I.S.

TURGHENIEV - Un Cuib de Nobili

Capitolul I
Intr-o senin zi de primvar, pe sub sear, ctiva nourasi trandafirii se vedeau n triile
cerului limpede, prnd c nu plutesc, ci se deprteaz n adncul azurului.
La fereastra deschis a unei case frumoase, aflat pe una din strzile mrginase ale
orasului O..., resedint de gubernie (lucrurile se petreceau n !"#$, sedeau dou femei%
una la vreo cincizeci de ani, iar cealalt, btrn cam de saptezeci.
Cea dinti se numea &ria 'mitrievna (alitina. )otul ei, fost procuror gubernial, om de
afaceri bine cunoscut pe timpuri - un brbat rzbttor si hotrt, artgos si ncptnat - ,
murise de vreo zece ani. *l cptase o educatie aleas, nvtase la universitate+ dar fiindc
se ridicase din clasa celor sraci, ntelesese de timpuriu nevoia de a-si croi un drum n
viat si de a strnge avere. &ria 'mitrievna l luase din dragoste+ era chipes, destept si,
cnd voia, foarte amabil. &ria 'mitrievna (nscut ,estova$ rmsese fr printi nc
din copilrie, petrecuse ctiva ani la &oscova n pension+ iar dup ce se ntoarse de acolo,
locui la cincizeci de verste de O..., n satul natal, ,o-rovs-oe, cu o mtus si cu fratele ei
mai mare. Curnd dup aceea, fratele se mut la ,etersburg, cptnd o slu.b. )e purta
foarte urt cu sora si cu mtusa sa, pn cnd, ntr-o zi, moartea subit puse capt
purtrilor sale. &ria 'mitrievna mosteni ,o-rovs-oe, dar nu rmase mult vreme acolo+
la un an dup ce se cstori cu (alitin, care izbutise s-i cucereasc inima n cteva zile,
satul ,o-rovs-oe fu schimbat pe o alt mosie, mult mai bnoas, ns urt si fr conac.
In acelasi timp, (alitin cumpr casa din orasul O..., unde se stabili definitiv cu sotia lui.
Lng cas se afla o grdin mare% o parte a ei ddea drept n cmp, n afara orasului.
/,rin urmare, hotrse (alitin, care nu punea nici un pret pe linistea rural, nu va mai fi
nevoie s ne ducem la tar.0 &ria 'mitrievna si arta de multe ori adnca prere de ru
dup frumosul su ,o-rovs-oe, cu rul zglobiu, cu luncile ntinse si dumbrvile nverzite.
1iciodat ns nu i se mpotrivea sotului, cci avea un respect profund fat de mintea si
fat de e2perienta lui de viat. Iar dup cincisprezece ani de csnicie, cnd acesta muri,
lsnd n urm un fiu si dou fiice, &ria 'mitrievna se obisnuise ntr-att cu casa si cu
viata de la oras, nct nu mai vru s plece din O.
In tinerete, &ria 'mitrievna trecea drept o blondin drgut+ nici la cincizeci de ani nu
avea trsturi lipsite de gingsie, desi erau putin mai ngrosate si-si pierduser din
frgezime. *ra mai mult sensibil dect bun, iar apucturile de pension si le pstrase pn
n anii maturittii+ era alintat, se supra usor, ba chiar plngea, dac nu i se respectau
obiceiurile, n schimb, se arta foarte prietenoas si amabil dac i se mplineau toate
dorintele si nu era contrazis de nimeni. Casa ei se numra printre cele mai plcute din
oras. 3vea o situatie foarte bun, nu att din ceea ce mostenise, ct din agoniseala sotului
ei. Cele dou fete locuiau cu ea+ biatul nvta la una din cele mai bune scoli de stat din
,etersburg.
4trna cu care &ria 'mitrievna sedea la fereastr era acea mtus, sora tatlui su, cu
care petrecuse odinioar ctiva ani de singurtate la ,o-rovs-oe. O chema &arfa
5imofeevna ,estova. 5recea drept o fiint ciudat, o fire independent, tuturor le spunea
adevrul verde-n fat si, cu toate c avea venituri foarte modeste, se purta ca si cum s-ar
fi .ucat cu miile. 1u- putuse suferi pe rposatul (alitin si, de ndat ce nepoat-sa se
cstori, plec n ctunul ei, unde sttu la un tran zece ani ncheiati, ntr-o csut fr
horn. &ria 'mitrievna se cam temea de ea. Cu prul negru si cu privirea ager chiar si
la btrnete, mic si cu nasul ascutit, &arfa 5imofeevna avea un mers vioi, se tinea drept
si vorbea repede si rspicat, cu o voce subtire si sonor. ,urta totdeauna bonet si bluz
alb.
6 Ce ai7 o ntreb deodat btrna pe &ria 'mitrievna. 'e ce oftezi, maic7
6 8ite-asa, i rspunse aceasta. Ce nori minunati9
6 ,esemne ti-e mil de ei7
&ria 'mitrievna nu-i rspunse nimic.
6 Oare de ce nu vine :hedeonovs-i7 rosti &arfa 5imofeevna, mnuind cu iuteal
andrelele (mpletea un sal mare de ln$. *l ar ofta mpreun cu tine, dac nu s-ar apuca
s scorneasc vreo trsnaie.
6 Ct de aspru l .udeci totdeauna9 )erghei ,etrovici e un om respectabil.
- ;espectabil9 repet btrna, cu un ton de do.ana.
- si ct de credincios i-a fost rposatului meu sot, adug &ria 'mitrievna, nici acum
nu-si poate aminti de dnsul fr emotie.
- 4a bine c nu% el -a scos de urechi din noroi, mormi &arfa 5imofeevna, si andrelele
pornir s-i .oace si mai dihai n mini. 3re o privire att de smerit, ncepu din nou
btrna, capul i-a ncruntit de tot, dar cum deschide gura - minte sau brfeste9 si nc-i
consilier de stat9 Ce s-i faci9 <i-i fecior de pop, si pace9
- 'ar cine-i fr de pcat, mtusico7 'esigur, el are meteahna asta9 La drept vorbind,
)erghei ,etrovici n-a cptat o educatie aleas, nu vorbeste frantuzeste+ dar, dac-mi dai
voie, e un om plcut.
- 'a, fiindc te linguseste tot timpul. C nu vorbeste frantuzeste, atta pagub9 1ici eu
nu-s prea tare n /dialehtul0 francez. &ai bine n-ar vorbi nici o limb% n-ar mai spune
attea minciuni. 'e altfel, uite-, vorbesti de lup si lupul la us, adug &arfa
5imofeevna, privind pe strad. Iat c vine omul tu plcut. =ai, ce lungan, parc-i
cocostrc9
&ria 'mitrievna si potrivi buclele. &arfa 5imofeevna i arunc o cuttur ironic.
- Ce-o mai fi si asta, maic, nu cumva e un fir de pr crunt7 Ia s-o do.enesti pe ,alas-a.
Ce pzeste7
6 *i, mtusico, totdeauna..., mormi cu ciud &ria 'mitrievna si ncepu s
ciocneasc cu degetele n bratul fotoliului.
6 )erghei ,etrovici :hedeonovs-i9 anunt cu glas pitigiat rumenul biat de cas,
ivindu-se de dup us.
Capitolul II
Intr un brbat de statur nalt, ntr-o redingot ngri.it, cu pantaloni la mod, cu
mnusi gri din piele de cprioar si cu dou cravate 6 una neagr deasupra si alta alb
dedesubt. 3vea n totul un aer de decent si bun-cuviint, ncepnd cu fata-i plcut si cu
prul lins la tmple, pn la cizmele-i fr tocuri si fr scrt. >cu o plecciune mai nti
fat de stpna casei, apoi naintea &arfei 5imofeevna si, scotndu-si tacticos mnusile, se
apropie s srute mna &riei 'mitrievna. 'up ce o srut cu respect de dou ori la rnd,
el se asez alene ntr-un fotoliu si, frecndu-si vrfurile degetelor, ntreb cu un zmbet%
6 *lizaveta &ihailovna e sntoas7
- 'a, i rspunse &ria 'mitrievna, e n grdin.
- 'ar *lena &ihailovna7
t ?
6 si Lenoci-a-i n grdin. 3veti vreo noutate7
- Cum de nu, cum de nu, zise oaspetele, clipind arar si tuguindu-si buzele. @m9... poftim
o noutate, si nc ce noutate% 3 sosit Lavret-i, >eodor Ivanci.
6 >edea9 strig &arfa 5imofeevna. 1u mai spune9 1u cumva-i vreo scornitur de-a ta,
ticut7
- 1icidecum, -am vzut n persoan.
6 3sta nc nu-i o dovad.
6 i merge foarte bine, urm :hedeonovs-i, prefcndu-se c nu auzise replica &arfei
5imofeevna, s-a fcut mai lat n spate si-i rumen la fat.
6 i merge bine, rosti apsat &ria 'mitrievna, desi s-ar prea c n-are de ce s-i
mearg chiar asa9
- 'a, rspunse :hedeonovs-i, altuia n locul lui i-ar fi rusine s se arate ntre oameni.
6 si anume de ce7 l ntrerupse &arfa 5imofeevna. Ce prostie o mai fi asta7 Omul s-a
ntors n patrie 6 unde ati vrea s se duc7 si, la o adic, cu ce-i vinovat7
6 )otul totdeauna-i vinovat cnd sotia lui nu are purtri frumoase, dac-mi dati voie s-
mi spun prerea, stimat doamn.
6 3sta o spui, ticut, fiindc nu esti cstorit. :hedeonovs-i zmbi n sil.
- ngduiti-mi s fiu curios, ntreb musafirul dup o scurt tcere, cui i este hrzit
salul sta drgut7
&arfa 5imofeevna i arunc o cuttur tioas.
6 * hrzit, rspunse ea, aceluia care nu brfeste, nu umbl cu siretlicuri si nu scorneste
niciodat nimic, numai dac e2ist pe lume asemenea om. ,e >edea l cunosc foarte bine+
are o singur vin% si-a rsftat prea mult nevasta. 3poi s-a nsurat din dragoste si din
astfel de cununii nu iese niciodat ceva actrii, adug btrna, uitndu-se chiors la
&ria 'mitrievna si ridicndu-se din loc. Iar acum, ttucule, poti s brfesti pe oricine -
chiar si pe mine..., eu m duc, n-o s v ncurc.
A
t
si &arfa 5imofeevna se retrase.
- 5otdeauna-i asa, gri &ria 'mitrievna, urmrindu-si mtusa cu privirea, totdeauna...
6 =rsta domniei sale e de vin9 Ce s-i faci9 remarc :hedeonovs-i. lat, a binevoit s
zic% aceluia care nu umbl cu siretlicuri. 'ar cine nu umbl astzi cu siretlicuri7 3sa-i
veacul nostru. 8n prieten de-al meu, un om ct se poate de respectabil si, v asigur, mare
n grad, spunea c astzi cic si gina se apropie cu siretenie de grunte, parc tot cat s-
i dea trcoale. 'ar cnd m uit la dumneavoastr, doamna mea, aveti o fire ngereasc+
dati-mi, v rog, mnuta asta neprihnit.
&ria 'mitrievna abia zmbi si-i ntinse o mn durdulie, cu degetul mic desfcut. *l si
lipi buzele de mna ei+ iar ea si trase fotoliul lng musafir si, aplecndu-se usor, l ntreb
cu .umtate de gur%
6 'eci -ati vzut7 ntr-adevr e bine, sntos, vesel7
6 =esel, bine, i rspunse n soapt :hedeonovs-i.
6 1-ati auzit pe unde o fi acum sotia lui7
- n vremea din urm era la ,aris+ acum se zvoneste c s-a mutat n Italia.
6 )ituatia lui >edea e ngrozitoare, pe drept cuvnt+ nu stiu cum de-i n stare s-o ndure.
)e ntmpl nenorociri, ntr-adevr, cu oricare+ dar se poate spune c pe dnsul ea -a
fcut de r s n toat *uropa.
:hedeonovs-i oft.
6 'a, da. Cci pare-se c s-a avut bine si cu artisti, si cu pianisti, si 6 cum se spune n
lumea lor 6 cu tot felul de astri si luceferi. 3 pierdut orice rusine...
6 mi pare foarte, foarte ru, zise &ria 'mitrievna. 'oar mi-e rud, stiti, )erghei
,etrovici, mi-e nepot de gradul al treilea.
- Cum s nu stiu, cum s nu9 )-ar putea s-mi scape ceva ce priveste familia
dumneavoastr7 3r fi cu putint7
6 =a veni si pe la noi credeti7
t l l
- )e prea poate+ de altfel, se zvoneste c dumnealui se pregteste s plece la tar.
&ria 'mitrievna si ridic privirea.
- 3h, )erghei ,etrovici, m gndesc c noi, femeile, trebuie s ne purtm cu mult bgare
de seam9
- )nt femei si femei, &ria 'mitrievna. 'in nenorocire, se afl si de cele cu purtri
usoare... ei, si vrsta+ pe deasupra, nu primesc educatie din fraged copilrie. ()erghei
,etrovici scoase din buzunar o batist albastr cu ptrtele si ncepu s-o desfac.$
3semenea femei, desigur, e2ist. ()erghei ,etrovici duse coltul batistei, pe rnd, la fiecare
ochi.$ ndeobste ns, dac stai si te gndesti, adic... n oras e un praf nemaipomenit,
ncheie oaspetele.
6 &aman, maman, strig, dnd buzna n camer, o fetit nurlie de vreo unsprezece ani,
vine =ladimir 1i-olaici, clare9
&ria 'mitrievna se scul. )erghei ,etrovici se ridic de asemenea si se nclin.
6 ;espectele noastre cele mai adnci *lenei &ihailovna, rosti el si, retrgndu-se ntr-un
colt din motive de bun-cuvi-int, se apuc s-si sufle nasul su lung si drept.
6 ) vezi ce cal minunat are9 urm fetita. 3cum -am vzut n dreptul portitei si ne-a
spus, mie si Lizei, c intr pe poarta principal.
)e auzi un tropot de copite si pe strad se ivi un clret chipes, pe un cal murg, frumos, si
se opri n fata ferestrei deschise.
Capitolul III
- <iua bun, &ria 'mitrievna9 rosti clretul cu glas sonor si plcut. Cum v place
cumprtura mea cea nou7 &ria 'mitrievna se apropie de fereastr.
#
t
- <iua bun, Boldemar9 =ai, ce cal falnic9 'e la cine -ai cumprat7
6 'e la furnizorul armatei... &i-a luat mult tlharul.
6 Cum i zice calului7
6 Orland... * un nume stupid+ vreau s i- schimb... *h bien, eh bien, mon gargon... 1-
are astmpr9
Calul fornia, se frmnta cnd pe un picior, cnd pe altul si-si scutura botul nspumat.
6 Lenoci-a, mngie-, nu-ti fie team...
>etita si ntinse mna pe fereastr, ns Orland se ridic brusc n dou picioare si fcu un
salt n lturi. Clretul nu se pierdu cu firea, ddu pinteni calului, l plesni cu cravasa
peste gt si, cu toat mpotrivirea lui, l sili s se opreasc din nou n fata ferestrei.
6 ,renez garde, prenez garde, repet &ria 'mitrievna.
- Lenoci-a, mngie-, o ndemn din nou clretul, n-o s- las s-si fac de cap.
>etita ntinse iarsi mna si atinse cu fric nrile nfiorate ale lui Orland, care tresrea
ntruna si musca zbala.
6 4ravo9 se entuziasma &ria 'mitrievna. Iar acum descleca si poftim n cas.
Clretul ntoarse numaidect calul, i ddu pinteni si, pornind n galop mrunt de-a
lungul strzii, intr pe poart. 8n minut mai trziu, fluturndu-si cravasa, musafirul nvli
prin usa dinspre antreu n salon+ n aceeasi clip, n pragul altei usi, se ivi o fat zvelt,
nalt, cu prul negru, de vreo nousprezece ani 6 Liza, fiica cea mare a &riei
'mitrievna.
Capitolul I=
5nrul cu care cititorii au fcut chiar acum cunostint se numeste =ia d im ir 1i-olaici
,ansin. *ra functionar cu
t C
nsrcinri speciale la ,etersburg, n ministerul afacerilor interne. =enise n orasul O...
vremelnic, cu o misiune oficial, pus la dispozitia guvernatorului, generalul )onnenberg,
cu care era rud ndeprtat. 5atl lui ,ansin, stabsrotmistru n retragere, cartofor
cunoscut, un brbat cu privirea bonom, cu fata botit si cu un rictus nervos n coltul
gurii, se frecase toat viata lui de nobili, frecventase cluburile englezesti din cele dou
capitale si trecea drept un om abil, nu prea demn de ncredere, totusi simpatic si cordial.
Cu toat iscusinta lui, s-a aflat aproape tot timpul n pragul srciei si a lsat singurului
su fiu o avere modest si rvsit. In schimb a avut gri., n felul lui, de cresterea
biatului% =ladimir 1i-olaici stia s vorbeasc frantuzeste la perfectie, englezeste corect
si nemteste prost. 3sa se si cuvenea% oamenilor cumsecade le e nu stiu cum s vorbeasc
bine nemteste+ dar a strecura cte un cuvintel nemtesc, din cnd n cnd si mai ales cu
prile.ul unui amuzament, este permis, cDest meme tres chic, dup cum se e2prim
parizienii din ,etersburg. 'e la vrsta de cincisprezece ani, =ladimir 1i-olaici stia s
intre dega.at n orice salon, s se fac plcut si s dispar la momentul oportun. 5atl lui
,ansin i asigurase fiului su mai multe legturi. 3mestecnd crtile ntre dou /robere0
sau dup un /mare slem0 norocos, nu pierdea prile.ul s sufle cte o vorbulit despre
/=olod-a0 al su vreunei fete simandicoase, amatoare de vist. ,e de alt parte, n timpul
petrecut la universitate, pe care a prsit-o cu titlul de student titular, =ladimir 1i-olaici
fcuse cunostint cu ctiva tineri aristocrati si a.unsese musafirul obisnuit al caselor celor
mai simandicoase. ,retutindeni bine primit, foarte plcut la nftisare, comunicativ,
nostim, totdeauna sntos si gata de orice+ respectuos acolo unde credea de cuviint,
obraznic unde se putea, era un prieten minunat, un charmant garton. O lume tainic i s-a
deschis n fat. ,ansin a priceput repede secretul vietii mondene+ a stiut s se ptrund de
un real respect fat de para-
"
t
grafele ei, s dea fleacurilor o important semiironic si s lase impresia c socoteste
drept moft problemele nsemnate. 'ansa perfect si se mbrca englezeste, n scurt timp a
izbutit s fie considerat drept unul dintre cei mai simpatici si mai iscusiti tineri din
,etersburg. ntr-adevr, ,ansin era foarte abil, cel putin ct tatl su+ dar mai era si foarte
nzestrat. La toate se pricepea% cnta frumos, desena cu usurint, scria versuri, .uca pe
scen destul de acceptabil. 1u avea nici douzeci si opt de ani, cu toate acestea a.unsese
(ammer.un-er si cptase un grad foarte important. ,ansin avea o ncredere nestrmutat
n sine nsusi, n inteligenta, n spiritul su de ptrundere. ,sea nainte cuteztor si vesel,
cu tot avntul. 5otu-i mergea ca pe roate. )e obisnuise s se fac plcut tuturor, de la tnr
la btrn, si-si nchipuia c ar cunoaste oamenii, ndeosebi femeile. Ins le stia foarte bine
numai slbiciunile curente. 1efiind strin de art, simtea c poart-n sine o scnteie si o
oarecare pasiune, ba chiar entuziasm, si ca atare si ngduia anumite abateri de la reguli%
chefuia, fcea cunostint cu persoane care nu tineau de lumea bun si avea purtri libere
si simple. )ufletu-i era ns rece si viclean, chiar n toiul celui mai strasnic chef, ochii si
cprui si ageri pndeau si iscodeau mereu. 3cest tnr cuteztor si liber niciodat nu
scpase frul din mn si nu se lsase prad pasiunii. )pre lauda lui se cuvine s spunem
c niciodat nu se mndrea cu cuceririle sale. n casa &riei 'mitrievna nimerise de
ndat ce sosise n O..., si foarte curnd se familiarizase cu desvrsire. &ria 'mitrievna
era ncntat de el.
,ansin salut politicos pe toti cei din camer, strnse mna &riei 'mitrievna si Lizavetei
&ihailovna, pe :hedeonovs-i l btu usor pe umr si, ntorcndu-se pe clcie, o prinse pe
Lenoci-a de cap si o srut pe frunte.
6 si nu ti-e team s clresti un cal att de nrvas7 l ntreb &ria 'mitrievna.
t E
6 Iertati-m, dar calu-i foarte blnd. O s v spun ns numaidect cine-mi inspir fric%
m tem s .oc preferans cu )erghei ,etrovici+ ieri, la 4elenitni, m-a btut mr.
:hedeonovs-i rse subtire si slugarnic% el l lingusea pe tnrul si strlucitul functionar
din ,etersburg, favoritul guvernatorului, n discutiile sale cu &ria 'mitrievna, de multe
ori pomenise de capacitatea e2ceptional a lui ,ansin. Iat, cum s nu- lauzi7 sustinea
el. 5nrul se bucur de succes si n sferele nalte, e un slu.bas e2emplar si n-are pic de
trufie. 'e altfel, ,ansin era socotit si la ,etersburg un functionar capabil% la el treaba
mergea strun, vorbea despre ea n glum, asa cum se cuvine unui om de lume, care nu d
prea mult nsemntate muncii sale+ era ns /e2peditiv0. )uperiorilor le plac asemenea
subalterni. 1ici el nu se ndoia c, dac ar fi vrut, ar fi putut a.unge, cu timpul, ministru.
- 3ti binevoit s spuneti c v-am btut la crti, zise :hedeonovs-i+ dar sptmna
trecut cine a cstigat de la mine dousprezece ruble7 si nc...
6 ;utciosule, rutciosule, l ntrerupse ,ansin cu o familiaritate amabil, dar putin
cam dispretuitoare si, fr s- mai ia n seam, se apropie de Liza.
6 3ici, n-am putut gsi uvertura la Oberon, ncepu el. 'egeaba s-a ludat 4elenitna c
are toat muzica clasic. 'e fapt, afar de polci si de valsuri, n-are nimic. 'ar am scris la
&oscova si peste o sptmna veti avea uvertura asta. >iindc veni vorba de muzic,
adug ,ansin, ieri am scris o romant nou, te2tul -am compus tot eu. =reti s v-o cnt7
1u stiu ce-a iesit din asta. 4elenitna a gsit-o foarte drgut, dar aprecierile ei nu
nseamn nimic, doresc s v cunosc prerea. 'e altfel, cred c e mai bine s-o cnt ceva
mai trziu.
6 'e ce mai trziu, se amestec n vorb &ria 'mitrievna, de ce nu acum7
- & supun, rosti ,ansin, cu un fel de zmbet senin si dulceag, care se ivea si pierea tot
asa de brusc, mpinse scaunul
cu genunchiul si se asez la pian+ iar dup ce fcu cteva acorduri, prinse s cnte, rostind
clar cuvintele urmtoarei romante%
)e vede luna n trii drept stra.,
,rin norul pal,
Fucndu-si raza tainic de vra.
,e-al mrii val.
,e sufletu-mi n zbucium, ca o mare, *sti luna mea%
G & misti la bucurii si la-ntristare
Cu vra.a ta.
&i-e sufletul, cu nzuinti desarte,
'e dor supus.
)nt trist... Cci tu-mi rmi mereu departe,
Ca luna, sus...
,a n sin cin t cupletul al doilea mai e2presiv si cu mai mult vigoare+ iar
acompaniamentul nvalnic fcea s se aud .ocul valurilor. 'up cuvintele% /)nt trist...0
el oft usor, si plec ochii n pmnt si si sczu vocea, morendo. 'up ce isprvi, Liza
lud motivul, &ria 'mitrievna rosti />ermector90, iar :hedeonovs-i strig%
/3dmirabil. 3tt poezia ct si melodia snt la fel de ncnttoare9...0 Lenoci-a se uit la
cntret cu o veneratie copilreasc, ntr-un cuvnt, tuturor celor de fat le plcu foarte
mult opera tnrului diletant, ns dincolo de usa salonului, n antreu, se opri un btrn,
care de-abia atunci intrase si cruia 6 .udecind dup e2presia fetei sale abtute si dup
miscarea umerilor 6 romanta lui ,ansin, desi foarte plcut, nu-i fcuse nici o impresie.
'up ce astept un pic si-si sterse praful de pe cizme cu o batist mare, omul nostru si
mi.i deodat ochii,
t H
si strnse buzele ntr-o e2presie posac, si ncovoie spinarea, care si asa era cam grbov,
si psi ncet n salon.
6 39 @ristofor >edorci, ziua bun9 e2clam ,ansin si sri repede de pe scaun. 1ici n-
am bnuit c snteti aici, n fata domniei voastre nu m-as fi ncumetat pentru nimic n
lume s-mi cnt romanta. stiu c nu snteti amator de muzic usoar.
6 *u nu ascultat, gri ntr-o ruseasc stlcit cel ce intr n salon si, nclinndu-se n fata
tuturor, se opri stngaci n mi.locul odii.
6 &onsieur Lemm, spuse &ria 'mitrievna, ati venit s-i dati Lizei lectia de muzic7
- 1u, nu lui Lisafet &ihailovna, ci lui *len &ihailovna.
- 3tunci, foarte bine, Lenoci-a, treci sus cu domnul Lemm. 4trnul porni n urma fetitei,
dar ,ansin l opri.
6 ) nu plecati dup lectie, @ristofor >edorci, i spuse acesta, eu si Lizaveta
&ihailovna vom cnta sonata lui 4eethoven la patru mini.
4trnul mormi ceva sub nas+ iar ,ansin continu s-i vorbeasc nemteste, pronuntnd
gresit cuvintele%
6 Lizaveta &ihailovna ne-a artat cantata religioas pe care i-ati dedicat-o 6 e o bucat
minunat9 = rog s nu credeti cumva c nu stiu s pretuiesc muzica serioas,
dimpotriv% uneori e plictisitoare, n schimb e foarte instructiv.
4trnul rosi pn n vrful urechilor, arunc o privire piezis spre Liza si iesi grbit din
camer. &ria 'mitrievna l rug pe ,ansin s repete romanta+ el ns declar c nu vrea
s .igneasc urechea unui neamt erudit si i propuse Lizei s cnte mai degrab sonata lui
4eethoven. 3tunci &ria 'mitrievna oft si, la rndul ei, l pofti pe :hedeonovs-i s fac
o plimbare prin grdin.
- 3s vrea, i spuse ea, s mai vorbim si s v cer sfatul asupra bietului nostru >edea.
!
t
,e fata lui :hedeonovs-i tresri un zmbet larg, se nclin, si lu cu dou degete plria
si mnusile rnduite frumos pe borul ei si iesi mpreun cu &ria 'mitrievna. n odaie
rmaser ,ansin si Liza+ ea aduse si deschise partitura sonatei+ amndoi se asezar tcuti
la pian. 'e sus se auzeau sunetele slabe ale gamelor e2ecutate de Lenoci-a, cu degete
nesigure.
Capitolul =
@ristofor 5heodor :otlieb Lemm s-a nscut n H!I, n orasul Chemnitz din )a2onia,
ntr-o familie de muzicanti sraci. 5atl lui cntase la corn, iar maic-sa la harp. *l nsusi
se apucase, nc de la vrsta de cinci ani, s nvete trei instrumente deosebite. La opt ani
rmsese orfan, iar la zece ncepuse s-si cstige singur buctica de pine cu arta sa. &ult
timp a dus o viat de vagabond, cnta oriunde - prin crciumi, n blciuri, la nunti trnesti
si la baluri, n sfrsit a nimerit ntr-o orchestr si, ridicndu-se treptat, a a.uns diri.or. Ca
e2ecutant, era destul de slab+ dar muzica o cunostea temeinic. La vrsta de douzeci si opt
de ani Lemm a venit n ;usia. L-a adus un mare boier, care nu putea suferi muzica, ns,
din vanitate, tinea orchestr. La el, Lemm a stat vreo sapte ani, n calitate de
capelmaistru, dar a plecat cu minile goale+ boierul s-a ruinat, la nceput a promis s-i dea
o polit, dar pn la urm a refuzat si acest lucru, ntr-un cuvnt, nu i-a pltit nici un sfant.
8nii si altii -au sftuit s plece+ el ns n-a vrut s se ntoarc acas cersetor, venind din
;usia 6 din marea ;usie, acest sac cu aur al artistilor. 3 hotrt s rmn aici si s-si
ncerce norocul. 5imp de douzeci de ani, srmanul neamt si-a ncercat norocul% a stat pe
la fel de fel de domni. 3 fost si la &oscova, si n capitale de gubernii. 3 suferit si a
ndurat multe+ a cunoscut srcia+ s-a zbtut ca pestele pe
t ?
uscat+ dar gndul de a se ntoarce n patrie nu -a prsit niciodat, cu toate mizeriile prin
care trecuse+ numai gndul acesta i ddea puteri. 5otusi, soarta n-a vrut s-i hrzeasc
aceast prim si ultim fericire+ la cincizeci de ani, bolnav, vlguit prea de timpuriu, s-a
mpotmolit n orasul O... si a rmas aici pentru totdeauna, pierznd definitiv orice
sperant de a prsi ;usia, pe care de altfel n-o putea suferi, dnd lectii pentru a-si duce
de azi pe mine mizera-i e2istent. Lemm nu se bucura de o nftisare care s-
avanta.eze. *ra mic de statur, adus de spate, cu omoplatii strmbi si iesiti n afar. 3vea
burta supt, tlpile picioarelor mari si late, degete osoase ncovoiate, cu unghii vinete,
mini rosii si vnoase... >ata-i plin de zbrcituri, obra.ii supti si buzele strnse pe care le
misca necontenit, de parc rumega, ca si tcerea lui obisnuit i ddeau o nftisare
aproape sinistr. ,rul crunt i atr-na n smocuri peste fruntea tesit. Ochii mici si
imobili plp-iau nbusit, ca niste crbuni aproape stinsi. Clca greoi, cl-tinndu-si la
fiecare pas trupul molu. 8neori miscrile sale aminteau mpunarea ntng a unei
cucuvele nchise n colivie, cnd si d seama c este privit, desi abia dac vede cu ochii
si uriasi, galbeni, clipind speriati si somnorosi. 'urerea nendurtoare, nrdcinat si-a
pus pe bietul muzician pecetea-i fatal, i-a schimonosit si i-a pocit figura, si asa destul de
stears. 'ar cel ce stia s nu se opreasc la primele impresii, acela distingea ceva blnd,
cinstit si neobisnuit n aceast fiint aproape distrus. 3dmirator al lui 4ach si @ndel,
stpn pe mestesugul su, nzestrat cu o imaginatie vie si cu acea ndrzneal n idei
accesibil numai nemtilor, Lemm ar fi a.uns cu timpul - cine stie7 - n rndul marilor
compozitori ai patriei sale, dac viata -ar fi cluzit pe alte ci. 'ar nu s-a nscut sub o
stea norocoas9 3 scris mult n viat, dar n-a izbutit s-si vad publicat nici una din
operele sale. 1u stia s se apuce de treab cum se cuvine, s se plo-
#A
t
coneasc atunci cnd e cazul sau s intervin la timp. Cndva, demult de tot, unul dintre
admiratorii si prietenii si, tot neamt si tot srac, editase pe socoteala sa dou sonate de-
ale lui, dar si acestea rmseser s zac prin subsolurile magazinelor de muzic+ ele
czuser n uitare si fr s lase vreo urm, parc cineva le-ar fi aruncat noaptea ntr-un
ru. n cele din urm, Lemm a pus cruce la tot, pe de alt parte si anii s-au fcut simtiti+ a
a.uns aspru, s-a anchilozat n totul, o dat cu degetele care i-au ntepenit... )ingur, cu o
buctreas n vrst, pe care a scos-o dintr-un azil de btrni (nu fusese cstorit
niciodat$, si ducea veacul n O..., ntr-o csut nu departe de casa (alitinilor. i plcea
mult s se plimbe+ citea 4iblia, o culegere de psalmi a protestantilor si pe )ha-espeare n
traducerea lui )chlegel. 'e mult nu mai compunea nimic+ se vede ns c Liza, eleva lui
cea mai bun, a stiut s- inspire% a scris pentru ea cantata despre care amintise ,ansin.
Cuvintele cantatei au fost mprumutate din culegerea aceea de psalmi+ cteva versuri le-a
scris chiar el. Cantata era pentru dou coruri% corul fericitilor si cel al nefericitilor. La
sfrsit, amndou corurile se nfrteau si cntau mpreun% /'umnezeule milostiv,
miluieste-ne pre noi, pctosii, si izbveste-ne de orice gnduri viclene si nde.di
pmntesti0. ,e coperta scris foarte ngri.it, ba chiar desenat, se putea citi% /1umai cei
neprihniti au dreptate. Cantat religioas. Compus si dedicat domnisoarei *lizaveta
(alitina, eleva mea distins, de ctre profesorul ei @.5.:. Lemm.0 Cuvintele /1umai cei
neprihniti au dreptate0 si /*lizaveta (alitina0 erau ncon.urate de raze. &ai .os se afla o
notit% /1umai pentru dumneavoastr - fur )ie allein0. 'e aceea rosise Lemm si se uitase
piezis la Liza+ l duruse foarte mult cnd, n fata lui, ,ansin pomenise despre cantat.
t #
Capitolul =I
,ansin atacase, cu vigoare si hotrre, cele dinti acorduri ale sonatei (el cnta la bas$, Liza
ns nici nu ncepu partea sa. *l se opri si o privi. Ochii Lizei, plini de nemultumire, se
uitau tint la dnsul, pe buzele sale nu era nici umbr de zm-bet. 5oat figura ei avea
ntiprit ceva sever, aproape trist.
6 Ce-i cu dumneavoastr7 o ntreb ,ansin.
- 'e ce nu v-ati tinut de cuvnt7 l mustr Liza. =-am artat cantata lui @ristofor >edorci
cu conditia s nu-i pomeniti de ea.
- ;ecunosc c snt vinovat, Lizaveta &ihailovna, nu stiu cum a venit vorba.
- L-ati suprat - ca si pe mine. I-am pierdut ncrederea.
6 Ce pot s fac Lizaveta &ihailovna7 'e cnd eram de-o schioap nu pot s-i sufr pe
nemti+ parc m mpinge mereu ceva s-i nec.esc.
6 Ce spuneti, =ladimir 1i-olaici7 1eamtul acesta e un om srac, singur si zdrobit, nu
v e mil de dnsul7 = face plcere s- nec.iti7
,ansin se simti stingherit.
6 3veti dreptate, Lizaveta &ihailovna, rosti. =inovat-i vesnica mea nesocotint. 1u,
nu m contraziceti+ m cunosc foarte bine. 1esocotinta asta mi-a adus mult ru. 'atorit
ei lumea m socoteste egoist.
,ansin tcu. Cu oricine ncepea o discutie, el o isprvea de obicei vorbind despre sine
nsusi, izbutind 6 nu stiu cum 6 s-o ntoarc ntr-un mod simpatic si delicat, sincer,
parc involuntar...
- Iat, chiar n casa asta, continu el, mama dumneavoastr mi arat, desigur, atta
bunvoint 6 ea-i asa de bun+ dumneavoastr... de fapt, nu stiu ce prere aveti despre
mine+ n schimb mtusa pur si simplu nu m poate suferi. ,esemne
##
t
si pe ea am suprat-o cu vreun cuvnt nerod, nesocotit... *a nu m are la inim, nu-i asa7
- 'a, i rspunse Liza, cu oarecare ntrziere, nu-i snteti pe plac.
,ansin si plimb nervos degetele pe claviatur+ un zmbet abea perceptibil i lunec pe
buze.
6 *i, si dumneavoastr, rosti el, m credeti, tot asa, egoist7
6 = cunosc prea putin, zise Liza, dar nu v socotesc egoist+ dimpotriv, trebuie s v
fiu recunosctoare...
6 stiu, stiu ce vreti s spuneti, o ntrerupse ,ansin si-si trecu iarsi degetele peste
claviatur, pentru note, pentru crtile pe care vi le aduc sau desenele proaste cu care v
mpodobesc albumul etc. etc. ,ot s fac toate acestea si totusi s fiu egoist, ndrznesc s
cred c nu v plictisiti cu mine si nu m considerati un om ru+ cu toate acestea credeti c
eu -cum naiba se spune7 6 pentru o vorb de duh nu-mi crut nici tatl, nici prietenul9
6 )nteti doar distrat si uituc, ca toti oamenii de lume, rosti Liza, asta-i tot.
,ansin se ntunec un pic.
6 3scultati-m, spuse el, s nu mai vorbim despre mine. ) ne ocupm de sonata
noastr. 8n singur lucru v rog, adug el, netezind cu mna filele caietului de note de pe
pupitru, puteti crede despre mine orice doriti, numiti-m chiar egoist, ce-as putea s fac9
dar s nu-mi spuneti c snt om de lume+ porecla asta mi-e nesuferit... 3nch Dio sono
pictore. si eu snt artist, desi prost, si am s v dovedesc chiar acum c snt un artist prost.
) ncepem9
6 'ac vreti, putem ncepe, zise Liza.
,rimul adagio merse destul de bine, desi ,ansin gresi de mai multe ori. 4uctile proprii si
cele nvtate pe de rost le e2ecuta cu acuratete, ns un te2t nou l descifra greu. In
schimb partea a doua a sonatei 6 un allegro 6 nu merse deloc.
t #C
'up douzeci de msuri, ,ansin 6 rmas cu dou msuri n urm 6 nu mai rezist si,
rznd, si trase scaunul.
6 1u, e2clam el, azi nu pot cnta+ bine c Lemm nu ne aude, c-ar lesina9
Liza se scul, nchise pianul si se ntoarse spre ,ansin.
6 si acum, ce mai facem7 l ntreb.
- ntrebarea v caracterizeaz9 1u puteti sta nici un moment cu minile ncrucisate.
,rin urmare, dac voiti, hai s desenm, pn nu se-ntunec de-a binelea. )-ar putea ca
cealalt muz 6 muza desenului 6 cum naiba o chema... am uitat... s-mi fie mai
binevoitoare. 8nde vi-e albumul7 &i-aduc aminte c nu mi-am sfrsit peisa.ul.
Liza trecu n odaia de alturi ca s aduc albumul+ iar ,ansin, rmas singur, si scoase
batista fin din buzunar, si frec cu ea unghiile si se uit, parc chiors, la minile sale.
3vea niste mini foarte frumoase si albe+ pe degetul mare de la mna sting purta un inel
de aur mpletit. Liza se ntoarse. ,ansin se asez la fereastr si deschise albumul.
6 3ha9 izbucni el. =d c v-ati apucat s-mi copiati peisa.ul 6 foarte frumos9 >oarte
bine9 'oar aici 6 dati-mi un creion 6 umbra nu-i destul de pronuntat. 8itati-v.
si ,ansin, cu gesturi largi, trase cteva linii lungi. 'esena, totdeauna acelasi peisa.% n
prim-plan niste copaci mari si stufosi, iar n deprtare o poian si niste munti zimtati la
orizont. Liza se uit, peste umrul lui, la lucrare.
6 hi art, ca si n viat de altfel, gri ,ansin, plecndu-si capul cnd spre dreapta, cnd
spre stnga, avntul si ndrzneala snt lucruri de cpetenie.
n aceeasi clip intr n camer Lemm si, salutnd sec, vru s se retrag. ,ansin arunc
ns la o parte albumul si creionul si-i tie drumul.
- ncotro, stimate @ristofor >edorci7 1u rmneti la ceai7
6 & duc acas, rspunse Lemm cu o voce morocnoas, m doare capul.
#"
t
6 >leacuri, rmneti9 =om discuta despre )ha-espeare.
- & doare capul, repet btrnul.
6 In lipsa domniei-voastre, ne-am apucat de sonata lui 4eethoven, urm ,ansin,
prinzndu- prietenos cu bratul de talie si zmbindu-i deschis, dar treaba n-a mers defel,
nchi-puiti-v, n-am putut s iau corect nici dou note.
- &ai bine ati cnta romant al dumneafostr, i rspunse Lemm, desfcndu-se din
mbrtisare, si iesi.
Liza alerg dup dnsul. l a.unse pe scri.
6 @ristofor >edorci, ascultati-m, i spuse n nemteste, conducndu- pn la poart
prin iarba verde din curte, ngri.it tiat, m simt vinovat fat de dumneavoastr, iertati-
m9
Lemm nu rspunse nici un cuvnt.
6 I-am artat lui =ladimir 1i-olaici cantata, am fost ncredintat c o va aprecia, si ntr-
adevr i-a plcut foarte mult.
Lemm se opri.
6 1u-i nimic, rspunse el n ruseste+ apoi adug n limba sa matern% 'ar el nu poate
ntelege nimic, cum de nu v dati seama7 *l e un diletant si atta tot9
- )nteti nedrept cu dnsul, sustinu Liza, el ntelege orice si poate s fac singur aproape
totul.
- 'a, totul de calitatea a doua, marf de duzin, de mntu-ial. 5ocmai ceea ce place
lumii, si el place% se multumeste cu asta - bravo lui9 Iar eu nu m supr deloc. Cantata
asta si cu mine sntem doi btrni prosti+ m simt putin rusinat, dar nu-i nimic.
- Iertati-m, @ristofor >edorci, repet Liza.
- 1u-i nimic, nu-i nimic, i rspunse el din nou n ruseste, snteti o fat bun... 'ar iat c
v vine cineva. ;mneti cu bine. Intr-adevr snteti o fat foarte bun.
si Lemm porni cu pasi grbiti spre poarta prin care intra un domn necunoscut, ntr-o
manta cenusie si cu o plrie larg de pai. )alutndu- cu respect (avea obiceiul s salute
orice persoan nou-venit n oras+ iar cnd ntlnea cunoscuti
t
pe strad, si ntorcea capul n alt parte$, Lemm trecu pe lng el si se mistui dincolo de
gard. 1ecunoscutul se uit nedumerit n urma lui+ apoi, privind-o cu atentie pe Liza, veni
drept la ea.
Capitolul B
- 1u m recunoasteti, rosti nou-venitul, scotndu-si plria, eu ns v-am recunoscut, desi
au trecut opt ani ncheiati de cnd v-am vzut ultima oar. ,e atunci erati o fetit. *u snt
Lavret-i. &ama e acas7 ,ot s-o vd7
6 &ama va fi foarte bucuroas, i rspunse Liza, a si aflat c ati sosit.
- &i se pare c v zice *lizaveta, rosti Lavret-i, urcnd scrile de la intrare.
- 'a.
6 = tin bine minte+ de pe atunci aveati un chip ce-ti rmnea ntiprit n memorie.
Cndva v aduceam bomboane.
Liza rosi si se gndi% ce om straniu9 Lavret-i se opri un minut n antreu. Liza intr n
salonul n care rsunau glasul si rsul lui ,ansin+ el le povestea &riei 'mitrievna si lui
:hedeonovs-i, care ntre timp se ntorseser din grdin, nu stiu ce brf auzit n oras,
rznd tare de cele istorisite chiar de el. 3uzind numele lui Lavret-i, &ria 'mitrievna se
tulbur adnc, se nglbeni si iesi s- ntmpine.
6 <iua bun, ziua bun, scumpul meu cousin9 izbucni ea cu o voce trgnat, aproape
plngtoare. & bucur c te vd9
6 <iua bun, draga mea verisoar, rspunse Lavret-i si-i strnse mna ntins. Cum o
mai duceti7
#I
t
- Ia loc, ia loc, scumpul meu >eodor Ivanci. =ai, ct snt de bucuroas9 '-mi voie, mai
nti, s ti-o prezint pe fiica mea Liza...
6 &-am si prezentat Lizavetei &ihailovna, o ntrerupse Lavret-i.
6 &onsieur ,ansin... )erghei ,etrovici :hedeonovs-i. 'ar luati loc, v rog9 & uit la
dumneata si, drept s-ti spun, nici nu-mi vine s-mi cred ochilor. Cum o mai duci cu
sntatea7
6 'up cum se vede, e nfloritoare. 'ar si dumneata veri-soar, s nu-ti fie de deochi,
n-ai slbit n acesti opt ani.
6 Cnd te gndesti de ct timp nu ne-am vzut9 rosti pe gn-duri &ria 'mitrievna. 'e
unde vii acum7 8nde ai lsat-o pe... adic am vrut s spun, se grbi gazda s adauge, am
vrut s spun% ai venit pe la noi pentru mai mult vreme7
- 3cum am sosit din 4erlin, rspunse Lavret-i, iar mine plec la tar, probabil pe mai
mult timp.
6 'esigur c vei locui la Lavri-i.
6 1u la Lavri-i+ mai am, la vreo douzeci si cinci de verste de aici, un ctun+ acolo m
duc.
6 * vorba de ctunul care ti-a rmas de la :lafira ,etrovna7
6 ntocmai.
6 '-mi voie, >eodor Ivanci9 'ar la Lavri-i ai o cas ncnttoare9
Lavret-i si ncrunt usor sprncenele.
- 'a... ns si n ctunul acela am o csut+ deocamdat nu-mi trebuie nimic mai mult.
,entru mine, acum, locul acela-i cel mai potrivit.
&ria 'mitrievna se zpci iarsi ntr-att, nct se ndrept de sale si si desfcu bratele.
,ansin i veni n a.utor si intr n vorb cu Lavret-i. &ria 'mitrievna se linisti, se ls
pe speteaza fotoliului si doar din cnd n cnd mai scotea cte un cuvnt+ dar n acelasi
timp si privea oaspetele att de comptimitor, ofta asa de semnificativ si ddea din cap cu
atta tris-
t #H
tete, nct acesta nu mai putu rbda pn la urm si o ntreb dac se simte bine.
- )lav 'omnului, i rspunse &ria 'mitrievna, dar de ce m ntrebi7
6 3sa, mi s-a prut c nu te prea lauzi cu sntatea.
&ria 'mitrievna si lu o nftisare grav si putin .ignit. /'ac-i asa, se gndi ea, mi-e
totuna. )e vede c tie, ticut, nici c-ti pas+ altul s-ar fi prpdit de atta amar, pe cnd tu
nu-ti ncapi n piele de gras ce esti.0 &ria 'mitrievna nu tinea la etichet cnd vorbea cu
sine nssi+ cu voce tare se e2prima mai elegant.
ntr-adevr, Lavret-i nu prea deloc o victim a ursitei. 3vea o fat tipic ruseasc, obra.ii
rosii, o frunte mare si alb, nasul putin cam borcnat, buzele drepte si late+ totul n el rs-
frngea o sntate de step, o fort trainic, fr istov. *ra bine cldit+ iar prul blond i se
crlionta pe cap, ca la un adolescent. 1umai n ochii si albastri, bulbucati si putin cam
ficsi, se putea citi un fel de ngndurare sau de oboseal+ iar glasul i suna parc prea
monoton.
titre timp, ,ansin ntretinea mai departe conversatia. 3duse vorba despre rentabilitatea
fabricrii zahrului, asupra creia citise nu demult dou brosuri frantuzesti si, cu o
modestie calculat, ncepu s le nsire continutul, fr s pomeneasc de altfel nici un
cuvnt despre ele.
- Jsta-i >edea9 se auzi deodat n camera vecin, prin usa ntredeschis, vocea &arfei
5imofeevna. ntocmai, e >edea9 si btrna intr cu pas vioi n salon. Lavret-i nici nu
apuc s se ridice de pe scaun, cnd ea l si mbrtisa. ) te vd, s te vd, rosti ea,
ndeprtndu-se din fata lui. *i, ce bine arti9 3i mbtrnit, dar nu te-ai urtit deloc, zu9
si ce-mi sruti minile 6 srut-m pe obraz, dac nu ti-e scrb de fata mea zbrcit.
'esigur, nici n-ai ntrebat dac mai trieste cumva mtusa7 si ai crescut n bratele mele,
strengarule9 *i, dar nu-i nimic, unde s te mai gndesti la una ca mine9 >oarte frumos
#!
t
ai fcut c-ai venit. *i, maic, adug adresndu-i-se &riei 'mitrievna, dar -ai osptat
cu ceva7
6 1u vreau nimic, se grbi s-i taie vorba Lavret-i.
- Cel putin ia un ceai, maic. 'oamne, 'umnezeule9 =ine nu stiu de unde si nu-i poftit
nici la o ceasc de ceai. Liza, du-te si ngri.este-te, dar mai repede, mi aduc aminte c de
mic era un mncu si .umtate+ cred c si acum nu se d n lturi de la ceva bun.
6 ;espectele mele, &arfa 5imofeevna, spuse ,ansin, apropiindu-se dintr-o parte de
btrna n verv si se ploconi adnc n fata ei.
6 )-avem iertare, domnul meu, rspunse &arfa 5imofeevna, de bucuroas ce snt, nici
nu te-am vzut. 3i nceput s semeni cu maic-ta, drguta de ea, urm btrna,
ndreptndu-se din nou spre Lavret-i, numai la nas semeni cu tata+ cum a fost, asa a si
rmas. si pe mult timp ai venit la noi7
6 &ine plec, mtusico9
6 ncotro7
6 La mine, la =asilievs-oe.
- &ine7
6 &ine.
6 *i, dac zici mine, fie si mine9 'oame a.ut9 5u stii mai bine. 1umai vezi, s vii s-
ti iei rmas bun. 4trnica l mngie pe obraz. 1u credeam c-am s a.ung s te mai vd. si
nu c m-as fi pregtit s mor, nu, cred c o mai duc nc vreo zece ani% noi toti,
,estovii, avem viat lung+ rposatul bunicul tu, ne spunea uneori c avem dou
vieti. 'aD cine stie ct ai mai fi umblat haimana prin strintate79 'aD de voinic, esti
voinic+ oare mai poti s ridici, ca altdat, zece puduri cu o singur mn7 ;posatul tatl
tu, iart-m, ct era el de sucit, dar a fcut o treab bun c ti-a tocmit un elvetian ca s
te dscleasc. tii minte cum v bteati cu pumnii+ asta parc, se numea gimnastic7 *i,
dar ce m-am pus pe atta cotco-
t #?
dceal+ -am ntrerupt pe domnul ,ansin (niciodat nu-i pronunta numele cum se
cuvine, adic ,ansin$. 'e altfel, mai bine s ne lum ceaiul. @aidem pe teras. 3vem o
frisca renumit - nu ca la Londrele si la ,arisurile voastre. @aidem, haidem9 Iar tu,
>ediusa, d-mi mna. O, daD ce mn mare ai9 La bratul tu, nu poti cdea.
Cu totii se scular si se ndreptar spre teras, n afar de :hedeonovs-i, care o sterse
englezeste, n tot timpul convorbirii dintre Lavret-i, stpna casei, ,ansin si &arfa 5imo-
feevna, el sttuse ntr-un ungher, clipind atent si tuguindu-si buzele cu o curiozitate
copilreasc% acum se grbea s umple orasul de vesti n legtur cu noul oaspete.
n aceeasi zi, pe la ceasurile unsprezece seara, iat ce se petrecea n casa doamnei
(alitina. Fos, n pragul salonului, prinznd un moment prielnic, =ladimir 1i-olaici si lu
rmas-bun de la Liza si-i spuse, tinnd-o de mn% /'umneavoastr stiti ce m atrage aici+
stiti de ce vin mereu n casa asta. 3ici cuvintele nu-si mai au rostul, cnd si asa totu-i
clar.0 Liza nu-i rspunse nimic. >r s zmbeasc, de-abia ridic din sprncene si, rosind,
si atinti privirea n dusumea, dar nu-si retrase mna. Iar sus, n odaia &arfei 5imofeevna,
la lumina candelei atrnate n fata icoanelor vechi si sterse, Lavret-i sedea ntr-un fotoliu,
cu coatele spri.inite pe genunchi si cu fata n palme. 4trnica, stnd dinaintea lui, i
mngia prul, din cnd n cnd, fr s rosteasc vreun cuvnt. *l rmase acolo mai bine
de un ceas+ dup aceea si lu rmas-bun de la stpna casei. 3proape nimic nu-i spuse
btrnei si bunei sale prietene+ dar nici ea nu- descusu... Ce rost ar fi avut vorbele7
'espre ce s- mai descoas7 si fr asta ea ntelegea totul, si fr asta l comptimea
pentru toate suferintele ce-i umpleau inima peste msur.
CA
t
Capitolul =*I
>eodor Ivanovici Lavret-i (sntem nevoiti s cerem ngduinta cititorului de a ntrerupe,
pentru un timp, firul povestirii noastre$ se trgea dintr-o spit veche de nobili. )trmosul
familiei venise din ,rusia, pe vremea cneazului =asili cel Orb, care- druise cu dou
sute de deseatine de pmnt, n regiunea 4e.et-. &ulti dintre urmasii si au avut felurite
slu.be, s-au oplosit pe lng cne.i si oameni de vaz prin voievodate ndeprtate, dar nici
unul nu s-a nltat mai sus de stolnic si n-a agonisit avere mare. Cel mai nsemnat dintre
toti Lavret-ii a fost strbunicul de snge al lui >eodor Ivaiici si anume 3ndrei, un om
aspru, ndrznet, destept si viclean. si astzi gura lumii mai pomeneste de samavolniciile
sale, de firea-i turbat, de drnicia nesbuit si de lcomia lui fr sat. *ra foarte gras si
nalt de statur. 3vea o fat smead si nu purta barb+ graseia si prea adormit. 'ar, cu ct
vorbea mai ncet, cu att mai tare tremurau toti cei din .urul lui. si-a gsit nevast pe
msura lui% avea ochii bulbucati, nasul coroiat, fata galben si rotund. )e trgea din
neam de tigani, era artgoas si rzbuntoare, cu nimic mai pre.os de brbatul su, care o
dat era ct pe ce s-o omoare, dar cruia ea nu-i putuse supravietui, cu toate c se
ciondnise cu el o viat ntreag. >iul lui 3ndrei si bunicul lui >eodor, ,iotr, nu semna
cu tatl su+ a fost un boier oarecare de la tar, cam znatic, certret si mototol, brutal,
fr s fie ru, ospitalier si amator de vntori cu cini. 5recuse de treizeci de ani cnd a
mostenit de la tatl su dou mii de iobagi, struniti cu strsnicie. *l ns i-a lsat curnd
de capul lor, a vndut o parte de mosie si a rsftat slu.itorimea de la curte. Ca niste
gndaci se adunau din toate prtile oameni de nimic, cunoscuti si necunoscuti, umplnd
conacul lui mare, primitor si nengri.it. 5oti se ghif-tuiau cu ce se nimerea, dar pe
sturate, beau pn se mbtau
l
t C
si sterpeleau tot ce se putea, proslvind si preamrind pe stpnul cel blnd+ iar acesta,
cnd nu-i erau boii acas, si preacinstea si el oaspetii numindu-i trntori si lichele, dar
fr ei l prindea urtul. 1evasta lui ,iotr 3ndreici era o femeie smerit+ o luase dintr-o
familie megies, dup alegerea si din porunca tatlui su+ i zicea 3nna ,avlovna. *a nu
se amesteca n nimic. ,rimea cu cldur oaspeti si-i plcea s plece n vizite cu trsura,
desi zicea c pudratul prului era moartea ei. /ti pun, povestea ea la btrnete, o cciul
tuguiat de psl n cap, ti piaptn tot prul n sus, ti- ung cu seu, ti- presar cu fin,
ti nfig agrafe de fier, de nu mai izbutesti s- speli dup asta+ iar n vizit nu poti merge
nepudrat, s-ar simti .ignite gazdele.0 i plcea s plece la plimbare cu trpasii. *ra gata
s .oace crti de dimineat pn seara si totdeauna acoperea cu m n a cstigul de cteva
copeici ce-i revenea, cnd se ntmpla ca brbatu-su s se apropie de masa de .oc. hi
schimb toat zestrea ei, toti banii, i-a dat n administrarea lui iresponsabil. *a i-a fcut
doi copii% un fecior, Ivan, tatl lui >eodor, si o fiic, :lafira.
Ivan n-a fost crescut n cas, ci la o mtus btrn si bogat, printesa (ubens-aia, care -
a .uruit ca mostenitor (altfel tatl su nu -ar fi dat$+ l mbrca ppus, i anga.a fel si fel
de profesori, -a dat pe mna unui frantuz, fost abate, discipol de-al lui Fean-FacKues
;ousseau, un oarecare monsieur Courtin de =aucelles, un sarlatan abil si rafinat, dup
spusele ei, lafinefleur a emigrantilor, hi cele din urm ea se cstori cu aceast finefleur
si, apropiindu-se de saptezeci de ani, trecu pe numele lui toat averea sa+ curnd dup
aceea, sulemenit, parfumat cu ambr la ;ichelieu, ncon.urat de arpasi, de ctei cu
picioare subtiri si de papagali guralivi, a murit pe o canapelut strimt de mtase, stil
Ludovic al L=-lea, n mini cu o tabacher de email lucrat de ,etitot+ si a rposat
prsit de sot% lingusitorul domn Courtin a preferat s-o stearg la ,aris cu banii ei. Ivan
mplinise de-abia nou-
C#
t
sprezece ani cnd i-a czut aceast npast pe cap (aveam n vedere cstoria printesei, nu
moartea ei$. 1-a vrut s mai rmn n casa mtusii sale, unde - din mostenitor bogat - s-a
trezit pe neasteptate un ntretinut. La ,etersburg, societatea n care crescuse si-a nchis
portile n fata lui. )imtea aversiune la gndul c va intra ntr-o slu.b grea si obscur,
pornind de la treapta cea mai de .os (lucrurile se petreceau chiar la nceputul domniei
mpratului 3le2andru I$.
3 fost nevoit, vrnd-nevrnd, s se ntoarc la tatl su, la tar. Cuibul natal i se pru
murdar, srccios si drpnat+ la fiecare pas se simtea .ignit de felul de viat din acest
fund de step si de atmosfera apstoare de aici. ,lictiseala l macin, n schimb, nici
ceilalti ai casei, n afar de maic-sa, nu- priveau cu ochi buni. 5atlui su nu-i plceau
apucturile lui de om de capital% fracurile, .abourile, crtile, flautul, aspectul ngri.it, n
care vedea 6 nu fr temei 6 o delicatete nemsurat. La fiecare pas se plngea si
bodognea mpotriva fiului. /1imic nu-i place aici, spunea el, la mas face mofturi, nu
mnnc, nu poate suferi aerul nchis si duhoarea oamenilor, vederea betivanilor l
indispune, s nu ndrznesti s te bati fat de el, slu.b nu vrea s ia% cic i-ar fi subred
sntatea. ,tiu, ce mai rzgiat9 si toate-i vin de-acolo c si-a mpuiat capul cu =oltaire.0
4trnul nu- nghitea pe =oltaire si cu att mai mult pe /ereticul0 de 'iderot, desi nu
citise nici un rnd din operele lor% cititul nu era de el. ,iotr 3ndreici nu gresea% ntr-
adevr, si 'iderot si =oltaire erau n capul fiului su, si nu numai ei 6 ci si ;ousseau,
;aMnal, @elvetius si multi alti autori asemenea lor se aflau n capul lui, dar numai n cap.
>ostul dascl al lui Ivan ,etrovici, abate n retragere si enciclopedist, s-a multumit s
mbuibe capul elevului su cu toat ntelepciunea veacului al L=III-lea+ iar acesta umbla
plin de ea. ntelepciunea se afla n el, dar fr s se amestece cu sngele lui, fr s-i
ptrund n suflet si fr s se manifeste prin convingeri nestrmutate... 'ar oare i se
putea
t CC
pretinde unui tnr, acum cincizeci de ani, s aib convingeri, cnd nici astzi nu am a.uns
pn la ele7 Ivan ,etrovici i stingherea n acelasi timp pe cei ce veneau n casa printelui
su+ lui i era sil de dnsii, iar el le insufla team+ si nici cu sora sa :lafira, mai mare cu
doisprezece ani, nu se ntelegea n nici un chip. :lafira era o fiint stranie% urt,
cocosat, slab, cu ochii severi larg deschisi, si cu buzele subtiri si strnse, semna la fat,
la glas si n miscrile sale iuti si colturoase cu bunica ei, tiganca, nevasta lui 3ndrei.
'rz si autoritar, nici nu voia s aud de mritis, ntoarcerea lui Ivan ,etrovici i-a
displcut n mod vdit+ ct timp printesa (ubens-aia -a tinut la dnsa, ea nd.duia s
primeasc cel putin o .umtate din mosia printeasc% si la zgrcenie aducea cu bunica. ,e
lng asta, :lafira l pizmuia pe fratele su, care era att de nvtat, vorbea att de frumos
frantuzeste, cu accent parizian, iar ea abia dac putea pronunta /bon.our0 si /comment
vousportez-vous70Ce-i drept, printii si nu pricepeau nici o boab frantuzeste, dar asta
nu putea s-o consoleze. Ivan ,etrovici nu stia ce s mai fac de alean si de urt. 3 stat
doar un an la tar, fr s ias nicieri, dar si acela i s-a prut ct un deceniu. 1umai fat
de maic-sa si mai usura inima si sttea ceasuri ntregi n odile-i .oase, ascultnd
plvrgeala simpl a acestei femei blnde si ghiftuindu-se cu dulceturi. )-a ntmplat ca
printre cameristele 3nnei ,avlovna s fie o fat foarte frumusic, cu ochi senini si blnzi,
cu trsturi delicate, numit &alania, o fat cuminte si modest. Ivan ,etrovici a pus
ochii pe ea cum a vzut-o si s-a ndrgostit de ea% a ndrgit mersul ei sfios, rspunsurile
timide, glasul linistit si sursul blnd. Cu fiecare zi ce trecea, ea-i prea mai drgut. si
fata s-a legat de Ivan ,etrovici cu toat puterea inimii, cum numai tinerele rusoaice stiu s
se ataseze, si i s-a dat. ntr-o curte boiereasc de la tar nici o tain nu poate fi pstrat
mult vreme. In curnd toat lumea stia de legtura cuconasului cu &alania. n sfrsit,
vestea a a.uns si la
C"
t
urechile lui ,iotr 3ndreici. n alte mpre.urri se prea poate ca el nici s nu fi luat n
seam o ntmplare att de mrunt+ dar printele avea de mult pic pe fiul su si n-a
pierdut prile.ul de a- rusina pe nteleptul filfizon din ,etersburg. )-a str-nit o furtun de
tipete si de urlete. ,e &alania au nchis-o ntr-o magazie. Ivan ,etrovici a fost chemat n
fata tatlui su. La auzul strigtelor, 3nna ,avlovna a venit n fug. *a a ncercat s-si
linisteasc brbatul+ dar ,iotr 3ndreici nu mai voia s aud nimic. Ca un uliu s-a npustit
asupra feciorului su, -a fcut destrblat, ateu, ftarnic+ cu acest prile. si-a revrsat tot
veninul ce-i clocea n suflet mpotriva printesei (ubens-aia, -a mproscat cu vorbe de
ocar. La nceput, Ivan ,etrovici a tcut si si-a pstrat cumptul+ dar cnd printele a avut
nstrusnicul gnd de a- ameninta cu o pedeaps umilitoare, el n-a mai putut rbda.
/*reticul de 'iderot a a.uns iarsi la ordinea zilei, s-a gndit el, ei bine, cel putin s- pun
la treab+ asteptati putin, am s v uimesc pe toti.0 si pe loc, Ivan ,etrovici i-a rspuns
tatlui su, cu glas linistit si domol, desi un tremur ascuns i ncrncena carnea, c
degeaba l nvinuieste de destrblare, c, desi nu caut s-si acopere vina, el nu se d n
lturi ca s ndrepte lucrurile, cu att mai mult cu ct se socoteste deasupra oricror
pre.udecti, si anume c-i gata s-o ia de nevast pe &alania. ;ostind aceste cuvinte, Ivan
,etrovici si-a atins, fr ndoial, telul% ntr-att -a uimit pe ,iotr 3ndreici, nct acesta
doar si-a holbat ochii si a amutit o clip+ dar numaidect si-a venit n fire si 6 cum era
ntr-un co.ocel din blan de veverit si cu picioarele goale n papuci 6 s-a npustit cu
pumnii asupra lui Ivan ,etrovici care, ca nadins, era pieptnat N la 5itus n ziua aceea si
purta un frac englezesc nou de culoare albastr, cizme cu ciucuri si pantaloni ferchesi din
piele de elan, ca turnati pe trup. 3nna ,avlovna a tipat ca din gur de sarpe si si-a acoperit
fata cu minile, iar feciorul su a zbughit-o la fug prin toat casa, s-a npustit n curte, a
srit n grdina de zarzavat, a fugit n
& GOOG
fPQf%
t CE
livad, din livad a tsnit n drum si a tot alergat fr s-si ntoarc privirile pn cnd, n
sfrsit, n-a mai auzit n urm tropitul greoi al pasilor tatlui su, nici tipetele acestuia,
gtuite si ntretiate... /)tai, potlogarule9 striga acesta din rsputeri. )tai, c de nu, am s
te blestem90 Ivan ,etrovici s-a ascuns la un gospodar vecin, iar ,iotr 3ndreici s-a ntors
acas istovit cu totul si ndusit si a declarat, de-abia trgn-du-si suflarea, c fiul su n-are
s capete de la dnsul nici binecuvntare, nici mostenire.
3 poruncit s fie arse toate crtile lui prostesti, iar &alania s fie dus pe sus n satul cel
mai ndeprtat. )-au gsit oameni buni care s-au pus pe urma lui Ivan ,etrovici si i-au dat
de stire despre toate cele. ;usinat si fierbnd de mnie cum era, feciorul s-a .urat s se
rzbune pe tatl su si, n aceeasi noapte, a pndit cruta trneasc n care era dus
&alania. 3 rpit-o, a fugit cu dnsa clare n orasul cel mai apropiat si s-au cununat. 4ani
i-a dat vecinul, fost marinar cu inima miloas si vesnic beat, strasnic amator de felurite
isprvi nobile, cum le spunea el. 3 doua zi, Ivan ,etrovici i-a scris lui ,iotr 3ndreici o
scrisoare ironic, politicoas si rece+ iar el a plecat n satul unde locuia vrul su de-al
treilea, 'mitri ,estov, cu sora lui, &arfa 5imofeevna, pe care cititorii o cunosc. Le-a
povestit totul, le-a adus la cunostint c-i gata s plece la ,etersburg, s-si caute o slu.b,
si i-a implorat s-i gzduiasc sotia cel putin un timp. La cuvntul /sotie0, a izbucnit ntr-
un plns amar si, cu toat nvttura si filozofia cptate n capital, s-a aruncat cu
umilint la picioarele rudelor sale, ca un tran srac, si s-a nchinat cu fruntea pn la
pmnt. Oameni milosi si buni, fratii ,estov i-au primit cu drag rugmintea. *l a stat la
veri cam vreo trei sp-tmni, asteptnd n tain ca tatl su s-i rspund la scrisoare, dar
n-a venit nimic si nici nu se putea s vin. 3flnd de cununia fiului su, ,iotr 3ndreici a
czut la pat si a interzis cu strsnicie s se mai pomeneasc n fata lui numele
CI
t
lui Ivan ,etrovici. 1umai maic-sa, fr stirea sotului, s-a mprumutat la protopop si i-a
trimis cinci sute de ruble, n asignate, precum si o iconit sotiei sale. )-a temut s scrie,
dar i-a trimis vorb lui Ivan ,etrovici, printr-un om al ei, un tran usctiv, care putea s
calce pe zi cte saizeci de verste, s nu-si fac prea mult snge ru, c poate o da
'umnezeu si totul se va pune la cale, iar printele se va mbuna+ c si ea si-ar fi dorit o
alt nor, dar se vede c asa a fost voia 'omnului+ de aceea ea i trimite &alaniei
)ergheevna binecuvntarea sa printeasc. tranul usctiv a cptat o rubl, a cerut
nvoire s-o vad pe noua cucoan, cu care era cumtru, i-a srutat mna si a dat fuga
acas.
Iar Ivan ,etrovici a plecat la ,etersburg, cu inima usoar, l astepta un viitor necunoscut.
,oate l ameninta srcia, dar se desprtise de nesuferita viat de la tar si mai nti de
toate nu-si trdase dasclii. *l, pe drept cuvnt, /a pus n aplicare0 si a tradus n fapt ideile
lui ;ousseau, 'iderot si la 'eclaration des droits de lDhomme. )entimentul datoriei
mplinite, al izbnzii si cel de mndrie i umpleau inima+ si nici desprtirea de sotie nu -a
speriat prea mult+ -ar fi ncurcat mai curnd ndatorirea de a tri necontenit cu ea. 3cest
lucru fiind ndeplinit, trebuia s se apuce de altele, n pofida asteptrilor sale, la
,etersburg i-a mers din plin% printesa (ubens-aia, pe care monsieur Courtin apucase s-o
prseasc, dar care nc n-avusese vreme s moar, pentru a-si spla, mcar n parte,
vina fat de nepot, -a recomandat la toti prietenii si i-a druit cinci mii de ruble 6
aproape cei din urm bnisori ai ei - precum si un ceas Lepic cu monograma lui ntr-o
ghirland de cupidoni. 1u se mpliniser nici trei luni, cnd fu numit pe lng ambasada
rus din Londra si trecu marea cu cea dinti corabie englezeasc cu pnze care pleca (pe
atunci nici nu se stia de vapoare$. La cteva luni primi o scrisoare de la ,estov. 3cest
mosier cumsecade l felicita pe Ivan ,etrovici pentru nasterea unui fiu, venit pe lume n
satul ,o-rovs-oe
t CH
la #A august !AH, cruia i se dduse numele de >eodor, n cinstea sfntului mucenic
>eodor )tratilat. 'in pricina marii sale slbiciuni, &alania )ergheevna i-a scris numai
cteva rnduri+ dar si aceste putine rnduri -au uimit pe Ivan ,etrovici% el nu stia c &arfa
5imofeevna o nvtase s scrie. 'e altfel, Ivan ,etrovici nu s-a lsat legnat prea mult de
emotia plcut a sentimentului patern+ el i fcea curte uneia din celebrele ,hrMne sau
LaDs ale timpului (pe atunci numele clasice mai erau la mod$. ,acea de la 5ilsit de-abia
fusese ncheiat si toat lumea se grbea s petreac, toti erau cuprinsi de un vrte. nebun+
ochii negri ai unei frumoase sprintare i-au sucit capul. 1u prea dispunea de bani, n
schimb avea noroc la .ocul de crti, lega cunostinte, lua parte la tot felul de petreceri. Intr-
un cuvnt, i mergea ct se poate de bine.
Capitolul IL
&ult vreme btrnul Lavret-i nu i-a putut ierta fiului su aceast cstorie. 'ar dac, la
vreo .umtate de an, Ivan ,etrovici s-ar fi nftisat naintea lui cu capul plecat si i-ar fi
czut la picioare, printele -ar fi iertat, dup ce -ar fi do.enit cumsecade si -ar fi
ciocnit usor cu bastonul, ca s- sperie. Ivan ,etrovici ns se afla n strintate si, pare-
se, prea putin se sinchisea. /5aci9 Cat-ti de treab9 i rspundea ,iotr 3ndreici de fiecare
dat sotiei sale, cnd aceasta ncerca s- mbuneze+ tngul s se roage lui 'umnezeu
pentru mine, zi si noapte, c nu -am blestemat. ;posatul taic-meu -ar fi omort pe
acest netrebnic cu minile sale si bine ar fi fcut.0 3uzind asemenea vorbe nfricostoare,
3nna ,avlovna numai si fcea cruce pe furis. Ct despre sotia lui Ivan ,etrovici, la
nceput ,iotr 3ndreici nici nu voise s aud de ea, ba chiar -
C!
t
primind de la ,estov o scrisoare, n care acesta amintea ntre altele si de nor-sa 6 a
poruncit s i se spun c nu are nici un fel de cunostint despre vreo nor. )ocoteste ns
de datoria lui s- previn c legile interzic gzduirea unor iobage fugite de pe mosiile
boieresti. &ai trziu, cnd a aflat de nasterea nepotului, btrnul s-a mai muiat, a poruncit
s se aduc vesti, ca din ntmplare, despre starea snttii luzei si i-a trimis ceva bani,
tot ca din partea altcuiva.
>edea nc nu mplinise un an, cnd 3rma ,avlovna a czut la pat grav bolnav. Cu cteva
zile nainte de a-si da obstescul sfrsit, cnd nu se mai putea urni din pat, cu lacrimi
sfioase n ochii ei stinsi, i-a spus cu limb de moarte brbatului su, fat de duhovnic, c
doreste s-si vad nora pentru a-si lua rmas-bun de la d n sa si a-si binecuvnta nepotul.
4oierul, amrt, a linistit-o si a trimis de ndat caleasca sa dup nor, numind-o, pentru
ntia oar, &alania )ergheevna. 3ceasta a sosit cu fiul su si cu &arfa 5imofeevna, care
n ruptul capului n-a vrut s-o lase singur, lipsit de aprare. &ai mult moart dect vie,
&alania )ergheevna a intrat n cabinetul lui ,iotr 3ndreici. n urma ei, ddaca l aducea
pe >edea. ,iotr 3ndreici a privit-o n tcere+ ea s-a apropiat de mna lui, buzele-i
tremurnde abia nchipuir o srutare mut.
6 *i, boieroaic nou-nout, ziua bun, rosti acesta ntr-un sfrsit+ hai s mergem la
cucoana.
)tpnul s-a ridicat si s-a aplecat asupra lui >edea+ copilul a zmbit si si-a ntins minutele
albe spre dnsul. 3sta -a rscolit pn n adncul sufletului pe btrn.
6 Of, prsitule, cuvnt el. &-ai nduplecat n locul tatlui tu+ n-am s te las,
puisorule9
'e cum a intrat n dormitorul 3rmei ,avlovna, &alania )ergheevna a czut n genunchi
lng us. 3rma ,avlovna i-a fcut semn s se apropie de pat, a mbrtisat-o si i-a bine-
cuvntat fiul+ apoi, ntorcndu-si ctre sotul su fata rvsit de nemiloasa boal, ddu s-i
vorbeasc...
t C?
- stiu, stiu ce vrei s m rogi, zise ,iotr 3ndreici, nu te ntrista% ea va rmne la noi, si pe
=an-a am s- iert, de dragul ei.
3nna ,avlovna a fcut o sfortare s prind mina brbatului su si a apropiat-o de buze. n
seara aceleiasi zile, si-a dat sufletul.
,iotr 3ndreici s-a tinut de cuvnt. I-a dat de stire fiului c, n amintirea ceasului de pe
urm al mamei sale si de dragul pruncului >eodor, i trimite binecuvntarea printeasc,
iar pe &alania )ergheevna o primeste n casa lui. I s-au rnduit dou camere ntr-o arip a
conacului, la mezanin, si a fost prezentat celor mai de seam oaspeti ai lui ,iotr
3ndreici, brigadierul chior )-urehin si sotia acestuia+ i-a mai druit dou fete serbe si un
fecior, ca biat de drval. &arfa 5imofeevna si-a luat rmas-bun, cci prinsese ur pe
:lafira, si ntr-o singur zi se certa cu ea de vreo trei ori.
La nceput, bietei femei i-a fost greu si silnic. &ai trziu s-a deprins treptat si cu socrul
su. si acesta s-a obisnuit cu ea, ba chiar a ndrgit-o, desi aproape niciodat nu-i vorbea+
iar n cuvintele lui cele mai binevoitoare se simtea un involuntar dispret. &alania
)ergheevna suferea cel mai mult de pe urma cumnatei sale. :lafira, nc de pe cnd tria
maic-sa, pusese mna cu ncetul pe conducerea ntregii gospodrii. Incepnd cu tatl su,
toti i se supuneau. >r voia ei nu se ddea nici o buctic de zahr. &ai bine ar fi murit
dect s-si mpart autoritatea cu o alt gospodin, si nc cu cine9 Cununia fratelui su o
ndr.ise mai tare dect pe ,iotr 3ndreici% ea se hotrse s-o nvete minte pe parvenit, si
&alania )ergheevna i a.unse roab din prima clip. 'ar oare cum s-ar fi putut lupta cu
autoritara si trufasa :lafira, ea, care era supus, mereu sfioas, speriat si cu sntatea
subred7 1u trecea o zi fr ca :lafira s nu-i aminteasc de starea ei de altdat sau s
n-o laude c nu uit cine a fost. &alania )ergheevna s-ar fi mpcat bucuros cu aceste
aduceri-aminte
"A
t
si laude, orict de amare ar fi fost ele..., dar i -au luat pe >edea+ aceasta a mhnit-o
ngrozitor de adnc. )ub prete2tul c ea nu-i n stare s se ngri.easc de cresterea lui,
aproape c nu avea voie s- vad. :lafira s-a apucat de educatia copilului care a trecut
sub ntreaga-i oblduire. ,rofund ndurerat, &alania )ergheevna a ncercat s- roage,
prin scrisori, pe Ivan ,etrovici s revin ct mai repede, nsusi ,iotr 3ndreici dorea s-si
vad feciorul. 'ar acesta se mrginea numai la scris, i multumea printelui su pentru
gri.a artat sotiei lui si pentru banii trimisi. >gduia s vin n curnd - dar nu venea, n
sfrsit, anul !# -a adus din strintate, ntlnindu-se dup sase ani de desprtire, tatl si
fiul s-au mbrtisat si nici n-au pomenit de zzania lor de altdat. 1ici nu era momentul.
5oat ;usia se ridicase mpotriva vr.masului. 3mndoi au simtit c le curge prin vine
snge rusesc. ,iotr 3ndreici a echipat, pe socoteala sa, un regiment ntreg de voluntari.
Ins rzboiul s-a isprvit si prime.dia a trecut. Ivan ,etrovici a nceput iarsi s se
plictiseasc. Ceva l atrgea din nou undeva, departe, spre lumea cu care se deprinsese si
unde se simtea ca la el acas. &alania )ergheevna nu -a putut retine, cci ea pretuia prea
putin n ochii lui. 1ici sperantele ei nu s-au adeverit% a fost si sotul ei de aceeasi prere 6
c-i mult mai potrivit ca :lafira s se ngri.easc de educatia lui >edea. 1efericita sotie a
lui Ivan ,etrovici n-a putut ndura lovitura, n-a suportat cea de-a doua desprtire+ n
cteva zile s-a stins, resemnat. 5oata viata nu stiuse s se opun nimnui si nici cu boala
nu s-a luptat. 1u mai putu vorbi, umbrele mortii se lsaser pe fata ei+ totusi trsturile
chipului su mai pstrau ntiprite, ca altdat, o nedumerire rbdtoare si smerita
blndete dintotdeauna. Cu aceeasi supunere mut a privit-o pe :lafira si, ca si 3nna
,avlovna, care pe patul de moarte i-a srutat mna lui ,iotr 3ndreici, ea si-a plecat buzele
pe mna :lafirei, creia i -a ncredintat - tocmai ei - pe singurul su fiu. 3sa si-a sfrsit
t
"
zbuciumul pmntean fiinta asta blnd si linistit, smuls cine stie de ce din glia de
bastin si aruncat numaidect, ca un copcel scos din pmnt, cu rdcinile n btaia
soarelui. >iinta asta s- ofilit, s-a prpdit fr urm, si nimnui nu i-a prut ru dup
dnsa. ,e &alania )ergheevna au regretat-o doar cameristele sale si pe deasupra ,iotr
3ndreici. 4trnul a simtit c-i lipseste prezenta ei tcut. /;mas-bun, smerita mea9
lart-m0, sopti si se plec adnc, lundu-si adio de la ea pentru cea din urm oar, n
biseric. Iar cnd i-a aruncat pe mormnt un pumn de trn, a plns.
1ici btrnul n-a dus-o prea mult, a mai trit vreo cinci ani. n iarna lui !? s-a stins si el
din viat, linistit, la &oscova, unde se mutase cu :lafira si cu nepotul lui, lsnd cu limb
de moarte s fie nmormntat alturi de 3nna ,avlovna si de /&alasa0. ,e atunci Ivan
,etrovici se gsea la ,aris, n cltorie de plcere+ el s-a retras din serviciu curnd dup
!E. Cnd a aflat de ncetarea din viat a tatlui su, s-a hotrt s se ntoarc n ;usia.
3vea de pus la cale treburile mosiei. 'e altfel si >edea, dup cum i scria :lafira, mergea
pe al treisprezecelea an si venise timpul s se ocupe serios de educatia lui.
Capitolul L
Ivan ,etrovici se ntoarse n ;usia angloman. ,urta prul tiat scurt, plastronul cmsii
scrobit, redingot de culoarea mazrii, cu pulpane lungi si cu o multime de gulere. I se
citea pe fat o e2presie acr, n gesturi vdea ceva tios si n acelasi timp indiferent,
rostea cuvintele printre dinti, avea izbucniri dogite de rs, nu zmbea, discuta numai
probleme politice si politico-econornice, era pasionat dup roastbeef-uR n snge si vinul
de ,orto 6 ntr-un cuvnt totul n el amintea &area 4ritanie. )piritul ei parc i
ptrunsese si n oase. 'ar 6 lucru
"#
I.). 58;:@*1*=
ciudat9 - transformat n angloman, Ivan ,etrovici a.unse n acelasi timp patriot sau cel
putin asa si zicea, desi aproape nu cunostea ;usia, nu tinea la nici un obicei rusesc, iar
ruseste se e2prima ntr-un mod ciudat. In discutii obisnuite, graiul su greoi si molu era
mpestritat de barbarisme. 'ar de ndat ce venea vorba de probleme mari, Ivan ,etrovici
folosea e2presii de felul acesta% /) manifestm noi dovezi de autoasiduitate0 sau
/acestea nu concord cu nssi natura circumstantei0 etc. Ivan ,etrovici aduse cu sine
cteva planuri, n manuscris, cu privire la organizarea si mbunttirea vietii de stat, era
nemultumit peste msur de tot ce vedea, lipsa unui sistem l nvenina mai cu seam.
Intlnindu-se cu sora sa, Ivan ,etrovici 6 de la primele cuvinte 6 i aduse la cunostint
intentia de a introduce prefaceri radicale. La mosia lui, de acum nainte toate vor trebui s
mearg dup un sistem nou. :lafira ,etrovna nu-i rspunse nimic, scrsni numai din dinti
si se gndi% /3tunci eu ce-o s m fac70 'ar sosind la tar, mpreun cu fratele si cu
nepotul su, ea se linisti foarte curnd. ntr-adevr, n cas avur loc unele schimbri%
pripsitii si trntorii fur izgoniti numaidect. ,rintre acestia czur victime dou femei
btrne, una oarb, iar cealalt paralizat si nc un maior neputincios, de pe vremea
asediului cettii Ocea-ov, pe care 6 din pricina lcomiei sale, ce-i drept remarcabile 6
l hrneau numai cu linte si cu pine neagr. 5ot asa s-a dat ordin ca oaspetii de altdat s
nu mai fie primiti% pe toti acestia i nlocui un vecin deprtat, un oarecare baron, blond si
scrofulos, cu educatie foarte aleas si e2trem de prost. )e aduse mobil nou de la
&oscova, aprur scuiptori, clopotei si lavoare. ,rnzisorul ncepu s fie servit altfel.
=inurile strine izgonir votca si lichiorurile de cas+ servitorilor li se fcur livrele noi+
pe blazonul familiei se adug inscriptia% in recto virtus. In fond, autoritatea :lafirei nu
sczu cu nimic% toate pltile si cumprturile depindeau, ca si altdat, de ea. =aletul adus
din strintate,
t "C
un alsacian, a ncercat s se msoare cu ea, si-a pierdut postul, cu toate c boierul l
proteguia. Ct despre gospodrie, administrarea mosiilor (:lafira ,etrovna se bga si n
aceste treburi$, cu toat intentia lui Ivan ,etrovici, e2primat de attea ori, de a insufla o
viat nou acestui haos 6 toate au rmas ca si n trecut. 1umai di.ma s-a mrit pe ici, pe
colo si boierescul a a.uns mai apstor, iar tranilor nu li se mai ddea voie s i se
adreseze de-a dreptul lui Ivan ,etrovici% patriotul si dispretuia prea mult concettenii.
)istemul lui Ivan ,etrovici i-a fost aplicat, n adevratul nteles al cuvntu-lui, numai lui
>edea+ ntr-adevr, educatia lui a suferit /o prefacere radical0% de el s-a ocupat e2clusiv
tatl su.
Capitolul LI
nainte de ntoarcerea lui Ivan ,etrovici din strintate, >edea se afla, dup cum s-a mai
spus, pe minile :lafirei ,etrovna. nc nu mplinise opt ani cnd ncetase din viat mama
sa. *l n-o putea vedea n fiecare zi si de aceea o ndrgise cu nflcrare. 3mintirea ei 6
cu fata palid si linistit, cu privirile triste si cu dezmierdrile sfioase - se ntiprise pe
vecie n inima lui. ntelegea ns nedeslusit rostul ei n cas. si ddea seama c ntre el si
ea era o opreliste, pe care ea nu ndrznea si nici nu putea s-o nfrng. 'e printele su se
ferea, si nici Ivan ,etrovici nu- dezmierda vreodat. 4unicul rareori l mngia pe cap si-
i ddea voie s-i srute mna, l numea ns cpcun si- socotea prostut. 'up moartea
&alaniei )ergheevna, mtusa l luase cu totul n mini. >edea se temea de ea. i era fric
de ochii-i strvezii si ptrunztori, de glasu-i tios. 1ici nu ndrznea s crc-neasc n
fata ei+ de se ntmpla s se miste ct de ct pe scaun, ea l si bodognea% /ncotro7 sezi
linistit.0 'uminicile,
""
t
dup liturghie, i se ddea voie s se .oace, adic i se punea n mn un tom gros cu
mistere, opera unui oarecare &a2imovici-3mbodi-, intitulat )imboluri si embleme.
Cartea cuprindea aproape o mie de figuri, parte din ele foarte enigmatice, cu tlcuri tot att
de misterioase, n cinci limbi. Cupidon, cu trupul gol si durduliu, .uca un rol nsemnat
printre figurile acestea. 8na din ele, denumit )afranul si curcubeul, avea urmtoarea
e2plicatie% /*fectul acestuia este mai mare0. In dreptul alteia, care reprezenta 4 t lanul
zburnd cu o micsunea n cioc, se afla inscriptia% /tie toate, de fapt, ti snt cunoscute0.
Cupidon si ursul care-si linge ursuletul nsemna% /ncetul cu ncetul0. >edea se uita la
aceste figuri+ toate-i erau cunoscute pn la cele mai mici amnunte. 8nele, mereu
aceleasi si aceleasi, l sileau s se gndeasc si-i trezeau imaginatia. 3lte distractii n-a
cunoscut. Cnd i veni vremea s nvete limbi strine si muzic, :lafira ,etroviia tocmi,
cu un salariu de nimic, o fat btrn, o suedez cu ochi de iepure, care cu chiu, cu vai,
vorbea frantuzeste si nemteste si de bine, de ru, cnta la pian, iar pe deasupra stia foarte
bine s pun castraveti la murat. Cu aceast nvttoare, cu mtusa si cu =asilievna, o
.upneas btrn, >edea petrecu patru ani ncheiati. )e ntmpla s rmn mult vreme
ntr-un ungher cu *mblemele sale, sedea si tot sedea... n odita .oas mirosea a muscat,
o luminare de seu ardea cu plpiri palide+ un greiere tria monoton, parc de urt+
pendula unui ornic mic tcnea grbit pe perete, un soarece zgreptna pe furis undeva si
rodea tapetul+ iar trei fete btrne, ca niste ursitoare tcute, miscau iute andrelele, pe cnd
umbrele minilor acestora ba goneau, ba tremurau ciudat n semintuneric. :nduri
ciudate, tot asa de nedeslusite, roiau n capul copilului. 1imeni n-ar fi spus c >edea-i un
copil interesant% era cam palid, dar grsun, nendemnatic si cldit grosolan 6 un
adevrat tran, dup e2presia :lafirei ,etrovna. ,aloarea i-ar fi pierit repede din obraz,
dac ar fi fost lsat
t "E
mai des la aer. nvta binisor, desi de multe ori se lsa pe tn-.ala+ niciodat nu plngea. n
schimb, din cnd n cnd l apuca o ncptnare slbatic+ atunci nu te mai puteai ntelege
deloc cu el. >edea nu iubea pe nimeni dintre cei din .urul lui... =ai de inima care n-a iubit
din tinerete9
3sa l gsi Ivan ,etrovici si, fr zbav, se apuc s-i aplice sistemul lui. /=reau s fac
dintr-nsul un om n primul rnd, un homme, i spuse :lafirei ,etrovna, si nu numai om,
ci si un spartan.0 Ivan ,etrovici trecu la e2ecutarea planului su mbrcndu-si mai nti
fiul ca pe un scotian% bietandrul de doisprezece ani ncepu s umble cu pulpele goale si
cu o pan de cocos la beret. )uedeza fu nlocuit cu un elvetian tnr, care cunostea
gimnastica la perfectie. &uzica, fiind o ndeletnicire nedemn pentru un brbat, fu
izgonit pentru totdeauna. stiintele naturale, dreptul international, matemati-cile,
tmplria, dup sfatul lui Fean-FacKues ;ousseau, si heraldica, pentru stimularea
simturilor cavaleresti 6 iat ce trebuia s nvete viitorul om. l trezeau la patru dimineata,
numaidect l udau cu ap rece si- puneau s fac /mane.0 n .urul unui stlp nalt, la
captul unei funii. &nca o dat pe zi un singur fel, clrea si trgea cu arbaleta. La orice
prile. ivit si ncerca, dup pilda printelui su, puterea vointei si n fiecare sear si scria,
ntr-un registru special, raportul zilnic si impresiile. La rndul lui, Ivan ,etrovici i da
povete n frantuzeste, n care- numea monfils si i se adresa cu vous. n ruseste, >edea i
spunea tatlui su /tu0, dar nu ndrznea s sad .os fat de el. /)istemul0 acesta l derut
pe biat, i ncurc mintile si i le strnse ca ntr-un cleste, n schimb, noul fel de viat avu
un efect salutar asupra snttii sale. La nceput l ncercar niste friguri, dar n curnd
tnrul se n-zdrveni si a.unse un voinic si .umtate. 5atl se mndrea cu el si- numea,
n limba.ul su ciudat, fiu al naturii, opera mea9 Cnd >edea mplini saisprezece ani, Ivan
,etrovici socoti de datoria lui s-i insufle, de cu vreme, dispret fat de se2ul fe-
"I
t
minin si tnrul spartan, cu sfiala n suflet, cu primele tuleie deasupra buzelor, plin de
sev, de putere si de snge, cuta s par nepstor, rece si brutal.
Iar timpul trecea, trecea mereu. Cea mai mare parte a anului, Ivan ,etrovici sttea la
Lavri-i (asa se numea mosia lui principal mostenit de la btrni$, iar pe vreme de iarn,
pleca de unul singur la &oscova, trgea la un han, frecventa cu srguint clubul, perora
si-si e2punea planurile prin saloane si mai mult dect oricnd fcea pe anglomanul, pe
posacul si pe omul politic. 'ar veni anul !#E, aducnd cu sine multe necazuri. ,rietenii
si cunoscutii apropiati ai lui Ivan ,etrovici trecur prin grele ncercri. Ivan ,etrovici se
grbi s plece la tar si s se izoleze n conacul su. &ai trecu un an si Ivan ,etrovici se
simti deodat ru, slbi, deczu. )ntatea i se subrezise. Liber-cugettorul ncepu s
umble la biseric si s dea slu.be+ europeanul se apuc s fac bi de aburi, s ia prnzul
la ora dou, s se culce la nou si s doarm legnat de trncneala btrnului ma.ordom.
4rbatul politic si arse toate planurile si toat corespondenta, tremura n fata
guvernatorului si se ploconea naintea ispravnicului. Omul cu vointa clit scncea si se
plngea cnd i iesea un buboi sau cnd i se aducea o farfurie cu sup rece. :lafira
,etrovna puse din nou stpnire pe toat gospodria. Iarsi ncepur s umble pe scara din
dos vechilii, vtafii si tranii cnd veneau la /hoasca cea btrn0, cum o numeau slu.itorii
curtii. )chimbarea petrecut cu Ivan ,etrovici l uimi peste msur pe fiul su, care
trecuse de optsprezece ani si ncepuse s gndeasc si s se elibereze de sub asuprirea
minii care- apsa, nc mai nainte bgase el de seam o nepotrivire ntre vorbele si
faptele tatlui su, ca si ntre teoriile lui largi, liberale si despotismu-i mrunt, sec. ns nu
se asteptase la o schimbare att de brusc. 'intr-o dat, btrnul cel egoist se ddu pe fat.
5nrul Lavret-i se gndea s plece la &oscova, s se pregteasc pentru universitate,
cnd o alt
t "H
npast se abtu brusc pe capul lui Ivan ,etrovici% orbi. si orbi ntr-o singur zi, fr
sperant de vindecare.
1encreztor n stiinta doctorilor rusi, el ncepu s fac demersuri pentru plecarea n
strintate. >u refuzat. 3tunci si lu fiul si trei ani n sir colind ;usia, de la un doctor la
altul, mutndu-se necontenit din oras n oras, aducnd la deznde.de medicii, fiul si
servitorimea cu soviala si cu nerbdarea sa. Cnd se ntoarse la Lavri-i, devenise o crp,
un copil, plng-cios si cu mofturi. =enir zile grele. 5oti avur de suferit de pe urma lui.
1iciodat nu mncase cu atta lcomie si asa de mult. ;estul timpului nu era linistit nici
el, si nici pe ceilalti nu-i lsa n pace. >cea rugciuni, crtea mpotriva sortii, se ocra pe
sine nsusi, critica politica, sistemele sale, bat.ocorea tot ce ludase altdat si cu care se
mndrise, ca si ceea ce impunea cndva fiului su drept model. ;epeta ntruna c nu crede
n nimic si iarsi fcea rugciuni. 1u putea suferi nici o clip singurtatea si le cerea
tuturor ai casei s stea tot timpul, zi si noapte, lng .iltul lui si s- distreze cu povestiri,
pe care tot el le ntrerupea necontenit cu e2clamatii, ca de pild% /5ot ce spuneti e o
minciun - fleacuri90
Cel mai mult avea de suferit :lafira ,etrovna. *l nu se putea descurca deloc fr dnsa,
iar ea i ndeplinea pn la capt toate capriciile, desi uneori nu-i rspundea numaidect,
ca nu cumva glasul s trdeze rutatea ce-o sugruma. si asa, crtind mereu, o mai duse
bolnavul vreo doi ani si muri n cele dintii zile ale lunii mai, scos pe balcon, la soare.
/:lasa, :las-a. '-mi o supusoar, o supusoar, proast btr...0, abia blbi limba-i
mpleticit si fr s sfrseasc ultimul cuvnt, amuti pe veci. :lafira ,etrovna, care
tocmai atunci nsfcase ceasca de sup din minile ma.ordomului, se opri, l privi n fat
pe fratele su, si fcu domol o cruce mare si se ndeprt n tcere. >iul lui, care era
acolo, la fel nu scoase nici un cuvnt, se spri.ini de balustrada balconului si mult vreme
si plimb ochii prin livada nmiresmat si mbrcat
"!
t
cu totul n verdeat, strlucind sub razele aurii ale soarelui de primvar. *l avea
douzeci si trei de ani+ ct de repede si pe nesimtite trecuser acesti douzeci si trei de
ani9... =iata i se deschidea abia de-acum nainte.
Capitolul LII
nmormntndu-si printele si lsnd n seama aceleiasi :lafira ,etrovna gri.a gospodriei
si supravegherea vechililor, tnrul Lavret-i plec la &oscova, unde- trgea intu-itia-i
obscur, dar puternic, si ddea seama de lipsurile educatiei sale si avea de gnd, pe ct
posibil, s recstige ceva din timpul pierdut, n ultimii cinci ani citise mult si vzuse cte
ceva. ,rin cap i trecuser multe gnduri. Orice profesor -ar fi invidiat pentru unele
cunostinte+ dar, n acelasi timp, nu stia multe lucruri pe care orice licean le stpnea de
mult vreme. Lavret-i recunostea c nu era independent+ si ddea seama n tain c-i un
om ciudat. 3nglomanul i .ucase o fars proast fiului su. *ducatia e2travagant si arta
roadele. 3ni n sir se supusese inconstient tatlui su+ iar cnd, la urma urmei, ntelese
cum stau lucrurile, faptul era mplinit, obiceiurile se nrdcinaser. 1u stia s se apropie
de oameni. La douzeci si trei de ani, cu nepotolit sete de dragoste n inima-i umilit, el
nc nu ndrznise s priveasc vreo femeie drept n ochi. Cu mintea-i limpede si
sntoas, dar putintel cam greoaie, cu nclinarea-i spre ncptnare, visare si lene, ar fi
trebuit s a.ung de timpuriu n viitoarea vietii, pe cnd el fusese tinut ntr-o izolare
nefireasc... si iat c cercul vr.it se destram, iar el sttea mai departe pe loc, nchis n
sine nsusi. La anii si era rusinos s mbraci uniforma studenteasc+ lui ns nu-i psa c
se face de rs% cel putin aici i folosi educatia spartan, dezvoltndu-i dispretul fat de ceea
ce gndesc altii 6 si,
t "?
fr nici o sfial, mbrc uniforma de student. )e nscrise la sectia fizico-matematic.
<dravn, cu obra.ii rumeni, cu barba mare, tcut, fcea o impresie stranie asupra colegilor
si. 3cestia nici nu bnuiau c n brbatul aspru, care venea regulat la cursuri ntr-o sanie
lat de tar, tras de doi cai, se ascunde aproape un copil. *l le prea un fel de pedant
ciudat, de care n-aveau nevoie si nu- cutau, iar el i ocolea, n primii doi ani petrecuti la
universitate, leg prietenie cu un singur student, care-i preda limba latin. )tudentul
acesta, numit &ihalevici, un entuziast si un poet, l ndrgi sincer pe Lavret-i si, cu totul
ntmpltor, se fcu vinovat de o mare schimbare n soarta acestuia.
O dat, la teatru (&ocealov era pe atunci n culmea gloriei, iar Lavret-i nu pierdea nici un
spectacol$, el vzu o fat ntr-o lo. de rangul nti. Cu toate c nici o femeie nu trecea pe
dinaintea figurii sale posomorite fr a- face s-i tresalte inima, niciodat inima nu-i
zvcni cu atta putere ca de data asta. >ata sedea nemiscat, cu coatele spri.inite pe
marginea mbrcat n catifea a lo.ii. >iecare trstur a chipului su brun, rotund si
drglas trda tineretea ei plin de simtire. 8n suflet plin de gingsie se rsfrngea n
ochii si minunati, n privirea lor atent si catifelat pe sub genele fine, n zmbetul fugar
al buzelor e2presive, n nssi linia capului, a minilor si a gtului. *ra mbrcat
fermector. 3lturi de dnsa sedea o femeie zbrcit si glbe.it, de vreo patruzeci si cinci
de ani, ntr-o rochie decoltat, cu o toc neagr pe cap, afisnd un zmbet sec pe o fat
concentrat si ine2presiv+ iar n fundul lo.ii se vedea un brbat n vrst, ntr-o redingot
larg si cu o cravat mare. 3vea un aer de mretie stupid si un fel de suspiciune servil
n ochii mici. si cnise favoritii si musttile. *tala o frunte enorm fr nici o e2presie si
niste obra.i mototoliti - dup toate aparentele era general n retragere. Lavret-i nu-si mai
lua ochii de la fata care- uluise. 'eodat, usa lo.ii se deschise si intr &ihalevici.
3paritia acestui om,
EA
t
aproape singurul su cunoscut din toat &oscova, n societatea unicei fete care-i
absorbise ntreaga atentie, i se pru lui Lavret-i ceva semnificativ si n acelasi timp
straniu. ,rivind mai departe la fat, el bg de seam c toti cei din lo. i se adresau lui
&ihalevici ca unui vechi prieten. )pectacolul de pe scen ncet s- mai preocupe pe
Lavret-i. 1ici &ocealov, care n seara aceea era /n verv0, nu-i produse impresia
obisnuit. Intr-un moment foarte patetic, Lavret-i se uit fr voie la frumoasa lui% era
aplecat adnc nainte si obra.ii i ardeau. )ub puterea privirii lui struitoare, ochii ei,
atintiti spre scen, se ntoarser domol si se oprir asupra lui... 3cesti ochi l urmrir
toat noaptea, hi sfrsit, se rupsese bariera ridicat artificial. 5remura si ardea+ iar a doua
zi se duse la &ihalevici. 'e la acesta afl c frumoasa se numea =arvara ,avlovna
(orobina. 4trnul si btrna, care sedeau lng ea n lo., erau printii ei+ iar el,
&ihalevici, i cunoscuse acum un an, pe cnd se afla n mpre.urimile &oscovei, ca
meditator vremelnic n familia contelui 1. *ntuziastul tnr o descrisese pe =arvara
,avlovna cu laude superlative. /3scult -m , frate, e2clam &ihalevici cu o nvalnic
muzicalitate n glas, care- caracteriza. >ata asta e o fiint uimitoare, genial, o artist n
adevratul nteles al cuvntului si pe deasupra foarte cumsecade.0 Observnd din
ntrebrile lui Lavret-i impresia fcut asupr-i de =arvara ,avlovna, &ihalevici se art
dispus s-i fie prezentat si adug c se afl n relatii foarte bune cu dnsii. :eneralul cic
nu-i ctusi de putin orgolios, iar maic-sa e asa de proast, c aproape d n gropi.
Lavret-i se fcu rosu ca focul, bolborosi ceva nenteles si o lu la fug. Cinci zile
ncheiate se lupt cu timiditatea sa+ n ziua a sasea, tnrul spartan mbrc o uniform
nou-nout si se puse la dispozitia lui &ihalevici, care, fiind un om al casei, se mrgini
doar s-si treac pieptenele prin pr, si amndoi plecar la familia (orobin.
t E
Capitolul LIII
5atl =arvarei ,avlovna, ,a vel (orobin, general-maior n retragere, si fcuse veacul la
,etersburg, n serviciu, n tinerete trecea drept un dansator abil si un bun ofiter
combatant. 'in pricina srciei sale, a fost aghiotantul a trei generali fr important, s-a
cstorit cu fiica unuia dintre acestia, lund ca dot douzeci si cinci de mii de ruble, a
prins n amnunt mestesugul instructiei si al paradelor. Cu chiu cu vai, n cele din urm,
dup vreo douzeci de ani, a a.uns la gradul de general si i s-a dat comanda unui
regiment. 3tunci ar fi fost momentul s se odihnesc si s-si chiverniseasc, n tihn,
averea. 5ocmai asa se gndea si el, numai c a lucrat putintel cam nechibzuit. 3 nscocit
un mi.loc nou de a pune n circulatie spre folosul su banii statului+ sistemul s-a dovedit
minunat, ns autorul s-a scumpit la un moment neoportun. 3 fost denuntat+ a iesit un
bucluc mai mult dect neplcut% murdar... 'e bine, de ru, generalul s-a descurcat, totul a
fost musamalizat, dar s-a ncheiat si cariera lui% a fost sftuit s treac n rezerv. Cam
vreo doi ani s-a mai vnturat prin ,etersburg, nd.duind c se va cuibri n vreun post
convenabil la stat+ dar postul n-a dat peste el. >iic-sa a iesit din pension, cheltuielile
cresteau din zi n zi... Clcndu-si pe inim, generalul s-a hotrt s se mute la &oscova,
unde viata era mai ieftin. 3 nchiriat pe strada )taraia (oniusennaia o cas mititic si
.oas, cu blazon de un stn.en pe acoperis, ncepnd un trai nou de general moscovit n
retragere si cheltuind # HEA de ruble pe an. &oscova-i un oras ospitalier, bucuros s
primeasc pe oricine si cu att mai mult pe generali. )ilueta masiv a lui ,avel ,etrovici,
care pstra nc ceva din tinuta ostseasc, a nceput s apar cu regularitate n cele mai
alese saloane din &oscova. Ceafa lui dezgolit, cu suvite de pr vopsit si cu panglica
soioas a ordinului
E#
t
)fnta 3nna, atrnnd peste cravata ca pana corbului, a a.uns bine cunoscut tuturor
tinerilor plictisiti si palizi, care, n timpul dansului, rtceau posaci printre mesele de .oc.
,avel ,etrovici a stiut s se impun n societate+ vorbea putin si pe nas, dup vechiul
obicei - desigur, nu cu persoanele cu grad mare. Fuca prudent crti, mnca moderat acas,
iar ca oaspete 6 ct sase... 'espre sotia sa aproape n-aveai ce spune+ i zicea (alliopa
(arlovna+ ochiul stng i lcrima, de aceea (alliopa (arlovna (care, n treact fie zis, era
de origine nemteasc$ se socotea femeie simtitoare si vesnic se temea de ceva. ,rea
mereu hmesit si purta rochii nguste de catifea, toc si brtri vechi suflate cu aur.
)ingura fiic a lui ,avel ,etrovici si a (alliopei (arlovna, =arvara ,avlovna, mplinise
de-abia saptesprezece ani cnd a iesit de la pension, unde 6 chiar dac lumea n-o
considera cea mai frumoas - era n schimb cea mai desteapt si cea mai talentat la
muzic. 3bsolvise pensionul cu diplom de onoare. 1u avea nici nousprezece ani, cnd a
vzut-o Lavret-i pentru ntia dat.
Capitolul LI=
)partanului parc i se tiar picioarele cnd &ihalevici l introduse n salonul cam
nengri.it al familiei (orobin si- prezent gazdelor, ns sentimentul de sfial care puse
st-pnire pe el se risipi repede. 4untatea nnscut a tuturor rusilor prea cam e2agerat
la general prin afabilitatea-i deosebit, caracteristic oamenilor putin cam scptati+ gene-
rleasa dispruse, nu stiu cum, destul de iute. n ceea ce o priveste pe =arvara ,avlovna,
aceasta era asa de senin, st-pn pe sine si plin de blndete, c, n prezenta sa, oricine
s-ar fi simtit de ndat ca la el acas. 'e altfel, toat fptura ei seductoare, ochii
zmbitori, umerii usor rotun.iti si minile
t EC
de un roz-pal, mersul usor si n acelasi timp parc obosit, nsusi sunetul vocii sale,
trgnat si dulce, rspndeau un farmec vag - ca un parfum fin - dar struitor, o ncntare
discret, deocamdat pudic, ceva ce nu se poate e2prima n cuvinte, dar care tulbur si
trezeste, binenteles, nu sfiiciune. Lavret-i aduse vorba despre teatru, despre ultimul
spectacol. *a ncepu ndat o discutie n .urul lui &ocealov si nu se mrgini la simple
e2clamatii si suspine, ci, cu un spirit feminin ptrunztor, fcu cteva observatii pertinente
cu privire la .ocul lui. &ihalevici aminti de muzic. >r s se intimideze, ea se asez la
pian si cnt cu sigurant cteva din mazurcile lui Chopin, la mod n ultimul timp. =eni
ora mesei+ Lavret-i vru s plece, ns fu retinut. La mas, generalul l trat cu un Laffite
bun (pentru acest vin, lacheul generalului plec n grab, cu un bir.ar, pn la 'epret$.
)eara trziu, Lavret-i se ntoarse acas si, ntr-o nmrmurire vr.it, sttu mult timp fr
s se dezbrace, acoperindu-si ochii cu mna. I se prea c de-abia acum ntelegea rostul
vietii. 5oate prezumtiile si intentiile de pn atunci se risipiser dintr-o dat, se fcuser
praf si pulbere. )ufletul ntreg i se contopi ntr-o singur simtire, ntr-o dorint unic 6
aceea de a fi fericit, a poseda, a fi iubit, a se bucura de dulcea dragoste a femeii. 'in ziua
aceea, Lavret-i ncepu s viziteze des casa familiei (orobin. 'up o .umtate de an, i
fcu =arvarei ,avlovna declaratia de dragoste si o ceru n cstorie. Cererea i fu primit.
:eneralul, de mult vreme, poate chiar n a.unul primei vizite fcute de Lavret-i, l
ntrebase pe &ihalevici cti iobagi stpnea Lavret-i+ =arvara ,avlovna, care si pstrase
obis-nuita-i liniste si senintate sufleteasc tot timpul ct i fcuse tnrul curte, ba si n
momentul declaratiei sale, nssi =arvara ,avlovna stia foarte bine c are un logodnic
bogat+ iar (alliopa (arlovna se gndi% /&eine 5ochter macht eine schone ,Nrtie0 si si
cumpr o toc nou.
E"
t
Capitolul L=
3sadar, cererea n cstorie i fu primit lui Lavret-i, dar cu anumite conditii, n primul
rnd, el fu nevoit s prseasc numaidect universitatea. Cci cine se cstoreste cu un
student, si ce idee nstrusnic pe un mosier bogat, n vrst de douzeci si sase de ani, s
nvete ca un scolar7 n al doilea rnd, =arvara ,avlovna si lu sarcina s comande si s
cumpere trusoul, ba chiar s aleag si darurile din partea logodnicului. *a avea destul
simt practic, mult gust, o pasiune deosebit pentru confort si o nemrginit abilitate n a
si- procura. 3ceast abilitate l uimi cu totul pe Lavret-i, cnd - imediat dup nunt -
plec la Lavri-i, mpreun cu sotia sa. Intr-un rdvan comod, cumprat de ea. Ct de bine
erau gndite, potrivite si prevzute de =arvara ,avlovna toate cele ce- ncon.urau9 Ce
minunate articole de voia. aprur prin diferite colturi9 Ce truse ncnttoare de toalet si
ce servicii de cafea9 si ct de drglas pregtea =arvara ,avlovna, cu mna ei, cafeaua de
dimineat9 'e altfel, atunci nu-i ardea lui Lavret-i s stea si s observe% se simtea ntr-al
noulea cer, se mbta de fericire, lsndu-se purtat de ea ca un prunc... *ra nevinovat ca
un copil acest tnr 3lcide. 1u degeaba toat fiinta tinerei sale sotii radia atta farmec si
nu fr temei fgduia ea simturilor o bogtie tainic de voluptti nemaincercate,
pstrnd n adncul fiintei sale mai mult dect e2terioriza. )osind la Lavri-i n toiul verii,
stpna gsi casa murdar si ntunecoas, slu.itorimea ridicol si nvechit+ dar nu socoti
de cuviint s-i sufle sotului vreo vorb. 'ac ar fi avut de gnd s se stabileasc la
Lavri-i, ar fi schimbat totul, ncepmd, binenteles, cu casa. 'ar ideea de a rmne n acest
coltisor uitat n step nu-i trecuse prin cap nici o clip. *a se simtea n cas ca ntr-un
cort, ndurnd cu resemnare toate nea.unsurile si lundu-le usurel peste picior.
t EE
&arfa 5imofeevna sosi s-si vad pupilul+ ea-i plcu foarte mult =arvarei ,avlovna, care
ns nu-i fu acesteia deloc pe plac. 1ici cu :lafira ,etrovna noua stpn nu se ntelese+
ea ar fi lsat-o n pace, dar batonului (orobin i veni gustul s-si bage nasul n afacerile
ginerelui. /) administrezi averea unei rude att de apropiate, spunea el, nu-i rusinos nici
pentru un general.0 )e poate presupune c ,a vel ,etrovici nu ar fi gsit umilitor s
administreze chiar averea unui om cu totul strin. =arvara ,avlovna si desfsur atacul
cu foarte mult iscusint. >r s se fac remarcat, cufundat pesemne cu totul n
fericirea netulburat a lunii de miere, n viata linistit de la tar, n muzic si n lectur,
ncet-ncet o scoase din srite pe :lafira, nct aceasta, ntr-o bun dimineat, intr ca
turbat n biroul lui Lavret-i si, aruncndu-i pe mas mnunchiul de chei, i declar c nu
mai este n stare s se ngri.easc de gospodrie si c nu mai vrea s rmn la tar.
,regtit din timp, dup toate regulile cuvenite, Lavret-i consimti pe loc la plecarea ei.
:lafira ,etrovna nu se astepta la asa ceva. /4ine, spuse, si ochii i se ntunecar, vd c-s
de prisos9 stiu cine m alung de aici, din cuibul neamului meu. 1umai s tii minte
cuvintele mele, nepoate% nici tu n-ai s-ti gsesti cuib nicieri si ai s rtcesti toat viata.
3sta-i binecuvntarea mea90 In aceeasi zi, plec n ctunul ei+ iar peste o sptmn sosi
generalul (orobin si, cu o melancolie plcut n priviri si n gesturi, lu n minile sale
conducerea ntregii averi.
n luna septembrie, =arvara ,avlovna si duse brbatul la ,etersburg. ,etrecu dou ierni
n capital (vara se mutau la tars-oe )elo$ ntr-o locuint splendid, luminoas, mobilat
cu elegant. Legar multe cunostinte n cercurile mi.locii si chiar n sferele nalte ale
societtii. >cur destule vizite si organizar multe receptii si serate fermectoare, cu
dans si cu rnuzic. =arvara ,avlovna atrgea oaspetii cum atrage focul fluturii. >eodor
Ivanci nu se prea mpca cu viata asta dezordonat. )otia l sftuia s ocupe vreo slu.b,
el ns, dup
l
EI
l.). 58;:@*1I*=
vechile preri ale tatlui su si din propria-i convingere, nu vru s-si ia serviciu. 5otusi,
pentru a-i face pe plac =arvarei ,avlovna, consimti s rmn la ,etersburg. 'e altfel, el
ntelese curnd c nimeni nu- mpiedica s se izoleze, c nu dispunea n zadar de biroul
cel mai linistit si mai intim din tot ,etersburgul, c sotia-i gri.ulie era gata chiar s- a.ute
s se izoleze 6 si de atunci toate au mers de minune. *l se ngri.i din nou de educatia sa,
pe care o socotea nedesvrsit, ncepu s citeasc iarsi, ba chiar se apuc s nvete
limba englez. Ciudat mai arta fptura lui zdravn si sptoas aplecat mereu asupra
mesei de lucru si fata-i rumen, proas si plin, ascuns pe .umtate de caiete si
dictionare. >iecare dimineat si-o petrecea lucrnd, la amiaz prnzea minunat (=arvara
,avlovna era o gospodin desvrsit$, iar seara si fcea intrarea ntr-o lume vr.it,
parfumat, luminoas, alctuit numai din fete vesele si tinere, iar n centrul acestei lumi
se afla aceeasi gospodin gri.ulie, sotia sa. *a l bucur nscndu-i un fecior+ bietul prunc
tri ns putin+ muri n primvar+ iar vara, dup sfatul medicilor, Lavret-i si duse
nevasta n strintate, la o statiune balnear. 3vea nevoie de o destindere nervoas dup o
nenorocire att de mare. n acelasi timp, chiar pentru sntatea ei era necesar un climat
cald. =ara si toamna le petrecur n :ermania si n *lvetia, iar pentru iarn 6 dup cum
era de asteptat 6 plecar la ,aris. 3ici, =arvara ,avlovna nflori ca un trandafir si, tot att
de repede si de abil ca si la ,etersburg, stiu s-si n.ghebeze un cuibusor. :si o locuint
ct se poate de drgut pe una din strzile linistite, dar la mod, ale ,arisului, i fcu
sotului un halat de cas, cum nu mai purtase el niciodat, tocmi o servitoare stilat, o
buctreas minunat, si un lacheu dibaci. >cu rost de un cupeu ncnttor si de un pian
admirabil. 1u trecu nici o sptmn, si ea se deprinse s treac strada, s poarte salul, s
deschid umbrela si s-si pun mnusile ntocmai ca o adevrat parizianc. 1ici
t EH
cunostintele nu-si ntrziar mult aparitia. La nceput, o vizitau numai rusii, apoi ncepur
s apar francezii, e2trem de amabili, reverentiosi, holtei cu maniere alese, cu nume
melodioase. Cu totii vorbeau repede si mult, salutau cu dezinvoltur, si mi.eau ochii de
plcere. Intre buzele lor trandafirii strluceau danturi albe, si ce frumos stiau ei s
zmbeasc9 >iecare si aducea prietenii+ iar la belle madame de Lavretz-i n curnd a.unse
cunoscut de la Chaussee dD3ntin pn n ;ue de Lille. ,e vremea aceea (lucrurile s-au
petrecut n !CI$ nu se prsise nc neamul foiletonistilor si al cronicarilor, care misun
acum pretutindeni, ca furnicile ntr-un musuroi scormonit+ dar, chiar pe atunci, n salonul
=arvarei ,avlovna se ivi un oarecare monsieur Fules, un domn cu nftisare nu prea
artoas, cu reputatie scandaloas, obraznic si .osnic, ca toti duelgiii si oamenii suspecti.
=arvara ,avlovna nu- putea suferi pe acest monsieur Fules, totusi l primea pentru c
acesta scria, din cnd n cnd, la diferite gazete si pomenea mereu de dnsa, numind-o fie
madame de L...tz-i, fie madame de..., cette grande dame russe si distin-guee, Kui demeure
rue de ,...+ el povestea lumii ntregi, adic celor cteva sute de abonati, care nu aveau nici
n clin nici n mmec cu madame de L...tz-i, despre aceast doamn, un spirit cu adevrat
francez (une vraiefrangaisepar lDesprit$ 6 francezii nu au o laud mai mare dect aceasta
6 drgut si amabil, o muzician remarcabil, care valseaz uimitor (ntr-adevr,
=arvara ,avlovna valsa att de frumos, nct fascina toate inimile de dincolo de marginea
rochiei sale usoare, avntate n zbor$..., ntr-un cuvnt i ducea faima n lume, ceea ce,
orice s-ar spune, e un lucru plcut. ,e atunci, &ademoiselle &ars prsise scena, iar
&ademoiselle ;achel nc nu se ivise. 5otusi, =arvara ,avlovna frecventa cu sr-guint
teatrele. *ra entuziasmat de muzica italian si rdea de glumele rsuflate ale lui OdrM+
csca politicos la Comedia >rancez si plngea cnd o vedea .ucnd pe doamna 'orval n
E!
l.). 58;:@*1I*=
vreo melodram ultraromantic+ si ceea ce-i mai important, n casa ei a cntat Liszt de
dou ori si a fost asa de simpatic, asa de firesc 6 fermector9 Iarna trecu n felul acesta
plcut, iar spre sfrsitul ei =arvara ,avlovna fu prezentat pn si la curte. La rndul su,
>eodor Ivanci nu se plictisea, desi cte-odat viata l apsa greu pe umeri, fiind searbd.
Citea ziare, asculta prelegeri la )orbona si la College de >rance, urmrea dezbaterile
parlamentului si se apuc s traduc o lucrare stiintific vestit asupra irigatiei. /1u-mi
pierd timpul zadarnic, se gndea el, toate acestea snt folositoare+ dar, iarna viitoare, va
trebui negresit s m-ntorc n ;usia si s m apuc de treab.0 * greu de spus dac-si
ddea bine seama n ce const aceast treab si cine stie dac ar fi izbutit s se ntoarc, la
iarn, n ;usia+ deocamdat se pregtea s plece cu sotia la 4aden-4aden... O ntmplare
neasteptat i spulber ns toate planurile.
Capitolul L=I
Intrnd o dat n lipsa =arvarei ,avlovna, n budoarul acesteia, Lavret-i vzu pe .os o
hrtiut mic, mpturit cu gri.. Instinctiv o ridic si tot asa o desfcu si citi
urmtoarele, scrise n limba francez%
)cumpul meu nger 4etsM (nu m pot hotr n nici un chip s-ti spun 4arbe sau =arvara$.
n zadar te-am asteptat la coltul bulevardului+ vino mine, pe la unu si .umtate n micul
nostru apartament. 4unul tu grsun (ton gros bon-homme de mari$ obisnuieste la ora
asta s se nfunde n crtile lui+ vom cnta iarsi cntecul poetului vostru ,us-in (&$(de
votrepoete ,ous-ine$, pe care m-ai nvtat s-l cnt%
81 C8I4 '* 1O4>LI E?
S)ot btrn, sot cumplit9T ti srut de mii de ori minutele si piciorusele. 5e astept.
*rnest.
Lavret-i nu ntelese dintr-o dat cele citite. 'e aceea citi a doua oar 6 si capul ncepu
s i se nvrt, dusumeaua i se clatin sub picioare, ca puntea unei corbii n timpul
furtunii. *l rcni, se nbusi si, n acelasi timp, izbucni n plns.
si pierdu mintile. Credea att de orbeste n sotia lui9 1iciodat nu-i trecuse prin minte
gndul c ea ar fi n stare s- nsele, s-i fie necredincioas. *rnest, amantul sotiei sale,
un biat blond, frumusel, de vreo douzeci si trei de ani, cu nsucul crn si cu mustcioar
subtire, era aproape cea mai mare nulitate dintre toate cunostintele ei. 5recur cteva
minute, se scurse o .umtate de ceas. Lavret-i sttea tot ncremenit, strngnd n mn
scrisoarea fatal, cu ochii pironiti prosteste n dusumea. 1iste chipuri palide i se nzreau
ntr-un vrte. ntunecat. Inima i se oprea n loc ntr-o durere sfsie-toare. I se prea c se
prbuseste, cade, se rostogoleste... fr sfrsit. 8n fosnet usor si cunoscut de rochie de
mtase l trezi din amorteal+ =arvara ,avlovna, mbrcat, cu plrie si sal, se ntorcea
grbit de la plimbare. Lavret-i se cutremur din tot trupul si se repezi s ias afar, si
ddea seama c n clipa aceea ar fi fost n stare s-o sfsie, s-i trag asa, trneste, o btaie
sor cu moartea, s-o sugrume cu minile sale. 1edumerit, =arvara ,avlovna vru s-
opresc+ el mai avu doar puterea s sopteasc% /4etsM0 - si fugi din cas.
Lavret-i lu un cupeu si porunci bir.arului s- duc afar din oras. 5ot restul zilei si
toat noaptea pn dimineata rtci, oprindu-se necontenit si plesnind din palme% ba si
pierdea mintile, ba l apuca un fel de rs, s-ar prea chiar un acces de veselie. 'imineata l
ptrunse frigul si intr ntr-un han prost de mahala, lu o camer si se asez pe un scaun
la fereastr, l
IA
t
apuc un cscat convulsiv. 'e-abia se tinea pe picioare, trupul parc-i era frnt+ desi nu
simtea oboseal, istovirea l birui% sedea, se uita si nu ntelegea nimic. 1u putea pricepe
ce i se ntmplase, de ce se trezise singur, cu minile si cu picioarele ntepenite, cu gura
amar, cu o piatr de moar pe piept, ntr-o camer pustie si necunoscut. 1u era capabil
s nteleag ce o fcuse pe =aria s se dea acestui francez si cum de putuse, stiindu-se
necredincioas, s fie linistit ca odinioar si tot asa de ncreztoare si de drgut fat de
dnsul.
,,1u pricep nimic9 sopteau buzele sale uscate. Cine m poate asigura dac nu si la
,etersburg...0 1u-si sfrsi ntrebarea si csc iarsi, tremurnd si chircindu-se din tot
corpul. 3mintirile luminoase, ca si cele ntunecate, l chinuiau la fel. 'eodat, i veni n
minte c, n urm cu cteva zile, fat de el si de *rnest, ea se asezase la pian si cntase%
/)ot btrn, sot cumplit90 si aminti e2presia de pe figura ei, sclipirea stranie a ochilor si
culoarea obra.ilor si, si atunci se ridic de pe scaun si vru s se duc la dnsii pentru a le
spune% /'egeaba ati glumit pe socoteala mea+ strbunicul meu i zvnta n btaie pe
trani+ iar bunicul meu a fost el nsusi mu.ic0, si apoi s-i omoare pe amndoi. 4a,
deodat, i se prea c tot ce i se ntmplase fusese numai un vis si nici mcar un vis, ci un
fel de halucinatie si c n-aveai dect s te scuturi si s te uiti mpre.ur... *l privi n .ur, dar
mhnirea i ptrundea n inim mai adnc, tot mai adnc, ca ghearele uliului cnd si sfsie
prada. Colac peste pupz, Lavret-i nd.duia s fie tat, peste cteva luni... 5recutul,
viitorul, toat viata-i era otrvit. In cele din urm se ntoarse la ,aris, trase la un hotel si
i trimise =arvarei ,avlovna biletul domnului *rnest, cu urmtoarea scrisoare%
@rtiuta alturat v va e2plica totul. Cu acest prile. v pot spune c nu v-am recunoscut%
totdeauna asa de gri.ulie,
t I
cum de-ati putut pierde o hrtie att de important7 (4ietul Lavret-i pregtise si mzglise
fraza asta vreme de cteva ceasuri.$ *u nu v mai pot vedea+ presupun c nici
dumneavoastr n-aveti motive s doriti o ntlnire cu mine. = fi2ez suma de EAAA de
franci pe an+ mai mult nu pot s v dau. Comunicati-v adresa biroului meu de la tar.
>aceti ce doriti, triti unde v place9 = doresc fericire. 1u astept rspuns.
Lavret-i i scrise sotiei sale c nu asteapt rspuns..., dar de fapt el l astepta, si chiar cu
nsetare, ca s afle e2plicatia acestei fapte nentelese, de nenchipuit. In aceeasi zi,
=arvara ,avlovna i trimise o scrisoare lung n limba francez. 3ceasta i ddu lovitura
de gratie% ultima ndoial i se spulber - si se rusina c mai avusese ndoieli. =arvara
,avlovna nu ncerca s se dezvinovteasc+ dorea doar s- vad si- ruga s n-o
condamne irevocabil. )crisoarea era rece si fortat, desi pe alocuri se zreau urme de
lacrimi. Lavret-i rse cu amrciune si dispuse s se comunice trimisului ei c totul era n
ordine. ,este trei zile, nu se mai afla la ,aris% nu plec n ;usia, ci n Italia. 'e fapt, i era
totuna ncotro pleca 6 numai s nu se duc acas. 5rimise dispozitii vechilului su cu
privire la pensia acordat sotiei, dndu-i totodat ordin s preia nentrziat de la generalul
(orobin toat conducerea mosiei, fr s mai astepte ntocmirea deconturilor, si s ia
msuri pentru plecarea e2celentei-sale din Lavri-i. *l si nchipui 6 ca si cum ar fi fost
de fat 6 fstceala si grandoarea inutil a generalului izgonit si, cu tot necazul su, simti
un fel de bucurie rutcioas. 5otodat o rug pe :lafira ,etrovna, printr-o scrisoare, s
se napoieze la Lavri-i si-i trimise o procur pe numele ei. :lafira ,etrovna nu se mai
ntoarse la Lavri-i, ba ddu anunturi prin ziare c distrusese procura 6 ceea ce era cu
totul inutil. 3scunzndu-se ntr-un orsel din
I#
t
Italia, Lavret-i mult vreme nu se putu stpni s nu-si urmreasc sotia. 'in ziare
descoperi c ea plecase din ,aris, asa cum proiectase, la 4aden-4aden. n curnd, numele
ei apru ntr-un articolas semnat de acelasi monsieur Fules. ,rintre obisnuitele frivolitti,
articolasul lsa s se strvad un fel de compasiune prieteneasc. Citindu-, >eodor
Ivanci rmase dezgustat. &ai trziu afl c i se nscuse o fiic. ,este vreo dou luni,
primi comunicarea vechilului su c =arvara ,avlovna ceruse prima treime din pensie.
3poi ncepur s umble zvonuri din ce n ce mai urte. n cele din urm, toate .urnalele
rspndir, cu iuteala fulgerului, o ntmplare tragicomic, n care sotia sa .uca un rol de
neinvidiat. 3stfel se sfrsi totul% =arvara ,avlovna a.unse o /celebritate0. Lavret-i ncet
s mai fie preocupat de ea, dar i mai trebui mult timp ca s se poat mpca cu sine
nsusi. 8neori l prindea un dor att de mare dup sotia lui, nct i se prea c ar fi dat
totul, ba chiar... ar fi iertat-o numai s-i aud iarsi glasul si s-i simt mna din nou ntre
palmele sale. Cu toate acestea vremea trecea cu folos. 1u se nscuse ca s fie martir+
firea-i sntoas birui. &ulte lucruri i se limpezir n minte. ,n la urm, nici lovitura
primit nu i se mai pru asa de neasteptat, si ntelese sotia+ pe un om apropiat l ntelegi
pe deplin de-abia dup ce te desparti de dnsul. Lavret-i se apuc iarsi s studieze, s
lucreze, desi nu mai avea acelasi avnt% scepticismul, sdit ntr-nsul de ncercrile vietii si
de educatia lui, i se cuibri pentru totdeauna n suflet. 3.unse ct se poate de nepstor
fat de toate. 5recur vreo patru ani si se simti n stare s se ntoarc n patrie si s se
ntlneasc cu ai si. >r a se opri nici la ,etersburg, nici la &oscova, Lavret-i sosi n
orasul O... unde ne-am desprtit de dnsul si unde- invitm pe binevoitorul cititor s
revin acum, mpreun cu noi.
t IC
Capitolul L=II
n dimineata care a urmat zilei descrise la nceput, pe la ceasurile zece, Lavret-i urc
scrile casei (alitin. n ntm-pinare i iesi Liza, gtit cu plrie si mnusi.
6 ncotro7 o ntreb el.
- La liturghie. 3zi e duminic.
6 Obisnuiti s mergeti la liturghie7 1edumerit, Liza l privi n tcere.
- )cuzati-m, v rog, zise Lavret-i, eu... am vrut s spun altceva. 3m venit s-mi iau
rmas-bun de la dumneavoastr, cci peste un ceas plec la tar.
6 8ndeva pe-aproape7 l cercet Liza.
6 La vreo douzeci si cinci de verste.
n pragul usii se ivi Lenoci-a, nsotit de o camerist.
6 ) nu ne uitati, rosti Liza si cobor scrile.
6 1ici pe mine s nu m uitati. O clip, v rog, mai adug el, tot mergeti la biseric,
rugati-v si pentru mine.
Liza se opri si se ntoarse cu fata spre el.
- 4ine, i spuse, privindu- drept n ochi. 3m s m rog si pentru dumneavoastr.
@aidem, Lenoci-a.
n salon, Lavret-i o gsi numai pe &ria 'mitrievna. &irosea a colonie si a ment. 'up
spusele sale, o duruse capul si petrecuse o noapte nelinistit, l primi cu obisnuita-i
amabilitate gales si convorbirea se ncheg ncet-ncet.
6 1u-i asa, l ntreb ea, c =ladimir 1i-olaici e un tnr plcut7
6 'ar cine-i =ladimir 1i-olaici7
6 ,ansin, cel care-a fost aici ieri. I-ati plcut foarte mult+ am s v spun n secret, mon
cher cousin, el, nici mai mult, nici mai putin, si-a pierdut capul dup Liza mea. *i, si7
>ace parte dintr-o familie bun, are o slu.b admirabil, e destept, apoi e si
(ammer.un-er. 'ac o vrea 'umnezeu... din partea
I"
t
mea, ca mam, voi fi foarte bucuroas. 'esigur, am o mare rspundere+ fericirea copiilor,
binenteles, depinde de printi+ dar s mai spun si asa% pn acum, de bine, de ru, mereu
tot eu si eu, pretutindeni numai eu, dup cum vezi+ am crescut copiii, i-am educat, toate
le-am fcut numai eu..., iat si acum, am cerut s-mi vin o guvernant de la doamna
4oulus...
&ria 'mitrievna se avnt n descrierea gri.ilor, strdaniilor si sentimentelor sale
materne. Lavret-i o asculta n tcere si-si nvrtea plria n mini. ,rivirea lui rece,
greoaie o scoase din fire pe aceast cucoan pus pe flecreal.
6 'ar Liza cum v place7 l ntreb ea.
6 Lizaveta &ihailovna e o fat minunat, i rspunse Lavret-i+ apoi se scul
salutnd-o si intr la &arfa 5imofeevna. &ria 'mitrievna se uit n urma lui,
nemultumit, si se gndi% /Ce stngaci, ce trnoi9 3cum nteleg de ce nevast-sa nu i-a
putut rmne credincioas.0
&arfa 5imofeevna era n odaia sa, ncon.urat de toat /suita0 alctuit din cinci fiinte,
aproape la fel de dragi inimii sale% un botros dresat, cu gusa plin, pe care- ndrgise
pentru c nu mai fluiera si nici nu mprosca apa, o ctelus mic, foarte sperioas si
linistit, ;os-a, un motan suprcios, &atros, o fetit neastmprat si oaches de vreo
nou ani, cu ochii ct roata carului si cu nsucul ascutit, creia i zicea suroci-a si, n
sfrsit, o femeie vrstnic, de vreo cincizeci si cinci de ani, cu bonet alb si o cataveic
scurt, cafenie, peste rochia de culoare nchis, cu numele 1astasia (arpovna Ogar-ova.
suroci-a era trgoveat, orfan de amndoi printii. &arfa 5imofeevna o luase de mil, ca
si pe ;os-a% att ctelusa, ct si fetita fuseser gsite pe strad+ si una, si alta erau slabe si
flmnde, le uda deopotriv ploaia de toamn. ,e ;os-a n-o cutase nimeni+ iar suroci-a
fusese cedat cu drag inim &arfei 5imofeevna de unchiul su, un pantofar betiv, care
nici el n-avea ce mnca, nici pe nepoat n-o
t IE
hrnea cum se cuvine, n schimb o btea cu calapodul. ,e .sfastasia (arpovna, btrna o
cunoscuse cu prile.ul unui pelerina. la o mnstire. )e apropiase de ea fr s-o cunoasc
(i plcuse, dup cum spunea nssi &arfa 5imofeevna, pentru c se ruga frumos$, intrase
n vorb cu ea si o poftise la o. ceasc de ceai. 'in ziua aceea, nu se mai desprtir.
1astasia tCarpovna avea o fire foarte vesel si ct se poate de supus. *ra vduv fr
copii, se trgea din nobili scptati+ avea un cap rotund, ncruntit, minile albe si moi, o
fat puhav cu trsturi mari si blnde, cu nasul crn, putin cam comic+ o venera pe &arfa
5imofeevna, iar aceasta o iubea foarte mult, desi o zeflemisea pentru inima-i foarte slab+
o atrgeau toti brbatii tineri si rosea fr voie, ca o fetit, la cea mai nevinovat glum,
ntregul su capital era alctuit din o mie dou sute de ruble, n asignate+ tria pe
socoteala &arfei 5imofeevna, ns ele se aflau pe picior de egalitate+ &arfa 5imofeevna
n-ar fi admis slugrnicia.
- 39 8ite- pe >edea9 e2clam &arfa 5imofeevna, de cum l vzu. 3sear nu mi-ai
cunoscut familia% iat-o, admir-o acum. 1e-am adunat cu totii la ceai+ acesta-i al doilea
ceai, ca-n zilele de srbtoare. ,oti s-i mngi pe toti% numai suroci-a nu se va lsa
dezmierdat+ iar motanul te va zgria. ,leci chiar azi7
6 3zi. Lavret-i se asez pe un scunel. &i-am si luat rmas-bun de la &ria 'mitrievna.
3m vzut-o si pe Liza vet a &ihailovna.
- )pune-i Liza, ticut. 5u s-i spui &ihailovna79 si sezi binisor, c-ai s drmi scunelul
suroci-i.
- )e ducea la liturghie, urm Lavret-i. * ntr-adevr evlavioas7
- 'a, >edea, foarte evlavioas. &ai mult dect noi amn-doi. ,
II
l.). 58;:@*1I*=
6 ,arc dumneavoastr nu snteti evlavioas7 o ntreb 1astasia (arpovna, rostind
peltic cuvintele. 3zi la utrenie n-am mers, dar la liturghia de mai trziu ne vom duce.
6 4a nu, ai s te duci tu singur+ eu m-am lenevit, maic, i rspunse &arfa
5imofeevna. &ie mi place s m rsft cu ceai.
I se adresa 1astasiei (arpovna cu /tu0, desi se tineau pe picior de egalitate 6 vezi bine,
nu degeaba era o ,estova% trei ,estovi figurau n pomelnicul lui Ivan =asilievici :rozni.
&arfa 5imofeevna stia lucrul acesta.
- )puneti-mi, v rog, ncepu iarsi Lavret-i, &ria 'mitrievna mi-a vorbit
acum de... cum naiba i zice7... ,ansin. Cine-i sta7
6 Ce limbut, 'oamne iart-m9 mormi &arfa 5imofeevna. ,esemne ti-a spus n tain
c iat, chipurile, ce mai mire s-a ivit. &ai bine-ar susoti cu feciorul de pop+ dar se vede
c acela nu i-i destul. si doar nc nu-i nimic, slav 'omnului9 iar ea a si nceput s
flecreasc.
- si de ce slav 'omnului7 ntreb Lavret-i.
- IaD de-aceea, c flcul sta nu-mi place+ si nici n-ai de ce s te lauzi cu dnsul.
- 1u v place7
6 1u, doar n-o s-i cucereasc pe toti. I-o fi de a.uns c -a ndrgit 1astasia (arpovna.
4iata vduv se tulbur cu totul.
6 Ce spui dumneata, &arfa 5imofeevna, nu ti-i fric de 'umnezeu79 e2clam ea si pe
loc o roseat i acoperi fata si gtul.
- si stie puslamaua, o ntrerupse &arfa 5imofeevna, stie cu ce s-o momeasc% i-a fcut
cadou o tabacher. >edea, s-i ceri o priz de tabac% ai s vezi ct i de frumoas
tabachera+ are pe capac un husar clare. 3i face mai bine, maic, s nu te dezvinovtesti.
1astasia (arpovna se multumi numai s dea din mini, n semn de protest.
t IH
- 4ine, dar Lizei, ntreb Lavret-i, i place7
6 )e pare c-i place. 'e altfel, 'umnezeu s-o nteleag9 stii doar c sufletul altuia-i o
pdure ntunecoas, iar cel de fecioar cu att mai mult. 8ite, sufletul suroci-i 6 pas
de- ntelege9 'e ce se ascunde si totusi nu pleac de cnd ai venit7
suroci-a pufni ntr-un rs nbusit si se repezi afar+ iar Lavret-i se scul de la locul su.
- 'a, rosti trgnat, e greu s ntelegi sufletul de fecioar.
)e apropie s-si ia rmas-bun.
6 *i, te mai vedem curnd7 l ntreb &arfa 5imofeevna.
- Cum s-o ntmpla, mtusico% doar nu stau departe.
- 'a, c tu pleci la =asilievs-oe. 1u vrei s stai la Lavri-i 6 ei bine, treaba ta9 1umai s
te duci si pe acolo, ca s te nchini la mormntul mamei tale, ba si la mormntul bunicii.
3colo, n strintate, ai adunat tot felul de ntelepciuni si, cine stie, poate c din mormnt
vor afla c ai venit la ele. ) nu uiti, >edea9 > un parastas si pentru :lafira ,etrovna,
uite, tine o rubl. la-o, ia-o, cci vreau eu s dau de-o slu.b pentru dnsa. In timpul vietii
n-am iubit-o+ dar, n-am ce zice, a fost o femeie de caracter. *ra cuminte si nici pe tine nu
te-a obi.-duit. )i acum, umbl sntos, altfel ti s-ar ur cu mine.
si &arfa 5imofeevna si mbrtisa nepotul.
- Iar Liza n-are s- ia pe ,ansin. ) n-ai nici o gri. n privinta asta+ nu-i ea pentru un
brbat ca sta.
6 'ar n-am nici o gri., rspunse Lavret-i si plec.
Capitolul L=III
'up vreo patru ore, Lavret-i porni spre cas. 4risc lui gonea pe un drum nepietruit de
tar. 'e vreo dou sptmni
I!
t
era secet. O pcl subtire si alburie se ntindea n vzduh si acoperea pdurile din
deprtare, de unde venea iz de fum. O multime de nourasi ntunecati, cu marginile
nedeslusite, alunecau pe cerul albastru-palid. 8n vnt uscat sufla destul de tare, ca un
suvoi necontenit, fr s mprstie zpuseala. Cu capul aplecat pe pern si cu bratele
ncrucisate pe piept, Lavret-i privea ogoarele desfsurndu-se n fug ca un evantai,
rchitele care se iveau si dispreau domol, stncutele si ciorile neroade, care se uitau
costis, cu o nencredere tmp, spre trsura de pe drum, precum si haturile lungi npdite
de pelinarit, pelin si sorg de crnp, privea..., si aceast pustietate roditoare, aceast
verdeat proaspt a stepei, colinele line, rpele cu tufisuri scunde de ste.ar, ctunele
cenusii si mestecenii subtiri, toat aceast priveliste ruseasc, pe care n-o vzuse de mult
vreme, i umplea sufletul de un simtmnt cald si n acelasi timp aproape trist. O apsare
plcut parc i strnse inima. :ndurile-i rtceau n voie+ conturul lor era tot att de
fumuriu si nedeslusit ca si cel al nourasilor din trii, si aduse aminte de copilria lui, de
maic-sa, de moartea ei 6 cum fusese adus ling dnsa si cum ea, apropiindu-i capul de
snul su, ncepuse s plng nbusit, dar, vznd-o pe :lafira ,etrovna, tcuse, si aduse
aminte de tatl su, la nceput viguros, nemultumit de toate, cu o voce metalic, apoi orb,
plngcios, cu barba crunt, nengri.it... si aminti cum o dat, la mas, ntrecnd msura
cu butura si ptndu-si servetul cu sos, fusese apucat de un rs subit si ncepuse s
povesteasc, rosind si clipind din ochii lipsiti de vedere, despre cuceririle sale. Lavret-i
si aduse aminte de =arvara ,avlovna si-si mi.i ochii fr s vrea, cum si-i mi.este omul
sgetat de o durere luntric fulgertoare, scuturndu-si capul. 3poi gndurile i se oprir
la Liza.
/Iat, se gndi el, o fiint tnr, care de-abia acum intr n viat. O fat simpatic+ dar
oare ce-o s ias din ea7 * si frumusic. >ata proaspt, pal, ochii si buzele la fel de
serioase,
t I?
privirea sincer si curat. ,cat, pare-se c-i putin cam e2altat. 3re o statur plcut,
umbl att de usor si are o voce potolit, mi place foarte mult cnd se opreste brusc,
ascult cu luare-aminte fr s zmbeasc+ apoi rmne pe gnduri si-si arunc prul peste
cap. si mie-mi vine s cred c ,ansin nu-i de ea. 5otusi, care o fi fiind meteahna lui7 La
urma urmei, de ce s m las prad visrii7 O s porneasc si ea pe aceeasi crare pe care
umbl toti. &ai bine s atipesc.0 si Lavret-i nchise ochii.
'ar nu putu adormi si se cufund n obisnuita toropeal a drumului. Ca si mai nainte,
icoane din trecut se iveau molcom, i se perindau n suflet, amestecndu-se cu alte imagini.
Cine stie de ce, Lavret-i ncepu s se gndeasc la ;obert ,eel..., la istoria >rantei..., la
felul cum ar fi cstigat o btlie, dac-ar fi fost general+ i se prea c aude mpuscturi si
strigte... Capul i alunec ntr-o parte, deschise ochii... 3celeasi privelisti de step.
,otcoavele tocite ale lturasilor scnteiau, rnd pe rnd, prin praful vlurit+ cmasa galben
a vizitiului, cu clini rosii la subsuori, se umfla de vnt... /4ine m mai ntorc n locurile
printesti0, i trecu prin cap lui Lavret-i si strig% /&n, vizitiu90 )e nfsur n manta si
se ls de-a binelea pe pern. 5rsura l hurduca% Lavret-i se ridic n capul oaselor si
deschise larg ochii, n fata lui, pe deal, se desfsura un stuc+ ceva mai departe se zrea o
csut boiereasc veche, cu obloanele trase si cu pridvorul strmb. hi curtea larg,
ncepnd chiar de la poart, crescuse urzica, verde si deas, ca un plc de cnep. 5ot aici
se afla un hambar din scnduri de ste.ar, nc trainic. 3cesta era satul =asilievs-oe.
)urugiul coti spre poart si si opri caii. >eciorul lui Lavret-i se scul n picioare pe capr
si, pregtindu-se s sar .os, strig% /@ap, hap90 )e auzi un ltrat rgusit si slab+ dar dinele
nu catadicsi s se arate. >eciorul ddu iarsi s sar si mai rcni o dat% /@ap, hap90
Ltratul vlguit se repet, iar
HA
t
dup cteva clipe, nu se stie de unde, se ivi n curte un om n caftan de nanchin, cu
crestetul alb ca zpada. )e uit spre trsur, punndu-si palma streasin la ochi+ se lovi
deodat cu amndou minile peste solduri, o clip se nvrti pe loc, apoi se repezi s
deschid poarta. 5rsura intr n curte hrsin-du-si rotile prin urzici si se opri n fata
pridvorului. 4rbatul cu crestetul alb, foarte sprinten dup aparente, sttea cu picioarele
crcnate, ntr-o pozitie sucit, pe ultima treapt si descheia cu nfrigurare burduful de
piele al trsurii, apoi l trase n sus, a.utnd boierului s coboare, si-i srut mna.
6 4ine te-am gsit, mosule, rosti Lavret-i. &i se pare c-ti zice 3nton7 O mai duci7
4trnul fcu o plecciune n tcere si porni fuga dup chei. ntre timp, surugiul sttea
nemiscat, aplecat ntr-o rn si trgnd cu coada ochiului la usa ncuiat. Iar feciorul lui
Lavret-i, cum sri .os, asa si rmase, ntr-o poz pitoreasc, cu o mn pe capr. 4trnul
aduse cheile si, fr s fie nevoie, se ncovoie ca un sarpe, ridicnd coatele sus de tot,
descuie usa, se feri ntr-o parte si din nou fcu o plecciune pn n pmnt.
/lat-m-s acas, iat c m-am ntors0, se gndi Lavret-i, intrnd n antreul micut, pe cnd
obloanele se deschideau, trosnind si scrtind, unul dup altul, iar lumina zilei ptrundea
n ncperile pustii.
Capitolul LIL
Csuta n care se instala Lavret-i si n care, cu doi ani mai nainte, si dduse sufletul
:lafira ,etrovna fusese durat n veacul trecut din lemn trainic de pin. Ca nftisare,
prea subred+ dar ar mai fi putut dinui nc vreo cincizeci de ani, poate si mai mult.
Lavret-i strbtu toate odile si, spre
t H
rnarea nemultumire a mustelor btrne si vlguite, cu praf alb pe spate, care sedeau
nemiscate pe tavan, porunci s se deschid pretutindeni ferestrele. 'e la moartea :lafirei
petrovna nimeni nu le mai deschisese, n cas, toate rmseser asa cum fuseser
odinioar, n salon, canapelutele albe cu picioare subtiri, capitonate cu stof lucioas gri,
ponosite si stricate, aminteau struitor de vremurile *caterinei. 5ot n salon se afla .iltul
preferat al stpnei, cu speteaza nalt si dreapt, de care dnsa nici la btrnete nu se
spri.inea. ,e peretele din fat atrna strvechiul portret al strbunicului lui >eodor, 3ndrei
Lavret-i. >ata-i nveninat si mohort de-abia se distingea pe fondul nnegrit si scoro.it.
Ochii si mici si ri priveau morocnos pe sub pleoapele-i czute, umflate parc. ,rul
negru, nepudrat, sttea zburlit ca o perie deasupra unei frunti greoaie, brzdate de
zbrcituri. 'e coltul portretului atrna o cunun din siminoc prfuit, /nssi :lafira
,etrovna a binevoit s-o mpleteasc0, l ncunostint 3nton, n dormitor trona un pat
ngust si nalt, sub un polog fcut dintr-un material vrgat, vechi si foarte trainic. 8n
maldr de perne decolorate si o plapum matlasat subtire se aflau pe pat+ iar deasupra
capului atrna icoana nftisnd intrarea &aicii 'omnului n biseric, Icoana pe care
aceast fat btrn, murind singur si uitat de toti, a dus-o, pentru cea din urm oar, la
buzele-i aproape reci. &suta de toalet 6 de marche-trie, cu mnere de aram, avnd o
oglin.oar strmb ntr-o ram aurit nnegrit de vreme 6 se gsea lng fereastr.
3lturi de dormitor se afla un mic paraclis, cu peretii goi si, n colt, cu un iconostas
masiv. ,e .os era asternut un covoras ros si picurat cu cear, pe care :lafira ,etrovna
btea mtnii pn la pamnt. 3nton plec mpreun cu feciorul lui Lavret-i s descuie
gra.dul si sopronul, n locul lui se nftis o btrnic aproape de aceeasi vrst cu dnsul,
legat cu o basma pn la sprncene+ i tremura capul si privirea-i era nuc, dar e2prima
rvn - obiceiul vechi de a slu.i cu smere-
H#
t
nie 6 si n acelasi timp un fel de comptimire respectuoas. )rut mna lui Lavret-i si
se ddu ndrt, oprindu-se lngN us n asteptarea poruncilor. Lavret-i nu-si aducea
aminte n ruptul capului cum i zicea si nici nu stia mcar dac o mai vzuse vreodat. O
chema 3pra-seia. Cu vreo patruzeci de ani mai nainte, aceeasi :lafira ,etrovna o
alungase de la curtea boiereasc si o pusese ginreas. 'e altfel, ea vorbea putin, ca si
cum ar fi dat n mintea copiilor, si n privirea ei nu aflai dect slugrnicie. ,e lng cei doi
btrni si nc trei copii pntecosi n cmesoaie lungi, strnepotii lui 3nton, la curtea
boiereasc mai hlduia un tran ciung, scutit de bir+ acesta bolborosea ca un gotcan si nu
era bun de nimic. 1ici cinele neputincios care l ntmpinase pe Lavret-i la sosire cu
ltratul su nu era cu mult mai folositor. )ttea legat de vreo zece ani cu un lant greu,
cumprat din porunca :lafirei ,etrovna, si abia-abia dac mai era n stare s se miste si
s-si trasc povara. 'up ce cercet casa, Lavret-i iesi n grdin si rmase multumit de
ea. *ra npdit toat de buruieni, brusturi, agrise si zmeur. 3vea ns umbr mult,
multi tei btrni, care impresionau prin mretia lor si prin asezarea ciudat a ramurilor+
fuseser sditi prea des si cndva 6 cu vreo sut de ani nainte 6 fuseser tunsi. :rdina
se sflrsea cu un iaz luminos, mpre.muit de trestii nalte si roscate. 8rmele vietii omenesti
se sterg foarte repede% conacul :lafirei ,etrovna nu avusese vreme s se slbticeasc,
dar prea cufundat ntr-o picoteal tcut, n care motie toate cele pe pmnt, dac nu se
molipsesc de neastmprul omului. >eodor Ivanci trecu si prin sat+ babele- priveau din
pragul caselor, spri.inindu-si obrazul cu mna+ tranii se nchinau de departe, copiii
fugeau n lturi, cinii ltrau nepstori, n sfrsit, l ncerc foamea+ slugile si buctarul
urmau s soseasc ns abia pe sear. Carul cu provizii din Lavri-i nc nu venise. 3tunci
Lavret-i se vzu nevoit s cear a.utorul lui 3nton. 3cesta se descurc pe loc% prinse, tie
si .umuli o gin
t HC
btrn+ 3pra-seia o curt si o spl mult vreme, frecnd-o ca pe o ruf, nainte de a o
pune n oal. n sfrsit, cnd gina era fiart 3nton asternu o fat de mas si asez
tacmurile. ,use o solnit argintat si nnegrit, pe trei picioruse, si o caraf slefuit, cu
dop de sticl rotund si cu gtul ngust, n cele din urm 3nton l vesti pe Lavret-i, cu o
voce cnttoare, c masa era gata. 'up aceea se post n spatele scaunului, nfsurndu-si
pumnul drept cu un servet si mprstiind un iz tare, sttut, asemntor cu mirosul
lemnului de chiparos. Lavret-i gust supa si scoase o bucat de gin. ,ielea ei era
acoperit cu un fel de buburuze mari+ o vn groas trecea prin fiecare picior+ carnea
mirosea a surcic si a lesie. Isprvind de mncat, Lavret-i spuse c ar bea ceai, dac...
/=i- pregtesc numaidect90 l ntrerupse mosul si se tinu de fgduial. )e descoperi un
pic de ceai, nfsurat ntr-un petic de hrtie rosie, se gsi un samovar mic, dar care fierse
foarte repede si zgomotos+ se descoperi si niste zahr, buctele foarte mici, parc topite.
Lavret-i bu ceaiul dintr-o ceasc mare+ o tinea minte nc din copilrie% avea zugrvite
niste crti de .oc, si cu ea erau osptati numai musafirii. 3cum bea el din ea, ntocmai ca
un strin. )pre sear sosir slu.itorii. Lavret-i nu vru s se culce n patul mtus-sii si
porunci s i se astearn n sufragerie. 'up ce stinse luminarea, mult vreme privi n
.uru-i si- cuprinser gndurile triste, ncerca sentimentul, cunoscut de orice om care a
fost nevoit s nnopteze pentru ntia dat ntr-o cas nelocuit de mult. I se prea c
ntunericul ce- nvluia din toate prtile nu se putea obisnui cu noul locatar. ,arc si
peretii casei erau uimiti, n sfrsit, stpnul oft, si trase plapuma peste cap si adormi.
3nton se culc cel din urm% susoti mult vreme cu 3pra-seia, suspin cu .umtate de
gur si de vreo dou ori si fcu semnul crucii. 1ici unul din ei nu se astepta s se
statorniceasc la ei, n =asilievs-oe, cnd dincolo, la doi pasi, avea o mosie asa de
frumoas, cu un conac ntemeiat att de bine.
H"
1ici nu le trecea prin cap c tocmai de curtea aceea i se fcuse lehamite lui Lavret-i,
conacul i trezea amintiri dureroase. 3nton susoti ct susoti+ apoi lu un bt, lovi cu el,
dup rnduiala paznicului, ntr-o scndur care amutise mult vreme, agtat de hambar, si
pe dat atipi n ograd fr s-si acopere capu-i alb. *ra o noapte linistit si plcut de
mai. 8n somn dulce l cuprinse pe mosneag.
Capitolul LL
3 doua zi Lavret-i se scul mai devreme, sttu de vorb cu starostele, trecu pe la hambar,
porunci s fie slobozit din lant cinele, care de-abia scoase un ltrat slab, dar nici nu se
urni de lng cusca lui. 3poi ntorcndu-se acas, stpnul se cufund ntr-o toropeal lin,
din care nu mai iesi toat ziua. /lat-m dat la fund90 si spuse de mai multe ori. sedea la
fereastr, fr s se miste, parc ar fi ascultat curgerea vietii linistite care- ncon.ura si
zgomotele rare ale acestui colt rustic. 8ite, undeva, dincolo de blria urzicilor, se auzea
un glas subtirel-subtirel+ dincoace, un tntar parc i tinea isonul. :lasul tcu, dar tintarul
tiui mai departe. ,rin zumzetul unanim, trist si scitor al mustelor rzbtea zbrnitul unui
br-zun gras, care nu avea alt treab dect s se izbeasc de tavan. 8n cocos cnt n
drum, trgnnd rgusit nota din urm. )e auzi un car, n sat scrti o poart. /'e ce70
rsun deodat un glas dogit de muiere. /Of, tu, ngerasule90 i spuse 3nton unei fetite de
doi ani, pe care o legna n brate. /3du cvas0, rosti acelasi glas de femeie si deodat se
asternu o tcere adnc. 1u se auzea nici un zgomot, nici o adiere. =ntul nu misca nici o
frunz. ;ndunelele zburau repede, fr tipt, una dup alta, rznd pmntul+ iar zborul
lor tcut ti strecura n suflet tristete. /lat-m dat la fund9 se gndi
t HE
iarsi Lavret-i. 5otdeauna, din toate timpurile, viata aici este linistit si nceat, si urm
el gndul, cine intr n cercul ei trebuie s i se supun% aici n-ai de ce s te tulburi, s te
rzvrtesti+ aici izbuteste numai cel ce-si croieste crarea n tihn, cum trage tranul
brazda cu plugul. si ct vigoare e n .ur, ct sntate n aceast tcere inert9 8ite aici,
sub fereastr, un brusture vn.os si face drum prin iarba deas. 'easupra, leusteanul si
nalt tulpina mustoas, garofitele si arunc si mai sus zulufii trandafirii+ iar acolo, mai
departe, pe cmpuri, luceste secara, d n prg ovzul si fiecare frunz de copac, fiecare fir
de iarb pe tulpina sa se ntinde n voie, ct poate. ,entru o dragoste de femeie mi-am
irosit anii cei mai frumosi, se gndi mai departe Lavret-i, fie ca plictiseala de aici s m
trezeasc, s-mi dea liniste si s m nvete s nu m grbesc, de orice treab m-as apuca0.
si se cufund din nou n ascultarea linistii fr s astepte ceva si n acelasi timp parc tot
asteptnd necontenit% tcerea l cuprinse de pretutindeni, soarele aluneca lin pe cerul
albastru si linistit, iar norii pluteau domol pe ntinderile lui. )e pare c ei stiau ncotro si
de ce plutesc, n acelasi timp, n alte prti ale pmntului, viata clocotea, se zorea, vuia.
3ceeasi viat aici curgea neauzit, ca si apa printre ierburile mlastinii. si pn seara trziu
Lavret-i nu se putu smulge din contemplarea acestei vieti trectoare, ca apa care curge.
'urerile trecutului se topeau n sufletu-i ca zpezile primvara si 6 lucru ciudat9 -
niciodat nu simti o iubire asa de adnc si de puternic pentru pmntul patriei sale.
Capitolul LLI
5imp de dou sptmni, >eodor Ivanci fcu rnduial n casa :lafirei ,etrovna, porunci
s fie curtate curtea si grdi-
HI
na. 'e la Lavri-i se aduse mobil comod, din oras i sosir vinuri, crti, reviste+ n gra.d
si fcur aparitia cai. Intr-un cuvnt, >eodor Ivanci si n.gheb toate cele trebuitoare si
ncepu s triasc si ca boierii, si ca sihastrii. <ilele-i treceau monoton, totusi nu se
plictisea, desi nu vedea pe nimeni. )e ocupa gri.uliu si cu srg de gospodrie, umbla
clare prin mpre.urimi, citea. 'e altfel, citea putin% i plcea mai mult s asculte
povestile lui mos 3nton. 'e obicei, Lavret-i se aseza la fereastr, cu o pip si cu o ceasc
de ceai rece. 3nton se oprea lng us, cu minile la spate, si si ncepea tacticos
povestirile din vremuri de demult, vremuri legendare, cnd ovzul si secara nu se vindeau
cu banita, ci cu sacul mare, dou-trei copeici sacul. ,e-atunci, n toate prtile, chiar pn-
n coasta orasului, se ntindeau pdurea de neptruns si stepa nedesprtit. /Iar acuma, se
.elea mosul, care mplinise vreo optzeci de ani, asa s-a tiat si s-a arat totul, c nu mai ai
pe unde merge.0 3nton mai povesti multe si mrunte despre stpna sa, :lafira ,etrovna%
ct de chibzuit si de chivernisit era si cum un oarecare domn, un vecin tnr, cutase s-i
plac si ncepuse s-o viziteze des si cum, de dragul acestuia, domnia sa binevoise s-si
pun ca podoab boneta de zile mari, cu panglici de culoare ros-nchis, si rochia galben
din frufru levantin. 'ar dup aceea s-a mniat pe megiesul acela pentru o ntrebare
necuviincioas% /'omnia voastr, cic, trebuie s aveti frumos capital70 si a dat porunc
s nu mai fie primit n cas si cum, tot atunci, a lsat cu limb de moarte ca totul, pn la
cea mai mic bucat de crp, s fie nftisat lui >eodor Ivanci. si cu drept cuvnt,
Lavret-i gsi bulendrele mtusii neatinse, printre care si boneta de srbtoare cu panglici
rosii, si rochia galben din frufru levantin. 3cte vechi si documente interesante, la care se
astepta Lavret-i, nu se gsir de nici un fel, n afar de o crtulie nvechit, n care
bunicul su, ,iotr 3ndreici, notase fie% /)rbtorirea n orasul )an-t-,etersburg a pcii
ncheiate cu imperiul turcesc de
t HH
Lumintia sa, printul 3le-sandr 3le-sandrovici ,rozo-rovs-i0+ fie reteta unui decoct
pentru piept, cu observatia% /3ceast prescriptie a fost dat generlesei ,ras-ovia >eodo-
rovna )alt-ova de protoprezviterul bisericii )fintei 5reimi dttoare de viat, >eodor
3v-sentievici0+ fie noutti politice de felul acesta% /'espre tigrii frantuzi parc nu se mai
vorbeste nimic0 6 si alturi de aceasta% /n &os-ovs-ie vedo-mosti se scrie c a murit
domnul premier-maior &ihail ,etrovici (olcev. 1-o fi fiul lui ,iotr =asilievici (olcev70
Lavret-i mai gsi cteva calendare vechi, niste crti care tlmceau visele si opera cu
misterele domnului 3mbodi-. &ulte amintiri i rscoli cartea )imboluri si embleme,
cunoscut, dar de mult uitat, n masa de toalet a :lafirei ,etrovna, Lavret-i gsi un
pachet mic, legat cu o panglic neagr, pecetluit cu cear de aceeasi culoare si bgat
tocmai n fundul sertarului, n pachet se aflau, fat n fat, portretul n pastel al tatlui su,
din tinerete, cu bucle moi rsfirate pe frunte, cu ochii ca migdala, galesi, si cu gura
ntredeschis, si portretul aproape sters al unei femei palide, n rochie alb si cu un
trandafir alb n mn, mama lui. Ct despre :lafira ,etrovna, aceasta nu ngduise
niciodat s i se fac portretul. /*u, taic, >eodor Ivanci, i spuse 3nton lui Lavret-i, cu
toate c pe atunci nu aveam locuint la conacul boieresc, totusi l tin minte pe strbunul
domniei voastre, 3ndrei 3fanasievici, cum de nu% aveam saptesprezece ani mpliniti cnd
domnia sa si-a dat duhul. O dat s-a ntmplat s- ntl-nesc n grdin, de fric mi s-au
tiat picioarele+ totusi nu mi-a fcut nimic, numai m-a ntrebat cum mi zice si m-a trimis
n cas la dnsul s-i aduc batista. *ra boier, nici vorb - pe nimeni nu- recunostea mai
mare. Cci strmosul dumneavoastr, cum v spun, avea un talisman minunat, druit de
un clugr de la &untele 3thos. si i-a spus clugrul cela% S,entru bunvointa ta,
boierule, ti- druiesc+ poart- si s nu-ti fie team de Fudecata de apoiT. 'oar pe atunci,
taic, se
H!
t
stie ce vremuri erau% boierul ce voia aceea si fcea. Iar dac cumva vreunul dintre domni
ndrznea s i se pun mpotriv, el numai c-i arunca o cuttur si spunea% S*sti un om
de nimicT, asta era vorba domniei sale cea de toate zilele. si a trit strbunul domniei
voastre, fie-i trna usoar, n casa cea mic, durat din lemn. 'ar ce de-a bogtii n-a lsat
dup dn-sul, ct argintrie, fel de fel de provizii - toate pivnitele erau pline vrf. *ra
gospodar. Carafa ceea, pe care ati binevoit s-o ludati, a domniei sale era% din ea bea
votc. 'ar, iaca, bunicul domniei voastre, ,iotr 3ndreici, si-a nltat conac de piatr,
avere ns n-a agonisit. 5oate i-au mers anapoda. si a trit mai ru dect babacuD si nici de
plceri n-a avut parte, iar banii toti s-au irosit, de n-ai cu ce s- pomenesti+ o lingur de
argint n-a lsat. 'oar :lafira ,etrovna dac le-a mai rnduit ct de ct.0 /Oare-i adevrat,
l ntrerupse Lavret-i, c oamenii i ziceau S@oasca cea btrnT07 /*i, daD cine-i zicea90
rspunse 3nton nemultumit.
- '-apoi, taic, se hotr ntr-o zi mosul s- ntrebe, cucoana noastr pe unde binevoieste
s-si aib slasul7
6 &-am desprtit de nevast, rosti n sil Lavret-i, si te rog s nu m mai ntrebi de ea.
6 3m nteles, i rspunse trist btrnul.
Cam dup vreo trei sptmni, Lavret-i ncalec si plec n orasul O..., la (alitini, unde
petrecu o sear. *ra acolo si Lemm, care-i plcu foarte mult lui Lavret-i. 'esi, din
capriciul printelui su, el nu stia s cnte la nici un instrument, totusi avea o adevrat
pasiune pentru muzic, pentru muzica serioas, clasic, n seara aceea, ,ansin nu se afla
la (alitini. :uvernatorul l trimisese undeva, afar din oras. Liza cnt singur si foarte
bine. Lemm se nsufleti, se simti cuprins de elan, fcu o hrtie sul si diri.a cu ea, drept
baghet. &ria 'mitrievna la nceput se nveseli, vzndu- n verv+ apoi se duse la
culcare. 'up ea, 4eethoven ti punea nervii la grea ncercare. ,e la miezul noptii,
Lavret-i l petrecu pe Lemm
t H?
pn acas si mai sttu la el cam pn la trei spre dimineat. Lemm vorbi mult+ si ndrept
spinarea grbovit si si fcu niari ochii, care strluceau. Chiar si prul i se zburlise putin
deasupra fruntii. 'e atta timp nimeni nu se interesase de el+ iar Lavret-i i arta o vdit
atentie, punndu-i ntrebri, amabil si prevenitor. 4trnul se simti miscat. La sfrsit el i
prezent oaspetelui lucrrile proprii, se asez la pian, ba chiar cnt cu o voce stins
cteva crmpeie din compozitiile sale, printre care n ntregime o balad de )chiller,
>ridolin, pus de el pe note. Lavret-i l lud, l rug s repete unele bucti, iar la plecare
l pofti s vin ca oaspete la mosia lui pentru cteva zile. Lemm, care- conduse pn n
strad, primi invitatia numaidect si i strnse mna cu cldur. 'ar, dup ce rmase
singur, n aerul proaspt si rcoros de afar, n fata zorilor care de-abia mi.eau, si roti
privirile, si micsor ochii, se zgribuli, ca si cum s-ar fi simtit vinovat de ceva, si intr cu
pas domol n cmruta sa. /Ich bin Uohl nicht -lug0 (1u-s n toate mintile$, sopti el,
culcndu-se n patu-i scurt si tare. ncerc s se prefac bolnav cnd peste cteva zile
Lavret-i veni s- ia cu brisc. 'ar >eodor Ivanci intr n camera lui si- convinse. ,e
Lemm l impresiona ndeosebi faptul c Lavret-i adusese la tar anume pentru el un pian.
3m ndoi se duser la (alitini si petrecur acolo seara, ns mai putin plcut dect ultima
dat. ,ansin era de fat si povesti multe despre cltoria lui, maimutNrindu-i foarte nostim
pe mosierii cu care se ntlnise. Lavret-i rse, ns Lemm sttu tcut si nu iesi din coltul
lui+ se misca ncetisor, ca un pian.en, cu tot trupul. 3vea privirea posomorit, nuc si se
nvior numai cnd Lavret-i se ridic de plecare. Chiar si n cleasc, btrnul sttu mai
departe ursuz si zgribulit. 'ar vzduhul linistit si cald, adierea usoar, umbrele domoale,
mireasma ierbii si a mugurilor de mesteacn, sclipirea pasnic a cerului nstelat, fr lun,
fornitul si tropotul msurat al cailor - tot farmecul cltoriei, al primverii si al noptii se
strecur n sufletul
!A
t
bietului neamt si- fcu s intre cel dinti n vorb cu Lavret-i.
Capitolul LLII
F1
Lemm vorbi despre muzic, despre Liza, apoi iarsi despre muzic. Cnd pomenea de
Liza, rostea cuvintele parc mai rar. Lavret-i aduse vorba despre compozitiile lui si, mai
n glum, mai n serios, i propuse s scrie, pentru el, un libret.
- @m, un libret, rspunse Lemm, nu, nu-i de mine+ eu nu mai am vioiciunea, imaginatia
vie pe care o cere opera+ acum m-au prsit puterile... si, dac as mai putea face ceva, m-
as multumi s scriu romante si, binenteles, as prefera cuvinte frumoase...
5cu si mult vreme sttu nemiscat, cu ochii ridicati spre cer.
6 'e e2emplu, rosti el, n sfrsit, cam asa ceva% /O, stele, voi stele neprihnite90...
Lavret-i se ntoarse putin cu fata ctre neamt si ncepu s- priveasc.
- O, stele, voi stele neprihnite, repet Lemm... priviti deopotriv pe cei drepti si pe cei
vinovati, dar numai cei cu inima curat, sau ceva n felul acesta... v nteleg, adic nu, v
ndrgesc. 'e altfel, nu-s poet, nu-i de mine9 'ar ceva cam asa, ceva nlttor.
Lemm si slt plria pe ceaf+ n lumina de amurg a noptii nstelate, fata lui prea mai
palid, mai tnr.
6 si voi, urm cu glas tot mai sczut, voi stiti cine iubeste, cine stie s iubeasc, pentru
c voi snteti fr prihan si numai voi puteti aduce alinarea... 1u, nu e bine9 1u-s poet,
rosti el, dar ar trebui ceva asemntor...
t !
6 ;egret c nici eu nu-s poet, spuse Lavret-i.
- =ise desarte9 gri Lemm si se ghemui n coltul trsurii, si nchise ochii, ca si cum s-ar
fi pregtit s adoarm.
5recur cteva clipe... Lavret-i ciuli urechile... /)tele, stele neprihnite, dragoste0, soptea
btrnul.
/'ragoste0, repet pentru sine Lavret-i. Czu pe gnduri si o povar i se ls pe inim.
6 3ti scris o muzic minunat pentru >ridolin, @ristofor >edorci, rosti Lavret-i cu glas
tare. Ce credeti, acest >ridolin, de ndat ce contele -a prezentat sotiei sale, a a.uns
amantul ei, da7
- 3sa v nchipuiti, rspunse Lemm, pentru c aveti pesemne e2perient... 'eodat
tcu si se ntoarse ncurcat. Lavret-i zmbi n sil+ apoi si el si ndrept privirea spre
drum.
)telele ncepur s pleasc si cerul s bat n cenusiu cnd brisc se opri n fata
pridvorului csutei din =asilievs-oe. Lavret-i si conduse oaspetele n odaia ce-i fusese
rnduit, se ntoarse n biroul su si se asez la fereastr, n grdin, privighetoarea si
zicea ultimul cntec nainte de revrsatul zorilor. Lavret-i si aminti c si n grdina
(alitinilor cntase o privighetoare, si mai aduse aminte de miscarea domoal a ochilor
Lizei, cnd, dup cele dintii triluri, si-i ntorsese spre fereastra ntunecoas. ,rinse s se
gndeasc la ea si sufletul i se linisti, />at fr prihan, spuse cu .umtate de gur, stele
neprihnite0, adug zmbind si se duse linistit la culcare.
Iar Lemm sezu mult vreme n patul lui cu caietul de note pe genunchi% era cuprins de
nflcrare, de emotie+ se simtea nduiosat si-i presimtea fericita apropiere a inspiratiei...,
dar i lipsir puterile ca s-o astepte...
- 1u-s poet si nici muzician9 sopti n cele din urm. si capul su obosit se ls greoi pe
pern.
!#
t
Capitolul LLIII
3 doua zi de dimineat gazda si oaspetele luar ceaiul n grdin sub un tei btrn.
- &aestre, i spuse ntre altele Lavret-i, n curnd va trebui s scrieti o cantat festiv.
- Cu ce prile.7
6 Cu prile.ul cstoriei domnului ,ansin cu Liza. 1-ati bgat de seam ieri cum i fcea
curte7 )e pare c lucrurile snt aproape puse la cale.
6 3sta n-are s se ntmple9 izbucni Lemm.
- 'e ce7
6 >iindc nu-i cu putint. 'e altfel, adug el dup o scurt pauz, n lume totu-i
posibil, ndeosebi aici, la dumneavoastr, n ;usia.
6 'eocamdat s lsm ;usia n pace si spuneti-mi ce gsiti ru n cstoria asta7
6 5otul, de la nceput pn la sfrsit. Lizaveta &ihailovna e o fat cu sentimentul
drepttii, serioas, are simtminte superioare, iar el... el e un di-le-tant, ntr-un cuvnt.
- 5otusi, ea- iubeste7 Lemm se scul de pe banc.
- 1u, ea nu- iubeste+ adic ea are o inim foarte curat si nici nu stie ce nseamn s
iubesti. &adam von (alitin i spune c el este un tnr cumsecade+ iar ea o ascult pe
madam von (alitin, pentru c-i nc un copil, desi are nousprezece ani. si face
rugciunea dimineata, se nchin seara, pentru asta merit toat lauda+ dar nu-I iubeste.
*a poate s iubeasc numai ceea ce-i frumos+ iar el nu-i frumos, adic sufletul lui nu-i
frumos.
t !C
Lemm vorbi pe nersuflate si cu pasiune, fcnd pasi mrunti, ncolo si ncoace, pe
dinaintea msutei de ceai, cu privirile risipite pe pmnt.
- )cumpe maestre, e2clam deodat Lavret-i, nu stiu de ce-mi face impresia c v-ati
ndrgostit de verisoara mea.
Lemm se opri brusc.
6 = rog, rosti cu vocea nesigur, nu v bateti .oc de mine n halul sta. 1u mi-am
pierdut mintile% n fata mea se deschide mormntul si nu un viitor trandafiriu.
Lui Lavret-i i se fcu mil de btrn+ i ceru iertare. 'up ceai, Lemm si e2ecut la pian
cantata, iar n timpul prnzului tot Lavret-i l ascult cu luare-aminte si cu interes.
- Ce prere aveti, @ristofor >edorci, i spuse la urm, se pare c acum toat gospodria
se afl n bun rnduial, toat grdina-i n floare... 1-ar fi bine s-o invitm aici pentru o
zi, mpreun cu maic-sa si cu btrna mea mtus7 3sta v-ar face plcere7
Lemm si plec fruntea deasupra farfuriei.
6 Invitati-le, rosti de-abia auzit.
6 )e cuvine s- invit si pe ,ansin7
6 'eloc, rspunse btrnul, cu un zmbet aproape copilresc. ,este dou zile, Lavret-i
plec n oras, la (alitini.
Capitolul LLI=
Ii gsi pe toti acas, dar nu-si mrturisi de ndat gndul. =oia s vorbeasc mai nti cu
Liza. ntmplarea l a.ut. ;Nmaser amndoi singuri n salon, ncepur s discute+ Liza
izbutise s se obisnuiasc cu dnsul 6 de altfel, nu se sfia ndeobste de nimeni. *l o
asculta, o privea n fat si si repeta n minte cuvintele lui Lemm, cu care era de acord. )e
ntm-
!"
t
pl uneori ca doi oameni care se cunosc, dar nu snt prieteni, s se apropie sufleteste n
cteva clipe, iar aceast stare sufleteasc le-o cunosti dintr-o dat dup priviri, dup
zmbe-tul lor linistit si amical, dup miscri. 3sa se ntmpl cu Lavret-i si cu Liza.
/3cum stiu cine-i el0, se gndi fata privindu- cu blndete. /3cum stiu cine-i ea0, si zise
el. Iar mai trziu nu rmase surprins cnd ea i destinui, ce-i drept cu o anumit greutate,
c de mult i sttea pe inim s-i spun ceva, dar se temea s nu- supere.
6 =orbeste fr team, i rspunse Lavret-i si se opri n fata ei.
Ochii limpezi ai Lizei se nltar spre el.
6 )nteti asa de bun, ncepu ea si n acelasi timp se gndi% /'a, el are suflet bun...0 )
m iertati, nu s-ar cuveni s am ndrzneala de a v vorbi..., dar, cum de-ati putut..., de ce
v-ati desprtit de sotia dumneavoastr7
Lavret-i tresri, se uit la Liza si se asez mai aproape de ea.
6 Copila mea, rosti el, te rog s nu te atingi de rana asta. &inile ti-s delicate, totusi m
va durea.
- stiu, urm Liza, ca si cum nu -ar fi auzit, ea-i vinovat si nu vreau s-o apr+ dar cum se
poate desface ceea ce a legat 'umnezeu7
6 In privinta asta, convingerile noastre se deosebesc foarte mult, Lizaveta &ihailovna,
rosti Lavret-i destul de apsat, noi nu ne vom ntelege. Liza nglbeni+ tremura usor din
tot trupul, cu toate acestea nu se ls.
- 5rebuie s iertati, spuse ea n soapt, dac vreti s fiti iertat la rndul dumneavoastr.
- ) iert9 repet Lavret-i. &ai nti ar trebui s stii pentru cine ti pui cuvntul. )-o iert pe
femeia asta, s-o primesc iarsi n cas, pe dnsa, o fiint goal, lipsit de inim9 si cine ti-
a spus c ea doreste s se ntoarc la mine7 1ici vorb, ea-i foarte multumit de situatia
sa... Ce s mai discutm9 1u
t !E
merit nici s-i pronunt numele. *sti prea curat, nici nu poti pricepe asemenea fiint.
6 'e ce o .igniti79 rosti Liza cu oarecare greutate. &inile i tremurau vdit. 'oar
dumneavoastr ati fost cel care a prsit-o, >eodor Ivanci.
6 'ar ti-am mai spus, o nfrunt Lavret-i, ntr-o izbucnire involuntar de nerbdare,
habar n-ai ce fel de creatur-i asta9
6 3tunci de ce v-ati cstorit cu ea7 sopti Liza, plecndu-si ochii n pmnt.
Lavret-i sri ndat de pe scaun.
6 'e ce m-am cstorit7 ,e atunci eram tnr si fr e2perient. &-am nselat, m-a atras
nftisarea ei frumoas. 1u cunosteam femeile, nu stiam nimic. ) te a.ute 'umnezeu s
faci o cstorie mai fericit9 'ar, crede-m, dinainte nu se poate garanta pentru nimic.
6 si eu as putea s nu fiu fericit, spuse Liza (si glasul ei ncepu s tremure$, dar atunci
va trebui s m supun. *u nu stiu s vorbesc, dar dac nu ne-am supune...
Lavret-i si strnse pumnii si btu din picior. - 1u v suprati, iertati-m, se grbi s
spun Liza. n aceeasi clip intr &ria 'mitrievna. Liza se scul si vru s plece.
6 &ai stai, strig pe neasteptate Lavret-i, n urm-i. 3m o mare rugminte fat de
&ria 'mitrievna si de dumneata. = rog s-mi faceti o vizit cu prile.ul inaugurrii
conacului meu. stiti c mi-am fcut rost si de un pian, l am pe Lemm ca musafir. Liliacul
e-n floare. =eti respira aer proaspt de tar si v veti putea ntoarce n aceeasi zi, primiti7
Liza se uit la maic-sa, care lu o nftisare suferind. Lavret-i ns nici n-o ls s-si
deschid gura si-i srut amndou minile. Cum &ria 'mitrievna era ndeobste
sensibil la mngieri, cu att mai mult c nu se asteptase la atta gingsie din partea unui
urs, se nduiosa si primi. ,e cnd ea
!I
t
nc sovia n ce priveste alegerea zilei de plecare, Lavret-i, tot tulburat, se apropie de
Liza si-i sopti pe furis% /&ultumesc, esti o fat bun+ m simt vinovat...0 si fata ei palid
se mbu.ora de un zmbet vesel si sfios+ chiar si ochii i zmbir, cci pn n clipa aceea i
fusese team s nu- fi suprat.
- ,oate s vin si =ladimir 1i-olaici cu noi7 l ntreb &ria 'mitrievna.
6 'esigur, rspunse Lavret-i. 'ar oare n-ar fi mai bine s rmnem n cercul strict al
familiei7
6 'ar mi se pare..., ncepu &ria 'mitrievna. 'e altfel, cum doriti, adug ea. @otrt
s le ia si pe Lenoci-a si suroci-a, &arfa 5imofeevna renunt la plimbare.
- &i-e greu, sufletelule, i spuse ea, s-mi rup oasele btrne+ iar de dormit la tine, cred
c nici nu-i unde+ eu de altfel nici nu-s deprins s dorm n asternut strin. LasD s
zburde tineretul.
Lavret-i nu mai avu prile. s rmn singur cu Liza. 'ar privirile lui o fceau s se simt
bine, s-i fie un pic rusine si n acelasi timp mil de el. Lundu-si rmas-bun, el i strnse
mna cu putere+ Odat singur, ea czu pe gnduri.
Capitolul LL=
Cnd se ntoarse acas, Lavret-i gsi, n pragul salonului, un om nalt si slab, ntr-o
redingot albastr ponosit, cu fata numai zbrcituri, dar vioaie. 3vea favoritii crunti
zbrliti, nasul drept si lung, ochii mici si inflamati. *ra &ihalevici, fostul su coleg de
universitate. La nceput Lavret-i nu- recunoscu+ dar de ndat ce-si spuse numele l
mbrtisa cu cldur. 1u se vzuser de la &oscova, ncepur s curg e2clamatiile si
ntrebrile. 3mintirile de mult adormite iesir la lumina zilei. >umnd de zor pip dup
pip, sorbind cte o
t !H
nghititur de ceai si dnd mereu din minile-i lungi, .Mlihalevici i povesti ptaniile sale.
*le nu cuprindeau nimic prea vesel, nu se putea luda cu izbnzi n ceea ce ntreprindea,
totusi rdea necontenit cu un hohot nervos si suiertor. Cu o lun n urm cptase o
slu.b la biroul particular al unui otcupcic bogat, la vreo trei sute de verste de orasul O...
si, aflnd de ntoarcerea lui Lavret-i din strintate, cotise din drum ca s-si vad vechiul
prieten. &ihalevici vorbea tot asa de nvalnic ca si n tinerete, era glgios si nflcrat ca
si altdat. Lavret-i aduse n treact vorba de ntmplrile sale+ &ihalevici ns l
ntrerupse, biguind n grab% /3m auzit, frate, am auzit, cine s-ar fi putut astepta70 si pe
dat abtu discutia asupra unor teme generale.
6 *u, frate, ncepu el s spun, mine trebuie s plec+ dar astzi, ai s m ierti, ne vom
culca trziu. =reau s aflu, desigur, ce faci, care snt prerile, convingerile tale, cu ce te
ocupi, ce-ai nvtat de la viat. (&ihalevici se mai tinea de frazeologia celui de-al
patrulea deceniu.$ Ct despre mine, m-am schimbat mult, frate% de pieptu-mi s-au spart
valurile vietii, cine naiba a spus asta7 desi n ceea ce-i important, esential, am rmas
neschimbat+ ca si altdat, cred n bine, n adevr+ dar nu numai att, eu am acum o
credint, da, am o credint, eu am o credint. 3scult-m, stii, scriu din cnd n cnd
versuri+ ele nu contin poezie, ns cuprind adevruri. 3m s-ti citesc ultima mea bucat+
n ea mi-am e2primat convingerile cele mai intime. 3scult9
&ihalevici se apuc s-si citeasc poezia+ era destul de lung si se isprvea cu
urmtoarele versuri%
n inim am noi simtminte rare,
'in suflet soarta pruncul nu mi-a smuls,
&i-am ars icoanele din sanctuare,
Iar azi m-nchin la tot ce-am ars demult.
!!
t
;ostind cele dou versuri de la sfrsit, &ihalevici aproape izbucni n plns. 8n tremur
usor - semnul unui simtmnt puternic - i flutur pe buzele groase, fata urt i se lumin.
Lavret-i l asculta, l tot asculta..., si deodat simti c se trezeste n el spiritul de
contradictie% dintotdeauna l scosese din srite entuziasmul nvalnic, n necontenit clocot
al studentului moscovit. 1u trecu nici un sfert de ceas, si polemica se ncinse, o polemic
fr sfrsit, de care snt capabili numai rusii. Chiar din senin, dup o desprtire de ani de
zile, petrecut n dou lumi deosebite, fr s-si nteleag prea bine ideile proprii,
nicidecum ale altuia, agtndu-se de cuvinte si ripostnd cu simple cuvinte, amndoi se
pomenir polemiznd asupra celor mai abstracte subiecte 6 si asa de tare se certar, de
parc era vorba de viata si de moartea amndurora. <bierar si vociferar att de violent,
nct se speriar toti cei din cas+ iar bietul Lemm, care de la venirea lui &ihalevici se
ncuiase n camera sa, rmsese nedumerit si- cuprinse o team vag.
6 si, la urma urmei, ce -ai a.uns7 8n dezamgit7 tipa &ihalevici pe la ora unu noaptea.
- Oare asa arat dezamgitii7 i rspunse Lavret-i. 3ceia snt palizi si bolnavi+ iar eu,
dac vrei, te ridic ntr-o mn9
6 4ine, dac nu esti un dezamgit, esti un scheptic, deci si mai ru (felul de e2primare
al lui &ihalevici i trda originea ucrainean$. si cu ce drept poti fi scheptic7 1u ti-a mers
n viat, s zicem+ n-ai avut nici o vin% te-ai nscut cu inim ptimas, iubitoare+ dar cei
din .uru-ti te-au ndeprtat de femei cu de-a sila% prima femeie ce ti-a iesit n cale trebuia
s te nsele.
6 *a te-a nselat si pe tine, observ posac Lavret-i.
- ) zicem, s zicem% eu am fost n privinta asta o arm a sortii, dar, de fapt, ce tot mint7
)oarta doar nici nu e2ist% e o veche deprindere de a folosi cuvinte improprii. Ce vrei s
demonstrezi ns cu asta7
t !?
- C eu am fost scrntit din copilrie.
- 3tunci ndreapt-te9 'e aceea esti om, brbat. 1-ai nevoie s mprumuti energie9 'ar,
oricum ar fi, este oare posibil, este oare admisibil s ridici la rangul de lege general, de
regul imuabil, un 6 cum s-i zic 6 un fapt particular7
6 Ce regul vezi aici7 l ntrerupse Lavret-i. 1u recunosc...
6 1u e regul, e regula ta, i tie vorba la rndul su &ihalevici.
6 *sti un egoist, iat ce esti, tuna acelasi, peste o or+ ai urmrit autodesftarea ta, ai
dorit fericirea n viat, ai vrut s triesti numai pentru tine...
6 Ce-i aceea autodesftare7
- si toate te-au nselat+ toate s-au nruit sub picioarele tale.
6 Ce-i aceea autodesftare, te-ntreb7
6 si ele au trebuit s se nruie% fiindc ai cutat reazem acolo unde nu- poti afla,
fiindc ti-ai construit casa pe nisip misctor...
6 =orbeste mai clar, fr comparatii,fiindc nu te-nteleg.
6 >iindc, poftim, rzi, fiindc esti lipsit de credint, esti lipsit de cldur sufleteasc+ ai
minte, dar numai de-o para... esti un voltairian .alnic, napoiat 6 iat ce esti9
6 Cine, eu, voltairian7
6 'a, la fel ca si tatl tu. si nici nu bnuiesti.
6 'up toate acestea, izbucni Lavret-i, snt ndrepttit s-ti spun c esti un fanatic9
6 ,cat9 e2clam &ihalevici deznd.duit. 'in nefericire, n-am meritat pn n clipa de
fat cu nimic o apreciere att de nalt...
- 3cum am gsit cum s-ti spun, strig &ihalevici pe la ceasurile trei din noapte, nu esti
scheptic, nu esti dezamgit, nu esti voltairian, esti un trntor si nc un trntor nrit, un
trntor constient, nu un oarecare trntor naiv. 5rntorii naivi stau tolniti pe cuptor si nu
fac nimic, pentru c nici nu stiu
?A
t
s fac vreo treab+ ei nici nu gndesc+ pe cnd tu esti un om care gndeste - si totusi stai
tolnit+ ai putea s faci ceva - si nu faci nimic+ te-ai tolnit stul cu burta n sus si spui%
asa se si cuvine, s stau tolnit, pentru c tot ceea ce fac oamenii -totul e o absurditate de
sus pn .os si o prostie ce nu duce la nimic.
6 si de unde ai scos-o c eu stau tolnit7 repeta mereu Lavret-i. Cum de-mi atribui
asemenea idei7
6 Iar pe deasupra, voi toti, frtia voastr ntreag, urm neobositul &ihalevici, snteti
niste trntori culti. =oi stiti de care picior schioapt neamtul+ stiti ce-i ru la englezi si la
francezi+ iar .alnica voastr stiint v serveste drept spri.in, v .ustific lenea nerusinat,
inactivitatea asta .osnic. 3ltul se si mndreste, cic, uite c-s destept - stau tolnit+ iar
ceilalti, prostii, alearg ncoace si ncolo. 'a9 'ar mai avem si domni de-aceia 6 de
altfel, n-o spun pe socoteala ta 6 care-si petrec toat viata ntr-un fel de e2taz al
plictiselii, se obisnuiesc cu ea, se cufund n ea ca o ciuperc-n smntn, continu
&ihalevici si ncepu s rd de propria-i comparatie. 8f, uf9 acest e2taz al plictiselii este
pieirea rusilor9 5rndavul dezgusttor se pregteste un veac ntreg ca s se apuce de
treab...
6 si de ce ocrsti79 rcni la rndul su Lavret-i. ) lucrezi... s faci... )pune mai bine
ce s fac si nu n.ura, 'emostene de la ,oltava9
- Ia te uit, ce vrea dumnealui9 3sta n-am s ti-o spun, frate+ fiecare trebuie s stie ce are
de fcut, i rspunse ironic 'emostene. &osier, nobil 6 si nu stie ce are de fcut9 1-ai
credint, cci altfel ai sti+ n-ai nici credint, nici revelatie.
- Las-m s m odihnesc cel putin, drace+ las-m s m dumiresc, se rug Lavret-i.
- 1ici un minut de odihn, nici o secund9 rspunse &ihalevici, cu un gest imperativ
al minii. 1ici o secund9 &oartea nu asteapt, nici viata nu trebuie s astepte.
t ?
6 'ar cnd si unde s-au gndit oamenii s trndveasc7 strig acelasi pe la ceasurile
patru dimineata, de data aceasta cu glasul putin cam rgusit. La noi9 3cum9 In ;usia9
Cnd pe fiecare om n parte l apas datoria, marea rspundere fat de 'umnezeu, fat de
popor, fat de sine nsusi9 1oi dormim, iar timpul trece+ noi dormim...
- ngduie-mi s-ti atrag atentia, vorbi Lavret-i, c acum n nici un caz nu dormim, mai
curnd i mpiedicm pe altii s doarm. Ca niste cocosi zbierm, de ne rupem gtle.ul.
3scult, nu cumva sntem pe la cnttori7
3ceast iesire l nveseli si- linisti pe &ihalevici. /,e mine0, spuse cu zmbetul pe buze
si-si nfund pipa n chisea. /,e mine0, repet Lavret-i. ,rietenii mai discutar ns mai
bine de un ceas... 'e data asta fr s mai ridice vocea+ discutia lor a fost linistit, trist, o
discutie blnd.
3 doua zi, &ihalevici plec, desi Lavret-i se strdui n fel si chip s- retin. >eodor
Ivanci nu izbuti s- conving s mai rmn, de discutat discutar dup pofta inimii.
3fl c &ihalevici nu avea un chior, nc din a.un Lavret-i observase cu comptimire la
el toate semnele si deprinderile srciei lucii% cizmele i erau sclciate, surtucului i lipsea,
la spate, un nasture+ minile sale nu cunoscuser mnusa+ avea puf n pr. Cnd sosi, nici
nu se gndi s se spele. &nca la mas ca un rechin, carnea o rupea cu degetele si rontia
zgomotos oasele cu dintii si negri si puternici. 'e asemenea, reiesi c nici slu.ba nu-i
priise, c si pusese toate sperantele n acel otcupcic, dar acesta l luase numai ca s aib
/un om cult0 n biroul su. Cu toate acestea, &ihalevici nu se descura.a si tria ca un
cinic, ca un idealist, ca un poet, fiind sincer ngri.orat si consumndu-se pentru soarta
omenirii, pentru propria-i vocatie, interesndu- prea putin dac va muri de foame.
&ihalevici nu era cstorit, dar fusese ndrgostit de nenumrate ori si scrisese versuri
tuturor iubitelor sale. Cu deosebit nflcrare a cntat o misterioas panna cu bucle
?#
l.). 58;:@*1I*=
negre... *ste adevrat, umblau zvonuri cum c aceast panna fusese o oarecare evreic,
bine cunoscut multor ofiteri de cavalerie..., dar, dac stai s te gndesti, parc nu-i
totuna7
Cu Lemm, &ihalevici nu se ntelesese deloc% neobisnuit, neamtul se sperie de felu-i
zgomotos de a vorbi, de manierele lui grosolane... ndeobste, nenorocitii se nteleg
numaidect ntre dnsii. 'ar, spre btrnete, rar se ntmpl ca ei s se apropie, si nici nu-i
de mirare% nu mai au ce s-si mprtseasc 6 nici mcar sperantele.
nainte de plecare, &ihalevici discut mult cu Lavret-i, i proroci pieirea, dac nu-si va
veni n fire, implorndu- s se ocupe serios de traiul tranilor si, dndu-se ca e2emplu si
spunnd c el s-a purificat n vpaia nenorocirilor 6 de cteva ori repet c se consider
un om fericit si se compar cu psrile si cu crinul vlcelelor...
6 Oricum, un crin negru, remarc Lavret-i.
6 *h, frate, nu face pe aristocratul, i rspunse &ihalevici, cu glas blnd, mai bine
multumeste lui 'umnezeu c si n vinele tale curge snge curat de plebeu. =d ns c tu
ai nevoie acum de o fiint neprihnit, nepmntean, care s te scoat din lncezeal...
6 ti multumesc, frate, rosti Lavret-i, m-am sturat de aceste fiinte nepmntene.
6 5aci, chinicule9 e2clam &ihalevici.
6 /Cinic0, nu /chinic0, l corect Lavret-i.
6 4a chiar chinic, repet &ihalevici fr sfial.
1ici cnd sedea n brisc, unde fusese urcat geamantanul lui turtit, galben si nefiresc de
usor, el nu conteni s vorbeasc, nfsurat ntr-un fel de manta spaniol, cu gulerul
decolorat si cu labe de leu n loc de copci, el si e2punea mai departe opiniile n legtur
cu soarta ;usiei si gesticula cu mna-i bronzat, ca si cum ar fi mprstiat smnta fericirii
viitoare. Caii pornir n sfrsit... %
t ?C
6 3du-ti aminte de ultimele mele trei cuvinte, strig el, aplecndu-se cu tot trupul din
trsur, aproape s cad% religia, progresul, umanitatea9... ;mi cu bine9 Capul su, cu
sapca tras pe ochi, se mistui.
Lavret-i rmase singur n pridvor, privind tint n lungul drumului, pn cnd trsura i se
sterse din vedere. /) stii c are dreptate, se gndi el intrnd n cas, probabil c-s un trn-
tor.0 &ulte din cuvintele lui &ihalevici i intraser fr doar si poate n suflet, desi
polemizase si nu se mpcase cu el. 3.unge doar att% s fie omul bun, atunci nimeni nu-i
poate tine piept.
Capitolul LL=I
,este dou zile, tinndu-si fgduiala, &ria 'mitrievna sosi la =asilievs-oe, cu tot
tineretul. >etele alergar numai-dect n grdin, iar &ria 'mitrievna trecu, privind
alene, prin toate ncperile si lud duios totul. =izita pe care o fcea lui Lavret-i era
socotit de dnsa ca un semn de mare indulgent, aproape ca o fapt bun. *a zmbi
prietenos cnd 3nton si 3pra-seia i srutar mna, dup vechiul obicei al serbilor, si le
ceru, cu voce molatic si vorbind pe nas, s-i aduc ceaiul. )pre marele necaz al lui
3nton, care-si pusese mnusi albe mpletite, nu el, ci feciorul tocmit de Lavret-i si care,
dup spusa btrnului slu.itor, nu cunostea nici o boab de etichet, servi ceaiul cucoanei
de curnd sosite, n schimb, n timpul prnzului, 3nton si lu revansa+ si nfipse bine
picioarele n dusumea la spatele .iltului &riei 'mitrievna si nu ced nimnui locul su.
>aptul c =asilievs-oe nu vzuse de mult vreme oaspeti avu darul s- tulbure si n
acelasi timp s- bucure pe mos 3nton, i fcea plcere s vad c boierul su avea
legturi cu lumea bun. 'e altfel, n-a fost el
?"
t
singura persoan emotionat n ziua aceea% si Lemm era stpnit de tulburare. )e
mbrcase ntr-un frac scurt, cu coad ascutit, de culoarea tabacului, si-si legase strns
bs-mluta la gt. 5usea mereu si se da la o parte cu o e2presie plcut, prietenoas.
Lavret-i observ cu satisfactie c apropierea dintre dnsul si Liza struie. 'e cum intr,
ea i ntinse mna cu prietenie. 'up-mas, Lemm scoase din buzunarul de la spate al
fracului, n care si tot bga mna, un sul nu prea mare de hrtie cu note si, tuguindu-si
buzele, l asez n tcere pe pian. *ra o romant compus n a.un, cu niste cuvinte
nemtesti demodate, n care se pomenea despre stele. 'e ndat, Liza se asez la pian si
descifra romanta.. 'ar vai9 muzica era nclcit si neplcut de ncordat. )e vedea c
Lemm se silise s e2prime ceva ptimas, profund, dar nu izbutise. )trdania rmsese
numai strdanie. 3mndoi, si Lavret-i, si Liza, si ddur seama de asta 6 ntelese si
Lemm. >r s spun un cuvnt, el si vr romanta la loc n buzunar+ iar ca rspuns la
propunerea Lizei de a o cnta nc o dat, se multumi s dea din cap si s spun cu tlc%
/si cu asta 6 basta90, apoi se ncovoie, se zgribuli si se ndeprt.
Ctre sear, toat societatea se duse la pescuit, n iazul de dincolo de parc se gseau multi
carasi si plevusc. ,e &ria 'mitrievna o asezar la umbr pe malul apei, ntr-un fotoliu,
i asternur un covor sub picioare si i ddur undita cea mai bun. 3nton i oferi
serviciile sale de pescar btrn si iscusit. ,unea cu osrdie rme n crlig, le plesnea cu
palma, le scuipa si arunca singur undita, nclinndu-si cu gratie tot trupul nainte, n
aceeasi zi, &ria 'mitrievna l caracteriza fat de >eodor Ivanci cu urmtoarea fraz,
rostit ntr-o francez de pension% /VV n DM a plus maintenant de ces gens comme aut re
fois.0 Lemm si cele dou fetite plecar mai departe, tocmai la zgaz. Lavret-i se asez
aproape de Liza. ,estele trgea la
t ?E
nad necontenit. Carasii prinsi sclipeau mereu prin aer cu solzii lor aurii sau argintii.
*2clamatiile de bucurie ale fetitelor nu mai conteneau+ nssi &ria 'mitrievna scoase
niste tipete ascutite de vreo dou ori, pe un ton delicat. ,estele trgea mai rar la Lavret-i
si la Liza. ,esemne unde ei, spre deosebire de ceilalti, ddeau pescuitului mai putin
important si-si lsau plutele s fie aduse de unde pn la mal. )tufrisul nalt si rosiatic
fremta ncetisor n .urul lor, apa linistit lucea domol si convorbirea li se depna n tihn.
Liza se asezase pe un mic ponton, iar Lavret-i sedea pe un trunchi de rchit aplecat.
Liza era mbrcat ntr-o rochie alb, strn-s n talie cu o panglic lat, tot alb+ plria
de pai i atrna pe un brat. Cu cealalt mn tinea, cam anevoie, nuiaua mldioas a
unditei. Lavret-i se uita la profilul ei pur, putin cam sever, la pru-i dat dup urechi, la
obra.ii gingasi, mbu.orati ca la copii, si se gndea% /O, ct de drglas esti pe malul
rmnicului meu90 Liza nu se ntorcea spre dnsul, ci privea n ap si prea fie c-si mi.este
ochii, fie c zmbeste. 8mbra teiului din apropiere i acoperea pe amndoi.
6 stii, gri Lavret-i, m-am gndit mult la discutia noastr de deunzi si am a.uns la
concluzia c esti o persoan neobisnuit de bun.
6 1u cu intentia aceasta am..., ncepu Liza si se fstci.
6 *sti bun, repet Lavret-i. *u snt un om din topor, dar simt c toti trebuie s te
iubeasc. Iat-, de pild, pe Lemm% e pur si simplu ndrgostit de dumneata.
)prncenele Lizei nu se ncruntar, ci numai tresrir+ asa i se ntmpla totdeauna cnd
auzea ceva neplcut.
6 3zi mi-a fost tare mil de dnsul, relu Lavret-i, pentru romanta sa neizbutit. ) fii
tnr si s nu poti face ceva 6 mai merge+ dar s mbtrnesti si s nu te mai a.ute
puterile, e greu. si-i pcat c nici nu simti cnd te prsesc fortele. 4trnului i vine greu
s ndure asemenea lovituri9... >ii cu
?I
t
luare-aminte, la dumneata pestele musc nada... )e spune, adug Lavert-i, dup un scurt
rstimp, c =ladirnir 1i-olaici a scris o romant foarte drgut.
6 'a, rspunse Liza, o bagatel, dar acceptabil.
6 Ce prere ai, o ntreb Lavret-i, e un bun muzician7
6 mi face impresia c are o deosebit nclinatie pentru muzic, dar pn n prezent nu
s-a ocupat de ea cum se cuvine.
6 4ine9 'ar, ca om, e bun7
Liza izbucni n rs si-i arunc o privire fugar lui Lavret-i.
6 Ce ntrebare stranie9 e2clam ea si, ridicnd undita, o arunc din nou mai departe.
6 'e ce stranie7 *u te ntreb despre dnsul ca un om nu demult sosit aici, ca o rud.
6 Ca rud7
6 'a9 Cci mi se pare c-ti snt unchi7
- =ladirnir 1i-olaici are suflet bun, rosti Liza, e destept+ maman l iubeste foarte mult.
6 'ar dumneata l iubesti7
6 * un om bun+ de ce s iiu- iubesc7
- 3ha9 spuse Lavret-i si tcu. ,e fat-i trecu o e2presie pe .umtate trist, pe .umtate
ironic. ,rivirea lui struitoare o ncurca pe DLiza, totusi ea zmbea mai departe. *i, s le
dea 'omnul noroc9 bigui Lavret-i ntr-un trziu, ca pentru sine, si-si ntoarse capul.
Liza rosi.
6 :resiti, >eodor Ivanci, zise ea, degeaba v gnditi... Oare =ladirnir 1i-olaici nu v
place7 l ntreb deodat.
6 1u-m i place.
- 'e ce7
6 mi face impresie c n-are inim. )ursul se sterse de pe fata Lizei.
t ?H
- =-ati obisnuit s .udecati oamenii aspru, rosti ea dup o tcere prelung.
- *u7 1u cred. lart-m, dar ce drept am s-i .udec aspru pe altii, cnd eu nsumi am
nevoie de indulgent7 )au ai uitat c de mine doar cei nepstori nu rd. 'ar, adug, te-
ai tinut de fgduial7
- Care anume7
6 ) te rogi pentru mine.
6 'a, m-am rugat pentru dumneavoastr si m nchin n fiecare zi. = rog ns s nu
vorbiti cu usurint despre asta.
Lavret-i ncerc s-o conving pe Liza c nici nu se gn-dea la asa ceva, c avea un respect
adnc fat de orice convingeri+ apoi se apuc s vorbeasc despre religie, despre
nsemntatea ei pentru istoria omenirii, despre importanta crestinismului...
6 5rebuie s fii crestin, ncepu Liza, dup oarecare sovire, si nu pentru a cunoaste cele
ceresti... sau... cele pmntene, ci pentru c fiecare om este dator cu o moarte.
Cu o nedumerire involuntar, Lavret-i si ridic ochii spre Liza si-i ntlni privirea.
- Ce cuvnt ai rostit9 i spuse.
6 Cuvntul acesta nu-i al meu, i rspunse ea.
- 1u-i al dumitale... 'ar de ce vorbesti despre moarte7
6 1u stiu. 3deseori m gndesc la ea.
6 3desea7
- 'a.
6 1-as spune, privindu-te acum+ ai un chip att de vesel, de luminos, surzi...
6 'a, acum m simt foarte vesel, rspunse Liza cu naivitate.
Lui Lavret-i i venea s-i cuprind amndou minile si s i le strng cu putere.
6 Liza, Liza, strig &ria 'mitrievna, vino aici, uit-te ce caras am prins.
?!
t
6 1umaidect, maman, rspunse Liza si se duse la ea+ iar Lavret-i rmsese pe rchit.
/=orbesc cu ea parc n-as fi un om care si-a trit traiul0, se gndi. ,lecnd, Liza si agt
plria pe o crengut+ cu un sentiment straniu, aproape delicat, Lavret-i privi plria,
panglicile ei lungi, putintel sifonate. Liza se ntoarse repede si se asez iarsi pe ponton.
- 'e ce vi se pare c =ladimir 1i-olaici n-are suflet7 l. ntreb ea, cteva clipe mai trziu.
6 3m mai spus, poate gresesc+ timpul ns va limpezi totul. Liza czu pe gnduri.
Lavret-i deschise vorba despre viata lui la =asilievs-oe, despre &ihalevici, despre
3nton. )imtea nevoia s vorbeas cu Liza, s-i spun tot ce-i trecea prin gnd. *a l
asculta cu atta blndete, cu atta luare-aminte, observatiile si rspunsurile ei rare i se
preau asa de simple si de ntelepte... La urm i spuse si acest lucru.
Liza se mir.
6 ) fie adevrat7 l ntreb. Credeam c eu, ca si camerista mea 1astia,
sntem lipsite de cuvinte proprii. Odinioar, ea-i spunea logodnicului su asa%
/pesemne te plictisesti cu mine+ tu-mi spui tot lucruri frumoase, iar mie-mi lipsesc
cuvintele proprii0.
/si slav 'omnului c-i asa0, se gndi Lavret-i.
Capitolul LL=II
ntre timp se nserase, iar &ria 'mitrievna si art dorinta s plece acas. >etitele, cu
greu desprinse de la rmnic, fur mbrcate. Lavret-i spuse c-si va petrece oaspetii pn
la .umtatea drumului si porunci s-i nseueze calul. 3seznd-o pe &ria 'mitrievna n
cupeu, el si aduse aminte de Lemm+ dar btrnul nu putu fi gsit nicieri, dispruse
ndat ce se sfrsise pescuitul. 3nton nchise portiera, cu o
t ??
putere de invidiat pentru anii si, si strig aspru% /&n, vizitiu90. Cupeul se urni din loc.
n spate sedeau &ria 'mitrievna si Liza, iar n fat fetitele si camerista. *ra o sear
cald si linistit. Lsaser geamurile n .os de amn-dou prtile cupeului. Lavret-i
clrea, alturi de cupeu, pe partea Lizei, care sedea cu mna pus la portier. *l ls
slobod frul pe gtul calului, mergnd n trap usor, 6 si din cnd n cnd schimba dou-trei
cuvinte cu fata. 3murgul se mistui+ se ls noaptea+ totusi aerul parc se mai nclzi.
&ria 'mitrievna atipi n curnd+ la fel adormir fetitele si camerista. Cupeul mergea
repede si lin. Liza sedea aplecat nainte. Luna de-abia rsrit i lumina fata, zefirul
aromat al noptii i mngia ochii si obra.ii. )e simtea bine. &na ei sta spri.init pe
portiera cupeului, alturi de mna lui Lavret-i. 3cesta se simtea bine si el% clrea prin
cldura plcut a noptii linistite, fr s-si ia ochii de pe chipul bla.in si tnr al fetei,
ascultndu-i glasul proaspt, care suna n soapt si-i spunea lucruri simple si plcute. 1ici
nu bg de seam c fcuse .umtate de cale. Lavret-i nu vru s-o trezeasc pe &ria
'mitrievna, strnse usor mna Lizei si-i spuse% /'oar sntem prieteni acum, nu-i asa70 *a
ddu din cap, el opri calul. Cupeul si urm drumul, legnndu-se usor. Lavret-i porni la
pas spre cas. >armecul noptii de var l cuprinse+ totul n .ur prea neobisnuit de straniu
si n acelasi timp att de cunoscut si de plcut. 5otul dormea, aproape si n deprtare+ se
vedea pn ht, ncolo, cu toate c ochiul nu deslusea cele vzute+ si chiar n aceast
liniste se simtea viata tnr, n floare. Calul lui Lavret-i psea vioi, legnndu-se
cadentat la dreapta si la stnga+ umbra lui mare si neagr mergea alturi, ti fcea o
plcere tainic tropotul copitelor. *ra ceva vesel si minunat n chemarea rsuntoare a
prepelitelor. )telele se pierdur ntr-un fel de pcl luminoas+ craiul nou sticlea cu o
strlucire neclintit+ lumina lui se revrsa ntr-un suvoi albastru peste cer si cdea ca o
pat de aur fumuriu pe norii subtiri ce-i treceau pe-aproape+
AA
t
prospetimea vzduhului lsa o urm usoar de umezeal pe ochi, ptrundea blnd n toate
mdularele si se revrsa n piept ca un suvoi fr zgaz. Lavret-i se ls n voia plcerii
pe care o gusta. /*i, om mai tri, se gndi, nu ne-a rpus de tot... 0 *l nu-si lmuri cine
sau ce nu- rpusese... 3poi ncepu s se gndeasc la Liza+ pesemne ea nu- iubeste pe
,ansin. 'ac ar fi ntlnit-o n alte mpre.urri, cine stie ce s-ar fi putut ntmpla9 l
ntelegea pe Lemm, desi ea-i lipsit de cuvinte /proprii0. 4a nici nu-i adevrat% ea are
cuvinte proprii... /) nu vorbiti cu usurint despre asta0, si aduse aminte Lavret-i. &ai
merse o bucat bun de drum cu capul plecat+ apoi se ndrept si rosti ncet%
&i-am ars icoanele din sanctuare,
Iar azi m-nchin la tot ce-am ars demult...
dar numaidect si lovi calul cu cravasa si galop pn acas. 'esclecnd, Lavret-i si roti
privirile pentru cea din urm oar, cu un zmbet de multumire. 1oaptea tcut, blnd, se
revrsase pe coline si n vi+ din deprtare, din adncul nmiresmat al noptii, cine stie de
unde 6 din cer sau din pmnt - adia o cldur linistit si molatic. Lavret-i i trimise
Lizei o ultim salutare si, cu pas sprinten, urc n pridvor. <iua urmtoare trecu destul de
anodin. 'e dimineat plou+ Lemm se uita pe sub sprncene si-si strngea buzele, din ce
n ce mai tare, parc si-ar fi pus n gnd s nu le mai desfac niciodat. &ergnd la
culcare, Lavret-i si lu n pat un maldr ntreg de reviste frantuzesti, care zceau
nedesfcute pe masa lui de mai bine de dou sptmni. ncepu s rup plicurile fr
interes si s-si plimbe ochii peste coloanele ziarelor, care de altfel nu cuprindeau nimic
nou. *ra gata s se lase, cnd deodat sri din pat, ca muscat de sarpe. >oiletonul dintr-o
revist, semnat de bine cunoscutul mon-sieur Fules, aducea la cunostinta cititorilor si /o
noutate trist0% admirabila si fermectoarea moscovit, scria el, una
t A
dintre reginele modei, podoaba saloanelor pariziene, &adame de Lavretz-i, a ncetat din
viat aproape subit, si vestea aceasta, din nenorocire prea adevrat, de-abia atunci a
a.uns la dnsul, la domnul Fules. )e poate spune, urma autorul, c el fusese un prieten al
defunctei...
Lavret-i se mbrc, iesi n grdin si pn dimineata se plimb ncoace si ncolo pe o
singur alee.
Capitolul LL=III
n dimineata urmtoare, la ceai, Lemm l rug pe Lavret-i s dea porunc s fie pusi caii
la trsur, ca s se ntoarc n oras.
6 * timpul s m apuc de lucru, adic de lectii, spuse btrnul, cci aici mi pierd
vremea degeaba.
Lavret-i nu-i rspunse ndat% prea distrat, ns n cele din urm zise%
6 3tunci plecm mpreun.
>r s fie a.utat de vreo slug, gfind si mniindu-se, Lemm si pregti micul
geamantan+ apoi rupse si arse cteva foi de note. 5rsura trase la scar. Iesind din birou,
Lavret-i bg n buzunar numrul din a.un al ziarului. 5ot drumul att Lemm, ct si
Lavret-i vorbir putin% fiecare czuse pe gnduri si era bucuros c cellalt nu- supr
deloc. )e desprtir destul de rece 6 ceea ce, de altfel, se ntmpl deseori n ;usia ntre
prieteni. Lavret-i l duse pn la csuta lui pe btrn, care cobor, si lu geamantanul si,
fr s ntind mna prietenului su (tinea geamantanul cu amndou minile, n fata
pieptului$ si nearuncndu-i cel putin o cuttur, i spuse n ruseste% /;mas-bun90.
/;mas-bun90 repet Lavret-i si porunci vizitiului s- duc la locuinta sa. nchiriase,
pentru orice eventualitate, o locuint n orasul O... 'up ce isprvi
A#
t
cteva scrisori si mnc n fug, Lavret-i se duse la (alitini. In salon l gsi pe ,ansin,
care-i aduse la cunostint c &ria 'mitrievna vine nentrziat si intr n vorb cu cea
mai cordial amabilitate. ,n atunci ,ansin i se adresa lui Lavret-i dac nu de sus, dar cu
indulgent+ Liza ns, mprtsindu-i lui ,ansin impresiile sale din cltoria fcut, l
prezent pe Lavret-i ca pe un om minunat si destept+ atta i-a fost de a.uns% trebuia s-l
cucereasc pe acest om /minunat0. ,ansin ncepu cu complimente la adresa lui Lavret-i,
descrise entuziasmul cu care, dup spusele sale, toat familia &riei 'mitrievna ludase
=asilievs-oe si pe urm, ca de obicei, trecu cu iscusint la propria-i persoan si ncepu s
vorbeasc despre preocuprile si conceptiile sale asupra vietii, a lumii si a slu.bei. )puse
vreo dou cuvinte despre viitorul ;usiei si cum trebuie tinuti n fru guvernatorii. 5ot
atunci fcu o glum pe socoteala sa si adug c la ,etersburg, ntre altele, i se
ncredintase misiunea depopulariser lDidee du cadastre. =orbi destul de mult, rezolvnd, cu
un dispret nfumurat, toate greuttile si, ca un scamator care se .oac cu bile, .ongla cu
cele mai nsemnate probleme administrative si politice. *2presii ca% /Iat ce-as face, dac
as fi n locul guvernatorului0 sau /'umneavoastr, ca un om cu .udecat, veti fi de acord
cu mine0, nu mai conteneau. Lavret-i asculta cu rceal flecreala lui ,ansin% nu-i plcea
omul acesta frumos, destept, de o elegant fireasc, cu zmbet senin, voce respectuoas si
ochi cercettori. ,ansin pricepu curnd, datorit intuitiei fulgertoare cu care descifra
sentimentele altora, c nu-i face nici o plcere deosebit interlocutorului su si, sub un
prete2t rezonabil, se fcu nevzut, hotrnd n sine c Lavret-i o fi el un om minunat, dar
nu-i deloc simpatic, ci aigri si, en somme, cam caraghios. &ria 'mitrievna apru
nsotit de :hedeonovs-i+ apoi venir &arfa 5imofeevna si Liza. 'up ele sosir si
ceilalti ai casei+ mai trziu si fcu aparitia si melomana 4elenitna, o doamn mic si
usctiv, cu
t AC
o fat frumoas si obosit, aproape copilreasc, ntr-o rochie neagr fosnitoare, cu un
evantai pestrit si brtri groase de aur. )osi si sotul ei, un om rotofei, cu obra.ii rosii, care
avea rnini si picioare mari, gene albe si un zmbet ncremenit pe buzele-i groase, n vizit
sotia lui nu vorbea cu el niciodat+ iar acas, n clipele de tandrete, l numea /purcelusul0
ei. ,ansin se ntoarse. Camerele se umplur de animatie si de zgomot. 3ceast multime
de oameni nu era pe placul lui Lavret-i+ l scia mai ales 4elenitna, care l tot privea prin
lorgnon. 3r fi plecat numaidect, dac n-ar fi fost Liza la mi.loc+ voia s-i spun cteva
cuvinte ntre patru ochi, dar mult vreme nu putu prinde un moment prielnic si se
multumi s-o urmreasc din priviri cu o multumire ascuns. 1iciodat figura ei nu i se
pruse mai nobil si mai drglas. =ecintatea 4elenitnei o fcea s cstige foarte mult.
3ceasta se misca necontenit pe scaun, da din umerii si ngusti, rdea cu un rs alintat si
apoi fie c nchidea, fie c deschidea larg ochii pe neasteptate. Liza sedea linistit, privea
drept nainte si nu rdea. :azda se asez la crti cu &arfa 5imofeevna, 4elenitna si
:hedeonovs-i, care .uca foarte ncet, gresea necontenit, clipea din ochi si-si stergea fata
cu batista. ,ansin lu o nftisare melancolic+ se e2prima scurt, trist, cu subntelesuri,
aidoma unui pictor nerecunoscut. 'ar, cu toate rugmintile 4elenitnei, care cocheta cu el
asiduu, nu accept s-si cnte romanta% l stn.enea prezenta lui Lavret-i. 1ici >eodor
Ivanci nu vorbi mult, e2presia fetei lui o uimi pe Liza de cum intr n camer% ea si ddu
seama numaidect c are s-i spun ceva+ dar, ine2plicabil, i era team s- ntrebe, n
sfrsit, trecnd n sufragerie s toarne ceai, fr s vrea, ntoarse capul n partea lui. *l o
urm imediat.
6 Ce-i cu dumneavoastr7 l ntreb ea, punnd ceainicul cu esent pe samovar.
- 3i observat ceva7 rspunse acesta.
6 3stzi snteti altfel ca de obicei.
A"
t
Lavret-i se aplec peste mas.
6 =oiam, ncepu el, s-ti comunic o veste+ dar acum nu-i posibil. 'e altfel, citeste ceea
ce-i notat cu creionul n acest foileton, adug, ntinzmdu-i e2emplarul de ziar pe care-
luase cu sine. 5e rog s- pstrezi n secret+ eu am s trec mine dimineat.
Liza rmase surprins... ,ansin se art n pragul usii% ea vr ziarul n buzunar.
6 3ti citit Obermann, Lizaveta &ihailovna7 o ntreb ngndurat ,ansin.
Liza i rspunse ceva n treact si iesi din sal urcnd la eta.. Lavret-i se ntoarse n salon
si se apropie de masa de .oc. &arfa 5imofeevna, cu fata rosie si cu panglicile de la bonet
desfcute, porni s i se plng de partenerul su :hedeonovs-i care, dup spusa ei, nu stia
s .oace.
6 ) .oci crti, spuse ea, se vede c nu-i tot att de usor ca a plsmui minciuni.
:hedeonovs-i continu s clipeasc si s-si stearg fata. Liza intr n salon si se asez
ntr-un colt% Lavret-i se uit la dnsa+ ea l privi pe Lavret-i. 3mndoi se simtir cuprinsi
de un sentiment asemntor cu groaza, Lavret-i citi pe fata ei o nedumerire si un fel de
mustrare ascuns. Orict ar fi vrut, nu putea s-i vorbeasc. ) rmn cu ea n aceeasi
camer, ca musafir printre ceilalti oaspeti, i-ar fi fost greu. 'e aceea se hotr s plece.
Lundu-si rmas-bun de la ea, izbuti s repete c va veni a doua zi, adugind c se bizuie
pe prietenia ei.
- ,oftiti9 i rspunse Liza, cu aceeasi nedumerire zugrvit pe chip.
'up plecarea lui Lavret-i, ,ansin se nvior+ ncepu s-i dea sfaturi lui :hedeonovs-i,
iar 4elenitnei i adres galanterii ironice si, n sfrsit, si cnt romanta. ,e Liza ns o
privea si-i vorbea ca si mai nainte% cu subntelesuri si oarecum ntristat.
+
t AE
Lavret-i nu dormi iarsi toat noaptea. 1u era cuprins de tristete, nici de tulburare, l
stpnea o liniste desvrsit+ ns nu putea dormi. si nici amintirile trecutului nu-
tulburau, ci pur si simplu si ntorcea privirile spre viata-i trecut. Inima i btea greu si
msurat, orele zburau+ iar el nici nu se gndea la somn. 'in cnd n cnd, i trecea prin cap
un singur gnd% /,este putint, prostii90 si se oprea, si lsa capul n piept si-si ntorcea
din nou privirile spre viata-i trecut.
Capitolul LLIL
&ria 'mitrievna nu- primi pe Lavret-i cu prea mult amabilitate cnd acesta se nftis
a doua zi. /Ian te uit, s-a si nndit90 se gndi ea. Lavret-i si asa nu-i era tocmai pe plac+
de altfel si ,ansin, sub a crui influent se afla, l ludase n a.un cu cuvinte viclene si
dispretuitoare. *a nu- socotea drept oaspete si nici nu credea de cuviint s se ocupe de
o rud, aproape un om al casei. 1u trecu nici o .umtate de or, si Lavret-i se plimba
alturi de Liza pe o alee din grdin. La ctiva pasi de ei, Lenoci-a si suroci-a alergau
printre straturile de flori.
Ca de obicei, Liza era linistit, dar ceva mai palid. *a scoase din buzunar si i ntinse lui
Lavret-i foaia de ziar mpturit de mai multe ori.
- * groaznic, rosti. Lavret-i nu rspunse nimic.
6 ,oate c nici nu-i adevrat, adug Liza. .
6 'e aceea te-am si rugat s nu vorbesti cu nimeni despre asta.
Liza fcu ctiva pasi.
- )puneti-mi, ncepu ea, nu snteti mhnit7 1icidecum7
6 1ici nu stiu ce simt, i rspunse Lavret-i.
AI
t
6 'ar ati iubit-o odinioar7
- 3m iubit-o.
- &ult7
- &ult.
- si moartea ei nu v-a ntristat7
6 ,entru mine ea murise demult.
6 * pcat ceea ce spuneti... = rog s nu v suprati. & socotiti prieten si o prieten
poate spune ce gndeste. ,e mine zu m apuc groaza... Ieri artati asa de ru... =
amintiti c nu demult v-ati plns de dnsa7 Iar ea, atunci, poate nici nu mai era pe lumea
asta. * groaznic9 3sta parc v-a fost sortit drept pedeaps.
Lavret-i surse cu amrciune.
- *sti convins7 Cel putin snt liber acum. Liza tresri usor.
- 'estul9 1u mai vorbiti asa. La ce v e bun libertatea7 * momentul s v gnditi la
iertare si nu la asa ceva...
- 'e mult am iertat-o, o ntrerupse Lavret-i, fcnd un gest cu m n a.
6 1u-i asa, i rspunse Liza, rosind. 1u m-ati nteles. 5rebuie s v gnditi la iertarea
dumneavoastr...
6 Cine s m ierte7
6 Cum cine7 'umnezeu. Cci cine poate s ne ierte n afar de 'umnezeu7
Lavret-i o apuc de mn.
- 3h, Lizaveta &ihailovna, crede-m, e2clam el, si asa am fost ndea.uns de pedepsit.
3m si ispsit totul, crede-m.
6 3sta nu o puteti sti, spuse Liza cu .umtate de gur. 3ti uitat c, nu demult, cnd ati
vorbit cu mine, n-ati vrut s-o iertati.
3mndoi, tcnd, fcur ctiva pasi pe alee.
6 'ar ce-i cu fiica dumneavoastr7 l ntreb deodat Liza si se opri.
Lavret-i tresri.
t AH
- O, n-avea nici o gri.9 3m si trimis scrisori unde se cuvenea. =iitorul fiicei mele, cum
ai... dup cum ai spus... este asigurat9 >ii linistit.
Liza zmbi cu tristete.
- 3i dreptate, urm Lavret-i, ce pot face cu libertatea mea7 La ce-mi foloseste7
6 Cnd ati primit ziarul7 ntreb Liza, fr s rspund la ntrebarea lui.
- 3 doua zi dup vizita pe care mi-ati fcut-o.
- Oare..., oare nici n-ati plns cel putin7
- 1u. 3m rmas uluit+ dar de unde ar fi putut izvor lacrimile7 ) plng trecutul7 ,entru
mine el se prefcuse n scrum. >apta ei nu mi-a sfrrnat fericirea, ci mi-a artat numai c
ea nici nu e2istase vreodat. Ce-as fi avut s plng7 'e altfel, cine stie7 ,oate c as fi fost
mai mhnit dac as fi primit vestea asta cu dou sptmni mai nainte.
- Cu dou sptmni7 se mir Liza. 'ar ce s-a ntmplat n aceste dou sptmni7
Lavret-i nu rspunse nimic, iar Liza rosi deodat si mai tare dect nainte.
- 'a, da, ai ghicit, continu pe neasteptate Lavret-i, n aceste dou sptmni am
cunoscut ce nseamn un suflet curat de femeie+ iar trecutul meu s-a ndeprtat si mai
mult de mine.
Liza se tulbur si psi ncetisor n grdina de flori, spre Lenoci-a si suroci-a.
6 )nt multumit c ti-am artat si dumitale foaia de ziar, spuse Lavret-i, mergnd n
urma ei. &-am obisnuit s nu-ti ascund nimic si nd.duiesc c m vei rsplti cu aceeasi
ncredere.
- 3sa v nchipuiti7 rosti Liza si se opri. 3tunci ar trebui s... 'ar, nu9 1u se poate.
- Ce anume7 )pune, spune9
A!
t
6 <u, mi se pare c n-ar trebui... *i, dar de fapt, adug Liza si se ntoarse zmbind
spre Lavret-i, nu e2ist .umtate de sinceritate9 stiti, azi am primit o scrisoare.
6 'e la ,ansin7
- 'a, de la el. 'e unde stiti7
6 5e cere n cstorie7
- 'a, adeveri Liza si se uit drept si serios n ochii lui Lavret-i.
Lavret-i, la rndul su, o privi cu seriozitate.
6 *i bine, si ce i-ai rspuns7 o ntreb el n cele din urm.
6 1u stiu ce s-i rspund, zise Liza si ls n .os minile pn atunci ncrucisate.
6 3dic cum vine asta7 'oar l iubesti9
6 'a, mi place+ pare un om cumsecade.
6 3celasi lucru mi-ai spus, si cu aceleasi cuvinte, acum patru zile. =reau s stiu dac-
iubesti cu sentimentul acela puternic, pe care ne-am obisnuit s- numim dragoste7
6 'up felul cum ntelegeti dumneavoastr 6 nu9
- 1u esti ndrgostit de dnsul7
6 1u. 'ar parc e nevoie7
- Cum7
- * pe placul mamei, urm Liza, are suflet bun+ n-am nimic mpotriva lui.
6 Cu toate acestea stai n cumpn7
- 'a... si poate c dumneavoastr... cuvintele pe care le-ati spus snt pricina. = amintiti
ce-ati spus acum cteva zile7 'ar asta-i o slbiciune...
6 O, copila mea, e2clam deodat Lavret-i si glasul i tremur, nu complica lucrurile,
nu numi slbiciune strigtul inimii care nu vrea s se druiasc fr dragoste. 1u-ti lua o
rspundere att de covrsitoare fat de omul pe care nu- iubesti si cruia vrei s-i
apartii...
6 = ascult, nu iau nimic asupra mea..., ddu s spun Liza.
t A?
- 8rmeaz-ti ndemnul inimii, numai ea ti va spune adevrul, o ntrerupse Lavret-i...
*2perienta, ratiunea - totu-i desertciunea desertciunilor9 1u te lipsi de ceea ce-i mai
bun, de singura fericire pe pmnt.
- 5ocmai dumneavoastr o spuneti, >eodor Ivanci7 'oar v-ati cstorit din dragoste 6
si ati fost fericit7
Lavret-i plesni din palme.
6 3h, nu mai vorbi de mine9 1ici nu poti ntelege ce este n stare s socoteasc drept
dragoste un tnr lipsit de e2perient si cu o educatie gresit9... si, la urma urmei, de ce s
m defimez7 Chiar acum ti-am spus c n-am cunoscut fericirea..., nu-i adevrat9 3m fost
fericit9
6 >eodor Ivanci, rosti Liza cu glasul cobort (cnd nu era de acord cu interlocutorul su,
totdeauna si cobora vocea+ pe deasupra se simtea cuprins de o mare emotie$, mi se
prea c fericirea pe pmnt nu depinde de noi...
6 'e noi, de noi, crede-m (el o apuc de amndou minile+ Liza se fcu palid si-
privea aproape cu spaim, dar cu lua-re-aminte$, numai s nu ne stricm noi singuri viata.
,entru alti oameni cstoria din dragoste poate fi o nenorocire+ dar nu pentru dumneata,
cu firea dumitale echilibrat, cu sufletul dumitale senin9 5e implor s nu te cstoresti
fr dragoste, dintr-un sentiment de datorie, poate de renuntare... 3r fi o lips de credint,
tot un calcul - si poate ceva nc si mai ru. Crede-m, am dreptul s vorbesc asa, cci am
pltit scump dreptul acesta. si dac 'umnezeul dumitale...
n aceeasi clip Lavret-i observ c Lenoci-a si suroci-a veniser lng Liza si, cu o
nedumerire mut, si atintiser ochii asupra lui. *l ls minile Lizei, spuse n prip%
6 lart-m, te rog. 3poi plec spre cas.
- 8n singur lucru te rog, rosti Lavret-i, ntorcndu-se spre Liza, s nu iei imediat o
hotrre, mai asteapt, gndeste-te la cele ce ti-am spus. Chiar dac nu m-ai crede, chiar
dac te-ai hotr la o cstorie din ratiune, nici n acest caz nu trebuie s
A
t
te cstoresti cu domnul ,ansin+ el nu-ti poate fi sot. mi promiti s nu te grbesti7
Liza vru s-i rspund, dar nu pronunt nici un cuvnt si nu pentru c s-ar fi hotrt s se
/grbeasc0, ci pentru c inima-i btea cu putere si un sentiment asemntor cu spaima o
sugruma.
Capitolul LLL
,lecnd de la (alitini, Lavret-i se ntlni cu ,ansin+ se salutar cu rceal.
Lavret-i se duse acas si se ncuie. *ra stpnit de sentimente pe care poate nici nu le
ncercase vreodat. Oare e mult de cnd se afla n starea de /amortire linistit07 Oare-i
mult de cnd s-a simtit, dup cum spunea, dat la fund7 si ce anume i schimbase aceast
stare7 Ce -a scos afar, la suprafat7 Intmplarea cea mai obisnuit, inevitabil, desi
totdeauna neasteptat% moartea7 'a+ el ns nu se gndea att la moartea sotiei si la
libertatea sa, ct la rspunsul pe care Liza i- va da lui ,ansin9 Lavret-i ntelese c, n
ultimele zile, ncepuse s-o priveasc cu alti ochi+ si aminti cum, ntorcn-du-se acas si
gndindu-se la ea, n linistea noptii, si spusese% /'ac9...0 3cest /dac0, pe care- atribuia
trecutului, imposibilului, se adeveri, desi altfel de cum si nchipuise 6, dar nu-i era de
a.uns numai libertatea. /*a o va asculta pe maic-sa, se gndi el, se va cstori cu ,ansin+
chiar dac- va refuza, oare pentru mine nu va fi totuna70 5recnd prin fata oglinzii, si
privi n fug chipul si ridic din umeri.
<iua se scurse repede pentru el, preocupat de aceste gn-duri+ se nsera. Lavret-i porni
spre (alitini. &ergea grbit, ns, apropiindu-se de casa lor, si domoli pasii, n fata
scrilor se afla drosca lui ,ansin. /*i bine, si zise Lavret-i, n-am
t
sa fiu egoist0, si intr n cas. 1u ntlni pe nimeni, n salon era liniste+ deschise usa si o
vzu pe &ria 'mitrievna .ucnd pichet cu ,ansin, care l salut n tcere+ iar stpna
casei izbucni% /Ce surpriz90 ncruntnd usor din sprncene. Lavret-i se asez lng dnsa
si ncepu s se uite la crtile ei.
6 stiti s .ucati pichet7 l ntreb ea cu un fel de necaz ascuns si numaidect declar c s-
a depus.
,ansin numr nouzeci de puncte si ncepu s strng levatele, politicos si linistit, dar n
acelasi timp cu o e2presie sever si demn. 3sa .oac diplomatii+ pesemne si el .ucase, la
,etersburg, cu vreun mare dregtor, cruia urmrise s-i insufle o prere favorabil
asupra seriozittii si maturittii sale. /O sut unu, o sut doi, cupe, o sut trei0, i se auzea
ritmic glasul, iar Lavret-i nu putea pricepe tonul% suna a repros sau a multumire de sine.
6 ,ot s-o vd pe &arfa 5imofeevna7 ntreb Lavret-i, observnd c ,ansin se apuc s
amestece crtile cu si mai mult demnitate. ,e chipul lui nu se mai citea nici o urm din
firea-i de artist.
- Cred c se poate. * sus, n camera ei, rspunse &ria 'mitrievna, ntrebati9
Lavret-i urc scrile. ,e &arfa 5imofeevna o gsi tot la crti% .uca popa prostuD cu
1astasia (arpovna. ;os-a l ntmpin ltrnd, dar cele dou btrne l primir cu cldur+
mai cu seam &arfa 5imofeevna prea bine dispus.
6 3, >edea9 ,oftim, rosti ea, ia loc, maic. 1umaidect isprvim .ocul. 'oresti dulceat7
suroci-a, ia un borcan cu cpsuni. 1u vrei7 *i bine, atunci stai asa+ dar de fumat s nu
fumezi% nu pot s sufr mirosul de tutun, de altfel si motanul &atros strnut din pricina
fumului.
Lavret-i se grbi s-o asigure c nici nu doreste s fumeze.
6 3i fost .os7 urm btrna. ,e cine-ai vzut acolo7 ,ansin e tot acolo7 Cu Liza te-ai
ntlnit7 1u7 *a voia s vin aici... 'ar iat-o c-a si sosit. =orbesti de lup si lupul la us...
#
t
Liza intr n camer si, vzndu- pe Lavret-i, se nrosi.
6 3m venit pentru un minut, &arfa 5imofeevna, ncepu ea...
6 'e ce numai pentru un minut7 i rspunse btrna. Cum se face c voi, fetele tinere,
nu puteti sedea locului7 =ezi c am un oaspete% mai stai la taifas cu el, mai distreaz-.
Liza se asez pe marginea scaunului, ridic ochii spre Lavret-i si si ddu seama c nu era
cu putint s nu-i spun cum se isprvise ntlnirea ei cu ,ansin. 'ar cum s-i spun7 i
era rusine, si .en. ,arc de mult -a cunoscut ea pe omul acesta, care merge rar la
biseric si suport cu atta nepsare moartea sotiei sale 6 si iat c-i mprtseste
secretele sale. Ce-i drept, el se intereseaz de soarta ei+ ea nssi se ncrede ntr-nsul si se
simte atras de persoana lui+ totusi o cuprinse rusinea% parc un strin ar fi intrat n
camera ei curat, de fecioar.
&arfa 5imofeevna i veni n a.utor.
6 'ac nici tu n-ai s- distrezi, gri ea, cine s- distreze, srmanul7 *u s prea btrna
pentru dnsul+ el i prea destept pentru mine, iar pentru 1astasia (arpovna prea btrn% ei
s-i prezinti tot tineri.
6 Oare cu ce pot s- distrez pe >eodor Ivanci7 spuse Liza. 'ac vrea, mai bine i-as
cnta ceva la pian, adug cu glas nehotrt.
- >oarte bine+ tu esti fata mea cea cuminte, zise &arfa 5imofeevna. 'uceti-v, dragii mei,
.os+ dup ce-o s isprviti, poftiti aici. Iat c-am rmas popa prostuD, mi-i necaz, vreau s-
m i iau revansa.
Liza se ridic n picioare. Lavret-i o urm. Cobornd scrile, Liza se opri.
6 3u dreptate, ncepu ea, cei ce spun c inima omului este alctuit din contradictii.
*2emplul dumneavoastr ar fi trebuit s m sperie, s-mi insufle nencredere fat de
cstoriile din dragoste, pe cnd eu...
6 L-ai refuzat7 o ntreb Lavret-i.
t C
6 1u+ dar nici n-am fost de acord. I-am spus totul, tot ce-am simtit, si -arn rugat s
astepte. )nteti multumit7 mai adug ea cu un zmbet fugar si alerg pe scar n .os,
atingnd usor balustrada cu mna.
6 Ce s v cnt7 l ntreb Liza, ridicnd capacul pianului.
- Ce doresti, i rspunse Lavret-i si se asez asa ca s-o poat vedea.
Liza se apuc s cnte si mult vreme nu-si ridic privirea de la degete, n sfrsit, se uit la
Lavret-i si se opri. Ct de minunat si de bizar i se pru chipul lui.
6 Ce-i cu dumneavoastr7 l ntreb.
6 1imic, i rspunse, m simt foarte bine+ m bucur pentru dumneata, m bucur c te
vd. Continu.
- Cred, rosti Liza cteva clipe mai trziu, c, dac m-ar fi iubit cu adevrat, el n-ar fi
alctuit aceast scrisoare+ ar fi trebuit s-si dea seama c nu pot s-i rspund acum.
6 3sta n-are important, spuse Lavret-i, important este c nu- iubesti.
6 ncetati, ce nseamn asta9 &i-e gndul la sotia dumneavoastr decedat si m
nspimntati.
- 1u-i asa, Boldemar, c Lizeta mea cnt frumos7 i spunea, n acest timp, &ria
'mitrievna lui ,ansin.
- 'a, ncuviint ,ansin, foarte frumos.
&ria 'mitrievna se uit cu tandrete la tnrul ei partener+ acesta ns lu o nftisare mai
plin de important si mai preocupat si si anunt cele paisprezece rigi.
Capitolul LLLI
Lavret-i nu mai era un brbat tnr+ el nu se putea nsela prea mult vreme asupra
sentimentului pe care i- inspirase Liza+ n aceeasi zi se convinse definitiv c o ndrgise.
"
I.). 58;:@*1*=
3ceast convingere ns nu- bucur prea mult. /Oare, se gndi el, n-am altceva de fcut,
la treizeci si cinci de ani, dect s-mi dau din nou inima n minile unei femei7 Liza nu se
compar ns cu cealalt% ea nu mi-ar cere .ertfe umilitoare, nu m-ar distrage de la
ocupatiile mele, ci m-ar nsufleti la o munc sobr, cinstit, si amndoi am merge nainte,
spre un tel frumos. 'a, si ncheie el cugetrile, toate-s bune, ru i doar atta% c n-o s
vrea, n nici un caz, s m urmeze. 1u degeaba mi-a spus c-o nspimnt. 'ar nici pe
,ansin nu- iubeste... )lab mngiere0
Lavret-i plec la =asilievs-oe+ dar nu putu sta acolo nici patru zile 6 att i se pru de
plictisitor locul, l mai chinuia si asteptarea% vestea dat de domnul Fules cerea s fie
confirmat, iar el nu primea nici un fel de scrisori. Lavret-i se ntoarse la oras si si
petrecu seara la (alitini. 1u-i fu greu s bage de seam c &ria 'mitrievna era pornit
mpotriva lui+ izbuti ns s-o mai mbuneze, lsnd-o s cstige vreo cincisprezece ruble la
pichet, si s stea de vorb cu Liza aproape singuri, cam o .umtate de ceas, cu toate c
maic-s o sftuise nc din a.un s nu se poarte prea familiar cu un om Kui a un si grand
ridicule. *l o gsi schimbat% parc mai ngn-durat+ ea i imput c nu se artase timp de
cteva zile si- ntreb dac nu merge, a doua zi, la liturghie (a doua zi era duminic$.
6 ) mergeti, i spuse, nainte de a- lsa s rspund, ne vom ruga mpreun pentru
sufletul ei. 3poi adug c nu stie ce s fac, si anume% dac are dreptul s-i impun lui
,ansin s mai astepte hot ar r ea ei.
6 si de ce7 o ntreb Lavret-i.
6 ,entru c, i rspunse ea, ncep s ntrevd de pe acum hotrrea pe care o voi lua.
)punnd c-o doare capul, i ntinse nehotrt lui Lavret-i vrfurile degetelor+ apoi porni
sus, spre camera ei.
t E
3 doua zi Lavret-i se duse la liturghie. Cnd intr n biseric, Liza era acolo. *a l
observ, desi nu se ntoarse spre dnsul. )e ruga cu rvn% ochii ei licreau molcom, capul
i se nclina si se ridica domol. Lavret-i si ddu seama c se ruga si pentru dnsul, si o
nduiosare cald i umplu inima. )e simtea bine si n acelasi timp era putin cam rusinat.
1orodul care sta cuviincios, chipurile familiare, cntarea armonioas, mirosul de tmie,
razele piezise si lungi ale soarelui, ptrun-znd prin ferestre, nssi ntunecimea peretilor
si a boltilor 6 totul gsea rsunet n inima lui. 'e mult nu mai fusese la biseric+ de mult
nu se rugase. 1ici de data asta nu rosti vreun cuvnt de rugciune, nu se ruga nici fr
cuvinte, totusi se prostern, pentru o clip, dac nu cu trupul, cel putin cu tot cugetul su
care se pleca smerit pn la pmnt. si aminti de copilrie, cum se ruga totdeauna n
biseric pn cnd simtea pe frunte parc o atingere rcoroas a cuiva. ,e atunci se gn-
dea c ngerul pzitor l lua sub ocrotirea lui si-i punea pecetea celor alesi, si ntoarse
privirea spre Liza... /&-ai adus aici, si zise Lavret-i, atunci atinge-te de mine, atinge-te
de sufletul meu.0 *a se ruga tot att de linistit+ lui i se pru c fata ei e2prim bucurie si
iarsi se simti cuprins de nduiosare% implora pace pentru un alt suflet, iar pentru sufletul
lui, iertare...
)e ntlnir n pridvorul bisericii+ ea l salut cu un aer vesel si blnd. )oarele lumina
puternic iarba fraged din ograda bisericii, ca si basmalele si rochiile pestrite ale femeilor.
Clopotele bisericilor nvecinate vuiau n nltimi+ vrbiile ciripeau pe gardurile de nuiele.
Lavret-i sttea cu capul descoperit si zmbea. O adiere usoar strnea prul lui si capetele
panglicilor de la plria Lizei. Le petrecu pe Liza si pe Lenoci-a, care o nsotea, pn la
cupeu, mprti cersetorilor toti banii din buzunar si porni ncet spre cas.
I
t
Capitolul LLLII
=enir zile grele pentru >eodor Ivanci. *ra ntruna scuturat de friguri, n fiecare
dimineat se ducea la post, desfcea tulburat scrisorile, ziarele+ dar nicieri nu gsea
nimic ce-ar fi putut confirma sau dezminti stirea fatal. 8neori era dezgustat de sine
nsusi% /)-ar prea, se gndea el, c astept ca o pasre de prad vestea c sotia mea a murit
cu adevrat90 ,e (alitini i vizita n fiecare zi+ dar nici acolo nu-i mergea mai bine%
stpna casei se bosumfla vdit vzndu-, l primea din condescendent+ ,ansin l trata
cu o politete e2agerat+ Lemm luase o figur de mizantrop si de-abia dac- mai saluta+
dar mai ales nssi Liza parc se ferea de el. Cnd i se ntm-pla s rmn singur cu
Lavret-i, n locul ncrederii de odinioar, se vedea descumpnirea si ea nu stia ce s-i
spun. si el se simtea stn.enit. n cteva zile, Liza nu mai era de recunoscut% n miscrile
sale, n glas, ba chiar si n rsul ei apruse o tainic neliniste, o nervozitate, altdat
necunoscut. &ria 'mitrievna, ca o adevrat egoist, nu bnuia nimic+ ns &arfa
5imofeevna ncepu s-si observe odorul. Lavret-i si imputa de multe ori c-i artase
Lizei ziarul primit. 1u putea s nu recunoasc c starea lui sufleteasc avea ceva care
poate indigna orice simtire curat. Lavret-i mai presupunea c schimbarea petrecut n
Liza se datora luptei dintre nedumeririle sale sufletesti% ce rspuns s-i dea lui ,ansin7
ntr-o zi, ea i napoie o carte, un roman de Balter )cott, pe care ea i- ceruse.
6 3i citit cartea7 o ntreb Lavret-i.
- 1u+ acum nu-mi arde de crti, i rspunse Liza si ddu s plece.
6 )tai un minut+ de mult n-am mai rmas singuri. ,arc te-ai teme de mine.
-'a. G.,+-+..
Q
t H
6 si de ce, m rog7
6 1u stiu.
Lavret-i tcu un rstimp.
6 )pune-mi, o cercet el, nc nu te-ai hotrt7
6 Ce voiti s spuneti7 e2clam Liza, fr s-si ridice ochii.
6 stii prea bine... 'eodat Liza izbucni.
6 ) nu m mai ntrebati, rosti energic, nu stiu nimic+ nu m mai cunosc nici pe mine
nsmi...
si ndat se ndeprt.
n ziua urmtoare, Lavret-i sosi la (alitini dup-amiaz si-i gsi cu pregtirile fcute
pentru vecernie, ntr-un colt al sufrageriei, pe o mas dreptunghiular, acoperit cu o fat
curat, se aflau rezemate de perete cteva icoane mici, ferecate n aur si cu mici diamante
fr strlucire pe nimburile sfintilor. 8n servitor btrn, n livrea cenusie si cu ghete, trecu
fr grab prin toat camera, fr s bocneasc deloc. 3sez dinaintea icoanelor dou
luminri de cear n niste sfesnice subtiri+ si fcu cruce, se nchin si iesi n liniste.
)alonul neluminat era pustiu. Lavret-i se plimb prin sufragerie si ntreb dac n-o fi
poate vreo onomastic. I se rspunse n soapt c nu era nici o onomastic si c vecernia
fusese comandat dup dorinta Lizavetei &ihailovna si a &arfei 5imofeevna+ c ele
voiser s aduc si o icoan fctoare de minuni, dar aceasta fusese dus la un bolnav,
cale de vreo treizeci de verste, n curnd, nsotit de dascli, sosi preotul, un om trecut de
tinerete, cu o chelie mare si care tusi puternic n antreu. 'e ndat cucoanele iesir n sir
din salonas si se apropiar de preot ca s le binecuvnteze. Lavret-i le salut n tcere+ ele
i rspunser tot n tcere. ,reotul mai sttu putin, tusi nc o dat si ntreb ncet, cu
vocea-i de bas%
- )nteti de prere s ncepem7
- ncepeti, printe, i rspunse &ria 'mitrievna.
!
l.). 58;:@*1I*=
3cesta si puse atunci od.diile+ dasclul mbrcat n stihar ceru cu smerenie niste crbuni
aprinsi, ndat se rspndi mirosul de tmie. 'in antreu se ivir cameristele si feciorii,
care se oprir grmad lng us. 'eodat ;os-a, care niciodat nu cobora de sus, apru
n sufragerie, si toti se npustir s-o alunge. *a se sperie, prinse s se nvrt si se asez
.os+ un fecior o lu n brate si o scoase afar. =ecernia ncepu. Lavret-i se retrase ntr-un
colt+ era cuprins de simtminte stranii, aproape triste+ nici el nsusi nu-si ddea seama
prea bine de starea lui sufleteasc. &ria 'mitrievna se afla n fruntea tuturor, n fata
fotoliilor+ si fcea cruce alene, boiereste 6 ba si rotea privirile, ba si le ndrepta deodat
n sus% era plictisit. &arfa 5imofeevna prea ngri.orat+ 1astasia (arpovna btea
mtnii si se ridica iscnd un fel de zgomot usor si discret+ Liza, de cum se asez, nu se
clinti din loc, nu fcu nici cea mai mic miscare+ dup nftisarea reculeas a chipului su
se putea presupune c se ruga cu cldur si osrdie. )rutnd crucea, dup sfrsitul
vecerniei, ea srut si mna rosie si mare a preotului, pe care &ria 'mitrievna l pofti s
ia o ceasc de ceai. ,reotul si scoase patrafirul, lu o nftisare oarecum mai lumeasc si
trecu n salon mpreun cu doamnele. 'iscutiile ncepur fr prea mult nsufletire.
,reotul bu patru cesti de ceai, stergn-du-si neobosit chelia cu batista+ povesti, ntre
altele, c negustorul 3vosni-ov druise sapte sute de ruble pentru aurirea /cupolei0
bisericii si ddu un leac sigur mpotriva pistruilor. Lavret-i se asez lng Liza+ ea ns
rmase smerit, aproape aspr, si nu- nvrednici nici mcar cu o privire. >cea impresia
c intentionat nu- observ+ era cuprins de un fel de e2altare rece, solemn... Lui
Lavret-i, nu se stie de ce, i tot venea s zmbeasc si s spun ceva vesel+ dar n inim
simtea o tulburare si la urm plec nedumerit... si ddea
t ?
seama c n sufletul Lizei se petrecea ceva, nu putea ns ntelege ce anume.
3lt dat, stnd n salon si ascultnd trncneala insinuant, dar greoaie, a lui
:hedeonovs-i, Lavret-i se ntoarse pe neasteptate, fr s stie de ce, si surprinse n ochii
Lizei o privire adnc, atent, ntrebtoare... 3ceast privire enigmatic era atintit asupra
lui. &ai trziu, o noapte ntreag se gndi la ea. *l o iubea, dar nu ca un bietas+ nu i-ar fi
stat bine s ofteze si s sufere de dor, nici Liza nu inspira sentimente de acest fel+ la orice
vrst ns dragostea si are suferintele sale 6 si el le ncerca din plin.
Capitolul LLLIII
Intr-un rnd, ca de obicei, Lavret-i se afla la (alitini. 'up o zi clduroas si obositoare,
se ls o sear att de minunat, c &ria 'mitrievna, trecnd peste aversiunea sa fat de
curent, porunci s se deschid toate ferestrele si usile spre grdin si declar c nu va .uca
pichet, c pe o asemenea vreme e pcat s bati crtile, cnd poti s te bucuri de farmecul
naturii. 'intre oaspeti se afla numai ,ansin. 4ine dispus de splendoarea serii si nevoind
s cnte n fata lui Lavret-i, simtindu-se totusi coplesit de sentimentele artistice, el se
lans n poezie% recit frumos+ desi prea constiincios si cu subtilitti inutile, cteva din
poeziile lui Lermontov (pe atunci ,us-in nc nu izbutise s a.ung iarsi la mod$ 6 si
deodat, de parc i s-ar fi fcut rusine de efuziunile sale, se apuc s mustre si s
do.eneasc noua generatie, n spiritul cunoscutei poezii &editatie. 'e altfel nu pierdu
prile.ul s demonstreze cum ar ntoarce el toate rnduielile dup voia lui, dac ar avea
puterea n mn.
#A
t
6 ;usia, spuse ,ansin, a rmas n urma *uropei+ ea trebuie mpins ca s-o a.ung. )e
afirm c sntem tineri, e o absurditate+ si apoi sntem lipsiti de ingeniozitate+ nsusi
@omia-ov recunoaste c n-am inventat nici mcar capcana de prins soareci. ,rin urmare,
sntem nevoiti s mprumutm de la altii. )ntem bolnavi, spune Lermontov, si snt de
acord cu el+ noi ns sntem bolnavi pentru c sntem numai pe .umtate europeni+ leacul
nostru s- cutm n ceea ce ne-a adus vtmarea. (Le cadastre, si zise Lavret-i.$ La
noi, urm ,ansin, capetele cele mai luminate 6 Ies meilleures tetes 6 snt convinse de
mult de aceasta. In fond, toate popoarele snt la fel. Introduceti doar institutii bune 6 si
cu asta, basta9 'esigur, ele pot fi adaptate la obiceiurile locale e2istente, asta-i o treab a
noastr, o treab a... slu.basilor (aproape c a spus% a oamenilor de stat$+ iar n caz de
nevoie, fiti pe pace, institutiile nsesi vor transforma aceste obiceiuri.
&ria 'mitrievna, nduiosat, l tot aproba pe ,ansin. /Ia te uit, se gndea ea, ce om
destept si e2pune prerile n casa mea.0 Liza tcea, rezemat de fereastr+ tcea si
Lavret-i+ &arfa 5imofeevna, care, ntr-un colt, .uca crti cu prietena sa, mormia ceva n
legea ei. ,ansin se plimba prin camer si vorbea frumos, dar cu o ndr.ire ascuns+ fcea
impresia c nu ponegreste toat generatia, ci numai pe ctiva oameni, pe care-i cunostea,
n grdina (alitinilor, ntr-o tuf mare de liliac, si fcuse cuib o privighetoare+ primele
sale triluri de sear au putut fi auzite n pauzele nflcratului logos+ cele dinti stele se
aprinser pe cerul trandafiriu, pe deasupra crestetelor ncremenite ale teilor. Lavret-i se
ridic si ncepu s- contrazic pe ,ansin+ polemica se ncinse. Lavret-i apra tineretea si
independenta ;usiei+ era gata s se sacrifice, el si generatia sa, dar lua aprarea oamenilor
noi, apra convingerile si aspiratiile acestora+ ,ansin rspunse pe un ton iritat si tios+
declar c oamenii destepti ar trebui s schimbe totul si, n sfrsit, ntr-att se nfumura,
c, uitnd de titlul su de
t #
(ammer.un-er si de cariera-i functionreasc, l numi pe Lavret-i conservator napoiat si
schit chiar o aluzie 6 ce-i drept, foarte pe departe 6 la situatia echivoc a acestuia n
societate. Lavret-i nu se supr, nu ridic tonul (si aminti c si &ihalevici l botezase
napoiat, dar voltairian$ si, cu calm, l fcu praf pe ,ansin, pe toat linia, i demonstra c
nu snt posibile salturile si transformrile trufase de sus, din cancelarii, transformri ce
nu-s .ustificate nici de cunoasterea pmntului natal, nici de o credint real ntr-un ideal,
chiar dac acesta ar fi negativ. 'du ca e2emplu propria-i educatie, ceru s se recunoasc,
n primul rnd, dreptatea poporului si aceasta s fie recunoscut cu umilint, cu acea
umilint fr de care nici cutezanta mpotriva minciunii nu este posibil. 1u se ddu n
lturi, pn la urm, nici de reprosul, binemeritat dup prerea sa, c-si risipeste timpul si
puterile fr chibzuint.
6 5oate-s foarte bune9 e2clam, n cele din urm, ,ansin, nciudat. Iat, v-ati ntors n
;usia, si mai departe ce vreti s faceti7
6 ) ar pmntul, i rspunse Lavret-i, si s m strduiesc s-o fac ct mai bine.
6 >oarte ludabil, fr discutie, rspunse ,ansin, am auzit c ati si fcut mari progrese
n privinta asta+ vedeti ns c nu toti oamenii snt capabili de asemenea ndeletniciri.
6 8ne natUe poetiKue, intr n vorb &ria 'mitrievna, desigur c nu se poate ocupa cu
aratul... et puis, =ladimir 1i-olaici, aveti chemarea s faceti totul en grand.
3ceasta fu prea de tot chiar si pentru ,ansin% el se fstci si schimb discutia. Cut s
aduc vorba despre frumusetea cerului nstelat, despre muzica lui )chubert, dar
conversatia nu se lega deloc. La urm el i propuse &riei 'mitrievna s .oace mpreun
un pichet. /Cum79 Intr-o sear ca asta70 i rspunse ea surprins+ totusi, porunci s se
aduc un pachet de crti.
##
l.). 58;:@*1I*=
,ansin desfcu zgomotos noul pachet+ iar Liza si Lavret-i, ca si cum s-ar fi nteles, se
scular amndoi si se asezar lng &arfa 5imofeevna. )e simtir, deodat, att de bine
unul lng altul, nct nsusi gndul de a rmne n doi i sperie, si ddur totodat seama
c stn.eneala pe care o simtiser n zilele din urm dispruse si nu se va mai ntoarce
niciodat. 4trnica l btu, n tain, pe Lavret-i peste obraz, si mi.i ochii cu siretenie si
cltin de cteva ori din cap, spunnd n soapt% /L-ai fcut de dou parale pe desteptul
cela, ti multumesc.0 Linistea cuprinse toat camera. )e auzeau doar luminrile de cear
trosnind usor, din cnd n chd, sau uneori o mn lovind n mas, o e2clamatie ori
numratul punctelor+ iar pe fereastr se revrsau n valuri largi, o dat cu rcoarea
nrourat, trilurile puternice, rsuntoare pn la cutezant, biruitoare, ale privighetorii.
Capitolul LLLI=
Liza nu scoase nici un cuvnt n timpul polemicii dintre Lavret-i si ,ansin+ o urmri ns
cu atentie, fiind cu totul de partea lui Lavret-i. ,olitica o interesa prea putin. 'ar tonul
ncrezut al acestui functionar monden (niciodat nu- auzise vorbind astfel$ i inspirase
dezgust. 'ispretul lui fat de ;usia o .igni. Lizei nici nu-i trecu prin minte c-i patriot+
era ns cu toat inima alturi de rusi+ o ncnta mentalitatea rus+ i plcea s stea de
vorb fr nici un fel de moft, ceasuri ntregi, cu starostele satului de pe mosia maic-sii,
cnd acesta venea la oras si vorbea cu el ca de la egal la egal, fr ifose de boieroaic. 'e
toate acestea Lavret-i si ddu seama. 1u s-ar fi apucat s- contrazic e2clusiv pe
,ansin+ el vorbea doar pentru Liza. 3mndoi nu comunicaser unul cu altul n cursul
discutiei, nici privirile nu li se ntlniser dect rar, dar
t #C
ei nteleser c s-au legat strns n seara aceea. ,ricepu ser c aveau aceleasi simpatii si
antipatii. 8n singur lucru i deosebea% Liza nc nd.duia, n tain, s- aduc pe calea
spre 'umnezeu. sedeau lng &arfa 5imofeevna, urmrind parc .ocul, care ntr-adevr i
interesa. 'ar n acelasi timp fiecruia i crestea inima n piept si nu-i scpa nimic din
vedere. ,entru ei cnta privighetoarea, pentru ei scnteiau stelele si susoteau copacii n
tihn, legnati de somnolent si de cldur, ca si de huzurul verii. Lavret-i se ls cu totul
n voia valului ce- legna. )e simtea cuprins de o mare bucurie. Cuvntul nu poate
e2prima ceea ce se petrecea n sufletul curat al fetei% rmnea o tain chiar si pentru ea 6
s rmn atunci o tain pentru toti. 'e altfel, nimeni nu stie, n-a zrit si nu va vedea
niciodat cum se mplineste si se maturizeaz smnta chemat la viat si la nflorire din
snul pmntului.
4tu ora zece. &arfa 5imofeevna se retrase la ea, sus, mpreun cu 1astasia (arpovna.
Lavret-i si Liza fcur cti-va pasi prin camer, se oprir n dreptul usii deschise spre
grdin, se uitar la nemrginirea cufundat n ntuneric, apoi unul la altul, si si zmbir.
,arc s-ar fi apucat de mini si ar fi stat de vorb pe-ndelete. )e ntoarser la &ria
'mitrievna si la ,ansin, care .ucau mai departe pichet, n sfrsit, iesi ultima /rig0.
)tpna se scul, gfind si oftnd, de pe fotoliul garnisit cu perne. ,ansin si lu plria,
srut mna &riei 'mitrievna, remarcnd acum c nimic nu-i mpiedic pe alti oameni
fericiti s doarm sau s se bucure de feeria noptii, pe cnd el va fi nevoit s stea, pn
dimineata, aplecat deasupra unor hrtoage neroade. O salut apoi pe Liza cu rceal (nu
se asteptase ca, rspunznd la propunerea sa de cstorie, ea s- roage s mai astepte, si
de aceea era bosumflat$ si plec. Lavret-i porni n urm-i. )e desprtir la poart. ,ansin
si trezi vizitiul, mboldindu- n ceaf cu vrful bastonului, se asez n drosc si porni.
Lui Lavret-i nu-i venea s mearg acas, ci iesi din oras n cmp. *ra o noapte linistit si
#"
t
limpede, desi fr lun. @oinri mult prin iarba nrourat+ nimeri pe o crruie ngust si
o urm. 3ceasta l duse pe lng un gard lung, la o portit+ ncerc s-o mping, fr s
stie de ce. ,ortita scrti usor si se deschise, ca si cum ar fi asteptat atingerea minii sale.
Lavret-i se trezi ntr-o grdin, fcu ctiva pasi pe o alee de tei si deodat se opri
nedumerit% recunoscu grdina (alitinilor.
Intr numaidect ntr-o pat neagr de umbr, fcut de o tuf deas de alun, si rmase
nemiscat mult vreme, mirn-du-se si ridicnd din umeri.
/ntmplarea asta trebuie s aib un sens0, si zise Lavret-i.
Linistea struia de .ur mpre.ur+ dinspre cas nu venea nici un zvon. Lavret-i porni cu
gri. nainte. si iat c, la o cotitur a aleii, toat casa se ivi deodat, cu fatada-i
ntunecoas. 1umai la dou ferestre de sus licrea o lumin% la Liza ardea o lumnare,
dincolo de perdeaua alb, iar la &arfa 5imo-feevna, n dormitor, plpia naintea icoanei
luminita rosie a candelei, reflectndu-si aureola uniform pe montura de aur. Fos, usa
balconului sta larg cscat, cu canaturile date de perete. Lavret-i se asez pe o banc de
lemn, si spri.ini brbia de podul palmei si ls s-i lunece privirile la usa balconului si la
fereastra Lizei. 8n ornic din oras btu miezul noptii. In cas, ceasul cel mic de perete
sun firav de dousprezece ori. 8n paznic ciocni toaca. Lavret-i nu se gndea la nimic,
nu dorea nimic+ i fcea plcere s se stie aproape de Liza, s sad pe banca din grdina
ei, pe care si ea sttuse de multe ori... Lumina din odaia Lizei pieri.
/1oapte bun, fata mea scump0, sopti Lavret-i, rmnnd mai departe nemiscat, fr s-
si ia privirea de la fereastra care se ntunecase.
'eodat se ivi o lumin la o fereastr de la parter, se mut la a doua fereastr, apoi la a
treia... Cineva, cu o lumnare n mn, trecea prin odi. /1u cumva o fi LizaD7 ,este
t l #E
putint90... Lavret-i se ridic n vrful picioarelor... zri chipul cunoscut, n salon intrase
Liza. In rochie alb, cu cositele mpletite lsate pe umeri, ea se apropie linistit de mas,
se aplec deasupra ei, asez luminarea si cut ceva. 'up aceea, ntoars cu fata spre
grdin, se apropie de usa deschis si se opri n prag - alb, diafan, zvelt... 8n fior trecu
prin pieptul lui Lavret-i.
- Liza9 zbur abia deslusit de pe buzele lui.
*a tresri si scrut ntunericul.
6 Liza9 repet Lavret-i si mai tare si iesi din umbra aleii, nspimNntat, Liza si ntinse
capul nainte si fcu un pas
napoi% l recunoscuse pe Lavret-i. *l i rosti numele pentru a treia oar si ntinse minile
spre ea. Liza se desprinse din cadrul usii si psi n grdin.
6 'umneavoastr7 e2clam ea. 3ici7
6 *u... eu... ascult-m, sopti Lavret-i si, apucnd-o de mn, o conduse pn la banc.
*a l urm fr nici o mpotrivire. >ata palid, ochii nemiscati, toate miscrile sale vdeau
o uimire nespus. Lavret-i o asez pe banc, iar el se opri n fata ei.
6 1ici nu m-am gndit s vin aici, ncepu, m-au cluzit pasii fr s stiu... *u... eu...
eu te iubesc, e2clam cu o spaim involuntar.
Liza si ridic ncet ochii spre el. ,rea c de-abia n clipa aceea ntelese unde se afla si ce
era cu ea. =ru s se ridice, dar nu putu si-si acoperi fata cu minile.
6 Liza, izbucni Lavret-i, Liza, repet si czu n genunchi la picioarele fetei.
8merii ei ncepur s tresalte usor, iar degetele minilor palide strngeau si mai tare fata.
6 Ce-i cu dumneata7 o ntreb Lavret-i si auzi hohote domoale de plns. Inima i
nghet... ntelese ce nsemnau lacrimile acestea. Oare ntr-adevr m iubesti7 sopti si-
i atinse genunchii.
#I
t
6 ;idic-te, se auzi glasul ei, ridic-te, >eodor Ivanci. Ce-i cu noi7 Ce facem7
Lavret-i se ridic si se asez lng ea pe banc. >ata nu mai plngea, ci l privea atent, cu
ochii si umezi.
- &i-e groaz+ ce facem7 repet Liza.
- 5e iubesc, e2clam Lavret-i iarsi, snt gata s-mi dau viata pentru dumneata.
Liza tresri din nou, de parc-ar fi ntepat-o ceva, si-si ridic ochii spre cer.
6 5oate-s n puterea 'omnului, rosti.
- 'ar dumneata m iubesti, Liza7 =om fi oare fericiti7 *a si plec ochii+ ncetisor,
Lavret-i o atrase spre sine, iar
capul fetei i czu pe umr... *l si ntoarse usor capul si-i atinse buzele palide.
'up o .umtate de ceas, Lavret-i a.unse n fata portitei din grdin. O gsi ncuiat si se
vzu nevoit s sar gardul. )e ntoarse n oras si umbl mult pe strzile adormite.
)entimentul unei bucurii mari si neasteptate i umplea sufletul+ toate ndoielile i se
spulberaser.
/,iei, trecutule, nluc ntunecat, se gndea Lavret-i, ea m iubeste, va fi a mea.0
'eodat i se pru c din aer, de deasupra capului su, se cerneau niste sunete minunate,
solemne. )e opri% sunetele rsunau din ce n ce mai maiestuos+ ele se revrsau ntr-un
suvoi puternic, armonios, parc vorbea si cnta prin ele ntreaga-i fericire. Lavret-i si roti
privirea% sunetele rzbteau prin dou ferestre de la eta.ul unei case mici.
6 Lemm9 e2clam Lavret-i si alerg spre casa aceea. Lemm9 Lemm9 repet el cu
voce tare.
&uzica ncet, iar figura btrnului n halat de cas, cu pieptul dezgolit si cu prul vlvoi,
se ivi la fereastr.
6 3ha9 rosti acesta cu demnitate. 'umneavoastr snteti7
t l #H
- @ristofor >edorci, ce muzic minunat9 ,entru 'umnezeu, lsati-m s intru.
>r s spun vreun cuvnt, cu un gest mret al minii, btrnul arunc pe fereastr, n
strad, cheia de la us. Cu pasi vioi, Lavret-i urc scrile, intr n camer si vru s se
arunce entuziast n bratele lui Lemm+ acesta ns, cu un gest poruncitor, i art scaunul, i
spuse n ruseste, sacadat% /Luati loc si ascultati0+ iar el se asez la pian, arunc n .ur o
privire mndr si sever si ncepu s cnte. 'e mult nu mai auzise Lavret-i ceva
asemntor% de la primul sunet, o melodie dulce si ptimas i nvlui inima+ muzica era
plin de strlucire si inspiratie, de fericire si frumusete. *a crestea si se topea+ e2prima tot
ce putea fi mai scump, mai tainic si sfnt pe pmnt. ;espira o tristete etern si se nlta s
moar n ceruri. Lavret-i se scul n picioare, nfiorat si palid de e2taz. )unetele
ptrundeau n sufletu-i de curnd tulburat de fericirea dragostei+ ele erau parc nvpiate
de dragoste. /;epetati0, sopti Lavret-i, de ndat ce se isprvi cel din urm acord.
4trnul i arunc o cuttur de vultur, se btu cu pumnul n piept si rosti rspicat n
limba-i matern% /*u am compus-o, fiindc-s un mare muzician0, apoi cnt din nou
minunata-i compozitie, n camer nu erau lumnri+ lumina lunii cdea piezis prin
fereastr+ vzduhul fremta plin de vibratii+ odaia mic si srccioas prea un sanctuar+
iar capul btrnului se nlta semet si inspirat n semintunericul argintiu. Lavret-i se
apropie de dnsul si- mbrtisa. La nceput, Lemm nu-i rspunse la mbrtisare, ba se feri
de el cu cotul+ mult vreme sttu asa, fr s se miste, cu aceeasi privire sever, aproape
brutal si numai de vreo dou ori mri% /aha90 n sfrsit, fata-i transfigurat se linisti, si
reveni la normal si, ca rspuns la felicitrile fierbinti ale lui Lavret-i, omul nti zmbi
usor, apoi se porni pe un plns cu sughituri nbusite, ca un copil.
6 * uimitor, i spuse Lemm, c tocmai acum ati venit+ dar eu stiu, stiu totul.
#!
I.). 58;:@*1*=
- stiti totul7 rosti ncurcat Lavret-i.
6 &-ati auzit bine, i rspunse Lemm. Oare n-ati nteles c stiu totul7
Lavret-i nu putu adormi pn dimineata. 5oat noaptea sttu pe marginea patului. 1ici
Liza nu dormi% se rug.
Capitolul LLL=
Cititorul stie cum crescuse si cum fusese educat Lavret-i. ) spunem cteva cuvinte si
despre educatia Lizei, mplinise zece ani la moartea tatlui su. *l ns se ocupase prea
putin de fetit. Coplesit de treburi, preocupat necontenit s-si sporeasc averea, artgos,
brutal, nerbdtor, nu se zgrcea s dea bani pe profesori, preceptori, pentru
mbrcmintea si alte nevoi ale copiilor. 'ar nu putea suferi, dup propria-i e2presie, /s
ddceasc hrmlaia de copii.0 si nici n-avea timp de ddceal% robotea, se tinea de
afaceri, dormea putin, rar de tot .uca crti si iarsi trudea. 3vea obiceiul s se ase-muiasc
singur cu un cal nhmat la o masin de treierat. /=iata mea a trecut n fug0, rosti el pe
patul de moarte, cu un zmbet amar pe buzele-i uscate. &ria 'mitrievna, n fond, nu se
ocupase de Liza mai mult dect sotul su, cu toate c se luda fat de Lavret-i c singur
si crescuse copiii. O purta mbrcat ca o ppus. In prezenta oaspetilor o mngia pe cap
si-i spunea% fetit cuminte si sufletel+ dar numai att% pe cucoana cea lenes o obosea orice
gri. permanent, n timpul ct trise tatl su, Liza fusese dat pe minile unei
guvernante, domnisoara &oreau din ,aris+ iar dup moartea lui, intrase sub oblduirea
&arfei 5imofeevna. Cititorul o cunoaste pe &arfa 5imofeevna+ iar domnisoara &oreau
era o fptur mrunt, zbrcit, cu apucturi si minte de pasre. In tinerete dusese o viat
foarte dezordonat+ iar la btrnete i
t #?
rmaser numai dou pasiuni 6 lcomia si crtile de .oc. Cnd era stul, nu .uca crti si
nici nu plvrgea, de ndat fata i lua o e2presie de mort% sttea, privea, respira 6 dar
vedeai de departe c nu-i trecea prin cap nici urm de gnd. 1ici nu puteai spune c-i
bun% doar buntatea nu slsluieste n psri. ,oate c din pricina tineretii sale usuratice
sau a atmosferei ,arisului, pe care o respirase n copilrie, se cuibrise n ea un fel de
scepticism universal, ieftin, e2primat prin obisnuitele-i cuvinte% /5out ga cDest des
betises0. =orbea stlcit, dar ntr-un .argon pur parizian, nu clevetea si nu fcea mofturi. Ce
se putea cere mai mult de la o guvernant7 3supra Lizei n-a avut aproape nici o influent+
cu att mai mult a influentat-o, n schimb, ddaca ei, 3gafia =lasievna.
1eobisnuit a fost soarta acestei femei. )e trgea dintr-o familie de trani+ la saisprezece
ani fusese cununat cu un stean+ se deosebea ns foarte mult de suratele sale, trncile.
5atl su, vreme de douzeci de ani, fusese staroste, fcuse multi bani si o rsftase. *ra
de o rar frumusete, cea mai cochet din toat mpre.urimea, cuminte, guraliv,
ndrzneat... 4oierul ei, 'mitri ,estov, tatl &riei 'mitrievna, un om modest si linistit,
o vzuse o dat la treierat, intrase n vorb cu ea si o ndrgise cu patim, n curnd a
rmas vduv+ desi era cstorit, ,estov a luat-o la el n cas si a mbrcat-o ca la curte.
3gafia s-a obisnuit foarte repede cu noua sa stare, parc niciodat n-ar fi trit altfel. I s-a
albit fata, s-a ngrsat, purta mneci de muselin din care ieseau minile sale albe ca
.imbla... cum au negustoresele. )amovarul nu-i lipsea nicicnd de pe mas. n afar de
mtase si de catifea, altceva nu voia s poarte, dormea pe saltele de puf. 3ceast viat
fericit a durat cam cinci ani. ns 'mitri ,estov muri. =duva lui, o cucoan cu inim
bun, din respect fat de memoria defunctului, n-a vrut deocamdat s se poarte nedemn
cu rivala sa, cu att mai mult cu ct 3gafia nu se obrznicise niciodat n fata ei. Cu toate
acestea, stpna
CA
I.). 58;:@*1*=
a mritat-o mai pe urm cu un vcar si a alungat-o din fata ochilor. 3u trecut cam trei ani.
1u stiu cum, odat, ntr-o cald zi de var, cucoana a trecut pe la ocolul de vite. 3gafia a
osptat-o cu o frisca rece, minunat+ s-a purtat asa de modest si s-a nftisat att de
curtic, de vesel si multumit de toate, nct cucoana i-a spus c o iart si i-a dat voie s
vin la curte. Iar dup vreo sase luni ntr-att s-a legat de ea, nct a fcut-o mena.er si i-a
dat n seam ntreaga gospodrie. 3gafia a a.uns iarsi la putere+ s-a ngrsat din nou si s-
a fcut mai alb la fat. Cucoana i arta toat ncrederea. 3sa au trecut nc vreo cinci
ani. ,entru a doua oar ns nenorocirea s-a abtut pe capul 3gafiei. )otul su, pe care ea
l fcuse lacheu, a czut n patima betiei, a nceput s lipseasc de acas si a sfrsit prin a
fura sase lingurite boieresti, pe care le-a ascuns 6 pn una-alta 6 n lada nevesti-sii.
>apta a fost descoperit. ,e dnsul -au fcut iarsi vcar+ iar 3gafia, a fost degradat din
mena.er n len.ereas si i s-a poruncit s poarte pe cap basma n loc de bonet. )pre
uimirea tuturor, 3gafia a ndurat lovitura cu o supus umilint. ,e atunci, trecuse de
treizeci de ani+ toti copiii i muriser si nici brbatul nu i-a mai trit mult. I-a venit timpul
s se dumireasc si s-a dumirit. 3 a.uns foarte tcut si evlavioas, nu lsa s-i treac nici
o utrenie, nici o liturghie+ si-a druit toate rochiile bune. 3 petrecut cincisprezece ani n
liniste, smerit, asezat, fr s se certe cu cineva, cednd tuturor. 'ac vreunul i vorbea
necuviincios, ea se nclina doar si multumea pentru povat. Cucoana de mult o iertase si o
scutise de urgisire. I-a druit si boneta ei. 'ar ea n-a vrut s-si lepede basmaua si umbla
toi n rochii ntunecate+ iar dup moartea cucoanei s-a fcut si mai linistit, si mai supus.
;usul e sfios si se mprieteneste usor+ dar cu greu i cstigi respectul% acesta nu se capt
repede si nici de oricine. ,e 3gafia toat casa o respecta foarte mult+ nimeni nu-si
amintea de pcatele trecutului,
t C
parc-ar fi fost nmormntate n pmnt, o dat cu boierul cel btrn.
3.ungnd sotul &riei 'mitrievna, (alitin voise s-i ncredinteze 3gafiei gospodria
casei+ dar ea n-a primit, /ca s nu cad n ispit0. 3cesta a ridicat glasul la dnsa+ ea s-a
nclinat supus si a iesit din cas. (alitin era un ins destept si cunostea oamenii. ,e
3gafia a nteles-o si n-a uitat-o. 'up ce s-a mutat la oras, cu consimtmntul ei, boierul a
fcut-o ddaca Lizei, care de-abia mplinise patru ani.
La nceput, Liza s-a speriat de chipul serios si sever al noii sale ddace+ dar n curnd s-a
obisnuit cu dnsa si a ndrgit-o foarte mult. nssi Liza era un copil serios+ trsturile sale
aminteau profilul aspru si regulat al lui (alitin. 1umai ochii nu-i mostenise de la tatl
su+ ei luminau linistit, plini de luare-aminte si de buntate 6 ceea ce la copii se ntmpl
rar. 1u-i plcea s se .oace cu ppusile, nu rdea zgomotos si nici ndelung, se purta
cuviincios. ;areori cdea pe gnduri, dar aproape totdeauna cu temei, ndeobste, dup o
scurt tcere, ea sfrsea prin a se adresa cuiva mai n vrst cu o ntrebare, din care se
vedea c o impresie nou i preocupa mintea. >oarte curnd a ncetat s mai stlceasc
vreun cuvnt si la nici patru ani vorbea absolut corect. 'e tatl su i era fric. >at de
maic-sa avea un sentiment nedeslusit. 1u se temea, dar nici nu se alinta n fata ei. 'e
altfel, nici pe lng 3gafia nu se rsfta, desi numai pe dnsa o iubea. 3gafia nu se
desprtea de Liza. ,rea ciudat s le vezi mpreun. 8neori 3gafia, n negru din crestet
pn la picioare, cu basma pe cap, cu fata tras, strvezie ca ceara, totusi nc frumoas si
e2presiv, sttea dreapt si mpletea la ciorap. La picioarele sale, pe un scunel, sedea
Liza si de asemenea lucra ceva sau, ndicnd cu gravitate ochisorii si limpezi, asculta ce-i
povestea 3gafia, care nu-i spunea basme, ci cu glas cadentat si egal i istorisea din viata
preacuratei >ecioare, din traiul
C#
t
sihastrilor, preacuviosilor si al sfintelor mucenite. i spunea Lizei cum triser sfintii n
pustiu, cum si-au ispsit greselile, cum au ndurat foamea si lipsurile si nu s-au temut de
mprati+ au mprtsit credinta lui @ristos. ,srile cerului le aduceau hran si fiarele
slbatice le ddeau ascultare. Iar n locul unde picura sngele lor, cresteau flori.
/&icsunele galbene70 a ntrebat-o o dat Liza, care iubea florile foarte mult... 3gafia i
vorbea Lizei grav si smerit, parc si-ar fi dat seama c nu era vrednic s rosteasc
asemenea cuvinte nalte si sfinte. Liza o asculta - si chipul lui 'umnezeu atotstiutor si
omniprezent ptrundea n sufletu-i cu un fel de putere dulce si o umplea de o team
curat si pioas+ iar @ristos i aprea ca un cunoscut, un prieten, aproape ca o rud.
3gafia a nvtat-o, de asemenea, s se roage. 8neori, o trezea n revrsatul zorilor, o
mbrca n grab si o ducea tainic la utrenie. Liza o urma n vrful picioarelor, de-abia
respirnd+ frigul si semintunericul diminetii, rcoarea si pustietatea bisericii, nsusi
misterul acestor plecri neasteptate, ntoarcerea pe ascuns acas, n ptuc, tot amestecul
acesta de lucruri oprite, ciudate, sfinte a zguduit sufletul fetitei si a ptruns n adncul
fiintei sale. 1iciodat 3gafia n-a vorbit de ru pe cineva si nici pe Liza n-a do.enit-o
pentru vreo pozn. 'ac era nemultumit de ceva, avea obiceiul s tac+ si Liza i
ntelegea tcerea+ cu agerimea de minte a copilului, ea ntelegea tot att de bine cnd
nemultumirile 3gafiei veneau de la altii 6 fie din partea &riei 'mitrievna, fie chiar de
la (alitin. 5rei ani si ceva a ngri.it-o 3gafia pe Liza+ apoi a fost nlocuit cu domnisoara
&oreau. ns frantuzoaica usuratic, cu apucturile sale seci si cu e2clamatia-i /5out ta c
Dest betises0 - n-a putut goni din sufletul Lizei iubirea pentru ddac% semintele aruncate
au prins rdcini foarte adnci. 'e altfel, desi 3gafia nu o mai avea n gri. pe Liza, ea a
t CC
rmas n cas si o vedea deseori+ iar Liza, ca si altdat, avea toat ncrederea ntr-nsa.
5otusi, 3gafia nu s-a putut mpca cu &arfa 5imofeevna, cnd aceasta s-a mutat n casa
(alitinilor. :ravitatea sever a fostei /tiitoare0 nu era pe placul btrnei pline de
neastmpr si samavolnicie. 3gafia a cerut ncuviintarea s mearg n pelerina. si nu s-a
mai ntors. 3u umblat zvonuri nedeslusite c s-ar fi aciuat ntr-un schit. 'ar urma lsat
de ddac n sufletul Lizei nu s-a sters. Ca si altdat, Liza se ducea la liturghie ca la o
srbtoare+ se ruga cu plcere, cu un fel de avnt stpnit si sfios 6 lucru care de multe
ori a mirat-o, n ascuns, pe &ria 'mitrievna. nssi &arfa 5imofeevna, desi n-o
stingherea pe Liza cu nimic, cuta totusi s-i domoleasc elanul acesta si nu-i ngduia s
bat mtnii de prisos% cic n-ar intra n obiceiul nobililor. Liza a nvtat bine, adic a fost
silitoare. 'umnezeu n-a druit-o cu nsusiri prea strlucite, cu o minte aleas+ nu prindea
usor, fr munc. Cnta bine la pian+ dar numai Lemm stia cu ce pret. Citea putin+ nu
ntrebuinta /cuvinte proprii0, dar avea idei proprii si mergea pe drumul ei. )emna doar
cu taic-su% nici el nu ntreba pe altii ce s fac. 3sa a crescut Liza 6 linistit, domol+ asa
a a.uns la vrsta de nousprezece ani. *ra foarte drglas -ceea ce, de altfel, nu stia.
>iecare miscare a ei trda o gingsie fireasc, oarecum stngace% glasu-i suna ca argintul
tineretii sale fr pat. Cea mai nensemnat senzatie de plcere i aducea pe buze un
zmbet fermector+ iar ochii si luminosi cptau o strlucire adnc si un fel de tainic
duiosie. ,truns pe de-a-ntregul de simtul datoriei, de teama de a nu .igni pe cineva,
avnd o inim blnd si supus, ea-i iubea pe toti+ dar pe nimeni n mod deosebit. 1umai
pe 'umnezeu l iubea cu e2altare, smerit si delicat. Lavret-i a fost primul brbat care i-a
tulburat linistita viat sufleteasc.
3sa era Liza.
C"
t
Capitolul LLL=I
3 doua zi, pe la dousprezece, Lavret-i se ndrept spre (alitini. In drum se ntlni cu
,ansin, care trecu clare pe lng el, cu plria tras pe sprncene. La (alitini, Lavret-i nu
fu primit - pentru ntia oar de cnd i cunostea. /&ria 'mitrievna se odihneste, i spuse
lacheul, o doare capul.0 &arfa 5imofeevna si Lizaveta &ihailovna nu erau acas.
Lavret-i se plimb n .urul grdinii, nutrind o nde.de vag c poate o va ntlni pe Liza,
dar nu vzu pe nimeni. )e ntoarse dup dou ceasuri si cpt acelasi rspuns. ,e
deasupra, lacheul l privi cam chiors. Lavret-i socoti c nu era cuviincios s vin a treia
oar n aceeasi zi si se hotr s plece la =asilievs-oe, unde si asa avea unele treburi. ,e
drum si fcu fel de fel de planuri, unul mai frumos dect altul, n ctunul mamei sale ns
l apuc tristetea+ intr n vorb cu 3nton. Ca nadins, mosului i treceau prin cap numai
gnduri triste, i povesti lui Lavret-i c :lafira ,etrovna, nainte de a muri, s-a muscat
singur de min+ si dup o scurt tcere, adug oftnd% />istecrui om, boierule taic, i e
dat s se mnnce el nsusi0. *ra trziu cnd Lavret-i fcu cale ntoars spre oras. l
urmreau melodiile de ieri+ chipul Lizei se nlta n sufletul su cu toat senintatea-i
sfioas. :ndul c ea- iubeste l nduiosa+ si se opri linistit si fericit n fata locuintei lui
orsenesti.
,rimul lucru care- izbi cnd intr n antreu fu un miros de paciuli e2trem de nesuferit+ tot
aici se aflau niste lzi nalte si cufere mici. >ata valetului, care iesi grbit s- ntmpine, i
se pru ciudat. >r s-si dea seama de impresiile care- npdir, trecu pragul
salonului... In ntmpinare-i se ridic de pe canapea o doamn n rochie neagr de mtase
cu volane si, ducndu-si batista fin la fata-i palid, fcu ctiva pasi.
t CE
plecndu-si adnc capul parfumat si coafat, i czu la picioare... 'e-abia atunci o
recunoscu% doamna era sotia lui. Lui Lavret-i i se tie rsuflarea. )e spri.ini de perete.
6 5heodore, s nu m alungi9 rosti ea n frantuzeste+ iar glasul acela i se nfipse n inim
ca un .ungher.
O privea zpcit si totusi, n acelasi timp, observ fr voie c ncruntise si se ngrsase.
6 5heodore9 urm aceasta, ridicndu-si ochii din cnd n cnd si frngndu-si discret
degetele-i minunat de frumoase, cu unghiile roz. 5heodore, snt vinovat fat de
dumneata, foarte vinovat, ba mai mult, snt o criminal. 'ar, ascult-m, m chinuie
cinta+ am a.uns o povar pentru mine nsmi, nu pot s mai ndur situatia mea+ de cte ori
nu m-am gndit s m adresez dumitale, dar mi-a fost team c-ti trezesc mnia. 3m
hotrt s rup orice legturi cu trecutul... puls, . Dai ete si malade, am fost asa de bolnav,
adug ea, trecndu-si mna pe frunte si pe obraz, am folosit vestea rspndit n legtur
cu moartea mea si am prsit totul. &-am grbit, zi si noapte fr oprire, s vin ncoace.
&ult vreme am sovit s m nftisez naintea dumitale, .udectorul meu - paratre
devant vous, mon .uge. n sfrsit, amintindu-mi de buntatea dumitale dintotdeauna, m-
am hotrt s vin aici. 3dresa am aflat-o la &oscova. Crede-m, continu ea, ridicndu-se
cu ncetul si asezndu-se pe marginea unui fotoliu, de multe ori m-am gndit la moarte si
as fi gsit n mine destul brbtie s m lipsesc de viat 6 ah, acum viata mi-e o povar
nesuferit9 -m-a oprit ns gndul la fiica mea, la 3doci-a mea+ ea-i aici, srmana copil9
doarme n camera de alturi. 3 obosit - vei vedea-o% ea cel putin nu-i vinovat cu nimic,
iar eu snt att de nefericit, att de nefericit9 e2clam doamna Lavret-aia si izbucni n
hohote de plns.
In sfrsit, Lavret-i si veni n fire+ se ndeprt de perete si ddu s plece.
CI
t
6 ,leci7 rosti deznd.duit sotia lui. O, e cumplit9 >r s-mi spui nici un cuvnt, nici
mcar o mustrare... 'ispretul dumitale m omoar, e nspimnttor9
Lavret-i se opri.
6 Ce-ai dori s auzi de la mine7 rosti cu vocea sugrumat.
6 1imic, nimic, adug ea cu vioiciune, stiu c n-am dreptul s cer nimic+ nu-s nebun,
crede-m+ nu am nici o nde.de, nu ndrznesc s sper a cpta iertare, ndrznesc doar s
te rog% porunceste-mi ce s fac, unde s triesc7 Ca o roab am s ndeplinesc porunca,
oricare ar fi.
6 1-am ce s-ti poruncesc, i rspunse Lavret-i, cu acelasi glas, stii bine c ntre noi
totul s-a sfrsit..., iar acum mai mult dect oricnd. ,oti tri unde-ti place+ si dac pensia
nu-ti a.unge...
- 3h, nu rosti asemenea cuvinte nspimnttoare, l ntrerupse =arvara ,avlovna, crut-
m, cel putin..., cel putin de dragul acestui nger... si spunnd aceste cuvinte, =arvara
,avlovna fugi grbit n cealalt camer si se ntoarse numaidect cu o fetit n
brate, mbrcat foarte elegant. 4uclele blonde, mari, i cdeau peste obr.orul rumen si
frumusel, peste ochii negri, mari si somnorosi+ n acelasi timp, ea zmbea, mi.ea ochii la
foc si si spri.inea mnuta durdulie de gtul maniei sale.
- 3da, vois, cDest ton pere, spuse =arvara ,avlovna, nde-prtndu-i buclele de pe ochi si
srutnd-o cu cldur, prie-le avec moi.
6 CDest ga, papa, gnguri fetita.
6 Oui, mon enfant, n Dest-cepas Kue tu lDaimes7 'ar Lavret-i nu se mai putu stpni.
- n ce melodram am vzut o scen asemntoare7 bigui el si iesi din camer.
=arvara ,avlovna rmase ctva timp pe loc, ridic usor din umeri, duse fetita n odaia de
alturi, o dezbrc si o
t CH
culc. 3poi scoase o carte, se asez lng lamp, astept vreo or si n sfrsit se culc si
ea.
6 *h bien, madame7 o ntreb servitoarea frantuzoaic, adus de ea de la ,aris, n timp
ce-i desfcea corsetul.
- *h bien, Fustine, i rspunse aceasta, el a mbtrnit foarte mult, dar mi se pare c-i tot
att de bun. '-mi mnusile de noapte+ pentru mine s-mi pregtesti rochia gri, nchis
pn sus+ si s nu uiti cotletele de miel pentru 3da... * drept c aici se gsesc greu+ ar
trebui s te strduiesti.
6 3 la guerre comme la guerre, rspunse Fustine si stinse luminarea.
Capitolul LLL=II
&ai bine de dou ceasuri rtci Lavret-i pe strzile orasului, si aminti de noaptea
petrecut n mpre.urimile ,arisului. Inima i se frngea de durere+ iar n capu-i pustiit,
buimac parc, se nvrte.eau mereu aceleasi gnduri, obscure, absurde, nversunate.
/5rieste, e aici0, soptea cu o uluire mereu rennoit, si ddea seama c a pierdut-o pe
Liza si se nbusea de amrciune. ,rea pe neasteptate i venise lovitura. Cum se putuse
ncrede asa de usor n plvrgeala desucheat a foiletonului, ntr-un petic de hrtie7 /si
dac nu i-as fi dat crezare, si spuse Lavret-i, parc-ar fi fost altfel7 1-as fi stiut c Liza
m iubeste+ si nici ea nssi n-ar fi stiut-o.0 1u-si putea alunga din minte chipul, glasul,
privirile sotiei sale... si se blestema pe sine+ blestema totul pe lume.
Istovit, Lavret-i a.unse spre dimineat la Lemm. 4tu ndelung n us. n sfrsit, se ivi la
fereastr, acoperit de o scufie, capul btrnului, cu fata-i acr, zbrcit. 1u semna nici pe
departe cu chipul sever si inspirat care, de la nltimea
C!
t
mretiei sale artistice, se uitase maiestuos spre Lavret-i, cu douzeci si patru de ceasuri
nainte.
6 Ce doriti7 l ntreb Lemm. 1u pot s cnt n fiecare noapte+ am luat un decoct.
'ar se vede c fata lui Lavret-i arta prea stranie% btrnul si puse mna streasin la ochi,
l privi atent pe vizitatorul su nocturn si- ls s intre.
Lavret-i psi n camer si se prbusi pe un scaun+ btrnul se opri n fata lui si si petrecu
una peste alta poalele halatului su pestrit si nvechit, zgribulind u-se si molfind din
buze.
- 3 sosit sotia mea, spuse Lavret-i, si slt capul si deodat, fr voie, pufni ntr-un rs
amar.
>ata lui Lemm e2prim uimire+ cu toate acestea nu zmbi, ci se nfsur si mai strns n
halat.
6 1ici nu stiti, urm Lavret-i, eu mi-am nchipuit... am citit n ziar c ea numai e pe
lumea asta.
6 O-o, si de curnd ati citit asta7 l ntreb Lemm.
6 'e curnd.
6 O-o, repet btrnul, nltndu-si sprncenele. si a venit7
6 3 venit. 3cum e la mine, iar eu... eu snt un om nefericit. si Lavret-i izbucni iarsi n
rs.
6 )nteti un om nefericit, repet rar Lemm.
6 @ristofor >edorci, ncepu iarsi Lavret-i, primiti s duceti un bilet7
6 @m9 ,ot s stiu cui7
6 Lizav... -. .
6 3, da, da, nteleg. si cnd va trebui s- duc7
6 &ine, ct se poate de devreme.
6 @m9 ,ot s-o trimit pe (atrin, buctreasa mea. 1u, am s merg singur.
- si-o s-mi aduceti rspunsul7
6 3m s aduc rspunsul. Lemm oft.
- 'a, bietul meu prieten+ e2act, snteti un tnr nefericit.
t C?
Lavret-i i scrise Lizei cteva cuvinte% i aducea la cunostint venirea nevestei sale si o
ruga s-i fi2eze o ntlnire+ apoi se arunc pe o canapea ngust, cu fata la perete+ iar
btrnul se culc n pat si se foi ndelung, tusind si lund cte o nghititur din decoct.
Cnd se lumin de ziu, amndoi se scular. )e uitar curios unul la altul, n clipa aceea
lui Lavret-i i venea s-si pun capt zilelor. 4uctreasa (atrin le aduse o cafea
dezgusttoare. 4tur ceasurile opt. Lemm si puse plria pe cap si plec, spunnd c la
(alitini d lectii ndeobste la ora zece, dar c va gsi un prete2t potrivit pentru a merge
mai devreme. Lavret-i se arunc din nou pe canapelut, iar n fundul sufletului i se
dezlntui din nou un rs .alnic. )e gn-dea c prezenta sotiei sale l alungase din cas. si
nchipuia n ce situatie se afl Liza, nchidea ochii si-si punea minile sub cap. n sfrsit,
Lemm se ntoarse si i aduse un petic de hrtie, pe care Liza scrisese cu creionul
urmtoarele cuvinte% /3stzi nu ne putem vedea+ poate mine sear. Cu bine.0 Lavret-i i
multumi sec si absent lui Lemm si plec acas.
O gsi pe sotia sa la micul de.un. 3da, toat numai bucle, ntr-o rochit alb cu funde
albastre, mnca un cotlet de miel. =arvara ,avlovna se scul n picioare de ndat ce
Lavret-i intr n camer si, cu o nftisare smerit, se apropie de el. Lavret-i o rug s-
urmeze n birou, nchise n urm-i usa si ncepu s se plimbe de colo pn colo. *a se
asez, si puse modest o mn peste cealalt si prinse s- urmreasc cu ochii si
minunati, desi un pic trasi cu creionul.
&ult timp Lavret-i nu putu vorbi+ si ddea seama c nu-i stpn pe sine+ vedea foarte
bine c =arvara ,avlovna n-avea nici o team de el, dar se prefcea c-i gata s lesine pe
loc.
6 3scult-m, doamn, ncepu el n sfrsit, respirnd greu si nclestndu-si dintii din cnd
n cnd, n-avem de ce s ne prefacem unul fat de altul+ nu cred n pocinta dumitale,
"A
t
chiar dac-ar fi sincer, mi-e peste putint s m mpac, s triesc cu dumneata.
=arvara ,avlovna si strnse buzele si si mi.i ochii, /Jsta-i dezgust, se gndi ea, totul s-a
terminat9 ,entru el nu mai snt nici cel putin femeie.0
- &i-e peste putint, repet Lavret-i si si ncheie toti nasturii la hain pn sus. 1u stiu
ce te-a fcut s vii aici% pesemne ti s-au isprvit banii.
6 =ai9 m insulti, sopti =arvara ,avlovna.
6 Oricum ar fi, totusi, cu regret, esti sotia mea. 1u pot s te alung... si iat ce-ti propun.
,oti pleca chiar astzi, dac doresti, la Lavri-i, s locuiesti acolo+ stii c acolo-i o cas
bun+ vei primi toate cele de trebuint, pe lng pensie... *sti de acord7
=arvara ,avlovna duse batista-i brodat la obraz.
6 ti-am mai spus, izbucni ea, cu un tremur nervos pe buze, c voi consimti la orice vei
binevoi s faci cu mine+ de data asta nu-mi rmne dect s te ntreb dac-mi permiti cel
putin s-ti multumesc pentru mrinimie7
6 5e rog, fr multumiri, asa-i mai bine, se grbi s rspund Lavret-i. Cu alte cuvinte,
adug el, apropiindu-se de us, pot nd.dui c...
- Chiar de mine voi fi la Lavri-i, rosti =arvara ,avlovna, ridicndu-se respectuos. 'ar,
>eodor Ivanci (nu-i mai spuse 5heodore$...
- Ce doresti7
- stiu c nc n-am meritat cu nimic iertarea+ as putea cel putin spera, cu timpul...
6 *h, =arvara ,avlovna, o ntrerupse Lavret-i, esti o femeie desteapt si nici eu nu-s
un prost+ stiu c nici n-ai nevoie de iertarea mea. Iar eu de mult te-am iertat+ ntre noi ns
a e2istat ntotdeauna o prpastie.
6 =oi sti s m resemnez, rspunse =arvara ,avlovna si-si nclin capul. 1u mi-am uitat
vina+ nu m-ar fi mirat dac as fi
t t "
aflat c vestea mortii mele te-a bucurat, ncheie sfios, abia indicnd cu mna ziarul pe care
Lavret-i l uitase pe mas.
>eodor Ivanci tresri+ foiletonul era ncercuit cu creionul. =arvara ,avlovna l privi cu o
si mai mare umilint, n clipa aceea era foarte frumoas. ;ochia gri, cusut la ,aris, i
cuprindea armonios talia mldioas, aproape ca la saptesprezece ani, gtul ei subtire si
delicat, ncon.urat de un guleras alb, pieptu-i cu respiratia egal, minile fr brtri si
inele 6 ntreaga fptur, de la prul lucios pn la vrful ghetei, abia zrit, era att de
gratioas...
Lavret-i i arunc o cuttur mnioas, mai-mai s izbucneasc% /4ravo90+ i venea s-o
loveasc cu pumnul n crestetul capului, dar se stpni si iesi. ,este o or, el plec la
=asilievs-oe+ iar dup dou ceasuri, =arvara ,avlovna porunci s fie tocmit cea mai
frumoas caret din oras, si puse o plrie simpl de pai cu voal negru si o mantil
modest, o ncredinta pe 3da Iustinei si plec la (alitini% din informatiile strnse de
servitoarea ei, aflase c sotul su i vizita n fiecare zi.
Capitolul LLL=III
<iua n care sotia lui Lavret-i sosi n orasul O..., zi trist pentru dnsul, a fost si pentru
Liza o zi apstoare. 'e-abia cobor si ddu ziua bun mamei sale, cnd pe sub ferestre se
auzi tropot de cal si, cu spaim n suflet, l vzu pe ,ansin intrnd clare n curte. /)e
prezint asa de devreme pentru e2plicatii definitive0, si zise Liza si nu gresi. 'up ce se
nvrti prin salon, el i propuse s mearg mpreun n grdin si i ceru s-i mprtseasc
hotrrea luat cu privire la soarta lui. Liza si lu inima n dinti si i declar c nu-i poate
fi sotie. *l o ascult pn la capt, stnd piezis, cu plria tras
"#
t
pe frunte. ,oliticos, dar cu glasul schimbat, o ntreb dac acesta-i ultimul ei cuvnt si
dac el fusese cumva cel care prile.uise asemenea schimbare n gndurile sale. 3poi si
aps ochii cu mna, oft scurt si sacadat si-si smuci mna de la fat.
6 1-am vrut s merg pe un drum banal, rosti cu vocea nbusit, am vrut s-mi gsesc o
tovars dup imboldul inimii+ pesemne nu mi-a fost sortit s fie asa. 3dio, vis9 O salut
pe Liza cu o plecciune adnc si intr n cas.
Liza credea c ,ansin va pleca de ndat+ dar el se duse n iatacul &riei 'mitrievna si
sttu cu ea aproape un ceas. ,lecnd, i spuse Lizei% /=otre mere vous appe8e+ adieu N
.amais...90 ncalec si porni n goana mare, chiar de la scar. Liza se duse la &ria
'mitrievna si o gsi nlcrimat. ,ansin o pusese la curent cu nefericirea sa.
6 'e ce m-ai omort7 'e ce m-ai omort7 astfel si ncepu vicrelile amrta vduv.
Cine-ti mai trebuie7 *l de ce nu ti-o fi bun ca sot7 (ammer.un-er9 'ezinteresat9 )-ar
putea cstori, la ,etersburg, cu orice domnisoar de onoare de la curte. si eu, eu care am
sperat9 'e cnd oare te-ai schimbat fat de dnsul7 Ce vnt o fi adus norul sta, c n-a
venit de la sine9 1-o fi cumva prostlul cela7 ti-ai si gsit sftuitor9 si drgutul de el,
continu &ria 'mitrievna, ct este de respectuos, chiar si la suprare ct este de atent9 3
fgduit c nu m va prsi. 3h, n-am s pot ndura una ca asta. 3h, ngrozitor m mai
doare capul9 5rimite-mi-o pe ,alas-a. 5u ai s m omori, dac n-ai s te rzgndesti,
auzi7 si, fcnd-o pe Liza de vreo dou ori nerecunosctoare, &ria 'mitrievna i porunci
s dispar dinaintea ei.
Liza se duse n camera ei. 'ar nu apuc s-si trag bine sufletul, dup e2plicatiile avute
cu ,ansin si cu maic-sa, cnd o alt furtun se abtu pe capul ei si tocmai de acolo de
unde se astepta cel mai putin, n odaia ei intr &arfa 5imofeevna si
t "C
ndat trnti usa n urm-i. >ata btrnei era palid, boneta i sta ntr-o parte, ochii i
strluceau, minile si buzele i tremurau. Liza rmase uimit% niciodat n-o vzuse n
starea asta pe mtus-sa, att de nteleapt si de chibzuit.
6 )trasnic, domnit, izbucni &arfa 5imofeevna ntr-o soapt tremurnd si ntretiat,
strasnic9 1umai c nu stiu de la cine ai nvtat asa ceva, maic..., d-mi ap+ nu pot s
vorbesc.
- Linisteste-te, mtusico, ce-i cu dumneata7 spuse Liza, ntinzndu-i un pahar cu ap. &i
se pare c nici dumneata nu- vedeai cu ochi buni pe domnul ,ansin.
&arfa 5imofeevna ddu paharul deoparte.
6 1u pot s beau% o s-mi prpdesc si ultimii dinti. 'a de unde ,ansin7 Ce caut aici
,ansin7 &ai bine spune-mi cine
.te-a nvtat s-ti dai nt-iiri noaptea, ai, maic7 Liza se fcu palid.
- 5e rog, nu te gndi s-mi umbli cu fofrlica, urm &arfa 5imofeevna. suroci-a a vzut
totul cu ochii ei si mi-a spus. *u am oprit-o s plvrgeasc, dar ea nu minte.
6 1ici nu m gndesc la asa ceva, mtusico, rosti Liza abia deslusit.
6 3ha9 @alal, maic9 i dai ntlniri acestui crai btrn, care-o face pe smeritul7
-1u. . . GGGG-.
6 Cum asa7
6 *u am cobort n salon, dup o carte% el se afla n grdin si m-a chemat.
6 si te-ai dus7 &inunat. 1u cumva l iubesti7
6 l iubesc, rspunse Liza cu glas sczut.
6 'oamne, 'umnezeule9 l iubeste9 &arfa 5imofeevna si smulse boneta de pe cap.
Iubeste un brbat cstorit9 3i7 l iubeste9
- *l mi-a povestit..., ncepu Liza.
""
t
6 Ce ti-a povestit soimuleanul sta, ce-e7
6 &i-a povestit c sotia lui a murit. &arfa 5imofeevna si fcu cruce.
6 >ie-i trna usoar9 sopti aceasta. 3 fost o muierusc usuratic, s n-o vorbesc de ru.
@alal, va s zic-i vduv. si vd c-i mester la toate. I-a murit o nevast si acum hai, dup
alta. Ce mai om spsit9 1umai c uite ce-am s-ti spun, nepoato% pe vremea mea, pe
cnd eram tnr, fetele o pteau ru pentru asemenea pozne. ,e mine s nu te superi,
maic+ numai pe prosti i supr adevrul. 3stzi am dat porunc s nu mai fie primit la
mine. l iubesc, dar fapta asta n-am s i-o iert niciodat. Ia te uit, vduvoiul9 '-mi ap9
C i-ai scurtat nasul lui ,ansin, pentru asta te laud+ numai s nu stai noptile cu tapii stia
de brbati+ s n-o mai amrsti pe-o btrn ca mine. Cci eu stiu s mngi, dar stiu si s
musc... 3uzi, vduvoiul9
&arfa 5imofeevna plec, iar Liza se asez ntr-un colt si, simtind o grozav amrciune
n suflet, ncepu s plng. 1u merita asemenea umilint. 'ragostea nu i se arta ca o
bucurie% plngea pentru a doua oar, de asear. 'e-abia i se nscuse n inim sentimentul
acesta nou, neasteptat, si ct de scump l pltea. Cu ct brutalitate i atingeau aceste mini
strine taina inimii9 O cuprinser rusinea, necazul si durerea, dar n-o ncerc nici
ndoiala, nici spaima, iar Lavret-i i era nc si mai drag. sovise nainte de a-si fi dat
seama de ceea ce se petrecea cu ea+ dar, dup ntlnirea aceea, dup acea srutare, nu mai
putea sovi+ acum stia c iubeste, c iubeste sincer, cu adevrat, c se legase cu toat
puterea si pe toat viata 6 si nu se temea de amenintri+ stia c nici constrngerea nu va
fi n stare s desfac legtura asta.
t
"E
Capitolul LLLIL
&ria 'mitrievna se nelinisti peste msur cnd fu anuntat c sosise =arvara ,avlovna
Lavret-aia+ nici nu stia dac trebuie s-o primeasc ori nu% se temea s nu- .igneasc pe
>eodor Ivanci. ,n la urm nvinse curiozitatea. /*i bine, si zise ea, si ea mi-e rud0. si,
asezndu-se n fotoliu, i spuse lacheului% ,,,ofteste-o90 5recur cteva clipe+ usa se
deschise. Cu pasi grbiti, abia clcnd, =arvara ,avlovna se apropie de &ria 'mitrievna
si, nelsnd-o s se ridice din fotoliu, aproape si plec genunchii n fata ei.
6 = multumesc, mtusica, rosti ea n ruseste, cu vocea tulburat si sczut, v
multumesc+ nici n-am sperat atta indulgent din partea domniei voastre. )nteti bun ca
un nger.
,ronuntnd aceste cuvinte, =arvara ,avlovna puse pe neasteptate stpnire pe o mn a
&riei 'mitrievna si, strngnd-o usor n minile-i cu mnusi dup ultima mod, de-un
liliachiu-palid, o duse slugarnic la buzele sale crnoase Msi trandafirii. &ria 'mitrievna
se pierdu cu totul, vznd o femeie asa frumoas, mbrcat elegant, aproape la picioarele
ile. 1ici nu stia ce s fac. 3r fi vrut s-si trag mna napoi n acelasi timp s-o pofteasc
s stea .os, ca s-i spun ceva lcut. )frsi prin a se ridica si a o mbrtisa pe =arvara
,avlovna, srutndu-i fruntea neted si parfumat. 3ceast srutare o fcu pe =arvara
,avlovna s-si piard cu totul D capul.
-<iua bun, bon.our, spuse &ria 'mitrievna, desigur c nu mi-am nchipuit..., de altfel,
eu, desigur, m bucur c v vd. &-ntelegeti, draga mea, nu mi-e dat s fiu arbitru ntre
sot si sotie...
- 4rbatul meu are dreptate ntru totul, o ntrerupse =arvara ,avlovna, numai eu snt
vinovat.
"I
t
- * un sentiment foarte ludabil, ncuviint &ria 'mitrievna, foarte ludabil.
3ti sosit de mult7 L-ati vzut7 'ar luati loc, v rog.
6 3m sosit ieri, rspunse =arvara ,avlovna, asezndu-se smerit pe scaun, -am vzut
pe >eodor Ivanci si am vorbit cu dnsul.
6 39 si ce spune7
- & temeam c sosirea mea neasteptat l va nfuria, urm =arvara ,avlovna, el ns nu
m-a lipsit de prezenta sa.
- 3dic nu v-a... 'a, da, nteleg, rosti &ria 'mitrievna. 1umai aparent e cam grosolan,
dar are o inim blinda.
6 >eodor Ivanci nu m-a iertat+ n-a vrut s m asculte... 'ar a fost att de bun si a hotrt
s locuiesc la Lavri-i.
6 39 O mosie minunat9
- Chiar mine plec ntr-acolo n ntmpinarea dorintei sale+ dar am socotit de datoria mea
n primul rnd s v vizitez.
6 = snt foarte, foarte recunosctoare, draga mea. 1iciodat nu se cuvine s-ti
uiti rudele. 'ar, stiti, snt uimit ct de bine vorbiti ruseste. CDest etonnant9
=arvara ,avlovna suspin.
6 3m stat prea mult n strintate, &ria 'mitrievna, stiu bine+ cu inima ns am fost
totdeauna rusoaic si nu mi-am uitat patria.
6 'a, da+ asta-i foarte bine. 5otusi, >eodor Ivanci nici nu s-a asteptat s v vad... 'a,
bizuiti-v pe e2perienta mea% La patrie avNnt tout. 3h, ce mantil superb purtati, voiti s
mi-o artati7
6 = place7 =arvara ,avlovna se grbi s-o scoat de pe umeri. * foarte simplut, de la
madame 4audran.
6 )e vede numaidect. 'e la madame 4audran... Ct este de drgut si ct gust9 )nt
convins c ati adus o sumedenie de lucruri ncnttoare. 3s fi curioas cel putin s le
vd.
- ntreaga mea garderob v st la dispozitie, prea nobila mea mtusica. 'ac
ncuviintati, as putea s-i art cte ceva
t "H
cameristei dumneavoastr. 3m adus cu mine o slu.nic din ,aris - e o croitoreas
e2traordinar.
6 )nteti prea bun, draga mea. Cu toate acestea, mi-e oarecum rusine.
6 ;usine..., repet pe un ton de mustrare =arvara ,avlovna. 'ac voiti s m
fericiti 6 v rog s dispuneti de mine ca de un bun al domniei voastre.
&ria 'mitrievna nu mai putea de ncntare.
6 =ous ees charmante9 e2clam ea. 'ar de ce nu v scoateti plria, mnusile7
- Cum7 ncuviintati7 o ntreb =arvara ,avlovna si-si ncrucisa usor bratele, chipurile
nduiosat.
- 4inenteles+ sper c veti lua masa cu noi. *u... eu am s v fac cunostint cu fiica mea.
&ria 'mitrievna se cam ncurc. /@ai9 5reac-mearg90 si zise n sinea ei. 3zi nu se
simte tocmai bine.
6 O, m tante, ct de bun snteti9 izbucni =arvara ,avlovna si-si duse batista
la ochi.
>eciorul anunt sosirea lui :hedeonovs-i. 4trnul flecar intr fcnd temeneli si zmbind
ncntat. &ria 'mitrievna l prezent musafirei sale. La nceput :hedeonovs-i se fstci+
dar =arvara ,avlovna l trat cu atta cochetrie si consideratie, nct acestuia i se
aprinser urechile+ iar nscocirile, br-felile si amabilittile ncepur s se reverse ca
mierea de pe buzele sale. =arvara ,avlovna l asculta, zmbea si ncet-ncet intr si ea n
vorb. ,ovesti cu modestie despre ,aris, despre cltoriile sale, despre 4aden. 'e vreo
dou ori o fcu pe &ria 'mitrievna s izbucneasc n rs si de fiecare dat dup aceea
ofta usor+ parc s-ar fi do.enit singur n gnd pentru veselia-i nelalocul ei. Cpt prin
rugminti ncuviintarea s-o aduc pe 3da. )cotndu-si mnusile, ea art, cu minile-i
netede, splate cu spun la guimauve, cum si unde se poart volanele, volnasele
ncretite, dantelele si funda nfoiat. >gdui s aduc un flacon cu noul parfum engle-
"!
t
zesc =ictoriaDs *ssence si se bucur ca un copil cnd &ria 'mitrievna accept s-
primeasc drept cadou. =rs cteva lacrimi amintindu-si ce sentiment a ncercat cnd a
auzit pentru ntia dat clopotele rusesti% /Ct de adnc mi-a ptruns n inim dangtul
lor0, zise ea.
n clipa aceea intr Liza.
'e dimineat, din momentul, cnd, nghetat de spaim, citi biletul lui Lavret-i, Liza se
pregti sufleteste pentru ntl-nirea cu sotia lui. 3vea presimtirea c o va vedea. )e hotr
s no ocoleasc, drept pedeaps pentru sperantele sale, cum le numea ea, criminale.
)chimbarea neasteptat a sortii sale o cutremur pn-n adncul sufletului, n vreo dou
ceasuri, fata i slbi+ dar nu vrs nici o lacrim. /3sa-mi trebuie90 si spuse, nbusind n
suflet, anevoie si cu neliniste, pornirile amare si nversunate care o nspimntau. /*i
bine, trebuie s merg90 se gndi cum afl de sosirea doamnei Lavret-aia si cobor... )ttu
mult vreme n fata usii salonului, nainte de a se hotr s-o deschid. 8rmrit de gndul
/fat de dnsa snt vinovat0, trecu pragul si se sili s-o priveasc, se sili s zm-beasc.
=arvara ,avlovna i iesi n ntmpinare, cum o zri, si o salut, nclinndu-se usor, totusi
respectuos.
- ngduiti-mi s m prezint, i se adres cu o voce atrgtoare, mama domniei voastre e
att de indulgent cu mine, nct sper c si dumneavoastr veti fi... bun. *2presia
=arvarei ,avlovna cnd rosti ultimul cuvnt, zmbetul ei viclean, privirea-i rece si n
acelasi timp blnd, miscarea m inilor si a umerilor si, nssi rochia ei, ntreaga-i fiint
dezlntui n Liza o repulsie att de puternic, nct nu-i putu rspunde nici un cuvnt si n
sil i ntinse mna. /3cestei domnisoare i-e sil de mine0, se gndi =arvara ,avlovna,
strngnd cu putere degetele reci ale Lizei si, ntorcndu-se spre &ria 'mitrievna, spuse
cu .umtate de gur% /&ais elle est delicieuse90 Liza se aprinse usor la fat% i se pru c
lauda asta sun ironic, .ignitor. )e hotr ns s nu se lase influ-
t "?
entat de impresii si se asez lng fereastr la gherghef. 1ici aici =arvara ,avlovna n-o
ls n pace% se apropie de ea si ncepu s-i laude gustul si arta... Inima Lizei zvcni
puternic si dureros% de-abia se putu stpni, de-abia izbuti s rmn locului. I se prea c
=arvara ,avlovna stia totul si, triumfnd n tain, si btea .oc de ea. )pre fericirea ei,
:hedeonovs-i se adres =arvarei ,avlovna si-i abtu atentia. Liza se plec deasupra
gherghefului si o observa pe furis. /,e aceast femeie el a iubito0, si zise. 'ar
numaidect alung din minte orice gnd legat de Lavret-i% i era team s nu-si piard
stphirea de sine, si ddea seama c i se nvrtea putin capul. &ria 'mitrievna aduse
vorba despre muzic.
- 3m auzit, draga mea, ncepu ea, c snteti o adevrat virtuoz .
6 'e mult n-am mai cntat, rspunse =arvara ,avlovna, asezndu-se de ndat la pian si
plimbndu-si vioi degetele pe claviatur. 'oriti7
6 >iti bun.
=arvara ,avlovna e2ecut cu miestrie un studiu splendid i si greu al lui @ertz. 3vea
foarte mult vigoare si agilitate.
6 )ilfid9 e2clam :hedeonovs-i.
- *2traordinar9 ncuviint &ria 'mitrievna. *i bine, =arvara ,avlovna, rosti ea,
adresndu-i-se pentru ntia oar pe nume, recunosc c m-ati uimit+ ati putea s dati
concerte. 3ici avem un muzician, un neamt btrn si ciudat, dar foarte nvtat+ i pred
lectii Lizei+ -ati scoate din minti, pur si simplu.
- si Lizavetei &ihailovna i place muzica7 ntreb =arvara ,avlovna, ntorcndu-
si usor capul spre dnsa.
- 'a, ea cnt destul de bine si-i place muzica+ dar pe lng dumneavoastr... 3ici ns
mai avem un tnr+ cu el ar trebui s faceti cunostint. 3re suflet de artist si compune
foarte drgut. 1umai el v poate aprecia cum se cuvine.
6 8n tnr, rosti =arvara ,avlovna. Cine-i7 =reun srac7
EA
t
6 4a s avem iertare, e primul cavaler la noi si nu numai la noi 6 et ,etersbourg. *ste
(ammer.un-er, primit n cea mai bun societate. ,robabil c ati auzit de el% ,ansin,
=ladimir 1i-olaici. 3ici se afl n misiune oficial... viitor ministru, s avem iertare9
- si artist7
- )uflet de artist si att de amabil, l veti vedea. 'e cnd e aici, a fost foarte des n casa
mea+ -am invitat azi la cin+ nd.duiesc c va veni, adug &ria 'mitrievna, cu un
oftat scurt si cu un zmbet amar, ca un rictus.
Liza ntelese sensul acestui zmbet+ dar nu-i ardea de asta.
6 * si tnr7 repet =arvara ,avlovna, modulndu-si usor tonul.
6 'ouzeci si opt de ani si are o nftisare foarte atrgtoare. 8n .eune homme
accompli, dac-mi permiteti.
6 8n tnr model, se poate spune, adug :hedeonovs-i. ,e neasteptate, =arvara
,avlovna se avnt ntr-un vals
zgomotos de )trauss, care ncepea cu triluri att de puternice si de repezi, nct
:hedeonovs-i tresri+ chiar la mi.locul valsului, ea trecu brusc la un motiv trist si ncheie
cu aria din Lucia% >ra poco... si dduse seama c muzica vesel nu se potrivea cu situatia
ei. 3ria din Lucia, cu accente duioase, o emotiona adnc pe &ria 'mitrievna.
- Ce suflet, rosti ea cu .umtate de gur, adresndu-se lui :hedeonovs-i.
6 O adevrat silfid9 repet :hedeonovs-i si-si nlt ochii spre cer.
)osi ora mesei. &ria 5imofeevna cobor din camera ei de-abia cnd se servea supa. )e
purt foarte rece cu =arvara ,avlovna. ;spundea rezervat la amabilittile acesteia si nici
n-o privea. =arvara ,avlovna ntelese numaidect c n-o putea scoate la capt cu btrna si
nu mai ncerc s intre n vorb cu ea. n schimb &ria 'mitrievna se purt si mai amabil
cu musafira ei% lipsa de politete a mtusii sale o
t
E
supr. 'e altfel, =arvara ,avlovna nu fu singura pe care &arfa 5imofeevna n-o
nvrednici cu o privire% nici la Liza nu se uit, desi ochii i scprau scntei. sedea ca o
stan de piatr, galben, palid, cu buzele strnse 6 si nici nu mnc. Liza prea linistit,
ntocmai cum si era% zbuciumul din sufletul ei se mai potolise+ o apatie ciudat, apatia
unui condamnat o cuprinse, n timpul mesei =arvara ,avlovna vorbi putin% ca si cum s-ar
fi intimidat din nou, chipul su cpt o e2presie de melancolie sfioas. 1umai
:hedeonovs-i mai nsufleti discutia cu povestirile sale, desi se tot uita iepureste la &arfa
5imofeevna si-si dregea glasul 6 dresul glasului l apuca de fiecare dat cnd se pregtea
n prezenta ei s spun o minciun+ ea ns nu- stingherea, nu- ntrerupea. 'up-mas
aflar c =arvara ,avlovna era o mare amatoare de preferans+ ntr-att i plcu &riei
'mitrievna acest lucru, nct se nduiosa si se gndi n sine% /Ce prost trebuie s fie
>eodor Ivanci9 Curn n-a stiut s nteleag asemenea femeie90
)e asez la crti cu =arvara ,avlovna si :hedeonovs-i, iar &arfa 5imofeevna o lu pe
Liza la ea, sus, spunnd c-i schimbat cu totul la fat si c, desigur, o doare capul.
6 'a, o doare ngrozitor capul, adeveri &ria 'mitrievna, adresndu-se =arvarei
,avlovna si dnd ochii peste cap. si eu sufr de asemenea migrene...
6 Ia te uit9 rspunse =arvara ,avlovna.
Liza intr n camera mtusii si, sleit de puteri, se ls pe un scaun. &arfa 5imofeevna o
privi mult vreme n tcere, se asez ncet n genunchi n fata ei si ncepu, tot n tcere,
s-i srute pe rnd minile. Liza se aplec nainte, rosi si izbucni n plns, dar n-o ridic pe
&arfa 5imofeevna, nici nu-si trase ndrt minile% si ddea seama c n-avea dreptul s si
le trag napoi, c nu era drept s-o mpiedice pe btrnic s-si arate cinta, comptimirea
si s-si cear iertare pentru cele petrecute ieri+ iar &arfa 5imofeevna nu se mai stura s
srute aceste mini srmane, palide, lipsite de puteri 6 si lacrimi
E#
t
multe se rostogolir din ochii si ca si din ochii Lizei+ motanul torcea ntr-un fotoliu
mare, alturi de un ghem de ln si un ciorap nceput+ luminita prelung a candelei abia-
abia tresalt si se misca n fata icoanei+ n camera de alturi, dincolo de us, 1astasia
(arpovna sta n picioare si tot pe furis si stergea ochii cu o batist cadrilat, fcut
ghemotoc.
Capitolul LL
ntre timp, .os n salon, se .uca preferans+ &ria 'mitrievna cstiga si era bine dispus.
8n servitor intr si anunt sosirea lui ,ansin.
&ria 'mitrievna scp crtile din mn si se foi n fotoliu+ =arvara ,avlovna o privi cu
un zmbet pe .umtate ironic, apoi si ndrept privirile spre us. ,ansin apru n frac
negru, cu guler nalt englezesc, ncheiat pn sus. /&i-a fost greu s m hotrsc, dar
vedeti c am sosit0, iat ce se putea citi pe fata-i lipsit de zmbet, proaspt brbierit.
6 Cum se poate, Boldemar, e2clam &ria 'mitrievna, altdat intrati fr s fiti
anuntat9
,ansin rspunse &riei 'mitrievna numai cu privirea, o salut politicos, dar nu se
apropie ca s-i ntind mna. *a l prezent =arvarei ,avlovna. 5nrul se trase un pas
napoi, o salut tot att de politicos, dar cu o nuant de elegant si de respect. ,e urm se
asez lng masa de .oc. ,referansul se sfrsi n curnd. ,ansin se interes de Lizaveta
&ihailovna+ afl c ea nu se simtea prea bine si si e2prim regretul+ apoi intr n vorb
cu =arvara ,avlovna, cntrind si articulnd diplomatic fiecare cuvnt si ascultnd
respectuos rspunsurile ei pn la capt. 'ar ifosele tonului su diplomatic nu aveau nici
un efect asupra =arvarei ,avlovna, n-o impresionau. 'impotriv, ea-l privea drept n fat,
atent si vesel, vorbea
t
EC
dega.at, iar nrile-i fine vibrau usor, de parc si-ar fi stpnit rsul. &ria 'mitrievna
ncepu s-i preamreasc talentul+ nclinndu-se, pe ct i ngduia gulerul, ,ansin
ncuviint din cap si declar c /de faptul acesta fusese ncredintat din prima clip0, apoi
aproape c aduse vorba chiar de &etternich. =arvara ,avlovna si mi.i ochii catifelati si,
rostind cu voce sczut% /'oar si dumneavoastr snteti artist, un confrere0, adug si mai
ncet% /=enez90 si-i fcu semn din cap spre pian. 3cest cuvnt aruncat% /=enez90 schimb
fulgertor, ca prin farmec, ntreaga nftisare a lui ,ansin. tinuta sa de om preocupat
dispru+ el zmbi, se nvior si si descheie fracul, repetnd% /=ai, eu nu-s artist9 3m auzit
c dumneavoastr snteti o adevrat artist0, si porni n urma =arvarei ,avlovna spre
pian.
- Cereti-i s cnte romanta Cum pluteste luna, e2clam &ria 'mitrievna.
6 Cntati din gur7 l ntreb =arvara ,avlovna, fulgern-du- cu o privire fugar si
senin. Luati loc. ,ansin ncerc s se opun.
- Luati loc, repet aceasta, ciocnind struitor n speteaza scaunului.
,ansin se asez, tusi, si ddu drumul la guler si cnt romanta lui.
- Charmanl, izbucni =arvara ,avlovna, cntati minunat, vous avez du stMle, repetati-o9
*a ncon.ur pianul si se opri drept n fata lui ,ansin. 3cesta cnt din nou romanta, dnd
glasului su o vibratie melodramatic. =arvara ,avlovna l privea tint, cu coatele
rezemate pe pian, tinndu-si minile albe n dreptul buzelor. ,ansin isprvi.
6 Charmant, charmante idee, spuse ea cu convingerea calm a unui cunosctor.
)puneti-mi, ati scris ceva pentru o voce de femeie, pentru mezzosopran7
E"
l.). 58;:@*1*=
6 *u aproape c nu scriu, rspunse ,ansin, eu, doar asa, ntre altele... 'umneavoastr
cntati din gur7
-Ont.
6 O, cntati-ne ceva, rosti &ria 'mitrievna.
=arvara ,avlovna fcu un gest cu mna, ca s-si ndeprteze prul de pe obra.ii
mbu.orati, si flutur din cap.
6 =ocile noastre trebuie s se potriveasc, zise ea, adresn-du-se lui ,ansin, hai s cntm
un duet. Cunoasteti )ono geloso, sau La ci darem, sau &ira la bianca luna7
W Cndva am cntat &ira la bianca luna, rspunse ,ansin, cndva, demult, dar am uitat-o.
6 1u-i nimic, vom repeta-o ncetisor. ,erniiteti-mi. =arvara ,avlovna se asez la pian.
,ansin se opri lng
ea. Cntar duetul cu voce sczut, ntre altele, =arvara ,avlovna l corect de cteva ori,
apoi cntar cu glas tare si repetar de dou ori% &ira la bianca lu-u-una. =ocea =arvarei
,avlovna si pierduse prospetimea, dar si-o st-pnea cu foarte mult abilitate. La nceput
,ansin se intimida si cnt fals, mai trziu ns prinse cura. si, chiar dac nu cnta fr
greseal, n schimb ddea din umeri, se legna cu tot trupul, iar din timp n timp si ridica
mna, ca un adevrat cntret. =arvara ,avlovna e2ecut la pian vreo dou-trei piese de
5halberg si /diz0 cu mult cochetrie o ariet frantuzeasc. &ria 'mitrievna nici nu
stia cum s-si arate multumirea. =ru chiar de cteva ori s trimit dup Liza+ nici
:hedeonovs-i nu gsea cuvinte de admiratie si tot ddea din cap+ dar deodat, pe
neasteptate, csc si de-abia avu timp s-si pun mna la gur. =arvarei ,avlovna nu-i
scp acest cscat+ se ntoarse brusc cu spatele la pian si spuse% /3ssez de musiKue
comme ca0, hai s vorbim, si si ncrucisa bratele. /Oui, assez de musiKue90 repet vesel
,ansin si leg cu ea o discutie vioaie si usoar, n limba francez. /*2act ca n cel mai
mare salon parizian0, se gndi &ria 'mitrievna ascultndu-le vorbele n doi peri,
flusturatice. ,ansin era
t
EE
foarte multumit% ochii i scnteiau, fata-i zmbea+ la nceput, si trecea mna peste obraz,
si ncrunta sprncenele si ofta scurt cnd i se ntmpla s ntlneasc privirile &riei
'mitrievna+ mai trziu ns o uit cu totul si se ls dus n voie de desftarea pe care i-o
provoca aceast flecreal semimonden, semiartistic. =arvara ,avlovna se dovedi o
mare filozoaf% oricnd avea un rspuns gata pregtit, niciodat nu se codea, nimic n-o
fcea s sovie+ se vedea c discutase mult si deseori cu tot felul de oameni inteligenti.
5oate gndurile si sentimentele sale se roteau n .urul ,arisului. ,ansin aduse vorba de
literatur+ se vzu c ea, ca si ,ansin, citise aceleasi crti frantuzesti% :eorge )and o
scotea din srite+ pe 4alzac l respecta, desi o obosea+ n )ue si )cribe vedea mari
cunosctori ai sufletului omenesc+ i adora pe 'umas si >eval. n sinea ei ns l prefera
tuturor pe ,aul de (och+ dar, binenteles, nici nu-i pomeni numele. La drept vorbind,
literatura n-o interesa prea mult. =arvara ,avlovna se ferea cu foarte mult iscusint de
tot ce-ar fi putut aminti, mcar pe departe, situatia ei. 'e dragoste nici nu pomenea n
discutiile sale+ dimpotriv, privea mai degrab cu severitate nflcrarea pasiunilor, cu
deceptie, cu resemnare. ,ansin o contrazicea, ns ea nu era de acord cu el... 'ar lucru
ciudat9 n timp ce de pe buzele ei ieseau cuvinte de reprobare, de multe ori aspre, tonul
acestor cuvinte dezmierda si alina, iar ochii ei vorbeau..., ce anume e2primau ochii si
minunati ar fi greu de spus. :raiul lor ns era dulce, nedeslusit, dar n nici un caz sever.
,ansin se strduia s ptrund ntelesul lor tainic, cuta el nsusi s foloseasc limba.ul
ochilor, dar si ddea seama c nu reusea+ el recunostea c =arvara ,avlovna, femeie
umblat prin strintate, adevrat podoab a saloanelor, i era superioar, si de aceea nu
se simtea pe deplin stpn pe sine. =arvara ,avlovna avea obiceiul, n timpul discutiei, s
ating imperceptibil mneca interlocutorului su. 3ceste
EI
t
atingeri de o clip l tulburau adnc pe =ladimir 1i-olaici. =arvara ,avlovna stpnea
mestesugul de a se mprieteni usor cu oricine. 1u trecuser nici dou ceasuri, si lui
,ansin i se prea c o cunoaste de un secol+ iar Liza, Liza pe care totusi o iubea, creia i
fcuse n a.un propunerea n cstorie, se mistuise ca ntr-o negur. )e servi ceaiul+
convorbirea urm si mai liber. &ria 'mitrievna sun feciorul si-i porunci s-i spun
Lizei s vin .os, dac i-a trecut durerea de cap. 3uzind numele Lizei, ,ansin ncepu s
discute despre spiritul de sacrificiu si anume cine este mai capabil de .ertf 6 brbatul
sau femeia.
'e ndat, o stare de agitatie o cuprinse pe &ria 'mitrievna, care ncerc s sustin c
mai capabil este femeia, declarnd c poate dovedi acest lucru n dou cuvinte+ dar se
ncurc si ncheie cu nu stiu ce comparatie neizbutit. =arvara ,avlovna lu caietul de
note si, acoperindu-si pe .umtate fata, se aplec nspre ,ansin. In timp ce se pregtea s
muste dintr-un biscuit, cu un zmbet linistit pe buze si n privire, i sopti% /*lle n-a pas
invente, la poudre, la bonne dame0. ,e ,ansin l sperie ntructva si- uimi ndrzneala
=arvarei ,avlovna. 1u ntelese ns ct dispret pentru el ascundea aceast mrturisire
neasteptat si, uitnd alintrile si devotamentul &riei 'mitrievna, ca si mesele la care ea
l poftise, precum si banii pe care i-i dduse cu mprumut, i rspunse (nefericitul9$ cu
acelasi zmbet si cu acelasi ton% /Fe crois bien 0 - si nici mcar% Fe crois bien, ci FDcrois
bien.
=arvara ,avlovna i arunc o privire prietenoas si se ridic. Liza intr. In zadar ncercase
&arfa 5imofeevna s-o retin% ea se hotr s-si ndure nenorocirea pn la capt. =arvara
,avlovna i iesi n ntmpinare, mpreun cu ,ansin, pe fata cruia se ivi e2presia
diplomatic de odinioar.
6 Cum v simtiti7 o ntreb ,ansin pe Liza.
6 3cum m simt mai bine, v multumesc, i rspunse ea.
t
EH
6 1oi ne-am distrat aici cu putin muzic. ,cat c n-ati auzit-o pe =arvara ,avlovna.
Cnt minunat, en artiste con-sommee.
- =eniti aici, m chere, se auzi glasul &riei 'mitrievna. 1umaidect =arvara ,avlovna
se apropie de ea, ca un
copil asculttor, si se asez pe un taburet mic la picioarele ei. &ria 'mitrievna o chem
pentru a-i lsa cel putin o clip singuri pe fiic-sa si pe ,ansin, nd.duind nc n tain c
Liza se va rzgndi. ,e lng asta, i trecu prin cap o idee, pe care neaprat voia s-o
mprtseasc, fr nici o ntrziere.
6 stiti, i sopti =arvarei ,avlovna, vreau s ncerc s v mpac cu sotul domniei voastre.
1u garantez rezultatul, dar voi cuta s-o fac. stiti, el m respect foarte mult.
=arvara ,avlovna ridic domol ochii spre &ria 'mitrievna si si mpreun frumos
minile.
6 3ti fi salvatoarea mea, m tante, rosti cu tristete n glas, nici nu stiu cum s v
multumesc pentru bunvointa domniei voastre. 'ar snt prea vinovat fat de >eodor
Ivanci+ el nu m poate ierta.
- 'ar, oare..., ntr-adevr ati..., tatona curioas, &ria 'mitrievna.
6 1u m ntrebati, o ntrerupse =arvara ,avlovna si si ls capul n .os. *ram tnr,
usuratic... 'e altfel, nici nu vreau s m dezvinovtesc.
6 *i bine, totusi, de ce s nu ncercm7 ) nu deznd.duiti, rspunse &ria 'mitrievna
si vru s-o mngie pe obraz+ dar o privi n fat si se simti stingherit. /&odest, modest,
se gndi, dar e, ntr-adevr, o firoscoas0.
- 1u v simtiti bine7 o ntreb, ntre timp, ,ansin pe Liza.
- 'a, nu m simt bine.
- = nteleg, spuse acesta, dup o tcere destul de lung. 'a, v nteleg.
6 Ce anume7
E!
t
6 = nteleg, repet ,an sin cu gravitate, nestiind pur si simplu ce s spun.
Liza se fistci+ dar dup aceea si zise% />ie si asa90 ,ansin si lu o nftisare enigmatic
si rmase tcut, aruncnd din cnd n cnd n lturi priviri severe.
6 ,arc a btut ora unsprezece7 zise &ria 'mitrievna. Oaspetii pricepur aluzia si
ncepur s-si ia rmas-bun.
=arvara ,avlovna fu nevoit s promit c a doua zi va veni la mas, aducnd-o si pe 3da+
:hedeonovs-i, care aproape adormise seznd ntr-un colt, se oferi s-o conduc pn acas.
,ansin salut solemn pe toat lumea, iar n fata casei, a.utnd-o pe =arvara ,avlovna s se
urce n caret, i strnse mna si strig n urma ei% /3u revoir90 :hedeonovs-i se asez
lng ea. 5ot drumul ea se distra punnd, ca din ntm-plare, vrful pantofiorului su pe
piciorul lui+ el se fstcea, i fcea complimente+ ea chicotea si-i fcea ochi dulci, cnd
lumina felinarelor de pe strad ptrundea n caret. =alsul pe care- cntase i suna nc n
urechi, o tulbura. Oriunde s-ar fi gsit, i era de a.uns s-si nchipuie lumini, o sal de bal,
iuteala vrte.ului n sunetele muzicii 6 si inima i se nflcra, ochii i clipeau straniu,
zmbetul i flutura pe buze si ceva fermector-bahic i se revrsa n tot trupul. 3.ungnd n
dreptul casei, =arvara ,avlovna sri usor din caret 6 numai /mondenele0 stiu s sar
asa - se ntoarse spre :hedeonovs-i si izbucni deodat ntr-un rs zgomotos drept n nasul
lui.
/)impatic persoan - si spuse consilierul de stat, urcnd n apartamentul su, unde l
astepta servitorul cu un flacon cu opodeldoch pentru oblo.eli la ncheieturi - bine c-s un
om asezat... numai de ce o fi pufnit-o rsul70
&arfa 5imofeevna veghe toat noaptea la cptiul Lizei.
t E?
Capitolul LLI
Lavret-i petrecu o zi si .umtate la =asilievs-oe si aproape tot timpul hoinri prin
mpre.urimi. 1u putea sta mult timp locului% tn.ea de dor+ l ncercau toate chinurile unor
accese de furie nvalnice, neputincioase... si aminti sentimentul care i-a cuprins sufletul
a doua zi dup sosirea lui la tar. si aduse aminte de intentiile sale de atunci si se revolt
cumplit mpotriva lui nsusi. Ce- putuse smulge de la datoria sa, de la singura problem
a viitorului su7 )etea de fericire 6 iarsi aceeasi sete de fericire9 /)e vede c
&ihalevici are dreptate, se gndi el. 3i vrut s gusti a doua oar n viat fericirea, ai uitat
c si asa, dac fericirea i se iveste omului n cale mcar o dat n viat 6 acesta-i un lu2,
un dar nemeritat. 3i s zici c fericirea n-a fost deplin, iar pe deasupra nseltoare.
3tunci arat-ti drepturile la o fericire deplin, adevrat9 8it-te n .ur si vezi cine are
parte de fericire, cine gust din plin7 Iat un tran care merge la coas+ poate-i multumit
de soarta sa... *i7 3i vrea s faci schimb cu el7 3minteste-ti de maic-ta% ct de mrunte i-
au fost pretentiile, si ce soart a avut7 )e vede c ri-ai fcut dect s te lauzi n fata lui
,ansin, cnd i-ai spus c ai venit n ;usia s ari pmntul. 3i venit aici ca, la btrnete, s
dai trcoale fetelor. 3 sosit vestea liberttii tale si pe toate le-ai prsit, pe toate le-ai uitat,
ai alergat ca un bietas dup un fluture...0 Chipul Lizei i se arta mereu n fata ochilor n
timp ce- asaltau gndurile, cu greu l alunga, ca si pe cellalt chip, care se tinea de el ca
scaiul, cu trsturi imperturbabile si perfide, frumoase si nesuferite. &os 3nton bg de
seam c boierul nu era n apele lui. Oftnd de cteva ori dup us, apoi de cteva ori n
prag, btrnul se hotr s se apropie de stpn si s- sftuiasc s bea ceva cldut.
Lavret-i se rsti la el s ias, apoi i ceru iertare - ceea ce l mhni nc si mai mult pe
3nton. Lavret-i
IA
t
nu putea sta n salon% mereu i se prea c, de pe pnz, strbunicul 3ndrei se uita cu
dispret la nevolnicu-i urmas. /=ai de tine9 Om de nimic90 preau s spun buzele sale
strmbate ntr-o parte. /Oare ntr-adevr, se gndi Lavret-i, n-am s a.ung s m mpac cu
mine nsumi, n-o s pot tine piept acestui... fleac70 (Cei greu rniti n rzboaie totdeauna
spun c rana lor e un /fleac0. Omul, de nu s-ar amgi, n-ar putea tri pe pmnt.$ /Oare,
ce naiba, snt un bietandru7 4a bine c nu% a trecut pe lng mine sansa de a fi fericit
pentru toat viata, aproape c-am avut n mn fericirea si s-a spulberat deodat+ ca la
loterie... 'ac roata s-ar mai nvrti putin, si sracul, vorba ceea, ar a.unge bogtas9 'ac
nu-i s fie, nu-i -si cu asta, basta9 3m s m apuc de treab, o s-mi nclestez dintii, si-mi
voi impune s tac+ doar nu-i pentru ntia oar cnd trebuie s-mi pun frul. si de ce-am
fugit, de ce stau aici, ca strutul, cu capul nfundat n nisip. &i-o fi fric s privesc
nenorocirea drept n fat 6 fleacuri90
6 3nton9 strig Lavret-i cu voce tare. ,orunceste numai-dect s nhame caii la trsur.
/'a, si zise el din nou, trebuie s-mi impun tcere, trebuie s m tin din scurt.0
Cu aceste gnduri, Lavret-i ncerca s-si ogoiasc amarul, care era ns urias si nprasnic.
,n si btrna 3pra-seia, lipsit nu att de .udecat, ct de orice fel de simtmnt, cltin
din cap si- urmri din ochi cu tristete, cnd se urc n trsur ca s plece la oras. Caii
alergau la galop+ iar Lavret-i sedea nemiscat si drept, privind tint nainte, la drum.
Capitolul LLII
In a.un, Liza i scrise lui Lavret-i s vin la dnsii spre sear+ el ns se duse mai nti la
locuinta lui. 3cas nu-si gsi nici sotia, nici fiica. 'e la servitori afl c ele plecaser la
t I
(alitini. 3ceast noutate l mir si- nfurie n acelasi timp. /)e vede c =arvara
,avlovna s-a hotrt s nu m lase s triesc0, se gndi el cu sufletul clocotind de ur.
ncepu s se plimbe ncoace si ncolo, dnd mereu la o parte, cu picioarele si cu minile,
.ucrii, crti, felurite articole feminine ce-i ieseau n cale. O chem pe Fustine si-i porunci
s strng toate /bulendrele0, /Oui, monsieur0, i rspunse aceasta, fcnd o strmbtur,
si se apuc s pun rnduial n camer, aple-cndu-se cu gratie si dndu-i de nteles lui
Lavret-i, prin fiecare miscare, c- socoteste drept un urs necioplit. *l se uita cu ur la
chipul ei veste.it, totusi nc /picant0, un chip ironic, parizian, la mansetele ei albe, la
sortul de mtase si la boneta-i usoar. O e2pedie n sfrsit si, dup ndelungi sovieli
(=arvara ,avlovna nc nu se ntorsese$, se hotr s se duc la (alitini, dar nu la &ria
'mitrievna (n-ar fi intrat pentru nimic n lume n salonul unde se afla sotia lui$, ci la
&arfa 5imofeevna. si aduse aminte c scara din dos dinspre cerdacul fetelor ducea drept
la ea. Lavret-i asa si fcu. ntm-plarea l a.ut+ n curte o ntlni pe suroci-a+ ea l petrecu
pn la &arfa 5imofeevna. Contrar obiceiului, o gsi singur+ sedea ntr-un ungher,
dezbrobodit, grbovit si cu bratele ncrucisate pe piept. =zndu- pe Lavret-i, btrnica
se tulbur de-a binelea, se scul n grab si ncepu s umble ncoace si ncolo prin
camer, parc si-ar fi cutat boneta.
6 *i, uite c-ai venit, ncepu ea, ferindu-se de privirea lui si umblnd forfota, ei, bine-ai
venit. 4un ziua9 @m, ce-i7 Ce-i de fcut7 ,e unde-ai umblat ieri7 *i bine, ea a sosit,
desigur. 3sta e. 3cum trebuie asa... Ce s-i faci7 1eom descurca ntr-un fel... asa, cumva.
Lavret-i se ls pe un scaun.
6 @m, sezi, sezi .os, urm btrnica. 3i venit de-a dreptul sus7 >r ndoial, se-ntelege.
1u cumva ai venit ca s m vezi pe mine7 &ultumesc.
I#
t
4trna tcu+ Lavret-i nu stia ce s-i spun+ ea ns l ntelese.
6 Liza... da. Liza a fost aici, chiar acum, continu &arfa 5imofeevna, legnd si
dezlegnd snururile posetutei sale. *a nu se simte tocmai bine. suroci-a, unde esti7 =ino
aici, maic, cum de nu mai poti sta locului7 si pe mine m doare capul. ,esemne din
pricina aiasta., din pricina cntatului si a muzicii.
6 Care cntat, mtusico7
6 ,i da, aici s-au pornit toate astea, cum naiba le mai spune n limba voastr, duete. si
numai italieneste% ci-ci si cea-cea, ca niste adevrate cotofene. Cnd ncep s scoat cte o
not, chiar c te seac la inim... ,ansin si asta a ta. si ct de repede s-au pus la cale toate
cele% curat, ca ntre neamuri, fr mofturi. ,e de alt parte, vorba ceea, si un cine si
caut adpost, doar n-o s se prpdeasc, de vreme ce oamenii nu- alung.
6 5otusi, recunosc, nu m-am asteptat la una ca asta, rspunse Lavret-i, aici a fost
nevoie de mult ndrzneal.
6 1u, dragul meu, asta nu-i ndrzneal, ci calcul. 'ar s-o lsm n plata 'omnului9 )e
zice c o trimiti la Lavri-i, e-adevrat7
6 'a, am pus aceast mosie la dispozitia =arvarei ,avlovna.
6 ti-a cerut bani7
6 'eocamdat, nu.
6 *i bine, n-o s ntrzie. 'e-abia acum te vd mai bine. *sti sntos7
6 )ntos.
6 suroci-a, izbucni deodat &arfa 5imofeevna+ du-te si spune-i Lizavetei &ihailovna,
adic nu, ntreab-o..., dar o fi ea .os7
- * .os.
t
IC
- *i bine, atunci ntreab-o% unde, m rog, mi-a pus cartea7 *a stie.
6 3m nteles.
4trnica ncepu iarsi s se foiasc, se apuc s deschid sertarele scrinului. Lavret-i
sedea nemiscat pe scaunul lui.
'eodat se auzir niste pasi usori pe scar si Liza intr n odaie.
Lavret-i se ridic si o salut+ Liza se opri lng us.
6 Liza, Lizoci-a, e2clam gri.uliu &arfa 5imofeevna, unde mi-ai pus cartea, cartea
unde-ai pus-o7
6 Ce carte, mtusico7
6 *i, cartea, 'oamne, 'umnezeule9 'e altfel, nici nu te-am chemat... *i las, nu-i
nimic. si ce faceti acolo, .os7 8ite, a venit si >eodor Ivanci. Ce-ti face capul7
- 4ine9
6 &ereu spui% bine. Ce-i la voi colo .os+ iarsi muzic7
- 1u, .oc de crti.
6 'a, c ea se pricepe la toate. suroci-a, vd c vrei s te zbengui prin grdin. ,oti
pleca.
6 1u vreau, &arfa 5imofeevna...
6 5e rog, fr vorb, du-te9 1astasia (arpovna e singur n grdin, du-te de stai cu ea.
;espect btrnetile. (suroci-a iesi.$ 'ar unde mi-o fi boneta7 8nde s-o fi rtcit, zu7
- '-mi voie s-o caut, spuse Liza.
6 )tai, stai+ picioarele nc nu m-au prsit cu totul. ,e-semne-i dincolo, n iatac.
si, aruncndu-i lui Lavret-i o privire pe sub sprncene, &arfa 5imofeevna plec, lsnd n
urm usa deschis+ dar deodat se ntoarse si o nchise.
Liza se propti de speteaza fotoliului si si acoperi ncet fata cu palmele. Lavret-i rmase
locului.
- Iat n ce mpre.urri a trebuit s ne ntlnim, rosti acesta n cele din urm.
I"
t
Liza si lu minile de pe fat.
6 'a, se auzi glasul ei stins, prea repede am fost pedepsiti.
6 ,edepsiti, repet Lavret-i. 'ar dumneata de ce esti pedepsit7
Liza si ridic ochii spre el. 1u artau nici amrciune, nici neliniste+ preau mai mici si
mai tulburi. >ata-i era palid+ livide i erau buzele, de-abia ntredeschise.
Inima lui Lavret-i tresri de tristete si de dragoste.
6 &i-ai scris c totul s-a sfrsit, sopti el, da, totul s-a sfrsit -nainte de a ncepe.
6 5otul trebuie uitat, rosti Liza, m bucur c ai venit+ am vrut s-ti scriu, dar asa-i mai
bine. 1umai c trebuie s folosim mai repede minutele acestea. 3mndoi avem de
ndeplinit datoria ce ne revine. >eodor Ivanci, trebuie s te mpaci cu sotia dumitale.
- Liza9
6 5e rog eu, numai asa putem s ndreptm... tot ce-a fost. :ndeste-te, si n-o s m
refuzi.
6 Liza, pentru numele lui 'umnezeu, mi ceri imposibilul. )nt gata s fac orice mi-ai
porunci+ dar acum s m mpac cu ea9... )nt de acord cu orice, am uitat totul+ dar nu-mi
pot sili inima... lart-m, dar asta-i cumplit9
6 1u-ti cer... ceea ce ti nchipui dumneata+ dac nu poti, n-ai dect s nu triesti cu ea+
dar mpac-te, i rspunse Liza si iarsi si duse mna la ochi. 3du-ti aminte ca ai o fiic+
f asta pentru mine.
6 4ine, rosti printre dinti Lavret-i, am s-o fac s zicem+ cu asta mi voi ndeplini
datoria. *i, dar dumneata7 Care-i datoria dumitale7 . D ,. ..
G..-G.
6 ,e asta mi-o cunosc eu. 9 Lavret-i tresri brusc.
6 1u cumva ai de gnd s te cstoresti cu ,ansin7 o ntreb. Liza zmbi abia perceptibil.
, -
t IE
6 O, nu9 spuse ea.
- 3h, Liza, Liza, e2clam Lavret-i, ct de fericiti am fi fost9
Liza l privi din nou.
6 3cum singur ti dai seama, >eodor Ivanci, c fericirea nu depinde de noi, ci de
'umnezeu.
- 'a, pentru c dumneata...
8sa camerei vecine se deschise repede, si &ria 5imofeevna intr cu boneta n
mn.
6 Cu greu am gsit-o, zise, oprindu-se ntre Lavret-i si Liza. *u singur am rtcit-o.
Iat ce-i btrnetea, o pacoste9 'e altfel, nici tineretea nu-i mai bun. si cum, ai s pleci
chiar tu cu nevast-ta la Lavri-i7 adug ea, adresndu-se lui >eodor Ivanci.
6 Cu ea, la Lavri-i7 *u7 1u stiu, rspunse acesta, dup un scurt rgaz.
6 1u cobori7
6 3stzi, nu.
6 *i bine, treaba ta+ iar tu, Liza, cred c ar trebui s te duci .os. =ai, sfinte 'umnezeule,
am si uitat s dau de mncare botrosului. )tati o clip. =in numaidect...
si &arfa 5imofeevna fugi afar, fr s-si pun boneta. Lavret-i se apropie n grab de
Liza.
6 Liza, ncepu el cu o voce rugtoare, ne desprtim pentru totdeauna, mi se rupe inima,
d-mi mna la desprtire.
Liza si nlt capul. ,rivirea ei obosit, aproape stins, se opri asupra lui...
- 1u, rosti ea si si retrase mna pe care apucase s-o ntind, nu, Lavret-i (pentru ntia
oar i se adresa astfel$, n-am s-ti dau mna. La ce7 ndeprteaz-te, te rog. stii bine c te
iubesc..., da, te iubesc, adug cu greu, dar, nu... nu. si si duse batista la buze.
6 '-mi cel putin batista asta.
+ D(D-+.D
%.Uer-
II
t
8sa scrti... 4atista lunec pe genunchii Lizei. Lavret-i o prinse, nainte s fi czvit pe
dusumea, o vr repede n buzunarul de la piept si, ntorcndu-se, ddu cu ochii de &arfa
5imofeevna.
6 Lizoci-a, mi se pare c te cheam maic-ta, spuse btrna. Liza se ridic de ndat si
plec.
&arfa 5imofeevna se asez din nou n ungherul ei. Lavret-i ddu s-si ia rmas-bun de la
ea.
6 >edea, zise ea deodat.
- Ce-i, mtusico7
6 *sti un om cinstit7
- Cum adic7
6 5e ntreb dac esti un om cinstit.
6 )per c da.
6 @m9 '-mi cuvntul de onoare c esti.
- 4ine. ,oftim9 'ar ce rost are asta7
- stiu eu care-i rostul. si tu singur, dragul meu, dac-i sta s te gndesti mai bine, c nu
esti prost, ai s ntelegi de ce ti -am cerut. si acum, cu bine, taic9 ti multumesc c-ai
venit s m vezi+ iar cuvntul dat s ti- tii, >edea, si acum srut-m. Of, suflete, stiu c
ti-e greu+ dar cui nu-i e greu7 stii, a fost o vreme cnd am invidiat mustele7 &
gndeam% uite cine trieste bine pe lumea asta+ dar, ntr-o noapte, am auzit o musc
zbtndu-se n firele unui pian.en+ nu, m-am gndit atunci, uite c si ele-s urgisite. Ce
poti face, >edea7 5otusi, s-ti tii cuvntul dat. 3cum, pleac.
Lavret-i iesi prin pridvorul din dosul casei si, cnd era aproape de poart, un lacheu l
a.unse din urm.
6 &ria 'mitrievna mi-a poruncit s v poftesc la dnsa, l anunt el pe Lavret-i.
- )pune-i, frtioare, c acum nu pot..., ngim >eodor Ivanci.
t IH
6 &i-a poruncit s v rog cu struint, urm lacheul, a poruncit s v spun c-i singur.
6 Cum7 Oaspetii au plecat7 l ntreb Lavret-i. - ntocmai, rspunse lacheul si rn.i.
Lavret-i ridic din umeri si porni n urma lui.
Capitolul LLIII
&ria 'mitirevna sttea singur n iatacul su, ntr-un fotoliu voltairian, si mirosea ap
de colonie. 8n pahar de ap cufleur dDoranger (lmit$ se afla lng ea pe o msut. *ra
tulburat si prea cuprins de un fel de team.
Lavret-i intr.
- 3ti dorit s m vedeti, spuse el, salutnd-o cu rceal.
6 'a, rspunse &ria 'mitrievna, lund o nghititur de ap. 3m aflat c ai venit de-a
dreptul la mtusa+ am dat dispozitii s fii poftit la mine% vreau s-ti vorbesc. Ia loc, te rog.
&ria 'mitrievna rsufl adnc. 'up cum stii, urm ea, sotia dumitale a sosit.
6 3sta o stiu, zise Lavret-i.
6 *i bine, adic am vrut s spun% ea a venit la mine si eu am primit-o+ iat despre ce
vreau s m lmuresc acum cu dumneata, >eodor Ivanci. *u, slav 'omnului, mi-am
csti-gat, pot spune, respectul tuturor si n-o s fac ceva nelalocul lui, pentru nimic n
lume. 'esi am prevzut c n-are s-ti fie pe plac, totusi m-am hotrt s-o primesc, >eodor
Ivanci+ ea mi-e rud, prin dumneata% ntelege-m, ce drept as fi avut s n-o primesc n
cas, esti de acord7
6 'egeaba v frmntati, &ria 'mitrievna, i rspunse Lavret-i, ati fcut foarte bine+
nu m supr deloc, ndeobste nici n-am de gnd s-i rpesc =arvarei ,avlovna
posibilitatea
I!
t
l
de a-si vedea cunostintele. 3stzi n-am intrat la dumneavoastr numai pentru c n-am
vrut s m ntlnesc cu ea, asta-i tot.
6 3h, ct mi-e de plcut s aud asemenea cuvinte de la dumneata, >eodor Ivanci,
e2clam &ria 'mitrievna, de altfel, totdeauna m-am bizuit pe nobilele dumitale
sentimente. C m frmnt 6 nu-i de mirare% snt femeie si mam. Iar consoarta
dumitale..., desigur nu pot s v fiu .udector, i-am spus-o si ei, ns este o doamn att de
drgut, c nu poate s-ti fac dect plcere.
Lavret-i zmbi ironic si ncepu s-si .oace plria n mini.
- si iat ce am mai vrut s-ti spun, >eodor Ivanci, urm &ria 'mitrievna, dndu-se ceva
mai aproape de el, dac ai fi vzut ct de modest se poart, ct e de respectuoas9 <u, te
impresioneaz. si dac ai fi auzit cum vorbeste de dumneata9 /*u, zice, snt pe deplin
vinovat fat de dnsul. *u nici n-am stiut s-l pretuiesc, zice+ el e un nger, zice, nu om.0
<u asa% nger. Cinta ei e att de... *u, drept s-ti spun, nici n-am vzut asemenea cint9
6 Cum adic vine asta, &ria 'mitrievna, rosti Lavret-i, dati-mi voie s fiu curios% se
spune c =arvara ,avlovna a cntat din gur aici la dumneavoastr, n timpul cintei sale
cnta sau cum7...
6 3h, cum poti s vorbesti asa9 *a a cntat din gur si la pian ca s-mi fie pe plac,
pentru c am rugat-o struitor, aproape i-am poruncit. 3m vzut c-i vine greu, asa de
greu+ m-am gndit, cu ce s-o distrez7 4a am mai si auzit c are un talent e2traordinar9 '-
mi voie, >eodor Ivanci, ea-i distrus cu totul, ntreab- si pe )erghei ,etrovici+ e la
pmnt, tout foit, cum de poti...
Lavret-i ridic doar din umeri.
6 si apoi, ce ngeras e 3doci-a dumitale9 Ce splendoare9 Ct este de drglas si ce
cuminte. Ct de frumos vorbeste frantuzeste9 si ruseste ntelege - mi-a spus% mtusica. si
s stii, nici vorb s fie timid, cum snt aproape toti copiii la
t I?
anii si. 3sa de bine ti seamn, >eodor Ivanci, grozav. Ochii, sprncenele... ntr-un
cuvnt, dumneata, leit dumneata. 1u-mi prea plac copiii att de mici, s fiu sincer+ dar
de fiica dumitale snt pur si simplu ndrgostit.
6 &ria 'mitrievna, izbucni deodat Lavret-i, ngduiti-mi s v ntreb+ de ce-mi
spuneti toate acestea7
6 'e ce7 &ria 'mitrievna mirosi din nou colonie si bu ap. Iat de ce, >eodor
Ivanci, eu ti spun c... doar ti snt rud+ eu caut s-ti vin n a.utor... stiu c ai o inim
foarte bun. 3scult-m, mon cousin, snt totusi o femeie cu e2perient si n-o s vorbesc
n vnt9 lart-o, iart-o pe sotia dumitale. Ochii &riei 'mitrievna se umplur deodat de
lacrimi. :ndeste-te% tineretea, lipsa de e2perient... poate si o pild rea... n-a avut o
mam care s stie a o aduce pe calea cea dreapt. Iart-o, >eodor Ivanci, a fost pedepsit
destul.
Lacrimi ncepur s picure pe obra.ii &riei 'mitrievna+ ea nu le sterse% i plcea s
plng. Lavret-i sedea pe .ratic. /'oamne 'umnezeule9 se gndea. Ce cazn o mai fi si
asta, ce zi nenorocit90
6 1u-mi rspunzi, cuvnt iarsi &ria 'mitrievna, cum s te nteleg7 Oare ntr-adevr
poti fi att de necruttor7 1u, nu vreau s cred. )imt c vorbele mele te-au nduplecat.
>eodor Ivanci, 'umnezeu are s-ti rsplteasc buntatea+ iar acum primeste, din minile
mele, pe sotia dumitale...
Involuntar, Lavret-i se ridic de pe scaun+ se scul si &ria 'mitrievna care, trecnd cu
pas vioi dup paravan, o scoase de acolo pe =arvara ,avlovna. ,alid, mai mult moart
dect vie, cu ochii lsati n .os, renuntase parc la orice gnd personal, la orice voint,
lsndu-se cu totul n minile &riei 'mitrievna. G DDGG..DGGD
Lavret-i se ddu un pas napoi.
6 3i stat aici9 e2clam el.
6 ) n-o nvinovtesti, se grbi s intervin &ria 'mitrievna, ea n-a vrut s rmn
pentru nimic n lume+ eu i-am
HA t
poruncit ns s rmn, eu am ascuns-o dup paravan. *a m-a asigurat c asa te vei
supra si mai tare+ nici n-am vrut s-o ascult+ te cunosc mai bine dect ea. ,rimeste prin
urmare, din minile mele, pe sotia dumitale. 3propie-te, =aria, nu-ti fie team si arunc-te
la pieptul sotului dumitale (ea o trase de mn$ si binecuvntarea mea s v...
6 Opriti-v, &ria 'mitrievna, o ntrerupse Lavret-i cu o voce nbusit, dar
zguduitoare. ,esemne v plac scenele sentimentale (Lavret-i nu gresea% nc din
pension &ria 'mitrievna si pstrase nclinarea pentru un pic de teatra-lism$% ele v
distreaz, dar altora le fac numai ru. 'e altfel, n-am s v vorbesc domniei voastre% nu
snteti persona.ul principal n aceast scen. Ce doresti dumneata de la mine, doamn7
adug el ntorcndu-se spre sotia sa. Oare n-am fcut pentru dumneata tot ce-am putut7
) nu-mi spui c n-ai pus la cale aceast ntlnire+ n-o s te cred si stii c nu te pot crede.
si atunci, ce doresti7 *sti o persoan desteapt si nu faci nici un pas fr calcul. 5rebuie
s ntelegi c nu-s n stare s triesc cu dumneata cum am trit altdat+ nu pentru c-s
suprat, ci pentru c am a.uns alt om. 'espre asta ti-am vorbit chiar a doua zi dup ce-ai
venit si, n sinea domniei tale, n clipa asta mi dai dreptate. 'ar acum pesemne doresti s
te reabilitezi n fata oamenilor+ nu-ti a.unge c triesti n casa mea, doresti s triesti sub
acelasi acoperis cu mine, nu-i asa7
- 'oresc s m ierti, rosti =arvara ,avlovna, fr s-si ridice ochii.
6 'oreste s-o ierti, repet &ria 'mitrievna.
6 si nu pentru mine, pentru 3da, sopti =arvara ,avlovna.
6 1u pentru dnsa, ci pentru 3da dumitale, adug &ria 'mitrievna.
- >oarte bine. 3sta ti-e dorinta7 pronunt anevoie Lavret-i. ,oftim, snt de acord
si cu asta.
=arvara ,avlovna i arunc o privire fugar, iar &ria 'mitrievna e2clam%
t H
- *i, slav 'omnului9 si nc o dat o trase pe =arvara ,avlovna de mn. ,rimeste-o,
asadar, acum de la mine...
6 Opriti-v, v spun, o ntrerupse Lavret-i. )nt de acord s triesc cu dumneata,
=arvara ,avlovna, urm el, adic am s te duc la Lavri-i si am s stau cu dumneata ct
mor a.uta puterile+ apoi am s plec - si am s mai vin din cnd n cnd. =ezi c nu vreau s
te amgesc+ dar s nu-mi ceri nimic mai mult. )ingur ai izbucni n rs dac as
mplini dorinta respectabilei noastre rude si te-as strnge la inima mea si as ncerca s te
conving... c trecutul n-a e2istat, c pomul dobort va nflori din nou. =d ns c trebuie
s m resemnez. Cuvntul acesta l vei ntelege altfel... mi-e totuna. ;epet... am s
triesc cu dumneata, sau nu, asa ceva nu-ti pot fgdui... 3m s locuiesc cu dumneata, te
voi socoti iarsi drept sotie...
6 si acum, d-i mna cel putin, rosti &ria 'mitrievna, creia de mult i se uscaser
lacrimile.
- ,n acum n-am nselat-o pe =arvara ,avlovna, rspunse Lavret-i, are s n cread si
asa. 3m s-o duc la Lavri-i -dar tine minte, =arvara ,avlovna, am s socotesc ntelegerea
desfcut de ndat ce vei pleca de acolo. si acum, dati-mi voie s m retrag.
*l se nclin n fata celor dou doamne si iesi grbit.
6 1-o iei cu dumneata7 i strig din urm &ria 'mitrievna.
6 Lsati-, i sopti =arvara ,avlovna si de ndat o mbrtisa, prinse s-i multumeasc,
s-i srute minile si s-o numeasc salvatoarea ei.
&ria 'mitrievna primi cu indulgent mngierile sale. n suflet ns nu era multumit
nici de Lavret-i, nici de =arvara ,avlovna, nici de ntreaga scen pe care o pusese la cale.
1-a fost destul de sentimental+ dup prerea ei, =arvara ,avlovna trebuia s se arunce Ia
picioarele sotului.
- Cum de nu m-ati nteles, cut ea s comenteze, doar v-am spus% aruncati-v la
picioarele lui.
l
H#
t
- 3sa-i mai bine, scump mtusica+ nu v ngri.orati, totu-i foarte bine, repet de cteva
ori =arvara ,avlovna.
- =ezi c si el e rece ca gheata, remarc &ria 'mitrievna. 1-ati plns, ntr-adevr+
numai eu am vrsat lacrimi n fata lui. =rea s v nchid la Lavri-i. Cum adic, nici la
mine n-o s aveti voie s veniti7 5oti brbatii snt nesimtitori, spuse ea n ncheiere si
ddu din cap cu nteles.
6 n schimb femeile stiu s pretuiasc buntatea si generozitatea, rosti =arvara ,avlovna
si, lsndu-se ncetisor n genunchi n fata &riei 'mitrievna, i cuprinse talia ltreat cu
bratele si si lipi obrazul de pieptul ei. >ata ei zmbea pe furis, pe cnd pe &ria
'mitrievna o podideau din nou lacrimile.
Iar Lavret-i plec acas, se ncuie n odaia valetului su, se arunc pe divan si rmase asa
culcat pn dimineata.
Capitolul LLI=
3 doua zi era duminic. 'angtul clopotelor de utrenie nu- trezi pe Lavret-i, deoarece el
nu nchisese ochii toat noaptea, dar i aminti o alt duminic, n care 6 dup dorinta
Lizei - mersese la biseric. )e scul n grab+ o voce tainic i spunea c si astzi o va
vedea n acelasi loc. Iesi din cas, fr s fac zgomot+ porunci s i se comunice =arvarei
,avlovna, care nc dormea, c se va ntoarce la amiaz si cu pasi mari se ndrept ncotro
l chema dangtul acela monoton si trist. 3.unse devreme% n biseric nu era aproape
nimeni+ n stran, dasclul citea din ceaslov+ ntrerupt din cnd n cnd de tuse, gasu-i
rsuna ritmic, ba scznd, ba crescnd. Lavret-i se aciua aproape de pridvor. Credinciosii
soseau unul cte unul, se opreau, si fceau cruce, se nchinau spre cele patru zri+ pasii
lor rsunau n linistea pustie, iar
t l HC
ecoul lor se ngna sub bolti. O bbut neputincioas, ntr-un halat ponosit, cu glug,
sedea n genunchi lng Lavret-i si se ruga cu osrdie+ chipu-i zbrcit, glbe.it si cu gura
stirb, trda o emotie puternic+ ochii si inflamati priveau neclintit n sus la chipurile
zugrvite pe iconostas+ mna-i costeliv iesea necontenit de sub halat si fcea, rar si
apsat, cte o cruce larg si mare. 8n tran cu barb deas si cu un chip posomorit si botit
intr n biseric, se ls dintr-o dat cu amndoi genunchii pe lespezile de piatr si
numaidect ncepu s-si fac grbit semnul crucii, aruncndu-si capul pe spate si scu-
turndu- dup fiecare plecciune. >ata lui si toate miscrile vdeau o durere att de mare,
nct Lavret-i se hotr s se apropie si s- ntrebe ce i se ntmplase. tranul se feri scurt
n lturi si se uit la dnsul cu o privire speriat, aspr... /&i-a murit feciorul0, rspunse
repede omul si se apuc din nou s bat mtnii... /Ce poate nlocui, pentru ei, consolarea
pe care le-o d biserica70 se gndi Lavret-i si ncerc si el s se roage+ dar inima-i era
greoaie, nsprit, iar gndurile - plecate undeva departe. *l o astepta pe Liza, care ns nu
mai venea. 4iserica se umplea de popor+ ea tot nu era. ncepu liturghia, diaconul isprvi
de citit evanghelia, clopotele sunar pentru a2ion+ Lavret-i se misc putin nainte si
deodat o zri pe Liza. =enise mai devreme dect dnsul, el ns n-o bgase de seam.
)trecurat n spatiul dintre perete si stran, sttea nemiscat, fr s priveasc n .ur.
Lavret-i nu-si ridic ochii de la ea, pn la sfrsitul liturghiei+ si lua astfel rmas-bun de
la ea. ,oporul ncepu s se mprstie+ ea ns rmnea locului+ prea c astepta s plece
Lavret-i. n sfrsit, ea si fcu ultima dat semnul crucii si plec, fr s priveasc n
lturi+ era nsotit de o camerist. Lavret-i iesi n urma ei din biseric si o a.unse n
strad. Liza mergea foarte repede, cu capul plecat si cu voalul lsat pe fat.
6 <iua bun, Lizaveta &ihailovna, spuse Lavret-i cu glas tare si cu o naturalete
prefcut, pot s te conduc7
H"
t
l
*a nu-i rspunse nimic+ iar el porni alturi de ea.
- *sti multumit de mine7 o ntreb cu vocea sczut. 3i aflat ce s-a petrecut ieri7
- 'a, da, rosti ea n soapt, asa-i bine. si porni nc si mai repede.
6 *sti multumit7 Liza ddu doar din cap.
6 >eodor Ivanci, ncepu ea cu glas linistit, dar sczut, vreau s te rog ceva% s nu mai
vii la noi+ pleac ct mai repede+ ne vom putea vedea mai trziu, cndva, peste vreun an.
'ar acum f asta pentru mine, mplineste-mi rugmintea, te rog.
- n toate vreau s-ti urmez cuvntul, Lizaveta &ihailovna+ dar oare ne vom desprti asa7
1-ai s-mi spui nimic7...
6 >eodor Ivanci, uite, dumneata mergi acum alturi de mine... si totusi esti asa de
departe, asa de departe de mine. si nu numai dumneata, ci...
6 )pune-ti gndul pn la capt, te rog9 izbucni Lavret-i. Ce-ai vrut s spui7
6 ,oate c vei auzi..., dar, orice-ar fi, uit-m... nu, s nu m uiti, s-ti aduci aminte de
mine.
6 Cum as putea s te uit...
6 'estul, rmi cu bine. 1u m mai urma.
6 Liza, ncepu Lavret-i...
6 Cu bine, cu bine9 rosti Liza, trgndu-si voalul si mai .os si porni nainte aproape n
fug.
Lavret-i se uit n urma ei si, plecndu-si capul, se ntoarse napoi pe aceeasi strad. )e
pomeni fat n fat cu Lemm, care mergea, de asemenea, cu plria tras pe ochi si cu
privirea atintit n pmnt.
)e privir n tcere.
6 *i, ce mai spui7 gri n sfrsit Lavret-i.
t l HE
6 Ce s zic7 i rspunse posac Lemm. 1u spun nimic. 5otul a murit si noi am murit
(3lles ist tot, und Uir sind tot$. O iei la dreapta7
6 La dreapta.
- Iar eu la stnga. Cu bine9
n dimineata urmtoare, >eodor Ivanci plec cu sotia sa la Lavri-i. *a mergea nainte,
ntr-o caret cu 3da si cu Iustine+ iar el n urm, ntr-o brisc. 5ot timpul drumului, fetita
cea drglas nu se ndeprt de geamul caretei+ toate cele o minunau% stenii, babele,
casele trnesti, fntmile, cercurile de lemn de la gtul cailor ntre hulube, zurglii si
multimea ciorilor de cmp. Iustine mprtsea aceeasi mirare+ =arvara ,avlovna rdea de
observatiile si de e2clamatiile lor. *ra bine dispus+ nainte de a pleca din orasul O...
avusese o e2plicatie cu sotul su.
- ti nteleg situatia, i spuse, iar el putu trage concluzia, dup e2presia ochilor ei
inteligenti, c ea-i ntelegea pe deplin situatia+ dar mi vei da dreptate cel putin ntr-att%
c traiul cu mine nu-ti va fi greu+ nu te voi plictisi, n-o s te incomodez+ am vrut s-i
asigur 3dei un viitor+ de altceva n-am nevoie.
6 'a, ti-ai atins toate telurile, gri >eodor Ivanci.
6 3cum nu doresc dect un singur lucru% s m ngrop pentru totdeauna ntr-un fund de
tar. =esnic voi tine minte buntatea domniei tale.
6 ,tiu9 'estul9 o ntrerupse el.
6 si am s-ti respect independenta si linistea, si isprvi ea fraza dinainte ticluit.
Lavret-i se nclin adnc n fata ei. =arvara ,avlovna ntelese c, n strfundul sufletului,
sotul i era recunosctor.
n ziua urmtoare, spre sear, ei sosir la Lavri-i+ peste o sptmn, Lavret-i plec la
&oscova, lsndu-i sotiei sale vreo cinci mii de ruble pentru ntretinere+ iar a doua zi dup
HI
t
plecarea lui Lavret-i, apru ,ansin, pe care =arvara ,avlovna l rugase s n-o uite n
singurtatea ei. *a l primi cum nu se poate mai bine si pn noaptea trziu camerele nalte
ale casei, pn si grdina, rsunar de sunetele muzicii, cntului si ale discutiilor vesele n
frantuzeste. 5rei zile si prelungi ,ansin vizita la =arvara ,avlovna+ lundu-si rmas-bun
de la dnsa si strngndu-i cu cldur minile minunate, el i fgdui s se ntoarc foarte
curnd si se tinu de promisiune.
Capitolul LL=
Liza avea o camer separat, mic 6 la eta.ul nti n casa mamei sale 6 curat,
luminoas. 3vea un pat alb, ghivece de flori prin unghere si n fata ferestrelor, o mas
mic de scris, un vraf de crti si un crucifi2 pe perete. Camera se numea odaia copiilor.
3ici se nscuse Liza. ntorcndu-se de la biseric, unde o vzuse Lavret-i, ea fcu
rnduial n odaia ei cu mai mult migal dect de obicei, sterse praful pretutindeni,
revzu caietele sale si scrisorile primite de la prietene si le leg cu panglicute, ncuie
sertarele, ud florile si atinse cu mna fiecare floare. 5oate le fcu fr grab, fr zgomot,
cu un fel de gri. duioas si linistit pe chip. n sfrsit, se opri n mi.locul camerei, privi
domol n .urul ei si, apropiindu-se de masa deasupra creia atrna crucifi2ul, se ls n
genunchi+ si ls capul pe minile-i nclestate si rmase nemiscat.
&arfa 5imofeevna intr n odaie si o gsi n aceast pozitie. Liza n-o observ. 4trnica
iesi n vrful picioarelor si, de dincolo de us, tusi de cteva ori tare. Liza se ridic n
grab si si sterse ochii, n care strluceau lacrimi senine, lacrimi nevrsate nc.
- =d c iarsi ti-ai dereticat chilia, spuse &arfa 5imofeevna, aplecndu-se mult deasupra
unui ghiveci cu un trandafir tnr. Ce frumos miroase9
t HH
Liza se uit ngndurat la mtusa sa.
- Ce cuvnt minunat ai rostit9 sopti ea.
6 Ce cuvnt, care7 o ntreb cu vioiciune btrnica. Ce vrei s spui7 * groaznic, rosti ea
deodat, aruncndu-si boneta si asezndu-sepe patul Lizei, asta-i peste puterile mele+ azi e
a patra zi de cnd fierb ca ntr-un cazan+ nu pot s m mai prefac c nu bag de seam
nimic, nu pot s vd cum te nglbenesti, te usuci, nu pot, nu mai pot.
6 Ce-i cu mata, mtusico7 zise Liza. *u n-am nimic...
6 1imic7 izbucni &arfa 5imofeevna. 3sta s-o spui altora, nu mie9 1imic9 'ar cine a
stat chiar acum n genunchi7 :enele cui snt nc umede de lacrimi7 1imic9 'ar uit-te la
tine, ce-ai fcut cu fata ta, unde ti s-au dus ochii7 1imic9 ,arc nu stiu totul7
6 =a trece, mtusica+ dati-mi un rgaz.
6 =a trece, dar cnd7 'oamne, 'umnezeul meu, stpne9 Oare chiar asa de mult -ai
ndrgit7 'oar i btrn, Lizoci-a. 4ine, nu zic ba, e un om bun, nu musc. *i, si ce-i cu
asta7 Cu totii sntem oameni buni. Lumea nu s-a isprvit cu el, marf de asta totdeauna se
va gsi berechet.
6 5oate au s treac, cum spun, toate au si trecut.
- 3scult, Lizoci-a, ce-am s-ti zic, cuvnt dintr-o dat &arfa 5imofeevna, aseznd-o
pe Liza lng ea pe pat si potrivindu-i ba prul, ba nframa. 3sta ti se pare numai asa,
din iuteal, c durerii tale nu-i poti gsi leacul. *h, draga mea, numai moartea n-are leac9
5u doar att s-ti spui% /1-am s m las, iaca asa, d-o-ncolo90, apoi singur ai s te miri
ct de repede si de usor trece totul. 1umai s ai rbdare.
6 &tusico, i rspunse Liza, mi-a trecut+ totul a si trecut.
- 3 trecut9 Cum a trecut7 Iat c ti s-a ascutit si nsucul, iar tu o tii una si bun c totul a
trecut. 4ine a mai /trecut09
- 'a, mi-a trecut, mtusico, numai de-ai vrea s m a.uti, e2clam Liza, cuprins de o
nsufletire nvalnic si se arunc de gtul &arfei 5imofeevna. )cump mtus, te rog s-
mi fii prieten, a.ut-m, nu te supra, ntelege-m...
H!
t
- 'ar ce-i cu tine, ce-i cu tine, maic7 1u m speria, rogu-te+ acusi ncep s tip, nu m
privi asa+ spune-mi mai repede ce s-a ntmplat9
- *u... eu vreau... Liza si ascunse fata la pieptul &arfei 5imofeevna... =reau s m duc
la mnstire, rosti ea cu glas nbusit.
4trna tresri pe pat.
6 >-ti cruce, maic, Lizoci-a, vino-ti n fire, ce-i cu tine, 'oamne fereste, ngn n
sfrsit btrna, culc-te, scumpa mea, dormi putin+ toate ti-au venit din pricina
nesomnului, draga mea9
Liza si ridic usor capul+ obra.ii i ardeau.
- 1u, mtusica, spuse ea, s nu vorbesti asa+ m-am hotrt, eu m-am rugat, i-am cerut
'omnului sfatul+ totul s-a isprvit, s-a sfrsit cu viata mea aici cu dumneavoastr. O lectie
ca asta n-a fost degeaba+ si nu-i nici ntia oar cnd m gndesc la asta. 1u mi-e dat s fiu
fericit+ chiar cnd speram la fericire, simteam o povar pe piept, mi dau seama de toate,
si de pcatele mele si de ale altora, si cum a agonisit tticuD bogtia noastr+ toate le stiu.
5oate acestea trebuie s fie iertate, splate prin rugciuni, mi pare ru de matale, de
mama, mi pare ru de Lenoci-a+ dar n-am ce face+ mi dau seama c locul meu nu-i aici.
'e la toate mi-am luat rmas-bun, de la toate cele din cas, pentru cea din urm dat+
ceva m cheam+ mi-e sil, vreau s triesc stingher pe veci. ) nu m mpiedicati, s
nu cutati a m convinge, a.utati-m, de nu 6 tot am s plec.
&arfa 5imofeevna o asculta pe nepoata sa cu groaz n suflet.
/* bolnav, aiureaz, se gndi btrna, trebuie s trimit dup doctor+ dar dup care7 &ai
deunzi :hedeonovs-i l luda pe unul+ el minte ntruna 6 dar poate c de data asta a
spus adevrul.0 Cnd se convinse c Liza nu-i bolnav si nu
t
H?
aiureaz, cnd la toate obiectiile sale Liza o tinu una si bun, &arfa 5imofeevna se sperie
si se mhni de-a binelea.
6 5otusi, nici nu stii, scumpa mea, ncerc ea s-o conving, cum i viata la mnstiri9 5e
vor hrni, drag, numai cu untdelemn prost, de cnep, de cel verde+ te vor mbrca numai
n rufrie aspr de tot+ te vor pune s umbli prin frig+ si n-ai s poti ndura, Lizoci-a.
5oate astea ti-au venit de la 3gasa+ ea ti-a mpuiat capul. 'ar ea a huzurit la nceput si s-a
bucurat de viat+ bucur-te si tu. Las-m cel putin s mor linistit si dup aceea f ce
vrei. 'ar cine a mai vzut asa ceva, ca pentru asemenea barb de tap, 'oamne iart-m,
pentru un brbat s mergi la mnstire7 *i, si dac ti-i att de sil, du-te, roag-te
sfntului, d o slu.b, dar nu-ti pune comanacul negru pe cap, 'oamne 'umnezeule,
&aic preacurat...
si &arfa 5imofeevna izbucni ntr-un plns amar.
Liza cut s-o linisteasc, i sterse lacrimile, plnse si ea, dar rmase nenduplecat, n
deznde.de, &arfa 5imofeevna ncerc s-o nspimnte+ c-o s spun totul maic-sii..., dar
nici asta nu a.ut la nimic. 1umai n urma rugmintilor struitoare ale btrnei, Liza se
nvoi s-si amne cu .umtate de an mplinirea hot r r ii+ n schimb &arfa 5imofeevna
se vzu nevoit s-si dea cuvntul c o va a.uta si va cpta ncuviintarea &riei
'mitrievna dac peste sase luni ea nu-si va strmuta, cumva, hotrrea.
O dat cu venirea primelor geruri, cu toat fgduiala dat de a se ngropa ntr-o
fundtur, =arvara ,avlovna, aprovizionat cu bnisori, se mut la ,etersburg, unde
nchirie o locuint modest, dar drgut, gsit pentru ea de ,ansin, care prsise
gubernia O... naintea ei. n vremea din urm acesta pierduse cu desvrsire simpatia
&riei 'mitrievna+ ncet brusc s-o mai viziteze si aproape nu mai prsea satul Lavri-i.
=arvara ,avlovna l sub.ugase, l sub.ugase cu adevrat% un alt cuvnt nu poate arta mai
bine puterea
!A
t
nemrginit, deplin si coplesitoare pe care o avea asupra lui. Lavret-i petrecu iarna la
&oscova+ iar n primvara anului urmtor a.unse pn la el vestea c Liza fusese tuns
clugrit la mnstirea 4., ntr-un colt ndeprtat al ;usiei.
*pilog
3u trecut opt ani. 'in nou a venit primvara... 'ar mai nti s spunem n cteva cuvinte
ce soart au avut &ihalevici, ,ansin, doamna Lavret-aia 6 si s ne desprtim de ei.
'up multe peregrinri, &ihalevici si-a gsit n sfrsit ocupatia care i se potrivea% a fost
numit pedagog-sef la o scoal de stat, iar elevii /l ador0, desi l maimutresc pe la spate.
,ansin a avansat mult n grad si acum aspir la postul de director+ umbl putin cam
ncovoiat% se prea poate ca ordinul )f. =ladimir, crucea care i-a fost conferit si o poart
la gt, s- trag n .os. 3rtistul din el a cedat n mod hotrt locul functionarului. >ata-i
nc tnr s-a glbe.it, prul i s-a rrit+ nu mai cnt, nu mai deseneaz, ns se ocup n
tain cu literatura% a scris o comedioar, n genul /proverbelor0, si, deoarece toti cei ce
scriu /zugrvesc0 pe cineva sau ceva, a zugrvit si el o cochet si-si citeste pe ascuns
comedioara la vreo dou-trei cucoane care-i arat bunvointa. 'e cstorit, nu s-a
cstorit, desi i s-au ivit multe prile.uri strlucite. 'e vin a fost =arvara ,avlovna. Ct
despre aceasta 6 ca si odinioar, ea locuieste la ,aris% >eodor Ivanci i-a acordat o pensie
viager si astfel si-a rscumprat libertatea, scpnd de eventualitatea ca ea s se ntoarc
iarsi pe neasteptate. 3 mbtrnit si s-a ngrsat, totusi mai e drgut si elegant. >iecare
om si are un ideal% =arvara ,avlovna si -a gsit
!#
.). 58;:@*1I*=
pe-al su n operele dramatice ale lui 'umas-fiul. >recventeaz cu srguint teatrul n care
se prezint pe scen camelii bolnave de tuberculoz si sentimentale. ,entru ea, doamna
'oche reprezenta culmea fericirii omenesti% ntr-un rnd, a declarat c nu-i doreste fiicei
sale o ursit mai bun. ) sperm c soarta o va scuti pe mademoiselle 3da de o
asemenea fericire% dintr-un copil rumen si durduliu, a a.uns o fetit palid, cu plmnii
slabi+ nervii i snt de pe acum zdruncinati. 1umrul admiratorilor =arvarei ,avlovna a
sczut, dar ei n-au disprut+ pesemne, pe unii i va pstra pn la captul vietii. In ultimul
timp, cel mai nfocat dintre acestia a fost un oarecare <a-urdalo-)-ubrni-ov, unul dintre
mustciosii din gard, ofiter n retragere, un brbat de vreo treizeci si opt de ani, cu o
constitutie neobisnuit de robust. >rancezii care frecventeaz n mod obisnuit salonul
doamnei Lavret-aia l numesc le gros t aureau de lD8-rauine+=a.rvara ,avlovna nu-
invit niciodat la seratele ei faimoase+ dar el se bucur de toate favorurile ei.
si asa... au trecut opt ani. 'in ceruri a adiat din nou fericirea strlucitoare a primverii,
zmbind iarsi pmntului si oamenilor+ sub mngierea ei s-au ivit pretutindeni din nou
florile, dragostea si cntecele. Orasul O... s-a schimbat prea putin n cursul acestor opt
ani+ ns casa &riei 'mitrievna parc a ntinerit% peretii si, proaspt zugrviti,
strluceau prietenos de albeat+ iar geamurile ferestrelor deschise preau rumenite si
scnteiau n btaia asfintitului. ,rin ferestre rzbteau pn n strad izbucnirile nvalnice
ale unor glasuri tinere, zgomotoase, ntr-o nesfrsit cascad de rsete. ,rea c toat casa
clocoteste de viat si c veselia se revars din ea. )tpna casei a intrat de mult n
mormnt% &ria 'mitrievna a murit la vreo doi ani dup clugrirea Lizei. 1ici &arfa
5imofeevna nu i-a supravietuit mult vreme nepoatei sale. *le se odihnesc alturi n
cimitirul orasului. 1u mai este pe lume nici 1astasia (arpovna+ timp de ctiva ani,
t !C
credincioasa btrn mersese s se roage n fiecare sptmn la mormntul unde odihneau
rmsitele pmntesti ale prietenei sale... 3 venit vremea ca si oscioarele ei s se aseze n
pmntul reavn. 'ar casa &riei 'mitrievna n-a a.uns pe mini strine, n-a iesit de sub
stpnirea neamului su, cuibul n-a rmas pustiu. )e afl acolo% Lenoci-a, fat frumoas
si zvelt acum, si logodnicul ei 6 un ofiter blond de husari+ fiul &riei 'mitrievna,
cstorit de curnd la ,etersburg, sosit cu tnra-i sotie ca s petreac n O...+ sora sotiei
acestuia, elev de pension de saisprezece ani, cu obra.ii rumeni si cu ochii senini+
suroci-a cea micut, care de asemenea a crescut si s-a fcut frumoas - iat tineretul care
cu rsetele si cu vorbele sale umple casa (alitinilor. 3ici toate s-au schimbat, totul s-a
prefcut dup chipul noilor locatari. =aleti tineri si imberbi, glumeti si ghidusi au luat
locul btrnilor servitori gravi de altdat. 3colo unde se plimba cndva agale ;os-a cea
gras, doi prepelicari fac un trboi cumplit, srind de pe un divan pe altul, n gra.d au
aprut niste buiestri vn.osi, rotasi aprigi, lturasi nfocati cu coamele mpletite si cai de
clrie cz-cesti. Orele gustrii de dimineat, ale prnzului si ale cinei s-au ncurcat si s-
au amestecat+ dup e2presia vecinilor, acolo s-au statornicit /obiceiuri nemaivzute0.
n seara despre care-i vorba, locatarii casei (alitin (cel mai mare dintre ei, logodnicul
Lenoci-i, avea numai douzeci si patru de ani$ se ndeletniceau cu un .oc prea putin
complicat, dar, .udecind dup hohotele generale, foarte distractiv+ ei alergau prin camere,
.ucndu-se de-a prinselea. Cinii, la fel, alergau si ltrau+ iar canarii din coliviile atrnate
n fata ferestrelor cntau de-si rupeau pieptul, care mai de care, sporind glgia cu
ciripitul lor strident, n toiul acestei petreceri asurzitoare n fata portii se opri o trsur
prfuit, iar un brbat de vreo patruzeci si cinci de ani, n haine de cltorie, cobor din ea
si rmase cuprins de nedumerire. )ttu un timp nemiscat, nvlui casa cu o privire atent,
ntr
!"
t
pe portit n curte si urc scrile cu pasi rari. n antreu nu- ntmpin nimeni, ns usa
slii se deschise dintr-o dat larg% prin ea tsni suroci-a, mbu.orat, si, ct ai clipi, n
urma ei nvli cu strigte asurzitoare o ceat de tineri. >ata se opri ca din senin si se
domoli la vederea necunoscutului, ns ochii senini, atintiti asupra lui, l priveau cu
aceeasi blndete. >etele proaspete nu ncetar s rd. >iul &riei 'mitrievna se apropie
de oaspete si- ntreb cu amabilitate ce doreste.
- )nt Lavret-i, rosti oaspetele.
8n strigt unanim se auzi drept rspuns - si nu pentru c toti tinerii se bucurau de sosirea
acestei rude ndeprtate, aproape uitate, ci pur si simplu pentru c ei erau gata s
glumeasc si s se bucure cu orice prile., ndat Lavret-i fu ncon.urat% ca veche
cunostint, Lenoci-a se nftis cea din-ti, asigurndu- c nc putin si -ar fi
recunoscut numaidect+ apoi i prezent pe ceilalti, recomandnd pe fiecare, chiar si pe
logodnicul su, cu numele cel mic. 5oat droaia se ndrept prin sufragerie spre salon, n
amndou camerele erau schimbate tapetele, ns mobila rmsese aceeasi. Lavret-i
recunoscu pianul. ,n si ghergheful de la fereastr era acelasi fr s i se fi schimbat nici
pozitia, avnd se pare aceeasi broderie neisprvit de acum opt ani. L-au poftit ntr-un
fotoliu confortabil+ cu totii se asezar cuviincios n .urul lui. ntrebrile, e2clamatiile,
povestirile ncepur s curg pe ntrecute.
6 'e mult nu v-am mai vzut, remarc plin de naivitate Lenoci-a, si nici pe =arvara
,avlovna n-am vzut-o.
6 'esigur c nu9 se pripi s spun fratele su. *u te-am dus la ,etersburg, iar >eodor
Ivanci a stat mereu la tar.
6 'a, de atunci si mmica a murit.
- si &arfa 5imofeevna, spuse suroci-a.
- si 1astasia (arpovna, adug Lenoci-a, si monsieur Lemm...
6 Cum7 )i Lemm a murit7 ntreb Lavret-i.
81 C8I4 '* 1O4IL9
!E
- 'a+ i rspunse tnrul (alitin, de aici a plecat la Odessa+ se zice c cineva -a
ademenit acolo, unde a si murit.
- 1u stiti, dup moartea lui nu s-au gsit ceva piese muzicale7
6 1u stiu+ e putin probabil.
Cu totii tcur si schimbar priviri fugare. 8n nouras de tristete se asternu peste fetele
tinere.
6 &otanul &atros ns mai trieste, zise deodat Lenoci-a.
- si :hedeonovs-i mai trieste, gri fratele su.
La auzul numelui de :hedeonovs-i, rsun dintr-o dat un rs unanim.
6 'a, trieste si minte ca ntotdeauna, urm fiul &riei 'mitrievna, si, nchipuit i-v,
zburdalnica asta (art spre eleva de pension, sora sotiei sale$, ieri, i-a presrat piper n
tabacher.
6 ) fi vzut cum a strnutat9 izbucni Lenoci-a, si rsul nvalnic rsun din nou.
6 1u demult am primit vesti despre Liza, zise tnrul (alitin, si iarsi tcur cu totii. )e
simte bine, sntatea ei se restabileste treptat.
6 )e afl tot la aceeasi mnstire7 ntreb Lavret-i. -5ot.
6 = scrie7
6 1u, niciodat+ vestile a.ung la noi prin fel de fel de oameni. )e ls, brusc, o
liniste adnc. /3 zburat pe deasupra noastr ngerul tcerii0, se gndir cu totii.
6 1-ati dori s mergeti n grdin7 l ntreb (alitin pe Lavret-i. * foarte frumoas
acum, desi nu prea ngri.it.
Lavret-i iesi n grdin si cel dinti lucru care-i atrase luarea-aminte a fost banca, aceeasi
banc pe care petrecuse cndva cu Liza cteva clipe fericite, ce nu se mai puteau ntoarce.
4anca se nnegrise, se strmbase. *l ns o recunoscu+ iar inima i fu cuprins de un
sentiment neasemuit
!I
t
de dulce si de amar% tristetea vie a tineretii disprute, a fericirii de care te-ai bucurat
cndva. ncon.urat de tineri, Lavret-i se plimb pe alei+ teii mbtrniser si crescuser n
ultimii opt ani+ umbra lor se fcuse si mai deas, n schimb toate tufele se nltaser,
zmeurisul a.unsese plin de putere, alunisul se slbticise cu totul si pretutindeni mirosea a
vreascuri, a pdure, iarb, liliac.
6 8ite, aici ne-am putea .uca /de-a patru colturi0, e2clam deodat Lenoci-a, intrnd
ntr-o poienit verde, ncon.urat de tei, de altminteri sntem tocmai cinci.
6 'ar pe >eodor Ivanci -ai uitat7 ntreb fratele ei. Ori nu te-ai numrat pe tine7
6 'ar oare >eodor Ivanci, la anii lui, poate..., ncepu ea.
6 = rog, .ucati-v, se grbi s spun Lavret-i, de mine s nu tineti seam. O s m
simt mai bine stiind c nu v stingheresc. 1-are rost s v ocupati de mine+ eu si cei ca
mine, btrnii, avem o ndeletnicire pe care voi n-o cunoasteti nc si care nu poate fi
nlocuit cu nici o alt distractie% amintirile.
5inerii l ascultar pe Lavret-i cu un respect prietenos, dar putin ironic, parc le-ar fi
vorbit un profesor, si dintr-o dat se risipir si fugir n poian+ patru se mistuir pe sub
copaci, iar unul rmase la mi.loc 6 si .ocul ncepu.
Lavret-i se ntoarse n cas, intr n sufragerie, se apropie de pian si atinse o clap+ se
auzi un sunet slab, ns limpede, care vibra tainic n inima lui+ cu nota asta ncepea
melodia inspirat cu care, demult, n acea noapte fericit, Lemm l entuziasmase att de
mult. 3poi Lavret-i trecu n salon si mult vreme nu mai iesi de acolo, hi odaia aceasta,
unde att de des o vzuse pe Liza, chipul fetei i aprea si mai viu. I se prea c desluseste
n .uru-i urmele prezentei ei. 'orul dup ea l cuprinse cu o tristete grea si chinuitoare,
lipsit de tihna pe care o aduce moartea. Liza mai tria, undeva departe, o viat stins+ se
gndea la ea ca la o fiint vie si nu putea
t !H
recunoaste pe fata iubit cndva n nluca aceea confuz, palid, nvesmntat n straie
monahale si ncon.urat de valurile fumului de tmie. 1ici Lavret-i nu s-ar fi recunoscut,
dac s-ar fi putut privi, asa cum o vedea pe Liza n nchipuirea sa. n cei opt ani, se
petrecuse n cele din urm o schimbare n viata lui, acea schimbare pe care multi nu o
ncearc, dar fr de care nu poti s rmi pn la sfirsit un om de treab, ntr-adevr,
Lavret-i ncetase de a se mai gndi la fericirea lui personal, la telurile sale egoiste. *l se
linistise si 6 de ce s tinuim adevrul7 6 mbtrnise, nu numai cu fata si cu trupul, ci
si cu sufletul. ) pstrezi pn la btrnete o inim tnr, cum spun unii, este greu si
totodat aproape caraghios. ,oate s fie multumit cel ce nu si-a pierdut credinta n bine,
statornicia vointei si dorintei de a munci9 Lavret-i avea dreptul s se socoteasc
multumit% el a.unsese cu adevrat un bun gospodar, nvtase cu adevrat s are pmntul
si nu se strduia numai pentru sine+ pe ct era cu putint, ocrotea si mbunttea traiul
tranilor si.
Lavret-i iesi din cas si intr n grdin. )e asez pe banca ce-i era cunoscut - si n acest
loc drag, n fata casei unde pentru cea din urm oar si ntinsese zadarnic minile spre
potirul tainic n care spumega si sclipea vinul auriu al desftrii 6 el, pribeagul
singuratic, fr cuib, si ntoarse privirile spre viata lui trecut, n chiotele vesele ale
tinerei generatii care-i si luase locul. Inima i se ntrista, fr s fie grea sau ndurerat. 'e
regretat, avea ce regreta+ dar n-avea de ce s-i fie rusine. /Fucati-v, veseliti-v, cresteti,
tinere vlstare0, se gndea el, fr nici o umbr de amrciune. /=iata v st n fat si veti
tri mai usor. 1-o s fiti nevoiti, ca noi, s v cutati drumul, s luptati, s cdeti si s v
ridicati n mi.locul beznei. 1oi n-am cutat dect s ne salvm 6 si cti din noi nu s-au
salvat9 6, iar vou vi se cade s faceti treab, s munciti, si binecuvntarea celor de-alde
noi, a btrnilor, va fi cu voi. Iar mie, dup ziua de astzi, dup
!!
t
simtmintele ncercate, nu-mi rmne dect s v salut pentru ultima dat+ si, desi cu
tristete, totusi fr invidie, fr nici un fel de amrciune, s spun ca ncheiere, ca unul
ce-si asteapt n liniste sfrsitul% >ii bine venit, btrnete singuratic9 &istuie-te, pn la
urm, viat zadarnic90
Lavret-i se ridic si se ndeprt ncetisor. 1imeni nu- observ, nimeni nu- retinu.
)trigtele vesele rsunau si mai tare n grdin, dincolo de peretele verde, de neptruns al
teilor nalti. )e urc n trsur si porunci vizitiului s- duc acas, n pasul domol al
cailor.
/si sfrsitul70 poate va ntreba cititorul deceptionat. /Ce s-a mai ntmplat cu Lavret-i7 Cu
Liza70 Ce s spun despre niste oameni nc vii, dar care au renuntat la frmntrile
pmn-testi7 ,entru ce ne-am ntoarce la ei7 )e zice c Lavret-i s-a dus la mnstirea cea
ndeprtat, n care se retrsese Liza, si a vzut-o. &ergnd de la o stran la alta, ea a
trecut pe aproape de el cu mers msurat, smerit si grabnic de clugrit, dar nu -a privit.
1umai genele ochilor ntorsi spre el au tresrit abia perceptibil. 1umai fata-i tras s-a
aplecat si mai mult, iar degetele minilor sale ncrucisate, nfsurate de mtnii, s-au
strns si mai tare. Ce-au gndit, ce-au simtit amndoi7 Cine stie7 Cine poate s spun7 n
viat e2ist asemenea clipe, asemenea simtiri... ,oti doar s le pomenesti 6 si s treci
mai departe.