Curs Rest Aura Re

USH Facultatea ARHITECTUR Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisileic!
METODE SI
TEHNICI CONTEMPORANE DE
CONSERVARE
Conf. dr. arh Ileana KISI"E#IC$
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Bucureti
FACULTATEA de ARHITECTUR
Coninutul tematic al disciplinei
1. Managementul proiectului de conservare. Definirea cadrului juridic care
reglementeaz interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone
construite protejate, precum i reglementri privind patrimoniul mobil n Romnia.
2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare de la
cercatrile analitice, fiarea primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de
intervenie. !roiectul de conservare si releveul de degradare" definiii i metode
grafice. Definirea altor instrumente de nregistrare a strii de degradare i adaptarea
lor la scara i tipologia obiectului avut n observaie.
3. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i
compozite utilizate n structurile i pe suprafeele de ar#itectur$ caracteristici fizice
specifice i modul de valorificare a calitilor estetice n istoria ar#itecturii.
4. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. %etoda Rolf &net#lage
i ierar#izarea formelor de degradare specifice n funcie de amploarea i gravitatea
lor.
!. "olul cercetrilor interdisciplinare #n definirea strii de conservare a
monumentelor istorice. 'olaborarea interdisciplinar dintre ar#itect i specialiti.
(periena ar#itecilor interbelici.
$. Metode distructive si nedistructive de #nregistrare a formelor de degradare.
)bservaii vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor
eantioane. *nregistrarea formelor de degradare i detalierea reprezentrii n funcie
de eigenele proiectului.
%. Metode de restaurare. &oluii de restaurare, conservare, reabilitare i punere n
siguran mpotriva prbuirilor accidentale + studii de caz
&. Monitorizarea i #ntreinerea curent. %etode de monitorizare a operaiilor de
restaurare pe antier. %onitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri
depunere n siguran, metode de ntreinere curent i etraordinar dup
nc#eierea lucrrilor.
2
NOTE de CURS
Restaurare 3
'i(liografie recomandata studentilor
Reviste de specialitate
,uletinul 'omisiei %onumentelor -storice
Revista %onumentelor -storice
'ri
./(&&.0DR-0-, 1., ,(/2R.%-, '., ')RD.R), %., 2)RR.'., 1., 3 Pattine,
pellicole, patinature, -n" Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali
dell4arc#itettura, (dizioni de /uca, Roma, 5667, p.89638:7
.R')/.), 'arla 3 Le ricette del restauro. Malte, intonaci, stucchi dal XV al XIX secolo,
%arsilio, ;enezia, 5667
.&<=R&2, >o#n + Conservation of ruins, ,utter?ort# + <einemann (ditor, /ondon,
8@@A
.&<=R&2, >o#n si .&<=R&2, 0i col a + Practi cal bui di ng conservati on,
vol .I Stone masonr, vol .-- !ri c", terracota earth, 1o?er 2ec#ni cal
!ress, 566@.
,.(R, 0.&., &0(2</.1(, R.BeditoriC 3 Saving our architectural heritage# $he
conservation of historic stone structures, /ondon, 566A
,R.0D-, 'esare + $eoria restaurarii, (ditura %eridiane, ,ucuresti, 566:
'.%=F), Dari o, ,(R0.RD-, .dri ana 3 Mi crocl i mati c factors affecti ng the
$ra% an Col umn, -n" 2#e sci ence of t#e total envi ronment, 587, p.88A3899,
566D.
'.R,)0.R., 1iovanni + &estauro architettonico, =2(2 (ditore, %ilano, 8@@A
'.R,)0.R., 1i ovanni +&estauro dei monumenti . 'ui da agl i el aborati
grafi ci , /i guori (di tore, 0apol i , 566A.
'R-E.0, Rodica + &eabilitarea locuirii urbane tradi(ionale, (ditura !aideia, ,ucureti,
8@@F
'=R-0&'<- ;)R)0., 1#eorg#e + )rhitectur*. +rbanism. &estaurare., (ditura
2e#nic, ,ucureti, 8@@:
3
D(/ %)02(, %arco, ;-22)R-, )ttavio 3 )ir pollution and stone deca# the case of
Venice, -n" (ndeavour. 0e? series, vol.6, no.D, pp. 55A3585, 5679
D-%(&, Franci s 1. + Sedi mentar roc"s, Conservati on of bui l di ng and
decorati ve stone, ,utter?ort#3<ei nemann, Reed ,ooG &ervi ces /td., 566@,
p.:535DF.
F(RR)0-, ..%., %.R-)22-0-, %., 3 Lessico dei materiali lapidei, -n" Diagnosi e
progetto per la conservazione dei materiali dell4arc#itettura, (dizioni de /uca, Roma,
5667, p.56538@8
F-2H0(R, ,., <(-0R-'<&, I., I)J0.2HI-, R. 3 ,eathering forms - classification and
mapping, -n" 0atursteinGonservierung in der DenGmalpflege, ,and 7@, %unc#en, 5669.
F)R2-0-, !atrizia 3$ecnica edili.ia romana, .ntiKuarium di %onte Romano, 5668
1-0)=;(&, Rene, %.R2-0, Roland Bed.C, 3 /ictionnaire methodi0ue de l1architecture
gre0ue et romaine, vol.5, (cole Francaise de Rome, 5679.
1-=FR(D-, .ugusto + Il cantiere di restauro. Materiali . tecniche. )pplica.ioni., .linea
(ditore, Firenze, 5667
>)I-/(<2), >=II. 3 . #istorL of arc#itectural conservation, )ford, 5666
/.HH.R-0-, /orenzo, /aurenzi 2abasso %arisa 3 Il restauro della pietra, '(D.%,
!adova, 567:.
%.%-//.0, %arc + Pathol ogi e et restaurati on des constructi ons en pi erre,
'entre -nternati onal dM etudes pour l a conservati on des bi ens cul turel s,
Rome, 56A@.
%-01.RR) %.R2-0, Francisco Bed.C3 /egradacion conservacion del patrimonio
ar0uitectonico, (ditorial 'omplutense, %adrid, 566:
)!R-E, -oan + Monumentele istorice din &om2nia 34567 48679, (ditura ;remea,
,ucureti, 8@@5
!-10.2-, 2erisio 3 Le scuole di Vene.ia, (lecta, %ilano, 5675
!)/-H=, ;irgil + Memoria arhitecturii. Contribu(ii privind restaurarea monumentelor
istorice, (ditura =niversitar N-on %incuO, ,ucureti, 8@@:
!)!(&'=, !aul + /egradarea constructiilor, (ditura Fundaiei Romnia de %ine,
,ucureti, 8@@8
R)''<-, 1i useppe + Isti tu.i oni di restauro dei beni archi tettoni ci . Cause
accertamenti , di agnosi , preven.i oni , col l audi , <oepl i , %i l ano.
;./.D-(R, 1iuseppe 3 L1architettura pratica, vol -;, Roma, 57DD
4
ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto
Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.
Conservarea
Definitia conservarii Bcfr. R.'risanC
'onservarea. -n sens larg, se refera la ansamblul actiunilor menite sa
prelungeasca viata mostenirii culturale si naturale$ conceptul general implica
diverse masuri si tipuri de tratament Bv.prezervare, consolidare, restaurare,
reabilitareC. -n sens restrans, cu referire directa la obiectul depatrimoniu, c. are ca
obiectiv mentinerea sub control BstopareaC proceselor de degradare a materiei,
scopul primordial al interventiei astfel denumite fiind cel de a pastra autenticitatea
si integritatea resursei culturale$ tratamentul conservativ se limiteaza la
eliminarea cauzelor degradarii Bin masura in care este posibilC, curatarea,
consolidarea si protectia materialului originar.
-n sensul definit pot face obiectul unei operatii de conservare atat obiectele sau
imobilele cu valoare de patrimoniu cat si cele cu o valoare artistica minora si care nu
sunt protejate din punct de vedere al legii.
%otivatia conservarii
'e factori ne obliga sa abordam
conservareaP
- degradari provocate de"
catastrofele,
cataclismele,
- starea de degradare avansata
sau de
colaps,
-n Romania eista programe de
punere in siguranta si in valoare a
monumentelor istorice. B!rogramul
0ational de Restaurare + unde sunt
propuse lucrari de salvare,
conservare si restaurare pentru"
5
situri ar#eologice, monumente
istorice, componente artistice, etc.C
'ine declanseaza procesul de conservare P
- entitati publice" administratia + locala sau centrala,
- entitati private" fundatii culturale, corporatii industriale,
bancare,... , persoane fizice + proprietari, c#iriasi, ...
'ine plateste operatiile de conservareP
- se constituie parteneriate pentru marile obiective de interes
public intre proprietarii m.i.
- parteneriate intre autoritatile localeQcentrale, fundatii,
corporatii si persoane fiizice.
'um se reglementeaza juridic operatiile de conservareQprotejare P
'u ajutorul instrumentelor juridice. /egile de protejare a monumentelor istorice
F88Q8@@5 si a bunurilor mobile 578Q8@@@.
&tabilesc" la m.i.
- definitia m.i.,
- categoriile de importanta si modul de dobandire al acestei calitati,
- drepturile si obligatiile proprietarului m.i.
- obligatiile autoritatilor publice si modul in care se pot
implica in operatii de protectie,
- modul de selectare a solutiilor de conservare dpdv legal si te#nic,
- monitorizarea starii de conservare a m.i. si institutiile care se ocupa de
monitorizare,
6

- la bunuri mobile
o definitia patrimoniului cultural national mobil,
categoriile de bunuri 3 semnificatie"
ar#eologice, istorico3documentare,
artistica,
etnografica,
stiintifica.
o 'lasificare"
2ezaur
Fond
o 'ercetarea, inventarierea si clasarea
o !astrarea, conservarea, copierea
o 'irculatia bunurilor clasificate in patrimoniu,
&tabilirea programelor de conservare
-n Romania. &e stabilesc obiectivele de conservatQrestaurat pentru
un an fiscal in functie de" lista de propuneri, parteneri interesati, programe culturale
locale sau centrale de reabilitare si punere in valoare.
Etapele unui program de conservare
-n domeniul conservarii monumentelor istorice multe lucrari care se realizeaza
respecta normativele legale pentru eecutia lucrarilor publice. ,unurile conservate fiind
la randul lor in proprietate publica Be" edificii cu valente istorico3artistice aflate in
proprietate publica si amplasate fie in zone centrale istorice fie in ansambluri istorice,
etc.C pot fi atat laice cat si religioase sau militare.
7
.partenenta monumentelor la domeniul public beneficiaza de avantajul unei
finantari din fonduri publice siQsau private.
/ucrarile de conservare sunt supuse unor norme speciale care influenteaza
direct toate fazele de realizare a lucrarii"
Faza - + dupa selectarea obiectivului care va fi conservat in baza unei
argumentari privind starea fizica, importanta si posibilitatile economice locale si
regionale + se realizeaza proiectul.
Faza -- + eecutia lucrarilor proiectate
Faza --- + inspectia si receptia finala a lucrarilor R eventuale completari si
corectari de detaliu acolo unde studiile preliminare nu au anticipat necesitatea acestora.
!roiectul de conservare, realizat conform normelor in vigoare, pune la dispozitia
antreprenorilor si conservatorilor"
- cunostinte aprofundate asupra monumentului istoric, privind" cauzele si
efectele degradarilor si capacitatea portanta,
- solutii de remediere a degradarilor si de stopare a cauzelor. 2oate datele
adunate avand scopul final de atingere a obiectivelor de conservare a
monumentului istoric.
(ecutia lucrarilor se face respectand urmatoarele principii"
a. realizarea proiectului,
. respectarea graficului de lucrari. 2oate in vederea garantarii calitatii lucrarilor,
economia de mijloace.
!roiectul de conservare parcurge D etape"
-. !roiectul preliminar + este o faza necesara obtinerii resurselor
financiare pentru realizarea si punerea in opera a proiectului. .cesta
este compus din urmatoarele"
8
- raport complet Brealizat de preferinta la fata loculuiC
privind" observatiile inregistrate privind fenomene
naturale" vanturi dominante, insolatie ecesiva, ing#et
ecesiv, efecte indirecte ale unor lucrari realizate in
vecinatate, efectele unor accidente provocate intentionat
sau nu de catre oameni, descrierea amplasamentului si a
pozitiei cladirii intr3un ansamblu, sc#imbarea de functiune
sau abandonul, descrierea cladirii indicand puncte
cardinale si cote de nivelQetaje, descrieri detaliate privind"
fundatiile, incarcarile si impingerile suplimentare, lipsa de
consitenta a solului in zona fundatiilor, zonele prabusite,
sprijinirile si structuri de protectie, eitenta vegetatiei si a
animalelorQpasarilor, umiditatea, starea zidurilor si a
acoperisului, straturi de finisaj, instalatii, amenajari ale
terenului din imediata vecinatate, mobilierul fi.
- rezumatul cercetarilor si analizelor, dar si analiza metodelor si solutiilor alese pentru
interventie.
- releveul monumentului istoric in care sunt indicate materiale eistente, te#nicile de
eecutie.
- releveul de degradare la care sunt marcate atat degradarile superficile cat si cele
structurale.
- sc#ite si sc#eme desenate pentru interventiile propuse.
- evaluarea sumara a costurilor globale.
--. !roiectul definitiv + aprofundeaza toate aspectele atinse in faza preliminara,
accentuand aportul cercetarii stiintifice si a evaluarilor economice. (ste compus din"
- toate cercetarile stiintifice necesare determinarii starii fizice in functie de
compleitatea monumentului istoric Bcercetari geologice, c#imice, fizice, geodezice,
termice, epertiza te#nica structurala, etc.C
- toate calculele structurale,
- toate calculele pentru instalatii si conectarea la utilitatile publiceBapa, canal, gaze,
electricitate, cabluC,
- calcule economice defalcate pe specialitati,
- caiete de sarcini pentru antreprenori si conservatori,
- programul de lucrari si coordonarea specialitatilor,
- contractul cu antrepriza,
- planul de siguranta privind prevenirea accidentelor si evacuarea lucratorilor.
---. !roiectul de eecutie
- contine toate piesele scrise si desenate necesare punerii in opera a lucrarilor. &cara
pieselor poate varia de la 5Q9@ + 5Q8@ + 5Q5,
- necesarul de materiale,
- antemasuratoare pentru fiecare tip de lucrari, precum si costurile,
- planul de intretinere al cladirii.
"eleveul )cf. *E+,
9
%asurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii,
ale unui ansamblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv. &c#ita in care sunt
reprezentate la scara aceste elemente.
Releveul este un instrument stiintific. !e de o parte pentru rigoarea geometriei
data de masurile precise,pe de alta parte pentru interpretarea critica data observatiilor
obiective si pentru acea necesara intelegere a obiectului istoric pe care se bazeaza. 0u
se diferentiaza total de releveul fotografic.
Releveul este important pentru completitudinea datelor pe care le inregistreaza si
la care apeleaza cei care il cerceteaza. )rice lucrare de restaurare va fi urmata in viitor
de o alta lucrare de restaurare care va adopta alte metode si te#nici de operare. 'a o
prima necesitate este necesar, inainte de desc#iderea noii lucrari, saintelegem complet
atat starea fizica a edificiului, lucrarile realizate anterior cat si releveele realizate cu
ocazia acelei etape. Releveul insumeaza doua momente diferite si care se desfasoara
succesiv"
- masurarea sau relevarea,
- reprezentarea grafica a tuturor informatiilor culese Nin situO.
Din cele doua operatii rezulta desene eplicite si absolut clare prin intermediul
unui desen de mana, a redarii fidele a imaginii si uneori poate fi abstract prin
sc#ematismul cu care sunt reprezentate zonele decorate.
(ista numeroase conventii grafice raspandite, iar unele au capatat caracter de
norma. &unt necesare conditii speciale pentru realizarea releveului, in scopul obtinerii
unui rezultat optim, util publicarii desenelor, fotografierii si ar#ivarii lor.
Desenele se realizeaza doar in tus si creion tare" < si 8<, pe #artie alba groasa
cu porozitate redusa. Desenul va fi realizat cu o linie nu prea subtire, lizibila. Diferentele
in grosime ale liniilor vor viza doar diferentierea dintre liniile de sectiune si liniile
marcand zonele nesectionate Bbolti, arce, pavimenteC. !utand astfel sa reprezentam
ipoteze constructive, finisaje si zone degradate. Desenele vor fi in permanenta insotite
de indicatia asupra scarii grafice, un sistem de ae si cote de nivel. !lansele vor contine
totdeauna date de referinta privind titlul lucrarii, desenatorul, proprietarul, BlocalitateaC,
anul si punctele cardinale.
10
.ctivitatea de restaurare presupune atentie, concentrare si verificari sistematice$
capacitate de cercetare istorice si o constiinta critica, familiarizarea cu problemele din
domeniul protejarii monumentelor istorice.
!e de o parte sunt de neinlocuit cunostintele generale de istoria ar#itecturii si
capacitatea de aprofundare cu ajutorul noilor mijloace de cercetare, sprijinirea pe
rezultatele obtinute prin intermediul altor discipline cum sunt" c#imia, fizia, biologia sau
geologia. (valuarea rezultatelor stiintifice vor capata o mai mare consistenta in
momentul in care releveul este complet, demonstrand astfel ca releveul este un
instrument de neinlocuit.
"eleveul de degradare )cf.prof. Car(onara,
&urprinde toate etapele de degradare eistente in momentul observatiei. (ste o
metoda ne3distructiva aplicabila pentru orice tip de material. &uprapunerea mai multor
tipuri de degradare se marc#eaza simbolic si se eplica in legenda.
Rolf &net#lage a dezvoltat o te#nica de reprezentare a degradarilor pentru
suptafetele din piatra, a propus si o clasificare a formelor de degradare, de la 5 la 9, in
functie degravitatea degradarii.
"eleveul fotografic )cf. prof. Car(onara,
(ste o metoda de inregistrare a datelor foarte complea din punct de vedere al
eigentelor te#nice pe care le impune pentru obtinerea unor rezultate de calitate.
!resune instalarea urmatorului ec#ipament" sc#ela metalica de inaltimea si desc#iderea
obiectivului, sau o macara cu brat mobil, surse de lumina artificiale, camere foto macro,
computer si programe specifice de prelucrarea imaginilor. Fotografiile realizate se
realizeaza frontal la cote prestabilite atent conform unui plan prestabilit. Fotografiile sunt
realizate de la o distanta egala fata de obiectiv, folosind o sursa de lumina laterala sau
in penumbra totala.fotografiile vor avea arii de suprapunere utile montajului care se
realizeaza dupa. &e utilizeaza in permanenta in zona vizata un martor de scaraQscarar
cu gradatii vizibile bicolore, amplasat in marginea zonei evitand acoperirea detaliilor. =n
instrument omniprezent intr3o astfel de actiune este trepiedul. &e eecuta succesiv
11
fotografii cu si fara flas# in functie de profunzimea dedetaliilor si a gradului de refleie a
suprafetelor.e. foita de aur.
Fotografiile eecutate se fac din pozitii relevante pentru surprinderea imaginilor
dorite. Fotografiile se realizeaza fie frontal fie in planuri razante in functie de scopul
urmarit.
=n documentar fotografic nu va putea surprinde toate informatiile de ordin
stilistic, structural sau functional al cladirii, deaceea acestui tip de releveu ii sunt
rezervate valorile figurative" perspective spatiale, decorative, cromatice, tratamente de
suprafata.
Morfologia suprafetelor de arhitectura
-uprafete din piatra. -n clasificarea epocilor preistorice, epoca pietrei este prima
epoca istorica.
'alciul este o substanta constituenta atat pentru piatra cat si pentru sc#eletul
uman, pe langa mici cantitati de siliciu, magneziu, si alte componente.
2ratatele antice si medievale trateaza cu multa atentie piatra si modurile de
utilizare in ar#itectura"
- .itruviu, antic#itate, 1recia, De arc#itettura
- /ilarete, 5F:53F, Firenze, 2rattato di arc#itettura
- 0iorgio .asari, Firenze, 59:7, /e vite dei piu celebri arc#itetti, pittori et scultori
italiani, da 'imabue insino a4tempi nostri
- /rancesco 0riselini, 5AA5, ;enezia, Dizionario delle arti e de4mestieri
- 1ommaso 1emanza, 5AA7, ;enezia, ;ite dei piu celebri arc#itetti e scultori
veneziani
- Ernesto 'elavitis, 577:, !adova, 0ozioni teoric#e pratic#e sul taglio delle pietre
insegnateS
(ste deja cunoscuta clasificarea moderna a rocilor in D mari clase referinduse la
modalitatea de formare si prezenta lor pe scoarta terestra"
- magmatice,
- sedimentare,
- metamorfice.
"ocile magmatice
12
&unt acele roci formate prin consolidarea magmei la diverse niveluri ale crustei
terestre. Rocile magmatice formate prin solidificarea i rcirea magmei la suprafaa
pmntului se numesc vulcanice. 'ele mai cunoscute sunt" bazaltul, andezitul i
tra#itul. Rocile formate din magm la adncimi mari, prin rcire lent se numesc
plutonice. 1ranitul, dioritul i sienitul fac parte din aceast categorie.
Rocile magmatice contin o mare cantitate de dioid de siliciu B&i)
8
C si pot fi
clasificate in functie de cantitatea prezenta. Rocile magmatice se impart in" acide T:9U
&i)
8
, intermediare 993:9U, bazice F9399U, ultra bazice VF9U. &unt roci cristaline sau
sticloase care nu demonstreaza un mod secundar de formare. %ineralele constitutive
sunt in ec#ilibru si intr3o asociere stabila in conditii date.
1ranitul BintrusivC si porfirul BefuzivC sunt caracterizate de asocierea cuarului
5
cu
feldspaii
8
alcalini si mica
D
. 1ranitul provine din magme bogate in siliceB&iC si are o
structura granulara caracterizata de asc#ii de mica. &ienitele si tra#itele provin din
magme sarace in silice si au o tetura uniforma cu cristale mici Bse prelucreaza usorC.
,azaltul este format din piroen si feldspai care cristalizeaz foarte fin. 2uful este o
roca piroclastica format din cenua vulcanic.
1
- Cuartul!"# este dur nu $oate %i distrus mecanic sau c&imic cu usurinta. 'imensiunea %ra(mentelor marturiseste
intensitatea si durata interactiunii cu o alta %orta.
2
- )elds$atii!)# - *!Al, +i#,-. * / Na, 0, Ca, Ba. 1rin distru(erea lor se (enereaza " si 2. +unt cele mai aundente
minerale sunt atacaile c&iar de o $loaie usor acida (enerand saruri soluile !0, Na, Ca# si ar(ile.
3
- 2ica!2# - re$rezinta o %amilie de silicati minerali care se di%erentiaza 4ntre ei $rin com$ozitia c&imica. Cele mai
cunoscute sunt iotitele si musco5itele. Au o cli5are $er%ecta si sunt rezistente la atacul c&imic si la de(radare.
13
"ocile sedimentare
&unt roci formate ca urmare a degradrii c#imice i fizice a rocilor cauzat de factori
diveri" oidarea , a transportului i depunerii aluviunilor aduse de apele curgtoare.
si apoi litificate, se numesc si endogene. .u o geneza secundara pentru ca deriva
direct sau indirect din roci vulcanice, metamorfice sau sedimentare. 'ompozitie curenta"
cuart, feldspati, numuliti
F
, mica.
1eneza rocilor sedimentare se formeaza ca urmare a
- degradarii altor roci Bde orice naturaC pn la crearea altor sedimente si a solutiilor,
- transportul, elaborarea si depunerea sedimentelor,
- diageneza si litificarea
9
sedimentelor

'lasificarea rocilor sedimentare" aluvionare sau clastice, c#imice sau
organogene, mite.
) alta clasificare 3 rocile conglomerate$ roci #eterogene continand agregate si
cimentQlegant matricial.
'lasificare dup tetura"
,
- Numuliti -
6
- 7iti%icarea este re$rezentata de ansamlu de reactii %izico-c&imice su%erite de sedimentele care se trans%orma in
roci coerente.
14
)rtoconglomeratele, granulele sunt in contact unele cu celelalte iar cimentul
matricial este T59U din volumul rocii. &e formeaza in depozite marine la presiuni mari.
&e divid dup vec#ime" oligomictic
:
, polimictic
A
.
!araconglomeratele. 1ranulele nu se ating unele pe celelalte dar sunt
inconjurate de un ciment matricial fin, sunt sedimente depuse in timpul transportului de
mase, unde matricea ocupa V59U din volumul rocii. !. nu pot fi considerate niciodata
mature.
2ipuri de roci sedimentare
7
"
0isipurile roci nelitificate. .reniteleQgresiile sunt caracterizate de o lipsa de
maturitate in tetura si structura mineralogica. 'ompuse din W au matrici calcito3Qsilico3
argiloase. 1ranulele sunt etrem de angulare provenind din fragmente ale altor roci,
incluzand W,F,%. &tructura instabila este etrem de alterabila. 'alcarenitele sunt gresii
la care domina granulele calcaroase. .rgilele provin din roci bogate in F neconsolidate.
&isturile argiloase contin 9@U calcar si sunt argile consolidate.
'alcarul este litotipul cel mai utilizat in ar#itectura data fiind usurinta prelucrarii.
2ravertinul se formeaza prin sedimentare in mediu marin sau fluvual. .labastrul
Bstalactite sau stalacmiteC sunt produse de precipitarea, dizolvarea si depunerea altor
rociS
"ocile metamorfice
R.m. !rovin dintr3o modificare de roci petrecute la temperaturi joase si la presiuni
deosebit de inalte 3 rezulta in general in urma miscarilor unor placi ale litosferei una
impotriva celeilalte. &tructura rocii se modifica dand nastere unor cristale de dimensiuni
mari sau prin recristalizarea unor noi minerale si care sunt stabile in noul ambient.
Factorii de metamorfoza sunt presiunea si temperatura adeseori cei doi factori
sunt concomitenti, in masuri diferite dau efecte diferite.
Roci metamorfice %armurele se produc in urma unor procese metamorfice
petrecute la temperaturi inalte Boricum rocile de origine sunt de natura calcaroasaC.
8
au la aza litoti$uri %oarte staile9 cuartitele
:
realizate din mai multe litoti$uri di%erite sunt in (eneral instaile
.
caracterul sedimentar se mani%esta si $rin e;istenta straturilor sedimentare, a sensului de de$unere.
15

%armura 3 procesul diagenetic are loc la 8@@ 3 7@@X', temperatura magmei. %.
provine din procesul metamorfic pe care il sufera rocilor Bcare pot fi de diferire naturiC.
.re o structura granulare datorata recristalizarii calcitelor si o structura sistoasa datorata
presiunii orientate.
(ista o stransa legatura intre varietatea de pietre, regiunea geografica si
ar#itectura locala creata de3a lungul timpului.
'and ne referim la prelucrarea pietrei trebuie gandit diferit de zidarie sau orice
alta operatie in constructie. Fiecare pas in prelucrare implica o sc#imbare de forma si o
eliminare de material in acelasi timp. Deaceea sunt indispensabile instrumentele de
prelucrare si de inlaturare a materialului. 0u se poate face abstractie de faptul ca in
timpul prelucrarii artistul se adapteaza materialului Binstrumente, desen c#iarYC.
-ndemanarea 3 sunt persoane care prelucreaza piatra cu usurinta cu care altii
deseneaza. &unt fleibile in lucru si capabile sa se adapteze usor situatiilor
neprevazute.
Alegerea si utilizarea pietrei.
'onditii necesare si suficiente
(conomicitatea materialului in functie de cantitatea necesara, pentru" zidarii, placaje
sau decoratii.
(" Fortificatii facute din piatra de rau in evul mediu
16
Distanta fata de sursa. -n perioada augustiniana marmura de 'ararra Bca proprietate
romanaC era sursa comuna de material de sculptura. -n evul mediu, incet, se
restabileste legatura intre materialele locale si santier.
(conomicitatea transportului Bmijloace si costuri impliciteC. /a ;enetia piatra de -stria
era adusa de la carierele de pe coasta dalmata.
(igentele proiectarii 3 alegerea anumitor litotipuri in functie de rezistenta si de
efectele plastice dorite. -n ar#itectura renascentista dar mai ales cea baroca
marmurele colorate dominau aparatul decorativ fapt ce conducea la un import masiv
de marmure policrome la preturi fabuloase si deaceea in cantitati insuficiente.
(emple"
- !ietrele silicioase" gresia si gneiss3ul, apar des utilizate la realizarea pavimentelor,
- Calcarele pentru usurinta prelucrarii au fost deseori utilizate in diverse scopuri"
pavimentari, zidarii structurale, finisaje de serie sau foarte fine.
- Marmurele utilizate pe scara larga in antic#itate Bin blocuri mariC sunt la fel de
apreciata in evul mediu fiind reciclate pietrele provenind de la ruine sau cele
rezultate din demolarea unor monumente antice.
E2tragerea
%etodele de etractie specifice antic#itatii se pastreaza pana in secolul Z-Z.
(ste vorba de o serie de operatii in aparenta simple care utilizeaza energia
umana si pe cea animala dar mai ales ingeniozitatea.
-n evul mediu pana prin in secolul Z-- dificultatile de eploatare si mai ales de
trasport ale pietrei determina o cautare a carierelor apropiate, sitului de construit, avand
litotipuri de duritate medie si cele care ofereau facilitatii transportului Bpe calea apei fiind
cea mai lesnicioasaC.
Dupa secolul Z--- imbunatatirea te#nicilor de etractie conduce la o marire a
diversitatii materialelor etrase, ajungandu3se la eploatarea pietrelor cu duritate
ridicata precum granitul si porfirul.
%etode moderne"
- etragerea obisnuita, se face in functie de calitatile pietrei, in general fara eplozibil.
'autandu3se modalitatile de desprindere a blocurilor din masa fara a3i provoca
fracturi interne.
- (scavarea cu aer comprimat,
- (scavarea cu discuri diamantate, folosit in ,elgia pentru granit.
- (scavarea cu fir elicoidal" in mici si in mari mase.
17
Etape in prelucrarea pietrei
.02-'<-2.2( 3 elementele se definitivau in cariera aproape integral, c#iar si piesele de
decor izolate.
(;=/ %(D-= 3 piatra deja montata, in locul final, putea sa fie in continuare prelucrata.
Din secolul Z---, la ;enetia, apar atelierele de sculptura unde soseau blocuri de piatra
taiate in cariera. Finisajul se facea aproape integral in atelier, dupa norme riguros
respectate.
/a montarea pieselor, incepand cu antic#itatea elenistica, se folosesc in permanenta
g#idajele realizate din lemn sau din aramaBfurnizate de catre ar#itectC.
5. (tragerea blocului
'uie de lemn sau din metal
'iocane
,locurile de regula se desprind in lungul straturilor sedimentare sau Bdupa cazC in
lungul fisurilor preistente.
&e deseneaza conturul de dizlocat pe fiecare plan si se practica gauri in lungul
desenului la o distanta de maim D@cm. si adanci de 89 cm. &e fieaza cuiele in gauri"
cele din lemn se acopera cu apa, iar cele din metal se bat cu ciocanul 3 astfel se
realizeaza o despicare a pietrei.
!ot aparea devieri in profunzime dupa microfisuri necunoscute.
&e practica decuparea blocurilor cu fierastraul atunci cand se etrage material
pretios" marmura.
8. &c#itarea volumului final.
!ana in sec ;-- i.'. se foloseau instrumente de prelucrare din piatra BbazaltC apoi
instrumente metalice Bcupru si bronzC. -n (gipt obeliscurile din porfir sunt decorate in
relief.
&ec. ;-- 3 ;- i.'. .par primele obiecte decorate in 1recia.
!erioada imperiului roman. &e specializeaza instrumentele si se perfectionaza
cele perforatoare.
Dupa caderea imperiului roman. &cade calitatea si numarul instrumentelor,
metalul devine mai rar. -n evul mediu timpuriu sunt folosite foarte mult instrumentele
abrazive. !iatra se pune in opera putin fasonata si in asize naturale, in cazul zidariilor.
18
&ec. -Z. .par instrumente de prelucrare mai fine. Hidariile de piatra se fac in
continuare cu pietre neregulate, fiind mereu acoperite de tencuieli.
&ec. Z---. &e perfectioneaza instrumentele de prelucrare a pietrei moi si apar
instrumente speciale specifice detaliilor gotice.
&ec. Z-Z. !relucrarea pietrei se face partial mecanic.
(c#ere,
'ompase,
era folosit din plin la replicarea unor piese celebre sau c#iar a acelor fragmente care
urmau sa fie inlocuite.
0ivela,
Fir cu plumb,
%arGer
!erforatoare
'iocane
!iatra, lemn metalice sau pneumatice.
'iocane Vbus# #ammerT
=tilizat la prelucrea granitului si la suprafeteleQfinisajele finale in ar#itectura. 0u
se foloseste prea mult in sculptura
Dalta lata
Folosita la degrosari. &e lucreaza cu ea fiind asezata in ung#iuri ascutite.
Dalta ascutita
79U din piatra prelucrata la o statuie se lucreaza cu acest instrument. !oate fi folosita
ca instrument de finisaj.
Dalta dintata
Folosita la finisaje pentru obtinerea unor teturi dorite in suprafata. &e toceste usor si
poate da rezultate diferite de3a lungul unei zile de lucru.
DornQdalta cu cap rotund
Folosit in finisaje finale
.brazive
Fierastraie
Folosit atat la etragerea blocurilor cat si la formarea volumului dorit.
Rasc#eta
Folosita mai ales in prelucrarea marmurei la realizarea detaliilor foarte fine.
.brazivi
Folositi si cunoscuti de catre antici erau folositi in slefuirea suprafetelor finale dar si la
etragerea blocurilor" piatra poce si gresia.
19
D. Definitivarea volumului
1radinarea
%artelarea
DaltuireaQsculptarea
Rotunjirea Bfrecarea cu pietre abrazive sau cu nisipC
Finisarea Bfrecarea cu terecota sfaramataC
Dupa finisare se stuc#eaza golurile si se refiniseaza cu piatra ponce.
/ustruirea
'u folie de plumb si alti produsi din ce in ce mai fini. =ltimul lustru dat cu inalbitor
Bera o solutie de oid de staniu sau pulbere de oase calcinate sau oid de fier in cazul
marmurelor colorateC. ) practica difuza fie pentru pietre noi cat si pentru cele vec#i era
ceruirea, apoi lustruirea cu praf de os si stofa.
F. -ntegrarea volumului. -ntegrarea partilor lipsa.
&e foloseau masticuri preparate dupa diverse retete Brasina de pin, ceara, pulbere de
marmuraC sau B sulf, rasina naturala, ceara, pulbere de piatraC.
3unerea in opera
5. Ridicarea si deplasarea. ,ucatilor mari din piatra a beneficiat de solutii ingenioase si
studiate. %ai ales in antic#itate in (gipt si 1recia antica.
&anturi sapate pe fetele verticale
Din prelucrare rezultau profile laterale care inlesneau agatarea si transportarea blocului de piatra.
8. &olidarizarea blocurilor de piatra intre ele a aparut necesara in tarile caracterizate de
miscari tectonice ale solului" 1recia, imperiul roman
20
.grafe din lemn sau din bronz innecate in plumb topit
!ene in dubla coada de randunica
Din evul mediu tencuielile si mortarele inlocuiesc in buna masura agrafele de
solidarizare a pietrelor. Dimensiunile blocurilor scad simtitor in marime, piatra ca
material devine mai rara iar forta de munca necesara deplasarii si prelucrarii este
simtitor diminuata. Devine importanta compatibilitatea mortarului cu piatra, apar si aici
retete de succes si te#nologii respectate foarte strict Budarea prealabila a pietrei peste
care se aplica mortarul si apoi tencuialaC. (ste tratata cu atentie sensul de punere in
opera al pietrei dupa sensul de sedimentare. &e scriu multe tratate de stereotomie si se
ajunge la recordul fatadelor autoportante. 'ulmea este atinsa odata cu goticul.
4colile veneiene
(rau organizate, in varianta laica, dupa modelul fraternitatilor religioase catolice.
!rimul capitolat al unei meserii apare in 798, la putina vreme dupa fondarea ;enetiei
B755 d.'.C. 0u este un caz singular, la Florenta si la Roma acelasi tip de asociatii de
mestesugari se numea confraternitate sau companie. Rolul era acelasi. .sociarea avea
ca scop unirea micilor patrimonii, administrarea si protejarea lor in comun.
&colile, ca asociatii la ;enetia, erau fie specializate pe meserii, fie erau dedicate
cultului unui sfant. .cestea reuneau oamenii de diverse cetatenii" venetienilor cat si
strainilor stabiliti in oras.
) conditie necesara pentru obtinerea dreptului de a eercita o meserie la ;enetia
Bfie in cadrul unui atelier, fie independentC$ era inscrierea intr3una dintre aceste scoli.
-nscrierea prevedea plata unei tae anuale, prestarea unor servicii in ajutorul
comunitatiiQasociatii si respectarea unor reguli de comportament civic si profesional. -n
sc#imb cel inscris beneficia de dreptul de libera practica a meseriei Bstrict acelei pentru
care se inscrieseseC, de un ajutor in caz de imbolnavire si putea lasa c#iar o pensie
urmasilor, in caz de deces prematur. De cele mai multe ori, mestesugarului ii era interzis
sa paraseasca ;enetia, impreuna cu instrumentele meseriei, in caz contrar era
considerat [tradator[ si pedepsit ila intoarcere.
Regola d4arte pentru sculptori si pietrari care stipula Bobligatia de a da sfaturi
competente clientului in ac#izitionarea materialelor in functie de rolul si locul punerii lor
in operaC
(ra interzisa acceptarea unei comenzi care a fost deja comisionata altui pietrar,
0ici un tamplar sau un zidar nu avea dreptul sa eecute lucrari de pietrarie,
21
)rice pietrar care a parasit ;enetia, la intoarcere, pentru a putea reprinde dreptul de
a lucra era obligat sa se renscrie intr3una dintre scoli si sa plateasca o taa speciala.
(ra interziza prelucrarea pietrelor cu calitati necunoscute sau inferioare celor
prelucrate deobicei
!iatra de -stria, inca din 5D57, era recomandata pentru realizarea glafurilor la
ferestre, balcoane, arce si colonete, jg#eaburi, trepte
0u era permisa amestecarea pietrelor de calitati diferite intr3un acelasi produs Berau
atenti la piesele structuraleC.
!roductia curenta a acestor ateliere era cea de cornise, trepte, detalii de
ar#itectura, fantani.
=nii sculptori, dar cei mai importanti, faceau proiecte de ar#itectura integrale"
.ndrea !alladio
,artolomeo ,uon
%ic#elangelo ,uonarotti
,ernini
(rau si sculptori si ar#itecti in acelasi timp.
.telierul, spre deosebire de cel al pictorilor, era in curtea casei. Fapt ce nu
permitea sculptorilor depozitarea si vanzarea concomitenta
0ormarea
-n general dimensiunile pietrelor aduse de la carierele de pe coasta dalmata erau
fie"o lungime de F piciaore B5D: cm.C !ietrele se incarcau pe barci care puteau duce
pana la 58t. 'onstructia barcilor putea fi subventionata de catre stat, in acest caz
proprietarii fiind obligati sa faca cel putin 9 voiajeQan si daca reuseau sa depaseasca
acest numar de transporturi, materialul rezultat prin diferenta era ac#izitionat de catre
stat. .cea dimensiune a condus la o modulare a detaliilor de ar#itectura realizate in
piatra de -striaY
0umerotarea si semnele conventionale
&e gasesc frecvent, la demontarea elementelor structurale sau decorative numere si
semne care aveau rolul ordonarii in asamblaj al pieselor 3 pentru ca printre lucratori
erau putini cei care stiau sa scrie si sa citeasca. -ar semnele ii ajutau sa ordoneze
piesele.
-nstrumente
&e foloseau sabloanele si g#idajele mobile pentru controlul profilelor BstandardC
sculptate.
22
/inisa5ele si protectia lor
2e#nicile romane conduc la perfectionarea finisajelor din piatra de pana la 5 cm
grosime 3 lucru ce permitea o montare a placilor prin intermediul mortarelor. -n cazul
blocurilor de grosime de peste Dcm. se apeleaza la agrafarea lastrelor cu sisteme
asemanatoare celor contemporane.
-n renastere proiectarea fatadelor Bimbracate cu piatraC autoportante era o
practica curenta mai ales la ;enetia Bunde terenul si casele cu structuri elasticeC nu
permit structuri rigide si greoaie.
)biectivele acestor procedee, in buna masura abandonate incepand cu secolul
Z-Z erau variate. &traturile protective aveau rolul sa protejeze suprafetele de piatra de
atacul atmosferic pe care il aveau de suportat. -n acelasi timp finisajul de suprafata
putea induce valente cromatice diferite de cele ale pietrei de dedesubt, macar simuland
pietrele mai pretioase, sau creeind impresia unui material uzatQmai vec#i, armonizand
de multe ori bucatile noi integrate in paramente vec#i. -n alte cazuri grosimea tencuielii
egaleaza lastra de piatra niveland asperitatile pietrei ajungandu3se in acest fel la
te#nicile stucului.
&unt tratamentele cu diluanti transparenti BuleiuriC care aveau rolul intensificarii
culorii pietrei.
=n caz particular il reprezinta insa straturile de pictura aplicate suprafetelor de piatra
Bincepand cu antic#itatea continuand in renastere cu te#nici diferiteC straturi preparate
cu alb de zinc, culori pe baza de ulei 3 amintind lucrul pe panza.
)alatii de calciu 3 au fost determinati pe suprafete sculptate ale unor
monumente antice, insa raman posibile in continuare doua ipoteze care pot eplica
prezenta lor"
aC 'olonizarea lic#eniana,
bC Resturile unui tratament protectiv Bvar si legant organic care in timp a produs
oalatii de calciuC.
-n cursul secolului Z-Z au fost utilizati silicatii si fluorsilicatii B'u, 'r, Fe, %gC ca si
protectivi. .lte patine pe baza de ulei sau ceara aveau rolul obtinerii unor suprafete
lucioase, care din pacate se prafuiau in timp si se intunecau.
23
%aterialele moi si care aveau alveole naturale Btravertin, tufC erau adeseori
stucate Bfie pentru a crea deformatii mai interesante, fie pentru a imita materiale mai
pretioase precum marmura.
-uprafete din zidarie de caramida. .rgila este materia prima din care se
fabrica caramida si este o substanta minerala cu granulatie foarte fina + de origine
sedimentara Bargile marine, fluviale, lacustre, moreniceC.
Dpdv c#imic argila este compusa din siliciu, alumina si calciu$ eista si
magneziu,mangan, potasiu, titan, plumb, sodiu, fier, sulf in diferite cantitati.
Dpdv mineralogic argila contine cuart, calcite, ilite, feldspati, clorite, caolinite,
smectite...
'ompararea materiei prime cu ar#itectura locala demonstreaza o
stransalegatura intre utilizarea argilei si sursa de provenienta.
) analiza amanuntita ar trebui sa ateste legatura eacta intre informatiile date de
#artile geologice, denumirile unor zone, manuscrise si documente referitoare la
cuptoarele de ardere a caramizilor.
=tilizarea
=tilizarea caramizilor nearse sau arse poate fi pusain legatura cu functiunea
finala si rapiditatea de eecutie$ ambele tipuri sunt utilizate pana in zilele noastre.
Dimensiuni uzuale
!relucrarea argilei
- etragerea materiei prime,
- cernerea argilei si separarea materilei fine de cea grosiera,
- realizarea amestecului" pulbere de argila, apa, balast3nisip, paie
- vibrarea, baterea in forme pentru eliminarea bulelor de aer.
'uptoarele traditionale erau sapate in pamant si acoperite cu material lemnos si
apoi cu pamant. .rderea avea loc in intervalul a cateva zile.
'uptoarele moderne sunt din zidarie au cos de fum si gura de alimentare cu
combustibil.
'alitatea caramizilor depindea de"
- calitatea componentelor din amestecsi proportiile dintre ele,
- calitatea si materialul formelor,
- pozitia in cuptorul de coacere si tempertura, Bputeau rezulta fisuri sau
vitrificari pe anumite portiuni, variatii cromatice de la galben la brunC,
24
Forma era conditionata de locul de montaj si calitatea detaliului cerut de proiect.
2ipologia
- caramizi pt. zidarie,
- caramizi pt. 'oloane,
- caramizi pt. !avimente,
- pt. 'ornise, detalii decorative,
- tigla, olane, alte detalii ar#itecturale sau functionale,
- caramizi cu tratamente speciale Na vistaO si smaltuite,
Caramida
'ompozitia caramizilor moderne
- nisip 9@3:@U
- .rgila 8@3D@U
- ;ar nestins 839U
- )id de fier 93:U
- )id de magnesiu 5U
- .pa
sau " 0isip 893D@U .pasta presata in forme si arsa la 6@@35@@@X '
'aramizi etrudate. !asta de argila si nisip contine 5@359U apa sau c#iar 8@389U.
'aramizile preformate se lasa la uscat 8@3F@ ore la 9@359@X '
'uloarea caramizii depinde de continutul de minerale si de reactiile c#imice
generate la temperaturi de coacere dar si de atmosfera din cuptorul de ardere.
Roz + concentratie mare de fier,
1alben + concentratie mare devar.
'uloarea variaza de la brun roscat la brun violet.
Caramida glazurata6smaltuita
(ste folosita pentru placarea suprafetelor decorative.
-uprafete tencuite7 tratate7 policrome. Mortar \ amestec avand calitati
plastice compus din leganti si material de umplutura, avand rol de montaj al zidariei.
- /eganti + pamant argilos, ipsos, var, ciment,
- %aterial deumplutura + paie, material organic, pietris, nisip, spartura de piatra,
caramida
25
- !lasticitatea amestecului este data de prezenta in compozitie a unei cantitati de apa.
- .daugarea unor materiale de umplutura pot influenta lucrabilitatea pastei, creste
aderenta materilului la stratul suport si influenteaza timpul de intarire
.stazi in terminologia curenta toate amestecurile pe bazade argila sau ipsos, sau
ciment cu material de umplutura BagregateC pietris, nisip sunt denumite mortare.
;itruviu da primele indicatii de folosire a mortarelor in diferite tipuri de zidarii.
!alladio indica dozarea mortarelor in functie de provenienta materiei prime.
- Dp nisip cariera R 5p var stins
- 8p nisip de rau R 5p var stinsR 5p caramida pisata
8psosul \ sursa este piatra de ipsos BselenitC se coace in cuptoare la 55@35:@'.
!rodusul se macina si se foloseste in amestec cu var, nisip, apa in diverse proportii.
.arul
- piatra de calcar se coace la 7@@36@@' si obtinem var aerian utilizat la mortare si
tencuieli.
- !iatra de calcar se coace la 5@@@358@@' ne da varul #idraulic utilizat pentru
moratre si tencuieli care se intaresc in contact cu apa.
Dupa coacere rezulta var nestins. &tingerea se face in gropi in care este adus varul
si este acoperit cu nisip. .ici in contact cu apa meteorica, peparcursul a cca. 58 luni
procesul este lent si de durata, daca se doreste obtinerea unui var pt tencuieli fine.
&tucatura + se realizeaza din mortar usor modelabil obtinut din amestecuri cu
agregate foarte fine.
- de interior + este pe baza de ipsos R var si se usuca repede. 0ecesita viteza in
modelare si aplicare.
- de eterior + este pe baza de var R nisip sau caramida macinata se usuca lent.
0ecesita indemanare pentru ca pasta este mai greu modelabila.
Cimentul + coacerea marnelor la 5D9@35F@@' + calcar argilor, dar si alte tipuri de
calcare cu continut mare de argila T88U 3 cimentul !ortland. 'oacerea duce la
formarea desilicati si aluminati de calciu + clinGer care sunt macinati pana la stadiul de
pulbere.
.spectul betonului aparent depinde de compozitie si modul depunere in opera.
0isip R ciment !ortland R apa
%ortare pe baza de ciment + se intaresc mai repede si sunt rezistente la uzura
mecanica.
26
Metale. !roducerea otelului din minereu, prin metoda reducerii directe, a ramas un
mestesug rudimentar pana in secolul al Z;3lea.
-ncalzirea minereului in contact cu carbonul degajat de materialele de ardere lemn sau
carbune conduceau la formarea carbonatului de fier.
Din carbonatul de fier continand cca. @,838U carbon rezulta otelul
Din carbonatul de fier continand peste 8U carbon rezulta fonta
%etoda moderna de obtinere a otelului este metoda reducerii indirecte.
!rocedeul se desfasoara in doua etape" in prima etapa prin topire se obtine direct fonta$
in a doua etapa fonta obtinuta se reincalzeste, masa topita este supusa vibratiilor in
scopul reducerii cantitatii de carbon si ulterior pasta rezultata este prelucrata prin
procedee mecanice menite sa elimine zgura si sa usureze prelucrarea.
-ncepand cu secolul al Z;---3lea fierul forjat a inceput sa fie utilizat la elementele
cu rol structural la cladiri de mari dimensiuni, fiindu3i apreciate calitatile elastice.
)data cu 57F@, dupa perfectionarea laminoarelor industriale apar grinzile
laminate la toate tipurile de cladiri. 1rinzile laminate erau folosite in special in
combinatie cu lemnul si caramida.
&tructurile metalice de mici dimensiuni apar la jumatatea secolului Z-Z la serele
de flori, pavilioane epozitionale. Deja la inceputul secolului ZZ structurile metalice
pentru poduri rutiere si feroviare desc#id o noua epoca in constructiile civile.
/onta datorita capacitatii reduse la intindere dar cu o buna capacitate la
compresie este folosita in special la elementele decorative" balustrade, capitele sau la
elementele cu solicitari mecanice reduse" trepte, calorifere...
9emnul + este materialul de origine organica folosit pe scara larga in orice
regiune geografica.
(ste folosit la"
- fundatii + pentru zonele cu terenuri bogate in apa si nisip" ;enetia, ,ucuresti,
- structuri portante + locuinte, poduri,
- decorarea eterioarelor si interioarelor locuintelor si altor cladiri.
/emnul este usor de prelucrat, transportat si reciclat. 'ompozitie" F@U carbon si
F8U oigen, contine 5A3:@U apa in functie de specie, varsta, zona geografica si
anotimpul in care este taiat.
/emnul taiat in padure in elemente cu sectiune mare se foloseste neuscat la
structurile portante fie pentru sc#ele pe santier, fie pentru grinzi, stalpi, fundatii in
27
constructii. /emnul taiat pe scara industriala in elemente cu sectiune mica se folosesc
dupa uscare pentru suprafete de finisaj si mobilier.
Anamneza cauzelor degradarii
-n cazul specific al pietrei degradarea priveste atat materialul pus in opera cat si cel
din cariera. %ecanismele care stau la baza proceselor de alterare
6
sunt evident
aceleasi, dar pot avea efecte diferite 3 dpdv subiectiv 3 daca ne referim la o roca in
cariera sau la un monument, realizat in piatra, intr3un ambient determinat.
Diagnosticarea Bfolosind terminologia medicalaC s3a facut incepand cu anii 4:@.
Diagnosticarea degradarii pietrei este posibila in baza cunoasterii " litotipului si a
caracteristicilor intrinseci, morfologiei, proceselor si cauzelor de alterare, patologiei, si
ca urmare se face alegerea tipului de interventie conservativa motivata de aceste
cunostinte.
Deteriorarea 3 (ste o faza importanta a ciclului geoc#imic al rocilor si are ca efect
producerea de solutii si sedimente.
Deteriorarea 3 (ste o faza importanta a ciclului geoc#imic al rocilor si are ca efect
producerea de solutii si sedimente.
*egradarea pietrei depinde de urmatorii factori:
-02R-0&('- 3 compozitia
c#imica si mineralogicaQ
petrografia si caracteristicile
fizice"
-%!=&- 3 asuma un rol
fundamental in definirea
raportului de interactiune
ambientQobiect
(Z2R-0&('-
- tetura,
- structura,
- granulometria,
- porozitatea,
- permeabilitatea,
- densitatea,
- duritatea,
- coeficientul de
imbibare cu apa,
- forma,
- tratamentele de
suprafataQfinisajele,
- tratamentele
datorate restaurarilor
anterioare,
- utilizarea obiectului.
- 'lima,
- %icroclima Bpozitia
edificiului in functie de
punctele cardinale, vantul,
ploaia$ fie microclimatul din
spatii inc#iseC,
- !oluarea tamosferica,
- ;ibratiile si alte stresuri
ambientale
<
.lterarea 3 )rice material, inserat intr3un mediu determinat, tinde sa atinga punctul de ec#ilibru in raport
cu acel ambient$ daca parametrii ambientali se modifica in timp sc#imbarea provoaca ca efect pierderea
ec#ilibrului, abia atins, si de aici apare nevoia unei noi reec#ilibrari a materialului cu ambientul.
2ransformarile inevitabile care insotesc aceste procese constau in sc#imbari mai mult sau mai putin
rapide, Bdar evidenteYC, ale caracteristicilor originare ale materialului, si conduc la ceea ce numim in mod
obisnuit alterare.
(emple" metalul oideaza, vernis3ul unui tablou se ingalbenesteQintuneca, ceramica se acopera cu
diverse incrustazii, piatra se patineaza sau se efoliaza.
28
- rezistenta la
compresiune,
- rezistenta la fleiune,
- rezistenta la lovituri,
- rezistenta la uzura,
difuziunea termica,
B)mul este responsabil pentru factorii intrinseci, direct responsabil pentru factorii
impusi, direct sau indirect responsabil pentru cei etrinseci.C
1. Agenti e2teriori ; mecanisme fizice
a. actiunea apei" porozitatea, ascensiunea capilara, permeabilitatea,
b. actiunea ing#etului" mecanisme de degradare,
c. manevrarea mecanica,
d. actiunea vantului,
e. actiunea temperaturii.
Degradarea fizica a avut loc atunci cand rocile s3au fragmentat fara ca acestea
sa fi suferit modificari c#imice. .cest fenomen este specific climelor reci unde
degradarea este legata de ciclul ing#et3dezg#et sau climelor foarte calde si uscate unde
insolatia provoaca fisuri Bclima deserticaC.
Factorii care influenteaza degradarea fizica sunt" compozitia mineralogica a rocii,
granulometria, tetura, forma componentelor minerale.
Rocile cu elemente mari se distrug fizic foarte repede, cele cu elemente mici se
desfac in fragmente poliminerale Bcazul rocilor metamorfice si sedimentareC, care foarte
rar se dezintegreaza in fragmente de dimensiunea sedimentelor originare.
Degradarea fizica conduce la o diminuareQpierdere a clastelor marind astfel
suprafata disponibila degradarii c#imice. 2etura rocilor sedimentare este formata din
planuri paralele de stratificare, dand astfel un sens preferential degradarii" decojirea,
efolierea.
8nghetul si dezghetul. .pa ca lic#id ce umezeste suprafetele de piatra este
absorbita in interiorul capilarelor cu o forta invers proportionala diametrului capilarelor
insele. Daca temperatura apei din capilare scade vaporii de apa care intai condenseaza
si apoi ing#eata transformandu3se in g#eata 3 crescand volumul cu 6U. (forturile
mecanice, eercitate asupra peretilor capilarelor, conduc fie la o depasire a rezistentei
materialului adica la fisuri, fie la o largire a capilarelor microfracturi viitoare fisuri.
29
.ariatiile de temperatura. F@39@X'Qzi produce cresteri de volum blocurilor
masive de piatra, iar in placile subtiri 3 curbari.
\ ( \ (lQl
Rosturile lasate intre blocurile de piatra au rolul de a impiedica o degradare
prematura a pietrelor. -n prezenta apei degradarile se accentueaza provocand efolieri.
Alte cauze ale degradarii fizice: sarurile solubile in apa si cristalizarea sarurilor
3 provoaca o crestere de volum si eercita presiuni ridicate in interiorul rocii poroase
Bcare rezista putin, asa cum s3a afirmat, la fortele taietoare si la tractiuneC, plantele
crescand in fisuri, miscarile tectonice.
-n procesul de deteriorare, de o mare importanta sunt caracteristicile rocii precum"
compozitia c#imico3mineralogica, structuraQtetura. De eemplu" -n mediul acid rocile
carbonatice sunt usor degradate spre deosebire de cele silicioase. B1resiile cu matrice
silicioasa sunt mai rezistente spre deosebire de cele cu matrice calcaroasa, acestea la
randul lor rezista mult mai bine decat cele cu matrice argiloasaC. Rocile cu compozitie
mineralogica asemanatoare. Rocile compacte au o rezistenta superioara celor poroase.
Rocile cu tetura izotropica Bdistributie omogena a componentelorC nu prezinta directii
preferentiale de fractura sau de alterare.
Cristalizarea sarurilor. !asajul de la starea de nesaturatie la conditia de
cristalizare spontana se poate verifica c#iar daca concentratia ramane constanta.
)ricarui stadiu de #idratare ii corespunde un volum specific si ca urmare cand
trecerea de la o faza la alta are loc in interiorul spatiilor poroase ale materialelor,
aceasta poate conduce la verificarea fenomenului de crestere a volumului implicit a
eforturilor de incarcare a structurii in interior.
30

-ntr3o piatra continand o solutie salina, precipitarea sarurilor cauzate de
evaporarea apei poate aparea in interiorul structurii poroase sau pe o suprafata eterna.
Fenomenul este reglat de doua mecanisme concomitente" difuzarea vaporilor de apa
prin stratul etern, deja uscat, al materialului, si migrarea solutiei in reteaua poroasa a
zonei interne, inca umeda, catre cele eterne care se usuca. Daca viteza de difuzare a
vaporilor este inferioara vitezei de migrare a solutiei aceasta poate ajunge pana la
suprafata eterna, unde va incepe sa cristalizeze -n caz contrar ec#ilibrul intre cele
doua fenomene se poate face la o anumita distanta de la suprafata eterna,
cristalizarea realizandu3se in profunzime. (ste vorba in primul caz de eflorescente si in
al doilea de subflorescente.
(folierea si desprinderea crustelor superficiale deseori intalnite la materialele
poroase alterate din cauza sarurilor solubile sunt provocate tocmai de formarea
subflorescentelor si de concentrarea, in consecinta, a eforturilor de suprafata.
Morfologia alterarii provocata de sarurile solu(ile
- cristalizarea, alveolarea
5@

nu este studiata sau cel putin nu sunt rezultate ale studiilor comparative privind alterarea provocata de
alte substante care vin contact cu piatra" uleiurile, rugina, sarea.
10
degradare profunda care provoaca dezintegrari foarte grave, in general la materialele foarte poroase.
;arianta !aulL 3 porozitatea ridicataQnivel de salinitate ridicatQturbulente ale aerului puternice in contact cu
suprafata pietrei faciliteaza ciclurile frecvente de cristalizare3dizolvare, #idratare3des#idratareQturbulentele
31
2. Agenti e2teriori ; mecanisme fizico;chimice
a. poluarea urbana
b. actiunea sarurilor solubile
Alterarea chimica. Rezulta dintr3o profunda modificare a rocii initiale care se
transforma in material argilos, solutie salina sau materiale solubile. Alterarea fizica in
sc#imb poarta materialul litic la un reziduu de material rocios Bcare d.p.d.v. c#imic este
stabil.C
=n fenomen comun, oricarei specii rocioase terestre, de deteriorare este
oidarea.
Rocile umezite de precipitatii, apoi uscate de caldura radiata de soare suporta o
oidare. Rezultatele acestei interactiuni variaza in intensitate cu clima, timpul geologic,
topografia si activitatea biologica si sunt in functie de tipul rocii.
Factorii de alterare" Clima Btemperatura, vaporii de apa prezenti in atmosferaC
in climele etreme se pot diferentia degradarile c#imice de cele fizice,
in climele moderate rezultatul degradarii este reprezentat de un amestec al celor
doua actiuni. Bin zonele polare, degradarea fizica conduce la o fracturare a rocilor pe
cand in clime tropicale, alterare c#imica este maimaC,
in climele temperate o mare importanta, d.p.d.v. c#imic, o are cantitatea de
precipitatii anume cantitatea de apa si timpul de contact al pietrei cu apa.
Reactiile #idrolitice care au loc in natura intre silicati si apa sunt guvernate de legi
c#imice ale solutiilor si de ec#ilibrul realizat in roca intre energia eliberata si de
potentialul de oido3reducere.
!#3ul are o mare importanta, Bin mare parte dintre cazuriC pentru apa care intra in
reactie cu mineralele care au valori cuprinse intre D si 6.
-n clime temperate umede domina apele usor acide sau cele neutre. -ntr3un prim
stadiu al alterarii c#imice aceste ape produc un atac asupra feldspatilor, in rocile
magmatice, formand solutii usor alcaline, care in timp se pierd. Relativ la precipitatii
conteaza foarte mult nu numai cantitatea de apa care vine in contact cu roca dar s3a
observat ca efectele de alterare cresc in relatie cu porozitatea rocii, deci cu volumul de
apa care poate patrunde si cu timpul de contact.
de aer spulbera acumularile de material incoerentQfenomen care provoaca o actiune abraziva asupra
suprafetelor de material.
32
(fecte vizibile nedorite ale #idratarii
3 cresterea volumului si fisurarea rocii,
3 albirea stratului superficial si pulverizarea lui,
3 variatia cromatica a oizilor care fac parte din compozitia rocii.
!rocesul de disolutie a rocilor carbonatice care are loc + in prezenta apei 3
conduce la"
3 distrugerea formatiilor calcaroase,
3 creeaza alte formatii calcaroase de tipul 3 travertinului, alabastrului, care prin dizolvare
devin stalactite si stalacmite.
3oluarea atmosferica. 'auzelor ambientale de alterare care pot fi considerate
pana la urma naturale, li se alatura de decenii o alta cauza de natura entropica
reprezentata de poluarea aerului.
'alitatea si cantitatea poluantilor intr3o zona determinata nu depinde doar de
tipul sursei, dar si de caracteristicile topografice si de conditiile meteorologice care
influenteaza dispersia si transportul poluantilor la scara locala sau la distanta.
'onditiile normale de vant si de turbulenta a aerului favorizeaza indepartarea
orizontala fata de sursa a substantelor emise. ;ariatiile de temperatura ale aerului in
functie de cota de la sol, la randul lor, influenteaza puternic miscarea verticala si deci
capacitatea de dispersie a poluantilor. -n mod normal temperatura se diminueaza incet3
incet cum ne departam de sol. Daca dimpotriva, temperatura ramane constanta sau
creste cu inaltimea Bconditiile de izotermieYC, miscarile verticale sunt puternic blocate si
provoaca o stagnare a poluantilor.
0u e usor de cuantificat influenta poluarii atmosferice fata de alte cauze de
alterare a materialelor lapidee. Fara indoiala ca aceasta provoaca efecte vizibile si
rapide in timp, fiind deosebit de periculoase pentru marmure si pietrele calcaroase.
3. *eteriorarea provenind de la agenti e2teriori ; mecanisme (iologice
a. actiunea bacteriilor
*egradarea (iologica. .ctioneaza diferit in functie de natura pietrei si este foarte
activa in climele calde si umede.
2ema biologului"
33
3 identificarea agentilor deterioranti,
3 definirea conditiilor ambientale care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor, etc.,
3 alegerea biocidului si evaluarea eficacitatii.
%edii prielnice" lumina, oigenul, an#idrida carbonica, apa, unele saruri.
.lgele si celelalte microorganisme se fieaza pe pietrele poroase sau deja degradate,
fie sub fragmentele deja dizlocate. /ic#enii apar in medii putin poluate si sunt usor de
recunoscut dupa culorile vii. 'iupercile, organiemele macroscopice, vegetatia, pasarile.
'oncluzie" mediile
Chimia poluarii aerului: 2oate rocile si materialele epuse intr3un mediu
deteriorant se degradeaza continuu ca un rezultat al proceselor fizice, c#imice,
mecanice si biologice.
-n ultimile decenii epansiunea aglomerarii urbane si concentrarea industriilor
adiacente au condus la o crestere masiva a nivelului agresiv al impuritatilor in aer.
Degradarea accelerata a monumentelor urbane cu suprafete placate cu piatra in
ultimii ani a fost atribuita cresterii rapide a poluarii atmosferice.
-n mediul rural poluarea produsa de oameni este in limite normale$ in mediul
urban emisia de &)
8
depaseste de cateva ori pe cea produsa de natura.
!oluantii
55
naturali si artificiali identificati in cazul pietrei sunt"
- compusii sulfuluiB&)
8
, <
8
& si aerosolii sulfatiC,
- compusii azotului B0)
8
C, <'l, <F, ')
8
.
*epuneri uscate si umede din aerul poluat pe suprafata pietrei
Depunerea uscata
(ste o acumulare pe suprafata pietrei de particule purtate de curentii de aer.
Depunerea depinde de$ dimensiunea particulelor si porozitatea suprafetei pietrei si
asperitatile.
(fectul de termoforeza \ !articulele antrenate de curentul cald la contactul cu
suprafata rece a pietrei Bdeja fiind cunoscuta conductivitatea scazuta a pietreiC prin
condensarea aerului acestea se vor lipi de suprafata.
Depunerea umeda. &e face fie prin contact directQspalare, fie indirectQstropire.
(ficienta depinde de" intensitatea precipitatiilor, dimensiunea picaturilor, p<, Xt apei.
8mportanta caracteristicilor suprafetelor
- rugozitatea,
- prezenta turbulentelor de aer,
- prezenta tratamentului de finisaj Bcat de lipicios esteC,
11
3 &)8 3 este cel mai activ poluant. 'rustele negre au la baza reactia intre gips si dioidul de sulf.
34
- o suprafata cu puternice evaporari va fi dificil atacata de crusteQdepuneri 3 o
suprafata de condens dimpotriva.
Clasificarea mecanismelor si depozitelor de gaze si particule
=miditatea Bprecipitatii, ceataC
) ploaie intensa poate inlatura sau dilua impuritatile scazand agresivitatea lor. )
ploaie molcoma lasa si mentine un film umed timp in care poluantii gazosi au intrat deja
in reactie. .erosolii #igroscopici cresc umiditatea si se fieaza prin atractie
gravitationala sau ca o alternativa vantul ii antreneaza intr3o actiune abraziva.
2emperatura aerului
'ele mai multe reactii c#imice se desfasoasa la temperaturi in crestere.
-nsolatia si vantul
.cesti factori influenteaza racirea sau incalzirea pietrei creeand spatiu
condensului sau evaporarii umezelii. Racirea pietrei noaptea sta la baza condensului
apei pe o suprafata uscata$ racirea si incalzirea pietrei afecteaza rata de crestere a
depunerilor ca si procesele de evaporare si condensare.
;antul
%iscarea aerului deasemenea determina energia cinetica a particulelor abrazive
si gradul impactului asupra pietrei.
Mecanisme de deteriorare a pietrei
!rocese de condensare
!e timpul zilei fiarea poluatilor pe piatra va fi mai mare pe partile reci ale pietrei
epuse poluantilor. 2emperatura si umiditatea ridicata inregistrata pe suprafata poate
promova deasemenea depunerea depozitelor de particule. 'and se formeaza
condensul fluul de particule si de gaz in zona creste.
!rezenta umezelii pe suprafata pietrei este periculoasa din doua motive"
5. cantitatea de poluant este foarte mare pe cand cea de apa implicata este mica,
8. aceste solutii poluante concentrate precum si produsii lor de reactie pot ramane
pentru mult timp pe suprafata pentru ca nu sunt [indepartati[.
-n faza lic#ida poluantii vor avea o aderenta mai mare, iar in faza gazoasa
particulele vor fi captate usor de catre suprafata. *n procesul de umezire solutiile acide
penetreaza in interiorul pietrei la o adancime care depinde de porozitatea pietrei si de
cantitatea de solutie disponibila pe unitatea de suprafata.
35
'and &)
8
, <
8
&)
F
si particulele de praf intra in contact cu suprafata de calcit,
sulfatarea incepe si astfel o cantitate de solid este dizolvata.
.lternanta umedQuscat este intalnita in orele de maima insolatie. .pa se evapora si
cristale de saruri solubile BgipsulYC sunt depozitate pe suprafata pietrei. 'icluri repetate
de umedQuscat cauzeaza absorbtia apei in piatra desc#izand canale in crusta asa cum
trec printre granulele de calcit. -n timpul uscarii succesive, substantele dizolvate se
depun pe canale si pe suprafata. 'ristalele de gips sunt repede erodate de apa datorita
solubilitatii lor marite.
'rusta de gips incorporeaza particule aduse de aer, cenusa, praf apoi se lipesc dar
raman in continuare poroase. 1rosimea crustei poate fi mare, dar cu o rata mica de
crestere.
'oncluzii"
1eometria fatadelor influenteaza zonele de depunere a crustelor. -n locurile adapostite
de ploaie, praful se acumuleaza ca o stratificare incoerenta fie ca o pulbere
lipicioasa si aderenta la piatra sau c#iar ca o incrustatie. .cest lucru marc#eaza
vizibil zonele de contact adapostite de ploaie. Depunerile scad dinspre partea
superioara spre partea inferioara a cladirii.
'ompozitia c#imica si proprietatile fizice ale crustei, comparate cu restul pietrei sunt
diferite" densitatea mare, permeabilitatea scazuta la apa si o totala sau partiala
inlocuire a 'a')
D
cu 'a& Bsulfat de calciuC. .ceasta diferentiaza si viteza de
degradare a pietrei, din urmatoarele motive"
3 variatiile de volum 3 gipsul are un volum mai mare decat volumul de calcit
generand crapaturi si pori de suprafata insotite de tensiuni in suprafata,
3 diferentele in dilatarea termica a gipsului fata de calcit. Diferenta este marita de
crusta neagra de eterior Bcauzata de fum si particule carbonaticeC care tind sa
absoarba o cantitate mare de radiatii fata de straturile albe din piatra si fata de
incapacitatea de transfer termic al pietrei,
3 reducerea permeabilitatii mareste retentiile de apa si toate efectele asociate.
&uprafetele direct epuse ploii au un aspect stralucitor data fiind inlaturarea
constanta Bde catre ploaieC a produsilor de deteriorare. .ceste arii au aspect nealterat
dar defapt sunt acoperite de un strat subtire de calcit recristalizat. &ulfatarea este
practic absenta datorita produsilor de deteriorare formati pe suprafata pietrei si
indepartati de actiunea mecanica a ploii. !rocesul de deterioarare in ariile albe mentin
aspectul aparent al pietrei dar rezulta o erodare a pietrei.
36
Morfologia si geneza crustelor:
Crustele <egre. &unt rezultatul fiarii particulelor de carbon Bprezente in aer de
la poluantii casnici sau industriali, in general combustibiliC in ipsosul format pe
suprafetele de piatra ca urmare a umezirii acestora. -n acest fel piatra sufera procese
de sulfatare in mediul urban
'a')
D
R <
8
&)
F
R <
8
) 'a&)
F
8<
8
) R ')
8
&)
8
este responsabil pentru formarea crustelor negre
8'a')
D
8&)
F
33
R F<
8
) 8'a&)
F
8<
8
) R 8')
D
33
0)
8
BamoniaculC nu apare in crustele negre dar joaca un rol important in procesul de
degradare" asprirea suprafetelor Bdoar ca sarurile de azot nu lasa urme ale prezentei lor
fiziceC.
.spectul crustelor negre"
- indica prezenta unui strat deteriorat strans legat de straturile pietrei, de 535@mm,
- sunt formate din particule de carbon legate cu ipsos intre ele,
- au culoarea neagra intensprovine din poluare, dar si de la umezirea constanta a
suprafetelor,
- pelicula de apa formata pe suprafata nu actioneaza in sens decoeziv asupra crustei,
- se constata o activitate c#imica constanta evoluand in sensul cresterii grosimii,
complicand starea pietrei.
Crustele Al(e. .par in absenta crustelor negre pe suprafetele intens umezite prin
recristalizarea calcitelor. .spectul" este inselator"
- suprafetele total libere de deterioranti,
- apar pe suprafetele de piatra intens spalate de apa meteorica, eliberanduse astfel
de prezenta oricarei particule de carbon,
- prezenta lor este semnalul unei intense deteriorari, locale, manifestata printr3un
consum al pietrei, insa nu se constata un proces c#imic activ. B=sor de recunoscut la
pietrele sedimentare unde componentele cu duritate mare sunt puternic reliefateC
Crustele 0ri
- sunt depozite de murdarie nepericuloase, care se pot compacta dar nu
interactioneaza cu straturile pietrei,
37
- apar in zone protejate de turbulente de aer si de ploaie si care nu modifica
geometria pietrei.
*eteriorarea provenind din defecte naturale ale pietrei
a. #eterogeneitatea materialului 3 diferente de structura,
b. straturi moi Bprezenta argilelor in structuraC,
c. fisuri interne.

=tilizarea eronata a unui material
a. greseli de proiectare
b. asocierea de materiale incompatibile,
c. alegerea pietrei cu calitati neconcordante functiunii de destinatie.
3unerea in opera defectuoasa
12
12
3 Degradarea pietrei prelucrate
5. fortele concentrate pentru etragerea blocului din cariera,
8. incorecta punere in opera si alegerea gresita a litotipului pus in opera sau alaturarea de pietre cu
caracteristici contrastante,
D. efectele prelucrarii 3 folosirea unor instrumente de prelucrare inadecvate, prea dure,
F. punerea in opera 3 corectaQincorecta in functie de tetura rocilor sedimentare sau metamorfice
Bcare trebuiesc mereu puse cu straturile de sedimentare in sens orizontal. &e fac si eceptii din motive"
estetice Bplacaje mult mai aspectoaseC sau pentru usurinta etragerii si a prelucrarii.
- alaturarea a doua materiale incompatibile" agrafe din fier utilizate la montarea sau restaurarea unor
placi desprinse, alternarea pietrelor de culori diferite poate conduce la o colorare nedorita a celor
desc#ise din vecinatate,
- in cazul dilatarilor Binsolatia pe fatadele puternic luminateC lipsa spatiilor de dilatare poate conduce la
fisurari sau dizlocari grave.
38
a. asize naturale de stratificare neobservate la punerea in opera,
b. prezenta apei de cariera,
c. microfisuri cauzate de socuriQlovituri de etractie sauQsi de transport,
d. prelucrarea cu instrumente neadecvate,
e. corodarea partilor metalice 3 care au menirea solidarizarii elementelor,
f. proasta distributie a mortarului de jonctiune,
g. mortare incompatibile cu piatra,
#. rosturi prea stranse.
8nvestigatii tehnice distructive
-n domeniul restaurarii operelor de arta se impune inaintea oricarei operatii de
restaurare realizarea unei serii de investigatii menite sa largeasca gama de informatii
referitoare la materialelor care compun obiectul in studiu.
2oate aceste investigatii au menirea de a conduce restauratorul catre alegerea
unor metode de restaurare care sa conduca la stoparea procesului de degradare,
implicit a pierderii obiectului de arta.
De aici apare necesitatea unei documentari preliminare operatiilor de salvare si
de restaurare. -ndiferent de valoarea in sine pe care o are obiectul sau monumentul
cercetarea trebuie condusa cu atentie.
'ercetarea incepe cu"
relevee fotografice si de detaliu,
cercetarile de ar#iva 3 care pot furniza informatii referitoare la operatii eecutate
anterior,
ajungandu3se la efectuarea unor analize care vor ilustra morfologia macroscopica 3
lucru care va conduce in buna masura la alegerea metodelor de interventie apropriate.
'ercetarile de natura petrografica furnizeaza urmatoarea gama de informatii"
stabilirea sursei materialului, compozitia mineralogica si c#imica Bcantitativa si calitativaC
a materialului si a crustelor negre sau de murdarie care o acopera, se va ajunge astfel
la o diagnosticare complea, care va putea fi completata cu un studiu al altor variabile
Bale pietrei si ale ambientuluiC care conduc la o interventie fara derogari si care poate fi
condusa in mod optim
(emple" !entru spalarea de fatade pot fi foarte importante eamenele vizand
caracteristicile te#nice ale materialului de baza dar si a crustelor care trebuiesc
39
indepartate. !entru punerea la punct a consolidarii si a protectiei este important studiul
structurii poroase a materialului si a capacitatii de absorbtie a apei.
(tape generale
E2tragerea esantioanelor: o prisma de min. 8QDQ5 cm de piatra, sau fragmente de
crusta, pulberi, tratamente, organisme biotice,
se doreste o etragere de esantioane care sa nu afecteze opera de arta, si deaceea
se apeleaza la fragmente deja desprinse si care in general nu sunt fragmente de
decoratie,
in ca.ul petelor - prin impachetari locale se pot e:trage in forma de solutie poluantii;
Dupa prelevare este de dorit o tratare cat mai rapida a esantionelor pentru ca
acestea sa nu3si modifice morfologia sau starea de agregare.
Analize mineralogico;petrografice. ) determinare cu oc#iul liber poate fi facuta de
catre un specialist in cazul zonelor libere de cruste sau nealterate.

&tudiul microscopic de sectiuni subtiri 8@3D@, conduc la clasificarea rocii si
localizarea sursei prin stabilirea"
- 'ompozitiei mineralogice,
- 2eturaQmicrostructura,
- %icrofauna fosila prezenta,
- 1ranulometria Broci sedimentareC
] 3 analize difractometrice cu raze Z, pot impiedica curatarile energice Bdaca este
vorba de pietre argiloaseC si mecanismul de degradare, indicand"
3 prezenta argilei in compozitie,
3 determinarea fazelor cristaline, prezente in crustele negre sau in
depozitele superficiale.
40
] 3 analize la microscopul stereoscopic,
3 determina structura mineralogica,
3 grosimea crustei negre, omogeneitatea acesteia, stratificarea,
interferenta altor factori.
Analize chimice. 'ompleteaza in mod util analizele petrografice prin determinarea
caracteristicilor materialelor deteriorante sau a rezidurilor , BeventualeYC, ramase din
interventiile precedente. .cestea pot confirma sau anula anumite decizii in alegerea
produselor folosite.
Pentru rocile calcaroase se identifica in mod necesar pre.enta si cantitatea de#Ca,
Mg, <e, )l, Si, =a, >, P.
Pentru rocile silicioase se identifica in plus cantitatea de# $i, Mn.
=rmeaza analize aprofundate si de durata"
- .nalizele in mediu umedQuscat,
- %icroanalize,
- .naliza sarurilor solubile, a crustelor negre, a petelor.
Analize (iologice
Alte masuratori. Daca apar semne ale unui flu de vapori de apa migrand in zidaria
de piatra se pot face teste corespunzatoare relative la cantitatea si compozitia apei.
) structura poate fi considerata sanatoasa c#iar daca prezinta 735@U apa.
%etode de masurare a umiditatii
- m. #igrotermice in interiorul si in eteriorul cladirii,
- masurarea diferentelor de temperatura intre aer si structura,
- masurarea cantitatii de apa din zidarie,
- determinarea sarurilor solubile in apa,
- test de absorbtie #igroscopica la temperatura camerei,
- test de absorbtie capilara si a ratei de evaporare, precum si a capacitatii
materialului. Bdeterminarile de laborator care implica o prelevare de probe 3 deci
teste distructiveC.
Informatiile furni.ate de aceste masuratori a%uta la o prescriere cat mai apropiata a
metodei de restaurare, care de multe ori se reduce la aplicarea unei bariere de vapori
sau a unei hidrofobi.ari.
41

Analize 1ehnice <edistructive
-nvestigatii vizuale 3 folosind o lupa, poate furniza urmatoarele informatii"
- tetura materialului BcristalinaQgranularaQaltaC,
- dimensiunea componentelor B C,
- altele" Bprezenta mineralelorQ fosilelor 3 suprafata umezita reliefeaza prezenta lor3
Q compactitatea QfriabilitateaQ culoareaQ transparentaQ rugozitateaQ fracturi
prezenteC
-nregistrarea observatiilor
'artarea formelor de degradare este o metoda care permite inregistrarea
formelor de degradare a pietrei etinderea si distributia formelor aparente de degradare.
Deaceea este utila realizarea unei sc#eme apropiate ideii de releveu care sa indice
locul in care a fost inregistrata degradarea.
42
Formele de degradare sunt descrise dupa formaQaspect, modificarile de culoare
si de geometrie a suprafatei, in functie de prezenta depozitelor si a materialelor
detasabile.
.cesta metoda de inregistrare s3a generalizat deja, in (uropa, si s3a dovedit ca
fiind o metoda utila in evaluarea degradarilor si a cantitatii de lucrari necesare. .ceste
cartari pot acoperi aproape 5@@U din investigatiile utile cercetarii inlaturand astfel
investigatiile distructive si care implica pierderi materiale.
'lasificarea formelor de degradare
Formele si cauzele pot fi identificate cu eactitate si cuantificate doar in urma
unor investigatii ample si de durata.
'riterii de ordonare Bdupa &net#lageC
!ierderi de material
Degradarea in profunzime a stratului paralel cu scoarta, datorate
5. pierderilor de fragmente,
8. pierderilor de fragmente depinzand de structura pietrei,
D. pierderilor crustei
F. pierderilor unor elemente nedefinite de suprafata.
&c#imbarea morfologica a suprafatei eterioare a pietrei
5. ciobirea,
8. degradarea alveolara,
D. degradare depinzand de structura pietrei
F. degradarea componentelor,
9. reliefarea componentelor,
:. tocirea,
A. microGarst Bcorodarea elementelor solubileC,
7. ciupirea.
!ierderea de elemente compacte
5. cauze antropogenice,
8. cauze constructive,
D. cauze naturale,
F. cauze necunoscute.
'olorareaQDepozite
43
Decolorarea
colorarea,
spalareaQdecolorarea.
%urdarirea
5. poluanti din atmosfera,
8. poluanti din apa,
D. murdarie de pasari,
F. cauze directe antropogenice
!ierderi de depozite de saruri
5. eflorescente
8. subflorescente
'ruste 3 depozite aderente la suprafata pietrei
5. crusta neagra,
8. crusta neagra modificand aspectul geometric al suprafetei,
D. crusta alba,
F. crusta alba modificand aspectul geometric al suprafetei,
9. crusta colorata
:. crusta colorata modificand aspectul geometric al suprafetei,
'olonizari biologice 3 microopganisme si plante inalte
5. colonizare microbiologica
8. colonizare cu plante inalte.
Decolorarea crustelor
%urdarirea crustelor
!ierderea sarurilor din cruste
'olonizarea biologica a crustelor
Detasarea materialului
Dezintegrare granulara
5. in pulbere,
8. in nisip,
D. in mici agregate
&faramarea in fragmente poliminerale
Despicarea
Desprinderea in elemente mici
5. monostrat
44
8. multistrat
Detasarea dupa conturul sculptat
5. stratul aparent finisat BstriurileC
8. un strat
D. multistrat
Detasarea elementelor de piatra in functie de structura pietrei
5. efoliere
8. despicare
Detasare de cruste impreuna cu elemente din piatra
Dezintegrare granulara pana la despicare
Despicare dupa conturul sculptat
Despicare cu sfaramare
Dezintegrare granulara cu sfaramare
&faramare cu despicare
&faramare dupa conturul sculptat
Despicare dupa conturul sculptat
FisuriQdeformari 3 individuale sau intersectate. =na singura sau in retea.
Fisuri
5. independente de structura pietrei
8. dependente de structura pietrei
Fisuri dependente de structura pietrei pana la despicare
Deformatii plastice
(valuarea rezultatelor
3 degradari foarte usoare,
3 degradari usoare,
3 degradari moderate,
3 degradari grave,
3 degradari foarte grave.
45
) cartare eacta este o #arta completa, toate formele individuale de degradare
sunt inregistrate ca urmare a unui eaamen vizual complet si atent. -n plus suprafata
este BpalpataC si masurata cu atentie pentru identificarea unor fragmente care nu sunt
vizibil detasabile.
Forma ideala de documentare o reprezinta fotografiile de dimensiuni mari.
-n mod normal pe suprafata unei pietre diversele forme de degradare sunt suprapuse in
diverse moduri 3 si este important de inregistrat acest lucru. -ncercandu3se ca fiecare
forma sa fie marcata distinct si corespunzator gravitatii degradarii.
'onditiile Bnecesare si suficienteC unei astfel de documentari sunt sc#elele care
faciliteaza vizitarea intregii suprafete.
-lustrarea, cartarea se face in te#nici la alegere avand ca suport un releveu Bla o
scara convenabila si etrem de detaliatC a elementelor interesante pentru studiu.
(valuarea cantitativa si calitativa a degradarilor este usurata de materialul
realizat Bfoto R cartareC.
;or fi urmarite" etinderea, frecventa, distributia si corelarea cu orice fenomen,
mediu, material cu care vine in contact.
) concluzie imediata se poate forma folosind lista categoriilor de degradare care
indica nivelul de gravitate. 'orelarea este stricta pentru cate un material.
2rebuie facuta o evaluare distincta pentru detaliile ar#itecturale intrinseci 3 cat si
pentru ansamblu.
) inregistrare directa a categoriilor de degradare pe releveu nu este oportuna,
pentru ca acestea nu sunt obiective.
46
Rezultatele cartarii aduc informatii calitative si cantitative cercetarii si mai tarziu
deciziei de luat in restaurare. Rezultatele sunt importante pentru evaluarea, mai departe
ele sunt o baza pentru interpretarea compleului de factori care le provoacaS
47
Metode de restaurare
>peratii in procesul de restaurare:
- preconsolidarea7
- spalarea6curatarea de cruste si
alte depuneri7
- consolidarea finala7
- protectia.
3reconsolidarea + doar pentru foarte
degradate si afectate de atac biologic si cruste.
-palarea6curatarea de cruste in general si
a altor depuneri
- este o operatie delicata in sine si ireversibila$
se pot vatamaQdistruge, din neatentie, detalii
importante$ trebuie urmata cu atentie si in urma
unor decizii justificate de studii stiintifice.
Criterii generale de aplicare#
3 procesul de curatare trebuie sa fie bine
controlat in orice etapa, sa fie gradabil si
selectiv, in functie de depozitele gasite,
3 in procesul de curatare nu este de dorit folosirea unor materiale daunatoare
conservarii pietrei,
3 curatarea nu trenuie sa produca, la randul ei, microfracturi, modificari, abraziuni
puternice si marirea porozitatii superficiale 3 efecte ce conduc inevitabil la o accelerare a
degradarii materialului.
Criterii secundare, dar intalnite in practica#
3 economicitatea operatiei Bmetode industriale si uniformizarea interventiei.
48
Metode comune de curatare a crustelor negre:
&palarea cu jet de apa la presiune mica 3 8,93F atm.
(ste util in cazul crustelor solubile Bformate din saruriC si se face in general cu
apa normala de robinet. 2rebuie lucrat cu economie de apa pentru a nu"
- mari porozitatea unor roci,
- pentru a evita umezirea inutila si periculoasa a zidariilor retrostante,
- provoca migrarea sarurilor in profunzime,
- patarea suprafetelor curatate cu oizi de fier,
- cresteri nedorite de plante si microorganisme.
-n acest caz de spalare trebuie asigurata o buna evacuare a apelor utilizate si nu
in ultimul rand o protejare a suprafetelor invecinate acestor operatii Btamplarii, geamuriC.
&ablajul controlat
.ceasta metoda trebuie folosita ca o complementara a primei metode si limitand3o
numai la suprafetele cu incrustatii cu aderenta mare si duritate deosebita
&palarea c#imica
!entru aceasta metoda a fost adoptata o gama restransa de substante. =nele
saruri sau argile absorbante BsepioliteleC joaca rolul unor medii disperdente si
absorbante, murdaria fiind indepartata aproape complet.
Curatarea crustelor ; metode speciale
'uratarea mecanica
(ste o operatie deosebit de delicata care obliga operatorul la alegerea
instrumentelor potrivite si la organizarea lucrului pe un interval foarte lung.
-nstrumente"
Foarte adaptate sunt instrumentele folosite de dentist Bfleibile si versatileC.
!entru suprafetele plane si putin denivelate se pot folosi si pietrele ponce sau #artia
abraziva foarte fina prinse pe lemn de balsa.
'uratarea cu apa atomizata
.pa atomizata este antrenata de o instalatie speciala. 'apacitatea de dizolvare si
inmuiere este deosebit de mare, de aceea materialul se aplica in picaturi. (ste
avantajoasa lipsa actiunii mecanice de eercitata la nivel superficial.
49
'uratarea cu ultrasunete
-nstrumentul folosit este de mare precizie si este foarte util in indepartarea straturilor
de murdarie de pe obiectele tratate policrom, deoarece permite o diferentiere intre
materiale de naturi si consistente diferite. !entru incetineala instrumentului este de
recomandat folosirea lui la obiecte de dimensiuni reduse.
'uratarea cu instrumente aeroabrazive
!resiunea jetului este reglabila, pana si cantitatea de abraziv. .cest lucru permite
folosirea lui la orice tip de piatra c#iar unul degradat, dar care in precedenta a fost
asigurat de o preconsolidare. -n ,elgia au fost eperimentati si alti abrazivi"pulberi din
samburii de caise sau cojile de nuca.
'uratarea cu argile speciale
%etoda foloseste doua argile Bsepiolita si atapulgineC in cazul unor curatari de
cruste, de consistenta scazuta, de pe suprafete situate la inaltimi mari si deci dorindu3se
eliminarea folosirii unei mari cantitati de apa. )peratia trebuie precedata de o degresare
prealabila sau de inlaturarea unor depuneri de ceara, folosindu3se diluantii oportuni
Bacetona, clorura de metilenC in scopul maririi capacitatii de umezire a pietrei. &e aplica
in etape succesive pana la inmuierea completa a crustei. !asta se lasa 8F3F7 ore sa
reactioneze si se inlatura cand incepe suprafata sa se usuce. &e trece la o spalare
atenta a pietrei dupa inlaturarea argilei. .ceasta metoda poate fi folosita si la
indepartarea petelor de grasime sau de rugina.
'uratarea cu impac#etari biologice
.ceasta metoda a fost pusa la punct pentru curatarea sculpturilor aflate in aer
liber si pe suprafata carora s3au format cruste groase si dure. %ecanismul de reactie nu
a fost bine pus in evidenta, pana acumY
'uratarea cu laser
(ste o metoda promitatoare dar foarte costisitoare. %arele avantaj al folosirii
acestuia consta in faptul ca actioneaza selectiv si sigur, nederanjand straturi care
trebuiesc pastrate. %ecanismul Bdesi nu este un instrument mecanicC se bazeaza pe o
ardere superficiala a straturilor de culoare inc#isa pana la nivelul in care intalneste
straturi de culoare diferita, si care automat provoaca o reflectare a razelor. Din cand in
cand este recomandata umezirea suprafetei in lucru pentru punerea in evidenta a
50
culorilor, favorizand selectivitatea. =n alt avantaj consta in posibilitatea utilizarii pe
suprafate degradate, deja preconsolidate
'uratarea de incrustatii calcaroase,
'a')
D
R <
8
) R ')
8
'aB<')
D
C
8
.ceasta reactie este influentata de temperatura, de presiune si alti factori,
formand stalactite si depozite de incrustatii. . fost pusa la punct o metoda de inlaturare
a incrustatiilor avand la baza rasinile cu sc#imb ionic. -n cazul crustelor de grosime
deosebita este mult mai economica o inlaturare mecanica VgrosieraT si o aplicare de
rasini care sa finalizeze operatiunea doar pentru straturile aderente.
!etele de rugina,
&e pot forma astfel de pete in suprafata sau in profunzime, mai ales in pietrele
poroase, a caror inlaturare este dificila. !entru a alege produsul cel mai adaptat este
nevoie sa distingem pietrele calcaroase de cele silicioase. -n cazul pietrelor silicioase se
foloseste cu relativ succes acidul fosforic, fluoruratii, citratii in sc#imb este mult mai
complicata eliminarea acestor pete de pe pietrele calcaroase.
!etele provocate de substante organice,
!ana in trecutul recent erau cunoscute tratamentele cu materiale organice Buleiuri de
in, nuci si castane, ceruri graseC care intr3adevar au salvat integritatea pieselor vizate
dar au si provocat patari ale suprafetelor. .cestea sufera un proces rapid de invec#ire si
de oidare care are ca efect modificari de culoare.
(tragerea sarurilor solubile,
-n cazul pietrelor cu porozitate elevata se recomanda impac#etarile cu pudra de
#artie imbibata in apa deionizata, acoperita cu folii impermeabile si lasate pana la
uscarea completa a stratului de tratament
Consolidarea
- este un tratament care are ca scop imbunatatirea caracteristicilor de coeziune si de
adeziune intre componentele pietrei.
- &e doreste imbunatatirea rezistentei mecanice a materialului la tractiune si
compresiune,
51
- &tructura interna, in urma consolidarii, se va modifica in sensul impermeabilizarii la
apa si la solutiile saline sau acide Bdaca se reuseste si impermeabilizarea atunci
consolidarea are si un rol protectorC.
-0 !R.'2-'.
3 o tratare uniforma si eficienta, in sensul consolidarii si impermeabilizarii, este dificil de
realizat. 'u alte cuvinte este foarte greu de stabilit pentru fiecare litotip, care valori
pentru porozimetrie si distributie a porilor, este cea optima si catre care se tinde cand se
efectueaza consolidarea
3 (;-D(02 ca pe langa eficacitate se doreste un produs reversibil BsolubilC. &i aici
posibilitatile de etragere a consolidantului sunt partiale, mai ales cand se opereaza pe
elemente de dimensiuni notabile [in situ[ si nu in laborator.
%etode de aplicare a consolidatilor
) operatie reusita depinde in buna masura de profunzimea de penetrare a
solutiei consolidante si de distributia in interiorul materialului in acelasi timp, care la
randul ei depinde de" concentratia solutiei, tipul de solvent, timpul de contact, presiunea
si temperatura la care se lucreaza.
Consolidanti anorganici
<idroidul de bariu. (ste un tratament care se poate aplica numai in laborator in
conditii speciale 6@X' pentru o zi. Daca tratamentul se face [in situ[ solutia se aplica
pana la saturarea straturilor superficiale. 2ratamentul creste in eficenta odata cu
porozitatea materialului. !entru a preveni o prea rapida evaporare a solutiei trebuie
adaugata o anumita cantitate de glicerina. -n general rezultatele date sunt optime si se
realizeaza o compatibilitate cu caracteristicile pietrei. .pare in timp o albire data de
prezenta #idroidului, lucru care poate limita raza de aplicabilitate la pietrele desc#ise la
culoare.
.luminatul de potasiu. .lumina precipita in porii materialului lapideu si adera la
peretii acestora, prin intermediul legaturilor secundare de tip electrostatic, la suprafetele
polare aleS
'onsolidanti pe baza de siliciu
52
5. silicati anorganici si organici
-n prezenta apei acestia se #idrolizeaza dand loc formarii de siliciu #idratat care
precipita ca material amorf si se poate lega, prin intermediul legaturilor electrostatice, la
reticulii polari ale mineralelor costituente sau pot condensa cu eventualele grupuri
oidrilice ale acestor materiale.
&ilicatul de etil este foarte des folosit astazi, mai ales pentru arenarie, cu care are
o afinitate c#imica deosebita. Rezultate pozitive au fost obtinute si cu materiale
calcarose.
0atura c#imica a silicatilor oraganici si anorganici le permite doar o actiune
consolidanta dar nu si una impermeabilizatoare, in prezenta apei. -n acest caz
totdeauna dupa o consolidare de acest tip urmeaza aplicarea unei substante care
impermeabilizeaza piatra.
Fluosilicati
&arurile cele mai des folosite sunt cele de %g si Hn. Fluoruratul de 'a e un
materil cu o solubilitate scazuta. -n timp rezultatele optice inregistrate in urma
tratamentului au fost de alterare cromatica.
'onsolidanti organici
) prima clasificare a polimerilor organici poate fi facuta pe baza structurii
moleculelor, unele fiind lineare celelalte tridimensionale. -n stare solida moleculele sunt
dispuse dezordonat. &unt fleibile si sunt tinute impreuna de legaturi secundare, genul
electrostatic. %aterialele termoplastice pot fi deformate prin incalzire dar si prin
aplicarea timp indelungat a unei forte de presiune. =nii polimeri se dizolva c#iar la
temperatura ambientului in solventi organici. .poi nu sufera polimerizari odata intrati in
structura interna a pietrei, mentinand tratamentul ireversibil. Forta de adeziune este la
fel de mare ca si cea de coeziune intre moleculele consolidantului. Rasinile
termoindurente sunt puternic adezive, fiind recomandate ca adezivi structurali.
5. R.&-0- .'R-/-'( sunt solubile in solventi oportuni, rezista bine la invec#ire, la
agentii c#imici si la lumina. !uterea adeziva este destul de buna dar fiind polimer
termoplastic nu sunt adezivi structurali. &unt sensibile la apa.
8. R.&-0- F/=)R=R.2(. %area lor stabilitate c#imica conferita de fluor le da o
rezistenta marita la ultraviolete. 0u sunt suficient de cunoscuti si adaptati restaurarii
inca.
53
D. !)/-(2-/1/-')0-, !)/-)Z-((2-/(0(. &unt destul de stabili dpdv de vedere
c#imic si la lumina. &unt solubili in apa si in diversi solventi organici, si destul de fluizi la
temperatura ambientului. &unt folositi mai mult la consolidarea lemnului imbibat cu apa.
(ste un consolidant reversibil si adecvat tratarii obiectelor care se gasesc in ambiente
inc#iseQcontrolate.
F. R.&-0- (!)Z-D-'(. .u o buna rezistenta c#imica, rezista la apa si la solventi
organici, mai putin la radiatiile solare 3 provocandu3le o degradare superficiala, aspect
farinos. .u proprietati mecanice optime Brezista la compresiune, tractiune si fleiuneC
este un adeziv structural. .u o viscozitate ridicata care impiedica o patrundere buna in
straturile profunde ale pietrei.
9. !)/-=R(2.0-. .u proprietati mecanice bune si sunt buni adezivi. &unt folositi pe
scara larga in scopuri industriale si foarte putin la nivel artizanal.
:. R.&-0- !)/-(&2(R(. Rezistenta mecanica si proprietatile adezive sunt destul de
bune. &unt folosite ca adezivi de catre marmisti. '#iar si atunci trebuie evitata
epunerea rasinii la lumina pentru a se evita transformarile de culoare ulterioare.
3rotectia
.cest tip de interventii au ca scop transformarea cat mai lenta a suprafetei de
piatra. .cesta este ultimul tratament la care este supus materialul corelat cu gesturi
eterioare care incearca o imbunatatire a conditiilor de ambient sau eliminarea cauzelor
care au provocat modificari de aspect.
!entru o alegere corecta a tipului de protectie este suficienta o intelegere corecta
a tipului de deterioranti care au provocat acele modificari, individuand rolul jucat de
diversii parametrii ambientali si modul in care au interactionat intre ei si cu suprafata de
piatra.
2rebuie anticipat care vor fi consecintele unei solutii de protectie in viitorul
apropiat pentru a se putea evita o alterare [cu bune intentii[ inutila. Din pacate aceste
masuri nu sunt aplicabile sau total eficiente in cazul constructiilor de mari dimensiuni
sau in cazul sapaturilor ar#eologice.
'ea mai simpla si eficienta protectie o constituie aplicarea unui strat de tencuiala,
pelicula netrasparenta, care are insa dezavantajul mascarii suprafetei de interes.
Desigur aplicarea este etrem de limitataY
54
(igente impuse unui protectiv"
- influenta minima asupra proprietatilor optice ale monumentuluiQobiectului,
- stabilitatea la agentii c#imici, mai ales la poluantii acizi din atmosfera,
- stabilitate la radiatiile =;,
- impermeabilitate la apa lic#ida,
- permeabilitate la vaporii de apa,
- reversibilitate sau la rigoare usoara indepartare cand protectivul si3a pierdut
eficacitatea,
- absenza de subprodusi daunatori,
- usurinta aplicarii.
Dupa aplicare primul efect care apare este aspectul lucios al suprafetei, aspect
apos.
.plicarea poate fi contraindicata la structuriile care au un flu de absobtie al apei din
pamant, intens. &au la suprafetele placate cu material de culoare inc#isa" granit.
%ateriale"
pentru calcare precum" piatra de -stria, calcarul de ;erona un amestec util este acela de
acril3silicon.
'eara microcristalina sunt folosite pentru materialele compacte, marmure,
conservate in ambiente controlate.
&3a demonstrat ca timpul de eficienta este limitat si ca o refacere periodica a
stratului protector este indicata.
/i2area fragmentelor desprinse
3 se poate face prin insertia unor tije sauQsi cu aplicarea unui adeziv.
2ijele din fier au fost folosite inca din antic#itate pentru solidarizarea pietrelor
intre ele. Din pacate oidarea acestui metal in prezenta apei a provocat in multe cazuri
daune considerabile" fracturi, pete$ ca urmare a cresterii de volum ca o consecinta a
formarii oizilor pe suprafata tijei.
0ici tijele de alama sau bronz, folosite mai tarziu, nu sunt imune la oidare.
.cum se prefera folosirea tijelor de titaniu sau de otel inoidabil care dau
absoluta garantie a stabilitatii c#imice in timp.
55
2ija modelata special, prelucrata cu [spirale[, pentru a asigura o buna aderenta si
posibilitatea de etragere si inlocuire, fara a provoca daune ecesive, este fiata in locul
respectiv prin intermediul unui adeziv epoidic. Rasina poate juca c#iar un rol protector
asupra tijei, reducand contactul cu apa.
!entru reconjugarea unor fragmente de greutate limitata sunt folosite tije realizate din
rasini 3 epoidice si poliesterice 3 consolidate cu fibre de sticla. .cestea au o buna
rezistenta dpdv mecanic, sunt usoare si stabile dpdv c#imic.
-n orice caz insertia de tije in interiorul fragmentelor este o operatie traumatizanta
pentru material. .ceasta consta in perforarea unei sectiuni de material deci o reducere
a sectiunii solide.
-n cazul lipirii materialelor foarte poroase, cu rezistenta mecanica modesta, trebuie
avut grija ca adezivul sa penetreze suficient in profunzime in fragmentele care urmeaza
sa fie reconjugate. -n caz contrar se poate constat dupa un timp reaparitia fisurilor si
agravarea lor.
-n momentul in care folosim rasini epoidice ca adezivi, si ele se stie ca sunt
sensibile la razele =;, trebuie evitat ca acestea sa ramana pe suprafata pietrei, unde ar
putea crea pete inestetice. -n acest scop partea cea mai apropiata d suprafata poate fi
inc#isa cu un produs mai stabil la raze =;, cum ar fi o rasina acrilica un mortar cu
pulbere de piatraS
-tucarea
.re ca scop acoperirea lacunelor prezente pe suprafate. -n acest mod se reduce
posibilitatea de patrinderea apei si a altor solutii agresive.
? )peratiunea se efectueaza cu multa atentie si se poate etinde ca aplicare si la
fisuri mai mici. )ricum trebuie stiut ca acesta operatie modifica aspectul obiectului
/ocurile unde se aplica o stucatura trebuie bine justificat, in functie de"
caracteristicile obiectului Bmateriel si gravitatea golurilorC.
!asta pentru stucatura este un amestec de [inert[ si legant si care trebuiesc sa
intruneasca caracteristici de culoare, porozitate si rezistenta mecanica cat mai
apropiate de piatra tratata. 'a inert este folosit in generat pulberea din aceeasi piatra cu
un eventual adaos de pigment inorganic 3 stabil dpdv c#imic, pentru a obtine tonul de
culoare dorit.
56
1ranulometria pulberei este decisa de la un caz la altul, in functie de
caracteristicile de porozitate si omogenitatea ale pietrei. )ricum stucatura aplicata pe
materiale compacte cer o granulometrie fina, pe cand cele cu bobul gros si poroase
sunt necesare pulberi cu granulatie mare si neomogene. BDimensiunea bobului poate fi
controlata prin trecerea pulberei prin site de dimensiuni stabiliteC.
/egantul poate fi un adeziv organic sau substante anorganice. Raportul
inertQlegant influenteaza porozitatea, rezistenta mecanica si contractarea stucaturii,
c#iar si aspectul.
&tucaturile total anorganice folosesc ca legant varul stins sau pulberea de var
nestins. Dpdv mecanic aceste stucaturi nu sunt optime.
8nlocuirea
-n cazul unei deteriorari foarte grave care nu permite suporta nici o operatie de
consolidare sunt constransi la o inlocuire completa a unor fragmente de piatra.
)peratiunea este cu atat mai mult ceruta cand este vorba de elemente structurale.
Criterii generale cerute unei operatii de inlocuire#
9. identitatea sau asemanarea foarte mare cu litotipul original Btetura, culoarea,
porozitateaC.
:. Diferentierea fragmentelor originale de cele noi puse in opera. 0u este o
codificare generalizata si oricum se trateaza de la caz la caz. Daca se aplica un
protectiv se va aplica si pe fragmentele noi.
Controlul Materialelor
%etodele de interventie sunt etrem de variate si gama este in continua largire.
Dintre acestea se alege din cand in cand produsul cel mai adaptat problemelor din
[situ[. 0u eista un remediu general, dar este destul de usor de alcatuit o lista de
operatii care nu trebuiesc efectuate sau de produse a nu se folosi. -n general se pleaca
de la criterii de baza, deja asumate intr3o eperienta anterioara.
'unoasterea unor detaliiQcaracteristici te#nice ale materialelor este o conditie
necesara dar, din pacate, nu suficienta si determinativa pentru o alegere corecta. 'and
nu se detin referinte relative la o aplicare anterioara este absolut necesar efectuarea
57
unor probe de laborator, pentru o evaluare a rezultatelor care se pot obtine cu unul sau
mai multe sisteme de tratament pe un litotip dorit.
.cesta evaluare poate satisface doua aspecte, eficacitatea si nocivitatea
produsului.
%etodologiile de control se diversifica in functie de tratament, in esenta fiind
conform urmatoarei sc#eme"
- procurarea unei serii de campioniQesantioane disponibile pentru eperiment,
- aplicarea tratamentului,
- masurarea parametrilor fizici si c#imici asupra esantioanelor tratate,
- epunerea esantioanelor unui proces de invec#ire artificiala Bmai putin cei pe care
se testeaza curatareaC,
- repetarea masurilor efectuate,
- evaluarea rezultatelor.
(ste cunoscut faptul c rezultatele obtinute in laborator nu au o valoare absoluta,
dar permit o estimare relativa la rezultatele pe care le poate da un produs in raport cu
altulQsau de un esantion tratat fata de unul netratat. (ste de amintit ca sunt diferente
notabile intre testele facute in laborator si cele pe santier. &au intre cele aplicate pe
esantioane si cele aplicate pe m
8
pe care3i reprezinta obiectul supus tratamentului.
Controlul metodelor de curatare
(ficacitatea unui sistem de curatare se poate defini ca o capacitate de inlaturare
a incrustatiilor si a depozitelor de materiale straine prezente pe suprafat pietrei,
eercitand o vatamare minima a suprafetei materialului.
'azurile atat de dificile care apar [in situ[ obliga la o prima proba [ad #oc[
efectuate in conditii operative controlate si repetabile.
(santionul la randul lui trebuie supus evaluarii unui specialist in domeniuY Bjudecata
multicriteriala trebuind sa asume punctele de vedere ale ar#itectului, istoricului de arta,
restauratorului, ar#eologului, cel putinSY
-nformatii BnecesareYC pentru alegerea sistemului de curatare"
- compozitia c#imico3mineralogica,
- caracteristici te#nice,
58
- BF.-mportantYC caracteristicile metodei, eperiente anterioare,
- Bla curatarea cu produse c#imiceYC individuarea componentelor, masurarea p<3ului si
conductibitatea electrica in conditii de solutie,
- BsablareaC verificarea naturii abrazivului 3 natural sau artificial BPC" dimensiunea si
forma particulelor pentru o estimare a efectului pe care3l poate produce pe diferite
materiale.
- ;erificarea suprafetei de curatat
- duritatea.
- sclerometrul %artens
- se masoara, dupa efectuarea testului, dimensiunea ciobiturii cu un tub microscopic.
- razuirea manuala
- sablarea cu nisip umed
- cu o cantitate fia de nisip se fectueaza proba de curatare. /a sfarsitul operatiunii se
cantareste materilalul rezultat 3 prin diferenta rezulta cantitatea de crusta
indepartata.
- masurarea porozitatiiQporilor desc#isi
- dispozitiv cu mercur
- imersia in apa la presiunea atmosferica
- controlul de laborator
- sectiuni subtire ale abrazivilor si ale suprafetelor curatate,
- rugozimetru,
- capacitatea de absorbtie a apei 3 modificataY,
- conductibitatea electrica. ) suprafata curatata se scufunda in apa deionizata pentru
8Fore. &olutia astfel obtinuta se supune unei electrolize BPC. oricum conductibilitatea
este superiora stadiului anteriorS
0u se stie inca intre ce limite se pot mentine valorile proprietatilor masurate
pentru ca un sistem sau altul de curatare sa fie considerat mai bunY
'#iar daca consolidarea si protectia sunt operatiuni cu finalitate distincta, foarte
des controlul eficacitatii lor vin efectuate considerand rezultatul 3 de obtinut 3 dupa
aplicarea unui produs care are in acelasi timp calitati de consolidant si izolator
59
#idricQsau un comple de substante diferite aplicate alternativ si cu roluri distincte Bde
consolidant si izolator #idricC.
;erificarea in timp a comportamentului tratamentelor este de dorit. Factorii
eterni de mediu pot actiona [capricios[ si crea reactii necontrolate sau neanticipate.
'ontrolul [in situ"
este doar partial. &e poate face o evaluare generica a omogenitatii distributiei
produsului si a penetrarii in pori.
%etodele nedistructive, folosite, sunt putine"
- auscultarea dinamica Bse bazeaza pe conpararea masuratorilor efectuate inainte si
dupa aplicarea tratamentului,
- studiul colorimetriei. %odul in care s3a modificat culoarea suprafetei
omogenaQneomogena dupa tratament,
- capacitatea de absorbtie a apei. !rin aplicarea unei pipete gradate si masurarea
volumului de apa absorbit in timp.
'ontrolul in laborator" prima problema de rezolvat este a procurarii esantioanelor
disponibile studiului. ) prima limitare a studiului este simularea invec#irii materialului.
1ama conditiilor de epunere Ba esantioanelor tratateC este urmatoarea"
- reproducerea unor cauze de degradare, cicluri de"
- ing#etQdezg#et,
- cristalizarea sarurilor,
- tratarea cu an#idrida sulfuroasa,
- epunerea la raze=;
- simularea unor cauze reale de alterare"
presupune termene de studiu indelungate. (punerea esantioanelor la cicluri
umedQuscat, ceata, radiatii solareS
2oate aceste masuratori au menirea de a aprofunda cunostintele relative la
modul in care reactioneaza produsul, si apoi la alegerea aceluia care se comporta mai
bine in conditii de mediuY
'oeficientul de dilatare termica sau de saturare #icrica poate elimina multi
produsi care intrunesc celelalte calitati de stabilitate c#imica si fizica.
60
0ici in acest caz nu s3au stabilit limitele de acceptabilitate la care sa face
referin.
>udecata poate lua n considerare diversele caracteristici ale comportamentului, luate n
proporii diferite n funcie de caracteristicile materialului i de scopul final al
tratamentului.
!""
61

Curs Rest Aura Re

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Rest Aura Re

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

USH Facultatea ARHITECTUR Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisileic!

S-ar putea să vă placă și