AXINTE IRINA

(anul III, specializare complementara)

Anul II, grupa AP23
DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI
Conceptul de domeniu
In stiinta dreptului administrativ, geneza teoriei domeniale este conferita de
doctrina si jurisprudenta.
Categoria de domeniu in special cea de domeniu pulic are o istorie
indelungata, ea primind de!a lungul timpului diverse interpretari stiintifice.
"in vremuri stravec#i s!a simtit nevoia ca anumite unuri, datorita naturii lor sau
din alte ratiuni, sa fie destinate, prin reglementari speciale, uzului sau folosintei colective.
$poca moderna a adus in discutie conceptul de serviciu pulic, iar pentru
prestarea acestuia s!a relevat din nou necesitatea e%istentei unei categorii speciale de
unuri unurile pulice.
&!a conturat astfel teoria potrivit careia colectivitatile pulice organizate juridic
statale sau locale pot detine, ca si particularii, unuri moile si imoile, corporale si
incorporale pe care le utilizeaza in procesul de asigurare a intereselor generale. Acestea
sunt unuri pulice care apartin unei personae morale (juridice) de drept pulic.
'egimul juridic aplicail acestor unuri cuprinde reguli specifice de forma si de
fond care privesc gestionarea, administrarea sau instrainarea lor. (nele dintre unuri
apartin proprietatii private, altele proprietatii pulice.
'atiunea care justifica necesitatea e%istentei unor reglementari specifice,
derogatorii de la reglementarile de drept comun, in material unurilor administratiei
pulice, este reprezentata de interesul pulic, general, pe care administratia are misiune
de a!l infaptui.
$rast "iti )arangul aprecia ca *+..,administratia are nevoie pentru girarea
serviciului pulic de unuri moile si imoile. Aceste unuri care fac parte din
patrimoniul administratiei constituie domeniul administrativ+-,. "omeniul
administrative este, de oicei, impartit in doua categorii, si anume. domeniul pulic si
domeniul privat. "in domeniul pulic fac parte unurile moile si imoile ale
administratiei care sunt afectate unui interes general, fie ca ele sunt afectate unui serviciu
pulic (ca, de e%empu. cladirile, materialul rulant al cailor ferate, armamentul), fie ca ele
sunt afectate uzului tuturora (drumurile, pietele, malul marii etc.). "in domeniul privat al
administratiei fac parte unurile moile si imoile ale administratiei, ce nu sunt afectate
in mod direct unui interes general./
Conceptul de domeniu isi are originea in latinescul dominium, care inseamna
stapanire, proprietate.
$%istenta domeniului, a unor unuri aflate in patrimonial detinatorilor de
autoritate pulica, este legata de scopul asigurarii de catre aceste autoritati a interesului
pulic general al colectivitatii respective.
Acest fapt a indus necesitatea supunerii domeniului unor reglementari specifice,
distincte de cele aplicaile unor unuri similare apartinand particularilor.
0egatura juridica dintre titularii domeniului si unurile care alcatuiesc domeniul
este contituita prin intermediul intitutiei proprietatii. $%ercitarea dreptului de proprietate
de catre stat sau o colectivitate locala asupra unurilor domeniului lor este supusa unor
regulispecifice, care se suprapun or se adauga regimului general al proprietatii
reglementat de dreptul comun.
"omenialitatea impune c#iar reglementarea unei forme specifice de proprietate
proprietatea pulica apartinand doar titularilor puterii de a administra treuri pulice,
respectiv statul ori colectivitatile locale.
1ormele juridice care reglementeaza aceasta materie sunt norme e%oritante,
derogatorii de la dreptul comun, ele apartinand diviziunii dreptului pulic.
Distinctia dinte domenii
Conceptul unei distinctii intre unurile persoanelor pulice, in functie de
apartenenta acestora la domeniul pulic sau privat, este relativ recent, aparand la
jumatatea secolului al 2I2!lea.
In $vul 3ediu, *domeniul Coroanei/ ingloa toate unurile detinute de catre
monar# de la investitura sa, precum si pe cele aduse de catre acesta in momentul
accesiunii la tron. Compozitia domeniului Coroanei era eterogena datorita prezentei
drepturilor incorporate (regale, fiscale, seniorale) alaturi de elemente materiale (drumuri,
rauri etc.), supuse impreuna inalienailitatii.
"esi timid, in doctrina s!a manifestat si ideea ca in cadrul acestui ansamlu
treuie sa se distinga unurile afectate folosintei tuturor (cai de comunicatie, malurile
marii) de alte componente ale domeniului regal. Primele nu erau susceptiile aproprierii,
nici c#iar din partea regelui, care nu era decat depozitarul si *superintendentul/ acestora.
Celelalte unuri erau susceptiile aproprierii, *insusirii/ private. Aceasta distictie
doctrinara nu a fost insa cosacrata si de catre dreptul pulic al vec#iului regim francez.
'evolutia de la 4567, punand in practica principiul suveranitatii nationale, va
transfera de la rege catre natiune sediul domeniului, caruia ii va da un nou continut
*curatat/ de toate drepturile incorporate. Codul domenial, adoptat prin "ecretul din 22
noiemrie 4 decemrie 4578, renunta la principiul inalienailitatii instaurat de vec#iul
drept. 'evolutionarii vor da o destinatie speciala diferitelor cai de comunicatie. tarmul
marii, radele porturilor, zonele riverane, strazi, piete, cursuri de ape navigaile s.a.,
considerand ca acestea nu pot face oiectul unei aproprieri particulare. $ra un prim pas
catre distinctia domeniului pulic si a domeniului privat, fara a antrena insa consecinte
juridice. unurile mentinate faceau parte, ca si celelalte, din domeniul national.
Codul napoleonian (art. 936 9:4) face din stat un proprietar ca oricare alta
persoana. )oate unurile detinute de catre stat alcatuiau domeniul sau pulic, fiind supuse
aceluiasi regim juridic.
$ste meritul doctrinei de a fi contriuit la conturarea distinctiei actuale in masa
unurilor domeniale.
;. Prud#on, profesor la <acultatea de "rept din "ijon, are meritul de a fi
sistematizat aceste ideiintr!un ansamlu coerent in lucrarea sa Tratatul domeniului public
(4633 463:). Acest autor sustine necesitatea admiterii pentru anumite unuri pulice a
unui regim e%oritantde la dreptul civil, supus principiului inalienailitatii. Potrivit lui
Prud#on, puterea omului asupra lucrurilor cuprindea trei grade diferite. domeniul
suveranitatii, domeniul pulic, domeniul privat.
$%istenta unui drept de proprietate asupra domeniului statului continua a fi
respinsa. Ca si regele <rantei, statul nu este decat paznicul domeniului,
*superintendentul/ sau. =urisprudenta, cu mici e%ceptii, se va alatura acestei conceptii
doctrinare azate pe dualitatea domeniului colectivitatilor pulice, pe care legiuitorul a
ratificat!o prin 0egea din4> feruarie 4694 cu privire la statutul proprietatii in Algeria.
In literatura de specialiate s!a apreciat ca notiunea domeniului pulic treuie
aplicata *ansamlului unurilor utilizate sau e%ploatate de sau pentru colectivitatile
umane/.(3.).?roveanu)
Articolul :5> C.civ. roman utilizeaza notiunea domeniului public in acceptiunea
domeniului statului, de interes national. Prin acest te%t se staileste ca @drumurile mari,
drumurile mici si ulitele, care sunt in sarcina statului, fluviile si raurile navigaile sau
plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s!a retras apa marii, porturile
naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele si indeoste toate partile din pamantul
'omaniei, care nu sunt proprietate perticulara, sunt considerate ca dependinte ale
domeniului pulic./
Pe aza acestei reglementari s!a facut distinctia intre domeniul pulic si domeniul
privat, considerandu!se ca domeniul pulic este alcatuit din unurile afectate utilizarii
generale si nesusceptiile de a fi proprietate particulara.
Intr!o alta aopinie, s!a considerat ca unurile statului, judetelor si comunelor,
oricare ar fi natura lor, intra in domeniul pulic de indata ce sunt afectate unei utilizari
pulice sau unui serviciu pulic.
In concluzie, domeniului pulic ii sunt atasate caile de comunicatii, monumentele
pulice, cladirile si unurile utilizate pentru functionarea prestarea serviciilor pulice,
unurile care prin natura lor sau prin destinatia legii sunt de uz sau de interes pulic.
Celelalte unuri moile sau imoile, care nu fac parte din domeniul pulic si sunt
proprietatea statului, judetului, orasului sau comunei, alcatuiesc domeniul privat al
acestora.
Citeiul distinctiei inte domeniul pu!lic si domeniul pi"at al statului
Art.43>, pct.3 din Constitutie enumera unurile apartinand domeniului pulic, dar
in partea finala mentioneaza ca si alte unuri stailite de lege fac parte din acest domeniu.
Prin urmare, legea arata unurile care fac parte din domeniul pulic sau domeniul privat.
1umai ca pentru unele unuri din domeniul pulic aceasta lege este Constitutia, iar
pentru altele aceasta este o alta lege decat Constitutia. 0egea poate sa treaca un un dintr!
un domeniu in altul. "ar aceasta numai daca este vora de unuri trecute in domeniul
pulic printr!o alta lege decat Constitutia, deoarece in acest ultim caz ar insemna sa se
modifice art.43>, pct.3 din Constitutie. $ste insa posiil, fara a se modifica Constitutia, ca
printr!o lege sa se desfiinteze o anumita cale de comunicatie ori portiune din aceasta, ceea
ce inseamna ca nu va mai face parte din domeniul pulic, putand apartine domeniului
privat. Asemenea solutie nu se poate da pentru unele din unurile prevazute de art.43>,
pct.3 din Constitutie.
<ata de cele aratate se ridica prolema de a sti criteriul in raport cu care se
staileste ca un un apartine domeniului pulic sau celui privat.
&!au propus criterii diferite.
a# Natua !unuilo. (nele unuri, prin natura lor, nu pot apartine particularilor,
de e%emplu, drumurile. Ar rezulta ca toate unurile care sunt susceptiile de proprietate
particulara apartin domeniului privat. Acest criteriu poate rezulta din articolul :5> C.civ.,
care in partea sa finala prevede ca apartin domeniului pulic toate partile din pamantul
'omaniei care nu sunt proprietate particulara. "e asemenea, art.: alin.4 si art.9 alin.4 din
0egea nr.46A4774 privind fondul funciar prevad ca unurile, prin natura lor, sunt de
domeniul pulic sau de domeniul privat.
In legatura cu acest criteriu, se poate oserva ca anumite unuri care fac parte din
domeniul pulic sunt susceptiile prin natura lor sa fie proprietate privata. In acest sens,
art.:56 alin.2 C.civ. prevede ca unurile la care se refera (portile, zidurile fortaretelor) nu
mai fac parte din domeniul pulic daca li se sc#ima destinatia initiala. In aceeasi situatie
pot fi si alte unuri.
) A$ectaea !unului% Bunul afectat serviciului pulic apartine domeniului
pulic. &e considera ca acest criteriu este prea larg, ceea ce ar insemna ca multe unuri ar
face parte din domeniul pulic, de indata ce ele ar fi destinate unui serviciu pulic.
c) A$ectaea !unului la u&ul diect al pu!licului, deci nu afectat unui serviciu
pulic sau de utilitate pulica. Acest criteriu restrange domeniul pulic.
0egea nr.46A4774 privind fondul funciar, art.:, alin. ultim, prevede ca terenurile
din domeniul pulic sunt afectate unei utilitati pulice. "omeniul pulic poate fi de
interes local (judetean, comunal, orasenesc, municipal). Art.: ! > din 0egea nr.46A4774
determina domeniul pulic si privat
Pe de alta parte, Constitutia (art.43>, pct. 4) prevede ca proprietatea este plica si
privata. Proprietatea pulica apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale (art.
43>, pct.2). 'ezulta ca proprietatea privata este aceea care nu este pulica.
Art.43>, pct.3 din Constitutie arata unurile care apartin domeniului pulic. "eci,
nu se confunda cu art.9 din 0egea46A4774, care arata terenurile din domeniul pulic, cele
doua te%te avand sfere diferite.
In concluzie, domeniul pulic cuprinde.
a) unuri care sunt afectate utilitatii pulice (art.: alin, ultim, 0egea nr. 46A4774 si
0egea nr.249A2884 cu modificarile si competarile ulterioare)
) unuri care prin antura lor apartin domeniului pulic (art.9 alin.4, partea finala,
0egea nr.249A2884 cu modificarile si completarile ulterioare).
In legatura cu criteriul distinctiei intre domeniul pulic si domeniul privat treuie
mentionat si art.46:: C.civ., care declara imprescriptiile unurile care prin natura lor
proprie sau printr!o declaratie a legii nu pot fi oiecte de proprietate privata, fiind scoase
din circuitul civil. 0a o asemenea concluzie a ajuns si jurisprudenta romaneasca
anterioara. Intr!adevar, s!a considerat ca apartin domeniului pulic unurile care prin
destinatia lor sunt afectate uzului direct si general al pulicului, dar, de asemenea, s!a
considerat ca apartin domeniului pulic numai acele unuri care prin natura lor ori printr!
o declaratie a legii nu pot fi oict al unei proprietati private si sunt scoase din comert.
<ata de cele aratate, rezulta ca intr!o anumita masura, fiecare din criteriile aratate
poate fi folosit pentru a staili daca un un apartine domeniului pulic. "ar, in final,
unurile din domeniul pulic sunt declarate ca atare de lege si tot legea este aceea care
prevede ca anumite unuri, prin natura sau prin destinatia lor, apartin domeniului pulic.
Prin urmare, criteriul pentru distinctia domeniului pulic si domeniului privat este, cu
precizarile aratate, declaratia legii. Intr!adevar, legea staileste daca unul aprtine
domeniului pulic sau domeniului privat. In acest sens, art.9 alin.4 din 0egea nr.46A4774
si art.4 din ?.(.C. nr.489A2884 privind frontiera de stat a 'omaniei, aproata prin 0egea
nr.2:3A2882, arata unurile care fac parte din domeniul pulic si tot astfel este art.43>,
pct.3 din Constitutie, primul te%t mentionat fiind concordant cu Constitutia.
Bunurile din domeniul pulic de interes local sau judetean sunt prevazute de
art.424 din 0egea administratiei pulice locale nr.249A2884, cu modificarile si
completarile ulterioare.
"e asemenea, legea poate sa prevada ca un un este scos din domeniul pulic, cu
precizarile facute.
DOMENIUL PUBLIC
Deptul de popietate pu!lica
"istinctia dintre proprietatea privata si proprietatea pulica este cunoscuta
Codului civil roman. In perioada regimului comunist ea a ramas fara aplicare, regimul
juridic general al proprietatii fiind organizat pe cu totul alte coordonate. dominanta era
proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, cu cele doua forme ale sale,
proprietatea socialista de stat si proprietatea cooperatista. &e mai recunostea e%istenta
unui drept de proprietate personala, apartinand oricarei persoane fizice, dar al carui oiect
a fost constant restrans si a uni drept de proprietate individuala sau particulara, avand ca
titulari pe taranii care nu se asociasera (mai mult sau mai putin enevol) in cooperativele
agricole de productie si pe mestesugarii cu ateliere proprii.
Prausirea regimului comunist, realizata in decerie 4767, a creat premisele
reorganizarii regimului juridic al proprietatii in 'omania, prin recunoasterea caracterului
preeminent al proprietatii private, dar si prin reglementarea proprietatii pulice, cu un
regim juridic e%ceptional.
&ingurii titulari ai dreptului de proprietate pulica sunt statul si unitatile
administrativ!teritoriale. Aceste suiecte de drept isi datoreaza pozitia privilegiata
faptului ca, desi sunt si persoane juridice, suiecte de drept privat, sunt in primul rand
suiecte de drept pulic, purtatoare ale atriutiilor de autoritate si e%ponente ale
intereselor generale, ostesti.
Prima referire facuta la proprietatea pulica in legislatia recenta este continuta de
art.: din 0egea fondului funciar nr.46A4774, act normativ care, prin art.9, alin.(2), i!a
conturat si regulile de aza ale regimului juridic. *)erenurile care fac parte din domeniul
pulic sunt inalienaile, insesizaile si imprescriptiile. $le nu pot fi introduse in
circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul pulic./ Aceste
prevederi s!au competat cu cele ale art. :59 alin.(2), art.:5>!:56, art.:77, art.4348 si art.
46:: C.civ., care au fost revigorate in noile conditii istorice.
?data cu intrarea in vigoare a Constitutiei 'omaniei din 4774, dreptului de
proprietate pulica i!au fost consacrate prevederile art. 439 alin. (2) si (3), care au devenit
fundamentul e%istentei sale. "upa revizuirea legii fundamentale, realizata in anul 2883 si
repulicarea sa, prevederile la care ne referim fac oiectul art. 43> alin. (4) si alin.(2).
Potrivit art.43> alin.(4), *proprietatea este pulica sau privata/, iar conform alin.
(2) al aceleiasi dispozitii constitutionale, in noua sa redactare, *proprietatea pulica este
garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale.
'eferiri e%prese referitoare la e%istenta proprietatii pulice au fost facute si prin
0egea nr.33A477: privind e%proprierea pentru cauza de utilitate pulica, 0egea nr.5A477>,
Codul silvic, 0egea administratiei pulice locale nr.249A2884, ca si in alte acte normative.
In sfarsit, acestei materii i!a fost consacrat un act nrmativ special 0egea
nr.243A4776 privind proprietatea pulica si regimul juridic al acesteia.
In literatura de specialitate au fost e%primate si opinii care ii neaga dreptului de
proprietate pulica natura juridica de veritaila proprietate. Argumentul ar fi acela ca
statul si unitatile administraiv!teritoriale ar avea doar un drept de supraveg#ere asupra
unurilor din domeniul pulic, fiind lipsiti de atriutelepe care dreptul de proprietate i le
confera titularului sau usus, fructus si abusus.
Aceasta opinie a primit oiectia ca e%ercitiul tutror acestor atriute se regaseste si
in cazul proprietatii pulice, c#iar daca intr!o forma specifica.
Astfel, cel putin in cazul unurilor afectate unui serviciu pulic, titularii e%ercita
direct dreptul de folosinta si culeg fructele, cum ar fi veniturile din concesiuni, ta%ele
pentru folosinta drumurilor etc.
C#iar si in situatia in care pulicului ii este permisa utilizarea directa a unui un
proprietate pulica nu se poate sustine ca titularul dreptului de proprietate pulica ar fi
lipsit de jus utendi, pe de o parte, pentru ca el insusi are dreptul sa foloseasca aceleasi
unuri, iar, pe de alta parte, pentru ca are un drept de supraveg#ere generala asupra
modului in care pulicul foloseste unul respectiv.
&i in ceea ce priveste jus abutendi, acesta se regaseste in continutul dreptului de
proprietate pulica. "reptul de dispozitie materiala se manifesta prin modificarea si
transformarea unor unuri, demolarea unor constructii sau prin e%ploatarea ogatiilor
susolului, iar dreptul de dispozitie juridica, c#iar daca se e%ercita prin mijloace de drept
pulic, e%ista si el, forma sa e%trema de manifestare constituind!o declasarea unurilor
din proprietatea pulica si trecerea lor in proprietatea privata. )ot ca o manifestarea a
unui drept de dispozitie juridica limitata treuie privita si posiilitatea transferarii unor
unuri din proprietatea pulica a statului in cea a unei unitati administrativ!teritoriale sau
invers. 3ateria este reglementata de art.7 din 0egea nr.243A4776, in urmatorii termeni.
*(4) )recerea unui un din domeniul pulic al statului in domeniul pulic al unei
unitati administrativ!teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a
Cosiliului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consililui local, dupa caz, prin #otarare
a Cuvernului.
(2) )recerea unui un din domeniul pulic al unei unitati administrativ!teritoriale
in domeniul pulic al statului se face, la cererea Cuvernului, prin #otarare a consiliului
judetean, respectiv a Consilului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consiliului
local./
Insasi e%istenta caracterului juridic al inalienailitatii presupune pree%istenta unui
drept de proprietate. "e altfel, inalienailitatea este numai relativa, de vreme ce unurile
care formeaza oiectul proprietatii pulice pot fi inc#iriate, concesionate sau date in
administrare directa, sau, asa cum am aratat mai sus, pot fi dezafectate si incluse in
domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale.
"e asemenea, si in aceasta materie sunt utilizaile procedee te#nice civiliste cum
ar fi revendicarea, actiunile posesorii, dreptul de a castiga coproprietatea asupra zidurilor
despartitoare, accesiunea.
?pinia conform careia dreptul de proprietate pulica este un veritail drept de
proprietate si!a primit consacrarea legala prin art.2 din legea nr.243A4776, care a statuat
ca titularii proprietatii pulice *e%ercita posesia, folosinta si dispozitiaasupra unurilor
care alcatuiesc domeniul pulic, in limitele si in conditiile legii./
Posesia, folosinta si dispozitia fiind es%act cele trei prerogative pe care le confera
dreptul de proprietate titularului sau, este evident ca legiuitorul trateaza dreptul de
proprietate pulica ca pe un veritail drept de proprietate.
Aceeasi concluzie se desprinde si din decizia Curtii Constitutionale, conform
careia *regimul juridic general al proprietatii, pulica sau privata, vizeaza, ca esenta, cele
trei elemente ale dreptului de proprietate. posesia, folosinta, dispozitia./
Moduile de do!andie a deptului de popietate pu!lica
$%ista mai multe moduri de doandire a dreptului de proprietate pulica,
prevazute de lege.
a) pe cale naturala. $ste cazul resurselor minerale, petrolului, gazelor, in general,
ogatiile de orice natura ale susolului, in stare de zacamant, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul continental, spatiul aerian,
asupra carora e%ista dreptul de proprietate pulica, fara sa se inc#eie vreun act juridic sau
sa se savarseasca vreun fapt juridic pentru a le crea sau doandi.
) prin ac#izitii pulice efectuate in conditiile legii. In acest sens, e%ista dispozitii
legale care reglementeaza conditiile, procedura si efectele ac#izitiilor pulice.
c) prin e%propriere pentru cauza de utilitate pulica. Prin e%propriere se intelege
trecerea fortata in proprietatea pulica, prin #otarare judecatoreasca, a unor imoile aflate
inproprietate privata, cu o justa si prealaila despaguire, in temeiul unei cauze de
utilitate pulica.
d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Cuvern, de consiliul judetean sau
de consiliul local, dupa caz, daca unul in cauza intra in domeniul pulic.
e) prin trecerea unor unuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor
administrativ!teritoriale in domeniul pulic al acestora, pentru cauza de utilitate pulica
f) prin alte moduri prevazute de lege. Dotararea Cuvernului nr.4887A4777 pentru
aproarea 1ormelor metodologice privind trecerea in proprietatea pulica a statului a
unor unuri imoiliare ale deitorilor persoane juridice supuse e%ecutarii silite. "eci,
acesta reprezinta un mod de doandire a a proprietatii pulice
Incetaea deptului de popietate pu!lica
Potrivit dispozitiilor art.48 alin.4 din 0egea nr.243A4776 privind proprietatea
pulica si regimul juridic al acesteia, dreptul de proprietate pulica inceteaza in doua
ipostaze.
! unul a pierit in materialitatea saE
! unul afost trecut in domeniul privat.
Cu privire la ca de!a doua ipoteza, legea identifica si instrumentul juridic de drept
pulic care treuie utilizat, dupa cum urmeaza. *)recerea din domeniul pulic in
domeniul privat se face, dupa caz, prin #otararea Cuvernului, a consiliului judetean,
respectiv a Consiliului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca
prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel./+art.48 alin.2,.
Aceasta #otarare poate face oiectul controlului de legalitate din partea justitiei pe
aza unei actiuni ce poate fi inaintata la instanta de contecios administrativ competenta in
a carei raza se afla unul.
"in practica administrativa, un e%emplu este Dotararea Cuvernului nr.>92A2882
privind trecerea unor terenuri araile din domeniul pulic al statului si din administrarea
unor societati comerciale cu profil agricol din judetul )eleorman in domeniul privat al
statului, in vederea punerii acestora la dispozitia comisiilor locale de aplicare a legilor
fondului funciar din acest judet, urmand sa fie atriuite persoanelor indreptatite potrivit
legii.
"e asemenea, unurile pulice uzate fizic sau moral, pentru a fi casate, treuie ma
intai sa fie trecute din proprietatea pulica in proprietatea privata a titularului, altfel fiind
incalcat principiul inalienailitatii. &pre e%emplu, prin Dotararea Cuvernului nr.
434:A2883 s!a aproat trecerea din domeniul pulic al statului in domeniul privat al
acestuia a statiei meteorologice Doria, aflata in administrarea Administratiei 1ationale
*Apele 'omane/, in vederea scoaterii acestui un din functiune, valorificarii si casarii lui
in conditiile legii.
? alta modalitate de incetare a dreptului de proprietate pulica, in afara celor
enuntate anterior este cea reglementata de art. 39!35 din 0egea nr.33A479: privind
e%proprierea pentru cauza de utilitate pulica, care prevede dreptul propritarului
e%propriat de a cere si otine retrocedarea imoilului e%propriat daca nu a fost utilizat in
ermen de un an pentru realizarea scopului e%proprierii si nu s!a facut o noua declarare a
utilitatii sale pulice. )ot astfel, in situatia in care lucrarile pentru acre s!a dispus
e%proprierea nu au fost incepute si realizate, e%propriatorul poate instraina imoilul
epropriat, fostul proprietar avand un drept de preemptiune la cumparare.
Titulaii si s$ea !unuilo cae alcatuiesc domeniul pu!lic
Bunurile aflate in proprietatea pulica alcatuiesc domeniul pulic al statului sau al
colectivitatilor administrativ!teritoriale. Celelalte unuri apartinand acelorasi titulari
alcatuiesc proprietatea privata a acestora, alcatuind domeniul privat al statului sau al
colectivitatilor locale.
"e remarcat faptul ca notiunile de proprietate pulica si domeniu pulic nu se
sustituie una alteia. proprietatea pulica reprezinta o institutie juridica, pe cand
domeniul pulic este un ansamlu de unuri care fac oiectul proprietatii pulice.
)itularii (suiectele) dreptului de proprietate pulica sunt strict si complet
determinati de norma constitutionala art.43> alin.2. *Proprietatea pulica este garantata
si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale./
Analizand reglementarile in vigoare, constatam ca, in primul rand, sunt oiect al
dreptului de proprietate pulica acele categorii de unuri enumerate e%pres de Constitutie
sau lege.
Astfel, potrivit art.43> alin.3 din Constitutia 'omaniei, repulicata. *Bogatiile de
interes pulic ale susolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificail, de
interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental, precum si alte unuri stailite de legea organica, fac oiectul
e%clusiv al proprietatii pulice./
Cu privire la unurile de mai sus, oservam ca acestea nu sunt susceptiile de
apropriere privata.
(n e%emplu de alt un de natura celor prevazute la art.43> alin.3 din Contitutie,
ne ofera 0egea nr.24>A288: privind infiintarea Administratiei 1ationale de 3eteorologie
care, in Ane%a nr.2, la pozitia 4, inscrie. fondul national de date meteorologice.
Potrivit art.3 alin.4 teza a II!a din 0egea nr.243A4776, fac parte din domeniul
pulic, alaturi de cele aflate e%clusiv in proprietate pulica, unurile stailite in ane%a
acestei legi, redata in continuare.
0I&)A
cuprinzand unele unuri care alcatuiesc domeniul pulic al statului
4. ogatiile de orice natura ale susolului, in stare de zacamantE
2. spatiul aerianE
3. apele de suprafata, cu aliile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele
suterane, apele maritime inferioare, faleza si plaja marii, cu ogatiile lor
naturale si cu potentialul energetic valorificail, marea teritoriala si fundul
apelor maritime, caile navigaile interioareE
:. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de
cultura, de productie ori de administratie silvica, iazurile, aliile paraielor,
precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac
parte din fondul forestier si nu sunt proprietate privataE
9. terenurile care au apartinut domeniului pulic al statului inainte de > martie
47:9E terenurile otinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de comatere
a eroziunii soluluiE terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si
ale unitatilor de invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii
de seminte si de material saditor din categoriile iologice si de animale de
rasaE
>. parcurile nationaleE
5. rezervatiile naturale si monumentele naturiiE
6. patrimoniul natural al 'ezervatiei Biosferei *"elta "unarii/E
7. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna
cu platoul continentalE
48. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele si lucrarile de artaE
44. tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuiaE
42. drumurile nationale autostrazi, drumuri e%pres, drumuri nationale europene,
principale, secundareE
43. canalele navigaile, cuvetele canalului, constructiile #idrote#nice aferente
canalului, ecluzele, apararile si consolidarile de maluri si de talazuri, zonele de
siguranta de pe malurile canalului, drumurile de acces si teritoriile pe care
sunt realizate acesteaE
4:. retelele de transport al energiei electriceE
49. spectre de frecventa si retele de transport si de distriutii de telecomunicatiiE
4>. canalele magistrale si retelele de distriutie pentru irigatii, cu prizele aferenteE
45. conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor
naturaleE
46. lacurile de acumulare si arajele acestora, in cazul in care activitatea de
producere a energiei electrice este racordata la sistemul energetic national, sau
cele cu transe pentru atenuarea undelor de viituraE
47. digurile de aparare impotriva inundatiilorE
28. lucrarile de regularizare a cursurilor de apeE
24. cantoanele #idrote#nice, statiile #idrologice, meteorologice si de calitate a
apelorE
22. porturile maritime si fluviale, civile si militare terenurile pe care sunt situate
acestea, diguri, c#eiuri, pereuri si alte constructii #idrote#nice pentru acostarea
navelor si pentru alte activitati din navigatia civila, azine, acvatorii si senale
de acces, drumuri te#nologice in porturi, monumente istorice aflate in porturi,
c#eiuri si pereuri situate pe malul cailor navigaile, in afara incintelor portuare
destinate activitatilor de navigatieE
23. terenurile destinate e%clusiv instructiei militareE
2:. pic#etele de graniceri si fortificatiile de aparare a tariiE
29. pistele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru imarcare!
dearcare situate pe acestea si terenurile pe care sunt amplasateE
2>. statuile si monumentele declarate de interes pulic nationalE
25. ansamlurile si siturile istorice si ar#eologiceE
26. muzeele, colectiile de arta declarate de interes pulic nationalE
27. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activiatatea. Parlamentul,
Presedentia, Cuvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale
administratiei pulice centrale si institutiile pulicesuordonate acestoraE
instantele judecatoresti si parc#etele de pe langa acestea, unitati ale
3inisterului Apararii 1ationale si ale 3inisterului de Interne, ale serviciilor
pulice de informatii, precum si cele ale "irectiei generale a penitenciarelorE
serviciile pulice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de
specialitate ale administratiei pulice centrale, precum si prefecturile, cu
e%ceptia celor doandite din venituri proprii e%traugetare, care constituie
proprietatea privata a acestora.
Clasi$icaea !unuilo domeniului pu!lic
Bunurile domeniului pulic au facut oiectul clasificarii dupa numeroase criterii.
"intre autorii contemporani, o clasificare comple%a, potrivit doctrinei si legislatiei
actuale, realizeaza Antonie Iorgovan, dupa cum urmeaza.
I. "in punct de vedere al interesului pe care il prezinta.
a) unuri ale domeniului pulic de interes national (domeniul pulic national)
) unuri ale domeniului pulic de interes judetean (domeniul pulic judetean)
c) unuri ale domeniului pulic de interes comunal (domeniul pulic comunal)
II. "in punct de vedere al modului de determinare.
a) unuri ale domeniului pulic nominalizate de legiE
) unuri ale domeniului pulic nominalizate de autoritatile administratiei
pulice, in aza criteriilor stailite de Constitutie si legi.
III."in punct de vedere al naturii juridice a dreptului statului (autoritatii pulice).
a) unuri ale domeniului pulic ce apartin statului sau unitatilor administrativ!
teritorialeE
) unuri ale domeniului pulic ce apartin proprietatii private, dar afectate de
dreptul de paza si protectie al statului (drept de politie).
I;. "in punct de vedere al modului de constituire.
a) unuri apartinand domeniului pulic naturalE
) unuri apartinand domeniului pulic artificial.
;. "in punct de vedere al modului de utilizare de catre public.
a) unuri utilizate directE
) unuri utilizate indirect, prin intermediul unui serviciu pulic.
;I. "in punct de vedere al serviciului public organizat.
a) unuri care sunt puse in valoare prin serviciul pulicE
) unuri care mijlocesc realizarea unui serviciu pulic.
;II. "in punct de vedere al naturii bunurilor.
a) unuri ale domeniului pulic terestru
) unuri ale domeniului pulic maritim
c) unuri ale domeniului pulic fluvial
d) unuri ale domeniului pulic aerian
e) unuri ale domeniului pulic cultural
f) unuri ale domeniului pulic militar.
0. Ciurgiu apreciaza ca, din punct de vedere al modului de utilizare a unurilor
afectate uzului pulic, se pot distinge doua categorii de dependinte (unuri) ale domeniului
pulic.
a) unuri destinate uzului direct si colectiv al pulicului (tarmurile marii, plaja,
soselele, pietele pulice etc.)
) unuri destinate uzului direct, dar individual si privat, prin intermediul unui
serviciu pulic pentru care aceste unuri joaca un rol esential (locuri de in#umare in
cimitire, mese in piete si #ale s.a.).
Re'imul (uidic al !unuilo din domeniul pu!lic
Bunurile apartinand domeniului pulic sunt.
a) inalienaile. unurile nu pot fi instrainateE ele pot fi date numai in administrare,
concesionate sau inc#iriate, in coditiile legiiE
) insesizaile. unurile nu pot fi supuse e%ecutarii silite si asupra lor nu se
constituie garantii realeE
c) imprescriptiile. unurile nu pot fi doandite de alte persoane prin uzucapiune
sau prin efectul posesiei de una credinta asupra unurilor moile.
Actele juridice inc#eiate cu nesocotirea dispozitiilor legale privind regimul juridic
al unurilor din domeniul pulic sunt lovite de nulitate asoluta.
DOMENIUL PRIVAT
? a doua componenta a domeniului administrativ, alaturi de domeniul pulic, este
domeniul privat, care cuprinde unuri supuse normelor dreptului comun, daca prin lege nu
se prevede altfel.
Potrivit art.46:9 C.civ.. *&tatul, stailimentele pulice si comunale, in ceea ce
priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si, ca si
acestia, le pot opune./
In temeiul art.: din 0egea nr.243A4776, *domeniul privat al statului sau al
unitatilor administrativ!teritoriale este alcatuit din unuri aflate in proprietatea lor si acre
nu fac parte din domeniul pulic. Asupra acestor unuri statul sau unitatile administrativ!
teritoriale au drept de proprietate privata./
Punerea unurilor statului sau ale unitatilor administrativ!teritoriale su regimul a
doua forme de proprietate a fost necesara datorita faptului ca nu toate unurile unor astfel
de titularisunt strict si direct legate prin natura lor ori prin destinatie uzului ori satisfacerii
interesului pulic. $%ista in patrimoniul statului ori al colectivitatilor locale si o categorie
de unuri care asigura functionarea entitatilor pulice, nefiind de uz sau de interes pulic
direct, imediat, participarea lor la realizarea interesului general fiind indirecta, au%iliara sau
unuri care au servit sau urmeaza sa serveasca acest interes. "omeniul privat poate fi astfel
inteles ca si *anticamera/ sau *rezerva/domeniului pulic, in acesta regasindu!se unuri
acre prin natura lor sau prin afectare urmeaza sa devina de uzAinteres pulic sau unuri care
temporar sau la un moment dat nu sunt de uzAinteres pulic ori unuri care datorita
degradarii fizice nu mai pot indeplini astfel de misiuni si treuie casate, dezafectate.
"omeniul are si un rol important in realizarea veniturilor administratiei, prin
e%ploatarea sa putandu!se otine insemnate resurse ugetare (mult mai putine insa decat
cele fiscale, otinute din impozite si ta%e).
Constituiea domeniului pi"at
In principiu, toate aspectele privind domeniul privat sunt reglementate de dreptul
comun, titularii sai, respectiv statul si unitatile administrativ!teritoriale, actionand ca
persoane juridice de drept civil. Consecinta este aceea ca pentru constituirea domeniului
privat pot fi folosite toate mijloacele juridice de drept civil cunoscute.
In acelasi timp insa, statul si unitatile administrativ!teritoriale nu inceteaza sa fie
suiecte de drept pulic, imprejurare care isi pune amprenta si asupra modului de
constituire a domeniului privat. Astfel, a%ista si mijloace specifice de constituire a
domeniului privat, inaccesiile altor suiecte de drept.
Intra in categoria mijloacelor de drept civil vanzarea!cumpararea, volunatara sau
silita, sc#imul, donatia, legatul, construirea unor edificii, accesiunea, uzucapiunea.
&unt considerate modalitati specifice, in sensul ca nu pot fi folosite de particulari,
urmatoarele. doandirea, in conditiile legii, a unurilor fara stapan sau aandonate sau
rataciteE doandirea mostenirilor vacanteE dezafectarea dependintelor domeniului pulicE
e%ercitarea dreptului de preemptiune recunoscut statului de lege in anumite situatii.
Re'imul (uidic al domeniului pi"at
'efritor la unurile din domeniul privat, su imperiul Codului Civil,s!a spus ca
acestea *nu sunt afectate uzului pulic. $le nu se deoseesc de unurile particularilor decat
prin aceea ca proprietarul lor este statul,judetul sau comuna in loc de a fi o persoana
particulara/, asa ca si regimul lor juridic treuie sa fie cel de drept comun.
Ca regula generala, regimul juridic al unurilor din domeniul privat este cel de
drept comun. 0a aceasta concluzie conduc mai multe dispozitii legale. Astfel, potrivit
art.46:9 C.civ., statul si unitatile administrativ!teritoriale, *in ceea ce priveste domeniul lor
privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si,ca si acestia, le pot opune/E art.>
teza a II!a din 0egea nr.46A4774 este in sensul ca domeniul privat este supus dispozitiilor de
drept comun, daca prin lege nu se prevede altfelE prin art.: , partea finala, din 0egea
nr.243A4776 se arata e%pres ca asupra unurilor din domeniul lor privat statul si uniatile
administrativ!teritoriale au un drept de proprietate privata, pentru ca art. 9 alin.2 sa prevada
ca regimul juridic al acestor unuri este cel de drept comun daca legea nu dispune altfelE
conform art.423 alin.3 din 0egea nr.249A2884 unurile ce fac parte din domeniul privat al
unitatilor administrativ!teritoriale sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca pri lege nu
se prevede altfel.
In sfarsit, Constitutia, prin art.:: alin.2, prevede. /Proprietatea privata este
ocrotita si garantata in mod egal de lege, indiferent e titular./
Ca urmare, unurile care formeaza oiectul domeniului privat vor putea face
oiectul a diverse acte juridice, vor putea fi instrainate sau uzucapate, asupra lor se vor
putea constitui dezmemraminte ale dreptului de proprietate, iar proprieatatea unurilor
moile va putea fi doandita prin posesie de una!credinta.
"at fiind faptul ca unurile din domeniul privat al statului sau al unitatilor
administrativ!teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, nu este e%clusa
posiilitatea ca ele sa fie urmarite de creditori pentru realizarea creantelor lor, daca prin
lege nu se dispune altfel cu privire la anumite categorii de asemenea unuri.
'epetatele referiri la posiilitatea ca legea sa dispuna altfel, adica sa instituie
unele reguli derogatorii de la dreptul comun, sunt e%presia necesitatii de a se tine seama de
caracteristica statului si a unitatilor administrativ!teritoriale de a fi atat persoane juridice
civile, cat si suiecte de drept pulic. Ca urmare, elemente de drept pulic vor putea altera,
intr!o oarecare masura, regimul juridic de drept comun al unurilor care formeaza oiectul
domeniului privat. Asemenea situatii constituie insa e%ceptii, asa ca vor treui reglementate
e%pres de lege.
? asemenea derogare de la dreptul comun este reglementata de art.6 alin.4 din
0egea nr.243A4776, care dispune. *)recerea unurilor din domeniul privat al statului sau al
unitatilor administrativ!teritoriale in domeniul pulic al acestora, potrivit art.5 lit.e), se
face, dupa caz, prin #otarare a Cuvernului,a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
Ceneral al 3unicipiului Bucuresti ori a consiliului local/. "e vreme ce art.5 lit.e) din
acelasi act normativ prevede ca aceasta masura se adopta *pentru cauza de utilitate
pulica/, fara ca ea sa aia semnificatia unei e%proprieri, faptul ca ne aflam in prezenta
unei derogari de la dreptul comun este evident.
'egulile speciale consacrate acceptarii donatiilor si legatelor de catre stat si
unitatile administrativ!teritoriale, oligatia ca vanzarea si inc#irierea unurilor din
domeniul privat sa se faca prin licitatie pulica, organizata in conditiile legii +art.429 alin.2
din 0egea nr.249A2884,, constituie si ele asemenea derogari.
In sfarsit, concesionarea unurilor din domeniul privat si constituirea drepturilor
reale de folosinta asupra unora dintre ele sunt moduri de e%ercitare a dreptului de
proprietate privata numai atunci cand este vora despre unuri care fac parte din domeniul
privat.
Bi!lio'a$ie
C#elaru, $ugen Administrarea domeniului public si a domeniului privat, $ditura All
BecF, Bucuresti, 2889
Balan, $mil Dreptul administrativ al bunurilor, $ditura C.D.BecF, Bucuresti, 2885
<ilipescu, Ion, <ilipescu, Andrei Drept civil: dreptul de proprietate si alte drepturi
reale, $ditura (niversul juridic, Bucuresti, 288>
3arian, 1icolae Tratat de publicitate imobiliara, vol.II, $ditura (niversul juridic,
Bucuresti, 288>
=ugastru, Calina Unitatile administrativ-teritoriale: domeniul public, domeniul privat,
$ditura Argonaut, Cluj!1apoca, 2884
Constitutia 'omaniei, adoptata in 4774, modificata si repulicata in 2883
0egea nr.243A4776
0egea nr.249A2884