1. Cum se efectueaza recoltarea secreiei uretrale ?

Recoltarea se face la cabinet sau la laborator, dimineata inaintea primei mictiuni,

fara nici o toaleta locala la barbat si cu toaleta atenta la femeie. Se recomanda ca
bolnavul sa nu ingereze lichide prea multe cu 10-1 h inainte si sa urineze
noaptea cat mai tarziu. !aca secretia e redusa se va face in prealabil, masa"
prostatic # nu si in faza acuta a procesului in$amator% sau se va incerca
reactivarea secretiei prin ingestia de bere in seara precedenta, prin instilatii
uretrale cu & ml nitrat de argint sau prin iritare mecanica a uretrei.
'ehnica variaza in functie de agentul suspicionat( pt uretrite microbiene se
recolteaza cu ansa de platina din secretia de pe meat sau de pe colul uterin)
pentru uretrite inframicrobiene sau sdr Reiter se racleaza mucoasa uretrala,
epiteliul colului uterin sau al con"unctivei cu ansa de platina, chiureta !unlop-
*ones oftalmologica sau cu tampon de vata. Se va face citodiagnostic deci se va
evita recoltatea de puroi sau sange.
+entru trichomonas vaginalis se face recoltare cu ansa din secretia uretrala si din
santul balanopreputial iar produsul pe lama se va e,amina imediat.
-n prostatitele cronice se recolteaza din secretia prostatica dupa masa" sau din
e"aculatul de dimineata dupa & zile de abstinenta se,uala.
2. .numerati rezultatele posibile ale buletinului de urocultura.
/rocultura se efectueaza in vederea identi0carii germenilor responsabili de
infectia urinara si a testarii sensibilitatii lor la antibiotice, pentru o terapie tintita.
Rezultatele la 1 h pot 0 (
/rocultura sterila ( nu s-au dezvoltat colonii pe mediu
/rocultura pozitiva ( mai mult de 100.000 C2/3ml. +rocedura standard este
testarea sensibilitatii la diferite antibiotice, uzuale sau de rezerva.
4a copii, barbati si purtatori de catetere urinare, diagnosticul de infectie urinara
se pune si pe mai putin de 100.000 /2C.
3. !iagnosticul de laborator, de certitudine, al tuberculozei genito5urinare.
Singura proba care certi0ca activitatea biologica a tuberculozei este cultura
67cobacteriei cu o sensibilitate de 8&9 si o speci0citate de 1009. +entru
de0nirea dg de ':C urinar, la ma"oritatea pacientilor e necesara o cultura
pozitiva sau o analiza histologica a unui specimen de biopsie, eventual insota de
un +CR care sa ateste prezenta 67cobacteriei in urina.
Cultura :; se face dupa prealabila concentrare si decontaminare, pe medii de
cultura speciale, solide sau semisolide sau lichide. !iagnosticul se bazeaza pe
studiul a minim <, preferabil & culturi, recoltate consecutiv. 2iecare specimen e
inoculat pe medii de cultura ( 4o=enstein- *ensen # pt :;, :C> si alte
m7cobacterii non-tuberculoase ocazionale, 1 sapt% si mediu cu ou, acid piruvic si
penicilina pt 6. bovis, partial anaerob. ?lte medii ( @iehl-Aeelsen, Colestos, medii
semisintetice derivate din 6iddlebrooB, medii lichide cu acid palmitic marcat cu
carbon. 6ediile agar-baza si baza-ou incorporate cu verde malachit si mediul
6iddlebrooB sau mediile solide sunt recomandate ca gold standard pentru
izolarea, cultura si identi0carea :;.
6ediile solide se incubeaza cel putin 100 de zile la <C grade. Coloniile apar la 10-
1& zile , sunt elevate, groase, iregulate, rugoase in D chou $eur E, conopidiforme,
nepigmentate, de culoare be" cremos si uscate. +e mediile lichide cresc sub forma
de pelicula si mediul ramane limpede.
?ntibiograma ( detectia de 19 mutanti rezistenti semni0ca rezistenta susei )
susele sunt sensibila daca e,ista F19 mutanti rezistenti. ?ntibiograma se face pe
medii solide cu ou sau pe medii semisintetice suplimentate repartizate in cutii
+etri ce contin bio-disBuri impregnate cu tuberculostatice.
4. 'ehnica de recoltare a urinii, in scopul identi0carii 67cobacterium
tuberculosis.
Se recolteaza un total urinar pe 1h concentrate, pentru centrifugare in tuburi. Se
face frotiu direct din sedimentul centrifugat dupa prealabila omogenizare cu
agenti alcalini # sare 19% si decontaminare simultana. -n clinica se aduna urina
pe 1 h, de la 1G seara la C dimineata. +entru izolare se fac urmatoarele etape(
se omogenizeaza3 decontamineaza urina, etapa urmata sau nu de concentrarea
germenilor prin centrifugare( se centrifugheaza toata cantitatea 1& min la <000
rpm, se indeparteaza supernatantul si se prelucreaza sedimentul) se
insamanteaza pe medii de cultura, se incubeaza la termostat si se controleaza
cresterea) se noteaza rezultatele. !in centrifugat se face identi0carea :??R prin
coloratia @iehl- Aeelsen( bacilii apar rosii pe un fundal albastru.
5. -ndicatiile scintigra0ei osoase in urologie(
Scintigra0a osoasa adduce date despre prezenta si intinderea unor procese
tumorale si distro0ce, poate evidential teritorii ischemice si mai ales metastaze
inaparente clinic si radiologic # de dimensiuni mici sau situate in regiuni
nefavorabile e,plorarii radiogra0ce%. .,presia scintigra0ca a meta osoase este
prezenta de zone hiper0zante circumscrise # osteocondensante%. Scintigra0a
osoasa e indicate in neoplasme osto0le cum sunt cancerul de prostate, rinichi,
vezica, testicul.
6. +rincipiul scintigra0ei osoase(
Se utilizeaza produse osteotrope marcate cu 'c-GGm, St-H& si Sr-HC, mai rar 2luor-
1H. Ca trasori se folosesc molecule de polifosfati, pirofosfati, si mai ales difosfati
de tipul 6!+ sau I6!+. Captarea depinde de vascularizatia osului, e mai intensa
la nivelul spongiei fata de corticala. Sunt afectate cu predilectie sternul, masivul
facial, bazinul, epi0zele oaselor lungi, arcurile costale. Cartila"ele de con"ugare
alea oaselor in crestere au grad crescut de 0,are. .liminarea trasorului se face
prin 0ltrare glomerulara, deci pe scintigrama e prezenta intotdeauna imaginea
vezicii urinare.
7. !escrieti curbele nefrogra0ce(
Curbele nefrogra0ce au < segmente(
-primul segment, brusc ascendent si cu panta foarte abrupta, debuteaza la 1&
sec de la in"ectare si are o durata de 0-<0 secJ faza vasculara # sangele
radioactiv intra in rinichi%J faza arteriala
-al doilea segment are o panta lent ascendenta cu amplitudine ma,ima intre
minutele <-&, unde se atinge valoarea peaB a curbeiJ acumularea trasorului in
sistemul glomerular
-al treilea segment are o panta descendenta corespunzatoare eliminarii
radioactivitatii din sistemul de drena" intrarenal in ureter si K/J e,cretia
'impul de in"umatatireJ timpul masurat de la peaB la o valoare egala cu
"umatate din valoarea ma,ima) e un indicator al e,cretiei.
?spectul curbei si panta e,cretorie depend de starea de hidratare a pacientului si
de diureza in timpul e,aminarii) diureza scazuta- curbe cu pante reduse,
asemanator obstructiei) K/ plina modi0ca curba prin staza retrograde # se face
renograma sub diuretic%) deshidratare- e,cretia creste) e,cretie intarziata la
furosemid- uropatie obstructive cu rezolvare chirurgicala
'ipuri de nefrograme(
1.nefrograma izostenurica # de tip orizontal%- reducerea pantei si amplitudinii
fazei 1, aplatizarea peaBului si reducerea pantei fazei <. >ravitatea alterarii
functionale se traduce prin gradul de aplatizare al curbei
.nefrograma din stenoza arterei renale- fazele 1 si sunt de amplitudini reduse
si curba lenta de ascensiune, faza < e aplatizata, curba seaman cu cea din
izostenurie dar cu valori mai mari
<.nefrograma din uropatia obstructiva- 0ltrarea e rapid afectata) se poate
cuanti0ca scintigra0c daca obstructia e partial sau totala, acuta3cronica,
organic3functional. -n obstructiile partiale e modi0cat segmental e,cretor, e lent
descendent. Cu cat obstructia avanseaza, cu atat panta e,cretorie diminua si se
modi0ca si segmentele 1 si # devin lent ascendente si peaB-ul se aplatizeaza%.
!aca obstructia e complete nefrograma e o curba lent ascendenta fara peaB si la
care faza < e o linie rectilinie. !aca obstructia complete e cronica, curba va
semana cu cea izostenurica. -n obstructia complete acuta segmental 1 e aproape
normal, e lent ascendant si < e in platou.
8. Riscurile e,aminarii C'(
-risc radic prin e,punere la raze L) doza efectiva de iradiere e M10 mSv,
echivalentul e,punerii la radiatia ambientala pe o perioada de < ani. ?cest risc
impune prote"area pacientului atunci cand acest lucru nu interfera cu zonele
investigate, de e,emplu sort plumbuit peste abdomen sau scrot.
-risc de reactie alergica ma"ora la substanta de contrast iodata) se pot folosi
preparate non-iodate sau masuri pro0lactice3terapeutice speci0ce.
-lauza va trebui sa amane reluarea alaptarii pe o perioada de 1 h.
9. ?vanta"ele -R6 in urologie(
- permite evaluarea structurala si functionala a mai multor organe # e, urograma
prin -R6, chiar in conditii de uremie sau alergie la sbst de contrast%
- foarte buna metoda de investigatie a sistemului vascular
- risc de reactii alergice si de iradiere mult mai redus
- imagini mult mai clare si detaliate ale tesuturilor moi, valoare informativa net
superioara
10. -ndicatii de efectuare a e,amenului -R6 in patologia urologica(
Se pot investiga -R6 o varietate impresionanta de afectiuni urologice( tromboza
venei renale, obstructii ale arterei renale, hidronefroze, glomerulonefrite, necroza
tubulara acuta, re"etul grefei renale, nefrolitiaza, traumatisme reno-ureterale,
chisturile hidatice renale, leziuni focale intrarenale, tumori ale parenhimului renal,
tumori uroteliale inalte, -R?, -RC, tumori ale SR, anevrisme de ?o abdominala,
obstructii ale KC-, cancer prostatic si de K/, adenopatii pelvine si
retroperitoneale, 6.A 1 si .
11. -ndicatii de efectuare a e,amenului C' abdomino-pelvin in patologia
urologica(
- !iagnosticul durerii abdominal sau pelvine)
- !iagnosticul maselor cunoscute sau presupuse sau colectiilor $uide,
tumorilor maligne -3--, proceselor in$amatorii, anomaliilor vasculare)
- .valuarea traumatismelor regionale)
- Clari0carea informatiilor oferite de alte investigatii)
- .valuarea unor anomalii visceral congenitale)
- >hidarea si controlul unor manevre diagnostice sau terapeutice minim
invasive( punctia-biopsie renala, de e,)
- +lani0carea terapiei( stabilirea tacticii operatorii, a"ustarea dozei eNective
de radioterapie
- -ndispensabil in diagnosticul oncologic
12. >esturi diagnostic si terapeutice ce pot 0 efectuate prin intermediul
ureteroscopiei(
-diagnostic( e,plorarea integritatii ureterului, diagnosticul optic al leziunilor
suspectate imagistic, pentru efectuarea de manevre chirurgical-endoscopice)
-terapeutic( e,tragere Oin piesa unicaP a calculilor ureterali mici, litotritie in situ si
e,tragerea fragmentelor de calculi mari, sectionarea stricturilor ureterale, b7-
passarea de obstacole endoureterale la vedere, pentru montarea de stent
ureteral, rezectia termica sau vaporizarea 4?S.R a formatiunilor tumorale
endoureterale.
13. -ncidente si accidente secundare ureteroscopiei(
-ale manevrelor cistoscopice( cale falsa ureterala, leziuni ale mucoasei sau ale
ori0ciului ureteral, imposibilitatea recunoassterii ori0ciului datorita leziunilor
in$amatorii endovezicale)
-ale manevrelor ureteroscopice( dilacerari ale mucoasei ureterale, perforatia
peretelui ureteral, dezinsertia ureterului din meat.
14. 2actorii de care depinde numarul sedintelor terapuetice necesare
distrugerii calculului prin .SQ4.
- caracteristicile calculului( localizare, dimensiune, structura chimica, duritate
0zica
- tipul aparatului folosit( presiunea energiei din focarul therapeutic si
dimensiunea acestuia.
Calculi duri #cistina, o,alate de calciu monohidrat% necesita nr mare si trepte
superioare de energie a undelor de soc aplicate.
15. -ndicatiile efectuarii .SQ4 in patologia urologica.
.SQ4 e prima optiune terapeutica pentru calculi renali si ureterali pro,imali si
distali. -ndicatiile sale sunt(
-calculi renali cu diametrul ma,im de 1,& cm
-calculi ureterali lombari si pelvini
Conditiile obligatorii pentru efectuarea cu success a .SQ4( rinichi functional,
rinichi fara o dilatatie importanta a cavitatilor pielo-caliceale, rinichi cu libertatea
caii urinare in aval.
16. Care sunt situatiile in care .SQ4 este imposibilR tehnic, limitatR Sn
aplicare sau previzibil slab e0cientR ?
.,ista anumite conditii date de(
- +articularitati ale pacientilor( obezitate e,cesiva #nu se poate localiza
ecogra0c calculul%, anomalii scheletale ce impiedica o pozitionare corecta
pe masa de lucru # cifoze, cifoscolioze accentuate%
- +articularitati ale litotritorului( cele cu localizare e,clusiv radiologica nu
permit fragmentarea calculilor radiotransparenti) cele cu localizare
ecogra0ca nu permit localizarea calculilor ureterali iliaci si pelvini)
- ?nomalii renale de pozitie- rinichi in ectopie pelvina sau incruciasata
- Calculi pe rinichi transplantat)
- ?nomalii ale cailor urinare superioare ce nu permit eliminarea
fragmentelor( calcul in diverticul caliceal, calcul asociat cu disfunctiesau
stenoza de "onctiune pielo-ureterala sau cu stricture de ureter)
- Calcul asociat cu dilatatia importanta a sistemului cavitar renal)
- 4ocalizare calicial inferioara- e,ista rata crescuta de restante litiazice)
- Calcul ureteral 0,, impactat)
- 4ocalizarea calculilor in ureterul iliac)
- Chimia calculilor( cei de cistina sau o,alat monohidrat au o duritate
remarcabila
4itiaza renala Ola limitaP # diametrul calculului intre 1,&-< cm% si masa litiazica
mare #calculi cu diametru peste < cm, litiaza multipla cu volum mai mare de & cm
cubi, calculi coraliformi partiali sau completi% desi e abordabila prin .SQ4
monoterapie cu conditia inserarii unui cateter ureteral autostatic dublu *, necesita
un eNort therapeutic prelungit, ceea ce inseamna o rata mai mare de esec, o
morbiditate mai mare si o rata mai mare a restantelor litiazice) de aceea se va
renunta la principiul minimei invazivitati pentru cel al minimei morbiditati #A+4,
chirurgie deschisa%.
17. Contraindicatiile efectuarii .SQ4(
Karsta mica A/ e o contraindicatie, ci din contraT
Contraindicatii absolute sunt reprezentate de( pielonefrita acuta, insu0cienta
renala, obstructia necorectata a caii urinare in aval, dezechilibrul $uido-
coagulant, hipertensiunea arteriala necontrolata therapeutic si sarcinaT
18. +roprietatile radiatiei 4?S.R, pentru care aceasta este folosita in
urologie.
-nteractiunea 4?S.R-tesut depinde de proprietatile fascicolului laser si de cele ale
tesutului respectiv ) acestea vor determina indicatia aplicatiei. !iferite medii vor
produce fascicole cu lungimi de unda diferite, lungimile mai mari putand
patrunde mai profund in tesuturi.?lte caracteristici ce de0nesc performanta
laserilor sunt nivelul energetic si modul de emisie # continua sau pulsatila%.
+roprietatile 0zice ale laserilor sunt de0nite de ( energie, putere, $uenta
#densitatea puterii% si iradianta #intensitatea undei laser%. 2ibrele optice folosite
pentru a transmite undele laser permit o oarecare divergenta a fascicolului la
iesirea din capatul 0brei, astfel incat la o distanta de pana la < cm intensitatea
poate varia de la a inciza tesutul #distanta cea mai mica, spotul cel mai
concentrat% la a-l vaporiza #distanta cea mai mare%.
.fectele tehnologiei 4?S.R utilizate in medicina sunt consecinte ale proprietatilor
ei (
1.termice ( energia luminii absorbite e transformata in caldura ) la 80 grade-
denaturarea proteinelor, la 100 deshidratarea celulara, la &0 carbonizarea iar la
<00 vaporizarea tisulara. .fect folosit in ablatia tumorilor.
2.mecanice ( utilizate in litotritia calculilor.
3.fotochimice ( utilizate in distrugerea tumorilor super0ciale, indiferent de
natura, ale pielii si mucoaselor ) unda laser activeaza compusi #hematopor0rina%
administrati sistemic si 0,ati selectiv in tesutul tumoral la produsi to,ici ce induc
moartea celulara.
4.de coaptare tisulara ( pentru inducerea coaptarii colagenice a marginilor
unei incizii, dupa adaugarea de material proteic #&09 albumina umana% sau
cromofori.
19. .numerati trei proceduri chirurgicale ce se pot efectua cu a"utorul
laserilor.
4itotritia calculilor bazinetali, ureterali sau vezicali cu laseri pulsatili cu coloranti
sau cu cristal de ale,andrit ) rezectie si ablatie in cazul I:+, carcinomului
urotelial, penian, hemangioame vezicale si cutanate cu laser cu cristal Aeodinium
sau Iolminum ) incizia tesuturilor moi in stricturi ureterale, valve de uretra
posterioara, scleroza de col vezical cu laseri cu cristal Iolminum sau Aeodinium )
auto$uorescenta in fotodiagnosticul si fototerapia carcinomului vezical in situ cu
laserul cu nitrogen sau cu argon ) epilarea laser # tegument perineal folosit ca
grefon in uretroplastii%
20. +ozitiile de efectuare a tuseului rectal (
+ozitia ginecologica # permite 'R combinat cu palparea abdominala, se mai
numeste pozitie pentru litotomie%, pozitia culcat lateral cu coapsele usor $ectate
pe abdomen, pozitia genu-pectorala sau in decubit ventral cu coapsele $ectate
pe abdomen si picioarele departate.
21. +rostata, e,amen prin tuseu rectal- modi0cari de consistenta (
Consistenta normala e similara cu a eminentei tenare contractate, ferma,
elastica, ca de cauciuc.
Consistenta moale ( apare in congestia provocata de lipsa contactelor se,uale
sau de infectia cronica cu drena" afectat.
Consistenta crescuta ( in hiperplazia adenomatoasa
Consistenta indurata ( in prostatita cronica cu sau fara calculi
Consistenta pietroasa ( in cancerul avansat
Schimbarea consistentei parenhimului intr-o zona limitata e singura metoda
clinica de depistare a cancerului prostatic curabil chirurgical T
Aodulii din prostatita cronica si tbc proemina la suprafata glandei si marginile lor
se sterg treptat ) noduli determinati de cancer nu proemina3 sunt incastrati, au
margini nete, sunt duri si tind sa apara in santul lateral.
22. +rostata, e,amen prin tuseu rectal- modi0cari de dimensiuni (
6arimea este a unei castane, 131 cm, mai lata spre colul vezical, forma de trunchi
de con, baza cranial, avand un varf si doua unghiuri laterale # coarne%. . formata
din lobi separati de un sant median cu limite laterale precis conturate. -n cazul
cresterii de volum santurile laterale devin adanci si cel median se sterge )
prostata se poate alungi. Semni0catia clinica a hipertro0ei prostatice e data de
severitatea simptomelor si de reziduul vezical si mai putin de marimea glandei la
'R T 4a un pacient cu retentie de urina se poate decela o prostata cu volum
redus, insa in ma"oritatea afectiunilor volumul acesteia e marit.
23. +rostatita acuta- modi0cari ale prostatei la tuseul rectal (
+rostatita e o in$amatie acuta a glandei si apare la pacienti intre 0-10 de ani.
Sensibilitatea glandei e mult crescuta in prostatite ) alte simptome ( febra,
indispozitie, disconfort perineal si rectal, polachiurie, disurie.
4a 'R se deceleaza prostata sensibila, 0erbinte, cu consistenta crescuta, si uneori
$uctuenta # in abcesul prostatic% si3sau impastata.
24. 'R- diagnostic diferential al cancerului de prostata
+rin 'R se pot diferentia ariile ferme din prostata in 0broza din infectia
nespeci0ca, prostatita granulomatoasa, noduli tuberculosi, calculi prostatici si
cancer prostatic precoce. Aodulii cauzati de infectie priemina la suprafata glandei
si au margini care se sterg treptat, in timp ce cei determinanti de cancer nu
proemina3 incastrati, sunt duri, cu margini nete si tind sa apara in santul lateral.
!aca e,ista un nodul prostatic dar nu e,ista semne de ':C si nu e,ista puroi in
secretia prostatica, probabilitatea de cancer e mare, mai ales daca RRKS nu arata
calculi prostatici # se proiecteaza pe sim0za%. +S? poate 0 de a"utor daca e
crescut dar e,ista cancer prostatic si cu +S? scazut. -n litiaza prostatica multipla
se produc crepitatii la palparea glandei prin frecarea calculilor- D semnul sacului
cu nuci E.
25. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata
stadiul '1.
Cancerul in situ nu produce modi0cari la tuseul rectal, diagnosticul 0ind unul
histologic.
26. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata
stadiul '.
-ntr-o prostata normala sau hipertro0ata adenomatos degetul e,plorator simte un
nodul dur, de marime variabila, incastrat in parenhimul glandular. Aodulul poate
0 unic sau multiplu, in acelasi lob sau in ambii lobi sau poate ocupa intregul lob
respectiv. .ste stadiul de nodul canceros.
27. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata
stadiul '<.
-ntreaga glanda e mare, cu duritate lemnoasa, cu repartitie uniforma sau
neregulata. /lterior prostata isi pierde con0guratia si se prezinta ca o masa
tumorala bomband in ampula rectala, cu margini ce se pierd lateral, cu prelungiri
laterocraniene in directia veziculelor seminale care sunt inglobate in procesul
neoplazic. :locul tumoral e 0,, clasic descris D in cap de taur E.
28. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata
stadiul '1.
Carcinomatoza prostatico-pelvina reprezinta stadiul local de dezvoltare ma,ima a
tumorii ) la 'R se descopera o masa tumorala densa, aderenta la peretii ososi,
cuprinzand tot pelvisul, imobila, neregulata, dureroasa la atingere sau total
indolora. Rectul poate 0 comprimat, ingustat sau chiar invadat de masa tumorala.
29. .numerati etapele efectuarii tuseului rectal.
1.pozitionarea pacientului intr-una din cele 1 pozitii e,istente
.separarea feselor si inspectia regiunii anale pt depistarea diverselor patologii (
hemoroizi, 0suri, 0stule, carcinom sau melanom anal )
<.introducerea degetului in anus, doar prima falanga, pt a lasa timp anusului sa
se rela,eze ) e,aminarea tonusului are importanta ma"ora, tonusul scazut sau
crescut sugerand modi0cari identice ale s0ncterului urinar si detrusorului )
1.palparea intregului canal anal pe toata circumferinta, pt a e,clude stenoza,
hemoroizii interni, criptita, 0stulele rectale, polipii mucosi sau un neoplasm )
&.palparea glandelor Co=per ( cu degetul in rect- prima falanga, orientat cranial
si lateral, in timp ce policele palpeaza zona perineala corespunzatoare inde,ului )
se vor simti glandele ruland intre cele degete atunci cand sunt in$amate.
8.palparea uretrei perineale )
C.e,amenul ampulei rectale- trebuie e,aminata in intregime, <80 grade. +oate 0
goala sau ocupata de fecaloame sau tumori # fecalomul are limita de demarcatie
pe toata circumferinta cu peretele rectal% )
H. e,amenul prostatei ( intreaga suprafata se e,amineaza ) se apreciaza
marimea, suprafata, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea.
30. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in adenomul de prostata(
'useul rectal se efectueaza de preferinta in pozitie ginecologica si evidentiaza
prostata marita de volum in cele doua diametre # transversal si longitudinal%,
acoperita de peretele rectal cu mucoasa neteda, catifelata, cu santul median
sters, bine delimitata, neteda, de consistenta ferm-elastica, nedureroasa.
Keziculele seminale sunt normal nepalpabile. 'useul rectal se combina cu
palparea hipogastrica, la care se poate decela supletea peretilor bazei vezicale,
reziduu urinar post-mictional #'R se face intotdeauna dupa ce bolnavul isi va 0
golit vezica prin urinat%. 2recvent la 'R se descopera asimetria prostatei
adenomatoase- un lob e mai hipertor0at ca celalalt, sau, din cauza marimii, nu se
poate decela limita craniala a acestuia. +rezenta de zone, nodulae, ferm-dure,
neregulate, indurate sau aspectul dur difuz sunt semnale de alarma sugestive
pentru cancer, care se dezvolta preferential din zona peri0erica, accesibila
e,amenului clinic prin 'R.
31. .numerati componentele instrumentarului endoscopic necesare
efectuarii uretrocistoscopiei.
- 'eaca de lucru prin care sunt introduse elementul de e,aminare si
telescopul)
- 'elescopul- un sistem optic de prisme ce transmit imaginea ochiului
observatorului)
- Sursa si cablurile de lumina- printr-un sistem de 0bre optice se transmite
lumina)
- Sursa, tubulatura si lichidul de irigatie- e necesare irigatia permanenta sau
intermitenta cu un lichid steril, preferabil izoton)
- .lementele de lucru( rezectoscop, dispozitive laser, pensa de biopsie, care
de cateterism ureteral, pense litotritoare 4o=sle7, pense litotritoare +unch
32. .numerati leziunile ce pot 0 diagnosticate prin uretroscopie.
4eziunile ce pot 0 diagnosticate prin ureteroscopie sunt( valvele uretrale,
diverticulii si stricturile congenitale, hipertro0a de prostata, leziunile in$amatorii,
calculii si tumorile uretrale.
33. .numerati leziunile ce pot 0 diagnosticate prin cistoscopie(
4eziunile ce pot 0 diagnosticate prin cistoscopie sunt( tumorile vezicale,
sindromul disectazic # scleroza vezicala, adenomul prostatic%, diagnosticul
diferential al cistopatiilor cu ruina limpede, investigarea sursei hematuriilor,
investigarea bolnavilor cu tumori recto-colice sau pelvine, atunci cand e,ista
suspiciunea invaziei in vezica, investigarea bolnavilor cu incontinenta urinara.
34. .numerati & leziuni ale aparatului urinar inferior ce pot 0 rezolvate
endoscopic(
deblocarea endoscopica a colului vezical, e,tragerea calculilor si corpilor straini
din uretra si K/, electrorezectia tumorilor vezicale, sectionarea stricturilor
uretrale, cateterism uretral in anuria obstructiva si3sau insertia unui cateter
ureteral autostatic tip CooB.
35. -ndicatiile diagnostice ale uretrocistoscopiei.
.videntierea eventualelor stricturi uretrale, calculi, corpi straini, diverticuli si
tumori # pentru e,aminarea uretrei se foloseste optica de 0 grade%) stabilirea
diagnosticului de tumora #localizare, dimensiuni, aspect, raport cu ori0ciile
ureterale%, diagnosticul diferential al sindromului disectazic) diagnosticul
diferential al cistopatiilor cu urina limpede) protocolul de e,aminare al bolnavilor
cu afectiuni genitale #prolaps genital, endometrioza, neo de col sau corp uterin%)
precizarea sursei hematuriei.
36. Contraindicatii de efectuare a uretrocistoscopiei(
-n uretrite, cistite, prostatite acute, in traumatisme abdominale cu rupturi ale
uretrei si vezicii urinare, in leziuni bacilare foarte avansate pentru ca e,ista riscul
efractiei peretelui vezical prin distensie, daca pacientul refuza sau e necooperant.
37. Enumerati elementele de lucru endoscopic endovezical
38. .chipamentul obligatoriu necesar efectuarii unei proceduri
laparoscopice(
.ste format din( o camera video ce reprezinta Uochiul chirurguluiP, un monitor
video pe care se vizualizeaza informatiile culese de camera dupa ce sunt
prelucrate electronic, si un video-recorder pe care se pot inregistra imaginile
intraoperatorii. -n plus, echipamentul mai cuprinde si un insufator cu fux
crescut, o sursa de lumina ce foloseste lumina rece #produsa de vapori de metale
nobile, de e, ,enon% transmisa prin 0bra optica sau cabluri speciale cu cristale
lichide, cabluri ce sunt conectate la un procesor electronic de imagine ce
regleaza automat calitatea luminii transmisa camerei video. .ste util pentru
efectuarea unor procedee terapeutice un generator de circuit electric de mare
frecventa, care prin intermediul unor electrozi se transmite tesuturilor
determinand incalzirea lor, procedeu numit diatermie. Sunt utile si dispozitive
pentru aspiratie/irigatie si dispozitive pentru disectie si coagulare.
+e langa echipamentele pentru laparoscopie sunt necesare si instrumente
speciale pentru operatiile minim-invazive, cum ar 0 instrumente de disectie
adaptabile la circuitul de electrocoagulare, instrumente de taiere, de tractiune, de
sutura # portace adaptate pentru suturi intracorporeale si endostich, aplicatoare
de clipsuri, endostaplere%, instrumente de hemostaza.
39. Ce este retroperitoneoscopia?
Retroperitoneoscopia reprezinta abordul transcutanat al spatiului retroperitoneal
cu abordarea organelor situate la acest nivel( rinichiul, glanda suprarenala,
ureterul, ganglionii limfatici.
40. -ndicatiile retroperitoneoscopiei in patologia urologica.
Retroperitoneoscopia e indicata in nefrectomia simpla, nefrectomia radicala,
recoltarea rinichiului pentru transplant, heminefrectomia, nefrectomiile partiale,
rezectia chistului renal, pieloplastia, suprarenalectomia, R+4A!, ureterolitotomia,
nefrope,ia, cistectomia, orhidope,ia laparoscopica, etc...
?celeasi indicatii operatorii le are si abordul transperitoneal pentru tractul urinar.
-n plus, accesul transperitoneal se poate alege si pentru abordarea unor afectiuni
ale organelor pelvine cum ar 0 testiculul ectopic, colposuspensia, disectia
ganglionilor limfatici pelvini, prostatectomie radicala, varicocelectomia sau
hernioplastia. ?celeasi indicatii le are si abordul e,traperitoneal al pelvisului.
41. .numerati complicatiile posibile in cursul chirurgiei laparoscopice.
Complicatiile sunt destul de frecvente si nu difera de cele aparute in chirurgia
clasica. /nele sunt chiar redutabile si necesita convertirea interventiei intr-una
deschisa, de aceea pacientii trebuie avertizati asupra acestei posibilitati.
-complicatii ale anesteziei)
-complicatii la introducerea trocarelor, mai frecvent apar in cazul abordului
transperitoneal si constau in leziuni viscerale sau vasculare secundare
introducerii acului Keress sau trocarelor. +entru a le evita trebuie facuta o echo
abdominala pt a cunoaste marimea 0catului, splinei sau pt a evalua eventualele
aderente intre ansele intestinale si peretele abdominal.Se suspecteaza o leziune
daca varful acului Keress nu se misca liber in cavitatea peritoneala sau daca se
aspira sange, continut gastric sau intestinal, sau daca presiunea de plecare
depaseste 1mmIg, normal 0ind F&mmIg) in aceste conditii pozitia acului
trebuie corectata iar leziunile veri0cate video. !aca leziunea e mare se impune
laparotomia. Celelalte trocare trebuie introduse sub control video si ghidate de
transiluminare. +rezenta aderentelor impune folosirea preferentiala a trocarului
Iasson sau a unui needlescope de mm. 2olosirea trocarelor cu teci de siguranta
si a telescoapelor de calibru mic scad rata complicatiilor.
-complicatii la insu!atia "#2( em0zem subcutanat3properitoneal, omental,
hipertensiunea pneumoperitoneului, embolia gazoasa. +neumoperitoneul duce la
scaderea ph-ului si cresterea pCV) anestezistul trebuie sa creasca ventilatia
corespunzator cu presiunea partiala din sange a CV.
-complicatii in timpul interventiei( leziunile vasculare sunt cele mai frecvente)
in cazul leziunilor severe se impune laparotomia) leziunile viscerale apar prin
lezarea directa in timpul disectiei sau dupa electrocoagularea in vederea
hemostzei) leziuni ale nervilor, arsuri date de electrocauter sau de laser, corpi
straini restanti in cavitatea peritoneala, insuccesul operatiei propuse.
-complicatii postoperatorii( sangerare precoce sau hematoame postoperator,
nerecunoasterea leziunilor viscerale #pancreatice, intestinale% ce pot duce la
0stule, ileus, infectii) hernierea organelor prin locul de introducere a trocarului,
limfocel, em0zemul local voluminos cu durere, tromboza venoasa si pulmonara,
etc...
42. Contraindicatii absolute ale chirurgiei laparoscopice(
Coagulopatiile severe, peritonita generalizata, ocluzia intestinala, infectii ale
peretelui abdominal.
Contraindicatii relative( ascita, operatii abdominale in antecedente, hernia
ombilicala si3sau obezitatea.
43. Conditii generale de utilizare a instrumentarului in urologie.
-ndiferent de scopul folosirii instrumentelor, acestea trebuie sa 0e manevrate
respectand cateva reguli simple dar fundamentale ( sa 0e introduse steril, cu
blandete, bine lubre0ate si de calibru cat mai mic, mai ales in scop diagnostic.
44. !escrieti sonda uretrovezicala tip 2ole7 standard.
Sonda 2ole7 reprezinta prototipul sondelor autostatice folosite pentru
cateterismul uretro-vezical. .a are lumene, unul pentru circulatia urinii si
celalalt pentru um$area balonasului. 4a e,tremitatea distala prezinta un pavilion
pentru adaptarea pungii colectoare, iar langa el o supapa prin care se introduce
lichid steril in balonas pe a doua cale.
Karful sondei poate avea forme diferite ( car"a, cilindrice, cilindroconice. :alonasul
poate avea capacitate diferita, cele operatorii folosite in scop hemostatic avand o
capacitate mare si 0ind rigide.
45. !escrieti sonda uretrovezicala tip 2ole7 cu dublu curent (
Sonda 2ole7 cu dublu curent # sau cu lava"% are < cai, una de drena" urinar, una
prin care se introduce lichid de spalare in vezica si una pentru um$area balonului
autostatic. 4a fel ca sondele 2ole7 normale, ele pot avea diferite forme ale
varfului( bont, cilindric sau conic, varf deschis oblic, varf deschis cilindric, varf in
unghi obtuz, cudat sau cu car"a.
46. 'ipuri de sonde ureterale(
-nstrumentele ureterale sunt adaptate intubarii ureterale, sunt lungi, $e,ibile,
radio-opace si se introduc cu cistoscopul operator.
$onda ureterala standard e cilindrica, cu gradatii la centimetru si marBeri la &
cm cu un ori0ciu lateral la varful sondei, iar pentru mentinerea caracterului
rectiliniu este intubata de un mandren metalic ce trebuie suprimat inainte de
folosirea sondei pentru a scadea riscul de perforatie.
$onda ureterala "hevassu are la e,tremitatea ureterala o oliva tronconica
perforata la varf, ce nu permite scurgerea pe langa ea. Se utilizeaza la
ureteropielogra0a retrograda.
$onda %ormia e o sonda ureterala ce are la varf un cosulet, ce poate prinde si
e,trage un calcul ureteral. . folosita in general pentru abordul calculilor ureterali
pelvini.
$onda &eiss are in capat un lasou, utilizat pentru captarea calculilor ureterali.
$onda "oo' autostatica are un segment cilindric, iar capetele fac volute ce
realizeaza 0,area in bazinet si vezica. . o sonda pielo-ureterala autostatica si se
mai numeste !ouble-* sau U!ouble pig tailP. Se mentine pe un ghid rigid care ii
da caracterul rectiliniu, apoi dupa intubatia antero3retrograda a ureterului, acesta
se e,trage iar sonda isi ia cele volute autostatice in vezica si bazinet.
$onda (ono)* are o singura voluta, pentru drena" e,tern, cu sau fara perforatii
laterale, si se foloseste ca pielostomie sau nefrostomie.
.,ista unele sonde ureterale prevazute cu o perie la nivelul varfului, ce dizloca
celule parietale ca material de biopsie.
47. .numerati & proceduri ce pot 0 efectuate cu a"utorul sondelor
ureterale # sonda ureterala standard, !ormia, !ouble-*%(
-e,tragerea calculilor ureterali pelvini, cu sonda !ormia cu cosulet)
-drena"ul uretero-pielo-renal temporar e,tern sau intern, cu sonda CooB)
-e,plorarea radiologica ascendenta a cailor urinare superioare, prin pielogra0e si
/+R, cu sonda Chevassu)
-recoltarea de urina din caile urinare superioare pentru investigatii de laborator,
cu sonda standard)
-diagnosticul histopatologic al tumorilor ureterale)
-e,plorarea permeabilitatii cailor urinare superioare)
48. Clasi0cati sondele uretro-vezicale in functie de forma varfului(
!upa forma varfului sondele se clasi0ca in mai multe tipuri(
-sonda tip Aelaton- cu varful bont, cilindric sau conic, utilizata pentru
cateterismul uretrei normale la barbat si la femeie. Sonda cu ori0cii de
comunicare se numeste sonda Robinson.
-sonda tip Qishard- cu varful deschis, cilindric, fara ori0ciu de comunicare sau cu
un singur ori0ciu, se foloseste pentru ascensionarea pe un ghid tutore.
-sonda Couvelaire- cu varful deschis oblic si ori0ciu de comunicare lateral, sau
sonda Qhistle- permite de asemenea ascensionarea pe ghid si poate 0 folosita si
pentru aspirarea cheagurilor din vezica.
-sonde cu varf in unghi obtuz, cudat sau cu car"a # prototipul e sonda 'iemann%
pot avea multiple forme( e0late, cilindrice, conice, cilindro-conice, si un numar de
ori0cii de comunicare variabil, respecta mai bine cudurile uretrei masculine si mai
ales se utilizeaza in leziunile uretrei posterioare sau in adenomul si cancerul de
prostata.
Sonda cu varful bont si e0lat, cu diametru ce scade progresiv si se foloseste
pentru cateterismul uretrei stricturate.
49. -nspectia si palparea regiunii lombare- metode de palpare renala(
-nspectia regiunii lombare, in lipsa patologiei renale si perirenale, nu aduce nici o
informatie. -n functie de patologia e,istenta se pot evidentia urmatoarele(
a. .dem lombosacrat de diferite cauze( manifestare a edemului gravitational
# bilateral, la pacienti ce stau mult timp in clinostatism, in -RC sau in
afectiuni nefrologice% sau impreuna cu hiperemie in abcesele perinefretice
# unilateral, zona in0ltrata, lasa godeu sau impresiuni cutanate%)
b. +ozitia antalgica( in supuratiile perirenale # datorita miozitei satelite si
contracturii musculaturii lombare%) in colica renala nu e,ista pozitie
antalgica.
c. Circulatia colaterala abdominala- in tumorile maligne cu e,tensie in KC-)
d. !eformarea regiunii lombare, in general unilaterala, rar bilateral( lomba
apare bombata, cu grila"ul costal ridicat, si unghiul costovertebral plin)
apare in afectiunile ce implica rinichiul mare( tumori renale, hidronefroze,
pionefroze, hematoame lombare, chiste renale, hipertro0e compensatorie.
/neori se poate produce abdominalizarea rinichiului, cu deformarea
abdomenului in special in $ancuri sau in fosele iliace, in tumorile renale
voluminoase, gigantice, si in :+IR.
e. Solutii de continuitate, plagi, echimoze, hematoame, cicatrici, vergeturi)
f. 'uburi de dren, nefrostomie sau alte forme de derivatie urinara la pacienti
ce au suferit interventii chirurgicale pentru afectiuni retroperitoneale.
+alparea se face cu di0cultate, rinichii 0ind situati profund retroperitoneal.4a
barbati sunt si mai putin mobili iar tonusul musculaturii abdominale e mai mare
ca la femei. 4a pacientii obezi palparea nu aduce informatii sugestive.
4a pacientii slabi, la copil si la femeie se poate palpa polul inferior al rinichiului in
inspir profund. +rin palpare se pot aprecia( volumul, consistenta, mobilitatea,
sensibilitatea, suprafata si forma. Aormal, rinichiul e un organ plin, neted,
regulat, nedureros, imobil. +rin palpare se pot decela lomba plina- datorita unui
hematom, unei supuratii sau unei tumori) rinichiul mare, mobilitati anormale,
etc...
6etode de palpare(
>/WVA( pacient in decubit dorsal, cu genunchii $ectati, e,aminatorul a$at de
partea e,aminata, cu mana opusa in unghiul costomuscular #inde,ul paralel cu
ultima coasta, iar mediusul a"unge pana in unghiul costomuscular%, mana cealalta
sub rebord.Se roaga bolnavul sa respire profund- rinichiul e mobil cu respiratia.
Ridicand peretele lombar, rinichiul va 0 proiectat anterior si poate 0 astfel palpat
prin apropierea celor doua maini. .ste metoda de electie, chiar si la obezi.
>4.A?R!( pacient in decubit dorsal, cu genunchii $ectati, cu e,aminatorul a$at
de partea e,aminata, avand mana opusa plasata cu policele sub rebord, iar
degetele celelalte in regiunea latero-postero-lombara. Se roaga bolnavul sa
respire profund, rinichiul 0ind palpat intre police si celelalte degete. . o metoda
unimanuala.
-SR?.4( pacient in decubit lateral opus rinichiului e,aminat, cu membrul inferior
de aceeasi parte in $e,ie si cu e,aminatorul plasat de partea e,aminata, avand
mana corespondenta # dreapta pentru rinichiul drept% cu policele in regiunea
latero-postero-lombara, iar celelalte degete sub rebord. Se roaga bolnavul sa
respire profund) se poate realiza palparea si cu ambele maini, similar metodei
>u7on,doar pozitia bolnavului 0ind diferita.
+.'-'( doar pentru rinichiul stang, e o modi0care a metodei >u7on. .,aminatorul
se aseaza la dreapta, pune mana stanga sub bolnav pana la unghiul
costovertebral si pe cea dreapta o plaseaza anterior profund.
50. +unctele renale dureroase(
-punctele lom+o)sacrate releva afectiuni ale rinichiului sau perirenale #+A?,
colica nefretica, perinefrite%( punctul costo-vertebral Guyon- in unghiul coastei 1
cu coloana) punctul costo-muscular- in unghiul coastei 1 cu musculatura sacro-
lombara) punctul subcostal Bazy- in varful coastei 11
-punctele dureroase la distanta, pe traiectul nervilor ple,ului lombar #litiaze,
abcese perirenale, infectii renale%( punctul suprailiac lateral- deasupra medianei
crestei iliace #nervi subcostali%) punctul supraintraspinos Pasteau- deasupra si
medial de S-?S # nervul femurocutanat%) punctul inghinal- la nivelul ori0ciului
inghinal e,tern #ramura genitala a nervului genitofemural%.
51. +unctele ureterale(
+unctul ureteral superior :az7( la intersectia liniei orizontale transombilicale si
marginile laterale ale dreptului abdominal) dupa alti autori e situat la intersectia
orizontalei ce trece prin marginea inferioara a rebordului costal cu marginea
laterala a dreptului abdominal, corespunzand punctului subcostal din posterior si
furnizand informatii despre bazinet si "onctiunea pielo-ureterala. +unctul e
dureros in patologia cailor renale superioare.
+unctul ureteral mi"lociu Ialle( la intersectia orizontalei ce uneste cele S-?S cu
marginea laterala a dreptilor abdominali) se mai numeste punctul supraspinos
'urneau,. . dureros in afectiuni ale ureterului lombar si iliac.
+unctul ureteral inferior +asteau( corespunde zonei uretero-vezicale, palpabil
direct prin tuseu rectal sau vaginal. +unctul ureteral inferior palpat bimanual
poate evidentia calculul ureteral "u,tavezical sau intramural sau tumora
in0ltrativa ureterala # patologie de ureter terminal%.
52. .,amenul clinic al vezicii urinare(
K/ goala nu e vizibila la inspectie, nu se percuta si nu se palpeaza, 0ind
retrosim0zar. Cand se poate percuta inseamna ca are cel putin 1&0 ml urina, iar
la peste <00 ml se poate palpa. 4a peste &00 ml vezica devine vizibila la
inspectie la pacientii slabi, ca o masa tumorala situata deasupra sim0zei pubiene,
ca glob vezical.
+ercutia are valoare mai mare ca palparea in evaluarea unei vezici destinse la
pacineti obezi la care palparea e di0cila si in retentia cronica de urina cand
peretele vezical e subtire si hipoton si se palpeaza greu. Se realizeaza de
deasupra sim0zei pubiene in sus pana cand se aude o modi0care a rezonantei de
la mat la sonor.
+alparea se face in decubit dorsal cu coapsele moderat $ectate pe bazin, mana
e,aminatorului simtind cu marginea cubitala limita superioara a globului vezical.
>lobul vezical nu este intotdeauna median, si se poate lateraliza pierzand
aparent raporturile cu lo"a vezicala, ceea ce poate preta la confuzii cu chisturile
ovariene sau alte tumori abdominale.
+entru vezica nedestinsa cea mai buna metoda de palpare e cea bimanuala, de
preferat sub rahianestezie, cu inde,ul mainii drepte intrarectal sau intravaginal,
mana stanga deprimand peretele abdominal hipogastric si impingand vezica spre
degetul palpator. +rin acestea se apreciaza supletea peretelui, mobilitatea vezicii,
eventualul reziduu, formatiuni intravezicale.
53. .,amenul organelor genitale la barbat(
Cuprinde e,amenul penisului, al meatului uretral e,tern si al scrotului si
continutului sau, al testiculului, vaginei testiculare si cordonului spermatic si
e,amenul canalului deferent..
E,aminarea penisului- se apreciaza marimea, aspectul si integritatea
tegumentului, se decaloteaza glandul pt evidentierea tumorilor de gland sau
preput, ulceratiilor, balanitelor si fosetelor glandelor '7son. 4a pacientii cu
secretie sanguinolenta uretrala la care nu e posibila decalotarea trebuie
circumcisi sau incizati dorsal pt a evalua adecvat uretra si glandul. 2imoza si
para0moza impun corectie chirurgicala. 4a inspectia pielii penisului se pot
observa cicatrici post-sancru si0litic, ulceratii ale glandului, veruci veneriene,
condiloame acuminate, vezicule herpetice super0ciale, etc...Se va e,amina si
uretra pe toata lungimea sa, inclusiv cea perineala. 4a palparea penisului trebuie
palpati obligatoriu corpii cavernosi- se pot evidentia placi dorsale sau noduli
0brosi in grosimea fasciei :ucB #cavernita 0broasa3 maladia +e7ronie%. /retra se
palpeaza ventral, avand sensibilitate crescuta.
E,aminarea (.E- urmareste forma, marimea, sediul fata de varful penisului-
epispadias pe fata dorsala si hipospadias pe cea ventrala, scurgerile
patologice# se cauta inainte ca pacientul sa urineze%( nesanguinolente- trebuie
considerate veneriene pana la proba contrarie# in gonoree sunt in cantitate
crescuta, consistenta crescuta, culoare galbuie, in uretritele nespeci0ce e,act
invers% sau sanguinolente- pot ascunde un cancer uretral sau la copil, corpi
straini intra-ureta. -ntotdeauna meatul trebuie deschis intre degete pentru a
e,amina fosa naviculara.
E,aminarea scrotului si continutului- la inspectie- infectii ale 0rului de par3
glandelor sebacee, evaluarea volumului burselor scrotale, evaluarea aspectului
tegumentului scrotal # eritem, edem, 0stule, scrot bi0d%) la palpare- evaluarea
supletii tegumentului, mobilitatii pe planurile profunde, grutatii burselor
E,amenul testiculului- in picioare si in decubit dorsal, cu coapsele $ectate si in
abductie usoara) palparea se face cu varfurile degetelor ambelor maini, cu una se
imobilizeaza si cu cealalta se palpeaza) se va aprecia forma, consistenta,
volumul, suprafata, sensibilitatea. -n mod normal are o forma ovoida, 831,
suprafata neteda, consistenta ferma, nedureros..ste esentiala palparea
epididimului- se palpeaza coada, capul si santul epididimo-testicular) orice
tumora la care se poate evidentia pe suprafata ei capul epididimului este cu mare
probabilitate un testicul marit.
E,aminarea va/inei testiculare- prin transiluminare #hidrocelul apare
transparent% si palpare # se pot evidentia formatiuni chistice, hidrocel- incon"oara
complet testiculul sau spermatocel- la polul superior al acestuia%.
E,amenul cordonului spermatic si canalului deferent- cordonul spermatic
se poate palpa in regiunea scrotala prin rulare intre degete, dar si la nivelul
canalului inghinal prin rularea lui pe peretele posterior al acestuia. analul
deferent e situat posterior in cordon si are consistenta caracteristica) el trebuie
sa aiba la palpare un calibru uniform, suprafata neteda, sa 0e suplu. -n in$amatie
e ingrosat,indurat, moniliform. 4a pacientii infertili el poate 0 absent. +alparea
venelor cordonului se face in orto si clinostatism, la respiratie normala si la
Kalsalva.
54. Colica renala- de0nitie(
Colica renala reprezinta un paro,ism dureros lancinant, cu sediu lombar si
iradiere antero-inferioara spre fosa iliaca de aceeasi parte si organele genitale
e,terne. ?re evolutie ondulanta, cu ma,ime dureroase si perioade de acalmie si
reprezinta o urgenta urologica si medicala.
55. Aefralgia de0nitie(
.ste o alta forma de durere reno-ureterala si poate insoti aproape toata patologia
urologica. Se manifesta ca durere cu sediul lombar, mai larg decat colica, fara
limite precise, fara paro,isme, cu intensitate mai mica. .ste surda, difuza si
constanta, dar uneori variabila in timp, putandu-se declansa in anumite conte,te.
56. 'ratamentul colicii renale(
.,ista doua obiective( calmarea durerii si tratarea cauzei(
almarea durerii! reducerea diurezei prin aport lichidian cat mai mic, cura de
sete, nu se monteaza perfuzii decat in asteptare, nu se administreaza diuretice)
antialgice, antispastice miolitice, ?-AS de preferat supozitoare ce au si rol de
scadere a diurezei prin efect prostaglandinic. 'ratamentele moderne includ alfa-
blocante generale sau selective- scad spasmul si au efect miolitic, glucagon
administrat intermitent. ?ntibiotice pentru infectii ce complica potential colica.
"ratamentul chirurgical minim invaziv( nefrostomie percutana sub control
ecogra0c, b7-pass obstacol pe cale endoscopica, prin cateterism ureteral
retrograd3proteza dublu-*3 ureteroscopie. Cu e,ceptia ureteroscopiei, celelalte
reprezinta solutii de moment si asigura drena"ul rinichiului, urmand ca afectiunea
cauzatoare sa 0e rezolvata in timpul -- prin mi"loace speci0ce urologice.
57. !urerea hipogastrica(
. cel mai frecvent un semn al suferintei K/. !urerea vezicala e de obicei produsa
de supradistensia acesteia ca urmare a retentiei complete de urina si apare in
in$amatie si tumori.
Cauze( sindromul de cistita- triada durere-polachiurie-urina tulbure) litiaza
vezicala- Uvezica agitata ziua care se odihneste noapteaP) globul vezical- retentia
completa de urina) tumorile vezicale, tuberculoza- durere hipogastrica
permanenta, polachiurie permanenta, urina mata, ph acid, sterila pe medii
uzuale.
58. !urerea peniana(
+oate avea mai multe cauze( traumatisme ale penisului, rupturi de corpi
cavernosi # apare hematom de partea lezata cu incurbare de partea sanatoasa si
priapism%, litiaza vezicala # durerea iradiaza in gland%, cavernita 0broasa +e7ronie
# durere cu incurbare peniana laterala sau dorsala in erectie%, tumori, procese
in$amatorii-supurative.
59. +olaBiuria(
/rinare frecventa cu cantitati mici de urina, nee,plicata de cresterea diurezei.
.ste un simptom si depinde de individualitatea psihica a 0ecarui pacient. ?pare
prin mai multe mecanisme(
- Reducerea capacitatii vezicii prin tumori vezicale, litiaza, cistita acuta,
pancistita, tbc urinar, adenom prostatic, cancer prostatic cu evolutie
endovezicala sau cauze de compresie e,trinseca# sarcina, tumori maligne
sau benigne%)
- Staza vezicala cauzata de obstructii subvezicale date de adenom prostatic,
cancer prostatic, stricturi uretrale, valve uretrale, stenoze de meat, 0moze,
tumori peniene cu invazie uretrala, calculi inclavati in uretra, vezica
neurologica)
- -ritatia s0ncteriana sau a detrusorului in leziuni cervico-uretrale date de
tumori vezicale sau prostatice, calculi sau substante iritante
Ca unic simptom e di0cil de interpretat) in sindromul cistitic se asociaza cu urina
tulbure si durere la mictiune)
+olaBiuria diurna cu hematurie de efort, "et intrerupt, ce se reia dupa modi0carea
pozitiei si durere cu sediu variabil in functie de pozitie sugereaza litiaza vezicala)
-n tumora vezicala se insoteste de hematurie, histurie, anemie, sindrom
consumptiv)
-n adenomul de prostata polaBiuria apare in a doua parte a noptii) se trateaza cu
beta-blocante selective inhibitori de &-alfa-reductaza sau chirurgical)
+olaBiuria progresiva, cu disurie progresiva de la o ora la alta, febra, frison, dureri
perineale sugereaza supuratii prostatice sau periuretrale) se trateaza cu
antibioticoterapie si drena")
+olaBiuria premenstruala cu dureri hipogastrice si urina limpede sugereaza
cistopatia endocrina si se trateaza hormonal ginecologic.
60. !isuria
!i0cultatea mictionala si golirea cu efort a vezicii. +rincipalele cauze posibile sunt
urmatoarele(
-disuria prin disectazia de col vezical( datorita leziunilor la nivelul colului ale
mucoasei3muscularei3inervatiei3tesutului con"unctiv3elemente vasculare in tumori
de K/, de prostat, scelroza de col vezical, tulburari de vascularizatie sau
inervatie. 'ratarea cauzei poate ameliora simptomatologia.
-disuria secundara obstructiilor subvezicale, de la col la 6/.( I+:, tumori
prostata maligne, tumori uretra, supuratii prostatice, litiaza uretrala, uretrite
acute sau cronice, stricturi uretrale, hipertro0a de verum montanum, valvele
uretrale.
-disuria de cauza vezicala( tumori, calculi obstructivi, vezica paralitica. !isuria e
mai intensa spre 0nalul mictiunii in sindromul cistitic sau in litiaza vezicala. ?pare
si in leziuni nervoase centrala # tabes de e,% sau periferice #post amputatie de
rect% si in leziuni vertebrale cu interesare nervoasa.
-disuria secundara neconcordantei detrusor-col vezical( megavezica, sindrom
-nnes-Qilliams.
!isuria prin afectiuni de organe vecine( la gravide, in tumori ale uterului si
ane,elor, tumori rectale, $egmoane de fosa ischio-rectala, abcese perianale,
hemoroizi trombozati.
61. Retentia incompleta de urina(
?ctul mictional este voluntar si complet in mod 0ziologic) e,ista un mic reziduu
de -& ml urina intre faldurile mucoasei vezicale. !aca apare di0cultate in
urinare, initial ea e compensata prin hipertro0erea detrusorului, ce se manifesta
la nivel endovezical prin aparitia celulelor si coloanelor prin care herniaza
mucoasa vezicala, aspect vizibil cistogra0c ca U vezica dintataP3 Uvezica de
luptaP. -n faza compensata vezica se goleste complet, reziduul 0ind clinic,
ecogra0c, radiologic sau scintigra0c 0. +e parcurs insa detrusorul nu mai face fata
si apare un mic rest postmictional, numit reziduu vezical sau stagnare vezicala.
?cesta creste treptat odata cu decompensarea, a"ungand la capacitatea
0ziologica a vezicii, ceea ce poarta numele de Ureziduu fara distensie vezicalaP.
'reptat insa vezica se destinde si mai mult,a"ungand la limitele anatomice, iar
ceea ce ramane post-mictional se va numi Ureziduu cu distensie vezicalaP. Vdata
cu aparitia de reziduu capacitatea efectiva a vezicii scade si va aparea polaBiuria.
Reziduul vezical cu distensie are ca e,presie clinica globul vezical moale, vizibil la
inspectie, palpabil si percutabil, bolnavul urinand mici cantitati de urina frecvent
iar noaptea pierzand aceste mici cantitati prin mictiune prin prea-plin # falsa
incontinenta urinara%. !aca nu se iau masuri, distensia aparatului urinar inferior e
urmata de cea a aparatului urinar superior si in 0nal de insu0cienta renala.
!rena"ul K/ se poate face prin cateterism uretro-vezical de evacuare sau
permanent- cu sonda autostatica, sau prin cistostomie minima. -ndiferent de
calea aleasa se impune pro0la,ie antibiotica.
62. Retentia completa de urina(
Se de0neste ca imposibilitatea mictionala cu vezica plina.
Retentia acuta completaJ imposibilitatea mictionala survenita ca accident acut,
brusc, fara prodroame urologice, la pacienti fara trecut urologic, ce dispare dupa
cateva sonda"e vezicale, dupa mentinerea temporara a unei sonde uretro-
vezicale sau dupa administrarea unei medicatii alfa-simpatolitice si3sau +s-
mimetice. +oate sa apara re$e, in postoperator dupa orice tip de interventie sau
asociat unei patologii acute de vecinatate( abces perianal, tromboza
hemoroidala, pelviperitonite, etc...
2iziopatologie( imposibilitatea mictionala- distensia vezicii- incetinirea $u,ului
urinar sdinspre rinichi spre vezica- ureterohidronefroza secundara prin
hiperpresiune in tot sistemul colector si de conducere al urinii- e depasita
presiunea de 0ltrare renala, nu mai e,ista secretie sau e,cretie, se instaleaza -R?-
urgenta, trebuie degon$ata lent K/.
Retentia completa de urina e etapa 0nala a unei suferinte urologice inceputa cu
disurie- stagnare fara distensie- distensie- infectie urinara ce complica retentia
incompleta- ureterohidronefroza simetrica si bilaterala- -R si litiaza secundara
Cauze( obstructii subvezicale( hipertro0i benigne sau maligne, in$amatorii, litiaza,
uretrite acute3cronice, periuretrite, stricturi uretrale, traumatisme uretrale,
stenoza de meat, 0moza, para0moza, tumorile de uretra, cele peniene cu invazie,
balanite, balano-prostite, corpi straini in uretra.
Retentia completa e urgenta ma"ora si se trateaza prin aplicarea unei metode de
drena" vezical( cateterism uretro-vezical sau cistostomie.
63. ?nuria(
?nuria se de0neste ca suprimarea diurezei. !iureza normala H00-1H00 ml31h,
oligurie relativa 100-H00 ml31h, oligurie absoluta 100-100 ml31h, ,100 ml31h
J anurie
.,ista cauze de anurie( obstructia de cai urinare si imposibilitatea functiei
normale a parenhimului renal.
?nuria obstructiva apare prin instalarea brusca a unui obstacol pe rinichi unic
functional, congenital sau chirurgical sau prin obstructia simultana a ambilor
rinichi. Cele mai frecvente cauze sunt litiaza, cheagurile din hematuriile renale
ma"ore, tumorile, infectiile, malformatiile complicate, cancerul de prostata sau
cancerul vezicii urinare, compresiile patologice de vecinatate sau iatrogene.
+rimul pas in reluarea diurezeiJ permeabilizarea cailor urinareJ degon$area
rinichiului prin cateterism ureteral retrograd, ureteroscopie, drena" intern pielo-
uretero-vezical sau prin nefrostomie percutana sub ghida" echo. Aereluarea
diurezei conduce spre alte cauze ale anuriei- nefrologice, infectioase sau
vasculareT
64. +iuria si urina tulbure(
/rina tulbure inseamna alterarea proprietatii 0ziologice a urinii de a 0 limpede si
e cauzata cel mai frecvent de piurie # prezenta puroiului in urina%. +iuria trebuie
diferentiata de uraturia in e,ces, fosfaturia in e,ces, chilurie, spermaturie,
nubecula.
!iferentierea uraturie- piurie se face prin 0ltrarea, dilutia si incalzirea urinii, care
se limpezeste daca aspectul tulbure era datorat uratilor, iar la racire revine la
acelasi aspect.
2osfaturia in e,ces apare secundar alcalinizarii urinii, acidozei metabolice,
alcalozei respiratorii, administrarii de acetazolamida, in uropatiile obstructive sau
in infectii urinare cu germeni eliberatori de ureaza) diagnosticul pozitiv( se
adauga cateva picaturi de acid acetic si urina se limpezeste in caz de fosfaturie,
hipercarbofosfaturie sau hipercalciurie.
Chiluria inseamna prezenta de limfa in urina, cauzata de comunicari intre caile
urinare si limfatice prin trauma sau manevre iatrogene sau parazitoze
tropicale# 0larioze, schistosoma hematobium, brugia mala7i%. Chiluria se
evidentiaza prin coloratie cu acid osmic ce duce la colorarea in negru a bulelor
grasoase.
Spermaturia inseamna prezenta de sperma in urina, dupa un act se,ual sau prin
e"aculare retrograda dupa adenectomie post interventii asupra prostatei.
+iuria inseamna prezenta de puroi in urina. 4eucocituria normala inseamna
ma,imum & leucocite 3cp, 10 3ml urina sau 000 leucocite3minut si se adreseaza
doar leucocitelor normale morfologic.
/rina tulbureX polachiurieiXdurerilor hipogastrice spontane si la mictiuneJ sindr
cistita. ?socierea urina tulbureX durere lombaraX febra XfrisonJ +A?.
+iuria putridaXhisturieXhematurieXsindrom casectizantJ cistita tumorala
+iurie abundentaX sdr vezical intens, permanent, dupa interventie K/J corp
strain endovezical
/rina mata, fara luciu, ph acid, sterila pe medii uzualeXsdr vezical intens X
polaBiurie permanentaJ tbc urinar
'ratamentul se adreseaza cauzei.
65. Iematuria(
Jprezenta de sange in urina peste <000 hematii3minut sau peste & hematii3cp
Iematuria poate 0 microscopica- F1 milion3min, sau macroscopica- Y 1
milion3min.
0ematuria microscopica- detectia de sange in urina se face prin e,amen
microscopic sau cu dipsticB. Sumarul de urina evalueaza cantitativ hematuria in
functie de cantitatea de hematii descoperite( foarte rare- rare-frecvente-foarte
frecvente-in masa. -n functie de caracteristicile hematiilor se poate orienta sediul
hemoragiei( hematiile normale sugereaza hematurie de origine "oasa, cele palide,
deformate- hematurie de origine inalta. Vsmolaritatea urinara crescuta determina
aspectul crenelat si microcitoza, iar cea scazuta hematii mari pe cale de liza.
+rezenta cilindrilor hematici orienteaza spre originea renala a hematuriei)
asocierea de piocite- infectie) de cristalurie-litiaza. ?socierea hematuriei minore
cu proteinurie mare sugereaza nefropatie.
0ematuria macroscopica( diagnosticul cert e pus cand apar cheaguri in urina,
cand hematocritul urinar depaseste 10-&09
#ematuria e urgenta de diagnostic, cand prin intensitate blocheaza evacuarea
urinara sau cand anemia ameninta viata devine urgenta terapeutica.
Iematuria izolata are ca prima investigatie de urgenta cistoscopia( sangerare de
cauza "oasa # cancer prostatic, tumora vezicala, calcul vezical, adenom%,
sangerare printr-un meat ureteral # tumora renala, litiaza, cauza urologica%,
sangerare prin ambele meate ureterale # cauze urologice( rinichi polichistic,
litiaza bi-renala, patologie tumorala bilaterala) cauze nefrologice( >A,
nefroangioscleroza, amiloidoza, necroza papilara% sau nu se observa sursa
sangerarii.
Iematuria poate sa apara si asociata altor semne si simptome( in tumorile
parenhimatoase, in cele uroteliale inalte, in litiaza renala, in necroza papilara, in
tbc urinar, in boala polichistica renala, in traumatisme, in alte afectari # sdr Cacci-
Ricci, hemangioame renale%, in adenomul de prostata # e initiala frecvent%, in
litiaza vezicala, in cancerul prostatic # mai frecvent si mai speci0c decat in I:+%,
in sindroame cistitice de cauze diverse. -n afectiuni vasculare ale tractului urinar
hematuria poate 0 determinata de embolia arterei renale prin cheaguri,
ateroame, sepsis # clinic( colica nefretica, hematurie, greata cu varsatura, ileus,
oligo-anurie, febra, I'?%, de tromboza acuta a venei renale cu aceleasi
manifestari ca in embolia arteriala dar cu evolutie spre sechele, atro0e si -R sau
de apople,ii hemoragice peri si pararenale.
1nvesti/atii- echo de urgenta, RRKS si /-K, la barbat-cliseu mictional si
postmictional pt aprecierea reziduului, cistoscopia, C', R6A, arteriogra0e,
scintigra0e renala, etc..
2ratament- in primul rand trebuie determinata cauzaT Rezolvarea ei va rezolva
hematuriaT
Retentia completa de urina prin cheaguri- cateter vezical si spalare repetata cu
lichid steril, si e,tragerea cheagurilor cu seringa >u7on. /lterior se poate monta
cateter uretro-vezical special cu dublu-curent in vederea impiedicarii formarii
cheagurilor.
Iematuria macroscopica ma"ora care afecteaza prin volumul de sange pierdut
hemodinamica pacientului e adesea prin traumatism renal sau ale aparatului
urinar inferior- se va trata cauza.
66. +neumaturia(
!e0neste eliminarea de gaze prin urina. Cele mai comune cauze sunt 0stulele
dintre aparatul urinar si cel digestiv # recto-vezicale, sigmoido-vezicale, uretro-
rectale% ce pot determina si fecalurie in unele cazuri. ?lte posibile cauze( cistita
em0zematoasa a diabeticilor.
!iagnostic( cistoscopia
'ratament( chirurgical
67. Cateterismul uretro-vezical- tehnica(
Se incepe prin dezinfectarea meatului uretral e,tern cu una din solutiile iodate
disponibile # T manusi X camp operator minimT%. . indicata introducerea
endouretral a unui gel anestezic ) penisul e tinut cu o mana in pozitie verticala,
iar sonda se introduce pe uretra cu blandete, dupa eventuala lubre0ere cu gel
anestezic. Cateterul va depasi un prag la nivelul s0ncterului striat si apoi va
patrunde in K/. Semnul de siguranta e evacuarea continutului vezical si calmarea
durerii) aparitia durerii sau intensi0carea ei la umplerea balonasului inseamna
malpozitia sondei undeva la nivelul uretrei prostatice, se va degon$a balonasul si
se va repozitiona sonda in K/.
-n retentia completa de urina evazuarea se va face lent, pentru a nu aparea
hemoragie e,-vaZuo, folosind metoda intermitenta cu cantitati mici, aplicarea
unei pense pe sonda timp de 10 minte la intervale de 10 minute sau un picurator
de perfuzor.
68. Cistostomia minima- tehnica(
Se adreseaza tuturor cazurilor in care cateterismul uretro-vezical e imposibil-
stricturi, stenoze, tumori, calculi, sau neindicat- supuratii periuretrale, rupturi
uretrale, manevre de cateterism anterior esuate.
Se poarta manusi, se realizeaza un minim camp operator hipogastric, se practica
anestezie locala strat cu strat pana in peretele K/, al carui pasa" e demonstrat de
aspiratia urinii cu seringa cu care s-a efectuat anestezia. +unctionarea se face
numai cu vezica plina si dupa con0rmarea globului vezical, la -< cm deasupra
sim0zei pubiene, perpendicular pe planul peretelui anterior al K/. !upa
asigurarea traiectului corect al punctiei se introduce trocarul, se e,trage
mandrenul iar evacuarea urinii sub presiune va certi0ca corectitudinea manevrei.
+e teaca trocarului se introduce un cateter multiperforat care se ancoreaza la
tegument si se racordeaza la un sistem colector steril si izolat. .vacuarea urinii
se face lent iar cistostomia minima e mentinuta pana la rezolvarea cauzei.
69. -ncidente si accidente ale cistostomiei minime(
+unctia oarba in spatiul Retzius, care poate evolua infectios si hemoragic grav
sau punctia-perforatia organelor de vecinatate #prostata, rect, anse intestinale%
ce necesita interventie chirurgicala imediata.
70. -ncidente si accidente ale cateterismului uretro- vezical(
Cateterismul imposibil datorat cel mai frecvent stricturilor uretrale, corpilor
straini uretrali sau a litiazei blocate la nivel uretral, caile false care nu urmeaza
traiectul uretrei, care apar in momentul folosirii unor manevre brutale, perforarea
uretrei si uretroragia. -nfectiile locale si forma lor cea mai de temut, fasceita
necrozanta 2ournier, trebuie luate in considerare inca de la momentul initial si
prevenite cu terapie antibiotica # o Zuinolona% si cu un antiseptic urinar.
71. 'ehnica recoltarii la barbat(
:arbatul stand in picioare retracta preputul, face toaleta si dezinfectia glandului
si incepe sa urineze. +rima parte a "etului nu se colecteaza, ea 0ind destinata
spalarii mecanice a uretrei. 2ara a intrerupe urinarea, "etul de urina este apoi
indreptat spre recipientul steril unde se va recolta o cantitate su0cienta pentru
analizele stabilite, dar fara a goli vezica in acest recipient.
72. 'ehnica recoltarii la femeie(
!upa toaleta locala a vulvei si vaginului, femeia, stand in picioare, incepe sa
urineze. +rima parte a "etului nu se colecteaza, recoltandu-se in recipientul stril
doar urina din mi"locul mictiunii, fara a intrerupe urinareaT 'rebuie acordata o
atentie sporita ne-contaminarii acestui recipient.
73. Recoltarea prin punctie suprapubiana(
!esi este o manevra riscanta, neplacuta pentru pacient, cu multe complicatii si
destul de dureroasa, este utila pentru recoltarea urinii la nou-nascut si la pacientii
paraplegici. +roba de urina obtinuta astfel este relevanta pentru statusul
bacteriologic al urinii, e,cluzandu-se contaminarea cu $ora uretrala. -nainte de
manevra pacientul ingera lichide pana cand vezica se umple, 0ind astefel
palpabila la pacientii de se, masculin # nu si la cei de se, feminin unde se va
astepta umplerea vezicii pana la senzatia de mictiune imperioasa%. +acientul se
aseaza in decubit dorsal in 'rendelenburg, se repereaza locul de punctionare pe
linie mediana imediat deasupra sim0zei pubiene, se rade parul suprapubian, se
dezinfecteaza cu alcool sau betadina si se practica o anestezie locala cu ,ilina. Se
introduce un ac lung cu mandren pana in vezica, printr-o miscare rapida si ferma.
!upa punctionare se aspira 0 ml de urina #& ml pentru urocultura si 1& pentru
centrifugare si sumar%, se reintroduce mandrenul pe ac si se retrag impreuna. Se
aplica o compresa cu alcool la locul punctiei. !aca punctia nu reuseste din prima,
cu mare probabilitate vezica nu e plina si atunci se asteapta umplerea si aparitia
senzatiei de mictiune imperioasa dupa care se repeta manevra.
74. 6anevra +erez(
.ste o metoda de recoltare indicata noilor-nascuti si copiilor foarte mici, in special
fetitelor, la care urinarea in decubitus atrage inevitabil contaminarea cu ceea ce
se gaseste in vestibulul vulvar. .a consta in urmatoarele etape( se hraneste
copilul, se dezinfecteaza aria genitala cu un antiseptic cu sugarul in decubit
dorsal, se intoarce sugarul in decubit ventral pe antebratul si mana stanga a
e,aminatorului, care percuta usor, cu mana dreapta, muschii santurilor
intervertebrale, provocand re$e,ul de mictiune descris de +erez. -n urmatoarele
minute copilul va urina in aceasta pozitie, ceea ce permite recoltarea urinii
75. Recoltarea prin cateterizarea vezicala(
.ste contraindicata la se,ul masculin indiferent de varsta. 2ara o tehnica corecta
a cateterizarii, unele specimene urinare sterile vor 0 contaminate de catre $ora
microbiana uretrala. Sunt imposibil de indepartat bacteriile din treimea distala a
uretrei, insa colectarea specimenului de mi"loc reduce acest impediment.
Se sondeaza cu o sonda moale 10-11Ch, dupa ce toaleta labiilor mici si a
metalului uretral e,tern cu apa si sapun a fost efectuata. -n timpul cateterizarii,
labiile mici vor 0 departate de meatul uretral.
+rezenta a 100 sau mai mult C2/3 ml pledeaza pentru infectie urinara.
+rincipalul dezavanta" il reprezinta producerea de infectii urinare iatrogene.
-ncidenta variaza in functie de pacienta cateterizata, de la 19 la fetitele
sanatoase la 09 in cazul femeilor spitalizate. 2emeile adulte sanatoase,
nespitalizate, au un grup de incidenta scazut.
Ca metoda de preventie pentru -'/ iatrogene, cea mai la indemana este
administrarea p.o a 1- tablete de antimicrobian # :iseptol%
76. !eterminari in urina cu a"utorul bandeletelor reactive # dip-sticB-uri%(
Sunt bandelete impregnate cu diversi reactivi si pot 0 folosite pentru a determina
ph-ul, proteinele, glucoza, bilirubina, hemoglobina, nitritii, esteraza laucocitara,
urobilinogenul si densitatea urinara.
!ipsticB-ul e impregnat cu substante chimice ce reactioneaza cu constituenti
speci0ci urinari producand reactii de culoare. Auanta culorii e in corelatie directa
cu concentratia substantei de dozat. -n functie de tipul bandeletei, se pot obtine
date calitative si3sau cantitative.
+rincipiul metodei( modi0cari de culoare la nivelul 0ecarei zone reactive de pe
bandeleta, in functie de prezenta in urina a substantelor respective sau a unei
constante bio0zice si compararea cu un etalon.
'impul de reactie pentru impregnarea hartiei este standardizat si trebuie
respectat strict, 0ind de importanta ma,ima pentru rezultatul testului.
Cand mai mult de un test este incorporat pe acelasi dipsticB # de e,, proteine ph
si glucoza%, reactivii pentru 0ecare test sunt separati prin bariere impermeabile
pentru apa facute din plastic, astfel incat rezultatul testelor sa nu sufere
interferente.
77. .,amenul sumar de urina(
3olumul- cantitatea de urina variaza in functie de aportul de lichide, capacitatea
e,cretorie a rinichiului, transpiratie, pierderile de lichid pe cale intestinala, clima,
anotimp, echilibru neuroendocrin, etc... /zual M& ml3Bgc. !iureza diurna e de <-
1, mai mare ca cea nocturna, cea din clinostatism e mai mare decat in
ortostatism. Kaloarea considerata normala pentru conditiile noastre de viata e
H00-&00 ml31h.
"uloarea- culoarea normala e galben deschis) oligurie- culoarea se inchide,
poliurie- culoarea se pierde. Sangele in urina se inchide la culoare pe masura ce
hematuria se invecheste) methemoglobinuria imprima urinii o culoare bruna, care
devine negricioasa in into,icatia cu acid carbonic sau in alcaptonurie. -n icter
urina are culoare inchisa usor verzuie, in lipurie culoare laptoasa. 2oarte multe
medicamente determina schimbari de culoare a urinii, astfel(
- 4a,ativele pe baza de senna sau cascara( rosu-brun la pI acid3 rosu la pI
alcalin)
- Ribo$avina vireaza culoarea spre galben-inchis)
- /rina care se inchide la culoare dupa <0 min recoltare( posibil ingestie de
levo-dopa)
- 6etronidazol, nitrofurantoin, clorochinolone, sarurile de 0er dau culoarea
neagra)
- 'riamteren( culoare albastruie)
- ?mitriptilina, albastru de metilen, mito,antrona( albastru-verzui)
- Ieparina, =arfarina, rifampicina, sulfasalazina( portocaliu)
- 2urazolidon, cloroZuine( culoare maron)
- -ndometacin( verde.
4impezimea- cea mai frecventa cauza de urina tulbure e piuria) urina eliminata
dupa pranz e opaca datorita precipitarii fosfatilor #scade aciditatea%) aspectul
tulbure al urinii poate 0 dat si de urati, carbonati, sange, sperma, mucus.
p0 urinar- urina proaspata e acida, pI normal variaza intre &,H-C,1
(irosul- caracteristic, dat de urinoid. !evine mai puternic in urina concentrata
sau amoniacal in cea care se descompune.
%ensitatea- 1010-10<0 g3l in raport cu bilantul hidric al momentului.
3ariatii patolo/ice- hipostenurieF101Cg3l) izostenuria 100H-101g3l)
subizostenuriaF100Hg3l) hiperstenurieY10<& g3l.
Iipostenuria apare in( diabet insipid, >A, boli renale terminale.
Iiperstenuria apare in( diabet zaharat, pierderi lichidiene e,cesive, cresterea
secretiei de ?!I, insu0cienta cardiaca congestiva, to,emia gravidica.
%eterminarea densitatii urinare- cu urodensimetrul, care se introduce intr-un
cilindru cu urina astfel incat sa pluteasca liber) se citeste cifra de pe scara
etalonata, ce corespunde punctului tangent cu meniscul urinii.
#smolaritatea urinara- rinichiul normal poate elimina urina de 1 ori mai
concentrata decat plasma. Vsmolaritatea urinara se determina prin aprecierea
temperaturiila care ingheata urina # valoarea normala( intre 1-< grade%. 4a
interpretarea greutatii speci0ce urinare se va tine seama de varsta pacientului.
78. /reea urinara si creatinina urinara(
/reea urinara( se foloseste pentru aprecierea globala a functiei de concentrare.
Kalorile normale( 1-&C g3l) un individ normal poate elimina in 1h la 1&00 ml urina
ma,im H& g uree. +este aceasta cantitate rinichiul e depasit si se acumuleaza
plasmatic. .liminarea depinde si de cantitatea de azot furnizata glomerulilor din
catabolismul general. +ractic, valorile mici de uree urinara vor 0 interpretate
numai in functie de diureza si de aportul proteic. Kalorile mari de uree urinara,
peste 0 g3l, arata ca rinichiul concentreaza bine si este functional, desi ureea
sanguina e crescuta) se intalneste in uremie, oligurie, densitate urinara mare,
uremii prerenale #deshidratare, febra, stress operator, etc...%
Creatinina urinara( dozarea creatininei urinare are semni0catie asemanatoare
ureei urinare # c9 variabilaM 10 mg3l%. Au e in$uentata de aportul proteic
e,ogen, drept pentru care e mai putin e,pusa la erori. Cresterea creatininei
urinare apare in( acromegalie, gigantism, !@, hipotiroidism) scaderea se
intalneste in( hipertiroidism, anemie, distro0e musculara, leucemie, polimiozita,
boli renale avansate, stenoza de artera renala.
79. /reea saguina si creatinina plasmatica(
.reea san/uina este cel mai utilizat test de functionalitate renala si re$ecta
echilibrul intre catabolismul proteic si eliminarea renala a azotului rezultat din
acest catabolism) se poate face in ser sau sange total, pentru ca ureea are
aceeasi c9 in sange si leucocite. Rezultatul se e,prima in uree sanguina totala
# normal 1&-10 mg3dl% ) azotul ureic e normal 1& mg3dl) azotul neproteic sau
rezidual are normal valoare de 0-<& mg3dl.
.rorile acestui test decurg din urmatoarele( ureea sanguina poate 0 marita, desi
rinichiul e bun functional- azotemii prin hiperproductie, prin deshidratare sau
de0cit electrolitic) valoarea normala a ureei sangvine nu e,lude un de0cit tubular)
are valoare semiologica tardiva, trebuie sa 0e compromisi Y <09 din nefroni
pentru ca valorile sanguine sa depaseasca normalul) 0ind modi0cata de mai multi
factori e,trarenali valoarea ei nu are valoare prognostica, dar, daca e interpretata
in functie de diureza, densitate urinara, uree urinara si o proba de concentratie,
poate 0 un test bun.
Kaloarea crescuta Y 100 mg3dl poate genera confuzie, dezorientare sau convulsii.
"reatinina plasmatica e un test mai valoros ca ureea sanguina, creatinina
avand origine e,clusiv endogena. .a provine din creatina si creatinina fosfatica
din muschi si se elimina e,clusiv prin 0ltrare glomerulara, deci valoarea ei
sanguina va 0 invers proportionala cu 0ltrarea glomerulara. Kalori normale( 1X3-
0, mg3 dl pt barbat) 0,HX3- 0, mg3dl pt femeie
80. +otasiul plasmatic(
Kalori normale intre <,&-1,& m.Z3 l
-.R determina hiperBaliemie si aceasta apare tardiv 0ind in functie de gradul
disfunctiei tubulare asociate, dar e cea mai importanta dintre alterarile umorale
din -R prin riscul cardiac la care supune pacientul. Si invers, pierderea de ; poate
determina suferinta renala prin producerea de leziuni in celulele tubului distal.
Iipostenuria impreuna cu valori normale de uree si creatinina plasmatica
sugereaza depletie de ;) daca se prelungeste situatia 0ltrarea glomerulara va
scadea si va apare retentia azotata sanguina. +entru depistarea efectelor to,ice
ale potasiului asupra cordului se vor face zilnic in perioada de anurie .;>-uri.
!epletia de ; se poate realiza prin aport de0citar, stimulare corticosuprarenala,
pierderi intestinale, administrare diuretice #tiazidice mai ales% si CCS.
81. RRKS(
RRKS corect efectuata trebuie sa aiba pe 0lm urmatoarele repere osoase(
vertebrele '11 si '1 in partea de sus, CK pe mi"locul 0lmului si sim0za pubiana
in partea de "os. RRKS care nu indeplineste aceste reguli este incorect e,ecutata
si trebuie repetata pentru a evita obtinerea unor informatii incorecte sau
incomplete.
-n functie de aceste considerente se regleaza regimul e,punerilor radiologice
ulterioare, se observa daca intestinul a fost bine pregatit, se culeg informatii
despre cadranul osos, umbra psoasului # daca e prezenta si simetrica cu cea
controlaterala%, diversele tipuri de imagini radio-opace care se pot proiecta la
nivelul aparatului urinar # de e,( calculi radio-opaci%.
82. Substantele de contrast iodate(
-n functie de osmolaritatea lor, substantele de contrast iodate se impart in ( cu
osmolaritate crescuta # IVC6( de e,emplu Vdiston, /rogra0n% si cu osmolaritate
scazuta # 4V6C( de e,emplu /ltravist, VmnipaZue, -opamiro%. 4V6C au fost
dezvoltate cu intentii( reducerea osmolaritatii si reducerea incidentei reactiilor
adverse. -n functie de mecanismul de producere reactiile adverse se clasi0ca in
reactii de tip ana0lactic # urticarie, edem facial sau laringian, bronhospasm- pot 0
prevenite prin tratament corticoid si3sau antihistaminic% sau reactii de tip non-
alergic # hipotensiune, .+?, aritmie- nu pot 0 prevenite prin tratament corticoid%.
-n functie de gravitatea lor, reactiile adverse pot 0 minore #lipsa de aer, greata,
varsaturi, furnicaturi, eritem% sau ma"ore # edem laringian, bronhospasm, soc
ana0lactic, .+?, aritmie%.
+acientii cu risc mai mare de reactii adverse la substanta de contract sunt cei cu
istoric de alergie medicamentoasa sau de alergie alimentara, astm, rinita alergica
sau alergie anterioara la substanta de contrast iodata.
.,ista 1 strategii de reducere a incidentei reactiilor alergice( substituirea
e,amenului cu contrast cu o alta varianta de investigatii, folosirea unui 4V6C,
desensibilizarea prealabila a pacientului cu steroizi si antihistaminice cu 1 si h
inainte sau testarea sensibilitatii anterior e,aminarii.
83. /-K(
+entru o /-K #1 ml3Bgc bolus% de calitate satisfacatoare, pacientul trebuie pregatit
digestiv printr-un regim alimentar cu zile in prealabil. -ncepand cu ora 0 in
preziua e,aminarii, pacientul va opri ingestia de lichide si solide si va 0 pregatit
cu plicuri de 2ortrans. /-K este metoda optima pentru vizualizarea intregului
tract urinar, mai ales a uroteliului care acopera sistemul pielocaliceal, ureterele si
K/. -nvestigatia aduce informatii functionale calitative si informatii anatomice.
/-K are faze( nefrogra0ca #opaci0erea parenhimului renal, apare dupa 1 minut
de la in"ectare% si pielogra0ca # opaci0erea sistemului pielocaliceal, la -< minute
de la in"ectare%. Secventa 0lmelor depinde de timpul de in"umatatire(
-in"ectarea in bolus( opaci0erea parenhimului apare rapid si dureaza o scurta
perioada de timp #de aia primul cliseu se face imediat dupa in"ectare%
-in"ectarea lenta( opaci0erea apare dupa cateva minute si dureaza mai mult
?desea se efectueaza pe langa cliseele renale, si clisee cu vezica plina, clisee
mictionale si postmictionale. .,amenul urogra0c nu trebuie standardizat, cliseele
se vor efectua la intervale diferite in functie de patologia pacientului si de
rezultatul cliseelor initiale.
+entru rezultate mai bune se pot efectua( /-K cu diuretic #in caz de obstructie
ureterala la limita, dar scintigrama renala e mult mai sensibila si mai precisa si e
de electie%, /-K minutata # in stenozele unilaterale de artera renala, nu se mai
foloseste%, /-K in decubit ventral #pentru a obtine o opaci0ere mai buna a
sistemului pielocaliceal si ureterului%, /-K cu compresie prin comprimarea
ureterelor la nivelul stramtorii superioare a pelvisului printr-o centura
subombilicala, timp de 1& minute, dupa decompresie efectuandu-se un alt 0lm.
-ndicatiile curente ale /-K sunt durerea in $anc, hematuria, hidronefroza sau
ureterohidronefroza decelate ecogra0c, litiaza aparatului urinar, ca proba
functionala calitativa inaintea efectuarii unei nefrectomii sau pentru citologie
urinara anormala.
84. ?spectul ecogra0c al chistului renal(
Chistul renal are ca e,presie ecogra0ca o formatiune transsonica bine
circumscrisa, situata oriunde in parenhimul renal, uneori la nivelul sinusului renal,
e bine delimitat si in functie de dimensiuni poate deforma structurile cavitare sau
vasculare intra-renale.
Continutul chistului esential este lichidian si omogen, septurile sau calci0carile
pledand pentru originea hidatica.
!iagnosticul diferential se face cu megabazinetul congenital, hidronefroza
congenitala, anevrismele arterialesau venoase e,tra sau intra-renale,
hematoamele renale sau cu chisturile retroperitoneale e,tra-renale.
:ilateralizarea leziunilor, rinichii mari de volum, cu chisturi multiple, bilaterale,
uneori facand imposibila delimitarea rinichilor pledeaza pentru :+R. !iagnosticul
diferential se face cu hidronefroza bilaterala, boala von Iippel-4indau sau
angiolipomul.
85. ?spectul ecogra0c al tumorilor renale maligne(
'umorile renale parenhimatoase au aspectul unor formatiuni intrarenale ce pot
evolua e,trarenal pana la dimensiuni monstruoase, sunt in general hiperecogene,
uneori cu zone grasoase sau vasculare, alteori izoecogene cu parenhimul renal.
+redominanta vaselor de neoformatie si hemoragiile intratumorale vor determina
aspectul neomogen, pe alocuri lacune transsonice pseudochistice, ceea ce va
ingreuna diagnosticul diferential cu :+R.
.cogra0a va urmari pozitia, dimensiunile, e,tensia loco-regionala, invazia
structurilor de vecinatate, a cavitatilor renale sau a vaselor. 4a !oppler color se
va evidentia o zona circumscrisa hipervascularizata si se va aprecia
vascularizatia rinichiului tumoral si invazia in venele renale3 KC-, iar la echo <! se
va putea localiza tumora in spatiu. >anglionii peripediculari nu se evidentiaza
uzual, ci doar cand sunt mariti de volum, ca masa neomogena la nivelul sinusului
renal.
'umorile renale uroteliale se dezvolta din epiteliul ce tapeteaza cavitatile renale)
sunt e,trem de rar benigne si frecvent se e,tind spre cavitati si parenhim, sinus
sau e,tracavitar, si au aspect ecogra0c al unei formatiuni hiperecogene bine
conturate sau neregulate, localizate in interiorul cavitatilor renale. 'umorile
uroteliale se evidentiaza greu echo, diagnosticul diferential cel mai adesea 0ind
cu litiaza renala sau cu tumorile parenhimatoase.
'umora Qilms e o tumora maligna a copilului, cu aspect echo de masa solida
neomogena, hiperecogena bine delimitata, uneori bilaterala.
'umorile secundare nu se pot diferentia de cele primare decat histologic. Cele
mai frecvente metastaze provin de la plaman, SR, san, leucemii sau melanoame
maligne.
86. Iidronefroza(
Iidronefroza reprezinta distensia cavitatilor renale de natura congenitala sau
dobandita #ureterohidronefroza implica si dilatatia ureterului%.
.cogra0a e prima metoda de investigatie pentru detectarea hidronefrozei) ea va
indica gradul distensiei si de multe ori si sediul si natura obstacolului. !ilatatia
bazinetului si calicelor apare sub forma unor zone transsonice in interiorul zonei
ecodense. Cand dilatatia implica numai cavitatile renale, ureterul nu poate 0
vizualizat ecogra0c.
Iidronefroza are & grade(
--distensia bazinetului si calicelor primare
---distensia bazinetului, calicelor primare si secundare
----dilatatie cu aplatizarea sau inversarea cupelor caliceale dar cu parenhim de
grosime normala
-K-distensie ma"ora cu subtierea importanta a parenhimului si calice e,plodate
K-dilatatia completa, monstruoasa, cu disparitia parenhimului renal- rinichiul mut
urogra0c
!istensia vezicala secundara retentiei complete de urina va duce la
ureterohidronefroza bilaterala, in general simetrica, cu caracter acut, ce se
remite dupa drena"ul vezical.
Iidronefroza congenitala prin disfunctie de "onctiune pielo-ureterala are ca
manifestare ecogra0ca distensia globuloasa a bazinetului si secundar a calicelor,
cu ureter normal. Iidronefroza de cauza obstructiva litiazica va evidentia un
calcul cu con de umbra posterior si distensia secundara, iar cand obstacolul e
ureteral, ureterohidronefroza secundara. Cu cat dilatatia e mai mare cu atat
ureterul poate 0 evaluat mai bine.
Cand dilatatia ecogra0ca implica un singur calice se numeste hidrocalicoza si se
face diagnostic diferential cu chistul renal solitar.
87. ?specte ecogra0ce in litiaza reno-ureterala(
4itiaza urinara poate 0 unica sau multipla, simpla sau comple,a. ?spectul
ecogra0c al calculului renal sau ureteral va arata o formatiune hiperecogena cu
con de umbra posterior, si efectul obstructiv al acestei formatiuni, hidronefroza.
4itiaza coraliforma este mai di0cil de apreciat ecogra0c uneori, din cauza
e,tensiei regiunii de con de umbra sau uneori datorita estomparii ei.
!e cele mai multe ori e,amenul urogra0c e obligatoriu si e urmat de C' pentru
aprecierea e,acta a dispozitiei calculului coraliform.
88. ?spectul ecogra0c al tumorilor vezicale(
!iagnosticul de tumora vezicala e sugerat de prezenta de formatiuni inlocuitoare
de spatiu endovezical, protruzive in cavitatea vezicala, uneori cu calci0eri, cu
apartenenta clara la perete, si fara modi0carea pozitiei in functie de decubit.
'umorile in0ltrative se dezvolta in grosimea peretelui, nu au protruzie
endovezicala de cele mai multe ori, dar rigidizeaza peretele la e,aminarea in
diferite grade de repletie, alteori cavitatea vezicala 0ind des0intata complet.
89. .cogra0a interventionala(
.ste o metoda prin care se urmareste efectuarea unui procedeu minim invaziv
sau invaziv in scopul precizarii diagnosticului sau in scop terapeutic. !e e,emplu,
creste e0cienta punctiei-biopsie pentru diagnosticul cancerului de prostata.
?lt procedeu larg folosit este punctia rinichiului # valoare nefrologica% 3 cavitatilor
renale #in asigurarea drena"ului urologic pentru hidronefroza% sub control
ecogra0c, cu rol salvator in -R obstructiva si ca procedeu de montare al
nefrostomiilor. V alta indicatie este punctia colectiilor perirenale sub control
ecogra0c sau punctia unor leziuni parenhimatoase # control C'%. !rena"ul vezical
prin cistostomie minima se poate face ghidat eco in conditii de siguranta, la fel si
drena"ul colectiilor pe rinichi transplantat.
?ceasta metoda este ieftina, repetabila, neinvaziva si reprezinta pentru moment
prima alegere in drumul pentru precizarea diagnosticului.
90. -ndicatiile C' abdomino-pelvine(
!atorita caracterului non-invaziv, rapiditatii si acuratetii, C' e metoda de
diagnostic preferata in patologia abdominala. .a este indicata in( diagnosticul
durerii abdominale sau pelvine, diagnosticul maselor sau colectiilor $uide, al
tumorilor maligne -3--, al proceselor in$amatorii si al anomaliilor vasculare, in
evaluarea traumatismelor regionale, clari0carea informatiilor aduse de alte
e,plorari imagistice sau de laborator si in evaluarea anomaliilor viscerale, in
ghidarea si controlul unor manevre minim invazive # e,emplu( punctia-biopsie
renala% si in plani0carea terapiei.
.ste indispensabila in oncologie, oferind informatii e,acte despre localizarea si
apartenenta de organ a unei tumori, despre dimensiuni, gradul de e,tensie si
diseminare.
91. Riscurile e,amenului C'(
-risc radic prin e,punere la raze L) doza efectiva de iradiere e M10 mSv,
echivalentul e,punerii la radiatia ambientala pe o perioada de < ani. ?cest risc
impune prote"area pacientului atunci cand acest lucru nu interfera cu zonele
investigate, de e,emplu sort plumbuit peste abdomen sau scrot.
-risc de reactie alergica ma"ora la substanta de contrast iodata) se pot folosi
preparate non-iodate sau masuri pro0lactice3terapeutice speci0ce.
-lauza va trebui sa amane reluarea alaptarii pe o perioada de 1 h.
92. Riscurile e,amenului -R6(
-e,istenta unui implant metalic nedetectat poate interfera detrimental cu campul
magnetic
-risc redus de reactii ana0lactice in cazul folosirii substantei de contrast # reactiile
sunt modeste si perfect controlabile terapeutic%
-risc de sedare e,cesiva in cazul pacientilor ce necesita acest lucru # e,aminarea
in conditii de sedare impune monitorizarea functiilor vitaleT%
93. -ndicatiile e,amenului -R6 in patologia aparatului urinar(
Se pot investiga -R6 o varietate impresionanta de afectiuni urologice( tromboza
venei renale, obstructii ale arterei renale, hidronefroze, glomerulonefrite, necroza
tubulara acuta, re"etul grefei renale, nefrolitiaza, traumatisme reno-ureterale,
chisturile hidatice renale, leziuni focale intrarenale, tumori ale parenhimului renal,
tumori uroteliale inalte, -R?, -RC, tumori ale SR, anevrisme de ?o abdominala,
obstructii ale KC-, cancer prostatic si de K/, adenopatii pelvine si
retroperitoneale, 6.A 1 si .
94. -ndicatiile hemodializei in -R?(
- Retentia hidrosalinav# -CC, .+?%)
- ?cidoza metabolica severa, rezerva alcalina F10m.Z3l)
- ?zotemie severa # uree Y100 mg3dl, creatinina Y10 mg3dl%)
- ;aliemie YC m.Z3l)
- .ncefalopatie uremica, pericardita uremica)
- -R? hipercatabolica # rata de crestere ureeYC0 mg93zi sau a Baliemiei cu
Y0,&m.Z3zi%
95. -ndicatiile hemodializei in -RC(
Clearence creatininaF10ml3min, pericardita, encefalopatie, hiperhidratare
neresponsiva la tratament, I'? necontrolata, diateza hemoragica din cauza
uremiei, greata, varsaturi, anore,ie, malnutritie
96. Contraindicatiile hemodializei(
?bsolute( lipsa abordului vascular sau refuzul pacientului)
Relative( malignitatea, dementa, ciroza avansata cu encefalopatie in lipsa
perspectivei de transplant hepatic, cardiopatia ischemica severa, insu0cienta
cardiaca severa.
97. Complicatiile hemodializei(
Complicatii acute( h'? # neuropatie autonoma, e,ces de antihipertensive,
ultra0ltrare e,cesiva%, crampe musculare # hipo natremie3 hipoBaliemie3 /2
e,cesiva%, reactii alergice, hemoliza cauzata de greseli de tehnica a dializei,
aritmii, crize hipertensive # tratament cu eritropoietina, dializarea medicatiei anti-
I'?, /2 insu0cienta%, sindrom de dezechilibru de dializa cu edem cerebral,
diselectrolitemii
Complicatii cronice( CK # I'?, IKS, :-C,aritmii, -CC, pericardita- pp cauza de
decesT%, >-- # gastrita si esofagita uremica, diverticuloza colonica, sangerari
digestive cauzate de heparina,ascita, hemosideroza, cresterea frecventei
angiodisplaziei%, pulmonare #-nfectii Respiratorii%, metabolice si endocrine
# dislipidemii, hipotiroidism, boala osoasa renala, afectarea fertilitatii%,
hematologice # anemia renala cauzata in - rand de scaderea sintezei de
eritropoietina, modi0carile cantitative si calitative ale seriilor leucocitara si
trombocitara%, amiloidoza de dializa, infectii cu virusuri hepatitice.
98. -ndicatiile dializei peritoneale(
Sunt asemanatoare cu ale hemodializei. -n prezent e o solutie pentru
contraindicatia absoluta a hemodializei si e preferabila acesteia in cateva situatii(
!@, boala cardiovasculara, instabilitate hemodinamica, tulburari hemoragipare,
pacienti infectati cu virusuri hepatitice sau I-K, domiciliul la distanta mare de
centrul de dializa, preferinta pacientului.
99. Contraindicatiile dializei peritoneale(
C- absolute( :-- severa, abces abdominal, 0broza sau rezectie peritonealaY&09,
transport peritoneal redus, diverticulita activa, sindrom depresiv sau psihotic,
intelect redus.
C- relative( obezitate, hernie recurenta, diverticuloza cu diverticulita, :+R3 :+IR,
chirurgie abdominala multipla.
100. Complicatiile dializei peritoneale(
- +eritonitele) tratamentulJ antibiotice intraperitoneal sau sistemic dupa
protocol. Cel mai frecvent sunt cu coci >X cu punct de plecare cutanat sau
cu bacili >- cu punct digestiv
- Cardio-vasculare( dislipidemiile apar mai frecvent, accentuand
ateroscleroza sistemica
- -nsu0cienta de membrana( scade capacitatea de /2 si apar semne de
dializa insu0cienta) cauze( sclerozarea membranei, peritonite repetate,
aderente, absorbtie limfatica e,cesiva.
101. Clasi0carea simptomelor tractului urinar inferior(
S'/- se impart in < categorii(
-simptome ale stocarii( percepute in faza de umplere a vezicii) cuprind( polaBiuria
diurna, nocturia #trezirea nocturna pentru a urina%, imperiozitatea mictionala,
incontinenta urinara #de efort, prin imperiozitate urinara, mi,ta, enurezisul-
semni0ca orice pierdere involuntara de urina, enurezisul nocturn, incontinenta
urinara continua, alte tipuri de incontinenta%, sensibilitatea vezicala.
-simptome ale evacuarii( percepute in faza de evacuare a vezicii( "etul slab
proiectat, "etul bi0d si "etul in stropitoare, "etul intrerupt, mictiunea intarziata,
screamatul, picaturile terminale.
-simptomele post-mictionale( percepute imediat dupa mictiune( senzatia de
mictiune incompleta, picaturile post-mictionale.
- sindroamele dureroase genito-urinare si sindroamele simptomatice sugestive de
disfunctie a '/( termenul de UsindromP descrie o combinatie de mai multe
simptome dar nu poate 0 utilizat pentru diagnosticul precis) termenul de sindrom
poate 0 folosit doar daca e,ista minim simptome) sdr dureroase genito-urinare
sunt de obicei cronice si asociaza durerii simptome ale aparatului urinar inferior,
intestinale, se,uale, ginecologice. Sindroamele sugestive de disfunctie a
aparatului urinar inferior sunt( imperiozitatea cu sau fara incontinenta
# polaBiurie, nocturie si imperiozitateJ sindromul de vezica hiperactiva% si S'/-
sugestive de obstructie subvezicala # termen folosit la barbat ce acuza tulburari
ale evacuarii vezicale in absenta infectiei sau a altei patologii evidente in afara
de obstructie%.
102. Cum pot 0 inregistrate evenimentele mictionale?
-nregistrarea secventelor mictionale poate 0 facuta sub trei forme( orarul
mictional, calendarul mictional si "urnalul mictional. ?naliza evenimentelor
mictionale semnalate astfel permite cuanti0carea urmatoarelor( frecventa diurna,
nocturia, frecventa pe 1h, productia pe 1h, poliuria, volumul urinar nocturn,
poliuria nocturna, volumul ma,im evacuat.
103. !e0nii [i e,plicai termenii de presiune intravezicalR, presiune
abdominalR [i presiune detrusorianR(
5resiune intravezicalaJpresiunea inregistrata in interiorul vezicii)
5resiunea a+dominalaJ presiunea din "urul vezicii. -n practica cotidiana ea e
estimata prin masurarea presiunii rectale, vaginale sau, mai rar, e,traperitoneale
sau la nivelul unei stomii intestinale.
5resiunea detrusoriana e estimata prin substractia presiunii abdominale din
presiunea vezicala.
6asuratorile sunt necesare pentru cistometrie dar si pentru studiul presiune-debit
al mictiunii.
104. Ce intelegeti prin studiul presiune-debit ?
Studiul presiune- debit al mictiunii este metoda de masurare a raportului intre
presiunea vezicala si debitul urinar in timpul mictiunii.
105. Ce intelegeti prin complianta vezicala ?
Complianta vezicala #in timpul cistometriei de umplere% este data de raportul
intre variatia volumului vezical si variatia presiunii detrusoriene si se e,prima in
ml3cm IV.
106. Care este aspectul curbei debitmetrice normale ?
Curba debitmetrica normala are aspect D in clopot E si este evaluarea gra0ca a
celei mai importante metode de e,plorare a functiei mictionale, care e
debitmetria urinara.
107. Ce intelegeti prin pro0lometrie uretrala ?
+ro0lometria re$ecta rezistenta uretrala sau fortele ce se opun pierderii de urina
din vezica. +e curba pro0lmetrica se urmaresc cativa parametri ( presiunea
uretrala ma,ima, presiunea de inchidere, lungimea uretrala functionala, lungimea
uretrala totala.