1

Modernismul
Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele
vizuale, arhitectura, muzica i literatura progresiv care s-a conturat n circa trei
decenii nainte de anii 1910 - 1914, cnd artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor
academice i istorice impuse i considerate standard ale secolelor anterioare, ncepnd
cu cele ale secolului al XIV-lea i culminnd cu rigiditatea i "osificarea"
academismului secolului al 19-lea.
Modernismul literar este curentul ce cuprinde creatii literare in care isi face
prezenta expresia artistica a unui spirit cu idei si conceptii noi. De cele mai multe ori,
acest spirit neaga traditia, iar din acest punct de vedere, romantismul este curentul
literar cu care incepe modernitatea. Atitudinea modernista este deci prin definitie
anticlasica, antiacademica, anticonservatoare si impotriva traditiei.
Poezia moderna se caracterizeaza prin ermetism, elitism, sinceritate, frangmentarism,
antimimesis, impersonalizare, simboluri personale, si nu in ultimul rand imbinarea in
imagini a concretului cu abstractul.
In sens larg, modernismul este un curent in arta si literatura secolului al XX-lea,
caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie. In
felul acesta, modernismul include curentele artistice inovatoare, precum: simbolismul,
expresionismul, dadaismul sau suprarealismul.

In Romania, Modernismul a fost initiat in 1919 de catre Eugen Lovinescu, a carui
doctrina porneste de la ideea ca exista un "spirit al veacului" care impune o dezvoltare
simultana a civilizatiilor, pledand pentru un proces de sincronizare a literaturii romane
cu cea europeeana, cunoscut si ca principiul sincronismului. Ideea de la care porneste
Eugen Lovinescu este aceea ca unele civilizatii mai putin dezvoltate sunt influentate
de cele avansate, mai intai prin imitatie, conform "Teoriei Imitatiei", emise de
francezul Gabriel Tarde, iar dupa implantare, prin stimularea crearii unui fond literar
propriu. In alta acceptie, literatura trebuie sa "imite" viata in toata complexitatea, sa
reliefeze bogatia spirituala si sentimentala a oamenilor prin creearea unor eroi cu
intensa si plurivalenta personalitate.
Primul obiectiv al modernismului a fost promovarea tinerilor scriitori si imprimarea
unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane, deziderat implinit prin lansarea
unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru literatura romana: Liviu Rebreanu, Ion
Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca,
George Calinescu, Vladimir Streinu s.a.



In vederea innoirii literaturii romane, Eugen Lovinescu traseaza cateva directii
noi pe care sa se inscrie operele literare:
2
tematica operelor literare sa fie inspirata din viata citadina si nu din cea rurala:
"a intoarce spatele orasului pentru a privi numai la sat inseamna a proceda
reactionar";
evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric;
crearea romanului obiectiv si a romanului de analiza psihologica;
intelectualizarea prozei si a poeziei - ilustrarea in operele literare a unor idei
filozofice profunde;
crearea intelectualului, ca personaj al operei literare.


Intr-un articol din revista "Sburatorul", publicat in 1926, Eugen Lovinescu
sustine ideea ca "existenta omului in afara de categoria timpului fiind o iluzie
filozofica,trebuie sa intram in timp si sa ne fixam cronologic. Cum insa talentele nu se
provoaca, le vom primi in marginile procedurii lor naturale. Ceea ce va veghea insa
indaratul acestor pagini va fi o constiinta critica ferma si o atitudine raspicata fata de
toate manifestarile noastre literare."
Ca expresie a unor procese de adaptare privite din perspectiva sincronismului,
Eugen Lovinescu elaboreaza si teoria mutatiei valorilor, prin care considera ca, sub
actiunea timpului, prin sincronizare, operele literare isi modifica valoarea estetica,
unele dintre ele devenind inactuale. Intre scriitorii marcati de patina timpului
Lovinescu situa insa si pe Caragiale, scriitorul clasic cu cea mai semnificativa
contemporaneitate in zilele noastre. Impotriva teoriei mutatiei valorilor se pronunta,
intre altii, G. Calinescu, fost discipol in tinerete al lui Lovinescu.


Pe baza acestor teorii, a sincronismului si a mutatiei valorilor estetice,
Lovinescu promoveaza, in critica literara, indemnul modernizarii literaturii romane,
prin trecerea de la liric la epic, de la subiectiv la obiectiv, de la literatura de inspiratie
rurala la aceea citadina, care ar permite, prin complexitatea si diversitatea
personajelor din acest mediu, si aprofundarea analizei psihologice, ca modalitate de
expresie literara. Cu toate aceste deziderate, Lovinescu nu va ezita sa considere, in
1920, la aparitie, romanul "Ion" al lui Liviu Rebreanu, de inspiratie rurala, drept "cea
mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane".
Revistele care au sustinut modernismul sunt: Miscarea literara, Romania
literara (conduse de L. Rebreanu); Tiparnita literara (Camil Baltazar); Jurnalul literar
(G. Calinescu); Cetatea literara (Camil Petrescu); Vremea (Zaharia Stancu);
Sburatorul (apare intre 19 aprilie 1919 8 mai 1921; reapare in 1926 1927
condusa de E. Lovinescu).
Reprezentani: I.Barbu, C.Petrescu, I.Voronca, A.Holban, P.Constantinescu,
G.Brescu, G.Clinescu, V.Steinu, H.Papadat-Bengescu .a.


In literatura universala, Modernismul este descris cel mai bine prin opera
poetilor din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si anume: Edgar Allan Poe,
Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Paul Valery, Paul Eluard,
3
Eugenio Montale, T.S. Eliot etc. Acestia sunt considerati "clasici" ai poeziei moderne,
Charles Baudelaire fiind chiar primul teoretician al modernismului.








Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureti - d. 14
iulie 1967) pe numele su adevrat Ion N. Theodorescu, a fost
un scriitor romn cunoscut pentru contribuia sa la dezvoltarea
liricii romneti sub influena baudelairianismului. Opera sa
poetic, de o originalitate exemplar, reprezint o alt
vrst marcant a literaturii romne. A scris, ntre altele,
teatru, proz (notabile fiind romanele Cimitirul Buna
Vestire i Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum i
literatur pentru copii.
La vrsta de 16 ani debuteaza in Liga ortodoxa a
lui Al.Macedonski, sub semanatura Ion Theo. ncepnd
din 1910 Arghezi are o activitate foate susinut, n cadrul
creia conduce reviste i ziare cum sunt Cronica, Cuget
romnesc, Naiunea, Bilete de papagal.
In anul 1927 ii apare primul volum de versuri
Cuvinte potrivite. Dupa aceasta data, Tudor Arghezi va
publica mai multe volume de versuri, romane,
nenumarate articole.
Pentru activitatea literara remarcabila primeste, in
anul 1946, Premiul National de poezie. In anul 1955 este ales membru al Academiei
Romne, este distins cu numeroase titluri si premii, iar in anul 1965 primeste Premiul
International Herder.
Moare la 14 iulie 1967 si este inhumat in gradina casei sale de la Martisor.

Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat
dupa cum urmeaza:

1) Dintre toate temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema
filozofica, din care fac parte arta poetica si poezia existentiala.
Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuvantului in
Univers, in conceptia lirica a poetului cuvantul fiind omnipotent si incarcat de forta
creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza
pe energia pe care o degaja cuvantul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare
originale, idee ilustrata in poezii precum: "Ruga de seara", "testament", "flori de
mucigai" dar si altele. In poezia "Testament" Arghezi glorifica limbajul stramosilor
4
("De osemintele varsate-n mine"), cuvantul hieratic (" Am strans cenusa mortilor din
vatra/ Si am facut-o Dumnezeu de piatra").

In spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, avandu-l ca model pe
"scepticul de la Sena", Charles Baudelaire. Poetul Florilor raului l-a impresionat
prin razvratirea impotriva cerintelor esteticii clasice. Precursor al unei estetici a
uratului, sincer pana la brutalitate, satanic si amar, el gasea in contemplarea raului, a
mizeriei, impulsuri catre puritatea pierduta. Astfel, "estetica uratului" este un
procedeu artistic in care innoirea stilistica se manifesta prin revalorificarea cuvintelor,
carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta
Universului. Considerand ca orice cuvant scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in
lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "testament" ("Din bube,
mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul
de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai".
Tudor Arghezi a studiat indelung scrierile lui Baudelaire si a intrebuintat pana la
ultima poezie uneltele de lucru ale artistului. La Baudelaire se observa o imbogatire a
mijloacelor poetice cu imagini nengaduite pana atunci in lirica, asa cum se intampla
intr-o oarecare masura si la Macedonski. Interesul lui Tudor Arghezi pentru uratul din
viata devine o atitudine estetica.
Baudelaire, apreciaza Tudor Vianu, ar fi fost uimit sa afle ca numai cu cativa
zeci de ani dupa moartea sa un tanar roman, invatand din cartea sa nemuritoare, va
continua experienta sa poetica.


2)Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi" (poezie filozofico-religioasa),
a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea
omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Ca toi marii poei ai lumii i Arghezi
a fost rscolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pmnt,
a nceputurilor existenei omului n univers, a perspectivelor care i se deschid, a morii
care pune capt zbaterilor omului pentru nfrumusearea vieii. Poetul s-a rzboit cu
fantomele divinitii morii. Ispita cunoaterii o gsim n Psalmi din cadrul
volumului Cuvinte potrivite. Motivul cutrii divinitii prezent n poezia argezian
nc de la primele poezii de dup debut devin n Psalmi o obsesie tiranic i ea se
prelungete n Stihuri de sear i Hore.
Tudor Arghezi incearca sa se apropie de dumnezeu prin negatie, osciland intre
credinta si tagada, cerand, uneori imperativ, alteori smerit, dovezi palpabile privind
existenta Lui. "Singuri,acum,in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/
Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!"".

3) Poezia iubirii, n cadrul creia poetul exprim ataamentul fa de fiina
iubit, de lume i de via n general, proiecteaza un sentiment proiector, o
necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi
fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: " Melancolie",
"Cantare", "Creion".

4) Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului fata de fata
dizgratioasa a lumii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. lumea
mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor cu care a intrat in
contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti este ilustrata in poeziile "Doi
flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi".
5

5)Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907-Peizaje" din 1955, in
care poeziile-pamflet " Cuvant inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta
drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si intr-o atitudine plina de revolta si
incrancenare.

6) O alt tem a liricii lui Arghezi este cea a universului miniatural (poezia
jocului, a boabei si a faramei) ,a lumii mrunte i umil,tema ce exprima fascinatia
pe care o are Arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu o unica si
fermecatoare candoare din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. In
poezii precum "Cantec de adormit Mitzura" sau "Cantec de cununie", se poate sesiza
entuziasmul cu care autorul descrie lumea copilariei.

7) Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare
si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea
ufletului de izvor/Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma
descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana").

Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge
printr-o noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, savarsind o revolutie
in poezia romaneasca.
Eugen Lovinescu a fixat locul creatiei argheziene in contextul literaturii
noastre ca sinteza intre modernism si traditionalism. Daca volumul Cuvinte
potrivite reprezinta o potentare lirica, o depasire, dincolo de temperament si, in
ordinea poetica si spirituala, ocupa locul de frunte, Flori de mucigai reprezinta nota
cea mai pregnanta si cea mai adecvata a personalitatii scriitorului. Tudor Arghezi a
lasat literaturii romane si universale o opera literara in versuri si in proza intr-o noua
formula artistica, avand la baza cultul limbii stramosesti, al virtutii acesteia, din
scrierile biblice, din graiul popular si-a faurit limbajul din esente tari si materie
diafana, lasandu-i sa creasca in umbrele rnei nepadite de buruieni, dar si in lumina
stralucitoare si sunete de metal rar, poezia sa implinind, in acest mod, una din
aspiratiile artei noastre literare si care constituie un "triumf al limbii" artistice romane
mai noi - dupa cum apreciaza St.Munteanu.

















6

ntre tradiionalism i modernism
Vzute de contemporani ca dou curente aflate ntr-o opozitie estetic
transant, traditionalismul si modernismul perioadei interbelice pot s fie ntelese, n
aceeasi msur, ca dou tendinte diferite, care si pot inversa polii de-a lungul
timpului, cci, de multe ori, orice ntrerupere a traditiei, indiferent din ce directie se
face acest lucru poate s fie privit ca o tendint inovatoare, modernist. Cei doi
termeni exprim o situatie specific a literaturii romne din ultimele dou decenii
naintea Primului Rzboi Mondial si din perioada interbelic, Dac acceptm
modernismul ca o fiind doar o ntrerupere a traditiei prin sincronism, deci prin
importarea unui model literar strin, ntelegerea sa este, dup prerea noastr,
mecanic. Si la fel de mecanic este acceptarea traditionalismului ca fiind o orientare
ideologic-cultural conservatoare din perioada interbelic, definit prin continuarea
traditiei nationale, prin sustinerea specificului national n art si prin adoptarea unei
tematici nationale si rurale.
Aplicnd o schem structuralist devenit deja clasic n ntelegerea
fenomenului lingvistic, putem considera si fenomenul literar ca dezvoltndu-se pe cel
putin dou axe, una temporal, iar alta spatial, relatia modernittii cu traditia devine
mult mai complex, putnd s fie nteleas din perspectiva aceasta ca una dinamic si
nu una static, cu clasificri definitive. Vzut din perspectiva sociologiei literare,
traditionalismul poate s fie considerat ca un mod de scriere deja consacrat de un
numr suficient de mare de opere ca el s devin emblematic pentru o epoc sau
pentru un anumit spatiu literar; modernismul, dimpotriv, poate s fie considerat ca
fiind orice ntrerupere a unei continuitti artistice (trstur definitorie a
traditionalismului);.
O asemenea perspectiv ni-i prezint n paralel pe Lucian Blaga si Tudor
Arghezi n primele lor volume de versuri: primul revine ideatic la un univers
metaforic care era bine cunoscut din exprimarea teologic patristic si, implicit, din
literatura romneasc veche, nc actual prin crtile de cult - s nu uitm c era fiu de
preot si c a studiat teologia, n timp ce n primele volume ale lui Tudor Arghezi, care
a fost clugr, se pot identifica multe formulri din limbajul bisericesc, comun n
literatura noastr veche, n special in Cuvinte potrivite.