Pielea

Analizatorul cutanat - pielea = nveliul exterior al corpului uman Cel mai mare organ greutate ~5 kg suprafa de aprox 1,75 m2

Pielea, sau tegumentul, este mai mult decat un invelis al corpului nostru. Este un organ activ i elastic, rezistent la umiditate si caldura si care ne protejeaza de radiatiile daunatoare din lumina solara. Este destul de rezistenta pentru a avea o aciune protectoare impotriva agresiunilor i totui, destul de supla pentru a permite micarile. Ea conserva caldura sau raceste corpul in funcie de necesitati, astfel menjinandu-se o temperatura interna constant.

 Structura
- Pielea cuprinde trei straturi suprapuse, epidermul, dermul si hipodermul, si formeaza, impreuna cu anexele (perii, parul, unghiile si glandele), tegumentul. Epidermul este un epiteliu (tesut format din celule juxtapuse) cuprinzand diferite tipuri de celule. Dermul este un tesut conjunctiv (care joaca rol de nutritie si de sustinere), format din celule numite fibroblaste, din fibre de colagen si din fibre elastice. Hipodermul este o varietate de tesut conjunctiv, tesutul adipos. Anexele cuprind fanerele (peri, par, unghii), foarte bogate in keratina; glandele sudoripare sau sudorale, care secreta sudoarea; glandele sebacee secreta sebum, care formeaza o pelicula protectoare la suprafata pielii.

 Epidermul reprezinta stratul cel mai exterior. In majoritatea partilor corpului epidermul masoara aproximativ 0,1 mm grosime, dar la nivelul palmelor si al talpilor poate avea 1 mm grosime sau chiar mai mult. Principala celula a pielii, care formeaza epidermul se numeste keratinocit, deoarece produce o proteina dura, numita keratina. Keratina reprezinta, de asemeni, principala proteina de la nivelul parului si al unghiilor. Aceasta confera pielii rezistenta la agresiuni fizice si o face impenetrabila pentru apa. Keratinocitele apar in stratul profund al epidermului si noi celule sunt in mod constant produse. Celulele mai batrane migreaza astfel la suprafata pielii unde la un moment dat vor fi indepartate. In mod normal dureaza aproximativ 60 de zile pentru o celula noua sa migreze la suprafata si se fie indepartata. Rezulta astfel scuamele pielii si este absolut normal ca o persoana sa piarda in acest fel aproximativ un gram de piele pe zi. Keratinocitele isi modifica forma si marimea de la celule patrate cand se afla la baza epidermului, in mod gradat devin mai aplatizate cand ajung spre suprafata, moment in care si-au pierdut si structura interna. La pielea sanatoasa aceste celule de suprafata sunt asezate strans una langa alta intr-un mod suprapus, care contribuie la functia de protectie.

 Dermul se gaseste imediat sub epiderm si este de aproximativ

de patru ori mai gros. Contine numeroase tesuturi specializate de suport precum si vase de sange, nervi, radacini ale firului de par si glande sudoripare. Dermul este format din alte tipuri de proteine, in special colagen si elastina, care ii ofera rezistenta si flexibilitate. Odata cu inaintarea in varsta este normal ca aceste proteine sa se mai reduca, contribuind la aparitia unei pieli mai fragile la persoanele in varsta. Unele medicamente, in mod special corticosteroizii, au de asemeni un efect de slabire a fibrelor de colagen, determinand pe termen lung subtierea pielii si o predispozitie la aparitia echimozelor (vanatai). Firul de par apare dintr-o structura de tip radacina numita folicul care se gaseste in profunzimea dermului. Firul de par strabate dermul si epidermul pentru a ajunge la suprafata pielii. De-a lungul fiecarui folicul al firului de par este atasata o glanda mica care produce un tip special, uleios de transpiratie care imbraca firul de par. In profunzimea dermului exista mai multe tipuri diferite de glande sudoripare care sunt conectate la suprafata pielii prin canalicule inguste, rasucite in spirala in mod obisnuit sunt numiti porii pielii.

Hipodermul Hipodermul este stratul care separ pielea de straturile subiacente. El este alctuit din lobuli de celule grase (lipocite) coninnd trigliceride, cu rol de rezerv nutritiv i de izolator termic i mecanic. Aceti lobuli sunt separai prin septe conjunctive, n care se gsesc vase i nervi. Este un strat adipos ce se gaseste sub piele (subcutanat). Poate varia considerabil ca grosime de la persoana la persoana in functie de greutatea corporala, fiind mai bine reprezentat la persoanele supraponderale.

Funciile pielii
Protecie fa de ageni fizici, chimici, infecioi stratul cornos. mantaua acid a pielii sebum - acizii grai nesaturai

 Imunitate Sistemul imun cutanat: celule Langerhans celule dendritice prezentatoare de antigen macrofage tisulare mastocite granulocite neutrofile limfocite T keratinocite

 Termoreglare
esutul adipos din hipoderm izolant termic secreia sudoral - evaporarea apei la suprafaa pielii mpiedic nclzirea excesiv a corpului

Excreie:

Secreia sudoral - uree, acid uric, creatinin, acid lactic i ali produi de metabolism, ioni Na+, Cl-, K+ etc.

Penetrabilitate

absorbia unor substane medicamentoase

Organ de sim receptorii cutanai capteaz i transmit semnale centrilor nervoi legtur ntre organism i mediu.

Analizatorul cutanat Suprafaa pielii - imens cmp receptor Toate structurile pielii conin o varietate larg de organe receptoare ce constituie segmentul periferic (receptor) al analizatorului cutanat. Recepia cutanat deservete mai multe tipuri de sensibilitate: tactil, termic, dureroas

 Receptorii cutanai pentru sensibilitatea tactil terminaii nervoase libere structuri complexe n care terminaia nervoas e nconjurat de structuri nonneurale: receptori anexai firului de pr, corpusculi Meissner, discuri Merkel, corpusculi Pacini, corpusculi Ruffini

 Sensibilitatea Exista mai multe tipuri de senzori la nivelul pielii care au functii diferite. Cele mai simple sunt terminatiile nervoase libere si sunt similare cu firele goale dintr-un circuit electric. Acestea detecteaza durerea, temperatura si mancarimea. Alte structuri mai complexe detecteaza presiunea sau vibratia. Distributia nervilor la nivelul pielii nu este uniforma, cea mai mare densitate se gaseste la nivelul mainilor, fetei si in regiunea genitala. Efectul bolilor de piele din aceste zone este din acest motiv multiplicat de senzitivitatea marita cu senzatiile determinate de inflamatie.

 Vasele de sange
Vasele de sange care deservesc pielea in general iau forma unor spirale microscopice care strabat stratul profund pornind din vase mai mari, fiecare spirala deservind o zona mica a pielii. Marimea vasului de sange in aceste spirale este reglata de impulsuri nervoase ce vin prin nervii care le insotesc. Astfel, in controlul temperaturii, este posibil ca ele sa se mareasca, crescand fluxul sanguin si determinand pierderea excesului de caldura. Daca unei persoane ii este frig sau este expusa la un mediu rece atunci contractia vaselor de sange din piele Determina scaderea fluxului de sange prin piele si conservarea caldurii corpului. Toata aceasta activitate de control apare automat prin Sisteme complexe de feed-back care implica senzorii de temperatura de la nivelul pielii, sistemul nervos si creierul.

 Sistemul imunitar si pielea

In afara de functia de protectie fizica pe care o indeplineste pielea exista celule specializate din sistemul imun la nivelul epidermului si dermului. Unele dintre aceste celule detecteaza invazia proteinelor straine cum ar fi bacteriile sau virusurile si alte celule au functia de a distruge si indeparta acest material.

Efectele masajului asupra pielii

Pielea are un rol important n fiziologia uman, fiind un organ protector, excretor i de termoreglare, mpreun cu glandele sebacee, cu vasele sanguine i cu terminaiile nervoase. Activitatea acesteia influeneaz foarte multe dintre procesele vitale ale organismului uman. Pielea este dotat cu un numr foarte mare de receptori, aflai ntr-o strns interaciune cu sistemul cerebral spinal i cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informaii legate de lumea exterioar i le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate i filtrate prin procesul reflexogen.

Masajul are asupra pielii urmtoarele efecte:

Elimin stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce nlesnete respiraia cutanat i ajut la intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, prin glandele sebacee i sudoripare; Dilat vasele sanguine din piele, intensificnd circulaia local iar nutriia pielii i a glandelor ei sporete; deasemeni, dilatarea vaselor produce creterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu exteriorul; Acioneaz asupra ntregului aparat nervos, prin terminaiile somatice i vegetative ale nervilor, influennd n mod reflex repartiia sngelui organism; Mrete activitatea vital a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii, avnd rolul ce mai important n funcia de secreie intern, n formarea histaminei i a substanelor similare d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumin. Dup cum am artat mai sus, pielea este primul organ al omului care primete excitaiile produse prin diferitele aciuni ale masajului.

 Efectele MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR CONJUNCTIVE

esutul conjunctiv (sau de umplutur), are rolul de a face legtura dintre piele i celelalte esuturi. Acest esut ndeplinete un mare numr de funcii mecanice i fiziologice: Completeaz funcia de protecie pe care o ndeplinete pielea; Contribuie la funciile de sprijin si de deplasare n spaiu, prin raporturile pe care le are cu elementele aparatului locomotor; n acest esut se ramific o vast reea vascular i nervoas; Au loc o serie de fenomene de natur hormonal de regenerare i protecie a esuturilor; Aici se depoziteaz grsimea i alte rezerve necesare bunei funcionri a organismului esutul conjunctiv prezint o suplee foarte mare, dat de un numr important de fibre elastice ce intr n constituia sa. Pierderea elasticitii prin cicatrizare, fibrozare, sclerozare sau degenerare, scade considerabil rolul su fiziologic i mecanic.

 Se poate spune c masajul ntreine i reface elasticitatea sa, care avorizeaz micrile corpului, dar dezvolt i tonusul i rezistena elementelor care au rolul de a fixa i proteja esuturile i organele. Activnd circulaia sanguin, se stimuleaz schimburile nutritive locale i are loc un efect de intensificare a eliminrii reziduurilor metabolice. n mod normal, rezervele de grsime se depun n straturile de esut conjunctiv subcutanat, fie uniform, fie mai mult n anumite regiuni ale corpului. n cazurile de obezitate, exerciiile fizice i masajul contribuie la resorbia i scderea acestor depozite din esuturi. Influenele cele mai importante ale masajului asupra esutului conjunctiv sunt de natur reflex, stimulnd ntregul organism.