre.
Smeon Nou Teoog a fost unu dntre pun sfn a ortodoxe care a renunat a
purpura mperaa pentru uma rasa monahaa. Lumea de az nu prea poate cuprnde
11
Ceea ce este destu demn de remarcat n acest sens, este am putea spune dn ma mute puncte de vedere
,mstfcarea" storcor taen a reaor reae Itae cu Imperu Bzantn. Astfe, storc taen denumesc
mperu bzantn Imperu Roman de rasart, ceea ce este destu de reprobab, fndca Constatn ce Mare a
schmbat captaa mperuu n Constantnopo. Prn urmare noua captaa noua reedna de unde avea sa
fe ocazat mperu nceput de Constatn ce Mare avea sa fe n a Bosfor. Istorc, n zee noastre storc
taen susn ca de fapt mperu Bzantn nu a fost dect o contnuare a mperuu taan sau Roman.
Termenu care avea sa fe atrbut nouu mperu format a fost ma mut dect orce Imperu Bzantn dupa
numee orauu care a fost uat ca captaa: Bzan sau Bzantum.
15
contrastu care a avut oc n vaa sfntuu Smeon. Evdent, aceasta avea sa strneasca
foarte mute antpat faa de Smeon care a fost acuzat n epoca ca a descosderat
,demntatea mperaa" a bzantnor. Acest Smeon nsa care a a|uns pna a capactatea
de a putea conduce un mperu, avea sa se retraga um smert ntr-o smpa manastre
ortodoxa. Ac e a renunat a tot comfortu a toata ,pendantera" de a curtea mpera
avea sa duca o vaa ascetca practcnd postu rugacunea.
Sfntu Smeon a fost am putea spune un mode n epoca exempu u am putea
spune ca ne ma vorbete az. n manastre, sfntu Smon avea sa se concentreze asupra
scrsuu. E avea sa devna unu dntre ce ma famo scrtor a epoc a bzanuu n
genera. Sfntu Smeon a fost o persoana extrem de vexata n fosofe, n retorca n
gramatca n speca. De nu s-a nascut n Eada e era vorbtor de mba eena. Srere sae
au fost redactate n mba eena tmpa ofcaa a mperuu. Prn urmare, este posb ca
sfntu Smeon sa f fost pogot.
Ma mute dect orce, dn epoca bzantna n care a veut Sfntu Smeon Nou
Teoog putea vedea ma mut dect orce ceea ce am putea denum contrastu dntre fastu
mpera fastu eccesa. Bzantn am mut dect orce erau ubtor de fast de mar
ceremon mperae. La un dntre base sau mpara bzantn, am putea spune ca
aceasta a fost ma mut dect orce o ,fxae" comportamentaa. Ceremone mperae de
a curtea dn Constantnopo durau uneor saptamn. Un astfe de caz a fost ma nante de
naterea Sfntuu Smeon mparatu Iustnan ce Mare. Iustnan ce Mare, am putea spune
ca a mbraat credna cretn ortodoxca numa forma, dupa un pentru a putea a|unge n
fucna de mparat sau baseu. Odata a|uns baseu e a cautat ma mut dect orce sa
mpuna ct ma mut ndettatea bzantna, aceasta a dus a construrea ceebre sae bserc
dn centru Constantnopo, Sfnta Sofa.
Am putea spune ca vaa sfntuu Smeon nu a fost strana de contrextu vremuror
u Iustnan ce Mare. n vremea u Smon, curtea bzantna mperaa era extrem de
preocupata cu chestun de rege.
12
Orcum, un susn ca Smon a fost nzetrat n tmpu
ve cu daru de a face mnun. Acest ucru a fost chestonat de mu a care nu cred n
acest ucru.
Sfntu Smon avea sa fe recunsocut ca sfnt de Bserca Ortodoxa. Acest ucru
avea sa fe ct se poate de mut contestat de restu confesunor cretne. Orcum dn vaa
sfntuu Smeon am putea spune ca tragem ma mute fooasa. Dn vaa sfntuu Smon
afam am putea spune ma mute ucrur dn etapa trecuta a umanta care a fost mperu
cutura bzantna a caru exponent sfntu Smeon a fost ct se poate de mut. Prn
urmare, ptem vedea dn vaa Sfntuu Smoen ma mute tarsatur morae. n prmu rnd
ca demnat n nata curte mperaa a bazeor, Sfntu Smeon a fost ascuator cta
vreme a stat n ndatorre sae mperae -a facut cu vrs ndesat datora obgae
care au revent.
n a doea rnd, Sfntu Smon -a dat seama ca acceptarea unor func ma mar
dect cea de senator mpera ar f putut aduce cu sne o vaa destrabpata psta de
Dumnezeu. De fapt n toata vaa sfntuu Smeon putea vedea aceasta caracterstca a sa
de a veu ct se poate ma mut n curae ma ascetc. Acest ucru a avut sa aduca n
epoca ma mu duman a sfntuu Smeon. Duman sfntuu Smon am putea spune ca
12
Orcum, ceea ce a ramas ce ma mut de defnt n zee noastre este ma mut dect orce unde este
mormntu Sfnutu Smon Nou Teoog.
16
nu au fost vzb. n acest sens, este foarte probab sa credem ca Sfntu Smon ar f a|uns
char baseu sau mpacat bzantn daca arr f gast n context favorab.
Ranchuna controversee statae nteresee dearte vantoase ae maror
demnar de a curtea de a Constantnopo erau foarte bne cunoscute. Setea de stapnre
de putere au prmt n anumte contexte propor trance. Tronu mpera bzantn era
rvnt de foarte mu pretende avem motve sa credem ca Sfntu Smeon a fost de ma
mute or martoru ,vramae dntre dfer rva bzantn" care dputau pretene de
supremae n mperu. Orcum, stuaa mperuu nu era att de grava pe vremea sfntuu
Smeon. Imperu bzantn avea sa cada cu mut ma trzu nu dn cauza conducer statae
c ma mut dect orce am putea spune dn cauza ,segmentar care exsta ntre na
demntar de a curtea mperaa."
Bzanu a fost un pamnt mut dort care avea sa strneasca nvda egosmu a ma
mutor popoare europene asatce. Sa ne amntm ca Bzanu a exstat storc tmp de ma
bne de 1000 de an. Una dntre cee ma de pre motenr ae Bzanuu pe care mo
contemporan nu se cuvne sa o neg|am a fost Sfntu Smeon Nou Teoog. Paradoxa,
apogeu stata potc a Imperuu Bzantn avea sa aduca cu sne apogeu une
sprtuata mstc bzantne unce snguare n stora umanta. Sfntu Smoen avea
sa devna unu dntre ce ma mar mstc a mperuu bzantn a umanta aceasta
fndca contextu era de aa natura.
Un mperu cretn prn exceena, Bzanu a ncura|at vaa regoasa n speca
vaa cretneasca. Reaa dntre mparat patrarh era o reaa tradonaa n Bzan.
Patrarh mpara au a|uns a un moment dat sa se susna recproc n funce care e
aveau. Se pare ca reae Sfntuu Smeon cu patrarhu Constantnopouu erau mut ma
strnse dect reae Sfntuu Smoen cu mparatu. Aceasta a dus n cee dn urma a
exarea Sfntuu Sm,eon sau am putea spune a scoaterea u ,dn ceru puter dn
Constantnopo" unde devense o persoana ncomoda.
Avem motve sa credem ca a curtea mperaa dn Bzanu Sfntuu Smeon,
fondosee, mofture sugarnca erau de foarte mute or practcate. Ma mu mpara
denumeau demntar n fucn de conbducere de raspundere a mperuu prn mture
corupe. Sfntu Smoen a uat attune mpotrva acestor abuzr care aveau oc a paatu
mpera. Se pare ca n tabara opusa u era mtropotu tefan a Ncomde care departe de
a f un ascet un teoog era un ,om comproms" care cnta n struna cur mperae.
tm ca au exstat ma nante de retragerea defntva a Sfntuu Smoen de a curtea
mperaa ma mute ,dspute vehemente" dntre Smeon Stefan a Ncomde care de
era content de personatatea Sfntuu Smeon a gast de cuvna sa puna ma mute
bee n roate. Unu dntre oprncpa protagont a exar sfntuu Smoen a fost am
putea spune tefan a Ncomde. Totu, ca n cazu ator sfn a ortodoxe cum ar cazu
Sfntuu Ioan Botezatoru sau a Sfntuu Maxm Marturstoru, Sfntu Smeon nu a murt
ca martr c a avut am putea spune susnerea nesara pecnd dn aceasta ume fara sa
fe necesara omornrea u.
Este cnt se poate de posb ca asupra Sfntuu Smon sa se f facut ma mute
amennar cu moartea ma nante de f exat. La acest capto, att aghograf ct
storc nu au cazut de acord. Sfntu Smoen avea sa se gaseasca a vrsta de 80 de an
sngur parart am putea spune ct se poate de nea|utorat. Cte regrete a sufert e dn
cauza caneor de a curtea mperaa dn Bzan numa Dumnezeu te fndca sfntu fnd
fre modesta uma nu ne-a asat prea mute martur.
17
n screre Sfntuu Smeon Nou Teoog avem extrem de pune amanunte despre
sne. Ceea ce ne spune dn cuvntee sae Sfntu este ca dn copare a fost am putea
spune ct se poate de mut ,atras de vaa cretneasca de ortodoxe" smnd o chemare
rezstba de a su| u Dumnezeu. Se pare ca sfntu Smeon a fost am putea spune ct se
poate de mut fascnat de vaa mstca de cea contempatva care de pe a vrsta de 27
de an a devent snguru sau e. Nceta Stethatu ne spune ca parn u nu ar f dort sa
ntre a manastre fndca era snguru or cop era am putea spune snguru or spr|n de
a batrnee.
Ceea ce am putea spune ma mut dect orce este ca vaa Sfntuu Smeon nu a fost
un eec. Nevoa Sfntuu Smeon de retragere a fost ct se poate de mut productva n
pan terar. Retras dn tumutu constantnopotan Sfntu Smeon avea sa se consacre n
screrea a ma mute opere ucrar teoogce dogmatce dntre care cumea creae sae
teoogce a fost ma mut dect orce Imnee ubr dumnezeet.
13
Imnee ubr dumnezeet ne descopera am putea spune o ata ,faa" a u Smoen.
Aceste mne n numar de 58 descopera am putea spune snteza trar regoase ortodoxe
a Sfntuu Smeon. Imnee ubr dumnezeet am putea spune ca sunt ma mut dect
orce snteza teooge sfntuu Smeon. Ee ne arata ca vaa sfntuu Smeon de dupa ce
a renunat a prerogatvee sae mperae a fost am putea spune n ntregme dedcata u
Dumnezeu.
Prn urmare, Sfntu Smeon a fost departe de a f un caugar habotv
fundamentast care ne ct se poate de mut o sngura orentare n vaa u. Imnee ubr
Dumnezeuzeet de arata ma mut dect orce marea ubr a u Smoen faa de Dumnezeu
ct de mut a dort acest sfnt a ortooxe sa se aprope de Dumnezeu. Char az a ma
bne de 1000 de an de a decesu sau, exempu sau ne ocheaza ne da for. Imnee
smonene au fost am putea spune rezutatu une chemar profunde care a vecht de a
Dumnezeu n care acest mare sfnt mstc ortodox s-a afundat, nct dupa cum spun
char e de ma mute or a fost depn afundat n adncu trar u Dumnezeu.
Desprn de ume de vacarmu e, Sfntu Smoen nu s-a dovedt am putea spune un
,urtor a um" dn care venea c ma mut dect orce o personaa care a transces umea
probematca e. Vaa bograf Sfntuu Smeon ne spun ca e a fost de ma mute or
,nundat de umna." Desprns de ,cotdan de derzoru sau" Smeon care pe acum era
un barbat n toata depnatatea cuvntuu, avea sa aba una dntre cee ma profunde ma
mpresonate experne trar regoase. Snteza aceste ve a fpst asata noua ca
motenre n Imnee ubr dumnezeet, mne care sarbatoreau ,ubrea nfnta" care o
avea sfntu faa de Dumnezeu de exstena Lu.
Imnee ubr dumnezeet descopera cu adevarat ca acest mare sfnt a fost o
personana remarcaba extraordnara. Acum a ma bne de 1000 de an de a compunerea
or, Imnee ubr dumnezeet nca ma sunt actuae pentru ce care doresc sa faca teooge.
Teooga Sfntuu Smeon ne arata am putea spune ma mute ucrur despre persoana
sa. Am putea spune ca Sfntu Smoen a avut dn ma mute punct de vedere o
personatate ,duba" una era mpcata n ucrure secuare mperae dn Constantnopo
cu ata era n umea de dncoo sau ma bne spus ct se poate de mut n reae
nem|octa cu Dumnezeu.
13
A se consuta prma ede n mba romna de a Manastrea Neam ma apo eda dn anu 1991 Craova
n traducerea u Dumtru Stanoae.
18
Este ct se poate de evdent, ca personatatea sfntuu Smeon a fost deaprte de a f
una a unu despot sau a unu tran sau a unu thar. Om a rugacun a contempoae,
sfntu Smeon ne-a asat am putea spune ma mut dect orce o bogata motenre terara
pe care este nevoe sa o cercetam. Fara de nc o ndoaa numee Sfntuu Smon se eaga
de mperu bzantn. Imperu bzantn nu ma exsta vaa, bografa vaa Sfmntuu
Smon ma exsta am putea spune este ma mut dect orce ceea ce ne face sa ne
aducem amnte de umea bzantna.
Este ct se poate de evdent ca Sfntu Smeon a fost am putea spune un bzantn
convns. A fost probab unu dntre ce ma devota bzantn care au exstat vreodata.
Reaa Sfntuu Smoen cu mperu bzantn a fost am putea spune una destu de strnsa.
Sfntu Smeon nu a fost numa un mare scrtor c a fost am putea spune un mare
mnograf. La fe de bne a fost un orator desavrt. Cetehzee sfntuu Smeon au fost ma
nante de a f ctte n faa audene scrse de sfntu Smoen.
Esta ma mute martur ca atunc cnd Sfntu Smeon se ruga cadea n stare de
contempae. Dn aceasta stare de contempae sfntu Smeon nu ma eea ma mute
tmp. Prn urmare, este necesar sa ne aducem amnte de Sfntu Smoen de vaa sa, n
speca pentur ce care vor sa fe teoog. Ceea ce este am putea spune extrem de
caracterstc Sfntuu Smeon este ma mut dect orce ,experena u Dumnezeu n
umna Sa necreata." Mstca teooga Sfntuu Smoen am putea spune ca a fost ma
mut dect orce o mstca o teooge a umn.
Dn vaa Sfntuu Smoen putem vedea ca acest sfnt a fost ct se poate de mut
dspus de a se nevoe de a se apropa de Dumnezeu. Astfe, preocupare Sfntuu
Smeon au fost ct se poate de mut egate de vaa n Dumnezeu de a a|unge a o
cunoatere a u Dumnezeu. Prn urmare, tm ca Dumnezeu aege pe anum poamen dn
toate tmpure pentru a face voa ceea ce ntenoneaza. Prn urmare, Dumnezeu este
Ce care cheama pe un oamen a sfnena. Orcum, cum am spus n ortodoxe exsta o
veche trade a veor sfnor. n vee sfnor ortodoc exsta ma mute varante ae
ve sfntuu Smeon Nou Teoog. Sfntu Smeon este ma mut dect orce ceea ce am
putea denum un sfnt care este ct se poate de mut tradona dupa dogma ortodoxa.
14

Prn urmare, trebue sa tm ca Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce am
putea denum centru aghografe ortodoxe. Sfn dn ortodoxe am putea spune ca sunt
ma mut dect orce sfn care sunt ma mut dect orce ceea ce am putea denum sfn
nduhovnc sau ma mut dect att sunt sfn care am putea spune ca sunt ct se poate
de mut preten u Dumnezeu. Dn cee ma vech vremur sfn au fost am putea spune
,ntm u Dumnezeu." Daca Dumnezeu exsta am putea spune ca Dumnezeu este ma
mut dect orce capab de a aduce pe un a sfnene a tot ceea ce decurge dn ea. n
acest sens, vaa acee persoane am putea spune ca a devent ma mut dect orce una cu
Dumnezeu.
Sfntu Smeon prn vaa prn faptee sae am putea spune ca a ntrat ma mut
dect orce n ceea ceea ce am putea denum ,cercu de ntm a u Dumnezeu." La fe de
bne e a devent un parnte ae trade ortodoxe sau ma mut dect orce a crezuu
ortodox. Prn vaa sa Sfntu Smeon a ntrat n trada ortodoxa ca un sfnt parnte a
ortodoxe. La fe de bne prn faptu ca Sfntu Smeon a fost am putea spune fede trade
ortodoxe e a a|uns a vederea u Dumnezeu n marrea Sa nefaba supraumeasca.
14
O ede necrtca a ve sfntuu Smeon a fost eaborata de Smeon Metafrastu o ata ede necrtca a
ve sfntuu Smoen a fost eaborata de Lascaron Munteanu.
19
Veden sau desoperre care e-a avut sfntu Smeon au fost ct se poate de mut
concentrate n |uru de de sfnene de ubre a u Dumnezeu n umna.
Tema umn a fost o tema care -a preocupat pe Sfntu Smeon. Ma toata vaa u
Sfntu Smoen a fost preocupat de defnrea umn care ese dn Dumnezeu fndca
concuzna e de ma mute or ca umna care ese de a Dumnezeu nu este acea cu
umna care vne de a soare sau de a stee una. Sfntu Smeon a fost ma mut o
persoana ct se poate de fosofca. Este greu de spus daca sfntu Smeon a fost ma mut
dect orce un savant sau un academcan. Este ct se poate de evdent ca vaa de
manastre a fost vaa care s-a potrvt ce ma mut. n manastre Sfntu Smeon s-a smt
n eementu sau.
15

Prn urmare putem vedea a Smeon am putea spune ma mut dect orce ceea ce
putea denum o sete dupa Dumnezeu dupa contempaa u Dumnezeu. Dumnezeu a fost
astfe am putea spune ma mut dect orce ceea ce este dncoo de orce centru ve de
88 de an a Sfntuu Smoen. Smoen Nou Teoog a avut parte de o vaa am putea spune
ct se poate de tumutoasa sau ma bne spus pna de ncercar de contrad. Dn
preferatu un canddat centra -a funca de baseu sau de mparat a Bzanuu, Smeon
avea sa moarta exat descopsderat. Dar de|a Smeon era am putea spune o persona
matura care numa credea n ,zadarnce aceste um trecatoare."
n pamnt stra sngur Smeon avea sa se concentreze nca odata n spre Dumnezeu
acoo avea sa a rdce toate smre. Smeon avea sa moara pe mau Bosforuu cu
ncrederea ca toate vaa u a fost ma mut dect orce o vaa nchnata u Dumnezeu
su|r sae. n vremur cnd umea parea confuza tubure, Smon avea sa gaseasca
ntea sa auntrca sau ma bne spus pacea s-a profunda n su|bee Bserc n obtea
manastr de a margnea Bosforuu.
15
Mque P. La conscence de a grce seon Symon e Nouveau Thoogen // Irnkon 42, 1969. P. 335. Loos
M. Courant mystque et courant hrtque dans a soct byzantne // |OB 32, 2, 1982. P. 238. Rgo A. Monac
escast e monac bogom. Frenze, 1989. P. 203. Les rfrences sur es oeuvres de Symon sont donnes
dans e texte avec abbrvatons suvantes: Cat.= Symon e Nouveau Thoogen, Cathechses. T. I-III. d.
par B.Krvc- chne et |.Paramee. Pars, 1963-1965; Eth. = Trats Thoogques et thques. T.I. Ed. par
|.Darrouzs. Pars, 1966; Hymn. = Hymnes. T. I-II. d. par |. Koder, |. Para-mee. Pars, 1967; Ve = Ve de
Symon e Nouveau Thoogen par Nctas Stphatos. Ed. par I.Hausherr. Roma, 1928. Rozentha-Kamarnea
1. Symeon Studtes, en heger Narr // Acten des XI Internatonaen Byzantnstenkongresses. Munchen, 1960.
S. 515-520. H.Graef nsste sur e fat que Symon amat son pre sprtue "whatever the oder man's
shortcomngs" (Graef H. The Sprtua Drector n the Thought of Symeon the New Theoogan // Kyrakon.
Festschrft |. Ouasten. II. Munster, 1970. P. 609). Cf.: Spdk Th. La sprtuat de 'Orent chrten. I. Roma,
1978. P. 261-270; Bardy G. Apathea // Dctonnare de a sprtuat. I. Pars, 1937. P. 733-744; Voker W.
Praxs und Theora be Symeon dem Neuen Theoogen. Wesbaden. 1974. S. 269-270. Evagre e Pontque.
Trat pratque. II. Pars, 1971. P. 702. Cf. PG. 40, co. 1111-1112; PG. 65, co. 153, 392, 296, 340. Vas|
Krvochne. Prepodobn| Smeon Novy| Bogosov. Pars, 1980. P. 320-321. Turner H.|.M. St. Symeon the New
Theoogan and Sprtua Fatherhood. Leden, 1990. P. 212. Trats thoogques et thques. Ed., trad.
|.Darrouzs. I. Pars, 1966. P. 135. Vas| Krvochne. 0p. ct. P. 318. 286 Centures... P. 176-177. Vas|
Krvochne. 0p. ct. P. 329. Cf. Hymn. XVIII, 149-160. Fragneau-|uen B. Les Sens sprtues et a Vson de
Deu seon Symon e Nouveau Thoogen. Pars, 1985. P. 138. Kazhdan A.P. Predvartenye zametchan|a o
mrovozzren vzant|skogo mstka X-XI vv. Smeona // Byzantnosavca XXVIII. 1967. P. 12-13, 19-22, 38 La
verson orgnae de cette ettre ne pas t pube; nous avons uts a traducton nogrecque: Tou ooiou
2uc6v... cIop. A. Zoyopoiou. I. 2upm, 1886. S. 80. Vta s. Andreae Sa. PG. 111. Co. 700. Maxm
Confessors Centurae. III. 78. Kazhdan A. 0p. ct. P. 30. Cf. Ve, p. LXVII. Vas| Krvochne. 0p. ct. P. 178.
Bergeron H. Le Sens de a Lumre chez Symon e Nouveau Thoogen // Contacts. 38. 1986. P. 26. Cf.
Bedermann H. Das Menschenbd be Symeon dem |ungeren dem Theoogen. Wurzburg, 1949. S. 74-76.
20
ngreuat de ze de gr| dntre cee ma dverse Sfntu Smon avea sa pece dn
aceasta ume numa trupete fndca sufetee smm ca Sfntu Smon este acum cu no.
De a sfntu Smoen ne-au ramas foarte mute screr rugacun. Dar ne-au ramas ca
marture peste secoe men umtoaree sae Imne ae ubr dumnezeet. Imnee ubr
dumnezeet sunt mne care sunt am putea spune ma mut dect orce mne care au
ramas ma mut dect orce ca mne ortodoxe care au dat contur une ubr unce a une
persoane care avea sa fe unca sau ma bne spus care avea sa se dstnga n toata
ortodoxa ca fnd de o autentctate umtoare.
Acest bet monah bzantn pe care stora -a ngropat am putea spune ct se poate de
mut a fost unu dntre ce ma mar trator ortodoc a tuturor veacuror. Numee sfntuu
Smeon avea sa ntre n cadenaru ortodox a ramas am putea spune de a moartea sa ca
o marture a une peroade storce sau ma bne spus ca un martor ct se poate de
profund a ortodoxe a trade ortodoxe dncoo de orce.
Sfntu Smeon a fost am putea spune fosof, scrtor, eromonah, mstc, retor
mentor a ma mutor genera de mar demntar bzantn. La fe de bne a fost am putea
spune produsu une sprtuata a une cutur care fe ca nu vom sa recunoatem a avut
ampe mpca n stora umanta. Este uor ca az sa screm despre aceaasta peroada
utata dn trecutu nostru a Europe n speca. Vaa bografa Sfntuu Smon ne arata
un om remarcab cu o traere capaba sa desparta trecutu umanta sa arate az
actuatatea.
n genera am putea spune ca ndferent de gradus de avansare a care am a|uns dn
punct de vedere sprtua, vee sfnor sunt nca o ectura actuaa. Moatee sfntuu
Smeon nu ma te unde sunt astaz. Odata cu rdcarea mperuu otoman, ma toate
ramaee egate de trecutu bzantn au fost date utar. Este posb ca dn aceasta
peroada sa f dsparut moatee u Smeon. Ma mute martur ne spun ca dupa Sfntu
Smeon au ramas moate. Locaa or se ma te astaz.
21
NVA|ATURILE I OPERA SFANTULUI SIMEON NOUL TEOLOG
,Lumea acesta o ne Dumnezeu pna ce v-a pn numaru ngeror cazu dn
sufetee drepor"
Sfntu Smeon Nou Teoog
,ntru nceputur era umna." n rndure care urmeaza vo ncerca sa fac o trecere n
revsta a opere unua dntre ce ma mar sfn a ortodoxe aa am putea sa deschdem
acest nou capto a teooge practcate de Sfntu Smoen Nou Teoog, un mare sfnt a
Bserc Ortodoxe. De a Sfntu Smon ne-au ramas ma mute car screr, unee extrem
de dfce pe care ar merta sa e anazam. Acest capto se vrea ma mut dect orce o
prezentare a opere Sfntuu Smeon a ceea ce avem de a e ca motenre sprtuaa
teoogca. Prn urmare de a sfntu Smeon ne-au ramas aproxmatv 279 de screr sau
voume. Aceasta dn cte se te fndca este posb ca ma mute dn aceste voume sa fe
perdute. Mare parte dntre aceste screr au fost cu teme teoogce sprtuae sau ascetce.
Orcum, dn toate aceste cateheze, tomusur dogmatce sau ascetce ucrarea centraa
a sfntuu Smeon a ramas Imnee ubr dumnezeet. Cea ma productva parte dntre
screre Sfntuu Smoen a fost peroada cnd a stat a manastrea Studon. Am putea
spune ca ac sfntu Smeon -a eaborat ma toate screre sae. Prn urmare, o anaza a
opere sfntuu Smeon Nou Teoog este am putea spune ct se poate de necesara.
Vom ncepe prn a spune ca toata teooga sfntuu Smon a fost a ,dezbatere" sau
ma bne spus o ,dezvotare" a monotesmuu. Astfe teooga sfntuu Smon este dn
capu ocuu monotesta. Exstena unu sngur Dumnezeu a moduu u Dumnezeu de a
se arata au fost am putea spune prmee preocupar ae Sfntuu Smeon. n tneree
Sfntu Smeon a fost am putea spune ct se poate de mut preocupat de monotsm fndca
-a dat seama de adevaru exstene unu sngur Dumnezeu. Dn acest motv, extrem de
precaut Sfntu Smeon a avut dupa cum am aratat n tneree repuse faa de studerea
22
unor autor antc potet cum era cazu dupa cum am aratat n umea bzantna. n Bzan
am putea spune ca exsta frca une rentoarce a vechor concep despre ume.
Prn urmare am putea spune ca n screre sfntuu, destu de mute a numar, putem
gas ma mute povee ucrur pe care e e-a expermentat dn propra natva. Tema
centraa nsa a teooge screror sfntuu Smeon Nou Teoog nu a fost nsa strct
monotesmu ortodox c ma mut experena u Dumnezeu ca umna.
Prn urmare o tema recurenta n opera sfntuu Smeon este am putea spune ,tema
umn u Dumnezeu." Pentru Sfntu Smon Dumnezeu a fost ma mut dect orce
expermentat n umna nefaba necerata a u Dumnezeu. Prn urmare, sfntu Smon nu
vorbete de o umna fzca cosmca c ma mut dect orce de o ,umna necerata" pe
care au expermentat-o sfn aposto pe muntee Tabor cnd Hrstos s-a schmbat a faa.
,,Dumnezeu este umna, o umna nesfrta necuprnsa. Toate cee dn |uru Lu sunt
umna comuna mparta fara mparre ntre persoane (.) Tata e umna, Fu e umna,
Duhu e umna. Ce tre sunt o umna unca, smpa, necompusa, netemporaa (.) Tot ce
vne de a Dumnezeu este umna ce ne vne dn umna: umna e vaa, umna
nemurrea, umna ubrea, pacea, adevaru, ua mparae ceruror, umna este Hrstos,
Mntutoru mparatu um; umna pnea Trupuu Sau neprhant, umna potru
preacnsttuu Sau snge, umna nverea Sa, umna degetu Sau, umna mna Sa, umna
och Sa; umna e Domnu, gasu Sau, ca umna dn umna."
16
Tema umn u Dumnezeu este ct se poate de recurenta n teooga Sfntuu
Smeon Nou Teoog. Dumnezeu apare ca creator a umn fotonce ma mut dect
orce ca fnator a umn sprutuae sau a umn materae care ese dn Dumnezeu.
Lumna care ese dn Dumnezeu am putea spune ca este ma mut dect orce o umna
,transcendeta penevmatca." Lumna u Dumnezeu este dncoo de gaax de cosmos
sau panete. Lumna u Dumnezeu este n teooga sfntuu Smon eterna ncoruptba.
Ceea ce este ct se poate de evdent n teooga sfntuu Smeon este ma mut dect
orce faptu ca Dumnezeu este autor sau sursa utma a umn. Lumna dupa sfntu Smon
nu este numa materaa c este am putea spune de natura sprtuaa sau ma bne spus
nteectuaa. S-a vorbt astfe de ma mu a teoog care au urmat Sfntuu Smoen Nou
Teoog ca umna u Dumnezeu a fost tema centraa a teooge sae. Sfntu Smon a fost
preocupat de a da o defne umn u Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu care este sursa a
umn fzce fe ca este ea soara sau cosmca, este ma mut dect orce o umna care nu
este ndetca cu fna u Dumnezeu am putea spune ca asa dn fna u Dumnezeu ca
un atrbut a u Dumnezeu. Tema umn u Dumnezeu am putea spune ca apare recurent
sau ,obsesv" n screre Sfntuu Smeon. Sfntu Smeon a fost astfe un anast a umn
taborce sau a umn care a aparut pe Tabor. Era car ca dupa martura Scrptur, umna u
Hrstos era profunda materaa. Daca aceasta umna era materaa, atunc ce fe de
umna era ea? Lumna u Hrstos sau umna u Dumnezeu a fost ma mut dect orce o
,umna transecendenta sau eterna" care a aparut dncoo de ume de unvers.
S-a spus de ma mu ca pentru Sfntu Smeon, umna u Dumnezeu era am putea
spune exstena ma nante de cosmos de ume. Lumna u Dumnezeu este ma mut
dect orce ceea ce defnete am putea spune centru nucec a u Dumnezeu n teooga
sfntuu Smeon. Lumna necereata materaa, umna u Dumnezeu nu este de natura
fzca sau mneraa. Sfntu Smeon ne spune ca de ma mute or a expermentat umna u
16
Tratat teoogc III.
23
Dumnezeu n marre n extaz. Aceasta umna ne spune e ca nvaua trmtea ntr-o
ata ume dect a noastra. Lumna u Dumnezeu a devent astfe centru teooge Sfntuu
Smeon.
Centru teooge sfntuu Smeon am putea spune ca a fost ma mut dect orce
,umna Taborca."
17
Ce a fost acea umna care a et dn Hrstos a schmbarea Sa a faa?
Este ct se poate de evdent, ca n cazu u Hrstos s-a vorbt de o fotonofone |oIoovio|
este ma mut dect orce o aratare a umn u Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu a fost
astfe am putea spune ceea ce a nut ce ma mut de expermentarea vo u Dumnezeu.
Voa u Dumnezeu este am putea spune ma mut dect orce "umna nteectuaa
sau noetca" a omuu. Lumna noetca este o umna care am putea spune vne dncoo de
umea creata sau de cosmos. n orce caz, ceea ce rese dn screre sfntuu Smeon este
ma mut dect orce de o ,fotonca pnevmatca." Lumna u Dumnezeu s-au fotooga care
ne de persoana u Dumnezeu este ma mut dect orce ceva care ne ma mut de
mstca ortodoxa de cea sprtuaa. Vederea u Dumnezeu n umna este am putea spune
centru teooge sfntuu Smeon Nou Teoog. Lumna u Dumnezeu este ma mut dect
orce o reatate metacosmca metasofoogca. Metafzca umn u Duzmnezeu am
putea spune ca este pentru sfntu Smeon Nou Teoog ce ma profund grad de cunoatere
a u Dumnezeu.
De fapt tema umn u Dumnezeu a fost ct se poate de comuna ator mar mstc
dn peroada bzantna cum ar f Sfntu Grgore Paama sau Sfntuu Ncoae Cabasa.
Pdrn urmare, tema umn u Dumnezeu a fost ct se poate de mut prezenta a ma mu
mstc teoog a bzanuu. Tema umn am putea spune ca a fost ma mut dect orce o
tema a sprtuata evuu medu a sfntuu Smeon Nou Teoog.
Tema umn u Dumnezeu este ma mut dect orce o tema centraa a teooge
ortodoxe. Teooga ortodoxa este ma mut dect orce o teooge a umn a ve ma
mut dect orce. Lumna u Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce am putea defn
esenau ortodoxe. n ortodoxe Dumnezeu este asmat ma mut dect orce cu tot ceea
ce este bun poztv sau ma bne spus cu tot ceea ce este drept bun. Astfe, n ortodoxe
vom ntn ma mut dect orce tema um a veder u Dumnezeu ca umna.
Prn urmare este ct se poate de evdent ca ceea ce ne arata sfntu Smeon este ma
mut dect orce tema umn necreate a u Dumnezeu care asa dn Dumnezeu care
dupa parn bzantn a fost ma mut dect orce centratatea cunoater teoogce.
Vederea u Dumnezeu n umna este ma mut dect orce ceea ce defnete centratatea
doctrne ortodoxe a veder u Dumnezeu sau ma mut dect orce ,ceea ce tm despre
Dumnezeu ca umna."
Lumna u Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce am putea spune ca este
dncoo de orce centru preocuparor Sfntuu Smeon Nou Teoog. Sfntu Smeon avea sa
devna un predecesor n sprtuatatea teooga bzantna a energor necreate a u
17
, dupa ase ze, Isus a uat cu Sne pe Petru pe Iacov pe Ioan, fratee u, -a dus ntr-un munte nat,
de o parte. S-a schmbat a faa, nantea or, a strauct faa Lu ca soaree, ar vemntee Lu s-au facut
abe ca umna. ata, Mose Ie s-au aratat or, vorbnd cu E. , raspunznd, Petru a zs u Isus: Doamne,
bne este sa fm no ac; daca voet, vo face ac tre cobe: |e una, u Mose una, u Ie una. Vorbnd e
nca, ata un nor umnos -a umbrt pe e, ata gas dn nor zcnd: "Acesta este Fu Meu Ce ubt, n Care
am bnevot; pe Acesta ascuta-L". , auznd, ucenc au cazut cu faa a pamnt s-au spamntat foarte.
Isus S-a apropat de e, , atngndu-, e-a zs: Scua-va nu va teme. , rdcndu- och, nu au vazut pe
nmen, dect numa pe Isus sngur." Mate 17, 1-8.
24
Dumnezeu. Prn urmare, Dumnezeu este ma mut dect orce n ortodoxe nu centru unor
energ create c ma mut dect orce ceea ce am putea denum centru une umn eterne.
n Dumnezeu ne spune sfntu Smeon umna este eterna. Lumna u Dumnezeu este am
putea spune supracosmca supraesenaa. Faptu ca n Dumnezeu fneaza numa umna
ca Dumnezeu este fna de umna este un adevar ce nu poate f contestat de nmen.
Lumna este astfe o tema centraa a fotooge ortodoxe. n acest sens cutu ortodox
nu este un cut arhac c am putea spune ca este ma mut dect orce un cut un cut a
umn sprtuata u Dumnezeu. Tema umn este o tema care apare n ma mute ar de
studu: poetca, teratura, asrte sau tne. Lumna a nsprat am putea spune pe foarte
mu pctor, muzcen sau artt n dferte crea. Lumna a fost un punct de nsprae n
ceea ce prvete teooga ortodoxa. Unu dntre ce ma mar sfn a umn u Dumnezeu a
fost am putea spune sfnbtu Smeon Nou Teoog.
Orcum, umna care radaza dn Dumnezeu este ma puternca dect orce exsta sau
de ct orce gen de umna fzca. Esena umn u Dumnezeu este am putea spune
necunoscuta sau transcendeta omuu fndca tot ceea ce fneaza dn Dumnezeu este am
putea spune ma mut dect orce este transendent omuu.
Evdent, Sfntu Smon nu a spus tot ceea ce se putea spune despre umna u
Dumnezeu. Dar a sfntu Smoen putem gas enorm de mute referne a umna u
Dumnezeu. n acest sens, Sfntu Smeon am putea spune ca a fost un deschztor de
drumur n ortodoxe. Prn urmare, ceea ce nvaam de a Sfntu Smeon este ma mut
dect orce ceea ce am putea denum faptu ca sursa umn soare nu vne dn sne a fe
cum sursa cosmosuu nu este n sne c n Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu este astfe ma
mut dect orce ceea ce am putea denum o umna supranaturaa care este propre u
Dumnezeu ngeror.
Lumna ngeror este astfe am putea spune cea ma aproape de umna u Dumnezeu
de umna care ese dn Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu am putea spune ca este centru
teooge smonene de antuc am putea spune ca e ea este actuaa. Aceasta ma mut
dect orce fnda umna nver u Hrstos a fost o ata refece a umn u Dumnezeu.
,Dupa ce a trecut smbata, cnd se umna de zua nt a saptamn (Dumnca), au vent
Mara Magdaena ceaata Mare, ca sa vada mormntu. ata s-a facut cutremur mare,
ca ngeru Domnuu, cobornd dn cer vennd, a pravat patra edea deasupra e.
nfaarea u era ca fugeru mbracamntea u aba ca zapada. de frca u s-au
cutremurat ce ce pazeau s-au facut ca mor."
18
Prn urmare vedem ca tema umn despre care a scrs enorm de mut Sfntu Smeon
nu a fost n nc un caz o tema pe care numa e a abordat-o. Lumna ca stare de
comunune cu Dumnezeu este ma mut dect orce propre tuturor sfnor parn a
Bserc. La fe de bne aceasta umna o gasm reprezentata ca aureoa a ma to sfn.
Sfn Bserc sunt prv de ma mute or ca fne ae umn sau ae comunun de
umna cu Dumnezeu.
Tema umn u Dumnezeu nu o ntnm numa a sfntu Smeon Nou Teoog. ,The
Lght Wthn The Lght of the Sef "The ght that shnes above the heavens and above ths
word, the ght that shnes n the hghest word, beyond whch there are no others-that s
the ght that shnes n the hearts of men."
(Chandogya Upanshad 3:13:7) Gambhrananda: "Now, that Lght whch shnes beyond ths
heaven, beyond the whoe creaton, beyond everythng, n the hghest words whch are
18
Mate 28, 1-4.
25
unsurpassngy good, t s certany ths whch s the ght wthn a person." It s the Atma
|yot, the Lght of the Sef, whch s aso Dvnty Itsef. As a student of the upanshadc
wsdom through hs Master, |esus, Sant |ohn wrote: "Ths then s the message whch we
have heard of hm ||esus|, and decare unto you, that God s ght." (I |ohn 1:5) That Lght s
purey sprtua (Sprt, actuay) beyond the ght we see n ths word, but whch
nevertheess s aso a manfestaton or extenson of that Lght, as s the entre creaton. In
a the words-and beyond a the words-t s the One Lght that shnes n, and as, a. What
a gorous concept! A truth as profound as t s smpe. "The Lord sha be unto thee an
everastng ght, and thy God thy gory." (Isaah 60:19) Ths was the Essene teachng whch
|esus receved even n nfancy. Orgna Chrstanty-whch was dentca wth Sanatana
Dharma-taught that the Dvne Lght "was the ght of men..the true Lght, whch ghteth
every man" (|ohn 1:4, 9) wthout excepton. That Lght cannot be aenated from us, but s
ever the essence of our exstence, makng us "the chdren of ght." (|ohn 12:36) Ths s the
rea Gospe, the Good News, of rea regon." Accordng to Buddhsm, a bengs are mbued
wth a spark of nner dvne ght.... The |ewsh mystcs use smar words when they speak of
the nner spark or the spark of God. The Koran, referrng to man, taks about the tte
cande fame burnng n a nche n the wa of Gods tempe. Amost nevtaby a sprtua
search becomes a search for dvne or sacred ght. By cutvatng our nner core, we search
for ths ght n ourseves as we as the dvne." - Lama Surya Das."
19
Prn urmare este ct se poate de evdent, ca a sfntu Smoen umna u Dumnezeu a
fost ma mut dect orce orce o umna utma nefaba. La fe de bne aceasta umna
era am putea spune "eterna." Lumna u Dumnezeu am putea spune ca este reatatea
utma a expermentar u Dumnezeu sau ma bne spus a ceea ce putem vedea no ca
exstent n Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu este astfe am putea spune ma mut dect
orce ceea ce ne de exstena de fna utma a um de apo. Lumea de apo n
eshatooga ortoodoxa este o ume a umn. Fara de nc o ndoaa umna u Dumnezeu
este ma mut dect orce ceea ce am putea denum umna utma a ubr a cunotne
de Dumnezeu.
20

Fna u Dumnezeu ne spune sfntu Smeon nu este umna dar ceea ce ese dn
umna u Dumnezeu este ma mut dect orce am putea spune umna necreata a u
Dumnezeu. Sursa umne ze pe care o vedem cu och fzc este enteechetc n termen
u Arstote ceva care are sursa pe Dumnezeu exstena Lu. Sursa utma a umn de
orce gen am putea spune ca este umna u Dumnezeu. Lumna u Dumnezeu este ma
mut dect orce ceea ce am putea spune ca este sursa utma a tot ceea ce este dn punct
de vedere omenesc umna adevarata.
,Dumnezeu este umna n E nu este ntunerc" (,-n 1,5). Sfnta Treme este umna
cea ma curata de ubre, nsa creaa, rodu bnecuvntat a profunde Sae ubr, este n
sne bunatate frumusee (cfr. .en 1,31). ntunercu se nate n nma omuu cnd se asa
sptt de catre amagtoru, care vrea sa- desparta de Dumnezeu de aproapee. (cfr. .en
3,1-12). Cnd umna Tatau a vent sa strauceasca n ume, ntunercu nu a recunoscut-o
nu a prmt-o (cfr. -n 1,5.10-11). Cnd Fu rastgnt pe cruce, naa spre Dumnezeu
strgatu acamator da utma sufare (cfr. Mc 15, 34-37; Mt 27, 46-50) pare ca
ntunercu cuprnde pamntu (cfr. Mt 27, 45-46), ar soaree se ntuneca (cfr. Lc 23,44).
Dar, de fapt, apusu umn n adncure ntunercuu nseamna rasartu soareu, ar zore
19
www.atma|yot.org.
20
http://www.centrapc.org/sermons/2005/s051225.htm.
26
nver reveeaza omuu msteru ubr tremce. ,De aceea ma ubete Tata, pentru ca m
dau vaa pentru ca sa o au dn nou. Nmen n-o a de a mne, c eu o dau de a mne
nsum. Am putere sa o dau am putere sa o au dn nou. Aceasta porunca am prmt-o de
a Tata meu" (-n 10,17-18). Fu nu aconeaza doar ,ca cum" ar trebu sa- dea vaa, E
o ofera cu adevarat, ,pe depn" (cfr. -n 10, 15-17; Fil 2,8). astfe o rea. Cac vaa pe care
a prmt-o de a Tata este ubre, o po avea daca o daruet. Aconnd astfe, Fu
ascuta pe Tata (cfr. -n 5,19) care, avnd vaa n sne nsu, a dat-o Fuu, pentru ca Fu
sa o aba n sne sa o transmta, aa cum se ntmpa n tana Sfnte Euharst. (cfr. -n
6,57)."
21
Prn urmare tema umn u Dumnezeu este ma mut dect orce fundamentaa
ortodoxe crezuu n Dumnezeu. Astfe, dncoo de umna gaaxor, a steeor a
consteaor exsta un at gen de umna, este vorba de umna u Dumnezeu sau ma mut
dect orce de umna necreata a u Dumnezeu. n tmp ce umna fzca este creata umna
u Dumnezeu este am putea spune necreata. Fotonu studat cu mare atene ne-a
descopert ca n spatee sau exsta o ata sursa de umna este vorba ma mut dect orce
de umna necreata. Sfntu Smon a scrs despre umna n egatura cu umna pe care o
prmt de a Dumnezeu care este prezenta n umna pascaa.
Ma mute dect orce am putea spune ca umna necreata este chpu Bserc
Ortodoxe care este o Bserca a umn. , IAco I ooIcAci povio Iou
cAAvopoou oIpip IcpoooAmv ou covoAovcIoi kc yo 2oIo
copi oI AciIoupyio I vooIocm, oIov ovyio To Iou pioIo. Tv
opokoAouov pioIiovoi o Ao Io yoIo oAA koi oAApokoi. v koi io
ouviov ovoop yio Io /0123 4567 cpiAovci Iv ouIovAc Imv kcpi6v,
cvIoIoi, omvo c opIupic ioI6v, Io 0123 456 civoi vo ovcIo oivcvo Io
ooio covicIoi oIo 6Ao cvI Iou oo I vooIocm oAA koi koI AAou m
o ouIv. ovicIoi oov AcukoyAovc opivIic Ioivi6ci ooIpo,
cpioIpccvc ovIoycic kivocvc Ayc ou kovci cv yvmpici o ou
popovIoi. 2Iov o cv upci AckIpik pco koi AckIpomIio. opIupic
ovopouv Ii oAA Aoc Imv ioI6v koi kovAc ovouv vc Iou, cv6
Ayo cv Iou koici Io p6Io AcI. piovo ivIco civouv icpci ioIo vo
kivov Io kcpi kovI oIo yvio Iou oIo pio Iou koi vo v ooivouv IioIo
.
To yio
m oom cI Iv o Iou, o oIpip IcpoooAmv Io cIoici oIou
ckpoo6ou AAmv ckkAoi6v koi oIou ioIo ou opcupiokovIoi oIov o Iou
ovoyiou Tou. 2I ouvcio o opo Iou ovoyiou Tou I vo opoAovci
Io icp 89:;<=>39 m koi c ciik Io Io cIopci oIv vo ou c ooo
/?2@A9 8>BC13D E>F?3G67 okoAouci uoo koi cIoop Iou oIv IpoA
v6v ko6 koi oc vo cyAo opi AAmv IpoAcmv. oivcIoi m ocIik c
Iv IcAcI ouI, /C <>A?C 8H28I2J39KEC?C @8>?G>K8 <3G ?C9 <=>21>FI=2 @= 898195>K;2@C
@3>IL B>393J31=K?82 8<M ?39 :98?3 82A98. N3JJ:6 @=?:<=2?8 <=>21>8I:6...H=KB93G9 M?2
:B=2 H28?C>CO=K 3G;28;?2EF B5>K6 H28E3<L @:B>2 ;L@=>8. P= ?39 ?>M<3 8G?M, C ?=J=?L
8IL6 ?3G 81K3G I5?M6 898H=2E9D=2 @28 ;<F928 <=>K<?5;C Q59?89L6 <8>FH3;C6, <3G
=<2R2A9=2 128 ?M;3G6 82A9=6 B5>K6 98 B8O=K ;?3 <:>8;@8 ?3G B>M93G. oAAoi pooi
pioIiovoi uooIpiouv Ii pkciIoi yio vo ouoIoupyik G<=>EM;@23 I56 ou
Aouv oi ioIoi. uIoi ou Io cmpov oo, ioIcouv Ii civoi Io m I
vooIocm Iou pioIo, ou ouoivci vm o Iov Io Iou. 2mvo c Iv yio
21
http://www.ecum.ro/dokumente/adunarea/coda.doc.
27
oIo Imv oIpiopcimv yio Ao Io pookuvoIo I poou kkAoio, Io
oIpiopcio IcpoooAmv, u Iv oiyio Iou ooiou yivcIoi IcAcI I o, cv
oipvci cioo o yio Io ov pkciIoi yio ouoIoupyik coo. oov oop Ii
ioikooic ou ocIiovIoi c Iv ooo Ii6v opyo kpIou koI I cIoop
koi uoo I Ayo Iou oyiou mI, ouv ckpcIoi o Ii pkciIoi yio
ucpoA."
22
Prn urmare, ucrarea fundamentaa a Sfntuu Smeon a fost ma mut dect orce
Imnee ubr dumnezeet. Datorta nsemnata mportane storce a aceste ucrar, vo
nssta ma mut pe aceasta ucrare pe semnfcaa e. Imnee ubr dumnezeet sunt n
numar de 58 de mne sunt am putea spune ca sunt ct se poate de semnfcatve
sntetce. tm astfe ca este ct se poate de evdent ca Imnee ubr Dumnezeet se
adresau u Dumnezeu erau dedcate u Dumnezeu. ,Tu et verdeaa rauu. Tu et
ospau dumnezeesc, Tu et camara de nunta negrata, Tu et masa tuturor, Tu et
pnea ve (Ioan VI, 35) Tu et bautura cea ma noua. Tu et paharu ape apa ve
(Apoc. XXI, 6). Tu et sfencu nestns pentru fecare dntre sfn. Tu et vemntu
cununa Ce ce mparte cunun, Tu et bucura odhna, Tu, desfatarea sava, Tu et
vesea pacerea.
23
Prn urmare este ct se poate de evdent ca Sfntu Smeon a fost ma mut dect
orce un sfnt care a cautat sa dea ma mut dect orce exprese contur ,sentmentuu
de ubrre faa de Dumnezeu. Prn urmare, putem vedea ct se poate de mut de a sfntu
Smeon vom putea nvaa ca ubrea u Dumnezeu sau modu n care no ubm pe
Dumnezeu are ma mut dect orce anumte cerne ca modazate de exprese sau de
manfestare. Iubrea u Dumnezeu este astfe un semn propru a semntmenteor omuu.
Omu smnte nevoa de a ubr de a ubr pe Dumnezeu. ,Care e ma Ta nemasurata,
Mntutorue? Cum a bnevot sa ma fac maduar a Tau pe mne necuratu, rsptoru
desfrnatu? Cum m-a mbracat n vemntu atotstrauctor, dn care fugera straucrea
nemurr face toate maduaree mee umna? Cac trupu Tau, neprhant dumnezeesc
straucete ntreg de focu dumnezer Tae, cu care este amestecat n chp negrat. Aceasta
(umna) m-a darut-o me, Dumnezeu meu. Cac o data ce acest nve murdar
saracacos s-a unt cu trupu Tau atotneprhant sngee meu s-a amestecat cu sngee
Tau, tu ca m-am unt cu dumnezerea Ta m-am facut trupu Tau preacurat, maduar
strauctor, maduar cu adevarat sfnt, maduar umnos, stravezu strauctor. Vad
frumuseea ta, prvesc straucrea, ogndesc umna haruu Tau, ma umesc de straucrea
e -m es dn mne neegndu-ma pe mne ce-am devent, dn ce-am fost, o, mnune ! Ma
umpu de sfaa, smt o sfaa faa de mne nsum. Ma cnstesc, am frca de mne, cum Te
cnstesc am frca de Tne: Nu ma tu ce sa fac, sfndu-ma ntreg, unde sa ma aez de
cne sa ma aprop unde sa apec maduaree Tae spre ce ucrur, spre ce fapte sa e
foosesc pe ee. Att de nfrcoatoare de dumnezeet. Da-m me Tu sa graesc sa
fac cee ce e graesc, Facatorue, Creatorue Dumnezeu meu!"
24
Prn urmare, n cuda a ma mutor controverse teoogce egate de Imnee ubr
dumnezeet ae sfntuu Smeon vom vedea ca Imnee sfntuu Smoen sunt ma mut
dect orce ceea ce am putea spune expresa une evav ct se poate de profunde de
autentce. Vedem ca sfntu Smeon a a|uns a une star extreme ae trar u Dumnezeu.
22
A se vedea wkpeda yio m.
23
Imnu nt.
24
A se vedea Imnu a doea a Sfntuu Smeon.
28
Dumnezeu a fost astfe am putea spune ma mut dect orce centru ubr sfntuu
Smeon. Prn urmare, vom putea vedea ca Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce un
,genu a poetc bzantne" sau ma mut dect orce ce care a dus mnooga ortodoxa a o
noua cota de profunzme de dezotare.
Ma mut dect orce tm ca mba de redactare a Imneor ubr dumnezeet este
ma mut dect orce mba eena. Lmba Imperuu bzantn a fost prn exceena mba
eena. Vom vedea ca n mnee ubr dumnezet Sfntu Smoen a accentu tema u
Dumnezeu ca umna ca vaa: ,Cac care este sava sau umna nemurtoare, sau
bucura, sau straucrea ve nematerae a ngeror, a arhangheor, a domnor,
Heruvmor, Serafmor a tuturor ceorate otr ceret, daca nu umna Sfnte Trem,
mparta ntret n chp nempart, care este una n tre Persoane, cunoscuta n chp
necunoscut, att ct voete Ea."
25

tm astfe ct se poate de bne ca una dntre cee ma profunde martur teoogce
sprtuae ae secouu a XI-ea au fost Imnee ubr dumnezeet. De a screrea or s-a
scurs foarte mut tmp, dar ee contnua am putea spune sa vorbeasca ceor care sunt
nteresae de vaa sprtuaa de comununea cu Dumnezeu. Pe parcuru tmpuu n
teratura romna s-au facut ma mute anaze dnter care unee au a|uns sa fe extrem de
bne reazate cum ar f traducerea une par a screror Sfntuu Smon n Focaa
romneasca.
26
Este ct se poate de evdent ca dn Imnee ubr dumnezeet a reet am putea
spune o ampa profunda evave a u Smeon faa de Dumnezeu, am putea spune un gen
de evave totaa care este greu de conceput pentru omu obnut. Orcum, am putea spune
ca tonu Sfntuu Smon n mnee sae este cnd rugator cnd este mnoogc sau
doxoogc. Ma mut dect orce mnee ubr dumnezeet sunt am putea spune o
,doxooge" nenceata adusa u Dumnezeu creae sae. Este cnd se poate de evdent
ca tonu mneor Sfntuu Smeon este am putea spune ma mut dect orce ceea ce am
putea denum catacrtc expator.
Imnee sunt ma mut dect orce ceea ce am putea denum ,doxooge dogmatca."
Se dovedete dn cuprnsu or ca Sfntu Smoen a fost am putea spune un foarte bun
dogmatst extrem de versat n adevarure de credna oortodoxa. ,Pe Acesta -au prmt
nger ca fora de stabtate sgura ntruct au capatat o cunotna o teama ma mare
cnd au vazut pe Satana caznd pe ce ce s-au supus mpreuna cu acea mndre; pe to
c L-au utat pe Acea
au cazut n roba trufe Dar ce ce L-au avut pe E n cunotna s-au ntart prn frca
ubre, apndu-se Stapnuu or. Astfe recunoaterea stapnr a prcnut sporrea ubr
Aceasta fndca au vazut ma mut ma mpede straucrea fugeratoare a Trem
aceasta a departat de a e orce ata gndre -a facut neschmbator pe ce ce au prmt a
nceput o fre schmbacoasa. aa au ramas n namea ceruror."
27
Tot n aceste mne ntnm ma mute povee ae sfntuu pentru ce care vor sa
urmeze vaa Bserc a u Hrstos. Sfntu a aratat ct se poate de mut cnstre faa de
"caugar de ce dn manastr" care pentru e erau un fe de ero sau cavaer a
ortodoxe. Genu terar profesat de Sfntu Smoen ne arata ca e a fost am putea spune
ma mut dect orce un "om despart care a a|uns a starea de nepatmre." Dn
25
Imnu a doea.
26
Sfntu Smon Nou Teoog a fost tradus n Focaa romneasca n voumu a VI-ea.
27
Imnu a doea.
29
connutu mneor ne vom da seama ca nu avem de a face cu un om oarecare c este am
putea spune un om care a a|uns a un fe de stare de extreme de dferta de separata de
ceea ce am putea denum ca obnutu uman: "Dar, o, Doamne, dtorue a toate,
Care m-a facut pe mne anma murtor dn pamnt m-a cnstt cu haru nemurtor m-
a dat sa traesc, sa graesc sa ma mc sa Te savesc pe Tne, Stapnu tuturor, nsu,
Stapne, da-m me, tcaosuu, sa cad nantea Ta sa- cer ce-m este de foos."
28
Prn urmare, este ct se poate de evdent ca Sfn Bserc n speca sfntu Smon
nu a fost un sfnt oarecare. Sfntu Smon a fost am putea spune ma mut dect orce ceea
ce este defntoru pentru ,sprtuatatea pnevmatooga ortodoxa." Am putea spune ca
orce teoog sau ma bne spun orce teoog ortodox nu poate trece peste sfntu Smeon
Nou Teoog. Sfntu Smon este astfe un sfnt pentru care na a teooge n sareca a
teooge ortodoxe. Imnee sae care sunt traduse n ma toate mbe pamntuu sunt am
putea spune ,cartea de vzta" a a cestu mare teoog a ortodoxe.
Ceea ce am putea spune ca este caracteru exstena a Sfntuu Smon a fost ma mut
dect orce faptu ca e -a egat toata exsstena sa de Dumnezeu de ceea ce a dervat
dn Dumnezeu. Am putea spune ca Imnee Sfntuu Smeon sunt ma mut dect orce un
gen a teratur teoogce. Sfntu Smeon a trat ntr-o epoca n care mnooga ortooxa era
a moda era am putea spune extrem de creatva. E ne ofera n mnee sae sfatur
practce refetro a cum trebue sa tram: ,Socotete-te ce ma nevonc dntre to, ce ma
sarac stran, ma smert ca a, aceasta te va face ntu dn mparae. Dec mar sunt
acestea, de e dobndet. Cac ve f urmatoru Stapnuu. ce e ma bun ca aceasta ?
Toate e zbndete pnsu de fecare z, E e ma duce ca orce mncare bautura. E da
cunotna ceor ce curg stau, cac desparte ma nt de umea ntreaga Nevoete-te
pentru tacerea, care e pazete acestea. Cac tae toate radacne nefoostoare."
29
Ceea ce putem vedea dn Imnee Sfntuu Smoen este ma mut dect orce ca
ubrea u Dumnezeu este am putea spune transcendenta. Iubrea de Dumnezu a devent
am spune ma mut dect orce ceea ce am putea defn o trasatura a tuturor epocor
storce. Gradu de sfnene a care a a|uns Smeon putem vedea n rndure care
urmeaza: ,Cum et zvortor de foc, Cum et apa racortoare, cum arz nducet,
sngure ee vor tra, sa nu se amageasca nmen. O, ubre care ne ndumnezeest, Tu et
Dumnezeu. Umtor ucru greu de afat e acesta. Cum nmcet strcacunea? Cum fac
dumneze pe oamen, cum fac ntunercu umna, cum rdc pe ce dn ad, cum fac pe
murtor nestrcaco? Cum atrag ntunercu a umna, cum bruest noaptea? Cum
umnez nma, cum ma prefac pe mne ntreg? Cum Te unet cu oamen, cum ne fac f a
u Dumnezeu, cum ne arz cu doru Tau, cum ne strapung fara sua? Cum rabz cum
supor, cum nu raspatet ndata, cum, fnd n afara de to, vez cee ce sunt facute de
to? Cum fnd departe de no, vez fapta fecarua ? da rabdare robor Ta sa nu-
copeeasca necazu."
30
Prn urmare tm ca Dumnezeu este am putea spune ma mut dect orce ceea ce
este centru preocuparor Sfntuu Smon Nou Teoog. ,Cum ma nchn |e, care et n
mne, dar Te vad departe? Cum Te neeg n mne, dar Te observ n cer? Tu sngur t, Care
e fac acestea umnez ca soaree n nma mea materaa n chp nematera. Tu care a
facut sa strauceasca umna save Tae, Dumnezeu meu, prn apostou ucencu robu
28
A se vedea Imnu a IV-ea.
29
Imnu a V-ea.
30
Imnu a VI-ea.
30
Tau, preaferctu Smeon, umneaza acum n mne nvaa-ma sa- cnt aceua mne n
Duh, no vech, dumnezeet, ascunse, ca prn mne sa se arate mnunata cunotna
Ta, Dumnezeu meu, neepcunea Ta cea nata sa se arate ma mare to sa Te
aude pe |ne, auznd, Hrstoase a meu, ca vorbesc n mb no prn haru Tau. Amn, fe,
Doamne, dupa voa Ta."
31
Ceea ce putem vedea ce ma mut n Imnee ubr dumnezeet
este am putea spune ma mut dect orce o profunda cunoatere angeoogca a Sfntuu
Smeon sau ma mut dect orce ceea ce am putea denum ,famartateasa cu nger u
Dumnezeu." Astfe, a Sfntu Smeon am putea spune ca totu este ma mut dect orce
ceea ce este ,comununea cu Dumnezeu cu nger Sa." La Sfntu Smeon starea de
comunune cu Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce am putea denum ,stare de
comunune cu nger u Dumnezeu."
,Oamen ubesc pe oamen asemenea or, cnd par sa ntreaca prn ceva pe a, dar
pe Facatoru tuturor, pe Snguru nemurtor, pe Ce ce poate toate n to, cne vazndu-L nu-
L va ub ?"
32
Este ct se poate de evdent ca ac Sfntu Smon ne face am putea spune
anaoga ubr de Dumnezeu ca fnd ma centraa dect ubr de Dumnezeu sau ma mut
dect orce ubr de semen. Omu are datora de a ub semen dn evave faa de
Dumnezeu. Aceasta a fost genu de ,ume" a care vsa Sfntu Smeon am putea spune ma
mut dect orce. Lumea Sfntuu Smeon, o ume care char a vremea veur sae era de
nenees, am putea spune ca a fost ma mut dect orce o ume destu de dferta de
deosebta faa de umea noastra sau ma bne spus am putea spune o ume care se baza pe
ate prncp avea ata axooge.
Lumea Sfntuu Smeon era umea prncpuu ubr. Vom vedea ca Smon a fost
probab unu dntre ce ma mare teoog a umanta care a accentuat tema ubr. Omu
este chemat sa ubeasca pe Dumnezeu pe semen sa. Evdent, a Smeon ubrea totaa
era numa Dumnezeu. Am putea spune ca n store Sfntu Smeon a fost snguru care a
foat adeptu ,ubr totae de Dumnezeu." Dn vaa Sfntuu Smeon putem vedea ca e -a
ubt pe Dumnezeu tota defntv. ,Va, va, Dumnezeue, Doamne, Atottorue! Cne se va
satura de frumuseea Ta nevazuta, Cne se va umpe de necuprnderea Ta? Cne va umba
cu vrednce pe caea poruncor Tae va vedea umna fee Tae, cea mare, mnunata,
nencaputa n umea aceasta grea ntunecoasa, care scoate dn ume pe ce ce o vede cu
trupu, o, tana negrata!"
33
Sfntu nu face ma apo dect sa se ute cu trstee a soarta mor care duce cu sne
pe toate cee ae um.
34
Astfe am putea spune ca Sfntu Smoen este ma mut dect orce
un martor a ma mute teofan pe care a vot n cee dn urma sa e scre pentru ca martura
u a ve sae sa ramna ma ma mut dect orce dsponba ceor care vor ven dupa
e. Aa se face ca acum a ma bne de 1000 de an de a moartea Sfntuu tm ce fe de
descoperr a avut de a Dumnezeu sau ma bne spus ca Sfntu a fost martoru unor
teofan. Iata cum ne descre Sfntu o teofane a sa: ,Afndu-ma n aceasta stare cu
mntea ocupata parndu-m ca-m fxez prvrea n cer, tremurnd ca nu cumva
aratndu-m-se ma mut sa ma topeasca, L-am afat pe E, pe care prveam de departe,
pe care tefan L-a vazut deschzndu-se cerure pe care Pave vazndu-L ma trzu, a
orbt. L-am vazut cu adevarat ntreg, ca foc n m|ocu nm mee Astfe cutremurat de
31
Imnu a VII-ea.
32
Imnu a VIII-ea.
33
Imnu a IX-ea.
34
Acesta este am putea spune ma mut dect orce subectu mnuu a X-ea.
31
mnune nfrcoat puternc, m-am et dn mne, m-am perdut ntreg, netnd ce sa fac.
neputnd suporta coperea save, m-am ntors m-am refugat n noaptea smror de
ac. acopert de gndur, m-am ascuns n ee, ca ntr-un mormnt; n oc de patra
punndu-m acest trup foarte greu deasupra, m-am acopert, socotnd sa ma ascund de Ce
ce e pretutnden care M-a scuat odnoara pe mne ce mort ngropat Cac tremurnd
neputnd prv spre sava Lu, am preferat sa ntru sa ramn n mormnt sa ocuesc cu
mor, trand eu nsum n mormnt, dect sa fu ars sa per ntreg."
35
Martura Sfntuu Smeon Nou Teoog este am putea spune ma mut dect orce
ceea ce este dncoo de orce o marture despre tradooga u Dumnezeu sau a unu
Dumnezeu care exsta n tre postatur: Tata, Fu Duhu Sfnt sau Sprtu Sfnt. ,Dar eu,
nenoroctu, prefer ntunercu de aceea e se face ma gros smertuu meu sufet, dn e
se hranesc se nvoreaza patme n mne se vesc baaur repte erp, ce tubura
mereu maduaree sufetuu meu. Cac sava goaa dearta ma muca - nfunda dn
n nma mea. Dn e, sabnd eu moendu-ma, au et cn sabatc mume de fare
afndu-ma zacnd a pamnt, m-au rupt cu dn or. Cac pacerea auda au sfat
maduva nerv me, tara cura|u sufetuu meu, departndu-e de a mne. Dar cum e
vo descre pe toate ?"
36
Prn urmare, ma toata mstca teooga Sfntuu Smeon s-a egat am putea spune ma
mut dect orce de ceea ce este dn ma mute puncte de vedere ,expernea propre a u
Dumnezeu a trar cu Dumnezeu n depnatate n profunzme. ,Dar, o, fre neprhanta,
fna ascunsa, ubre de oamen necunoscuta ceor ma mu oamen, ma nevazuta de ce
ce veuesc fara mnte fna neschmbatoare, netaata, ntret sfnta, umna smpa fara
chp, ntru totu necompusa, necorporaa, nedesparta, necuprnsa de nc o fre, cum te-a
facut vazuta ca mne, cum Te-a facut cunoscuta ceor dn ntunerc ? Cum Te-a facut nuta
n mne Sfnte Tae Mace ? Cum te-a facut egat ca un ucga, a patmt trupete ca un
raufacator, o, mparate, vond cu orce pre sa ma mntuet sa ma ntroduc ara n
rau save ? Aceasta e conoma Ta, aceasta venrea, aceasta, ma ubrea Ta de oamen,
care s-a aratat pentru no, to oamen, Cuvnte, pentru crednco, necrednco, pagn,
pacato, sfn."
37
Ceea ce este extrem de mportant de semnfcatv n screre Sfntuu Smon am
putea spune ca este ma mut dect orce faptu ca sfntu menoneaza ca nger u
Dumnezeu sunt ma mut dect orce prezen atunc cnd cneva se mpartaete de
Dumnezeu cu Dumnezeu. ,De aceea, utnd de pacere, am fost cuprns de cutremur
tnd ca-m este cu neputna - cum cred eu to - sa turghsesc prn mne sa am astfe
vaa ngereasca, ma bne zs, cea ma presus de nger, n trup, ca - precum a aratat
cuvntu cum e adevaru - sa fu cnstt sa ma fac ma aproape, ca e, o data ce atng
cu mne -L mannc cu gura pe Ce nantea carua nger stau cu cutremur. n ce
prvete |udecata fraor, pe care am fost rndut sa-I pastoresc, care sufet ar suporta-o,
care mnte ar f n stare sa rabde fara osnda parerea fecarua sa mpneasca fara psa
toate datore sae sa se scape pe sne de |udecata u ?"
38
Orcum, trebue sa spunem ca nu putem anaza depn bogaa de sensur a teooge
Sfntuu Smon care este am putea spune ma mut dect orce ceea ce a marcat profund
35
A se vedea Imnu a XI-ea.
36
Imnu a XII-ea.
37
Imnu a XIII-ea.
38
Imnu a XIV-ea.
32
trada ortodoxa. ,Atunc sunt umt, mnunndu-ma de bunu chp a frumuse Lu ca,
deschznd cerure, dtoru s-a apecat m-a darut sava negrata mnunata.
cne va a|unge ma aproape de E, sau cum va f urcat atu spre nemasurata name ?
Cugetnd eu, E se afa nauntru meu, straucnd nauntru tcaoase mee nm, nvaundu-
ma dn toate pare de o straucre nemurtoare umnnd toate maduaree mee cu
razee Lu. Patrunzndu-ma ntreg, ma mbraeaza ntreg, se da pe Sne ntreg me,
nevredncuu, sunt umput de ubrea de frumuseea Lu ma umpu de duceaa
dumnezer."
39
Prn urmare putem vedea ca Sfntu Smeon a fost am putea spune ct se poate de
mut nteresat de toate aspectee ve sprtuae a abordam am putea spune ma toate
cee egate de vaa n Dumnezeu. ,Dar orcne voete sa a haru Meu cu vcene se
aprope cu faarnce sau avnd n sne rautatea, sau ncrezndu-se n faptee sae, stapnt
de mndre sau de pzma, nu va avea parte cu Mne, care sunt Hrstos". Acestea e spune
Dumnezeu prn no, e tuturor, n fecare ceas. Iar de voet, vo arata car, Ascuta
ara pe Dumnezeu vorbndu- n paraboe : ,Cu ce vo asemana mparaa ceruror ?
Asemenea este, a amnte, cu grauntee de mutar pe care undu- un om, -a semanat n
gradna. a odrast s-a facut un copac mare" (Luca XIII, 18).
40
Prn urmare tm foarte bne ca Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce fost
,preocuparea centraa a Sfntuu Smeon." Astfe tot ceea ce era ce ma esena ma
mporan pentru Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce de a f pacut u Dumnezeu.
,Ma tem, -am spus, Stapne, sunt pacatos ! A et, a vent a mne m-a mbraat.
Spune-m, pentru ce te-a temut, pentru ce -e frca tremur ? Mnunea e mare
nfrcoatoare, dar ve vedea ma mar. M-am umt, zcnd : Doamne, nu ndraznesc sa
ma aprop de Tne, nc nu vreau sa par ma ndrazne ca focu, cac vad ca et om ma
presus de om nc nu ndraznesc sa Te prvesc pe Tne, pe care Te-a respectat focu. E
m-a atras ma aproape, m-a mbraat ara m-a sarutat cu sarutare sfnta ntreg a
raspndt mreasma nemurr. Am crezut, am dort sa- urmez am vot sa ma fac su|tor
numa Lu."
41
,Acoo arde rugu fara sa se consume se dezeaga ndata ncaamntea pcoareor
mee, Acoo se desface marea trec sngur vad pe vra|ma neca n ape. Acoo vad
pomu sadt n nma mea toate se preschmba n mne. Acoo am produs merea ce curge
dn patra de atunc sufetu meu nu s-a ma mpartat de gr|a teama. Acoo am afat
pe Hrstos, darutoru acestora, acoo I-am urmat Lu dn tot sufetu meu. Acoo am mncat
mana pnea ngeror n-am ma poftt nmc dn cee omenet. Acoo am vazut nfornd
toagu uscat a u Aaron m-am umt de faptee mnunate ae u Dumnezeu. Acoo am
vazut rodnd sufetu meu sterp cum emnu uscat face rod frumos. Acoo am vazut nma
mea mocroasa rsptoare, curata, nevnovata fecoara auznd : ,Bucura-te cea pna
de dar, ca Domnu este cu tne n tne n vec". Acoo am auzt : ,Scufunda-te spaa-te n
crstena acrmor. facnd acestea, am crezut ndata am ctgat vederea. Acoo m-
am nmormntat n mormntu smerene desavrte a vent a mne Hrstos cu o ma
nemasurata a rdcat patra grea a rautaor mee. a zs : ,Vno, e dn ume ca dntr-
un mormnt". Acoo, am vazut, cum a patmt n chp nepatmtor, Dumnezeu meu, cum
39
Imnu XVI.
40
Imnul XVII.
41
Imnu XVIII.
33
s-a facut mort, fnd nemurtor a nvat dn mormnt fara sa rupa pecee. Acoo am vazut
vaa nestrcacunea vtoare pe care o daruete Hrstos ceor ce-L cauta pe E."
42
Prn urmare tm ca Dumnezeu a fost ma mut dect orce ceea ce am putea denum
ma mut dect orce Ce care v-a redeschde paradsu pentru Sfntu Sfntu Smeon.
Astfe, mnu a XX-ea este am putea spune unu dntre cee ma profunde mne dn cee 58
cte a scrs Sfntu Smon. ,M-a facut ra ce are n m|ocu sau pomu ve pamnt ce
ascunde n sne pe Ce de to nencaput, pe Tne, pe care Te-am cautat odnoara dn toata
nma mea am dort sa aud pururea cuvnt am vot sa am pomenrea Ta n sufetu meu
sa aud sa se vorbeasca ct ma des despre Tne. de fapt ma nante mntea mea nu
putea gnd n chp curat despre Tne, nc och me nu Te puteau vedea urechea auz,
nc nma mea nu putea prm suur dumnezeet, c se nspamnta ntreaga numa a
auzu despre Tne sufetu meu se strngea n sne de frca cutremur."
43
La fe de bne n mnee sae sfntu Smeon raspunde a unee ntrebar teoogce
care -au fost adresate de ma mu n speca de caugar ncepator care au vot sa afe
ma mute ucrur de a sfnt n prvna cu vaa or sprtuaa.
44

42
Imnu XIX.
43
Imnu a XX-ea.
44
A se vedea Imnu XXI-ea.
34
SFANTUL SIMEON CA I MODEL AL TEOLOGULUI SECOLULUI AL XXI-LEA
,Ce care se roaga este teoog teoog este ce care se roaga."
Evagre Pontcu
Secou a XX-ea s-a ncheat ma bne de un decenu. n acest seco am putea spune
ca au funconat ma mute co de teooge care au dat ma mu teoog care au dus ma
departe trada teoogeI ortodoxe dn secou a XX-ea. Am putea sa ne amntm nume
sonore cum ar f: |ohn Meyendorf, Aexander Schmemann George Forovsky care au fost
cee ma semnfcatve nume n ortodoxa secouu a XX-ea. Am putea spune ca ma to
adevara rea teoog ortodoc sunt smonen sau ma mut dect orce trebue sa fe
famar cu nvaature vaa Sfntuu Smeon Nou Teoog.
n acest sens, Bserca recomandta tuturor teoogor ortodoc ma nante de a se
avnta n umea ortodoxe sa fe ct se poate de mut famaru cu Sfntu Smeon
nvaature sae. Astfe, n zee noastre tarm ntr-o ume a pseor de repere de
perspectva sau de vzune. Prn urmare, umea este schmbatoare am putea spune ct se
poate de nestatornca. De ma mute or dupa mentatatea um de az, modeee care sunt
puse n faa noastra sunt ct se poate de nestatornce de mprevzbe. Astfe, ceea ce
este aparent actua az nu ma este mne a fe de bne n una urmatoare.
Sfn au fost ce care sunt pentru no modee ct se poate de statornce de vaa
exstena. Sfn au fost am putea spune ma mut dect orce ceea ce fost dncoo de orce
repere de exstena de veure. Sfnena este astfe un garant sgur a par pe caea
credne. Astfe, caso teoogor este ma mut dect orce ceea ce am putea defn ca ceea
ce este dncoo de orce o casa care se ocupa cu studu adevaruror egate de Dumnezeu
de exstena Lu. Exstena u Dumnezeu este ma mut dect orce ceea defnete
preocupare teoogor.
Sfntu Smeon a fost a rndu u un teoog reut sau ma bne spus ,de succes," a
fost unu dntre ce ma de ncrede funconar de a curtea mperaa a Bzanuu. Sfntu
Smeon era un om ascutat numa de ce dn manastr dn Bserc c a fost preut pna a
exu sau de ma toata curtea mperaa dn Bzan. Cum am aratat n prmu capto a
acestu voum, memora storca nu -a utat pe Sfntu Smeon. Sfntu Smeon este trecut
n toate caendaree ortodoxe este studat a toate facutae de teooge ortodoxa dn
ume.
n cnstea Sfntu Smeon s-au facut Bserc, s-au scrs su|be s-au scrs zec de
voume de artcoe. Sfntu Smeon a fost extrem de ubt n tmpu ve sae dar nu a fost
35
am putea spune destu de bne nees n epoca. Screre sae fascnau pe mu dar ma
mu oamen dadeau seama ca sfntu Smon nu era un om obnut. Era permanent a
su|be a Bserca, ba se ma spunea ca n |uru u ma aparea o umna care cerceta
dn cnd n cnd.
Sfntu Smeon s-a remarcat ca fnd un om sobru, seros, harnc |se poate spune
despre e ca a munct toata vaa|, un bun povautor un bun preten |sunt ma mute
martur dn epoca care ne spun ca era extrem de sartor faa de preten sa|. Smeon a fost
ma mut dect orce un om demn de admrat. A fost un om supus ct se poate de mut
demn. A aparat nterese mperuu sau ct s-a putut. Corupa scandaure de a curtea
mperaa nu -au nspamntat pe sfntu Smeon.
n mare parte ceea ce tm despre sfntu Smeon este ca n |uru anuu 1000 de a
Hrstos Imperu trecea prn mar fragmentar prn mar schmbar. Lumea bzantna de
era n apogeu e, am putea spune ca era o ume destu de rupta sau de faramata. La
curtea mperaa aveau oc o sere de compotur de unetr n upta pentru putere a
dferor demntar reprentan mpera. Avem motve sa credem ca upta pentru tronu
mpera dn Constantnopo era extrem de acerba de crunta. Base bzantn erau
oamen cu ma mute fee. Pe de o parte base afau o profunda evave ataement faa
de Bserca de credna ortodoxa, n tmp ce n nteror erau ct se poate de ntersa de
upta pentru domnae sau de putere. Sfntu Smon a avut o sarcna extrem de grea n
contextu une soceta bzantne care era ct se poate de dezbnate de fragmentate.
Cazure de ,upta nterna pentru tronu patrarha erau extrem de des ntnte n Bzan."
Prn urmare, de ma mute or Sfntu Smeon a avut rou de medator dntre cee
doua mar centre ae ve bzantne: mperaa patrarhaa. Patrarh bzanuu erau mar
autorta socae dn acee vremur. Prn urmare Sfntu Smon a avut de ma mute or
sacrc mperae patrarhae. Este destu de umtor cum aceasta persoana a reut o
snteza att de evdenta ntre mperu Bserca. Modu bzantn de veure a fost ma mut
dect orce ceea ce am putea denum o snteza unca a statuu a rege. Acest mode
este acum actua pentru ma mute state dn Europa dn Asa.
45

Ma mut dect orce este ct se poate de evdent ca trebue sa aratam astfe
trasature de baza ae Sfntuu Smeon. Cum am spus, Sfntu Smeon era un om bnd,
cumpatat, destonc, constant am putea spune ce ma mut dect orce nu era dornc de
demnta sau de poz socae nate. Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce ceea ce
am putea denum ma mut dect orce un exempu un mode de urmat.
n speca Imnee sae dupa cum am aratat ne arata magnea unu om duhovncesc
ct se poate de dedcat su|r sae. Prn urmare ce cata trebue sa aba un teoog
ortodox? Am putea spune ca teoogu ma mut dect orce teoogu ortodox trebue sa
aba ma mute cata. Am putea sa e grupam n tre categor:
1. nteectuae
2. morae
3. temperamentae.
45
Ceea ce este ct se poate de evdent n vremea Sfntuu Smon a fost am putea spune ma mut dect orce
o psa de ,compartmentare" sau de ,separae," ntre dfertee secun academce ae teoogr. Astfe,
coe de teooge dn vremea Sfntuu Smeon au fost am putea spune ct se de poate de mut destu de
generce. Accentu teoogc dn vremea Sfmntuu Smoen a fost ma mut dect orce pe ,trarea
expermentarea u Dumnezeu n rugacune."
36
Care ar f catae nteectuae ae teooguu ortodox? n prmu rnd se cere ca dupa
modeu Sfntuu Smeon teogou trebue sa fe erudt ma bne spus ct ma erudt.
Teoogu trebue sa ubeasca studu cttu. Unu teoog nu se cere sa studeze numa n
tmpu anor de pregatre teoogca c ma mut dect orce e are obgaa de a studa de
a f a curent cu tot ceea ce apare dn domenu teoogc dar ma mut dect orce cu ceea
ce ne de ceea ce ramura sa de specazare: angeooge, dogmatca, turgca, ometca,
catehetca sau studu bbc.
46
Prn urmare, dupa cum Domnu Isus Hrstos a chemat pe ce
12 aposto a apostoat e au asat n urma toate ae or au urmat u Hrstos am putea
spune ma mut dect orce ca teoogu are are o anumta chemare. Modeu exempu
ve sfntuu Smeon Nou Teoog ma mut dect orce este un mode fndca foarte mute
dn trasature ve socae dn Bzan e ntnm n zee noastre. Nestatornca,
neseroztarea, psa de cumpatare, vugartatea, nesbuna ate trasatur de caracter de
acest gen am putea spune ca sunt prezente astaz.
,An Orthodox theoogan s assumed to be tradtona. He reay doesnt care about
currency, or the chaenges of the age. The word has never ked the Cross, and t has
aways companed about the dffcutes of Trntaran dogma. The ethca acerbtes whch
stem, nexoraby, from Hoy Tradton the modern age has taken as "morastc," even
"fundamentastc." A ong tme ago, when Orthodoxy got too conservatve (or seemed that
way), reevant phosophers who "responded" to "contemporary chaenges" forged a
nomnasm that made Grace a far ess frghtenng thng, and nteectuazed t nto
somethng ess than a phenomenon. Too, the West coud now take ts ethcs n spoonfus, n
casustc egerdeman. Now, Orthodoxy must seem too conservatve agan, and no one kes
the heady aum-tastng mx of dogmatc Trntaransm, Chrstoogy (wth a rea hstorca
and mae |esus), 37pscopa authorty and responsbty, agraran sensbty, creatonsm,
ant-contracepton, ascetcsm, famar and terrbe mystery. Once agan, the reacton s
burgeonng, ths tme on two sdes. One s a renewed attempt at caesaropapsm. The other
s a quas-pentecosta ceebraton of Euro speak, wth eschatoogca hopes vested n the EU
and a b-pumonary eccesoogy. Apart from these new deveopments, an Orthodox
theoogan ony cares about beng understood n the vernacuar: ths s not the same as
respondng to chaenges of the age. The word has aways "chaenged." But the Church
has aways procamed the Gospe nstead, recognzng that under the cover of pantve
"chaenges" (whch are amost aways chock fu of mpsh denuncaton of authorty, ke 7
th
graders actng out aganst a dsrespected teacher), there reay does exst a hunger and
thrst for truth (rather than gaseous constructs ke "consensus"). Ths s the need for the
Gospe and Hoy Tradton: and n ths dynamc response to the mpassve Uncreated, there
reay s, as some have sad, "a defyng vson of convcton and commtment, capabe of
transformng the whoe word." As nce as that sounds, there s also, at the same tme and
wthout contradcton, a structured system of truth and a study of doctrna formuatons.
There s, dare we say t, the unavodabe, authortatve wtness of excusve, even offensive,
dogma ("excusve," .e., "every other theory s wrongheaded")."
47
Prn urmare Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce cea ce am putea denum un
mare sprtuast sau ma bne spus modeu teooguu ortodox dn evu medu. n evu
46
Un dconar a teoogor secouu a XX-ea a fost scre de Preot Profesor Gheorghe Dragun. 'Dctonar bo-
bbografc, teoog ortodocs romn s stran, secoee XIX-XXI'. (Edtura Proxma: Bucuret, 2011).
47
http://|anotec.typepad.com/terrace/2008/03/orthodox-theoo.htm.
37
medu au exstat mu a mar teoog dntre care putem amnt pe Petru Abeard sau pe
Ansem de Cantembury.
48
tm astfe ct se poate de mut ca Dumnezeu este Ce care face
posb teooga tot ceea ce n de teooge. Prn urmare, teooga profesata de Sfntu
Smeon nu a fost budsta, hndusa sau taosta. Catae morae ae teooguu trebue sa fe
ma mut dect orce de natura sprtuaa. Nu se cade teooguu ortodoxa sa fumeze, sa fe
afemeat, sa fe voent necontroat ma mut dect orce sa se compaca n vaa axa
senzuaa a paceror trupet a ceor de acest fe. Modee de teoog contemporan am
putea spune ca sunt mute. Ne putem amnt de Ioans zouas, Kastos Ware sau de
Constatn Coman mu a.
Teooga sfntuu Smeon a fost departe de a f o teooge care susnea rencarnarea
sau metempshatoza. La fe de bne teooga sfntuu Smeon nu a fost o teooge care a
avut a urma vrednc cum a fost Parntee Ioans Romands n secou a XX-ea. ,
oooio Iou coAoyiko Iou pyou (iokIiko, ouyypoiko, oymvioIiko) kvci oAAo
cAcII vo iAov yio co po koi cI Iov . movi. AiIi cmpov Ii ccpc
oAiv Io koi p c Io ooAooIik opcAv I AAoik pooio, ou
AciIoupyooc m ouA6vio oioAmoio oI coAoyio I. ioIpi Iou opyioc
ooooioIik ouI Iv ovoycvvIik opcio, oc ocio, ou koi ouIoi oi yio iopou
Ayou cikpiI icoAoyik ovIioAoi Iou, vo poiouv oIo ypoI Iou Iv cippo
Iou . Imvvou oI coAoyik Iou ok. 2uykckpivo, o . Imvv: o) ovcpc oIov
okook coAoyik 6po Iv poIcpoiIIo I oIcpik ccipik coAoyocm,
opocpiovIo Iov iovoIik - oIoooIik - cIouoik Ipo coAoyocm, )
2uvcoc Iv okook coAoyio c Iv AoIpcio koi Iv iAokoAik opoo,
koIocikvovIo Iv oAAAocpi6po coAoyio koi vcuoIik m koi Iov
oiovIik - cpocuIik opokIpo I oyoIik coAoyio. I) Aicic koi uioIoc
oI coAoyik oo Iov oIcv ovcoo yoIo koi ioIopio koi yi ouI pcoc vo
koIovooci oo Aiyoi Iv oAAoIpimo koi I6o I coAoyio oI AuIik up6, ou
cAc c Iv poykik koIkIo koi cioA. koA yv6o I ioIopio, c oAAo,
poykoov koi mioov (poopiIov yio koyI I IoIopio oIo IA) Iov
ooc vo ioioI6oci koi ovoAoci I iocIpik ioop pykikou koi moiikou
oAiIioo, cioyovIo pmoiiko kAcii oI icpcvo I ioIopio koi Iou oAiIioo.
A) ooc, Ioi, Iv ApoIcp pcuvo koi Iou AAvioo, m o Ii
koIookcuoovc uIik oci, c Iv op - m oAuIo Ickpimv - po Imv
ioIopik6v ovoImv Iou AAviko vou, I oooio koi uvoik Iou oIv
IoIopik Iou opcio."
49
Teoogu ortodox trebue sa fe ma mut dect orce un om mora un exempou n
tot ceea ce se poate. E este ma mut dect un preot. n erarha Bserc ortodoxe teoogu
este ma mut dect un erarh sau un patrarh sau un preot sau dacon. Aceasta fndca
modeu ve ceor tre teoog a ortodoxe au facut acest ucru posb. Astfe n ceea ce
prvete raportarea dn toate epoce trecute umantatea s-a raportat a Dumnezeu prn
teoog. ,oI Iv io Ipo ko ol ol6vo yioi ko ol oAoio ko ol Impivo
vcuoIik AovIc cv Aouv oqo q clo q oimo, AA 6 oIioIo,
cciq ko oIo clvoi 6 ck Io mI, Aoq Io Ayiou vcoIo. Tm v ko
48
http://www.parembass.gr/0000/00_88_04.htm.
49
A se vedea Ioanns Romands pe wkpeda.
38
Ivouv o oIq Iqv koIoIoo, I o6oI Iou cv yivovIoi om opIo ko
vcuoIik, AA m kpi6 I oicpo o upokI6vcIoi oIqv mIi oipvci Iqv
AopII I, Iov m ookpuvc oIqv yivcIoi Ai up ko opo, cIoi
kpi6 ko I o6oIo I6v yimv: cIovIo ko oI oI co p, Aoq oIqv p
Io Oco, yiovIoi, Acycvo koopiovIoi, yivovIoi iouyq ko oAuIiIcpo I
AAo o6oIo. AAA Iov q uq yc I o6o, om ko oI opoiovIoi oIqv
op ko ioAovIoi oiy-oiy. AAAo m ioIpovIoi yi oAA pvio mp v clvoi
oIc cvIcA6 opIo oIc Ai IcAcim opI, AA ioo6ouv oo Iou I
yvmpiooIo ko Iq opoio ko Iq op, 6oou v Ioouv oIqv IAcio opoio
ko v vokoivioIov Iqv IcAcuIoio ko koivq voIoo I6v vckp6v. Ii oi Ayo; AiIi
cv cpcc v vooIov ko v opImov I vp6ivo o6oIo, pv Iqv
vokoivio I6v kIioImv, AA m kpi6 p6Io AoIkc q o opI ko
cciIo vpmo, cIoi Ai p6Io q kIio pci v cIooic Iqv op oIqv
opoio ko cI o oIqv v AAouv ko v vokoivioIov I opI o6oIo I6v
vp6mv, 6oIc vpmo vcuoIik i ko voIo v koIoikoci oc Io
opIo, ol6vio ko vcuoIik. o Ii oI clvoi Acio, kouoc Iv AoIoAo Ipo
o I coi6vci: .O cpci q qpo Io upiou ov kAI Iqv vIo ko IIc ol
opovo ioAuov Iqv mIi ko I oIoico Iq ocm koov ko
Au6oouv. ( Ipou 3: 10,12), i yi v coovioIov, AA yi v vomvcuov ko v
vooIoicimov oc koAIcp ko ol6vio koIoIoo. A o yivcIoi ovcp oI; A
I Ayio o pooIci oIqv ouvcio AoIoAo: .oivopiou opovo ko koivopio
yq poookoc koI Iqv coyycAio oou. ( Ipou 3: 13). Tivo Iqv coyycAio;
AooA6 Io pioIo o clc: .O opov ko q yq opAouv, ol Ayoi ou m cv
opAouv. (koI oIoov 24: 35). opAcuo Io opovo cvvoc Iqv AAoy Iou, yi
oI Aci Ii v ko opov AAci, m ol ikoi Iou Ayoi vouv voAAoimIoi
ko oIocpoi. I poovyyciAc ko poI Aoui: .2v ovo Io IuAici ko
AAouv, co m opocivci io ko I cI Iq mq oou cv ckAciouv.
(HoAoi,101: 27-28). Ti opooc v yivci oooIcpo oI I Ayio."
50
tm aste ct se poate de mut ca Dumnezeu a aes ca n anumte epoc teoog
ma mut dect orce teoog ortodoc sa fe posb. Dar trebue sa tm ca teoog
ortodoc nu sunt oamen de afacer sau mar magna ndustra. Ceea ce este ce ma
dfc dn punct de vedere soca este ncadrarea teoogor ntr-o ume ct se poate de
reasta de accepaba. De traesc n ume teoog nu sunt dn aceasta ume c sunt dn
,sfera de exstena a u Dumnezeu." Acest ucru trebue bne nees cuprns ntr-un
spau ct se poate de convenona. Daca teoog sunt sco dn umea n care tram cum a
fost cazu exuu Sfntuu Smeon Nou Teoog, nseamna ca umea n care tram nu este n
nc un caz o ume care vrea sa se aprope sau este sncer ntercsata de o reae cu
Dumnezeu.
,piv o Ao, Ipio pyoIo pci vo ookIoci ki ciIo vo kvci op oIv
ovoIo oou. uI civoi: ocpivio o kc pyo, ciIc opAoyo, ciIc cAoyo,
Ao vkpmo o Ao ouvcio koop, Ao vo uAyci Iov couI oou
okoIypIo o I ouvcio oou koi opoocio, Ao vo v kAivci oc kovvo
pyo Iou koou IoIou, oIc ouIo Iou o6oI oou. tciIo kioc oc kcAi ouo koi
50
http://www.xrstanos.net/?p=1444#more-1444.
39
oc io ovoik ymvi koi pocc vo kvci ,Ii oou Am kAcioc I po koi cc Io
vou oou o kc Ioio koi pokoipo pyo, koi IIc okooc oIo oIo Io
yovi oou, oIpovIo Io oioI Iio oi c Ao Io vou oIo kvIpo I koiAi,
Ao oIov ooA, koi kpIoc koi Iv ovovo o I I yio vo v ovovci
ovcioIo, koi cpcvoc voI oIo ykoIo oou vo pci Iov Io I kopi ou
civoi oI o Iou vo ouvioIpiouv Ac oi uik uvci. 2Iv op ci vo pci
okIo ki ovuo6pI okApIIo ov m cicivci ki cpyooIci ouI Io pyo vIo
koi po, o pci, m Iou ooIo, oIAcimI cupoov. IioIi Iov o vou pci Iov
Io I kopi, Aci opcu ckci oo ckcivo ou cv cpc oI Iou. Aci
Ao Iov opo ou piokcIoi oo oIv kopi koi Iov couI Iou mIciv koi ycIo
ikpio. oi oIo c, o oio po covioIci kovvo Aoyio, piv ok vo
ooIioIci vo cimAooici, Iov i6vci koi Iov oovici c Iv cikAo Iou Ioo
pioIo. oi o c6 vou, voikok6vIo koI Imv oivmv, ok6vci koIovm Iou
I uoik opy koi kuvy koi Iu Iou voIo cpo. To uAoio o Io ci c
I ocio Iou Oco vo oou, c I Ao Iou vou oou koi kpoI6vIo oIv kopi Iov
Ioo yioIi Aci koio: o kcooi oIo kcAi oou koi ouI o oc ici Io vIo."
51
Prn urmare teoogu se cuvne sap aba toate catae morae nteectuae de care
dspune ma mut dect orce sa fe daca este posb ce care este un garant a acestor
cata n comunnatea sa. Teoogu trebue sa fe astfe un exempu un mode de urmat
pentru toata umea. E trebue sa fe famar cu vee sfnor, ae parnor Bserc cu
toate screre patrstce bserccet. La fe de bne teoogu ca morast trebue sa te
foarte bne dogma adevaru de credna ortodox. Ca morast teoog au obgaa de a
cunoate canoanee Bserc Ortodoxe de a f prm care e ndepnesc. La fe de bne
teoog se cade sa fe repere pentru restu ceor care vor sa nanteze pe drumu spre
Dumnezeu. Tot ca catate moraa teoogu trebue sa fe un om de rugacune de post. E
trebue sa se roage sa poasteasa daca se poate n toate cee 4 postur mar de peste an
am putea spune n fecare mercur vner a saptamn. Astfe, teoogu v-a a|une sa fe
am putea spune a namrea chemar sae pe care care spre deosebre de meser de
ate profes o are char de a Dumnezeu.
Prn urmare vo nssta pe cteva ate trasatur de caracter a teooguu. Ca caracter
teoogu trebue sa fe un om sncer, un om nmor, deschs sa nu fe rau, certare sau
needucat nemanerat. Prn urmare, cu ct ma mute cata are un teoog cu att ma
bne. n epoca Sfntu Smeon nu a fost numa un mare caugar c a fost ma mut dect
orce un mare teoog. Sfntu Smeon ta dogmatca, mstca, patrooge, catehsm,
ometca turgca. Sfntu Smon n se spune ca era un bun tpcar tnd foarte bne tpu
Bserc Ortodoxe. ,The rea theoogan s not the person who can speak eoquenty about
the deep thngs of God. Rather, the rea theoogan s the person who embodes that
understandng of God n prayer and honess. That s, a theoogan s not the person who has
a theoretca knowedge about God, but rather the one who has a practca and experenta
knowedge of God. I wonder what woud happen to the church f we shared Evagrus
convcton. What woud the church ook ke f a our eaders were ths knd of prayng
theoogan? If a our schoars were ths knd of sant? If a our pastors had ths knd of
reatonshp wth God? Ive come to beeve, you cannot gve what you do not have. You
51
http://www.xrstanos.net/?p=935.
40
cannot teach me how to become what you are not aready. So, as a pastor, how can I teach
peope how to pray f I dont aready pray? How can I teach peope how to be hoy f I am not
aready hoy, or at east we on the way?"
52
Prn urmare vom vedem ca n erarha ucruror u Dumnezeu teoog sunt undeva
foarte sus. De umete teoog sunt e oamen ca orcare a, nu acea ucru putea
vedea dn punct de vedere a u Dumnezeu. Un teoog nu este ndentc n faa u
Dumnezeu ca un smpu preot sau erarh. Teoogu este am putea spune ce ma avansat
n cunoaterea expermentrarea u Dumnezeu. La fe de bne teoog au o chemare
aparte sau ma bne spus separata de a Dumnezeu.
n tmp ce preotu este ,este su|tor a u Dumnezeu n raportu cu umea" teoogu
este de ma mute or excusv dedcate cunoater aprofunadr taneor u Dumnezeu.
Exsta am putea spune o ne ct se poate de mare de demarcae. Teooga este ct se
poate de mut superara preoe care de a fost nsttuta de Domnu Isus Hrstos nu are
acea axooge sau acea chemare ca teooga.
Evdent, n cadru teooge ortodoxe contemporane, teooga pastroraa este teooga
care face pe cneva preot. Dar, teooga pastoraa am putea spune ca nu este ,gradu
utm a teooge." Ascetca mstca sunt dncoo de teooga pastoraa. Astfe, un teoog
trebue sa aba ampe cunotne dn domenu ascetc a mstc. Screre Sfntuu
Smeon Nou Teoog am putea spune ca dovedesc ct se poate de mut ca Smeon ave
acunotne de ascetca de mstca ct se poate de profunde de bne ntemeate.
Teooga Sfntuu Smoen Sfntu Smeon ca teoog a fost am putea spune ct se
poate de mut un mstc o persoana a mstc ortodoxe. Mstca Sfntuu Smoen s-a
centrat ce ma mut pe ,ubrea u Dumnezeu." Aceasta -a facut pe Sfntu Smoen sa se
deosebeasca am putea spune ct se poate de mut de a teoog ortodoc. Nc un at
teoog ortodox nu a scrs att de convngator refertor a ,ubrea de Dumnezeu" cum a scrs
Sfntu Smoen. Ma mut dect att forma pe care a dat-o Smeon descrer aceste teoog
a fost ma mut dect orce ,poetca." Sfntu Smeon a fost astfe teoogu care a eaborat o
poetca a ubr de Dumnezeu. Poetca sa a fost am putea spune ct se poate de mut o
poetca extreme de profunda n care Smeon a dat exprese sentmenteor sae de ubr
faa de Dumnezeu ma mut dect orce de comunune cu Dumnezeu.
Sfntu Smeon a fost n stora cretnsmuu sfntu care a dat ce ma bne
,exprese ubr cretne de Dumnezeu." Sentmnetu ubr de Dumnezeu este am putea
spune un setment care este prezent content sau ncontent a ma to dntre ce care
exstam.
53
,Okay, snce BWT s so poory supported emprcay and snce the scentfc
communty s teng us that IDT snt scence, whats wrong wth a smpe professon of
gnorance? In response to the queston SoT did life ori%inate and develo*U Whats wrong
wth smpy sayng Ve donWt XnoT? (Such a professon of gnorance, by the way, was the
reason Mchae Dentons book YvolutionZ A [)eor\ in Crisis was panned by the Darwnst
estabshment.) As phosophers of scence Thomas Kuhn and Larry Laudan have ponted
52
http://aurenporter.wordpress.com/2011/02/25/what-makes-you-a-theoogan.
53
http://www.theoogy.e/theoogs.htm.
41
out, for scentfc paradgms to shft, there has to be a new paradgm n pace ready to be
shfted nto. You cant shft nto a vacuum. Napoeon III put t ths way: "One never reay
destroys a thng t one has repaced t." If youre gong to re|ect a regnng paradgm, you
have to have a new mproved paradgm wth whch to repace t. BWT s the regnng
paradgm. But what aternatve s there to BWT? Logcay, the ony aternatve s IDT. But
IDT snt part of scence. Ths s a case of Hobsons choce. Theres no peadng gnorance
and no shftng away because BWT s the ony game n town. Note that Im not sayng BWT
s a tautoogy. The tautoogy crtcsm has been a ong-standng crtcsm offered aganst
Darwnsm. Accordngy, Darwnsm s tautoogous because t asserts the survva of the
fttest, but then turns around and dentfes the fttest wth those who survve. Ths sort of
tautoogy s not what weve been takng about here. BWT has genune content. It sets
defnte mts on the type of word we nhabt. BWT s not true smpy as a matter of
ngustc conventon. The probem s that BWT purports to be the concuson of a scentfc
argument based on emprca evdence, but s actuay a strct ogca consequence of a pror
assumpton about how to do scence, namey the assumpton of methodoogca
naturasm."
54
Este astfe ct se poate de evdent ca Sfntu Smeon a fost dat a o parte de ma
mu a teoog dn cauza profunzm sae a ntrospece sae n ubrea u Dumnezeu.
55
54
http://www.eaderu.com/offces/dembsk/docs/bd-theoogn.htm.
55
,Thnkers n the ancent word sought to pumb the depths of utmate reaty. Wth that quest for utmate
reaty came the brth of the dscpne of phosophy. Some phosophers focused on one partcuar aspect of
phosophy caed metaphyscs (utmate beng). Others focused ther attenton on epstemoogy (the scence
of knowng). St others stressed n ther nvestgaton the basc prncpes and eements of ethcs (the study of
the good and the rght). And others focused on the utmate foundatons for aesthetcs (the study of the
beautfu). One phosopher stood out as beng deepy nvoved n the study of a of these matters as we as
others. Hs name was Arstote. Because Arstotes phosophca nvestgaton was so comprehensve that t
encompassed a of the above concerns of phosophy, he earned for hmsef the supreme epthet, namey,
"the Phosopher." Among students of phosophy, f passng menton s made of the tte "the Phosopher,"
everybody understands that that tte can be a reference to ony one person - Arstote. In a smar manner,
the study of theoogy hstorcay has brought to the surface outstandng thnkers and schoars. Some are
known for ther specfc abty to create a synthess between theoogy and secuar phosophy. Augustne, for
exampe, was known for hs abty to take precepts from the phosophy of Pato and bend them wth bbca
theoogy. Much of Augustnes theoogy was therefore of a phosophca knd. The same coud be sad to a
certan degree of Thomas Aqunas, who gave us a smar synthess between Arstotean phosophy and
Chrstan thought. Among the sxteenth-century magstera Reformers, we notce that Luther, beng a brant
student of anguage, brought to the theoogca tabe an uncanny abty to provde vgnettes of nsght nto
partcuar questons of truth. But Luther was not a systematcan by nature, and so he coud not be the
theoogan of theoogans. He never deveoped a fu-orbed systematc theoogy for the nstructon of the
church. That task n the sxteenth century was eft to the genus of the Genevan theoogan |ohn Cavn. Cavn
brought to the study of theoogy a passon for bbca truth and a coherent understandng of the Word of God.
Of a of the thnkers of the sxteenth century, Cavn was most noted for hs abty to provde a systematc
theoogca understandng of Chrstan truth. Hs magnum opus, Insttutes of the Chrstan Regon, remans to
ths day a ttanc work n the fed of systematc theoogy. Luther dd not ve ong enough to recognze the fu
mpact of Cavns work, though he dd see that Cavn woud become a towerng fgure. It was eft to one who
knew Cavn and hs work more extensvey, namey, Php Meancthon, Luthers assstant and an mpressve
schoar n hs own rght, to gve Cavn the sobrquet "the Theoogan." Thus, f one mentons "the
Phosopher," we understand that to mean a reference to Arstote. On the other hand, f one mentons "the
Theoogan," the hers of the Reformaton thnk excusvey of |ohn Cavn. In our day there seems to be an
ongong batte between advocates of systematc theoogy and advocates of bbca theoogy. We are vng n
a tme of unprecedented antpathy toward ratonaty and ogc. Where systematc theoogy used to regn
42
Astfe, dn teooga sfntuu Smeon am putea spune ca deducem ce ma mut modeu
teooguu ortodox. Cautarea de modee am putea spune ca este un mperatv a ma mutor
tne. Astfe, modee se fac n cutura, n cvzae, n tne, n fosofe n arta ca sa
enumeram numa cteva categor de studu. Nevoe de modee este mperoasa n zee
noastre a ma mu dntre no. n neecpunea expernea e Bserca Ortodoxa a
randut un mode de teoog. Acest mode a fost am putea spune Sfntu Smeon Nou
Teoog. La fe de bne ca modee de teoog ortodoxa ne ma pune n faa ate modee
de teoog cum ar f Sfntu Ioan Teoogu sau Sfntu Grgore Teoogu.
Cne a scrs foarte mut despre teoog a fost ma mut dect orce francezu Pacde
Desee.
56
,c Iov cpo Iou upiou oIov koo Io okoIi Ai ioAcIoi koi Io m
Ai oipvci I o Iou. AkAp 6po I iyIou IimpciIoi c ukv, AoI
okoIi. Aiv o IopoA, o Ao Iou Oco, mIicIoi c vo mIciv oIA. Ao ou
kcIoi oI yvoio Io okoIi, o ci I6po Io AcIo m I ciyvmo Iou
cAoIo Iou Oco. To opoio pooov. T6po oIov koo yivov Ao koivopyio. To
ypo uompci. To vco ucpci, ucpIcpci. i oki cooviovIoi koi oI o
Iou pcIoi oAcio. cAiock (ooAo koi poImo I ovIoIciv ooiAcio
koi icpmov Iou pioIo), koAci oc cyAo ovypi. oImp yivcIoi oImp.
Ioo Ao oov Oc cv ci Ipo. `oIcpo m, pcIoi oIov koo koi oov
vpmo cv ci oIpo. IcvviIoi o Iv oyv koi oiA opvo ck vcoIo
yiou. oIopyovIoi oi voi I o. pci vo ycioci o vm koo, o opcioo.
pioI ioIci. o ovIioIooc. o coc Iv oy Tou. oopko oipvci
Iv ovp6iv opko. Ayo Iou Oco cpiAAcIoi Io uAik o6o. opoIo yivcIoi
opoI. iooIo ocIoi, AoicIoi. povo koIocIoi vo ci op. Yi
supreme n theoogca semnares, t has a but vanshed, exed to the permeter of academc studes. Ths
antpathy toward ratonaty and ogc fnds ts nadr n the modern aergy aganst systematc theoogy, wth
nothng to f ts pace except the expanson of bbca theoogy. A possbe tendency exsts n bbca
theoogy to nterpret the Bbe atomstcay wthout a concern for coherency and unty. Ths dchotomy
between bbca theoogy and systematc theoogy s a cassc exampe of the faacy of the fase demma,
sometmes caed the ether-or faacy. If we ook to |ohn Cavn, we see a schoar whose mastery of the
content of Scrpture was unparaeed. Cavn had a passon for the Bbe, as we as a monumenta knowedge
of the Bbe, and yet he s known as a systematc theoogan. He was not a systematc theoogan n the sense
that he took some extra-bbca phosophca system and forced t upon the Bbe. For hm, a system was not
a preconceved Procrustean bed to whch the Bbe was forced to conform. On the contrary, Cavns system of
doctrne was the resut of hs attempt to fnd the coherent substance of the Bbe tsef. That s, Cavn worked
out the system that s wthn Scrpture, not a system that s mposed upon Scrpture. Cavn was convnced
that the Word of God s coherent and that God does not speak n contradctons or n ogca statements. It
has been sad a muttude of tmes that consstency s the hobgobn of sma mnds. If that s n fact true, then
one woud have to come to the concuson that the smaest mnd n the unverse s the mnd of God, because
God n Hs thnkng s atogether consstent and atogether coherent. It s n that apprecaton of the nature of
God that Cavn sought passonatey to set forth the unty of the Word of God. In that regard, he has done a
masterfu servce to the hstory of Chrstan thought. Some peope see Cavnsm, bearng the name of |ohn
Cavn, as an odous dstorton of the Word of God. Those who apprecate Cavns commtment to bbca truth
see Cavnsm as "a nckname for bbca Chrstanty," as Spurgeon sad."
http://www.crosswak.com/church/pastors-or-eadershp/|ohn-cavns-egacy-the-theoogan-of-theoogans-
11605530.htm.
56
http://www.crestnortodox.ro/crednta/teoogu-bserca-69881.htm.
43
Iou Oco yivcIoi ui Iou ovp6ou, yio I omIpio o o Ioo pioI c koi
ocpo o ouI koi o civoi o iio koi oIou oi6vc."
57
tm astfe de ma mute descrer ae ve Sfntuu Smeon. Sfntu Smeon este ma mut
dect orce modeu teooguu ortodox prn exceena sau ce care este am putea spune
reperu esena a ortodoxe a ceea ce ne de ortodoxe n genera. Sfn Parn sunt a
fe de bne modee ae teoogor, doar ca e au fost am putea spune modee sau repere
totae care ma mut dect orce au aratat dncoo de orce ceea ce am putea denum ca
,coaa teoogor ortodoc." O coaa a teoogor ortodoc se poate forma numa n |uru
unor repere sau modee esenae cum ar f cee care n de exstena studuu a erude
ortodoxe. ,m yvmpici koi o Ii cAIc oou, oAiv ovoio ouvcIoi c
Iv ouooIik m koi AycIoi ouooIik. oi AioIo oIi pc o, ou
ioupyciIoi oyuo ypm o Io Ii civoi ovoik m pci ouI vo AycIoi ouv.
2Iov poo ovo koopicIoi kopi Iou, c Iv koopIik cvpycio Iou Oco,
mIicIoi vou Iou c Iv mIioIik cvpycio Iou Oco koi oIv ouvcio koioIoIoi
oAov OcoAyo, oIc vpmo ouI ci opoo oo oIo ovooIpi, ci
ckkAoiooIik pvo, koi IIc opci vo iokovoci koA6 Iv kkAoio, cv Iov
koAoci ciokoo koi vo cookoci oAiv Iv icpoooIoA cv Iov koAoci
kkAoio koi vo opcpcci omoI oIo icp uoiooIpio, cv Aci koi Iov o Iou
pcouIpou. v cv ci Iv omoI ouI o, Ao Iv ouooIik m, IIc Ao
Io AAo iokovoIo ou o ckIcAci oo oIv kkAoio o oouv, iIi o yivovIoi c
vpmopokcio, c iAouIio koi iAooio koi cv o oov Iou ovp6ou, oAA
AAov o ioupyov puo koi Iopo."
58

Prn urmare, tm ca teoog ortodoc sunt astfe extrem de mut trbutar trador
care e avem de a Sfntu Smeon Nou Teoog. ,A force davor vouu se concentrer sur
mportant, es combattants de a fo sont passs ct de essente, savor es
concrtsatons, dans e quotden, des mpcatons des des et des prncpes qu sous-
tendent a rat de a ve chrtenne. Ans, pour fare sreux, on ne sest |usquc
ntress quau prtendu dbat de fond , aors que ceu-c ne peut tre effectf et
reement effcace que dans a mesure o met en umre es consquences de tee ou
tee opnon. Evdemment, pour toucher enfn es vras probmes qu gangrnent e monde,
est ncessare de fare e sacrfce de acadmct et du sreux de a scence
moderne. I est car que, non seuement e systme acadmque moderne nest pas adapt
tude de a thooge, mas encore est ntrnsquement pervert par es prsupposs
apostats de a pense hgenne. On ne peut parvenr ren s on ne renonce pas a
mane criti]ue de a modernt. I ne sagt pas, en effet, dtre e pus ob|ectf , e pus
scentfque possbe, mas e pus ^veill^ possbe au monde nvsbe - ve et
umnaton nsparabes de a vrae sanctfcaton, qu est entrement et excusvement
norme par a Paroe de Deu, vrae et nspre, et dont chacun des mots est oui et amen,
nspre et exhaustvement contragnante pour tous es hommes de toutes es poques.
Comment sncarne cette utte tous es nveaux de exstence et de a rat ? En
remontant de accdente au prmorda, du partcuer unverse et de nsgnfant
mportant. Le combat pour a Vrt ne se stue pus au nveau du brcoage et de a
57
A se vedea http://www.xrstanos.net.
58
http://www.pgzos.net/pneumatko_ogo/monaxsmos_ka_theooga.htm.
44
rparaton. Les structures mmes de a rat sont branes par autonome-ro, qu est
actueement e premer ennem.
59
Prn urmare, teoogu ortodox este ma mut dect orce ceea ce am putea denum ce
care este prmu chemat a cunoaterea u Dumnezeu a a f ceor dn |ur un
ndrumator un spr|n n cautarea u Dumnezeu. n genar, ortodoxa recomanda ca ce
care sunt teoog ma mut dect orce sa fe cerceta ca screre or sa fe pastrate. Aa a
fost cazu cu Sfntu Smeon a caror screr e avem az dn care ne putem da seama
ne putem orenta am putea spune ce fe de trare a u Dumnezeu a avut acest sfnt
ortodox care au fost ma mut dect orce ceea ce am putea denum trasatura u de
caracter sau ma mut dect orce ceea ce a fost dncoo de orce mta utma a ubr de
Dumnezeu a sfnene Sae.
,On the other hand, zouas owes hs theoogca formaton to authors ke Henry De
Lubac. There are very many smartes between the two, there s even an Oxford thess
examnng ther strkng smartes, a sgn that zouas has assumed many theoogca
eements from the cathoc theoogan De Lubac, and assmated them to hs thnkng thus
becomng hmsef a thoroughy cathoc theoogan. The same concept of "Church -
Eucharst" s aso found n the Russan theoogan Afanaseff, but t s typcay western. As
the East emphaszes the fe n the Sprt and the acquston of the Hoy Sprt (see sant
Seraphm of Sarov) so the West emphaszes the Eucharst. Between the two emphases es
the huge dfference n theoogca mentates, whch separate the two tradtons. In the case
of Orthodoxy, one dscerns the freedom of man and the promnence of the Presence of God;
n Western Chrstanty promnent s the human ntatve n "achevng", "possessng" and
"consumng" the Eucharst. As the Romanan theoogan Dumtru Popescu has notced: "By
emphaszng the Eucharst n the typca manner pertanng to cathoc theoogans,
zouas has removed the vertca dmenson of the Church and rendered the Eucharst
from a means nto an end n tsef". No wonder then, n the ght of such startng
smartes, that a profound sympathy has deveoped between zouas and the cathoc
word, wheren, out of mutua responsveness, zouas s wrtngs are constanty pubshed
and ceebrated as expressve of the true sprt of Cathocsm, as perceved by an
"orthodox", recenty rehabtated nto the cathoc fath!"
60
tm astfe ca Dumnezeu este astfe ,centru studu teoogor." Cne este Dumnezeu
pentru teoog ortodoc? Dumnezeu este ma mut dect orce creator sau facator de vaa.
Pentru teoog Dumnezeu este ,datatoru de vaa" sau ce care a dat vaa a tot ceea ce
exsta. La fe de bne Dumnezeu este pentru teoog ortodoc ,zvor a sfnene." La fe de
bne n teooga ortodoxa am putea spune ca Dumnezeu este PROTOTIPUL sau ARHETIPIUL.
Dumnezeu este dncoo de orce am putea spune MODELUL SUPREM a omuu. Dncoo de
Dumnezeu am putea spune ca nu ma exsta nmc sau am putea spune ca E este
supramodeu n spre care cu to ne ndreptam.
59
http://arevuereformee.net/artcerr/n227/francos-turretn-theoogen-de-orthodoxe-cassque.
60
http://dgander.bero.t/ortodossa/zouas.htm.
45
Dumnezeu ca arhetpu utm a omuu a fost o tema comuna a ma mutor curente
teoogce sau ma bne spus fosofce. Astfe ma mu fosof s-au procamat pe sne pe
parcursu anor drept modee a fe de bne ca antroposof sau metafzcen. Este ct se
poate de evdent ca Dumnezeu nu este uor de cuprns ntr-o schema a modeeor, dar ma
presus de orce trebue sa tm ca Dumnezeu nsu este Modeu nostru utm n spre care
sfn nu fac dect sa ne ndrepte sau ma bne spun sa ne ghdeze.
n acest sens, modeu utm a teoogor este Dumnezeu n spre care am putea spune
ca no ntn etern sau ma bne spus ne ndreptam etern, dar Dumnezeu este ma mut
dect un smpu mode sau un arhetp e fnd am putea spune ma mut dect orce ceea ce
este denumt ca facatoru sau creatoru nostru. Dumnezeu este Ce care ne-a chemat sau
ma bne spus este Ce care ne pronaza sau de duce a un scop pe care numa E sngur
cunoate. Scopu pentru care umea cosmosu a fost creat este cunoscut numa de
Dumnezeu. Dumnezeu te astfe am putea spune tot ceea ce are oc n umea creata n
umea cosmosuu.
Evdent, n fnau acestu capto trebue sa marturresc ca Dumnezeu este am putea
spune modeu utm sau ma mut dect orce ceea ce am putea denum ca arhetpu
fna a omuu a umanta. Dar, prn vaa or au exstat un sfn sau char un teoog
care au fost daru de Dumnezeu am putea spune cu extrem de muta ,carvzune" sau cu
enorm de muta trare ortodoxa. Astfe, n epoca Bzanuu, aa a fost sfntu Smoen.
Controversat de mu, respns de a, sfntu Smeon avea sa fe ma mut dect orce ceea
ce am putea denum un arhetp a teooguu ortodox care are menrea de a forma de a
centra teoogc pe teoog n spre o drece descoperta u de Dumnezeu.
Sfntu Smeon este am putea spune ma mut dect orce ceea ce am putea denum
modeu prn exceena a teooguu ortodox. Om de o evave eta dn comun, un ascet
desavrt un orator mpecab, motenrea teoogca care o avem de a Sfntu Smeon a
fost pe parcursu veacuror un zvor nesecat de nsprae de trare pentru ce care au fost
dornc de a se avnta n tanee teooge ortodoxe sau ma mut dect orce n studu
teooge ortodoxe. Dogmatca ortodoxa, aghografa ortodoxa sunt toate pne de referne
a Sfntu Smeon a ucrare sae.
Sfntu Smeon dupa cum a demonstrat- vaa u de a fost turc a orgn a devent
ma apo european dupa exu sau dn Constantnopo a fost fara de nc o ndoaa ceea ce
am putea denum modeu sau arhatcpu teooguu ortodox dn toate veacure dn toate
tmpure. Prncpaa cea ma umtoare screre a sa ,Imnee ubr dumnezeet" a fost
fara de nc o ndoaa ceea ce am putea denum snteza teoogr ortodoxe dn toate
vremure. Imnee ubr dumnezeet sunt astfe o carte sau un voum care recomandam
a to ce care vor sa studeze teooge ortodoxa.
Acum 1000 de an ca n zee noastre Imnee ubr dumnezeet au fost mnee
une nm aprnse de ubrea dorna de a cunoate pe Dumnezeu. Cunoaterea u
Dumnezeu a fost pentru Sfntu Smeon ma mut dect orce ceea ce am putea denum
46
sensu utm sau destnaa utma a omuu. Dncoo de toate acestea n spatee ve
Sfntuu Smeon trebue sa tm ca a fost ma mut dect orce Dumnezeu vona u
Dumnezeu.
ACTUALITATEA TRADI|IEI LEGATE DE SFANTUL SIMEON NOUL TEOLOG
,ntr-una sfnta, unversaa apostoeasca Bserca."
Crezu nceo-constantnopotan
47
Sfn sfnena sunt doua noun care am putea spune sunt compementare una
atea. n urmatoaree captoe vom nssta ma mut dect orce pe nounea de sfnene.
Sfnena are ma mut dect orce ma mute defn, dar dncoo de orce n sens tradona
sfnena este n ortodoxe o ,trade." Termenu de trade este n eena opoooi. Prn
urmare, trebue sa tm ca dupa sfn parn pentru a a|unge a sfnene trebue sa stam
ma mut dect orce ntr-o trade. Trada ortodoxa este o trade care n sensu e verdc
are ma mu sfn este cea care a dezvotat o aghografe n decursu tmpuu.
Nu greesc daca afrm ca sfnena este o trade n Bserca Ortodoxa. Ortodoxa este
ma mut dect orce o trade a sfnor care au nceput n Vechu Testament se
contnua n Nou Testament. Prn urmare s-au dat ma mute denumr sfnene. Dar ma
mut dect orce trebue sa tm ca sfnena este o stare pe care o confera Dumnezeu
anumtor persoane aese dn cursu store omenet. O astfe de persoana a fost Sfntu
Smeon supranumt Nou Teoog datorta profunzm traror sae a ve sae cu
Dumnezeu. Sfntu Smeon a fost astfe n sens rea un sfnt un om desavrt. Astfe
odata ce au a|uns a sfnene sfn ntra n ceea ce am putea denum trada ortodoxa.
,S$%!"a T&a'()( sau S$%!"a *&'a!( este nvaatura data (asata transmsa) de
Dumnezeu prn vu gra Bserc, dn care o parte s-a fxat n scrs, ma trzu. Ca Sfnta
Scrptura, Sfnta Trade cuprnde descoperrea dumnezeasca trebutoare mntur
noastre. Ea este vaa Bserc n Duhu Sfnt (sau "vaa Duhuu Sfnt n Bserca" -
Vadmr Lossky) curentu, fuvu vu a ve Bserc. Atfe defnta, Trada sfnta este
"nvaatura data de aposto prmor epscop, ar aceta ceor de dupa e pna astaz,
prezenta n defne snoadeor ecumence, n screre Sfnor Parn n care de su|ba
ae Bserc."
61

Astfe, ma mut dect orce sfnena este o trade am putea spune ceea ce
defnete vaa sau expermentarea cu Dumnezeu. Despre sfn sfnene s-au scrs ma
mute car dntre care cee ma ceebre sunt Vee sfnor. Pedagogc Bserca a aezat
petru fecare z a anuu pomenrea unu sfnt care este astfe, o persoana mode pentru ce
care vrea sa se raporteze a exstena u Dumnezeu. Ceea ce s-a putut remarca este ca
,cutu sfnor" este ma mut dect orce dervat dn cutu ngeror.
62

61
A se vedea Catehsmu Bserc Ortodoxe.
62
,Unu dntre obectvee cutuu nostru de venerare acatuesc Sfn nger, care sunt nu numa obectve
ae cutuu de venerare, adca prmtor a manfestaror de cnstre pornte dn partea credncoor, c
subecte ae cutuu de adorae, adca cnsttor a u Dumnezeu, mpreuna cu no, oamen, cu sfn. Cutu
ngeror are un sod fundament vech-testamentar (Facere 48, 4; |ud. XIII, 15, 16; Iesre 23, 20-23; III, 15;
Iosua 5, 13-16) char nou-testamentar (Apoc. 22, 8- 9). Totu, n cretnsmu prmar constatam o oarecare
rezerva n ceea ce prvete cnstrea ngeror, dn prcna denaturar sau practcar abuzve eronate a
acestu cut, fapt a care contrbua o duba nfuena: una venta dn partea pagnor - care asmau pe nger
cu numeroasee dvnta adorate de e - ata dn partea gnostcor, care asmau pe nger cu eon, pe care
e socoteau ntermedar ntre Fna suprema oamen. mpotrva unu asemenea cut pagn sau
superstos a ngeror prevne pe crednco char Aposto Pave. De aceea, marture despre exstena
unu cut cretn a ngeror, care se ntnesc nca dn sec. II, sunt contrabaansate de atee, care par ca
nterzc acest cut, sau cauta sa- menna n adevaratu u sprt, atunc cnd e este conceput sau practcat
gret. Astfe, Sf. Iustn Martru enumera pe nger ntre fnee sprtuae pe care e cnstesc cretn; acea
ucru face apoogetu Atenagora. Sfntu Irneu decara gnostcor ca Bserca nu nvoca pe nger; n schmb,
Orgen afrma ca cnstrea (ssparsa) pe care crestn o acorda ngeror nu trebue confundata cu cea pe care
o dam u Dumnezeu. In sec. IV, dstnca aceasta ntre cutu dat ngeror ce dat u Dumnezeu apare
formuata ma amurt a Eusebu a Cezaree. Sf. Ambroze recomanda, n termen car, nvocarea ngeror.
La nceputu secouu V, Ferctu Augustn nca dezaproba teoretc rdcarea de bserc n cnstea ngeror, ca
a martror, de acestea exstau n reatate pretutnden n umea cretna, nca ma dnante. n schmb, e
48
Dn cutu sfnor nger am putea spune ca a dervat cutu sfnor care sunt
persoane care au stat sub proteca sfnor nger. ntre nger sfn se poate spune ca
exsta o egatura extrem de apropata fndca sfn sunt dn ma mute puncte de vedere
asemanator ngeror. Prn urmare, cutu sfnor este n aceat tmp o ncuvnare umana
ca exsta Dumnezeu datorta reae pe care un oamen o au cu Dumnezeu se poate
a|unge a sfnene. Astfe, n tmp ce reaa une persoane cu Dumnezeu este am putea
spune destu de ,nstaba," reaa unu sfnt cu Dumnezeu este am putea spune totaa sau
absouta.
Prn urmare, ortooxa dfert de ate cute cretne sau regoase are un puternc cut a
sfnor. Cne sunt sfn? Sfnor s-au dat ma mute defn pe parcursu tmpuror.
63
Sfn au fost prn urmare persoane exceponae care au trat ct se poate de mut n
Dumnezeu pentru Dumnezeu. Au exstat astfe ma mute categor de sfn dntre care
putem amnt pe Sfn Ioan Hrsostom, Sfntu Ignate Teoforu sau Sfntu Grgore
Paama. Sfntu prn urmare este erou rege a fe cum notatoru este am putea spune
erou sportuu a notuu. Chemarea a sfnene o gasm ca vennd char de a Dumnezeu.
Astfe, persoana centraa n ortodoxe care este autor zvor a sfnene este ma mut
dect orce Domnu Isus Hrstos. Aceasta fndca ortodoxa crede ca Domnu Isus Hrstos a
nvat este Ce care a brut moartea adu.
Prn urmare, pe sfn char pe Sfntu Smeon putem gas n caendedaree
noastre ca fnd menona de Bserca ca fnd ceea ce am putea denum parte dn
trada Bserc Ortodoxe. Cutu sfnor este am putea spune ct se poat de tradona
de mpamntent n Bserca Ortodoxa. Fe ca este vorba de sfn aposto, de sfn parn
admte bucuros cnstrea reatva a ngeror, deosebnd-o de adorarea u Dumnezeu, snguru Carua putem
aduce |ertfa. Numeroase nscrp dn prmee secoe cretne cuprnd, de asemenea, nvoca tance
formue de rugacun adresate drect sau ndrect ngeror ndeoseb Sfntuu Arhanghe Mha. Cutu
Sfnor nger a uat o mare dezvotare n vechmea cretna, ma aes n Egpt, Itaa Sra, unde ntnm de
tmpuru cee ma numeroase paracse, orator bserc nchnate ndeoseb sfnor arhanghe. Un focar n
care cutu acesta uase probab o drece greta, dooatra, era Bserca Frge dn Asa Mca, ma aes prn
oraee e Coosse Laodceea, unde urmee unu asemenea cut e ntnm, precum am vazut nca dn epoca
apostca (Co. 2, 18). De aceea, Snodu oca dn Laodceea, nut n a doua |umatate a secouu IV, se vede
nevot sa opreasca cnstrea ngeror prn hotarrea sa dn Canonu 35, a caru nterpretare a dat oc a o
mume de dfcuta, dscut controverse; despre aceasta hotarre amntete, pun ma trrzu,
epscopu Teodore a Cruu. Asemenea masur restrctve mpotrva cutuu superstos a ngeror s-au uat
n Bserca de Apus, char mut ma tarzu, prn snoadee nute a Roma n anu 492 n anu 745. Toate
acestea nu nterzc nu osndesc cutu corect a ngeror, c numa pe ce eretc. Astfe, sub strcta
supraveghere ndrumare a Bserc, conceput practcat n sprt cu adevarat cretn - ca o venerare sau
smpa cnstre, ar nu ca adorare, care se cuvne numa u Dumnezeu - cutu Sfnor nger a uat cu tmpu o
mare dezvotare, att n petatea partcuara ct n cutu turgc a Bserc, ceea ce se vede att dn
marture terare, care se nmuesc treptat dn sec. IV nante, ct dn numeroasee forme de exprmare pe
care e-a mbracat credna cretna n exstena ngeror evava faa de e, ca de ex.: nvocarea puter or
supranaturae n rugacun, consacrarea une ze pe saptamna (un) deosebte or cnstr, su|bee specae
de orgne ma noua, acatute n cnstea spre auda or (Acatstu Sfnor Arhanghe Mha Gavr,
Canonu de rugacune catre ngeru paztor a ve omuu Canonu de rugacune catre Putere ceret
catre to Sfn), rugacune mnee compuse n acea scop de catre mar mnograf cretn ncadrate
treptat n su|ba ze de un dn Octoh n rnduaa dferteor servc regoase, dar ma aes bserce, dn
ce n ce ma numeroase, nchnate or sarbatore orndute n cnstea or." Pr. Profesor Ene Brante, Cultul
sfin_ilor (n%eri (n antic)itatea cre+tin.
63
O ucrare fundamentaa pe aceasta tema a fost scrsa de Peter Brown, Cultul sfin_ilor www.ceupress.com.
49
de a snoadee ecumence sau de sfn dn tmpu mperuu bzanzn, ma n toate epoce
store umantatea a produs sfn.
Renumtu pshanast Car Gustav |ung spunea ca sfn trada or sunt am putea
spune un tabu a omuu. Nevoa de sfn este am putea spune o nevoe ct se poate de
evdenta a omuu a ceor care tram n zee noastre.
64
n ucrarea sa Totem Tabu, |ung
arata ca nevoa de sfn este undeva n ncontentu coectv a omuu a nevo de a
scre despre sfn despre exstena or. ,Ce este rega? ,,O nevroza obsesonaa
unversaa?. Se pare ca rega ( ndferent de cut), deventa obsese pentru unee categor
de oamen, pentru unee soceta rudmentare se asemana cu obsese nevrotcor. Rega
ar trebu ,, controata doctrna e poate avea pentru sprtee ma sabe efect de bumerang.
Cte crme nenorocr nu s-au ntmpat de-a ungu store char n zee noastre n
numee rege?. Putem f de acord ca rega este un remedu pentru o suferna pshca
(perderea une fne drag nu numa) dar aceasta credna dusa a extrem se va
transforma n factor patogen.
65

Prn urmare, tm bne ca sfnena nu este o secune a pshanaze, a pshooge sau
a pshatre dar este ma mut dect orce ceea ce am putea denum o secune a
aghografe sau ma mut dect orce a ortodoxe. Ortodoxa este defnta ma mut dect
orce de sfn e care sunt ce care o repreznta. Prm sfn am putea spune ca au fost
storc drep vechuu testament ma apo aposto u Hrstos |stora pomenete 12
aposto|.
66
, mypoik I pooio civoi Tv ou ioop6kc ci Io
uvIio, c Iv op I ioypoio, I Ioioypoio, I ikpoypoio koi Imv
opI6v cikvmv. Tv ouI o Iv ccAAviov voIoA, ouvciokc koi
ioop6kc oIou AAvopmoiko pvou. i o kpioi ioupyoi I Tv
ouI Iov ovoIoAik koi AAvik Tv koi IcAik mvoIovIivooA, ooio koi
yivc Io kvIpo Iou uovIivo pIou. cikovoypoio covicIoi oov Tv i yio
Iov couI I oAA yio Iv kkAoio. po, oyioypoio upcIci Ii ovykc koi Iou
oIcpou okoo I kkAoio. i okooi ouIoi cv Iov uAikoi oAA vcuoIikoi,
Iou ooiou pcc c koio Ipo vo Iou iokpci. cyAo oIo I
kkAoio Iov vo koIoup6oci Io ioIcm I, Io yoI I. po Iov oko ouI
o ovoIci Iv io uA coAoyio, ooio o ckIcci koi o cpvcuIci o Iov
mvo Imv vo6v. Iio Iou Ayou ouIo, Ioc Iv ouvpo I mypoik... oi oc
Ao ouI vo opo oyioypoio ovIookpikc Apm. c ouI Iov Ipo
ouvuv Io cpiccvo I oyioypoio c Iv m, Iv cAi koi Iv A opoo
I kkAoio, oIm 6oIc o civoi omooIc cAAi yv6o ouI, mpi Iv
yv6o koi koIovo I yioypoio. ioI I kkAoio oIv op koiou AAou
vcuoIiko koou, koio AA poyoIikIIo, pooipioc o Iv op Iov
ouoiooIik opokIpo Iou cpicovou I oyioypoio I.... mpoiIIo Iou koou
ckcivou Iv cviopci koi c Io oo ou ioIci, ciIci Iou koou ckcivou vo yivci o
64
O carte pe aceasta tema a fost scrsa de Anton Caragea, Sfntul +i cultul sfin_ilor (Edtura Herad, 2009).
65
A se vedea Totem tabu, (Edtura Antet, 2010).
66
Cazu Sfntuu Aposto Pave este nca dezbatut de teoog ortodoc. tm ca Sfntu Pave s-a convertt n
urma une ,aratar mracuoase" a u Hrstos pe drumu Damascuu, pe cnd pe atunc Sau era n drum spre
Bserce dn Damasc. De ocu u Iuda Iscaroteanu a fost dupa tradarea sa nocut de Mata, Domnu
Hrstos nvat -a ma aes un Aposto. Este vorba de Sfntu Pave. Prn urmare este ct se poate de corect sa
vorbm de 13 aposto a u Hrstos, Pave |nume uat a convertrea sa pentru Sau| fnd denumt ,apostou
neamuror."
50
icpvo. AA cci ouI o koo cv upci, cv opioIoIoi, oAA ckpcIoi,
vcko IoIou koi mypoik cv opioI Io oI I, oAA oA6 Io ckpci.
po uovIiv oyioypoio cv civoi Iv oA pokcuIik, m ouoivci oIv
AuIik Iv, oAA koop coAoyik. To oI I cv civoi oA ioIopio, oAA
ooIcAov uA coAoyio I poou kkAoio. Tv ypo ouI okoAouci koi o
opoo oyioypo. oyioypoio cv civoi poomik, cv ckpci Ao Iv
poomik ovIiA Iou koAAiIv, oAA Iv ouvcio I Ocio okAu koi ci
oikoucvik opokIpo, ooAouoo vo ckpoci Io ioIcm I io yio, ooAik
koi ooIoAik kkAoio. oIo ouvcio iAc yio Iv poomikIIo Io
poomik o Iou uovIivo oyioypou i c Iv ouv vvoio (A I I
iio, pmIIu opoAoyik cpvcio cv oyioypoiko pyou), oAA c Iv vvoio
I vo ouIo Iou oyioypou vo ckpoci c Io koAAiIcvik Iou oo Io
vcuoIik ic6 I ioIcm. Ioi Aoiv o oyioypo pci, po o Ii oic
oyioypoik yv6oci ioIci, vo opci vo ioIopci coAoyik oo o Ii cikvc Iou
ioupy6vIo Iv ouvcio I opoo, ou Aci Iv uovIiv yioypoio vo
iokovci oIo pooo Imv oi6vmv Iv po ioI & AoIpcio o po ov
Oco."
67

Orcum, sfnena n speca sfnena ortodoxa s-a extns ma apo n ma mute ar
categor ae omuu. Astfe, exsta sfn cautar, sfn martr, sfn doctor |fara de
argn|, sfn mpara |cum a fost cazu u Constantn Eena|, sfn marturstor |cum a
fost cazu u Maxm Marturstoru|, sfn ocrottor a copor |cum este cazu Sfntuu
Stean|, sfn protector a Europe ,pna n 1964, Europa nu avea patron ceret. n ace
an, a 24 octombre, Pau a VI-ea desemna prmu: Sfntu Benedct dn Norca. E a
trebut sa vegheze sngur asupra Contnentuu pna n 1980, cnd Ioan Pau a II-ea -a pus
aatur fra Chr Metodu, aposto a savor. ntruct Casa-Europa nu putea f
reprezentata doar de barba, papa nsu n 1999 a desemnat aatur de ce tre sfn tot
attea sfnte: Brgta Suede, Ecaterna dn Sena Edth Sten - caugara carmeta Tereza
Benedcta a Cruc. n feu acesta Patron au devent ase. Daca numaru or este att de
mare, este de presupus ca Europa noastra a a|uns ntr-o stare crtca, are absouta nevoe
de protector...Dar adevaru e ma pun bana. Pap, n procamarea attor Patron pentru
ocrotrea unu Contnent batrn dezorentat, propuneau ce pun doua obectve: sa
atraga atena cretnor europen asupra unor fgur vade dversfcate nu doar de
,faurtor" a Europe de er, dar ,modee" pentru europen de az. Studnd aceste fgur,
cretn sunt nvta sa redescopere cum acet sfn au edfcat Europa n tmpure or
sa- mte n tmpure no,"
68
exsta sfn a teoogor ortodoc cum sunt n speca ce
tre sfn ortodoc : Sfntu Ioan Teoogu, Sfntu Grgore Teoogu Sfntu Smeon Nou
Teoog.
Dupa cum am spus sfn sunt o tema foarte arg dezbatuta n Bserca Ortodoxa. n
Bserce protestante neoprotestante propru zs nu ntnm nc un sfnt. Cutu sfnor
apare n sepca a cretn ortodoc a ce catoc. Ceea ce s-a putut remarca n speca
67
http://www.byzantneconography.gr/e/hstory.asp.
68
http://storco.radovatcana.org. Legat de probema unor sfn protector a Europe parere au fost am putea
spune ct se poate de dversfcate. Teoretc, der de a Vatcan -au asumat storc dreptu de a denum
sfn protecotr a Eurorpe dar n umea cretna nu exsta un consens genera refertor a aceasta.
51
dupa anu 1054 este ca sfn ortodoc nu ma sunt dentc cu sfn catoc. Astfe,
ortodoxa catocsmu au avut sfn comun numa pna n anu 1054 cnd a avut oc
marea schsma. Prn urmare, am putea spune ca Europa a fost ma mut dect orce
,afectata" ,vctma" a neneegeror cercae. Orcum, cutu sfnor a ramas o trade
n ortodoxe. Trada sfnor este am putea spune ma mut dect orce ceea ce ne de
ubrea sfnor faa de Dumnezeu.
Am putea spune ca n termen Sfntuu Smeon Nou Teoog ubrea de Dumneezu
este ma mut dect orce ,totaa" absouta." Iubrea de Dumnezeu am putea spune ca a
a|uns a zentu e sau a punctu e centra n sfn n speca n sfn ortodoc. De a
Sfntu Smeon am putea spune ca avem o o ,trade ubr de Dumnezeu." Sfntu Smeon
a fost ma mut dect orce un ubtor a u Dumnezeu. Iubrea de Dumnezeu este am putea
spune prmu ucru ca reevana ca mportana n ortodoxe. Ortodoxa crede ma mut
dect orce n Dumnezeu n exstena Lu ca sursa de sfnre a omuu.
69
Dumnezeu este ma mut dect orce ceea ce am putea denum Ce care poate fe
expermentat prn sfn Sa. Sfn ne sunt astfe dmpreuna cu Sfntu Smeon Nou Teoog
modee ma mut dect att ceea ce am putea denum ca exempe pe care trebue sa
e urmam. Astfe, n ceebra ucrare a u Smeon Metafrastu ntnm ucrar care sunt ma
mut dect orce exempe reae ae sfnor a moduu n care au tart e dncoo de orce.
,Sfn sunt prezen nu numa n Bserca, c n vaa, ocupae greutae cretnor
de astaz. n prmu rnd, sfn dn toate tmpure dn toate ocure sunt modee
desavrte de veure cretna. Sfn sunt cretn autentc, care n upta cu pacatu
rau, au uptat pna a snge, uneor cu sacrfcu ve or. Vrtue sfnor repreznta ca
de urmare a u Hrstos, de purtare a Cruc de mpnre a destnuu cretn. n Vee
Sfnor atrbutu sfnene nseamna deparea permanenta a omuu sau transfgurarea
nencetata n haru dvn a u Hrstos darurea necondonata faa de semen or.
no, cretn de astaz, avem menrea de a refuza pactu cu rau, compromsure de a
stopa a nvnge - asemenea sfnor - rau dn ume dn vaa noastra. Pe de ata
parte, modeu de veure cretna consta n trarea ve n Hrstos, n mpnrea
Evanghee n mtarea sfntor, dar prn conucrarea noastra cu haru dvn, pentru
reazarea une epectaze reae, n dragostea sau darurea noastra faa de orce om,
ndferent daca este credncos sau necredncos. Pe baza sfnene a Veor Sfnor se
poate redefn astaz statutu de cretn cretnsm. Sfnena nseamna dentfcarea
depna a cretnor cu Hrstos, hrstfcarea or sau trarea ve n Hrstos."
70
Sfn exempu ve or a contnuat dn cee ma vech vremur sa ne fascneze sa
ne rdce sentmente umtoare. Ma to dntre no cautam pe sfn. Prezene dafane
umnoase umea noastra a fost fascnata dn cee ma vech vremur d sfn de de aurora
or de umna. Fe ca a fost vorba de Paestna de a vremea u Hrstos, de deretu egptean
a Sfntuu Antone ce Mare sau de Constantnopou Sfntuu Smeon Nou Teoog, sfn au
fost am putea spune o fascnae ancestraa a noastra a tuturor. In subcontentu nostru
69
Aceasta a fost tema dezvotata de Mrcea Eade n ceebra sa ucrare Sacrul +i *rofanul. n tmp ce
aproperea de Dumneezu duce a ceea ce am putea denum sfnene, depatarea de Dumnzeu duce a ceea ce
tm ca pacatoene sau ma bne spus ca profan.
70
http://ortodoxesvata.bogspot.com/2008/11/vee-sfnor-paradgm-duhovnceasc.htm.
52
coectv sfntu a fost ma mut dect orce ceea ce a contnuat sa ne atraga sa ne
fascneze. Sfn sunt ma mut dect orce ceea ce am putea denum caauzee
ndrumator not sgur catre Dumnezeu.
Ortodoxa a consderat ca o Bserca fara cutu sfnor nu poate exsta. n store sfn
s-au dovedt a f ce care ne-au caauzt pa n spre caea n spre care vrea Dumnezeu.
Daca ef de state sau coducator not sunt ce care ne conduc de mute or dupa propra
or voe dupa propa or pacere am putea spune ca sfn sunt ce care ne conduc n mod
ct se poate de sgur spre Dumnezeu ma aes n vaa noastra sprtuaa sau duhovnceasca.
Dupa cum am spus sfn de pe pamnt sunt doar o paa refece a sfnor dn cerur
sau ma mut dect orce ceea ce am putea denum exstena sfenene. Ceea ce este ce
ma tragc este ca n zee noastre sfnea este o noune abonadonata utata. Ma mut
dect att avem dn ce n ce ma pun care vor sa a|unga a sfnene. n zee noaste ae
secouu a XXI-ea nteresee omuu sunt am putea spune ct se poate de umet. Omu de
az este am putea spune preocupat n sense fosofc ma mut de ,a avea" dect ,a f." Am
putea spune ca preocuparea de bunur materae, ban aver domna umea de a nceputu
secouu a XXI-ea. Omu este astfe ntors de a vaa cu Dumnezeu este am putea spune
ct se poate ma mut deschs n spre umea materaa ,eventuaee pacer" pe care n e
poate aduce ea.
Fuga dupa pacer este am putea spune o trasatura a vremuror noastre. Lumea dn
|ur trebue sa fe ma mut dect orce ,producatoare de pacer" de gratfcare senzuaa.
Am putea spune ca umea noastra -a perdut ceea ce am putea denum ,sobrtatea
ascetca" a sfnor. O ume a pse de nevoa ascetsm am putea spune ca este o ume
sortta eecuu. Cutu sfnor a fost astfe o tema centraa a ortooxe cum nu a fost am
putea spune a protestantsnuu a neoprotestantsmuu. Dn cee ma vech vremur
ortodoxa a crezut ca sfn sunt ce care pot m|oc pe nga Dumnezeu pentru no pentru
mnturea noastra.
71

Astfe ortodoxa a hotart ca n fecare z a anuu sa avem o z a unu sfnt n care
acest sfnt este poment. Astfe, dn cee 365 de ze ae caendaruu n fecare z putem
vedea rndut de Bserca ce pun un sfnt. Care este rou sfntuu n sens rea?
72
Rou
sfntuu este ma mut dect orce ceea ce am putea denum sa medeze ntre Dumnezeu
om sau ma bne spus sa fe un fe de m|octor ntre Dumnezeu om sau Dumnezeu
ume. Se crede ca a sfrtu um sfn vor f ce care vor assta sau ma bne spus vor
,assta" pe Dumnezeu n a face dstnca dferena dntre ce bun ce ra.
Sfnena nu este prn urmare o stare patogena sau obscurantsa c este am putea
spune un ucru care se dobndete de a Dumnezeu prn ampe efortur ncercar. Ceea ce
este paradoxa este ca n tmpu ve sae omu poate deven sfnt sau ma mut dect
orce poate a|unge a sfnene. Sfnena atunc cnd este conferta cuva este am putea
71
Ampe screr pe aceasta tema au fost scrse n teratura romna de Arhmadrtu Ceopa Ie n ma mutee
sae voume.
72
n an 1960 Marea Brtana a produs un ceebru sera de spona| nttuat sugestv Sfntu n care protagonst
era vesttu Smon Tempar.
53
spune un ucru care este dar sau un datum a u Dumnezeu. Creat de Dumnezeu omu poate
a|unge a o cumunune maxma cu Dumnezeu poate a|unge sfnt. Sfn sunt astfe am
putea spune prn execeena su|utor u Dumnezeu sau ma mut dect orce ceea ce am
putea denum ce care sunt permanent n su|ba u Dumnezeu aatur de nger. Procesu
prn care un sfnt este consacrat ca sfnt este denumt canonzare.
73

tm astfe ct se poate de mut ca sfn sunt dncoo de orce ceea ce am putea
denum ,modeee autentce ae ve regoase." La fe de bne am putea spune ca sfn
sunt ma mut dect orce ero bneu. n umea de az avem dn pounct de vedere sprtua
doua genur sau categor de ero: ero a rauu ero a bneu. ntre aceste doua entta
am putea spune ca se da o ampa upta de supremae. Bnee este astfe tnr-o contrade
contnua cu rau aa a fost de a nceputu um.
74
Prn urmare, Sfntu Smeon ndferent
73
,Pentru a se putea proceda n zee noastre a acte de canonzare, trebue sa fe ndepnte urmatoaree
cond de fond: 1. Ortodoxa nendoenca a credne ceu despre care se trateaza, ortodoxe pastrata pna
a moarte, fe n tot tmpu ve, fe n tmpu de a care a mbraat credna ortodoxa. 2. Prosavrea u de
catre Domnu, ce pun prntr-unu dn urmatoaree darur sau puter: a) puterea de a sufer moartea martrca
pentru dreapta credna b) puterea de a nfrunta orce prme|d sau supc, pentru martursrea drepte
credne, pna a moarte. c) puterea de a- nchna vaa cee ma desavrte trar morae regoase. d)
puterea de a savr mnun n vaa sau dupa moarte - sau n fne - e) puterea de a apara de a su| cu
devotament eroc credna Bserca Ortodoxa. 3. Raspndrea mresme de sfnene dupa moartea u
confrmarea acestea, prn cutu spontan pe care - acorda poporu credncos, numarndu- n rnd cu sfn.
Cutu acesta poate f organzat sau dfuz, manfestndu-se prntr-o cnstre smpa, prn fama sau numee de
sfnt. De a ndepnrea aceste cond pot face excepe numa mucenc drepte credne. "es*re
canoni#area sfin_ilor (n `iserica Ortodoa - no_iuni introductive de pr. prof. Lvu Stan, pubcat n Ortodoaia, an
II, nr. 2, apr-une, Bucuret, 1950.
74
,Prn canonzare, n Bserca Ortodoxa se neege nscrerea sau aezarea cuva n canonu sau cataogu
sfnor ca o forma de recunoatere a sfnene une persoane de catre autortatea bserceasca. Canonzarea
nu este o mtare a practc pagne antce prn care ero erau consdera ze, c prn ea Dumnezeu
raspatete pe ce care au dus o vaa sfnta, devennd modee pentru cretn m|octor catre Dumnezeu ca
un care au trat ca no n ume. n egatura cu conde trecer n rndu sfnor, Bserca Ortodoxa nu a
consderat sa se mpuna regu precse ca n Bserca apuseana, care a stabt respectarea unor cond ce
prvesc att trecerea une peroade de tmp, ct savrrea unu numar obgatoru de mnun. n Rasart,
canonzarea se facea fe medat dupa trecerea a cee vence, prn cutu venerarea or de catre ce care -
au cunoscut aveau evave deosebta faa de e, fe dupa o peroada de tmp de a trecerea or a Domnu, ca
urmare a soctar credncoor a maturzar convnger ca aceta sunt mpreuna cu sfn. Totu, avnd
n vedere numaru mare de canonzar care au avut oc a nceputu secouu a XX-ea n Bserca Rusa dupa
caderea comunsmuu a URSS n ceeate Bserc ocae, s-a pus probema stabr unor crter
procedur de canonzare, preczndu-se feu n care trebue sa se faca canonzare n Bserca Ortodoxa, de
catre cne cnd, deoarece nu exsta o rnduaa precsa, generaa obgatore n ntreaga Bserca, c
fecare Bserca ocaa -a nsut n baza prncpor generae o procedura propre de procamare a sfnor,
fapt pe care putem vedea n teratura teoogca pna n secou a XX-ea. De aceea, n cee ce urmeaza nu
vom descre storcu canonzaror procesu pe care respecta fecare Bserca atunc cnd consdera
trecerea n dptce a unu erou a e, c vom ncerca sa vedem care sunt regue pe care e-a urmart pe care
trebue sa e urmareasca Bserca Ortodoxa n stabrea une sngure procedur pentru canonzarea sfnor.
Acest act este precedat de o cercetare seroasa a persoane n cauza, a ve, a nvaatur, a mnunor a
moateor, dac sunt descoperte, facuta de Bserca sub supravegherea epscopuu. Pna n secou a XIX-ea,
un ro mportant n canonzarea sfnor aveau mpara bzantn, ar ru domntor popoareor
ortodoxe. n acord cu Bserca, e nterveneau pentru generazarea cnstr sau char pentru canonzarea
propru-zsa a unor sfn. De-a ungu tmpuu, autortatea bserceasca a fxat cteva crter dupa care cneva
putea f trecut n snaxaru e: +,a&"a +a&"(&(-., +/-!(-(a, adca suferna pentru Hrstos, 0$%&1(&a 2&(!
+,a&" 2!"&/ -&'(!).. Aceasta a fost socotta a ramas semnu dovada de netagadut, cea ma sgura
a sfnene. A3" 0+! a3 0$(!)!(( a fost martursrea nenfrcata a drepte credne n faa orcare
54
de epoca storca n care a trat a fost am putea spune un erou a bneu a adevaruu.
Sfntu Smeon a uptat n acest sens n umea Bzanuu pentru o ume ma buna pentru
ca ucrure sa fe ma bne ma frumoase n umea noastra.
Aportu Sfntuu Smeon a vaa Bzanuu, un capto ncheat a store europene
bacance a fost unu ma|or. Foarte mu an demntar de a curtea mepraa au fost adu
de sfntu Smeon pe drumu evave a credne. Fgura Sfntuu Smoen, cu barba
mante caugareasca s-a dovedt a f am putea spune provdenaa une um bzantne
faramate de ranchuna de compotur mperaa. Lupta pentru tronu mpera era n
bzan am putea spune ma mut dect orce ceea ce o upta acerba ct se poate de
nverunata. Sfntu Smoen a aratat ca facerea bneuu nu trebue sa fe formaa sau ma
bne spun formasta.
Prn urmare care este magnea tradonaa a Sfntuu n ortodoxa?
75
Sfntu este n
sens ortodox un ascet, un erou a bneu, un mode un arhetp a ve cu Dumnezeu
ma mut dect orce am putea spune ce care ne este un reper n drumu nostru spre
Dumnezeu. Sfn de ma mute or ne arata cap avenasarea noastra spre Dumenezu nu este
,nstantanee" c este graduaa. Am putea spune ca aproperea de Dumnezeu este de cee
ma mute or un drum, sau dncoo de orce o ,cae spre Dumnezeu."
76
Sfn sunt fara de
nc o ndoaa ceea ce am putea denum ,ero absou a bneu." Ceea ce s-a remarcat
este ca umea dorete sa aba sfn dar nu este gata sa prmeasca n vremea n care
traesc.
77
Astfe, marea ma|rotate a sfnor au fost recunoscu ca sfn numa dupa
moartea or. Orcum, am putea spune ca dn ma mute puncte de vedere canonzarea este
numa un proces forma a Bserc.
amennar, ndferent daca aceasta atragea moartea sau exu, nchsoarea sau ate supc suportate cu
barbae eroca. A3 "&(3a 0+! a3 0$(!)!(( a fost dntotdeauna vaa sfnta, vaa fara prhana, nsota de
faptee me trupet s ae me sufetet, cea ma nata trare moraa regoasa. Pentru vaa trata n
acest chp, Dumnezeu preasavete cu darur sau puter suprafret, cu daru facer de mnun dn aceasta
vaa sau dupa moarte, savrrea mnunor fnd socotta ca a3 2a"&/3a 0+! a3 0$(!)!((. A3 -(!-(3a
0+! a3 0$(!)!(( a fost socott upta pentru apararea drepte credne, care trebue sa fe facuta cu toate
putere pentru trumfu Ortodoxe. Astfe, ce care upta pentru Bserca upta pentru Hrstos, ar prn credna
or ucratoare e conserva Adevaru mntutor, devennd bnefacator a Bserc. Pe anga semnee amntte
ma este consderat semn a sfntene ne-strcacunea trupuu dupa moarte. Dar, pentru ca acest semn sa fe
dovada sfnene, trebue sa fe nsot necondonat de daru savrr mnunor. Bserca nu a consderat ca
descoperrea trupuu neputrezt este n mod obgatoru semn a sfnene, deoarece acest ucru poate f
dovada unor pacate gree. De aceea, ea a rndut rugacun dezegar pentru ce trecu a cee vence n
spau romnesc, pe nga pomenre savrte a soroacee stabte de Bserca, s-a obnut deshumarea a
apte an dupa deces, cnd se fac dezegar, ma aes daca se constata pastrarea ramaeor pamntet
nedescompuse. Pentru a verfca sfnena une persoane, Bserca a rndut ca atunc cnd se descopera
ramae pacut mrostoare sa se faca 40 de Sfnte Lturgh, pentru ca Dumnezeu sa descopere prn aceasta
ucrarea Sa. Astfe, dupa cum este consemnat n trada noastra, canonzarea o face Bserca, dar nu sngura,
c a natva credncoor. Bserc revne msunea de a cerceta ca ce ce urmeaza a f trecut n rndu
sfnor sa ndepneasca conde stabte de-a ungu tmpuu." http://onut-
puerava.bog.com/2010/02/04/canonzarea-sfntor-n-bserca-ortodoxa.
75
Ma recent o carte sugestva pe aceasta tema a fost scrsa de Monahu Mose, baleriu .afencu, sfntul
(nc)isorilor (Edtura Rentregrea, Aba Iua, 2008).
76
http://www.acasurortodoxe.com/artce-32944001.htm.
77
Refertor a aceasta spunea Domnu Isus Hrstos ca ,nc un prooroc nu este bne prmt n patra u."
55
Ma mut dect att am putea spune ca sfntu ne este un pedagog n vaa regoasa
sau ma bne spun un crteru a care ne putem raporta. Exsta astfe trada ca a botezu
ortodox sau a botezu cretnesc n genera sa se dea ceu nou botezat un nume de sfnt.
Aceasta fndca, se crede ca dn ma mute puncte de vedere sfntu poate f un mode sau
un ndrumator nouu botezat. Astfe, trada este ca a botez copuu sa fe dat numee
unu sfnt. Dn ace moment am putea spune ca copu are un sfnt protector sau ma mut
dect att are ceea ce am putea denum un ,mode."
Evdent, aceasta nu nseamna ca to teoog ortodoc trebue sa aba numee de
Grgore, Ioan Smeon. S-a uat de Bserca tot tradona ca acet tre sfn sa fe sfn
protecotr a teoogor ortodoc, dar teoog nu trebue sa poarte neaparat numee or.
Hau um de az este am putea spune dn ma mute puncte de vedere ost teoogor a
ucarar sau msun or. Aceasta fndca umea de az este ma mut dect orce ceea ce am
putea denum ,nehotarta" nestatornca. Nestatornca um de az o putem vedea n ma
mute ar de actvtate.
Putem vedea ca umea este de ma mute or condusa de moftur sau ma mute dect
orce de ceea ce am putea denum ca curente suberane sau curente mprevzbe. Lpsa
de statornce a umn de az este contratacrata de ceea ce am putea denum ,trada
aghografca" a ortodoxe. Aghografa ortodoxa se bazeaza astfe am putea spune pe ceea
ce am putea denum ,trada ortodoxe." ntre aghografe trade exsta astfe am putea
spune o egatura ct se poate de evdenta, fndca dn cte ne putem da seama trada
aghografca este ma mut dect orce ceea ce am putea denum frescu natur regoase.
Ceea ce putem vedea n zee noastre este ma mut orce ceea ce am putea denum
setea dupa ,nefresc" fndca se te foarte bne ca trada ortodoxa este ma mut dect
orce ,ortodoxa tradonaa" este ma mut dect orce ceea ce este denumt ,frescu
ucruror." Or pentru ma mu exsta o mare dferena dntre ceea ce prvete trada
orentaa cea tradonaa. Astfe sfn occdenta am putea spune ca nu sunt sfn
orenta. Ceea ce doresc sa arat ce ma mut dect orce este ca sfn sunt ma mut dect
orce frescu natur umane. Natura umana dupa cum s-a aratat de ma mute or se
mpnete n sfnene.
78
Sfnena este ma mut dect orce ceea ce am putea denum frescu natur umane
dar ma mut dect orce ceea ce am putea denum sfnena ortodoxa. Sfnena ortodoxa
care este am putea spune att de antpatma um de az este de fapt ceea ce ateapta
umea de az de a conceptu de sfnene. O ume fara nounea de sfnene am putea spune
ca este o ume pe punctu de a naufraga. Naufragu um este ma mut dect orce ceea ce
am putea denum psa de sfn de sfnene. Fara sfn nu ma avem repere nu ma
avem pe cne urma sau dupa cne sa ne ghdam.
79
n genera prn puterea data or de a
78
A se vedea Nchfor Cranc Sfin_enia (m*linirea umanului, (Edtura Trntas: Ia, 1993).
79
Angenendt, Arnod. Seili%e und celi]uienZ die .esc)ic)te i)res dultes vom fre)en C)ristentum bis #ur
.e%enTart. Munch: C. H. Beck, 1994. Bentey, |ames, cestless `onesZ [)e Stor\ of celics (London: Constabe,
1985); Brown, Peter. [)e Cult of t)e SaintsZ -ts cise and Function in Latin C)ristianit\.Chcago: Unversty of
Chcago Press, 1981. Davdson, Lnda Kay, and Mary|ane Dunn-Wood. !il%rima%e in t)e Middle A%esZ A
cesearc) .uide. New York: Garand, 1993. Fnucane, Ronad. Miracles and !il%rims. !o*ular `eliefs in
56
Dumnezeu sfn am putea spune ca ne pot ndrepta n spre Dumnezeu n spre a face voa
u Dumnezeu. Dar voa u Dumnezeu am putea spune ca nu poate f tegversata sau ma
mute dect orce negocata. Voa u Dumneezu este exprmata odata pentru totdeauna.
Sfn sunt ce n care trarea cu Dumnezeu este ma mut dect orce un ,fresc" sau o
naturaee. Sfn fac pe Dumnezeu prn ncercare prn ,vaa or" pe Dumnezeu fresc.
Dupa cum pentru o constru o casa avem nevoe de zdar, a fe de bne umea noastra
n care tram cu toate contorsune dematca e este ma mut dect orce o ume care are
nevoe de sfn, adca de ae a u Dumnezeu care sa faca voa u Dumnezeu care sa ne
traga pe no dupa e n drumu mntur noastre. Astfe, n Europe se cunosc ma mu
sfn care au ramas cu moate, adca cu trupu neputrezt dupa moarte. Dn Romna am
putea enumera pe Sfntu Iosf ce Nou de a Parto care are moatee a Tmoara. Sfnta
Fotea care are moatee a Curtea de Arge, Sfntu Ncodm ce Sfnt care are moatee
a Tsmana, Sfntu Ioan ce Nou care are moatee a Suceava, Sfntu Grgore Decapotu
care are moate a Manastrea Bstra, Sfnta Parascheva care are moate a Ia, Sfntu
Dmtre basarab care are moate a Bucuret pe Sfn otcos, Ataos Kamass care au
moate a Tucea.
La fe de bne n Greca sunt ma mute ate moate. Dntre cee ma cunoscute moate
dn Greca am putea amnt pe moatee Sfntuu Grgore Paama Dmtre Izvortoru de
Mr dn Tesaonc, moatee Sfntuu Ncodm de a Muntee Athos moatee Sfntuu
Ioans Evtu dn nsua Eva. Ma mut dect orce moatee sunt o dovada nsurmontaba a
exstene trade secuare a cutuu sfnor. La fe de bne moatee sunt un avertsment
pentru ce care cred ca sfn nu sunt posb n umea noastra.
Medieval Yn%land. Totowa, N|, 1977. Gauther, Mare-Madeene. Si%)Ta\s of t)e Fait)Z celics and
celi]uraries from ferusalem to Com*ostela. Trans. |. A. Underwood. French orgna, 1983; Engsh transaton,
London: Apne Fne Arts, 1983. Geary, Patrck. Furta SacraZ [)efts of celics in t)e Central Middle A%es.
Revsed edton. Prnceton: Prnceton Unversty Press, 1990. Head, Thomas. "Art and Artfce n Ottonan
Trer." .esta, 36 (1997), pp. 65-82. Head, Thomas. Sa%io%ra*)\ and t)e Cult of Saints. [)e "iocese of
Orl^ans, ghh-,ihh. Cambrdge: Cambrdge Unversty Press, 1990. Head, Thomas. "Hagography" and
"Recs." In Vomen in t)e Middle A%esZ An Ync\clo*edia, ed. Nada Margos (New York: Garand, n press),
Grabar, Andr, Mart\rium. cec)erc)es sur le culte des reli]ues et ljart c)r^tien anti]ue, 2 vos. Pars: Coege
de France, 1943-6; reprnt, London, 1972. Lfshtz, Fece. [)e korman Con]uest of !ious keustriaZ
Sistorio%ra*)ic "iscourse and Saintl\ celics, lgm-,hnh. Studes and Texts, 122. Toronto: Pontfca Insttute of
Medaeva Studes, 1995. Marava, Perre, Lieua saints et *olerina%es djOrient, )istoire et %^o%ra*)ie. "es
ori%ines p la con]uqte arabe. Pars: CERF, 1985. Reber, Ortrud. "ie .estaltun% des dultes Teiblic)er Seili%er
im S*rtmittelalterZ "ie bere)run% der Seili%en Ylisabet), dlara, SedTi% und `ir%itta. Hersbruck, 1963.
Renburg, Vrgna. "Rememberng the Sants," n Memor\ in t)e Middle A%es, eds. Nancy Netzer and Vrgna
Renburg (Chestnut H, MA, 1995), pp. 18-33. Saxer, Vctor. Le culte de Marie-Madeleine en Occident, des
ori%ines p la fin du mo\en %e. Auxerre: Soct des foues archoogques et des monuments hstorques de
'Yonne, 1959. Schmtt, |ean-Caude. [)e Sol\ .re\)oundZ .uinefort, Sealer of C)ildren Since t)e [)irteent)
Centur\. Engsh transaton, Cambrdge, 1983. Shengorn, Pamea (ed. and trans.). [)e `ooX of Sainte Fo\.
Phadepha, 1995. Shengorn, Pamea, and Katheen Ashey (eds.). -nter*retin% Cultural S\mbolsZ Saint Anne
in Late Medieval Societ\. Athens, GA: Unversty of Georga Press, 1990. Smth, |ua. "Ora and Wrtten:
Sants, Mraces, and Recs n Brttany, c. 850-1250" S*eculum 65 (1990), pp. 309-43. Southern, R. W. [)e
MaXin% of t)e Middle A%es. keT Saven, C[Z sale tniversit\ !ress, 1953. (Chapter 5 on the cut of the Vrgn
Mary). Sumpton, |onathan. !il%rima%eZ An -ma%e of Mediaeval celi%ion. Totowa, N|: Rowman and Lttefed,
1975. Wson, Steven (ed.). Saints and [)eir Cults. Cambrdge: Cambrdge Unversty Press, 1983.
57
Am putea spune ca sfn sunt cea ma zborbtoare evdenta a cutuu sfnor. n faa
moateor sfnor nu putem dect sa ne dam seama ca exsta sfn n umea noastra ca
or se cuvne sa de aducem cnstre nu ca u Dumnezeu c ma mut dect orce ca ce care
au su|t u Dumnezeu ne sunt noua punct de reper de urmare n drumu sau caatora
noastra spre Dumnezeu.
Dumnezeu se descopera pe Sne n ma mute feur fndca nfntatea compexta u
Dumnezeu depaete orce cuprndere a mn umane care este mtata. Astfe, sfn sunt
ce care ne arata devarata ,faa a u Dumnezeu" dncoo de ,mate une um nesgure."
Nevoa de sgurana am putea spune ca este o caracterstca a zeor noastre ze n care
suntem dn ce n ce ma agasa ma agresa de ,rasturnar spectacuoase de stuae."
Cutu sfnor este dupa ortodoxe ace ragaz bnecuvntat pe care trebue sa n- permtem
ma mut dect orce. ntr-o ume a tumutuu a catastrofeor sfn sunt ce care ne a|uta
sa vedem dncoo de ,granee mtate" ae contemporanor notr n profunzmea
exstene u Dumnezeu.
n epoca sa sfntu Smeon a fost un asfe de sfnt care n vremure noastre nu ne ma
trezete mare nteres. Aceasta pe fondu faptuu ca umea de az nu ma are prea mut
nteres sau consderae faa de sfn. Lumea de az am putea spune ca a utat ceea ce este
esena de fapt cea ma mare crza a noastra a ceor care tram n secou a XXI-ea este
crza sfnene. Pe fondu vacarmuu urban sau metropotan, sfn cutu or sunt de cee
ma mute or o ,epoca arhaca" a une um care a perdut permanent setea de a se
adutodepa. Mesa|u ortodoxe a ramas acea dn toate veacure. ncepnd cu predca u
Hrstos dn Paestna, chemarea a sfnene a ramas neschmbara ndetca. Aposto u
Hrstos, parn apostoc, martr dn arenee romane, parn de a snoadee ecumence,
afuxu eremor dn deetu egptean, sran sau arab, au fost dovez ae tendne umanuu
faa de ,atceva" dn ceea ce ne ofera umea de az.
Lumea de az am putea spune ca nu ma este recunoscatoare. Persoane umtoare
cu adevarat eroce au fost da utar ma putem afa numa pe pere unor manastr
utate de ume sau n Snaxaree ortodoxe pe care nmne nu e ma ctete. Despre sfntu
Smeon afam n fecare an pe data de 15 marte. Orcum, trebue sa subnez ca n ceea ce
prvete pe Sfntu Smeon trada cnstr sae este un fapt consacrat n umea ortodoxa. Nu
acea ucru se poate spune despre umea catoca sau occdentaa un teoog sunt
persoane de genu u Toma Aquno Bonaventura.
80

Teooga profesata de sfntu Smeon este astfe parte dn trada ortodoxa. Sfntu
Smeon contrar a ma mute ate opn care susn dferte parer. Screre compextatea
ucraror care ne-au poarvent storc de a Sfntu Smeon de arata ca este vorba de ma
mute dect orce ceea ce am putea denum ,o persoana nsprata de Dumnezeu."
Ortodoxa crede ca sfntu Smeon a fost nsprat de Dumnezeu n screre sae ca dn ma
80
Este ct se poate de concudent sa amntesc n aceste rndur ca n Bserca Catoca Toma Aquno
Bonaventura sunt sfn. Astfe catoc nu vorbesc de Toma Aquno c de Sfntu Toma Aquno de Sfntu
Bonaventura. n acest sens, n umea catoca, Sfntu Smeon este un smpu teoog fara sa aba apeatvu de
sfnt. n acest sens, catoc consdera ca sfn patron a teoogor sunt Toma Aquno Bonaventura do
mar mstc occdenta. n ortodoxe Toma Aquno fgureaza ca teoog nu ca sfn.
58
mute puncte de vedere putem vorb de un caracter unversa a screror sae. Experena
personaa s fntuu Smeon a fost copetoare. Ea sta astaz a o me de an de a pecarea
dn ume a acestu sfnt ca marture pentru ce care vor sa afe care este eu teooge
ortodoxe.
Ceea ce este tradona este ma mut dect orce am putea spune pentru sfntu
Smeon experena u Dumnezeu ca ,umna, adevar ca vaa," ceea ce ne face sa
credem ca putem vorb cu adevarat de un sfnt n toata regua refertor a sfntu Smeon.
Lucrare sfntuu Smeon au ramas n store n speca n stora Bserc ca un fe de
,trade a ortodoxe" care am prmt-o de a sfn de ma nante de no. Vremure n care a
trat sfntu Smeon am putea spune ca nu sunt extrem de ,separate departe sau dferte"
de vremure noastre. Imperu bzantn a fost un mperu care a asat n urma u o
,motenre storca mpresonanta." La fe de bne s-a vorbt de ma mute or de o
aghografe ortodoxa dn tmpu Bzanuu. Acest mperu n care a trat sfntu Smoen este
astaz un meperu de care dupa cum am spus nu ne ma aducem amnte dect numa dn
store dn arheooge. Au exstat astfe extrem de mute vestg bzantne n Asa Mca n
Europa de sud est despre care nu ma tm nmc.
Fara de nc o ndoaa Constantn ce Mare care n ortodoxe este cnstt ca sfnt a
fost ce care a facut posb mperu bzantn sa exsta, mperu care a dat sfn cum ar f
Sfntu Grgore Paama sau Ncoae Caasa. Acest mperu nu ma exsta astaz dupa cum
am aratat ma sus, dar de a e avem o motenre storca aghografca care s-a grupat ntr-
un studu anume denumt bzantnooge.
81
Astfe, sfntu Smeon a ntrat pentru
mpresonanta s-a opera teoogca eccesaa n trada ortodoxe a Bserc noastre.
Sfntu Smeon s-a dstns ntre restu sfnor ca un sfnt a umn a ubr. Trada pe
care o avem de a Sfntu Smeon trebue sa o prmm ca un dar de a Dumnezeu sau ma
bne spus ca un fe de ,zaog" a egatur cu Dumneezu.
Datora noastra a ceor care tram n secou a XXI-ea este sa cunoatem trecutu nu
ca pe un fapt storc c ma mut dect orce ca un tazaur ca poate sa adaposteasca
ucrur pe care no e-am ngropat cu gnorana noastra. Faa de sfn nu trebue sa fm
ngoran dn moment ce sfn au fost asa de Dumnezeu pentru bnee edfcarea
noastra. n ortodoxa sfn sunt ma mut dect o smpa aghografe sau un studu
aghografc c am putea spune fara de nc o ndoaa ca e sunt o ,trade." Sfn sunt ce
care ne arata ,caea", cae care nu este ata dect exstena n Domnu Isus Hrstos.
81
A se vedea Eman Popescu, Curs de bzantnooge, Unverstatea Bucurest, Fac. de Teooge ortodoxa,
1996.
59
CONCLUIE
,Sfnt, Sfnt, Sfnt Domnu Savaot..."
(Isaa 6, 3)
Cartea noastra despre Sfntu Smeon Nou Teoog ca mode a teooguu ortodox
se nchee ac. Prezenta carte se vrea o carte de nere a unea dntre cee ma centrae
fgur ae sprtuata pnevmatooye bzantne. Imperu bzantn a fost mperu n care a
trat Sfntu Smeon. Dupa cum am aratat acest mperu a avut o durata de exstena de
aproxmatv 1100 de an |dn |uru anu 300 pna n anu 1453|. Sfntu Smeon Nou Teoog,
aatur de Grgore Paama Ncoae Cabasa avea sa fe una dntre cee ma centrae fgur
ae Bzanuu. De a e avem o mpresonata motenre storca sprtuaa.
Am aratat ac ca teooga profesata de Sfntu Smeon se adreseaza teoogor sau
ceor care studaza teooga. Sfntu Smeon nu este un sfnt uor accesb am putea spune
maseor de oamen nena n teooga ortodoxa. Opera pe care o motenm de a Sfntu
Smeon este mpresoanta dupa cum am aratat ac. Am ncercat n prezentu voum sa
acatuesc un contur a unea dntre cee ma profunde personata dn stora Ase a
Europe. Sfntu Smeon a fost n acea tmp asan european. Ma mut dect orce
Sfntu Smeon a fost am putea spune un exponent a cutur eenstce care a vremea u a
prmt forma bzantna. Ceea ce este demn de remarcat n acest voum este ca a vremea
Sfntuu Smeon atacure samce asupra Bzanuu faceau smta prezena.
60
Sfntu Smeon a fost am putea spune un fde oa pastrator a trade mperae
motente de a Constantn ce Mare. Ceea ce nu convenea n umea araba dn vremea
Sfntuu Smeon ma apo n |uru da cader Constantnopouu a fost ma mut dect
orce faptu ca mperu bzantn era un mperu n care rega ofcaa era cretnsmu.
Destu de subt, acesta a fost unu dn motvee care -au facut pe otoman a anu 1453 sa
asedeze Constantnopou sa cucereasca. Ceea ce a fost ce ma grav n acest sens, a
fost ca modeu soca mpus de otoman nu a fost nmc ma mut dect o ,pseudomorfoza"
sau ma mut dect orce un surogat a ceu bzantn. Imperu otoman a a|uns sa aba
aceea tertor ca mperu bzantn doar ca otoman au mpus forat samu pe toate
tertore or, ceea ce a dus a ceebra ,samzare" a Europe.
Sfntu Smeon dn punct de vedere storc nu a a|uns sa traasca ,samzarea"
mperuu. Aceasta a survent a aproxmatv 300 de an de a moartea u.
82
Orcum, spre
deosebre de cretnarea mperuu de a Constantn ce Mare, samzarea mperuu de a
vremea Cader Constantnopouu s-a dovedt a f un proces tragc nedort. Ma toate
popoaree bacance aveau sa sufere de pe urma acestu proces de samzare. Sutan de a
acum nou Istambu aveau sa duca un proces ambguu de samzare mperaa baza pe
doctrnee u Mohamed. Ceea ce a fost ce ma tragc a fost ca sutan spre deosebre de
baze bzantn urmau un fe de proces totatar de samzare.
Cea ma buna dovada a acestu proces tota de samzare a fost martru domntoruu
romn Constantn Brncoveanu care a fost decaptat fndca nu a vot sa renune de
credna cretna. Aceste smpoame de samzare au fost prezente a vremea Sfntuu
Smeon dar nu au avut am putea spune nca ,puterea" sau ,fora" de a deven ma|ortare
n mperu. La vremea Sfntuu Smeon exsta n mperu bzatn o mca facune
musumana aceasta datorta faptuu ca a un anumt moment mperu a avut grane cu
Araba.
Lumea bzantna a Sfntuu Smeon este o ume pe care trebue sa o studem sa o
neegem ntr-un anumt context. Acest context a fost am putea spune nu decnu
Imperuu Roman c necestatea de a da contur une snteze dntre cutura asna cea
europeana. Acest sentment a fost mut ma prezent n estu sau Europa Orentaa dect n
vestu sau Europa occdentaa. Imperu bzantn dn vremea Sfntuu Smeon avea tertor
n toata umea cvzata: Asa, Europa Afrca. Insua Cpru dn marea Medterana era ma
mut dect orce o nsua care facea parte dn Bzan.
Prn urmare, n prezentu voum am aratat contextu n care a trat Sfntu Smeon
care a fost am putea spune mpcae u n vaa mperaa. Baze bzantn au fost o
categore de persoane care de fapt au avut mute dn caracterstce trasature
vremuror noastre. Am aratat ca Sfntu Smeon a fost o persoana extrem de mpcata n
,afacere" mperuu. Dar ce ma mut e a fost am putea spune ce care a avut merte
82
Runcman, Steven (1965). [)e Fall of Constantino*leZ ,muv. London: Cambrdge Unversty Press. Norwch,
|ohn |uus (1995). `\#antiumZ [)e "ecline and Fall. New York: Afred A. Knopf. The Sege of Constantnope
(1453), de martoru ocuar kicolo `arbaro. Franz Babnger: Me)med t)e Con]ueror and Sis [ime Prnceton
Unversty Press. 1992. Andrew Wheatcroft: [)e -nfidelsZ [)e Conflict `etTeen C)ristendom and -slam, lvgw
ihhi Vkng Pubshng. 2003. Rchard Fetcher: [)e Cross and t)e Crescent Pengun Group. 2005 |ustn Wnte:
[)e cou%) .uide Sistor\ of -slam Rough Gudes. 2003. Smth, Mchae Leweyn, "The Fa of Constantnope",
n Sistor\ MaXers ma%a#ine No. 5 (London, Marsha Cavendsh, Sdgwck & |ackson, 1969) p. 192. The Cross
and the Crescent Exhbt: Roya Academy of Arts Magazne Sprng 2005.
61
deosebte pentru pastrarea trade ortodoxe. Agresunea araba era am putea spune ct se
poate de mut samzanta. Arab au fost un mperu care fara sa aba ,capactatea mtara"
de a domna au recus a metode regoase de domnae. Una dntre aceste metode a fost
domnaa radcaa a samzar.
Peroada storca n care a trat Sfntu Smeon a fost am putea spune o peroada
favoraba regos. Mentatae erau nca deschse nu se a|unsese a ,radcasmu
fundamentasmu samc" caracterstc de dupa 1453. Sfnta Sofa sau Bserca
neepcun de avea un ttu confuz era totu un aca ortodox care permtea patrarhor
ecumenc dn acee vrememur un daog deschs cu ofca mpera. Modeu fusese ansat
de Constantn ce Mare. Modeu de conducere mperaa a u Constantn ma funcona nca
a vremea Sfntuu Smeon. Astfe, Bzanu avea smfona ma mutor Patrarhate dntre
care prmu era ce de a Constantnopo.
Patrarha de a Constantnopo a fost am putea spune foarte mut n centru
preocuparor Sfntuu Smeon, aceasta fndca Sfntu Smeon era famar cu teooga
Nouu Testament, o teooge care se axa ma mut dect orce pe ,reaa de paterntate cu
Dumnezeu.
83
Evdent, n contextu vremuror Sfntu Smeon a fost am putea spuen ct se
poate de mpcat n reae dntre patrarha ecumenca paatu mpera. Reae dntre
patrarha ecumenca base de a curte nu au fost cee ma fercte. Aa se face ca n cee
dn urma Sfntu Smeon avea sa fe trms n ex, adca avea sa fe magnazat
desconsderat. Faptu n sne a fost nsa aparent fndca, ac n ex sfntu Smeon avea sa
a|unga a apoteoza sau zentu ve a opere sae.
Exat parast, Sfntu Smeon nu a fost descura|at cum mu ar crede c s-a dedcat
ve de rugacune de manastre. Ac avea sa compuna o opera unca care a ramas n
stora n patrmonu ortodoxe am putea spune a umanta. Un om parast,
descosderat consderat a f demodat s-a dovedt a f n cee dn urma unu dntre ce ma
mar teoog dn store. Vaa Sfntuu Smeon nu am putea spune ca a fost una uoara.
Rtmu evenmenteor de a curtea mperaa era unu de ma mute or trepdant cum este
am putea spune a unee preeden dn zee noastre.
84
Datore sarcne mperae
erau apasatoare. Ee veneau dn toate drece.
n prezentu voum am ncercat ca reactuauzez n memora contemporanor not o
mare ceebra fgura a trecutuu: fgura Sfntuu Smeon. Un sfnt pe care no vedem
doar menonat n caendar despre care auzm uneor fugar ceva despre vaa u dn
Snaxare. Teoog n speca teoog ortodoc sunt nsa ct se poate de famar cu vaa
nvaature u Smeon. Ca teoog Sfntu Smeon a fost am putea spune a fe de
dentc cu ate personata sau nume ca Toma Aquno, Bonaventura sau Ansem de
Canterbury.
Dupa cum am aratat epoca n care a trat Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce
medevaa. Sfntu Smeon a fost ma mut dect orce un exponent a fosofe
medevae. Era un profund cunoscator a curenteor fosofce ae vremuror a scrs foarte
mute ucrur cu caracter fosofc. Orcum fosofa Sfntuu Smeon era una regoasa se
baze pe cuvntee u Hrstos: ,Eu sunt caea, adevaru vaa." De famar cu patonsmu
arstoteansmu se pare ca Sfntu Smeon a pus ma mut dect orce accent pe fosofa
83
A se vedea Radu Teodorescu [eolo%ia *aternit_ii lui "umne#eu http://www.scrbd.com/Radu3.
84
n vremea noastra Sfntu Smeon ar f fost un fe de ,conser preznea" doar ca a tmpu sau forma de
guvernare era mperu.
62
cretna. n acest sens n store Sfntu Smeon a ramas ca unu dntre ce ma mare
fosof cretn.
Teooga Sfntuu Smeon a fost fara de nc o ndoaa fosofca mstca. E a dat
astfe una dntre cee ma evdente expres conturur ae sprtuata mentata
bzantne. Putem vorb de Sfntu Smeon ca de un fosof bzantn ma mut dect orce
de un fosof cretn ortodox. Istorc, bzanu a fost peroada n care fosofa cetn ortodoxa
a a|uns a apogeu e. Dntre a fosof ceebr bzantn ma putem amnt pe Nchfor
Bemdes, Ioans Itaos, Teodor Metochtes sau Mha Pseos.
85
Este greu de cuprns fosofa
bzantna dn care facea parte Sfntu Smeon n cteva cuvnte. Orcum, n fosofe se
smea n acee vremur nevoa une fosof regoase sau ma mut dect orce nevoa une
fosof cretn ortodoxe. Reatare dn epoca a ma mutor sfn ortodoc erau mute prea
zborbtoare ca fosof sa ramna numa a Paton, Arstotes sau Democrt. n acest sens,
Sfntu Smeon a avut un aport mens a eaborarea gndr fosofe bzantne.
Aceasta fosofe a fost o ngemanare a cunotneor antce cu cee cretne. Fosofa
bzantna -a propus ma mut dect orce ngamnarea dntre cretnsm ortodoxe. Dupa
cum am aratat ma sus dn aceasta ngemanare sau rdcat personata umtoare. Lumea
bzantna a fost astfe am putea spune extrem de creatoare sau ma mut dect orce
extrem de productva n pan fosofc antropoogc. A exstat astfe o antropooge, o
epstemooge o metafzca bzantna. Unu dntre ce ma strauc ma renum
exponen a fost Sfntu Smeon Nou Teoog.
85
B.N.Tataks, La *)iloso*)ie `\#antine, Pars, 1949. Este prma ntroducere generaa n fosofa bzantna,
aparuta ca parte componenta a prestgoase Sistoire de la !)iloso*)ie a u Eme Breher. Tataks rdca
pentru prma data probema exstente une fosof bzantne, dscutnd nfuenta Parntor Bserc asupra
gndr bzantne. G. Podskasky, [)eolo%ie und !)iloso*)ie in `\#an#Z "er Streit um die t)eolo%isc)e
Met)odiX in der s*atb\#antinisc)en .eistes%esc)ic)te, Munchen, 1977. Se ocupa cu probema confctuu
asupra metode teoogce n Bzant, n secoee 14 s 15, dar preznta s de ma generae cu prvre a reate
dntre fosofa bzantna s teooge. Argumenteaza ca, deoarece n Bzant teooga nu a devent o stnta cu
metoda s epstemooge propre, mta ntre teooge s fosofe a raamas car defnta, fosofa pastrndu-s
astfe autonome, spre deosebre de spatu apusean. H. Hunger, "ie )oc)s*rac)lic)e *rofane Literatur der
`\#antiner, Munchen, 1978, cu un capto despre fosofa bzantna. Contne conspecte ae unu numar mare
de opere fosofce bzantne. K. Oeher, AntiXe !)iloso*)ie und `\#antinisc)es Mittelalter, Munchen, 1969.
Argumenteaza ca gndrea fosofca n Bzant a a|uns a sout orgnae, acest ucru fnd factat tocma de
asocerea e cu teooga. |. Beckmann, .esc)ic)te der !)iloso*)ie, ed. K. Vorander, 1990. Contne un capto
despre fosofa bzantna, n care sustne mportanta studuu ogc s metafzc gndtoror bzantn.
Katerna Ierodakonou, "De theoretsche und praktsche Autonome der Phosophe as Fachdszpn n
Byzanz", n: M. Asztaos et a. (eds.), dnoTled%e and t)e Sciences in Medieval !)iloso*)\, Hesnk, 1990, pp.
233-236). Sustne ca actvtatea fosofca dn peroada bzantna trebue consderata ca nsemnnd fa#a
medieval a filosofiei %rece$ti, absout dstncta de ceea ce se cunoaste ca etapa fnaa a fosofe antce s de
asemenea dferta de teooga Parntor Bserc. N. Matsoukas, x;?3>28 ?L6 yGQ89?29C6 42J3;3I286 (n mba
greaca), Tesaonc, 1994. (Tradusa n romneste de C. Coman s N. Decu, Edtura Bzantna, Bucurest). O
eaborare sstematca n care autoru dscuta conceptua fosofa bzantna, organzat n functe de tematca
ontoogca, antropoogca, etca, estetca s gnoseoogca. A. de Lbera, "La Phosophe a Byzance", n: La
*)iloso*)ie medievale, Pars, 1995. L. Brsson, "L'arstotesme dans e monde byzantn", "Le monde byzantn
et a phosophe grecque", n: M. Canto-Sperber (ed.), !)iloso*)ie .recue, Pars, 1997. L. Cououbarts,
Sistoire de la *)iloso*)ie ancienne et medievale, Pars, 1998. Katerna Ierodakonou (ed.), `\#antine
!)iloso*)\ and -ts Ancient Sources, Carendon Press, Oxford, 2002. Un mertoru voum cu cercetar recente a
care au coaborat Sten Ebbesen, Pau Kagas, Domnc O'Meara, Mchae Frede, |onathan Barnes, |ohn Duffy,
Bor|e Byden, Poymna Athanassad, George Karamanos.
63
Teooga Sfntuu Smeon Nou Teoog s-a bazat ma mut dect orce pe nverea
naarea Domnuu Isus Hrstos. Lumna nver reatatea naar Domnuu Isus Hrstos
a fost fara de nc o ndoaa ceea ce am putea denum tema centraa a teooge profesate
de Sfntu Smeon. Ma mut dect orce Sfntu Smeon a fost am putea spune un ,teoog a
nver u Hrstos." n acest voum am cautat sa aratam am putea spune ma mut dect
orce ceea ce este centra n teooga ortodoxa: persoana Domnuu Isus Hrstos.
Dscursure teoogce etce asupra carora am nsstat n acest voum sunt am putea
spune o carte de referna a orcaru teoog ortodox sau a orcarua dorete sa a|unga
teoog. Tema nver Domnuu Isus Hrstos, a schmbar Sae a faa, a patm a
Cnczemc sunt cu toate prezente n teooga Sfntuu Smeon. Sfntu Smeon a
prefgurat prn vaa sa am putea spune caderea Imperuu Bzantn un mperu care n
utma parte a ve sae s-a dovedt a f ost.
Am aratat n acest voum ca personatatea Sfntuu Smeon Nou Teoog nu a fost n
nc un caz o personatate ,senzaonaa" sau ma mut dect orce am putea spune o
personatate ct se poate de dornca de a f o vedeta mondena urbana. Tot ac am
aratat n speca trasature de caracter ae Sfntuu Smeon faptu ca prn aceasta
Sfntu Smeon a fost este nca un mode a teooguu ortodox. Nevoa de a avea modee
repere este ct se poate de vtaa astaz n zee n care n mass meda char n
semnare facutae de teooge ortodoxa sunt promovate ma mute genur de
stereotpur teoogce. Aceste steroetpur se reduc de mute or a ,teoog exorct" care
terorzeaza pe ce dn |ur cu amenarea puteror ntunercuu pentru a crea e n un
,caapod" a propre or nesgurane nstabta. Exstena u Dumnezeu a adus cu sne
dn cee ma vech vremur nevoa une ,case aparte" de persoane care sa se dedce
studuu adevaruror egate de exstena u Dumneezu. Am putea spune ca aceasta a fost
o constanta ma n toate epoce storce. n speca n cee tre peroade storce prncpae:
antchtate, evu medu moderntate putem vorb de exstena teoogor ma apo a
teoogor ortodoc. Dntre ce ma renum teoog medeva am putea amnt pe: Ioan
Scottus Erugena, Hugo dn Sant-Vctor, Ioan Duns Scottus, Augustn de Hppo, Petru
Abeardu, Ansem de Laon sau prntre ce ma ceebr Toma Aquno.
86

Am aratat n aceasta carte ca Sfntu Smeon nu a fost un teoog scoastc c a fost
ma mut dect orce un teoog ortodox. De nu era stran de probematca teooge
scoastce care domna umea medevaa, Sfntu Smeon am putea spune ca s-a dstns prn
,experenea expermentarea" propre a u Dumneezu a ve cu Dumnezeu.

86
Teooga medevaa am putea spune ca s-a deosebt ce ma mut prn ceea ce am putea denum ca
,teooga scoastca." Scoastcsmu am putea spune ca a fost ma mut dect orce cea ce am putea denum
un accent excusv pe studu pur nteectua academc fara expermentarea ve de rugacune sau
contempatve. Dntre ce ma renum teoog scoastc am putea amnt pe Wam Ockham, domncanu
Francsco de Vtora s ezutu Francsco Surez. Tot n scoastca ma putem amnt pe Isdor dn Seva, Beda
Venerabu, Casodor, Acun, Rabanus, Bernard de Carvaux.
64