TEHNICI DE COMUNICARE

Sub umbrela derutanta a notiunii de comunicare orala se afla deopotriva elemente care tin de expresia sonora
a vocii umane si elemente care tin de sensul cuvintelor. n acest sens se poate face o distinctie ntre doua
tipuri de limbaj, profund diferite ca natura, dar intim conectate:
limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica prin voce (volum, intonatie, ritm, tonalitate, accent, pauze)
si prin manifestari vocale fara continut verbal (rsul, dresul vocii, geamatul, oftatul, mormaieli, plescaituri,
urlete, tipete, fluieraturi etc.)
limbajul verbal sau ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea ntelesului cuvintelor.
n lumina acestei distinctii este evindent statutul de componenta a comunicarii orale atribuit comunicarii
verbale.
!omunicarea orala prezinta numeroase avantaje fata de comunicarea scrisa:
vorbitorul si poate observa interlocutorul si interveni pe loc cu modificari, att la nivelul limbajului paraverbal
ct si verbal, pentru a eficientiza comunicarea.
oralitatea permite "un joc logic si imediat al ntrebarilor cu raspunsurile, ntr#o derulare spontana si flexibila$
oralitatea "asigura terenul cel mai fertil pentru manifestarea comportamentelor persuasive si manipulative$,
pune n valoare "carisma si capacitatea de a convinge si influenta oamenii$.
%uternica legatura existenta ntre mesajul paraverbal si cel verbal se traduce prin aceea ca interventia celui
dinti provoaca intensificarea, slabirea, distorsionarea sau anularea semnificatiilor cuvintelor rostite. &e aceea,
persoanele care doresc sa influenteze sau sa#i controleze pe cei din jurul lor, sa#i ncurajeze sau sa#i
intimideze, sa#si afirme autoritatea si sa#si mentina controlul, sa obtina aprobarea sau refuzul interlocutorilor,
trebuie sa nvete sa mnuiasca mesajul paraverbal.
n timp ce vorbeste, omul dezvaluie o cantitate imensa de informatii despre sine, dar nu att de mult prin
cuvinte ct prin voce. %rin alternarea tonurilor vocii putem contracara monotonia si directiona atentia
scultatorului.
'onurile crescnde exprima o doza de siguranta, n timp ce inflexiunile descrescnde puncteaza nesiguranta.
(tunci cnd dorim sa aratam ncredere si competenta, cnd vrem sa atragem atentia si sa fim convingatori,
psi)ologii ne recomanda folosirea unui "ton parental$.
!nd nu sntem luati n serios, cnd vedem ca nu prea reusim sa convingem si nu ne putem impune n fata
celorlalti, e timpul sa ne ntrebam si daca nu cumva tonul adoptat de noi este unul de copil.
*arierea volumului vocii este o alta te)nica pe care trebuie sa nvatam a o stapni deoarece ne ajuta sa
dominam sau sa fim dominati. +iecare din noi putem face acest lucru mai bine sau mai rau, n functie de
volumul plamnilor, de capacitatea toracica, de calitatea corzilor vocale, de modul n care ne controlam
respiratia, de pozitia corpului etc.
,lementele care nu tin neaparat de noi n corectia volumului vocii, dar care trebuie luate n seama daca vrem
sa fim auziti si ascultati, snt marimea ncaperii, marimea publicului si zgomotele de fond.
(rticularea este arta de a vorbi inteligibil si a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dintii si limba.
&ictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de enuntarea clara a vocalelor.
!ei pe care natura nu i#a prea ajutat si vorbesc dintotdeauna ngaimat, neclar sau blbit nu pot fi banuiti de
adoptarea vreunei strategii de comunicare, dar un vorbitor care de regula vorbeste raspicat si care dintr#o data
devine neclar n anumite zone ale discursului sau, lasa sa se nteleaga ca ori nu este sigur pe ceea ce spune,
ori nu#i place ceea ce spune, ori pur si simplu are ceva de ascuns.
1
-neori, desi nu avem probleme cu articularea, e posibil sa nu stapnim bine accentul. (cesta se refera la
pronuntarea mai intensa si pe un ton mai nalt a unei silabe dintr#un cuvnt sau a unui cuvnt dintr#un grup
sintactic. (ccentul detine un rol important n s)imbarea ntelesului cuvintelor si inducerea de mesaje colaterale
celui transmis prin cuvinte.
.itmul vorbirii este dat de derularea lenta (aproximativ /00 de silabe1minut) normala (n jur de 230 de
silabe 1minut) sau rapida (n jur de 300 de silabe1minut) a cuvintelor pronuntate. -n bun vorbitor trebuie sa
varieze viteza pronuntarii cuvintelor n functie de continutul si importanta generala a mesajului. %auzele dintre
cuvinte si fraze transmit indicii att despre intentiile si atitudinile discursive ale vorbitorului, ct si despre starile
lui afective.
%auzele scurte divid ideile dintr#o fraza, iar cele lungi marc)eaza sfrsitul frazelor. %auzele prea lungi pot obosi
audienta, cele scurte si bine plasate dau ascultatorului sentimentul de implicare activa.
%auzele tactice snt facute inainte de cuvintele sau ideile care merita subliniate, altele nu vizeaza deloc
interlocutorul ci necesitatea unui moment de meditatie, de aducere aminte. ,xista si pauze datorate stnjenelii,
cnd tot ce putem spera este ca interlocutorul nostru sa ia cuvntul.
&incolo de calitatile vocii sta la pnda cuvntul. 4ndim n cuvinte si comunicam tot cu ajutorul cuvintelor.
&eviza 5ittgensteiniana "6u cautati sensul unui cuvnt, ci modul lui de ntrebuintare$ ne reaminteste ca
"singurul control empiric pe care l avem asupra studiului limbii este "ntrebuintarea$ enunturilor n situatii
cotidiene concrete.$
(ltfel spus, sensul cuvintelor depinde ntotdeauna de contextul n care snt plasate. &esi uneori nu facem fata
attor sensuri principale si secundare, attor actiuni comunicationale care construiesc sensuri prin manipularea
diferitelor tipuri de contexte, cuvntul ramne "expresia cea mai nalta a limbajului si este actul de identitate al
speciei umane.$
,xista si nenumarate obstacole n calea gndirii si rostirii de cuvinte:
confuziile dintre denotatiile si conotatiile cuvintelor, lipsa unei moderatii n
folosirea sinonimiei, omonimiei sau polisemiei conduc la ambiguitate
lumea este plina de contrarii, iar oamenii le descriu prin cuvinte extreme: alb sau negru, bun sau rau.
(ceasta modalitate de polarizare a gndirii prin limbaj ne face uneori sa "atacam$, sa nu avem rabdare sa
cautam o cale de mijloc, sa nu ne putem nfrna pornirile dusmanoase si sa rostim "cine nu este cu mine este
mpotriva mea7$
convinsi ca putem cunoaste lucrurile n totalitatea lor, nu ne sfiim sa tragem concluzii mult prea generale, sa
folosim enunturi globalizante, deseori generatoare de conflicte: "ntotdeauna ma critici7$
cei care vobesc mult, inutil si mai comit si indiscretii snt evitati n comunicare
sau acceptati cu rezerve
pastrarea prea multor secrete si refuzul sistematic de a pune n discutie aspecte ale propriei personalitati
nseamna a ntoarce spatele comunicarii.
,gocentrismul este un pacat pe care comunicarea nu#l tolereaza
utilizarea abuziva sau neadecvata momentului comunicarii si componentei auditoriului a unui jargon sau
argou bloc)eaza comunicarea
pretiozitatea cuvintelor si abstractizarile exagerate ne pot plictisi, adormi sau alunga ascultatorii.
2
1. Pregatirea si sustinerea unei prezentari orale
Sustinerea unei prezentari orale este una din cerintele frecvente n facultati si colegii. +aptul ca multi studenti
se tem sa apara n public sau nu toti reusesc sa aiba succes tine si de o oarecare ignoranta: a sti cum trebuie
sa faci o prezentare orala este o abilitate care poate fi dezvoltata si perfectionata.
-neori sntem surprinsi de faptul ca parca ne place mai mult sa#i ascultam pe oameni vorbind, povestind si
explicnd, dect sa ne cufundam n lectura. , mai rapid si mai spectaculos. (scultatorii nu vor neaparat numai
informatie ei vor sa fie luati n consideratie, stimulati, antrenati, binedispusi. (cesta este si motivul pentru care
ne plictisim sa#i ascultam pe cei care nu#si dezlipesc privirile de pe foaia de )rtie.
1.1. Factori interpersonali
'oti cei care se sperie la gndul ca trebuie sa vorbeasca n public snt sfatuiti sa porneasca la drum cu ideea
ca auditoriul e de partea lor. %ublicul si doreste sa ia parte la o prezentare reusita din toate punctele de
vedere, dar va manifesta si o oarecare toleranta fata de greseli sau ezitari. 8ricum ar fi, publicul porneste la
drum de partea vorbitorului si va ramne de partea lui pna la sfrsitul prezentarii mai ales daca vorbitorul va
face tot posibilul sa nu strneasca vreun conflict sau se va feri sa i aduca ofense prea mari.
6i se poate ntmpla ca pe parcursul prezentarii sa mai uitam ce am vrut sa spunem sau cum trebuie sa
continuam o idee, sa nu gasim imediat folia transparenta cu datele pe care trebuie sa le interpretam, sa ne
mpiedicam cnd coborm de pe podium si totusi sa fim aplaudati cu caldura la sfrsit si sa ni se spuna ca
prezentarea a placut.
&aca vom sti cum sa comunicam publicului faptul ca l tratam cu interes si seriozitate, ca avem sa i spunem
lucruri importante si interesante, daca avem constiinta depunerii unui efort ct de mic pentru a ne pregati trup
si suflet n vederea marii confruntari, publicul va simti si va manifesta toleranta. !u ct publicul se va apropia,
sub conducerea noastra, de miezul dezbaterilor, cu att se va simti mai antrenat.
(cesta este si motivul pentru care specialistii sugereaza vorbitorului mentinerea unui contact vizual permanent
cu auditoriul. (ceasta permanenta nu trebuie nsa nteleasa gresit: privirea insistenta, atintita asupra unei
singure persoane ditr#un grup, pastrarea contactului vizual cu o persoana mai mult de 3#9 secunde trebuie
evitate cu orice pret.
, bine sa privim pe rnd, fiecare segment de grup si apoi o persoana sau
alta. &aca n general ntmpinam greutati n stabilirea contactului vizual, va trebui
sa exersam atunci cnd stam de vorba cu cineva te)nica ndreptarii privirii spre un
punct imaginar, situat ntre oc)ii interlocutorului.
&aca dorim ca publicul sa ne acorde atentie, sa ne urmareasca si sa ne simpatizeze, trebuie sa avem n
vedere si urmatoarele aspecte.
verificarea acusticii salii
plasarea optima n spatiu a materialelor vizual
evitarea grimaselor
crearea unei atmosfere destinse prin zmbet
evitarea vulgaritatilor
evitarea glumelor nesarate nsotite de un rs zgomotos
expunerea pe un ton plictisit
ncadrarea n limita de timp impusa prezentarii.
1.. Pregatirea prezentarii
+actorul timp este decisiv n pregatirea unei prezentari. 8ratorii spuneau ca pentru a putea vorbi cinci minute
aveau nevoie de doua saptamni de pregatire, iar pentru a vorbi o ora, de o singura saptamna. %utem sa ne
bucuram de concentrarea maxima a publicului pret de :0 minute, dupa care va trebui sa facem eforturi pentru
a o mentine la cote ridicate.
3
&e aceea este indicat sa ne structuram prezentarea ct mai riguros, acordnd ntre :0 si /0; din timp
introducerii, 90#<0; din timp sa#l alocam problemelor de continut si sa pastram :0#/0; din timp pentru
concluzii.
,xersarea prezentarii acasa, cu ceasul n fata, este o excelenta modalitate de a verifica daca selectia
materialelor se ncadreaza n spatiul de timp solicitat nregistrarea prezentarii si apoi analiza ei poate scoate
la iveala att deficientele de natura paraverbala, ct si cele de continut si logica.
%entru a nu permite memoriei sa va joace feste, pregatiti#va notite clare si usor de urmarit, adoptnd formatul
fiselor scrise pe o singura parte si nicidecum pe coli (= scrise pe ambele fete. ,le va vor ajuta sa nu omiteti
ideile importante, sa construiti argumentari solide si sa nu va abateti de la succesiunea normala sau corecta a
faptelor si aspectelor selectate pentru prezentare.
1.!. Folosirea "i#loacelor $izuale
n pregatirea materialelor vizuale trebuie sa porniti de la premiza ca ele au rolul sa orienteze publicul, sa ajute
la crearea de corelari si conexiuni ideatice, sa completeze doar ceea ce aveti de spus si nicidecum sa se
constituie ntr#o varianta scrisa a vorbelor dumneavostra.
!uvintele nu va vor ajuta prea mult daca nu vor fi asociate sau ntarite vizual prin procedee grafice cum ar fi
sublinieri, ncercuiri sau ncadrari.
ncercati sa anticipati unele din ntrebarile publicului si sa aveti pregatite transparentele care sa ilustreze
raspunsurile dumneavoastra.
6umarul transparentelor pe care le veti rula trebuie bine corelat cu volumul de informatie pe care l#ati stabilit
pentru prezentare si timpul n care trebuie sa va
ncadrati.
(stfel, este recomandabil ca pentru o prezentare de zece minute sa aveti pregatite cam :0 transparente. &aca
este vorba despre o prezentare de o ora, o transparenta la /#2 minute impune un ritm rezonabil de prezentare.
!)iar daca aveti de pregatit o singura folie transparenta sau zece, ncercati sa veg)eati asupra ortografiei,
punctuatiei si exprimarii corecte.
n cazul n care credeti ca aveti nevoie de un program de grafica de prezentare precum %o5er%oint /000, care
sa va ajute sa comunicati ideile cu forta, ncercati sa evitati urmatoarele clisee vizuale:
butoanele animate
topirea unei imagini n alta
formarea textului prin caderea literelor
sporirea spectaculozitatii trecerii de la o pagina la alta prin punctarea sonora cu sunete de fanfara.
1.%. Rostirea &iscursului
6u ncepeti sa vorbiti pna nu va asigurati ca publicul este asezat si va acorda toata atentia, pna cnd, pret de
circa /0 de secunde, nu ati stabilit un contact vizual cu auditoriul, nu ati studiat dintr#o privire organizarea
spatiului dumneavoastra de miscare, nu ati respirat adnc si nu v#ati gasit pozitia cea mai comoda n fata celor
care asteapta sa soarba cuvintele dumneavoastra.
ncercati sa nu folositi clisee sau expresii banale de tipul "(m marea placere de a >$, sa nu prezentati nici
multumiri si nici scuze n primele fraze ale discursului dumneavoastra. %astrati#le eventual pentru sfarsit.
ncercati sa va controlati starea de nervozitate din primele minute ale prezentarii. &oua din semnele cele mai
des ntlnite ale acestei stari snt impunerea unui ritm prea alert de expunere si tendinta de a nu ne orienta
corpul si privirea catre public.
6ic?i Stanton2@ ne reaminteste ca exista mai multe moduri de a ncepe un discurs totul este sa facem
alegerea cea mai potrivita personalitatii noastre:
4
&enumirea temei,urmata eventual de cteva precizari referitoare la alegerea titlului prezentarii
.eferirea la obiectivele si aspectele pe care doriti sa le abordat n cadrul temei propuse
anticiparea unor ntrebari sau aspecte problematice
desc)iderea discursului cu o anecdota sau cu o gluma
marturisire
prezentarea unor fapte sau date statistice
folosirea unui citat nu foarte lung si relevant pentru subiectul discursului
afirmatii cu continut socant
povestiri interesante.
1.'. Finalizarea &iscursului
Aodalitatile pe care le aveti la ndemna pentru nc)eierea prezentarii snt la fel de numeroase:
prezentarea unor concluzii punctuale
lansarea unor interogatii (retorice) prin care sa recaptati interesul slabit al publicului
anectode scurte, care sa ilustreze aplicabilitatea ideilor dumneavoastra
invitarea publicului de a trece la actiune n spiritul celor afirmate n prezentare
folosirea de citate prin care sa subliniati credibilitatea performantelor sau rezultatelor expuse.
, preferabil ca n ciuda tuturor sc)imbarilor de moment intervenite pe parcursul prezentarii sa nu va abateti de
la conceptia initiala, asa dupa cum e bine sa nu va razgnditi odata ajunsi n fata publicului asupra frazelor de
nceput.
!ontinutul discursului nu se memoreaza, fraza de nceput si cea de nc)eiere snt
batute n cuie.
!)iar daca pe undeva ne#am blbit sau ne#am ncurcat putin n detalii sau argumentari, cel putin sa ncepem
si sa sfrsim fara sa ne mpiedicam.
(stfel, ne vom simti mult mai bine si mai pregatiti sa nfruntam inevitabilele
ntrebari.
&aca vreo ntrebare adresata ne pune ntr#o asemenea ncurcatura nct ne dam seama ca nu putem
raspunde, este mult mai corect si mai elegant sa nu ncercam "s#o scaldam$ si sa rostim cu sinceritate si
aplomb "mi pare rau, nu stiu1nu cunosc1nu va pot >$. Bar daca ni se adreseaza o ntrebare care nu are nimic
de#a face cu subiectul prezentarii noastre, nu trebuie sa ne simtim obligati sa raspundem. Brelevanta se poate
sanctiona cu eleganta si diplomatie.
Tipuri &e inter$iuri. Inter$iul &e anga#are
Bnterviul este o forma de comunicare orala specifica publicisticii si sociologiei. ,l se bazeaza pe un sistem de
c)estionare directa, scopul urmarit fiind obtinerea de aprecieri, opinii si informatii diverse.
n sfera fortei de munca, ntrevederile sau ntlnirile ntre doua sau mai multe persoane n care se discuta
c)estiuni de interes comun pot fi de mai multe tipuri:
1. Inter$iul &e selectie. (cest tip de interviu, cunoscut si sub numele de interviu de angajare, este utilizat
pentru a completa datele deja cunoscute din curriculum vitae si din recomandarile puse la dispozitie de catre
candidat. !u ct pozitia ierar)ica este mai nalta, cu att complexitatea si exigentele de selectie snt mai
ridicate. %entru multe posturi si functii de conducere se organizeaza adesea doua sau mai multe interviuri.
. Inter$iul &e in(or"are. Scopul acestu tip de interviu este acela al culegerii de date n vederea rezolvarii
unei probleme sau pentru documentare. ,ste folosit de manageri pentru a investiga cauzele unor deficiente
sau de experti ai serviciilor de resurse umane n studiul anumitor atitudini ale angajatilor.
5
!. Inter$iul &e e$aluare. Ca interviul de evaluare participa de regula un manager si un subordonat, dupa ce
managerul si (eventual) subordonatul au completat o fisa de evaluare. 8biectivul interviului este acela de a
constata realizari, dar si de a depista eventuale neconcordante ntre cerintele si rezultatele reale. (cest tip de
interviu poate sta la baza unei colaborari initiate n vederea ntocmirii unor planuri care sa aiba ca rezultat
mbunatatirea activitatii subordonatului.
%. Inter$iul &e a&"onestare. (cest tip de interviu se organizeaza atunci cnd, prin comportamentul sau, un
angajat a ncalcat politica firmei att de grav, nct este nevoie de o ntlnire oficiala bine documentata. Spre
deosebire de interviul de evaluare, n cadrul caruia este absolut necesara exprimarea opiniei angajatului, n
cursul interviului de admonestare comunicarea are loc n cea mai mare parte unidirectional, de la manager la
angajat. (ngajatului i se spune ce ar trebui sa faca pentru a#si mbunatati comportamentul si ce consecinte
poate avea nerespectarea recomandarilor facute.
'. Inter$iul &e consiliere. (cest tip de interviu se practica pentru a veni n sprijinul unui angajat, ale carui
probleme personale i afecteaza activitatea. Bnterviul de consiliere nu nseamna doar a da niste sfaturi. &aca
cel care conduce interviul este o persoana cu experienta, va sti ca majoritatea oamenilor detin raspunsuri la
problemele care i framnta, dar le pastreaza bine ascunse ntr#un colt al constiintei lor. !eea ce le lipseste
este tocmai sansa de a vorbi cuiva desc)is despre problemele lor.
). Inter$iul &e parasire a institutiei. (ceasta este o categorie speciala de interviu de informare, care ar trebui
sa se regaseasca n sistemul de resurse umane al oricarei institutii. (ngajatilor care si anunta intentia de a
parasi institutia li se cere sa aiba o ntrevedere cu un specialist din domeniul resurselor umane, care, prin
intermediul unui set de ntrebari bine gndite, le solicita opinii referitoare la conditiile de lucru din cadrul
respectivei institutii.
(ngajatii care parasesc o institutie din proprie initativa snt n general sinceri n comentariile pe care le fac si
dispusi sa dezvaluie informatii care ar putea mbunatati situatia colegilor lor.
.1. Tipuri &e inter$iuri &e anga#are
'ipologia interviurilor de angajare este si ea bine reprezentata. !riteriile care stau la baza alcatuirii uneia sau
alteia snt extrem de variate: locul desfasurarii, numarul intervievatorilor, durata ntrevederii, scopuri specifice
urmarite etc. Ca ora actuala cele mai uzitate tipuri de interviuri ar fi urmatoarele:
1. Inter$iul structurat
foloseste ntrebari cu o directie clara
ntrebarile pot fi stabilite anticipat
se aseamana cu un c)estionar oral
este utilizat ca forma de selectie preliminara (screening) cnd exista un numar mare de solicitanti
ntrebarile nu snt rigide
se pot pune ntrebari suplimentare pna se obtine informatia dorita
permite obtinerea unor informatii similare despre fiecare candidat
obiectivul interviului este acela de a constata realizari, dar si de a depista eventuale neconcordante
ntre cerintele si rezultatele reale.
. Inter$iul nestructurat
are o mare tenta subiectiva
este folosit pentru evidentierea unor trasaturi de personalitate
rolul ntrebarilor este de a#l determina pe solicitant sa vorbeasca despre sine
unele ntrebari pot sa nu fie strict legate de natura postului
ordinea adresarii ntrebarilor generale si specifice nu este stabilita dinainte.
!. Inter$iul &e son&are a co"porta"entului can&i&atului
comportamentul trecut al candidatilor indica modul n care vor reactiona la viitorul loc de munca
ntrebarile tipice snt "!e ati face daca ati fi n situatia xD$, ESpuneti#mi ce ati facut cnd a trebuit
6
sa>D$
intervievatorul construieste de regula ntrebarile pe baza continutului !*ului
raspunsurile trebuie bine structurate (descrierea situatiei, discutarea actiunilor ntreprinse, precizarea
rezultatelor si specificarea nvatamintelor).
%. Inter$iul sustinut *n (ata unei co"isii largite +panel,
prezenta unui numar mai mare de trei intervievatori care, prin specificul ntrebarior formulate,
urmaresc lucruri diferite si au prioritati diferite
ritmul conversatiei este mai alert, iar concentrarea candidatului trebuie sa fie maxima astfel nct
raspunsurile sale sa dea satisfactie fiecarui membru
necesitatea stabilirii unui bun contact vizual cu fiecare membru din comisie
raspunsurile trebuie sa fie ct mai clare si prompte.
'. Inter$iul &e testare a rezistentei la stres
scopul major este testarea comportamentului candidatului n conditii de stres
este folosit n cazul posturilor care implica o varietate de sarcini pe lnga acelea privind mentinerea
relatiei cu clientii.
.. Pregatirea pentru inter$iu
%rezentarea la un interviu presupune cunoasterea unor tactici si amanunte de obicei desconsiderate sau
omise. -nii si dau seama de importanta lor c)iar n momentul dialogului cu angajatorul, cnd oricum e prea
trziu.
%entru a va plasa ntr#o situatie mai fericita analizati sfaturile de mai jos: nainte de a solicita un post trebuie sa
adunati date despre activitatea firmei sau departamentului (obiectul de activitate, cifra de afaceri, organizarea
personalului, influentele suferite n urma ultimelor evenimente economice sau politice, adresa sediului central
sau al filialei etc.), sa cunoasteti fisa postului, numele si functiile unor persoane cu putere de decizie.
asigurati#va ca !*#ul este pregatit n concordanta cu postul solicitat si informatiile culese despre firma
introduceti n mapa pe care o veti lua cu dumneavoastra nca o copie a tuturor documentelor expediate firmei
(!*, scrisoare de intentie, lista de referenti), )rtie si un stilou pentru eventuale nsemnari n timpul interviului.
alegeti o vestimentatie sobra si eleganta, eventual gndindu#va si la )ainele care v#au atras cele mai multe
complimente. +olositi un parfum discret. Se recomanda ca barbatii sa poarte costum si cravata, sa evite
)ainele prea largi, bijuteriile sau alte accesorii vestimentare si sa fie rasi. +emeile se vor mbraca cu un
costum de bun gust, vor folosi un mac)iaj discret, vor evita rujurile sau lacurile de ung)ii prea stridente,
precum si abundenta de bijuterii.
creati#va un moral bun. !ompuneti#va o imagine mentala optimista # traiti succesul pe care l veti avea.
(uziti#va vorbind cu convingere, vizualizati aerul de ncredere n sine pe care l degaja personalitatea
dumneavoastra.
pregatiti un set de ntrebari pe care le veti pune interlocutorului. ntrebarile demonstreaza ca snteti interesat
cu adevarat de postul respectiv, ca v#ati documentat si pregatit pentru interviu.
# prezentati#va cu :3 minute naintea orei anuntate. !onfirmati ora si locul cu /= de ore nainte de a merge la
interviu. (sigurati#va ca stiti sa ajungeti la sediul anuntat.
Pri"a i"presie
cnd intrati, salutati, zmbiti si dati mna cu cel care va va intervieva.
vorbiti clar, direct si politicos.
7
asezati#va pe scaun dupa ce ati fost invitat sa o faceti. Stati cu spatele drept, nu va ntindeti coatele
pe
birou, nu fumati si nu mestecati guma.
nu luati un aer prea relaxat si plictisit. Aanifestati prin mimica si gestica : siguranta de sine si
receptivitate.
.!. Tipuri &e *ntre-ari
Sc)imbul de informatii se realizeaza prin ntrebari si raspunsuri. Bata cteva tipuri de ntrebari pe care le puteti
avea n vedere, nsotite de cteva formulari:
:. ntrebari introductive pentru demararea discutiei: "!um a fost drumulD$, "!um va place la noi n
ntreprindereD$
/. ntrebari de legatura spre miezul discutiei: "!um ne#ati gasitD$, "&e ce candidati tocmai la noiD$, "&e ce ne#
ati trimis pe lnga dosarul dumneavoastra si o banda videoD$
2. ntrebari legate de biografia profesionala: "!um a decurs pregatirea dumneavoastra profesionalaD$, "!are
din calificarile dumneavoastra snt cele care corespund descrierii postului pe care candidatiD$, "!t timp doriti
sa desfasurati aceasta activitateD$
=. ntrebari legate de starea sociala si predispozitii personale: "n ce mediu ati crescutD$, "!e parere are
sotia1sotul dumneavoastra despre planificata sc)imbare a locului de muncaD$, "!nd considerati ca o persoana
este dificilaD$, "!um reactionati atunci cnd un client ridica pretentii inacceptabileD$
3. ntrebari despre capacitatea de a lucra n ec)ipa: "!e calitati si ndemnari vi se par utile n cazul lucrului n
ec)ipaD$, "!are snt avantajele si dezavantajele lucrului n ec)ipaD$
9. ntrebari referitoare la motivarea efortului: ",tapa dumneavoastra de pregatire profesionala a fost
unidirectionala sau ati luat n consideratie mai multe alternativeD$, "%resupunnd ca brusc ati deveni somer, ce
va va lipsi cel mai multD$
F. ntrebari referitoare la puterea de concentrare si rezistenta la efort: "!e sarcini ati considerat a fi extrem de
plictisitoare la fostul loc de munca si cum le#ati gestionatD$, "*#ati enervat vreodata pe anumite obiceiuri ale
colaboratorilor dumneavoastraD$
<. ntrebari care vizeaza flexibilitatea si capacitatea de adaptare: "n ce conditii ati fi dispus sa stati peste
programD$, "(veti probleme cnd trebuie sa renuntati la obisnuinte mai vec)iD$, "%referati sarcinile care nu
incumba rsponsabilitati prea mariD$
'e)nici de comunicare
@. ntrebari privind capacitatea de a razbate si a fi convingator: "&escrieti o situatie cnd ati razbatut cu succes
n ciuda parerilor celor din jurul dumneavoastra$, "&upa ce sc)ema de organizare lucratiD$
:0. ntrebari referitoare la capacitatile dumneavoastra de conducator: "!um puteti dumneavoastra, singur, sa
stimulati ec)ipaD$
::. ntrebari referitoare la contractul de munca: "!e salariu sperati sa primiti la noiD$, "!e sperati prin
sc)imbarea locului de muncaD$
ntrebari pe care le puteti adresa la interviu
!)iar daca nu aveti de gnd sa ntrebati nimic la un interviu, multi angajatori va vor pune n situatia s#o faceti.
Bata cteva sugestii:
8
!are este mediul concurential n care opereaza firmaD
!e obstacole se anticipeaza n atingerea scopurilor firmeiD
!e responsabilitati mi vor reveni daca>D
!are este politica firmei n ceea ce priveste nscrierea anjajatilor la cursuri de perfectionare sau
posuniversitareD
9