Analiza performanfelor intreprinderii pe baza

rentabilitafii - partea a II-a

.-. -_.
-'-."-'--'-----
1 Cantul de profit ~i pierdere - sursa de informatii pentru analiza performantelor intreprinderii
2. Analiza structurala a rezultatelor
3 Analiza factoriala a profitului operational (a marjei brute fat a de costul bunurilor vandute)
4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
5. Analiza ratelor de rentabilitate
6. Analiza cost - volum - profit. Analiza pragului de rentabilitate
5. Analiza ratelor de rentabilitate
Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) ~i un
indicator care retlecta un flux de activitate (cifra de afaceri net a, resurse consumate etc.) sau un "stoc"
(capital propriu, active totale etc) Principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei
sunt: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice ~i
rata rentabilitatii financiare. Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite ~i oglindesc
multiplele laturi ale activitatii economico-financiare ale firmei.
5.1. Analiza ratei rentabilitiitii comerciale
Rata rentabilitiitii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii, asigurand
legatura dintre prptltul ~i cifra de afaceri neta In literatura de specialitate exista mai multe moduri de calcul
al acestei rate de ~entabilitate, dar cele mai utilizate sunt urmatoarele
j)
)
r
aR
c
'
=
-x 100
CA
Mb
b) R,
'
I
b
'"
- x Ion
,v
CIA
p
c)
R,'
n
=---'1-xIOO
" C1
unde
Rc - rata rentabilitatii comerciale;
Rcn - rata rentabilitatii comerciale nete (in engl. Return on sales - ROS);
RMb - rata marjei brute din vanzari;
CA - citra de afaceri neta;
1\ - profit aferent cifrei de afaceri nete;
Mb - marja bruta fata de costul bunurilor vandute (sau rezultatul brut aferent cifrei de afaceri din Nota
explicativa 4 Analiza rezultatului din exploatare);
Pn -- protlt net.
in cazul intreprinderilor mari romane~ti se recomanda, prin legislatia actuala din domeniul
contabilitarii, calcularea ~i prezentarea in cadrul notelor explicative ale situatiilor financiare a anumitor
indicatori care reflecta performantele economico-financiare ale acestora, printre care ~i rata marjei brute din
vanzari
Principa!a limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel microeconomic este
generaHi de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va ti intluentata semnificativ de politicile ~i
practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a
stocurilor, politica de constituire a provizioanelor, etc)
Analiza factorial a a ratei rentabilitatii comerciale (Pr/CA), calculata pe baza formulei a), se poate
efectua pe baza modelelor
I 1(,
=
Iq" P, ~Iq",
C
xIOO= 1-
Iqvi xCi
:
XIOO
Iq
'P
Iq.xp
,"
,
VI I
Ig. xr
II R,,:::
__I
cir
=
Pi -ci
xl00
'-' '
c.
100 I
Pi
unde
gi - structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activiHiti;
rc.
~ rata rentabiIiHitii comerciale pe tipuri de produse sau activitati.
I
Conform modelului I, sistemul de factori este urmatoruI
Rc
/
g, :::
structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activitati
~
Pi::: preiul de vanzare pe produs lara TVA
~ ci = costul com plet unitar
in cazul modelului II, sistemul de factori se prezinta astfeI
R /
g,
= struclura cifrei de afaceri nete pe produse sau activitati
C
~
rc. = rata rcntabilitatii comerciale pc tipuri de produse sau aClivitati
~.
I
Pentru stabiUrea intluentelor factorilor se aplica metoda substituirilor in lant.
Rata marjei brute din vanzari retlecta ponderea marjei brute din vanzari in cadrul cifrei de afaceri
nete. Aceasta rata de rentabilitate reflecta politica comerciala a intreprinderii ~i capacitatea acesteia de a
controla costurile de productie. Nivelul marjei de profit depinde de natura activitatii, dimensiunea,
capacitatea tehnica ~i performantele acesteia, cota de piata detinuta, mediul concurential national ~i
international etc. Pentru analiza de tip factorial se pot utiliza urmatoarele doua modele de analiza a ratei
marjei brute din vanzari:
Iq.xP'-Iq.xc. Iq.xc.
I) R
Mb
=
Mb
x 100 =
VI I VI pi
x 100 =(1-
VI pI
) xl 00
CA
Iq .xp. Iq .xp.
VI I VI I
Mb
Ig.xrc.
II)
RMb =C-AXIOO=--~oo
VI
unde
gi
-- structura cifrei de afaceri nete pe produse;
rc . - rata marjei brute pe produse.
VI
Potrivit modelului I, nivelul ratei rentabilitatii comerciale este intluentat de structura productiei
vandute, pretul mediu de vanzare (exclusiv TV A) ~i costul de productie unitar.
2
Majorarea ratei marjei brute din vanzari semnifica Imbunatatirea eficientei activitatii comerciale a
Intreprinderii ~i intarirea controlului costurilor aferente vanzarilor, deci un semnal pozitiv pentru investitori.
Totu~i, aceasta situatie poate fi una conjuncturala, deci se impune extinderea orizontului de analiza ~i
corelarea concluziilor acestei analize cu informatii privind dinamica altor rate de rentabilitate la nivelul
int repri nderi i.
Modelul II de analiza a ratei marjei brute din vanzari reflecta aqiunea a doi factori importanti:
structura produqiei vandute ~i rata marjei brute pe produs. in conditii normale, structura cifrei de afaceri pe
produse nu poate fi modificata decat ca efect al variatiei raportului cerere/oferta de produse pe piata, dar
intreprinderea poate lua masuri pentru cre~terea marjei de profit la nivel de produs prin diminuarea
rezonabila a costurilor de produqie ~i intarirea pozitiei sale concurentiale pe piata.
Literatura ~i practica internationala in domeniul analizei financiare recomanda un nivel minim
standard al marjei de profit de 3-7% Daca pentru companiile din tarile dezvoltate acest standard al
rentabilita\ii comerciale este valabil, in cazul intreprinderilor romane~ti (similar altor economii cu inflatie
ridicata) se Inregistreaza valori foarte mari ale acestui indicator ~i ale altor rate de rentabilitate.
Rata rentabilWitii comerciale nete (in engl. Return on Sales - ROS) reprezinta un indicator
Intalnit In majoritatea lucrarilor din literatura straina. Avantajul acestei rate este ca poate fi stabilita pe baza
informatiilor din cadrul Contului de profit ~i pierdere, fiind u~or de calculat de catre cei care nu au acces la
date din contabilitatea de gestiune a intreprinderii. Totu~i, rata rentabilitatii comerciale nete are 0 valoare
informationala limitata pentru ca profitul net poate fi influentat ~i de rezultatul din alte operatiuni decat
vanzarile, respectiv rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, precum ~i de politica fiscala a Intreprinderii
Statisticile1 privind firmele americane demonstreaza ca valoarea acestei rate financiare variaza
ext rem de mult, de la 2,9% in industria textila la 10,5% In domeniul public al utilitatilor. in plus, rata
rentabilita\ii comerciale nete ~i viteza de rotatie a active/or totale (in eng!. Asset turnover), care ambele
reprezinta determ\inanti ai ratei rentabilitatii financiare (conform sistemului Du Pont), tind sa varieze In sens
invers Astfel, co,mpaniile (de exemplu supermarket-uri) care au un nivel ridicat al vitezei de rotatie a
activelor au, de regula, 0 marja redusa a profitului, iar Intreprinderi (de exemplu cele productive) cu 0 marja
ridicata a profitului tind sa Inregistreze 0 rotatie scazuta a activelor.
in Romania, studiile2 practice realizate asupra Intreprinderilor cotate pe piata de capital demonstreaza
ca rata rentabi litatii comerciale nete (calculata ca raport Intre profitul net al exercitiului ~i cifra de afaceri) a
Inregistrat cele mai moderate niveluri mediane de 0,74%-4,84% In perioada 1996-2000, ceea ce confirm a ca
aceasHi rata de ren~abilitate este cel mai putin afectata de inflatie, ca urmare a preluarii simultane a efectului
inflatiei atat asupia profitului, cat ~i asupra cifrei de afaceri. Datorita variabilitatii sale mai scazute
comparativ cu alte rate de rentabilitate, acest indicator al performantei Intreprind~rii este preferat de
investitorii de pe piata de capital romaneasca.
Anali~tii firianciari recunosc relevanta informationala a ratei rentabilitatii comerciale nete, dar pentru
obtinerea de inf~rmatii pertinente ~i relevante privind performanta firmei, se impune studierea trendului
acestei rate financiare pe 0 perioada de 3-5 ani comparativ cu rata medie la nivelul sectorului de activitate ~i
a ratei rentabilitatii Intreprinderilor similare. De asemenea, este necesara analiza corelata a unui sistem
complex de rate de rentabilitate rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata rentabilita!ii
resurselor consumate etc
5.2. Analiza ratei rentabilitiitii resurselor consumate
Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita ~i rata rentabilitatii costurilor, reflecHi corelatia
dintre profltul aferent cifrei de afaceri ~i costurile totale aferente vanzarilor.
in literatura de specialitate exista opinii potrivit carora nivelul optim al ratei rentabilitatii costurilor se
situeaza in intervalul 9%-15%3
Avand In vedere raportarea la activitatea de exploatare, rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrc) se
poate calcula astfel
~~~---,--
I
R.c. Higgins. /lna/~'sisf()r Financial Management, Business One Irwin, 1992.
2
C. Vasilescu. .Inallza curelaliilur dintre activitarea jinanciara a jirmei !fi piala de capital, teza de doctoral. ASE, Bucurc~ti,
2003.
3
V. Robu. N. Georgescu. ,.lna/iza economico~financiara, Editura Omnia Uni, Bra~ov. 2000. pag. 221. .
1
Nr.
Indicatori
Perioada Perioada
crt. precedenta curenta
--
1. Cifra de afaceri 911.067 1.082.357
---+
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 796.487! 862.239
-~~-
- -
Cifra de afaceri recalculata (LqVl. Po)
x,
894 510
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
!
I
4 recalculate (LqVj.Co) x' 730.711
5. Profitul aferent cifrei de afaceri 114.580 220. 118
--
Rata rentabilita!i i resurselor consumate
6.
(%) 14,38% 25,53%
It" =
RE
x 100
('he'
unde
RE rezultatul exploatarii;
Che - cheltuieli de exploatare
In acest caz, este pusa in discu!ie, in special, incorporarea veniturilor din cedarea de active (ct.758) in
veniturile din exploatare, conform reglementarilor contabile in vigoare, respectiv a cheltuielilor aferente
cedarii de active (ct.658) in cheltuielile de exploatare. Aceste elemente nu sunt, pe de-o parte, aferente
vanzarilor de bunuri ~i, pe de alta parte, nu participa la formarea costurilor de produqie. Inregistrarea
stocurilor de produse finite ~i imobilizate la cost de produqie nu deformeaza rezultatul exploatarii.
Prin urmare, varianta agreata de calcul al ratei rentabilita!ii resurselor consumate este
W"e
Pr-
x 100
Ch '
unde
Pr - profit aferent cifrei de afaceri;
Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri.
Modelul de analiza factoriala a ratei rentabilita!ii resurselor consumate va fi:
R'C=
I
qv, X p, - I qv, X c,
xl 00 =
(
I
qv, X p,
- I
J
x 100
Iqv, xc, Iqv, xc,
Conform mbdelului, factorii ce influen!eaza rata rentabilita!ii costurilor sunt:
. structura cifrei de afaceri pe produse (g);
. costurile complete unit are (c);
. preturile de vanzare (p), exclusiv TVA
Analiza factoriala a ratei presupune aplicarea metodei substitu!iei in Ian!, ca metoda
cantitativa Baza de date necesara analizei factoriale a ratei este redata in tabelul 4.
Tabelul 4
- mii lei -
de analiza
Modificarea ratei fata de perioada precedenta a fost de:
~R'c'= Rlci
- R'co=25,53%-14,38%=+ 11,15%
Metodologia de analiza factoriala ~i cuantificarea influentelor se prezinta astfel:
1. Influen!a modificarii structurii productiei vandute:
L1g =-
(
I
qV,1 X
P'O
-I
J
x 100 -
(
L qv", x p"
-l
J
x 100 =
I qV'I
X C,,, I qV'1i Xc,u
= 22,42% - 14,38% = + 8,04%
to
.j.
2. Influenta modificarii costurilor complete unitare:
Lie =
l
(L:ql'll XPIII
-l
J
X100-
[
2:QV" xP,o
-lt100~
L :
q \'1 1
x
ell L :q V 1 1 x elo )
3,74% - 22,42% = -18,68%
"
-'
Influenta modificarii preturilor de vanzare:
L1C=
(
L :q \"l xP11
~l
J
X100~
[
LqVll XPIII
-I
J
XIOO=
"(
II' xc" (II' X C
~ II II ~111 II
= 25,53% - 3,74% = +21,79%
Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat 0 cre~tere semnificativa fata de perioada
precedenta, cre~tere bazata pe influenta favorabila a structurii produqiei vandute ~i pe cre~terea preturilor de
vanzare
Modificarile din structura vanzarilor au determinat 0 crqtere a ratei cu 8,04%, datorita majorarii
ponderii produselor vandute cu 0 rentabilitate fata de costuri mai mare decat rentabilitatea medie fata de
costuri inregistrata la nivelul intregii produqii in perioada de referinta. Situatia poate fi datorata unor mutatii
favorabile pe piata de desfacere, dar ~i eforturilor firmei in scopul obtinerii ~i vanzarii acestor produse.
Cre~terea costurilor complete unitare a determinat 0 reducere a ratei rentabilitatii resurselor consumate
cu 18,68%. Acea~ta poate fi efectul cre~terii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu
salariile sau a costurilor de distributie.
0 influenta importanta 0 are evolutia preturilor de vanzare, care a dus la cre~terea ratei rentabilitatii
resurselor consumate cu 21, 79%. Cre~terea preturilor de vanzare poate fi determinata de imbunatatirea
ca!itatii produqiei vandute, de inflatie sau de influenta unor factori conjuncturali (scaderea puterii
concurenti lor, cre~terea puterii de cumparare etc.)
5.3. Analiz~c.-ratei rentabilitatii economice
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economi,ce, pune in evidenta
performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor
r
performante
Literatura tie specialitate ofera mai multe modalitati de calcul pentru rata rentabilitatii economice (R~):
it
c.
Rezlfllotlfl exploalarii (RF)
xl 00
Actil'e din exploatare (Ae)
sau
R" c=
FJ~'(cedenl brul al exploatarii (ERE)
xl 00
Aclive lolale (At)
sau
w =-
Fro/il ~rul
xl 00
AI
.,
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determina 0 viziune specifica semnificatiei rezultatului
. utilizarea rezultatului exploatarii va determina 0 rata independenta atat de politica fiscala ~i de
structura capitalurilor (politica de finantare), cat ~i de fluxurile extraordinare;
. daca rata rentabilitatii economice va fi construita pe baza excedentului brut al exploatarii (EBE),
va fi independenta ~i de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe langa elemente!e
mentionate anterior;
5
.
folosirea profitului brut este utila managerilor intreprinderii ~i va determina un nivel mai ridicat al
ratei, in masura in care celelalte doua activitati (financiara ~i extraordinara) aduc profit; aceasta
varianta este mai putin utilizata
in teoria ~i practica internationala, aceasta rata este cunoscuta sub forma:
NO/!
-
F!!~L
fA
unde
ROA - rata rentabilitatii economice (return on assets);
EBIT - rezultatul inainte de impozitare ~idobanzi (earnings before interests and taxes);
TA total active (total assets)
Utilizatorii informatiilor oferite de aceasta rata sunt furnizorii de capital. Creditorii financiari, de
exemplu, sunt cei mai interesati de rentabilitatea intreprinderii inainte de scaderea dobanzii.
Oeci, pentru 0 corecta informare a tuturor celor interesati de performantele obtinute prin utilizarea
capitalului angajat de 0 firma, se pot folosi ratele:
I It -
!?ezultat [nainte de impozit .~idobdnda
xl 00
Active totale
sau
II. R" =
Rezultat ["ainte de impozit .yidobdnda
xl 00
Capital investit
unde:
Capital investit = Capital propriu + Oatorii financiare
A doua forma a
RC
este utila analizei rentabilitatii financiare pe baza parghiei financiare (vezi analiza
ratei rentabiliHitii financiare)
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice evidentiaza aqiunea unor factori compleqi.
Yom considera rata rentabilitatii economice:
W =c~ X 1do ,
At
'
unde
P - rezultatul inainte de impozit ~idobanda.
i
Pentru analiza factorial a pot fi folosite modele precum:
F CA P
l. It =- x 100 =- x - x 100
At At CA
II.
}?e
=~xIOO=
At
p
x 100
CA
1 1
-
+--m
CA CA
_n--
--
Ai Ac
~
In cazul utilizarii modelului I, rata rentabilitatii economice combina efectul vitezei de rotatie a
activului total, ex pri mata ca numar de rotatii
(
CA
. )
, cu efectul ratei rentabilitatii comerciale (
~ x100
)
: ,
At
'"
CA
()
Re<
CA
At
P
~
g (structura viinzarilor)
CA
x 100
\
p (pre\ul unitar de vanzare)
c (costurile complete unit are )
Cele doua rate componente actioneaza diferit asupra ratei rentabilitatii economice, In functie de natura
activitatii Intreprinderii ~i de strategia urmata. Astfel, In industrie, firmele realizeaza rate de rentabilitate
economica ridicate pe seama unor cote de profit mai mari ~i nu printr-o rotatie mai rapida a activelor.
Intreprinderile din sfera comertului opereaza cu marje de profit mai reduse, dar beneficiaza de 0 rotatie mai
accelerata a activelor
0 strategie de mentinere a pozitiei concurentiale pe piata determina uneori un rabat de la marje ridicate
de profit, iar alteori, utilizarea unor tehnologii avansate, fapt care conduce la 0 Incetinire a rotatiei activelor
Rata rentabilitatii economice se analizeaza factorial, la nivelul factorilor directi, astfel:
1. lnfluenta vitezei de rotatie a activului total
~~~1
=
[
('~- CAllx~
.
xlOO
AI All AlII) CA,
2 lnfluenta ratei rentabilitatii comerciale:
,
\
~
~..
=
~
'AI
'x
[
~
- ~
. J
x 100
CA All CAI CA,
Analiza rentabilitatii economice poate fi aprofundata pnn descompunerea activului In elementele
componente (At = Ai + Ac)
In acest, caz se folose~te modelullI:
p ~-
xl GO
R" =
CA
1 l'
CA
+r
('A
Ai i Ac
unde
P c
- x 100 = R
CA
Sistemul de factori este
..
RC
CA
Ai
CA
Ac
RC~~
c
7
Prin urmare, cre~terea interesului investitorilor depinde de doi factori:
. rata rentabiliHitii economice;
. structura financiarA
[:;)
Nivelul rentabiliHitii economice trebuie sa permita remunerarea actionarilor
concordan!a cu riscul asumat investind in intreprindere sau acordandu-i imprumuturi.
~i creditorilor, in
5.4. Analiza ratei rentabilitiitii financiare
Rata rentabilitatii financiare (ROE = return on equity) reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti
de investitori ~i de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor
este rentabila sau nu. in cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului
propriu, atunci, prin activitatea desta~urata, firma creeaza 0 valoare suplimentara pentru actionari
Rata rentabilitatii financiare se determina astfel:
. . - Profilnel (Pn)
Rala rel/lalnlfla!1I (inanemre =
( )
x 100
.
Capital propriu Kp
Se recomandii folosirea la numitor a capitalului propriu mediu calculat dupii cum urmeaza:
K = C initial + Nr. aeduni emis incursul anului x
f!
J!'
,
r'
I
'>]
Nr. de luni dela data emiterii pdnCtla.~f.anului
x va. ue emlsle x
12
- Nr. aC{funi rascumparate incursul anului x Val. de rascumparare x
Nr. de luni de la data rascumpararii pana la .if. anului
x
:- 12
Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT, ~i anume:
R .
=
!2~ x {
00 =
~ x
A I
x
Pn
x 100
I
Kp \ At Kp Vt
Vt / At - viteza de rotatie a activelor totale
At / Kp
~ factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau bratul parghiei financiare.
Pn / Vt - profitul net la 1 leu venituri.
Vt
L';-
A ~ ;;L A :t
~ Pn
LI-
Vt
posibilitatea
.
Managerii au
intluentarea:
1) vanzarilor generate de utilizarea activelor;
2) modului de finantare a activelor din capitalul propriu ~i datorii;
3) rentabilitatii nete a veniturilor.
sa actioneze asupra ratei rentabiliHitii financiare prin urmarirea ~i
9
Atunci cand analizam viteza de rotatie a activelor, trebuie sa tinem cont ~i de sectorul in care i~i
desra~oara activitatea societatea. Cu cat acest indicator are 0 valoare mai mare, cu atat eficienta utilizarii
activelor totale este mai buna.
Aparent, cu dit factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii
financiare este mai ridicata, dar trebuie sa tinem cont, totodata, ca acest indicator arata ~i gradul de
indatorare ~i este cunoscut ca orice societate cu grad de indatorare mare este riscanta.. Stabilirea unei valori
optime a factorului de multiplicare reprezinta de fapt 0 "lupta" (un arbitraj) permanenta intre profiturile ~i
costurile pe care Ie implica datoriile financiare
Totodata, trebuie subliniat ca acest indicator este influentat ~i de sectorul unde i~i desfa~oara societatea
activitatea ~i de activele pe care Ie detine aceasta. In general, societatile care au un flux de numerar din
activitatea de exploatare constant ~i cu un grad mare de previzionare pot opera cu un factor de multiplicare a
capitalului propriu mai mare decat societatile care i~i desra~oara activitatea intr-un sector cu un grad de rise
mai mare. Putem spune ca ~i bancile comerciale care dispun de un portofoliu de active diversificat pot opera
cu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. 0 data cu analiza acestui indicator, trebui
urmariti ~i alti indicatori, cum ar fi: rata lichiditatii curente, rata lichiditatii imediate, rata de acoperire a
dobanzilor.
Profitul net la un leu venituri arata capacitatea firmei de a practica 0 politica de preturi eficienta ~i,
totodata, abilitatea firmei de a controla costurile.
Acest indicator trebuie ~i el interpret at in funqie de sectorul de activitate, de natura produselor
comercializate ~i de strategia aplicata de firma.
S-a constatat ca societatile care au un profit net la un leu vanzari mare au 0 rata a rentabilitatii
economice (pnet( At) mica ~i invers. Aceasta se datoreaza, de exemplu in cazul firmelor din comert,
practicarii unui aaaos comercial ridicat care, de~i majoreaza profitul net la 1 leu vanzari, are un efect mult
mai pronuntat asupra vitezei de rotatie a activelor, incetinind-o.
0 alta varianta a abordarii ratei rentabilitatii financiare pe baza sistemului DU PONT poate fi:
R{ =
Profit net
xl 00 =
Activ total
x
Profit net
xl 00,
.
Capital propriu Capital propriu Activ total
unde
fro/it net
xl 00=
n{ra afaceri
x
Profit net
xl 00
Act/v towl/ Acth' total n{ra a/clceri '
economice, iar i
Activ total
parghiafinanciara.
('apital propriu
reprezenHind 0 forma' a ratei rentabilitatii
PI/
Kp
At
Kp
Pn
At
CA
At
Pn
CA
Prin urmare, cre~terea interesului investitorilor depinde de doi factori
- rata rentabilitatii economice a activului;
- gradul de indatorare a firmei.
10
I
Nr.
Indicatori N-l N
I crt.
~~~-
f---
1. Active totale 1.114.173.606 1 149.218756
2. Capitalul propriu 744.350.124 868.201.603
--
3. Venituri totale 821.007.146 1.178.202.836
4. Profitul net 59.748.872 113.278.080
Nivelul rentabilitatii economice trebuie sa permita remunerarea actionarilor ~i creditorilor, In
concordanta cu riscul asumat, investind In Intreprindere sau acordandu-i Imprumuturi.
Sistemul de rate ce determina rentabilitatea financiara demonstreaza faptul ca 0 anumita situatie este
determinata de un ansamblu de factori ~i nu de actiunea independenta a rotatiei activelor, a asumarii riscului
financiar sau a marjei de profit practicata.
Legat de rolul parghiei financiare asupra nivelului de rentabilitate financiara, putem delimita dOlla
caz II/'I
1. Cazul "risc pn?/it'
,
firma obtine perform ante economice excedentare costului Indatorarii, ceea ce
majoreaza remunerarea actionarilor firmei, pe masura cre~terii parghiei financiare(Rr Re).
2 Cazul "risc pierdere" atragerea creditelor mare~te nivelul parghiei financiare, dar nu genereaza 0
rentabilitate economica a activelor care sa depa~easca rata dobanzii, astfel ca rentabilitatea financiara este
inferioara celei economice (Rr Re).
Rata rentabilitatii financiare este un indicator important care trebuie interpretat cu anumite limite care
sunt impuse de: perioada de analiza, riscurile pe care ~i Ie asuma societatea, valoarea contabila a capitalului
propnu.
Perioada de analiza se refera la faptul ca datele dupa care se calculeaza se focalizeaza asupra unei
singure perioade, de exemplu 0 societate incearca sa lanseze 0 gama de produse noi cea ce va duce la
costuri de lansare mari ale productiei ~i atunci valoarea ratei de rentabilitate financiara initial va fi In
scadere. Acest lucru nu demonstreaza 0 performanta financiara proasta, ci reflecta faptul ca In caIculul
acesteia s-a avut In vedere doar profitul aferent unui exercitiu financiar (unei singure perioade de timp).
Riscllrile pe care .>.i Ie asuma societatea. Valoarea pe care 0 are rata rentabilitatii financiare nu reflecta
~i riscurile pe car~ Ie are societatea pentru a obtine 0 asemenea rata.
t'
Valoaren c()nfahild a capitalului propriu este luata In calcul, ~i nu valoarea sa de piata In functie de
cursul actiunilor. in consecinta, In cazul societatilor cotate, chiar daca rata rentabilitatii financiare poate fi 0
unitate de masura a performantelor manageriale, s-ar putea sa nu masoare profitul pe care iI aduce investitia
actionarilor.
Rata rentabilitatii financiare of era mai multe informatii actionarilor care investesc In societati care sunt
necotate la bursa I~i deci necunoscute publicului. 0 data ce aceste societati sunt cotate la bursa ~i devin
cunoscute publicului, pentru actionari, posibilitatea de a obtine profituri mari din investitia lor se contope~te
cu informatiile privind cursu 1actiunilor.
Exemplu: I
Societatea \analizata In cursu I anului N-I a emis ~i rascumparat actiuni ~i are 0 valoare a capitalului
propriu mediu egala cu 744.425.124 lei.
in cursul anului N societatea nu a emis ~i nici nu a rascumparat actiuni astfellncat valoarea capitalului
propriu mediu este egaIa cu valoarea contabila a capitalul propriu dupa cum rezulta din bilant, ~i anume
868.201.603 lei.
Tabelul 5
- lei -
II
K = 744 425.124 lei
PI]
Kpl c= 868.201.603 lei
Pno
Rfo =
~~ x 100 =8,026%
Kpo
J~t; =
Ptll
xl 00 = 13,047%
KpI
~RI= 5,021 %
1. Inf1uenta vitezei de rotatie a activelor totale:
~'I VI] Alo Pl10
00 L\~=-x-x-xl -
AI A/[ Cp" VI"
Vlli ALII Pnu
00 ~-x-x-xl =
Aln (PI) Vln
- 0,837%
2 Inf1uenta factorului de multiplicare a capitalului propriu:
L1
A,-
=
VII
x~x
Ptlu
xl00-
Kp AliI Kpi 1'1"
-
Vl~'x AI"
X
PtI"
xl 00 =
A I[ Kpil VI"
= 1,022%
3. Inf1uenta profitului net la 1 leu venituri totale:
Pn ~'I
i
AI Pl1
L1--- =
~ x ~L
x ~ x 100 -
VI All Kp] VI]
-
VII1X
AI]
x
Pl1n
xlOO =
AI, KPI Vto
=3,163%
Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a crescut de la 0
perioada la alta cu 5,021 %, ceea ce reprezinta 0 situatie favorabila. Toti cei trei factori au inf1uentat pozitiv,
dar in proportii diferite.
Viteza de rotatie a activelor totale a condus la cre~terea ratei rentabilitatii financiare cu 0,84 %, ceea
ce arata eficienta in utilizarea activelor. Pentru 0 mai buna interpretare se recomanda analiza vitezelor de
rotatie pe principalele categorii de active, ~i anume activele imobilizate ~i activele circulante
Factorul de multiplicare a dus ~i ella cre~terea ratei rentabilitatii financiare cu 1,022% La prima vedere,
acest aspect pare favorabil, dar trebuie remarcat ca gradul de indatorare a societatii cre~te de la aprox. 34%,
la aprox 40%. Momentan, societatea nu are probleme, dar daca va continua sa inregistreze acela~i trend,
este posibil ca In viitor societatea sa aiba dificultati in ceea ce prive~te obtinerea de finantare (un cost mai
mare sau/~i sa nu se gaseasca investitori dornici sa achizitioneze actiuni la aceasta societate)
Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la majorarea ratei rentabilitatii cu 3,163 %, aspect ce
evidenriaza eficienra exploatarii activitatii.
Se recomanda 0 atenrie sporita cu privire la gradul de indatorare in vederea stabilirii unei structuri
financiare care sa permita desta~urarea in bune condirii a activitarii.
12
6. Analiza cost - volum - profit. Analiza pragului de rentabilitate
Analiza cost - volum - profit este 0 metoda de analiza a riscului, fiind cunoscuta in literatura de
specialitate ~i sub denumirea de analiza pragului de rentabilitate sau analiza riscului de exploatare.
Pragul de rentabilitate sau punctul critic reflecta acea dimensiune a activitatii la care veniturile din
vanzarea bunurilor produse, marfurilor, lucrarilor, serviciilor sunt egale cu cheltuielile fixe plus cheltuielile
variabi!e, rezultatul fiind nul.
Analiza cost - volum - profit masoara flexibilitatea unei intreprinderi in raport cu mutatiile
economico-financiare ~i sociale care se pot manifesta pe parcursul activitatii sale cu caracteristicile mediului
extern de afaceri (cre~terea preturilor combustibililor, concurenta, progresul tehnic, climatul social din
intreprindere etc)
Analiza pragului de rentabilitate este utila in faza de invest ire, in intocmirea planurilor de afaceri sau
in activitatea de diagnosticare.
In raport cu volumul de activitate, cheltuielile intreprinderii sunt impar!ite in variabile ~i fixe.
Oinamica fiecarei categorii de cheltuieli aqioneaza in mod diferit asupra rezultatelor firmei ~i presupune
aqiunea unor factori diferiti, ce pot favoriza sau nu nivelul rezultatelor in viitor.
Astfel, realizarea unor investitii va majora suma cheltuielilor fixe, insa acestea vor participa la
obtinerea rezu!tatelor pe termen lung, in masura in care au performante tehnico-productive ridicate
Cheltuielile variabile depind de volumul de activitate, insa ele pot fi majorate de cre~terea preturilor de
achizitie a resurselor materiale, de cre~terea salariilor, de alocarea cantitativa a resurselor, aspecte ce se
rasfrang asupra costului variabil.
Metodologi,a de calcul ~i analiza a pragului de rentabilitate tine seama de impar!irea cheltuielilor in
variabile ~i fixe ~i\este diferita in functie de caracterul omogen sau eterogen al produqiei.
I
6.1. Analiza pragului de rentabilitate pe produs
In cazul i'ntreprinderilor ce produc un singur sortiment sau produse omogene din punctul de vedere al
exprimarii in unitati fizice (01, t, buc., etc.), pragul de rentabilitate se calculeaza pe baza relatiilor
CA = Cht , respectiv q x p = q x cv + Chf
unde.
CA - cifra d~ afaceri; Cht - cheltuieli totale;
q - volumul fizic al vanzarilor; p -pret vanzare; Chf - suma cheltuielilor fixe.
Din egalitatea de mai sus rezulta ca volumul productiei in punctul critic va fi:
chi
d ' b
- ' -
I
'.
b ' l
(
b
)
qCR = '-[ , un e: p - cv - marJa ruta umtara asupra costu U1 vana 1 01 V .
P -tv
Pragul de rentabilitate se i'nregistreaza atunci dnd marja bruta totala fata de costurile variabile (Mbv)
este egala cu suma totala a cheltuielilor fixe.
Mbv = qv x mbv
Grafic, corelatia dintre cheltuielile fixe ~i marja bruta totala asupra costului variabil se prezinta astfel
Mbv
Chf
Mbv
Chf
qCR qmax
Reprezentarea pragului de rentabilitate
13
Indicatoriicu ajutorul carora se analizeazacorelatiacost - volum- profit la nivel de produs sunt:
.volumul critic al productiei (gcR):
Cl?f
q(,R =
p-cv
.cifra de afaceri critica (CAcR)
CAcR = gCR
x
P
.gradul critic de utilizare a capacitatii productiei (gCR):
qC'R
KCR = -- x 100,
qma.,
unde
gma, - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice;
.perioada critica (TCR):
t=
CAC!I
CR
('A'
t
unde
CA
- cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, luna, an);
T
.volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala (P):
Chf -t P
ql' =
.
\
P
~ctv
.volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru'):
Chf
q'=
.
,
p
- cv - pru'
unde.
pru' E (0; mbi'!)
. profitul maxim (Pma:')
Pma, = gma, (p
- cv) - CF
!
~plicatie: i
Intreprinderea Y, care produce ~i eomercializeaza articole de papetarie, inregistreaza urmatoarea
situatie la nivelul unui produs, A:
Chf = 16 mil. lei;
p = :;.000 lei/bue. ;
cv = 3.000 lei/buc.;
CA
C~
63 mil. lei;
T = 360 zile;
qma, = 40.000 buc.;
P~stimat = 25 mil lei.
Analiza cost - volum - profit, prin utilizarea indicatorilor de mai sus, a dus la obtinerea urmatoarelor
rezultate:
.
gCR = 8.000 bue;
.
CAcR = 40 mil. lei;
.
GCR = 20%;
.TCR = 228 zile;
.
gP = 20500 buc;
.
Pm", = 64 mil. lei.
l~
Prin urmare, profitul este nulla un volum al productiei de 8.000 buditi, respectiv la 0 cifra de afaceri
de 40 mil. lei, gradul de utilizare a capacitatii de productie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate
in a 228-a zi de activitate din an, respectiv in prima decada a lunii octombrie. Pentru a obtine un profit de 25
mil lei, trebuie sa produca 12.500 bucati peste volumul critic al productiei, iar profitul maxim, tara a realiza
investitii suplimentare, este de 64 mil. lei.
6.2. Analiza pragului de rentabilitate la nivelul intreprinderii
Pentru 0 productie eterogena, respectiv la nivelul unei productii diversificate, pragul de rentabilitate se
masoadi pe baza unor indicatori asemanatori, dar in expresie valorica:
. cifra de afaceri critica (CACR)
CA.. = -
Cf?f
(Ii
('hv
1-
CA
unde
ChI'
h I
.
I
. .
b ' l I 1 I
'~
~
d
~
.
--~
- c e tUie 1vana 1e a eu clLra e alacen;
CA
.gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic (GCR):
, (
'ACR
(fCR =- x 100,
Qmax
unde
Qmax - capatitatea de productie exprimata In unitati valorice;
.perioada critica (PCR):
r =
CACR
('f{
CA
T
(.
Indicatorii prezentati sunt calculati astfel in ipoteza linearita!ii activitatii, tara. a se tine seama de
factorul sezonier
~ I
In practica, firmele inregistreaza adesea 0 sezonalitate a veniturilor, cifra de afaceri fiind diferita de la 0
perioada la alta in\decursul unui exercitiu financiar
Astfel, pragul de rentabilitate se va stabili in functie de momentul in care marja bruta asupra cheltuielilor
variabile cumulata acopera cheltuielile fixe anuale.
15
Nr.
Indicatori I II III IV Total
crt.
1 Produqia vanduta - buc,(qv) 1,000 2,000 3.000 4.000 10.000
2 Pre!ul de vanzare(pv) - lei
100 100 100 100 x
3,
Costul variabil( cv) - lei 60 60 60 60 x
4,
Cheltuieli fixe (Chf)
- lei
x x x x 200,000
5. Cifra de afaceri - lei 100.000 200.000 300.000 400.000 1.000,000
Marja bruta asupra
cheltuielilor variabile (Mbv)
6 -lei 40.000 80.000 120.000 160.000 400,000
Marja bruta asupra
cheltuielilor variabile
7. cumulata - lei 40.000 120.000 240.000 400.000 x
Produqia maxima (Qmax) -
8. buc 4.500 4.550 4.600 4.600 18.250
Numarul de zile pe trimestre
9. (T) 90 91 92 92 365
Aplicatie:
0 intreprindere fabrica un singur produs, inregistrand pe cele patru trimestre urmatoarele niveluri ale
indicatorilor
Tabelul 6
in condi!ii de linearitate a activitatii:
CAcH=
200'000
=500.000 lei
0,4
T. =
500.000
x 365 = 183 zile
(R
1000000
Prin urmare" produqia critica are 0 valoare de 500.000 lei, care va fi atinsa in a J83-a zi, respectiv pe 2
iul ie.
~~
Tinand seama de factorul sezonier, care afecteaza exclusiv volumul produc!iei vandute, din datele din
tabel se observa ca pragul de rentabilitate va fi atins in trimestrul III, marja brut~ asupra cheltuielilor
variabile cumulata depa~ind in acest trimestru cheltuielile fixe. Astfel, cifra de afaceri critica pe trimestrul III
este de i
(
'A
=
Chf neacoperile
=
80 000
100
=
200 000 I
.
crllll
X
P
X ,el
p - cv 40
unde
Chfneacoperite = Chf - MbvIl = 200.000 - 120.000 = 80.000 lei
T
CACRlll 200.000
613 6 '1
CIWI=-
CAlLI
=
300.000
=
,::::; 1Zl e
TIll
92
Pragul de rentabilitate va fi atins in a 61-a zi a trim. III, adica pe 30 august.
Considerarea factorului sezonier in calculul pragului de rentabilitate determina un decalaj in estimarea
perioadei critice de care factorii de decizie trebuie sa !ina seama, deoarece rentabilitatea este 0 sursa proprie de
finantare Exista 0 diferen!a de circa doua luni intre valorile ob!inute prin cele doua ipoteze, timp in care firm a
este posibil sa-~i finan!eze activitatea din surse atrase.
Valoarea produc!iei critice nu se modifica in ipoteza sezonalita!ii:
CAcR = CAI + CAII + CACRIIl= 100.000 + 200,000 + 200.000 = 500.000 lei
16
6.3. Analiza riscului de exploatare ~i financiar al firmei
Analiza pragului de rentabilitate este ~i 0 metoda de evaluare a riscului
indicatori prezentati in subcapitolele anterioare se mai adauga alti doi indicatori:
1 Indica/om I de pozifie4 (a). Acest indicator se poate determina:
in marime absoluta: a = CA] -
(,ACR
de exploatare. La setul de
.
I
. ,(,AI - CACR
X
100 in manme re atIva a=..
C'ACR
Indicatorul exprima capacitatea intreprinderii de a se adapta la cerintele pietei. Cu cat valoarea acestuia este
mai mare, cu atat riscul de exploatare este mai redus, firma fiind capabila sa-~i adapteze oferta de produse la
cererea de pe piata
2. ('oe.fieientul de elas/iei/ate (e). Indicatorul masoara sensibilitatea rezuItatelor obtinute de
intreprindere la dinamica volumului de activitate.
!1R
R
e =
!1CA
CA
Raportandu-ne la pragul de rentabilitate, respectiv un volum de activitate pentru care rezuItatul este
zero, coeficientul de elasticitate este:
R
I - RCR
f
R\
e=
u
I' =
CAI - CAcR
CAI
CAI
CAI - CAcR
Prin urmare, coeficientul de elasticitate este dependent de nivelul de productie vandut peste pragul de
rentabilitate Cu cat volumul productiei este mai mare peste productia critica, cu atat valoarea coeficientului
de elasticitate este mai redusa, iar riscul de exploatare mai mic.
De exemplu'
Cazul a CAcR=100 u.m; CAI =110 u.m.
~~=11
.}i at= 10%
Cazul b: C~'R=100 u.m.; CA] =120 u.m.
~e=6 .}i a' = 20%
Cazul c: CAcR=100 u.m; CAI =150 u.m.
~ e =3 .}'i a'= 50%
Se observa ca riscul de exploatare, respectiv coeficientul de elasticitate este cu atat mai redus, cu cat
cifra de afaceri realizata este mai mare fata de pragul de rentabilitate, aceasta determinand ~i 0 pozitie mai
confortabila (a') a firmei in raport cu cerintele pietei.
in cazul in care coeficientul de elasticitate este negativ, 0 valoare cat mai apropiata de zero retlecta un
rise de exploatare mai ridicat.
in situatia in care 0 intreprindere utilizeaza credite pentru finantarea activitatii de exploatare, riseul
global pe care 11determina nivelul de activit ate trebuie sa tina seama ~i de costul indatorarii. Folosirea
surselor at rase induce 0 variatie a rezuItatelor firmei, determinand un rise finaneiar, care se adauga riscului
de exploatare.
Astfel, la un anumit nivel de activitate, dobanzile aferente creditelor utilizate sunt asimilate
cheltuielilor fixe.
1
M. Niculescu. Diagnostic glohal strategic. Editura Economica. Bucure~ti. 1997. pag. -1-03.
17
Cu considerarea riscului financiar, cifra de afaceri critica globala (CACRG)se va calcula:
('A =
~~~l~J)ohdn~
(w;
('hv'
1
~
-
CA
iar gradul critic global de utilizare a capacitatii de produqie (gCRG):
r. .
~
ChI + f)olxinzi
x 100 =
CAcRe;
X100 ,g(
HC,
(
Ch
,
V
J
0
I - :x.Q - ma.'
CA
max
Profitul maxim in condifiile indatorarii se determina astfel
Pr . =
(}. x
(1-
~,~
)
-
(Ch
i
+ Dobdnzi
)
ma-'\ --
mdX .
Riscul global (din exploatare si financiar) poate fi masurat in acela~i mod ca ~i in cazul riscului din
exploatare, ~i anume
a) pe baza indicatorului de pozitie:
In marime absoluta ae; = CAI - CAcRe;
, .
I
.
~ I CAJ
- CA
cR c
100 In man11le re atlva: a
C = ' x
,
CAcHe;
b) pe baza coeficientului de elasticitate
CAI
e(j =
-
'/ "I
(AI -(
ACHe;
Atat analiza pragului de rentabilitate, cat ~i analiza riscului de exploatare ~i financiar al firmei sunt
utile in activitate,( decizionala privind utilizarea potenfialului economico-financiar sau in deciziile privind
investifiile, In elaborarea planurilor de afaceri, dar ~i pentru informarea partenerilor de afaceri cu privire la
nivelul performantelor firmei.
'
i
NOlA Suportul do.:curs o.:st.:prduat din lucrarea ,Analiza economico-financiara"' coord Gh. V>ilceanll, V Robll, N Georgescu
18