STRUCTURA PIELII Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-eptelial care acopera toata suprafata corpului. Este un organ elastic si impermeabil pentru unele solutii si gaze. Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si ridicaturi in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta adancituri fne formand un desen particular pentru fecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie. Pielea are o suprafata de 1,m! si o grosime de 1-" mm. #uloarea pielii este data de $ cantitatea de pigment din epiderm% circulatia sangvina din derm% stratul de grasime din epiderm. &istologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale$ '. Epidermul se dezvolta din ectoderm (. )ermul se dezvolta din "eposit" #. &ipodermul se dezvolta din mesoderm ! Epide"ma Este un strat pluristratifcat, cornos, avascular, strabatut de fre de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si de terminatii nervoase libere. 're o grosime *ntre +,+, - +,+ mm avand urm.toarele straturi de deposit aplatizate prevazuta cu pori$ / (0tratum corneum) / (0tratum lucidum) / (0tratum granulosum) / (0tratum spinosum) / (0tratum basale). #! De"mul este un strat format din tesut conjunctiv, in care se gasesc vasele de sange, terminatiile nervoase cu care pipaim, simtim durerea, glandele sebacee si sudoripare, musc1ii pielii si radacina frului de par. 2 insusire importanta a dermului este elasticitatea gratie careia pielea se poate intinde . 'ceasta insusire a pielii scade cu varsta, dar si prin expunerea prelungita la soare in orele de varf favorizand aparitia ridurilor. 3n derma se gasesc $ - glandele sudo"ipa"e$ 'ctivitatea glandelor sudoripare este sub in4uenta directa a sistemului nervos, fapt care explica transpirtia abundenta in cazul starilor emotive. 3mpreuna cu transpiratia se elimina si diverse substante toxice si inutile din organism, ceea ce degreveaza in orecare masura rinic1iul. 2 transpiratie abundenta si exagerata poate avea repercursiuni nefavorabila asupra organismului deoarece se pot instala si dezvolta in acest mediu si ciuperci patogene. % glandele se&a'ee secreta o grasime denumita 5sebum6. 'ceste glande sunt mai numeroase pe fata, pe aripile nasului, pe spate, lipsind pe talpi , pe palme. 0ingura grasime care unge aceste ultime portiuni este grasimea ramasa dupa evaporarea sudorii. 0ecretia glandelor sebacee este foarte in perioada pubertatii ea descrescand o data cu varsta. (! )ipode"mul se gaseste imediat sub derm si este de asemeni un strat conjuctiv si uneste pielea de musc1i sau oase. 'ici in oc1iurile fbrelor conjunctive, se a4a celulele grase, care sunt repartizate in piele in mod inegal. 'stfel, la nivelul pleoapelor si al urec1ilor lipsesc cu desavarsire, in timp ce pe abdomen. Pe sani sau pe coapse, ele sunt numeroase. Pielea indeplineste un "ol deose&it de impo"tant in mentine"ea sanatatii int"egului o"ganism! *un'tiile pielii - functia de aparare, impidica patrunderea unor agenti patogeni in organism (, substante toxice, radiatii)% - functia termoregulatoare la mentinerea unei parti a corpului, pentru evitarea supraincalzirii % - functia de aparare fata de razele solare% - pielea ca rezervor de deposit embrionare aceasta functie este folosita de c1irurgie in transplantari% - functia imunologica a pielii este realizata de celulele 7anger1ans din piele% - functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul inconjurator, aceasta find indeplinit de receptorii$ -de durere (find pana la !++8cm!), -de presiune (corpusculii 9ater-Pacini), -termoreceptorii (corpusculii :rause), -receptorii la intindere (corpusculii ;u<ni), -receptorii tactili sunt mai desi la buze, degete, limba, sfarcul mamelei (corpusculii =eissner si celulele =er>el). 2 piele , sanatoasa este acida, avand un p& in jurul cifrei de -?! 2 piele al carei p& este mai mare de @ este o piele alcalina. 'ciditatea pielii costituie un factor de aparare a organismului impotriva infectiilor, deoarece microbii se dezvolta in special intr-un mediu alcalin. 'ceasta denumita si 5mantaua acida6 a pielii, se datoreste faptului ca o data cu sebumul si sudoarea se elimina si o serie de acizi grasi. 3ngrijirea rationala a pielii face ca aceasta sa fe mentinuta in stare de permanenta sanatate. 2 ingrijire nerationala sau mentinerea pielii in stare de necuratenie face ca urmele de transpiratie sa se descompuna, devenind deposit. Pielea nu este insa un simplu invelis, ci este un organ al organismului. Ea joaca un rol in mentine"ea 'onstanta a tempe"atu"ii o"ganismului, rol pe care si-l indeplineste prin glandele sudoripare (evaporarea transpiratiei produce racorirea organismului). Pielea apara organismul si in sensul ca nu lasa, dato"ita impe"mea&ilitatii ei, sa se elimine apa+ sa"u"ile mine"ale, etc. )in interiorul corpului. Pielea, ca toate tesuturile , repiratia cutanata find tot atat de necesara vietii, ca si respiratia pulmonara. Este cunoscut faptul ca persoanele care prezinta arsuri pe tot corpul isi pierd viata datorita incetarii functiei respiratorii a pielii. 3ata de ce o arsura profunda, dar extinsa pe o suprafata mica, este mai putin periculoasa decat o arsura intinsa. 3n concluzie putem afrma ca o piele sanatoasa, intact, constituie o oglinda a sanatatii intregului organism. ANE,ELE PIELII 0e clasifca in$ -anexele -glandele sebacee (glande exocrine) -glandele sudoripare -anexele cornoase -par -ung1ii A! Glandele pielii ! Glandele se&a'ee -au forma de ciorc1ine -sunt anexate frului de par, unde isi elimina secretia grasoasa ce se numeste 0E(A= 0ecretia in exces de sebum duce la seboree, iar scaderea secretiei duce la i1tioza. -! Pa"ul - este o formatiune epiteliala cornoasa, fliforma, cilindrica si 4exibila. 0e distinge$ a) o portiune libera numita tulpina b) o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei extremitate de forma ovoida poarta numele debulbul parului. Polul inferior l bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in care patrunde o prelungire conjunctivo-vasculara a dermului ;adacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos, la care se anexeaza o glanda sebacee si musc1iul erector al parului. 7a foliculul pilosebaceu deosebim$ -portiunea superioara in forma de palnie numita 20B3=A7 -punctul de desc1idere al glandei sebacee (. Ung.ia - lama cornoasa c1eratinizata ce acopera fata extremitatii degetelor prin radacina sa ung1ia patrunde in cuta supraung1iala cuta periung1iala se numeste PE;32C3D portiunea descoperita a un1iei se numeste corpul (73=(A7) ung1iei extremitatea libera a ung1iei este de pulpa degetului printr-un sant numit sant subung1ial zona semilunara alba ce se observa prin ung1ie se numeste 7ACA7' si corespunde partii anterioare a matricii. =atricea vine cu radacina ung1iei pe seama careia ung1ia se regenereaza. *UNCTIILE PIELII )atorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe roluri si anume$ 1. separa organismul de mediul inconjurator si-l apara de o serie de in4uente externe. !. stratul cornos find impermeabil opreste evaporarea lic1idelor tisulare cat si patrunderea in organism a substantelor din mediul extern. Botusi stratul cornos permite absorbtia unor substante medicamentoase incorporate in grasimi. 0tratul cornos prin descuamare continua indeparteaza si germenii. ,. neutralizeaza unele substante iritante cu care vine in contact. (Exemplu$ substante acide sau bazice, daca insa contactul cu acestea nu este prea indelungat) ". apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul de absorbtie al melanocitelor din stratul bazal al epidermului care sintetizeaza pigmentul pielii numit melamina. =elamina creste dupa expunerea la soare. . sub in4uenta razelor se formeaza in piele vitamina ), care in4uenteaza metabolismul sarurilor de #a !E jucand un rol important in osterogeneza. ?. termoreglare prin vasoconstrictie cand tempreatura mediului scade si vasodilatatie. @. este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru sensibilitate , termica si dureroasa. F. participa intr-o mica masura la respiratie G. participa la secretie -secreta sudoarea -secreta sebumul cu rol lubrefant Pielea umana este mai mult decat o patura epiteliala care acopera musc1ii corpului, sangele si oasele. 3n sc1imb este un organ care are o multime de functii$ 1. Pielea este o bariera. Bine afara microorganismele care altfel ar infecta corpul. )eoarece pielea este impermeabila, tine lic1idele corpului inauntru si celelalte lic1ide afara. #elulele pielii mai contin si un pigment numit melamina, care absoarbe toate razele nefaste care radiaza din soare. !. Pielea este si o suprafata senzoriala. Cervurile senzoriale din piele functioneaza ca senzori de presiune care transmit informatii la creier. 'lti senzori din piele detecteaza durerea, caldura si frigul. Pielea este suprafata de contact a corpului cu lumea inconjuratoare. ,. Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde odata cu miscarea si se contracta imediat ce miscarea a incetat. Pielea creste odata cu corpul. ". Pielea ajuta la controlul temperaturii interne. #and este frig, vasele de sange se contracta, pentru a diminua pierderile de caldura in mediu. #and este cald, aceste vase se dilata, eliberand energie. 3n plus glande dn piele elimina transpiratie, care absoarbe caldura si se evapora racind suprafata corpului. Pielea este cel mai mare organ al copului. 7a un corp de adult, 1H din greutatea totala a corpului este piele. 3mpreuna cu parul si ung1iile, pielea se mai numeste tegument. BEIA=ECBE 03 =A#2'0E '7BE;'BE - examinarea tegumentelor si mucoaselor are rolul de a descoperi cit mai precoce manifestarile patologice care trebuie aduse la cunostiinta medicului costituind o informatie pentru stabilirea diagnosticului si prevenirea complicatiilor modifcarile patologice care apar la nivelul tegumentelor si mucoaselor sunt$ o transpiratia excesiva o culoarea o edemul o descuamatia o eruptiile cutanate o 1emoragiile cutanate - t"anspi"atia reprezinta fenomenul fziologic de umezire a pielii prin care organismul pierde caldura cantitatea excesiva de transpiratie conduce la des1idratarea organismului tipuri de transpiratii o localizata - transpiratia plantelor si palmelor in boala (asedoJ
o continua - in starile febrile continue din criza pneumonica o periodica - in starile febrile intermitente o generalizata - in 1iperpirexie - 'uloa"ea tegumentelo" paloa"ea -- datorit. sc.derii debitului *n vasele periferice sau sc.derii 1emoglobinei din sKnge, este greu de decelat la persoanele cu tegumente *nc1ise. Paloarea generalizat. interesKnd Li mucoasele accesibile inspecMiei (conjunctival., bucal.) este un semn de anemie% reprezinta decolorarea pielii o cauzata de anemii si defcit de irigare al pielii o instalata brusc se constata in 1emoragii o se constata in colaps, soc, prin lipsa de irigare a pielii cauzata de depozitarea singelui in vase 'ianoza - coloraMia alb.struie violacee a tegumentelor Li mucoaselor . 'crocianoza este o cianoz., de intensitate variabil., localizat. la nivelul extremit.Milor. Begumentele sunt reci, umede, tenta cianotic. dispare lent la presiune local., nu se modifc. la sc1imbarea poziMiei. in cazul afectiunilor aparatului respirator$ o obturarea cailor respiratorii o micsorarea suprafetei respiratorii o defcit functional al musc1iilor respiratori aparuta in cursul afectiunilor aparatului circulator, cianoza poate f localizata$ o discret la nivelul extremitatiilor degetelor si al lobului urec1ilor o la nivelul nasului, buzelor, oc1ilor, fetei si limbii o generalizata la nivelul unei anumite regiuni prin tromboza sau compresie venoasa "oseata - reprezinta coloratia rosie a pielii aparuta in emotii, eforturi fzice, stari febrile, diferite afectiuni 1emoragice o in pneumonie aspectul rosu congestionat este prezenta pentru jumatatea de fata a partii afectata e"item - coloraMie roLie ca urmare a sensibilit.Mii la unele medicamente, a acMiunii directe asupra tegumentelor a unor factori din mediul extern (fzici, c1imici sau biologici), apare *n unele afecMiuni$ arsur., deger.tur., articular acut, *n caz de emoMii (pe faM., gKt)% dispare la presiune si se produce prin dilatarea capilarelor 'olo"atia gal&ena - caracteristica icterelor prin impregnarea tesuturilor cu pigmenti biliari sau in urma unor medicamente ca acid picric ( antiseptic in tratamentul arsurilor,1erpes, malariei), atebrina (utilizata in tratamentul malariei) coloratia icterica - indica aparitia unei boli infectioase pigmentatia ano"mala - a pielii este cauzata de afectiuni ca o culoare bruna in criza 1epatica o culoare cenusie in supuratii pulmonare o culoare galben pal in cancer si anemie pernicioasa o culoare bronzata in boala 'ddison % .ipe"pigmenta"ea- creLterea cantit.Mii de pigment de la nivelul tegumentului% poate f difuz., generalizat. (ex. (oala 'ddison) sau localizat.. 0e *ntKlneLte sub form.$ - difuz ca urmare a expunerii la radiaMiile solare% - pat mongolian - pat. brun violacee situat. *n regiune sacrat. Li lombar., prezent. de la naLtere% - efelide (pistrui) - pete pigmentare, lenticulare, plane, netede de culoare variind de la maro desc1is la maro *nc1is% - nevi pigmentari - zone de 1iperpigmentare, circumscrise, congenitale. #oloarea difer.$ maro, negru% pot f plani, alteori proemin. pe suprafaMa tegumentului, pot f centrate de un folicul pilos% - cloasma gravidelor care apare ca o pigmentare difuz. a feMei, se instaleaz. *n primul trimestru de sarcin., uneori persist. Li dup. naLtere. )ipopigmenta"ea cutanat. reprezint. sc.derea cantit.Mii de pigment de la nivelul tegumentului% poate f generalizat. sau localizat., de dimensiuni variabile. 'pare sub form. de$ - albinism - anomalie congenital. caracterizat. prin tegument albrozat, p.r blond desc1is pKn. la alb, iris foarte desc1is% indivizii sunt foarte sensibili la acMiunea razelor solare (lipseLte melanina care are rol protector)% - vitiligo - pete depigmentate de variate dimensiuni, neregulate, tegumentul din jur este de aspect normal. #auze posibile$ traume psi1ice majore, emoMii puternice )emo'"omatoza se caracterizeaz. prin colorarea *n brun roLcat a tegumentului datorat depozit.rii de fer, melanin. Li 1ipofuscin. (diabetul bronzat). 0e asociaz. cu ciroza 1epatic., pancreatita Li diabetul za1arat datorit. depunerii acestor pigmenMi la nivelul fcatului Li pancreasului - edemul - reprezinta acumularea de lic1id seros caracterizat prin cresterea in volum a regiunii edematiate pielea este palida, lucie, stravezie, fara elasticitate si pastreaza impresiunea degetelor edemul poate f$ - edemul 'a"dia' este cianotic Li rece (gamb., regiunea retromaleolar.). #ianoza se datoreaz. stazei sKngelui *n reMeaua capilar. Li venoas. subcutanat.% - edemul "enal este palid, localizat la pleoape, faM., organe genitale. =ecanismul de producere este legat de retenMia 1idrosalin. conjugat. cu sc.derea presiunii osmotice Li 1iperpermeabilitatea capilar.% - edemul in/amato" este localizat, este unul din semnele in4amaMiei. Este cald, dureros, *nsoMit de eritem. 0e *ntKlneLte *n 4egmoane, abcese, 4ebite sau artrite% - edemul ale"gi' ( angioneurotic cind are o cauza alergica si se instaleaza rapid) apare la pleoape, faM., buze, limb.. 0e *nsoMeLte de prurit, erupMii urticariene (edem Niunc>e). Aneori este *nsoMit de edem glotic cu dispnee inspiratorie Li asfxie (apare dup. administrare de medicamente, alimente, muLc.turi de insecte). % lo'alizat prin staza venoasa in partile declive ale corpului % gene"alizat in bolile pulmonare % 'ase'ti' in tuberculoza, subnutritie, cancer prin scaderea albuminelor din singe si cresterea permeabilitatii peretilor vasculari - des'uamatia - reprezinta indepartarea celulelor cornoase din epiderm la copii in bolile infectioase descuamarile sunt frecvente - excoriatia - leziune a pielii sau a unei mucoase cu pierdere de substanta limitata la straturile superioare aparuta in urma unui traumatism sau produsa prin grataj - scarpinatura frecvent dupa prurit - crusta - leziune elementara secundara rezultata in urma uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie , prezentindu-se ca mici depozite - vezicula , 4ictena - e"uptia 'utanata - reprezinta modifcarea tegumentelor determinate de$ boli infectioase acute - scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, 1erpes reactii alergice - urticarie, boala serului 1iperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai pielii efectul toxic si de desensibilizare al unor medicamente - .emo"agie 'utanata poate f cauzata de tulburari de coagulare a singelui fragilitate capilara exagerata de natura toxica sau infectioasa modifcarea calitativa sau cantitativa a trombocitelor petesii - 1emoragii mici de forma punctiforma, ovalara sau rotunda - ec1imoza - pata 1emoragica de culoare albastruie sau negricioasa produsa prin extravagarea singelui si infltrare difuza in tesutul subcutanat 1emoragia cutanata nu dispare la presiunea digitala ca in cazul eruptiilor congestive - 1emoragia mucoaselor epistaxis - 1emoragia nazala gingivite 1ematemeza - singe prin varsatura melena - eliminarea in scaun de singe negru Turgorul Burgorul se refer. la elasticitatea tegumentului Li a Mesutului celular subcutanat. 'pare$ - consisten ferm elastic la sugarul s.n.tos% - turgor pstos - senzaMia elastic. este *nlocuit. cu cea de past. (comparat cu consistenMa aluatului) apare la sugarii obezi, alimentaMi cu f.inoase *n exces% - turgor fasc - senzaMie de consistenM. diminuat. Li tonus sc.zut, la sugarii distrofci% - pliu cutanat persistent *n caz de des1idratare Pruritul Pruritul este senzaMia cutanat. de OmKnc.rime6 care declanLeaz. re4exul de grataj (Osc.rpinare6). Poate f la nivel$ - anal Li perianal (*n oxiuroz., fsuri anale, constipaMie)% - pielii capului (*n pediculoz., seboree)% - intercostal (*n zona zoster). Poate apare *n boli 1epatice, endocrine, metabolice sau alergice (urticarie). Celulita i ridurile #elulita apare ca urmare a 1ipertrofei alveolelor formate prin *ntrep.trunderea fbrelor adipoase de la nivelul 1ipodermului% aceste depozite conMin ap. *n cantitate variabil. . #elulita se caracterizeaz. prin creLterea volumului, consistenMei, sensibilit.Mii Li diminuarea mobilit.Mii tegumentului. Poate f localizat. sau difuz.. )e obicei, este localizat. *n jum.tatea inferioar. a corpului. 0e datoreaz.$ - tulbur.rilor de nutriMie (determin. acumularea gr.similor)% - dezec1ilibrului 1ormonal ovarian. ;idurile apar ca urmare a pierderii elasticit.Mii tegumentului. 0e pot datora$ - factorilor meteorologici (soare, frig sau vKnt)% - contractarea exagerat. a muLc1ilor feMei% - luminii puternice% - edentaMiei% - consumului de alcool% - fumatului% - lipsei de *ngrijire a tenului. P0"ul Modifcrile pilozitii sunt$ - .ipe"t"i'oza este o accentuare a pilozit.Mii a unei suprafeMe circumscrise (apare *n caz de denutriMie, anorexie nervoas., acromegalie, *n special la femei)% - .i"sutismul reprezint. o dezvoltare a pilozit.Mii la femei (must.Mi, barb.), apare *n afecMiuni ale glandelor suprarenale% - alope'ia poate f parMial. sau total., sau dobKndit.. - Ung.iile Ang1iile sunt formaMiuni cornoase care cresc *ntr-un ritm de 1 mm8s.pt.mKn., creLterea este in4uenMat. de$ - integritatea matricei% - metabolismul calciului% - buna funcMionare a glandei 1ipofze Li tiroide% 'spectul ung1iilor poate da relaMii cu privire la starea de s.n.tate. Modifcri de form sunt$ - ung.iile .ipo'"ati'e (O*n sticl. de ceasornic6) se caracterizeaz. printr-o modifcarea a curburii ung1iei atKt *n plan transversal cKt Li longitudinal, aceasta ap.rKnd convex.. =atricea ung1ial. se ramoleLte devine depresibil. *n tuberculoza pulmonar., bronLiectazii, cardiopatii cianogene - 'oiloni'.ia este deformarea ung1iei *n sensul apariMiei unei concavit.Mi *nsoMit. de subMiere Li fragilitate, apare *n pelagr., avitaminoza (?. - oni'og"i1oza intereseaz. mai ales ung1iile de la picioare, *n special 1alucele% se produce o *ngroLare a ung1iei, cu opaciferea ei, de culoare galben brun., cu o curbare accentuat. a acesteia prin creLtere (ung1ie O*n g1ear.6)% apare pe fondul unor tulbur.ri circulatorii ale membrului inferior sau iritaMii traumatice locale. Modifcri de consisten i culoare sunt$ - ung.ii su&2iate, fsu"ate longitudinal sau paralel cu suprafaMa, cu o detaLare lamelar. a marginii, apare *n avitaminoze, afecMiuni 1epatice Li endocrine% % ung.ii al&e, prezint. o pierdere de transparenM., cu apariMia unei culori albe a porMiunii proximale, apare *n ciroza 1epatic.% % dungi al&e+ apar *n intoxicaMii cu arsenic, pneumonie% - ung.ii st"iate cu dungi mici paralele pe suprafaMa ung1iilor care se pot datora intoxicaMiilor, traumatismelor - ung.iile 'on'a3e pot indica o stare de anemie feripriv. (defcit de fer), carenM. de vitamina # sau apar ca urmare a acMiunii substanMelor - ung.ii .ipe"t"ofate$ - ung1ii atrofate LE4IUNI CUTANATE ELEMENTARE reprezinta modifcarile morfoclinice care apar la nivelul organului cutanat , ca raspuns fata de agrsiunile interne si externe Modif'a"i ale 'olo"atiei pielii tipul de leziune este macula sau pata macula purpurica datorate unor tulburari de coagulare se produce extravazarea eritrocitelor si depunere de 1emosiderine nu dispare la presiune culoare rosie initial, care in timp devine violacee, apoi galben - verzuie dispare in 1+ - !+ de zile de la debut -Macule prin tulburari de pigmentatie macule prin exces de depigmentatie macule prin defcit sau lipsa de melanina Leziuni 'u 'ontinut solid papula este o proeminenta papilara circumscisa diametrul mai mic de +, cm se rezoarbe fara a lasa cicatrice goma reprezinta nodozitati 1ipodermice cu evolutie in " stadii o cruditate o ramolire o ulcerare o cicatrizare nodulul este o masa solida diametrul peste +, cm poate afecta epidermul si dermul apare in$ o lepra o siflis tertiar o sarcodoza vegetatia excrescenta situate pe tegument sau mucoasa tumora formatiune proeminenta , ferma la palpare nein4amatorie cu tendinta la crestere poate f o benigna o maligna pentru diagnostic criteriu de baza este examenul 1istopatologic lichenifcarea ingrosarea tegumentului accentuarea cadrilajului normal al pielii keratoza leziune uscata, groasa formind relief ia nastere prin ingrosarea stratului cornos Leziuni 'u 'ontinut li'.id vezicula reprezinta acumularea vizibil de lic1id ce realizeaza o leziune cu diametrul sub +, cm ia nastere prin o mecanism parenc1imatos ca in 1erpes bula fictena are diamterul peste +, cm poate f produsa prin factori o fzici o c1imici o infectiosi o imunologici pustule reprezinta acumularea vizibila de puroi poate f o foliculara o interfoliculara din punct de vedere al continutului este o septic - etiologie microbiana o aseptic - psoriazis pustular Leziuni p"in solutii de 'ontinuitate eroziuni- pierderea de substanta care nu depaseste membrane bazala ulceratia- pierderea de substanta depaseste membrane bazala; se vindeca fara cicatrice fsura- pierdere liniara de substanta excoriatia- pierdere liniara de substanta produsa prin grataj Leziuni 1o"mate p"in depozita"ea pe sup"a1ata pielii a 'elulelo" st"atului 'o"nos+ a se'"etiilo" sau a tesutu"ilo" ne'"ozate scuama- acumularea in exces pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos crusta- uscarea unei serozitati sau a unui exudat escara- necroza isc1emica neagra sfacel- depozit necrotic de culoare alb-cenusie; produs prin actiunea unor agenti microbieni Se'.ele 'utanate cicatricea- rezulta prin inlocuirea zonei afectate de catre un tesut fbros atrofa- reprezinta subtierea pielii cu diminuarea elasticitatii; tegumentele sunt decolorate, albe, sidefi, usor de plisat; vasele sanguine sunt mult ma evidente scleroza- reprezinta induratia pielii care este imposibil de plisat , fara riduri si relief E5ALUAREA MOR*O*UNCTIO*UNCTIONALA A ORGANULUI CUTANAT recunoasterea unei boli si elaborarea diagnosticului se realizeaza prin anamneza, examen clinic si investigatii paraclinice anamneza - reprezint inceputul procesului de ingrijire prin aceasta metoda se obtin date asupra simptomatologiei afectiunilor cutanate prurit dureri parestezii o senzatii de arsura o intepatura o usturime P;A;3BA7 simptomul cel mai frecvent defnit ca o senzatie particulara, neplacuta care determina bolnavul sa se scarpine in urma gratajului se pot forma excoriatii acoperite de cruste 1ematice, astfel se creaza porti de intrare pentru microbe pruritul fziologic este tranzitoriu, discret, present dupa$ o oboseala o transpiratie o des1idratare o in cresterea temperaturii cutanate pruritul patologic este un simptom in$ urticarie eczema alergii micoze pruritul generalizat poate f intilnit in multe afectiuni non- dermatologice diabet za1arat 1epatite cornice ciroze bolnavii 1emodializati pruritul localizat la nivelul - pielii capului - pediculoze - faciesului - produse cosmetic - vulvar - candidoze genitale )A;E;E' mai rar intilnita in afectiunile dermatologice prezenta in infectii bacteriene, virale =ai pot apare si alte simptome$ disfagia in sclerodermia sistemica greata si varsaturile in erizipel sufocare in edemul Nuin>e prin palparea leziunilor se apreciaza$ temperatura tegumentului consistenta profunzimea mobilitatea unor tumori 3nvestigatii examenul cu lampa Pood este utila pentru evidentierea tulburarilor de pigmentare mai discrete - confrmarea unor dermatoftii confrma colorarea produsa de unele medicamente , anume a dintilor de catre tetraciclina examinarea cu lama de sticla serveste pentru identifcarea nodulilor din lupusul tuberculos examenul micologic direct culture pe medii special examen bacteriologic examen parazitilogic citodiagnosticul BQ'C#: - util in diagnosticul dermatozelor buloase biopsia cutanata - presupune recoltarea unui fragment de piele pentru examen 1istopatologic microscopia electronica are contributie 1otaritare in dermatozele buloase imuno4uorescenta directa - evidentiaza imunoreactantii de la nivelul tegumentelor imuno4uorescenta indirecta - evidentierea imunitatii din circulatie teste alergologice - pentru diagnosticul diferitelor tipuri de reactii alergice explorare fotobiologica - stabilirea dozei eritemale minimale prin testul 0'3)='C diagnosticul prenatal al unor genodermatoze ecografe cutanata explorari endocrine exploari radiologice examene de laborator - 1emoleucograma, 90&, glicemie, probe renale si 1epatice, examen de urina