TEST 1.

Subiectul I: Dreptul penal i Convenia European a Drepturilor Omului

1.1. Numii drepturile i libertile protejate prin Convenia European a Drepturilor Omului.
Conform Conventiei Europeane Privind Drepturile Omului sunt protejate urmatoarele drepturi si
libertati:
1)dreptul la viata;
2)dreptul la libertate si siguranta;
3)dreptul la un process ecitabil;
!)dreptul la respectare vietii private si familiale;
")dreptul la casatorie;
#)dreptul la un recurs efectiv;
$)%ibertatea de gindire&de constiinta si de religie:
')%ibertatea la e(primare;
))%ibertatea de intrunieresi de asociere;
1*)+nter,icerea torturii;
11)+nter,icerea sclaviei si a muncii fortate;
12)-ici o pedeapsa fara lege;
13)+nter,iceraea descriminarii;
1!)Derogarea in ca, de sare de urgenta;
1").estrictii ale activitatii politice a strainilor;
1#)+nter,icerea abu,ului de drept;
1$)%imitarea aplicarii restringerilor drepturilor;
1')Obligatia de a respecta drepturile omului;
1.. Determinai elementele noiunii de !le"alitate# $n %en%ul Conveniei i a juri%prudenei
CEDO.
Conform Conventiei European a Drepturilor Omului& nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune
sau o omisiune care& la momentul la care a fost comisa& nu constituia infractiune conform dreptului
national sau international/ Este modalitatea de consacrare conventionala a principiului legalitatii
incriminarii si pedepsei& unul dintre pilonii dreptului international/
+n jurisprudenta Curtii & principiul legalitatii incriminarii obliga autoritatile legislative ale statului sa
legifere,e prin te(te precise& lipsite de ecivoc/ +nfractiunea trebuie sa fie clar preci,ata& altfel spus&
pornind de la definirea actiunilor sau omisiunilor care angajea,a raspunderea penala& trebuie sa fie
posibila definirea actiunilor sau inactiunilor care angajea,a raspunderea penala& ciar daca aceasta
definitie este data de instantele care interpretea,a dispo,itia in cau,a/
0sa cum a fost conceput si interpretat de catre organele Conventiei& principiul legalitatii incriminarii
si pedepselor apare ca un principiu cardinal al dreptului penal& unul dintre fundamentele statului
democratic/ +n definitiv& acest principiu este o aplicare particulara a principiului fondator al oricarui
stat de drept& acela de a averti,a inainte de a lovi / Principiul legalitatii este o protectie impotriva
arbitrariului& ceea ce e(plica forta sa de consacrare si& corelativ& slabiciunea unor eventuale limitari/
1.&.E%timai ju%teea raportului dintre interpretarea !torturii# prin pri%ma CEDO i
interpretarea noiunii de !tortur# $n le"i%laia penal a '(/
1/ Conform CEDO& termenul 1tortur23 desemnea,2 orice act prin care se provoac2 unei persoane& cu
inten4ie& o durere sau suferin4e puternice& de natur2 fi,ic2 sau psiic2& 5n special& cu scopul de a ob4ine&
de la aceast2 persoan2 sau de la o persoan2 ter42& informa4ii sau m2rturisiri& de a o pedepsi pentru un
act pe care aceasta sau o ter42 persoan2 l6a comis sau este b2nuit2 c2 l6a comis& de a o intimida sau de
a face presiune asupra unei ter4e persoane sau pentru orice alt motiv ba,at pe o form2 de discriminare&
oricare ar fi ea& atunci c7nd o asemenea durere sau suferin42 sunt provocate de c2tre un agent al
autorit24ii publice sau orice alt2 persoan2 care ac4ionea,2 cu titlu oficial sau la instigarea sau cu
consim42m7ntul e(pres sau tacit al unor asemenea persoane/
Conform codului penal tortura repre,inta supunerea pri orice metode&la tortura sau tratamente
inumane pentru a cau,a in mod intentionat mari suferinte sau vatamari grava integritarii corporale
sau sanatatii ranitilor&bolnavilor&pri,onierilor&personelor civile &membrilor personalului sanitar8 civil
sau al crucii rosii si al organi,atiilor assimilate acesteea &neufragiatilor&precum si oricarei alte
personae ca,ute sub puterea adversarului&ori supunerea acestora la e(periente medicale &biologice sau
stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul lor/
Subiectul II: )%i%tena juridic %ecundar $n materie penal.
.1. Identi*icai condiiile e+trdrii.
Conditiile e(tradarii sunt:
6Conditii privitoare la persoana;
6Conditii privitoare la fapt9infractiune;
6Conditii privitoare la pedeapsa;
6Conditii privitoare ls competenta;
6 Conditii privitoare la procedura/
.. Determinai e+i"enele condiiilor privind in*raciunea $n ca,ul e+trdrii.
Conditiile privind infractiunea in ca,ul e(tradarii are urmatoarele e(igente:
Dubla incriminare6E(tradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este invinuita sau a fost
condamnata persoana a carei e(tradare se cere este preva,uta ca infractiune atit de legea statului
solicitant&cit si de legea statului solicitat/
+nfractiuni militare6E(tradarea motivata de infaractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept
comun este e(clusa din cimpul de aplicare a legii/
+nfractiuni plitice6E(tradare nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta e(tradarea este
considerata de statul solicitat ca infractiune politica sau ca fapta cone(a unei asemenea
infractiuni/0tentatul la viata a unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale nu este considerata
infractiune politica/-u sunt considerate infractiuni politice:crimele impotriva umanitatii si alte violari
similare ale legii ra,boiului&precum nici un act de natura terorista/
+nfractiuni fiscale6+n materie de ta(e si impo,ite&de vama si de scimb valutar&e(tradarea va fi
acordata intre statele parti la Conventia Europeana de e(tradare si la protocoalele sale/
.&. )r"umentai caracterul indi%pen%abil al dublei incriminri la e+trdare.
Diferen4ele e(istente 5ntre calificarea juridic2 :i denumirea date aceleia:i infrac4iuni de legile celor
dou2 state nu pre,int2 relevan42& dac2 prin conven4ie interna4ional2 sau& 5n lipsa acesteia& prin
declara4ie de reciprocitate nu se prevede altfel/ E(tr2darea este considerat2 e(presia cea mai vie a
asisten4ei juridice 5n domeniul dreptului penal/ Certitudinea c2 fuga nu poate asigura sustragerea de la
r2spunderea penal2 este o condi4ie indispensabil2 a eficacit24ii normelor penale/
;orbind despre defini4ia acestei no4iuni& men4ion2m c2 e(tr2darea este actul prin care statul pe al
c2rui teritoriu s6a refugiat o persoan2 urm2rit2 penal sau condamnat2 5ntr6un alt stat remite& la cererea
statului interesat& pe acea persoan2 pentru a fi judecat2 sau pentru a e(ecuta pedeapsa la care a fost
condamnat2/ Din aceast2 defini4ie se desprind urm2toarele tr2s2turi care pun 5n lumin2 aspectele
specifice ale institu4iei e(tr2d2rii:
6 act de suveranitate intervenit 5n rela4iile dintre dou2 state;
6 act jurisdic4ional solicitat :i acordat e(clusiv 5n scopul reali,2rii represiunii& persoana e(tr2dat2
fiind un inculpat sau un condamnat penal;
6 act de asisten42 juridic2 interna4ional2/
0stfel& e(tr2darea are o natur2 juridic2 mi(t2/ Ea nu este numai un simplu act de asisten42 juridic2& ci
:i un act de suveranitate :i un act jurisdic4ional
<1) E(tr2darea poate fi admis2 numai dac2 fapta pentru care este 5nvinuit2 sau a fost condamnat2
persoana a c2rei
e(tr2dare se solicit2 este prev2,ut2 ca infrac4iune at7t de legea statului solicitant& c7t :i de legea
rom7n2/
<2) Prin derogare de la dispo,i4iile alin/ <1)& e(tr2darea poate fi acordat2 :i dac2 fapta respectiv2 nu
este prev2,ut2 de
legea rom7n2& dac2 pentru aceast2 fapt2 este e(clus2 cerin4a dublei incrimin2ri printr6o conven4ie
interna4ional2 la care .om7nia este parte/
<3) Diferen4ele e(istente 5ntre calificarea juridic2 :i denumirea dat2 aceleia:i infrac4iuni de legile
celor dou2 state nu
pre,int2 relevan42& dac2 prin conven4ie interna4ional2 sau& 5n lipsa acesteia& prin declara4ie de
reciprocitate nu se prevede
altfel/ TEST
Sub.1 )%pecte "enerale privind dr.penal European
1.1 Numiti directiile de cercetare ale dr. penal European
Dr penal European repre,inta ansamblul normelor penale<substantiale&procedural&penetenciare)
comune mai multor state europene in vederea luptei impotriva criminalitatii si in special contra
criminalitatii transnationale organi,ate/
Cursul dr penal european isi propune in calitate de obiectiv stabilirea unui cadru restrins de
reglementare&care urmea,a a fi cercetat/0ceasta disciplina urmareste in special atingerea
obiectivelor de apli=are in procesul didactic prin metoda studiilor de ca,&si anume&a cercetarilor
jurisprudentei europene/>iind o disciplina noua&dr penal European se fundamenea,a pe studiul si
interpretarea actelor internationale in materie penala care vi,ea,a domeniul asistentei juridice&a
protectiei drepturilor omului si a dreptului comunitar/
1.)nali,ati conceptul de unitate al dr penal European
Cele 3 parti ale DPE nu6i stirbesc din unitatea sa&astfel DPE are urmatoarele particularitati:
6este un drept conventional ceea ce inseamna ca la ba,a are tratate legi si tratate contracte/?ratate legi
se incee intre state si au la ba,a principiul reciprocitatii/?ratate contracte se refera la tratatele de
comert si alianta si nu crea,a un drept nou/
6are la ba,a in principal tratate legi/
6are un rol de virf in i,voarele nationale de drept/
6scopul DPE este de a promova si proteja dreptul omului
1.&E+plicati conceptul armoni,arii din pe%pectiva dr penal European
0rmoni,area in materia penala este reali,ata prin eliminarea diferentelor&facind ca legislatiile si
politicile diferitor jurisdictii ca sa fie mai asemanatoare sau ciar identice/0stfel armoni,area dr
penal ar putea e(prima mai reusit obiectivul @niunii europene in lupta contra criminalitatii
transnationale/Prin armonie se intelege prcesul de ordonare a relatiei dintre diferite elemente ale
legislatiilor nationale in concordant cu unele standarte predefinite/
Sub 2Dreptul la respectarea vietii private si de familie(art 8.CEDO)
2.1Identificati continutul notiunii de viata privatasiviata familiala
!ia"# privat#. Curtea a considerat c2 nu este nici posibil2& nici necesar2 g2sirea unei defini4ii
e(austive a no4iunii de via42 privat2/ ?otu:i& ar fi prea restrictiv limitarea domeniul s2u de inciden42
la cercul intim 5n care oricine 5:i poate desf2:ura via4a personal2 dup2 cum dore:te si a e(clude 5n
5ntregime lumea e(terioar2 a acestui cerc/ .espectul vie4ii private poate s2 5nglobe,e& 5ntr6o anumit2
m2sur2& dreptul unui individ de a crea :i de,volta rela4ii cu alte persoane/ Cu toate ca te(tul
Conventiei nu contine o definitie clara a notiunii de viata privata& din jurisprudenta Curtii se retine ca
aceasta priveste nu doar integritatea fi,ica si morala unei persoane& dar si aspecte care tin de
identitatea si orientarea se(uala a persoanei/ +n consecinta& te(tul Conventiei are in vedere si protectia
integritatii fi,ice si morale a persoanelor transse(uale& cu toate consecintele ce decurg din aceasta& sub
aspectul obligatiilor ce revin statelor contractante. Notiunea de *amilie este o categorie istorica& care
a evoluat sub influenta proceselor socio6economice si culturale ce se derulea,a in societate& in pre,ent
fiind asimilata unei institutii 1naturale& fundamentaleA si eterne/
-iata de *amilie %i viata privata a unei persoane sunt legate in mod indisociabil& titular al protectiei
acestora fiind individul& iar scopul urmarit de Conventie este acela de a proteja toate persoanele
impotriva ingerintelor statului in sfera vietii sale personale/
. )nali,ati nece%itatea %i oportunitatea in"erintelor in viata privata a
per%oanei potrivit art . CEDO
Conform art ' CEDO orice persoan2 are dreptul la respectarea vie4ii sale private :i de familie& a
domiciliului :i a coresponden4ei sale/ -u este admis2 ingeren4a unei autorit24i publice 5n e(ercitarea
acestui drept dec7t dac2 aceasta este prev2,ut2de lege :i constituie& 5ntr6o societate democratic2& o
m2sur2 necesar2 pentru securitatea na4ional2& siguran4a public2& bun2starea economic2 a 42rii&
ap2rarea ordinii :i prevenirea faptelor penale& protec4ia s2n2t24ii& a moralei& a drepturilor :i a
libert24ilor altora/
.& Determinati corelatia dintre incriminarile nationale in materia re%pectarii dr
la viata private %i cele preva,ute de CEDO
Con* codului civil:
<1)Orice persoana are dreptul la respectarea vietii private
<2) -imeni nu poate fi supus vreunor imi(tiuni 5n via4a intim2& personal2 sau de familie& nici 5n
domiciliul& re:edin4a sau coresponden4a sa& f2r2 consim42m7ntul s2u ori f2r2 respectarea limitelor
prev2,ute la art/ $"/
<3) Este& de asemenea& inter,is2 utili,area& 5n orice mod& a coresponden4ei& manuscriselor sau a altor
documente personale& precum :i a informa4iilor din via4a privat2 a unei persoane& f2r2 acordul acesteia
ori f2r2 respectarea limitelor prev2,ute la art/ $"/
Te%t nr./&
Subiectul I:)%i%tena juridic $n materie penal
1.1.De*inii in%tituia comi%iilor ro"atorii.
Comisiile rogatorii internationale in materie penala constituie acte care tind sa infaptuiasca printr6o
autoritate judiciara competenta <solicitata)care apartine unui stat <solicitat)unul sau mai multe acte de
instructie pe contul unei autoritati judiciare competente <solicitante) privind un alt stat <solicitant) in
vederea solutionarii unui proces penal/Deci institutia comisiilor rogatorii are un domeniu &un obiect si
natura specifica/
1..Deo%ebii in%tituiile denunrii $n vederea pornirii urmririi penale *cut
unui %tat i tran%miterea urmririi unui %tat.
1. @n stat contractant poate solicita unui alt stat contractant s2 5nceap2 urm2rirea 5n unul sau mai
multe dintre ca,urile urm2toare:
a0 dac2 acu,atul are re:edin4a obi:nuit2 5n statul solicitat;
b0 dac2 acu,atul este cet24ean al statului solicitat sau dac2 acest stat este statul s2u de origine;
c0 dac2 acu,atul e(ecut2 sau urmea,2 s2 e(ecute o pedeaps2 privativ2 de libertate 5n statul
solicitat;
d0 c7nd acu,atul face obiectul& 5n statul solicitat& al unei urm2riri judiciare pentru aceea:i
infrac4iune sau pentru alte infrac4iuni;
e0 dac2 se consider2 c2 transferul urm2ririi este justificat prin interesul de a descoperi adev2rul
:i& mai ales& dac2 elementele de prob2 cele mai importante se g2sesc 5n statul solicitat;
*0 dac2 se consider2 c2 e(ecutarea unei eventuale condamn2ri 5n statul solicitat este susceptibil2
s2 ameliore,e posibilit24ile de reintegrare social2 a condamnatului;
"0 dac2 se consider2 c2 pre,en4a acu,atului la audieri nu poate fi asigurat2 5n statul solicitat;
10 dac2 statul solicitant consider2 c2 nu este 5n m2sur2 s2 e(ecute o eventual2 condamnare& ciar
atunci c7nd are calea e(tr2d2rii& :i c2 statul solicitat este 5n m2sur2 s2 o fac2/
. Bn ca,ul 5n care acu,atul a fost condamnat efectiv 5ntr6un stat contractant& acest stat nu poate
solicita transferul urm2ririi pentru unul sau mai multe dintre ca,urile men4ionate la paragraful 1 al
acestui articol dec7t atunci c7nd nu poate e(ecuta condamnarea respectiv2& ciar av7nd calea
e(tr2d2rii& :i atunci c7nd cel2lalt stat contractant nu accept2 principiul e(ecut2rii unei ot2r7ri date
5n str2in2tate sau refu,2 e(ecutarea unei astfel de ot2r7ri/
Ctatul solicitant nu are obligatia de a face transmitere a urmaririi congorm art/#/1
1. Bn ca,ul 5n care o persoan2 este suspectat2 de a fi comis o infrac4iune conform legii unui stat
contractant& acel stat poate solicita unui alt stat contractant s2 5nceap2 urm2rirea 5n ca,urile :i
conform condi4iilor prev2,ute de pre,enta conven4ie/%ibera acceptare este principiul care
guvernea,a ambele state /@nica obligatie pe care o are statul solicitat este sa e(amine,e cererea/
1.&. E+empli*icai c$nd %tatul de e+ecutare are dreptul % comute pedeap%a
privativ a condamnatului tran%*erat.
+n conformitate cu prevederile Conventie Europene pentru statul de e(ecutare care constituie
forma in ca,ul scimbarii condamnarii&se aplica procedura care a fost preva,uta de legislatia
statului de e(ecutare /Din momentul scimbarii&autoritatea competenta:
a0 va fi legata de constatarea faptelor care figurea,a in mod e(plicit sau implicit in otarirea
pronuntata in satul de condamnare;
b0 nu va putea scimba o sanctiune privativa de libertate printr6o sanctiune pecuniara;
c0 va deduce integral din pedeapsa perioada de privatiune de libertate deja e(ecutata de
condamnat;
d0 nu va agrava situatia penala a condamnatului si nu va fi tinuta de limita inferioara a sanctiunii
eventual preva,uta de legislatia statului de condamnare pt infr sau infrnile savirsite/
e0 De asemena statul de e,ecutare poate inceta e(ecutarea in urmatoarele ca,uri:
6gratierea&amnistia& comutarea pedepsei/
6statul de e(ecutare trebuie sa puna capat e(ecutarii condamnarii de indata ce a fost informat de catre
statul de condamnare despre orice otarire sau masura cre are ca efect inlaturarea caracterului
e(ecutoriu al condamnarii/
Subiectul II: Dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO)
.1.De%criei din juri%pruden o cau, a '( la Curtea EDO $n care % %e
elucide,e $nclcarea art.2 CEDO.
+n cau,a Dedeinica c/CEiterland <2**1):&& Carcina Curtii EDO este de a determina daca sistemul
national respecta prescriptiile art/#A/&&-u tine de competenta curtii de ase pronunta asupra erorilor de
fapt sau de drept&care pretinde ca au fost comise de o instanta de judecata nationala&decit daca si in
masura in care acestea au incalcat drepturile si libertatile protejate de conventie/ca o cestiune de
principiu &rolul CEDO nu este de a determina daca anumite probe6cum ar fi cele obtinute ilegal6pot fi
admise&sau daca reclamantul a fost sau nu vinovat/+ntrebarea curtii este daca procedurile in
ansamblu &inclusivmodul in care au fost obtinute probele&au fost ecitabileA)0llan c/ @F 2**2)/
..)nali,ai noiunea de !proce% ec1itabil#.
Conventia garantea,a dr la un proces ecitabil privind totalitatea drepturilor si obligatiilor avind
caracter civil ale unui individ sau pt a otari asupra oricarei acu,atii penale aduse impotriva sa/0cesta
repre,inta un art/ pe care Comisia si Curtea il interpretea,a in mod e(tensiv&intrucit este deo
importanta fundamentala pt functionarea demoratiei/+n primul paragraf al art # al conv se aplica atit in
civil citsi in penal in timp ce al doilea si al treilea paragraf se aplica doar in penal/Conform conv dr la
un proces ecitabil constituie o aspiratie unanima a natiunilor demaocratice in dorinta de a crea
norme universale/Putem concide ca persoanelor vulnerabile trebuie sa li se ofere anumite garantii
impotriva e(ercitarii necorespun,atoare a puterii de stat/Potrivit conte(tului procesului penal&aceste
garantii minime st numite dr la un proces ecitabil/
Orice acu,at are3 mai ale%3 dreptul :
a. s2 fie informat& 5n termenul cel mai scurt& 5ntr6o limb2 pe care o 5n4elege :i 5n mod am2nun4it&
despre natuta :i cau,a acu,a4iei aduse 5mpotriva sa ;
b. s2 dispun2 de timpul :i de 5nlesnirile necesare preg2tirii ap2r2rii sale ;
c. s2 se apere el 5nsu:i sau s2 fie asistat de un ap2r2tor ales de el :i& dac2 nu dispune de mijloacele
necesare remuner2rii unui ap2r2tor& s2 poat2 fi asistat gratuit de un avocat din oficiu& atunci c7nd
interesele justi4iei o cer ;
d/ s2 audie,e sau s2 solicite audierea martorilor acu,2rii :i s2 ob4in2 citarea :i audierea martorilor
ap2r2rii 5n acelea:i condi4ii ca :i martorii acu,2rii ;
e. s2 fie asistat gratuit de un interpret& dac2 nu 5n4elege sau nu vorbe:te limba folosit2 la audiere/
.&. )r"umentai e+i%tena in*raciunii prin pri%ma aplicabilitii normei i a
%copului pedep%ei.
+nfractiunea prin prisma aplicabilitatii normei si scopul pedepsei este important de a stabili daca fapta
se califica ca penala in sensul conventiei sau ar trebui sa faca persoana in cau,a pasibila deo
sanctiune care&datorita naturii sale si gradului de severitate&tine de obicei de domeniul penal/
+n Giliberberg c/ Doldova&reclamantul a fost condamnat pt o conve adm6participarea la o
demonstratie neautori,ata6 si a fost sanctionat de inst de jud cu amenda/CEDO a constatat ca
caracterul general al CC0 al .D si scopul pedepselor&care este atit de a pedepsei cit si de a preveni&st
suficientede a arata ca reclamantul a fost acu,at deo abatere penala/Prin natura penala a faptei a fost
dovedita de faptul ca reclamantul ce a fost retinut de politiept citeva ore&ce era interogat de ofiteri de
@/p si condamnat de colegiul penal al inst de jud/@nde suplimentar Curtea a stabilit ca CC0 contine
prevederi cu privire la circumstente atenuante si agravante&rsd pt tentativa de comitere a unei
contraventii&legitima aparare&unde indica natura penala a contraventiilor admstrative/0menda aplicata
intrecea cu #*H venitul lunar al reclamantului&fiind astefel o pedeapsa prea severa/i



Te%t nr./4/
Subiectul I: Dreptul la inte"ritate *i,ic 5art.& CEDO0
1.1.Numii obli"aiile po,itive i cele ne"ative pu%e $n %arcina %tatului ce re,ult din art. &
CEDO.
Obligatiile po,itive conform CEDO sunt:
6>iecare stat parte va lua m2suri legislative& administrative& judiciare sau alte m2suri eficiente pentru
a 5mpiedica comiterea unor acte de tortur2 pe teritoriul de sub jurisdic4ia sa/
6 Ctatul va 4ine seama de toate 5mprejur2rile pertinente& inclusiv& dac2 va fi ca,ul& de e(isten4a 5n
statul respectiv a unei situa4ii caracteri,at2 prin 5nc2lc2ri sistematice& grave& flagrante :i de propor4ii
ale drepturilor omului/
6 >iecare stat parte va sanc4iona aceste infrac4iuni cu pedepse corespun,2toare& 4in7nd seama de
gravitatea lor.
6 >iecare stat parte va lua m2surile necesare pentru a6:i stabili competen4a 5n leg2tur2 cu infrac4iunile
vi,ate la articolul !& 5n ca,urile urm2toare:
<a) c7nd infrac4iunea a fost comis2 pe teritoriul aflat sub jurisdic4ia sa sau la bordul aeronavelor sau al
navelor 5nmatriculate 5n acel stat;
<b) c7nd autorul pre,umat al infrac4iunii este un resortisant al acelui stat;
<c) c7nd victima este un resortisant al acelui stat& iar acesta consider2 c2 este oportun/
6 >iecare stat parte va lua& de asemenea& masurile necesare pentru a6:i stabili competen4a cu privire la
aceste infrac4iuni 5n ca,ul 5n care autorul pre,umat al acestora se g2se:te pe teritoriul aflat sub
jurisdic4ia sa :i c7nd acest stat nu6l e(tr2dea,2 5n conformitate cu articolul ' c2tre alt stat vi,at la
paragraful 1 al pre,entului articol/
Conform CEDO obligatiile negative ale Ctatului sunt:
6 -icio 5mprejurare e(cep4ional2& oricare ar fi ea& fie c2 este vorba de starea de r2,boi sau amenin4are
cu r2,boiul& de instabilitate politic2 intern2 sau de orice alt2 stare de e(cep4ie& nu poate fi invocat2
pentru a justifica tortura.
6-ici un stat parte nu va e(pul,a& respinge :i nici e(tr2da o persoan2 c2tre un alt stat c7nd e(ist2
motive serioase de a crede c2 acolo aceasta risc2 s2 fie supus2 la tortur2/
1..Deo%ebii noiunile: tortur3 tratament inuman3 tratament de"radant3 pedep%e inumane i
de"radante/
Conform Conven4iei prin 1tortur6 se intelege orice act prin care se provoac2 unei persoane& cu
inten4ie& o durere sau suferin4e puternice& de natur2 fi,ic2 sau psiic2& 5n special& cu scopul de a ob4ine&
de la aceast2 persoan2 sau de la o persoan2 ter42& informa4ii sau m2rturisiri& de a o pedepsi pentru un
act pe care aceasta sau o ter42 persoan2 l6a comis sau este b2nuit2 c2 l6a comis& de a o intimida sau de
a face presiune asupra unei ter4e persoane sau pentru orice alt motiv ba,at pe o form2 de discriminare&
oricare ar fi ea& atunci c7nd o asemenea durere sau suferin42 sunt provocate de c2tre un agent al
autorit24ii publice sau orice alt2 persoan2 care ac4ionea,2 cu titlu oficial sau la instigarea sau cu
consim42m7ntul e(pres sau tacit al unor asemenea persoane.
Tratamentul inuman7Privarea de m7ncare sau b2utur2& privarea de medicamentele necesare sau
neacordarea tratamentului prescris de c2tre medic atunci c7nd lipsirea persoanei de acest
tratament poate 5nr2ut2i starea de s2n2tate a acesteea& privarea de somn& privarea de
5mbr2c2minte& legarea i sau 5nciderea copilului 5ntr6o camera friguroas2& privarea de
dreptul la joaca i recreere& privarea de dreptul de a merge la scoal2& etc/ -easigurarea unor
minime condiii de locuit& a unor facilit2i sanitare adecvate& a unei 5mbr2c2mini adecvate&
ne asigurarea unui pat unde copilul poate sa doarm2 repre,int2 de asemenea forme de
tratament inuman.8rin tratament inuman mai re%trin% intele"em aplicarea violentei
inten%e.
tratament de"radant7aici putem mentiona ca Sunt interzise tratamentele umilitoare, poreclele,
catalogrile privarea de hran etc. ?ot aici se 5ncadrea,2 abu,urile verbale care constau 5n
denigrarea copilului <jigniri& eticet2ri) indiferent dac2 este f2cut2 5n particular sau 5n public&
5n faa altor persoane <se suprapune cu noiunea de abu, emoional//?ratamentul este
degradant atunci c7nd 5n opinia victimei sau a celor din jur& ea a suferit umilire sau njosire
care a atins nivelul minim de severitate nivelul respectiv fiind stabilit de la ca, la ca,/Dai
restrins prin tratament degradant putem intelege tratamentul care crea,a sentimente de
frica &neliniste &inferioritate care umilesc injosesc si fring eventual re,istenta fi,ica/
1.&.E+empli*icai con%tatarea art. & CEDO $n unele cau,e ale 'epublicii (oldova la Curtea
EDO.
Putem e(emplifica prin urmatoarea cau,a si anume:Ciorap contra Doldovei:Curtea a reconfirmat
faptul ca alimentarea silita a unei persoane implica elemente degradante care in anumite
circumstante pot fi declarate inter,ise de art 3 CEDO&totusi o masura care constituie o necesitate
terapeutica din punct de vedere al principiilor generale ale medicinei nu poate &in principiu&fi
considerata ca inumana si degradanta/@rmea,a insa sa fie dovedit necesitatea medicala si faptul ca
garantiile procedurale pentru deci,ia de alimentare silita a fost respectate/+nsa reclamantul in cau,a
data a fost sanctionat pentru ca a declarat greva foamei&considerinduse o incalcare a
regelamentului&insa instantele moldovenesti au dat aceeasi apreciere acestei cau,e/+n conclu,ie
privind alimentarea silita nu a avut scoIul protejarii vietii reclamantului&ci a avut mai degraba
descurajarea acestuia de a fi stopat protestul/Juvernul nu a pre,entat nici o proba privind testarea
medicala in ba,a caruea medicul a decis alimentarea silita/De fiece data in timpul grevei foamei
medicul aprecia starea sanatatii satisfacatoare/+nsa sa constatat de Curte ca modul in care a fost
efectuata alimentarea a fost e(cesiv de dureros si umilitor/
O alta cau,a care ar servi ca un e(emplu este Corsacov contra Doldovei:0tunci cind o persoana
face afirmatii credibile Curtii in sustinerea faptului ca aceasta a fost supusa unor tratamente contrare
art 3 Curtii Europene&se impune efectuarea unor investigatii oficiale efective&in ca, contrar
inter,icerea torturii&a tratamentelor inumane ori degradante ar fo ineficiente si ar permite abu,uri/+n
aceasta cau,a Curtea a investigat intro durata mai mare de 3 ani&acesta fiind incetata si redescisa de
cel putin 12 ori/?oate ordonantele&plingerile au fost respinse&in conclu,ie acestea constitueau o
singura cau,a a le,iunilor corporale care erau lovirea cu capul de pamint fiind trintit jos de politisti
pentru a fi deposedat de cutit/Ca mai mentionat ca politistii aveau dreptul sa utili,e,e foeta fiindca
reclamantul pre,enta pericol pentru ei/Deci autoritatile nu ofereau nici o e(plicatie privind
discrepanta dintre conclu,iile raportului de e(perti,a unde se indicau despre le,iunile corporale&si
versiunea inaintata de politistii 0/?ulbu&;/Dupceac/Privitor la investigatia data nu sa oferit vreo
e(plicatie logica a cau,ei aparitiei vinatailor de pe talpi/0utoritatile nu au reactionat la declaratia
reclamantului privind amenintarile cu impuscarea in cap/
Sub Dreptul penal i dreptul comunitar
.1.Identi*icai principiile %ub%idiaritii i proporionalitii re"lementrilor
comunitare $n raport cu le"i%laiile naionale.
1. Cemnifica4ia :i finalitatea general2 a principiului subsidiarit24ii constau 5n atribuirea unui anumit
grad de independen42 unei autorit24i subordonate fa42 de o autoritate superioar2& 5n special
independen4a unei autorit24i locale fa42 de puterea central2/ Bn consecin42& se porne:te de la
partajarea competen4elor 5ntre diferitele niveluri de putere& principiu care constituie fundamentul
5n cadrul Comunit24ii Europene& principiul subsidiarit24ii constituie un criteriu de reglementare a
e(ercit2rii competen4elor partajate 5ntre Comunitate :i statele membre/ Pe de o parte& acesta
e(clude interven4ia Comunit24ii 5n ca,ul 5n care o cestiune poate fi reglementat2 eficient de
statele membre la nivel central& regional sau local/ Pe de alt2 parte& acesta prevede interven4ia
Comunit24ii dac2 statele membre nu pot 5ndeplini obiectivele tratatelor 5n mod satisf2c2tor/
0l doilea principiu al politicii @E este cel al propor4ionalit24ii/ Conform acestui principiu orice
m2sur2 luat2 trebuie s2 fie adecvat2& necesar2 :i corespun,2toare scopului urm2rit/
Bn dreptul na4ional aplicarea principiului propor4ionalit24ii este 5n materii cum ar fi e(proprierea&
legitima ap2rare& e(cesul de putere etc/& 5n dreptul comunitar el prime:te aplica4ii diverse legate de
limitele competen4elor comunitare si mijloacele prin care acestea se 5nf2ptuiesc/
Bn dreptul comunitar& principiul propor4ionalit24ii are rolul de a identifica substan4a :i sensul
libert24ilor fundamentale statuate prin tratatele constitutive& fiind complementar principiilor de justi4ie
:i ecitate/ Principiul propor4ionalit24ii are o importan42 considerabil2 5n privin4a protec4iei
individului& dat fiind rolul s2u de 1girant al substan4eiA 5n leg2tur2 cu drepturile fundamentale
protejate/
.)nali,ati aplicabilitatea imediata %i e*ectul direct al re"lementarilor
comunitare in materie penala
Dreptul comunitar&indiferent daca are sau nu efect direct &este imediat aplicabil/-u este obligatorie
incorporarea lui in dreptul national/El este imediat aplicabil si absolute integrat in sistemul de drept al
statelor member/-u doar tratatele de instruire&dar si normele care emana de la institutiile
comunitare&vor trebui sa devina o parte integranta a sistemului de drept al statelor
membre/0plicabilitatea directa sau efectul direct al dreptului comunitar consta in faptul ca el poate fi
invocate de catre personae impotriva jurisdictiei lor nationale/Persoanele pot beneficia de drepturi
individuale ciar daca nu contituie obiectul prevederilor comunitare/Efectul direct&e(ista in ca,ul in
care prevederile dreptului comunitar sunt considerate a fi neconditionate si sufficient d precise/0cest
fapt insa nu e(lude aplicarea puterii discretionare de catre judecator/+nstanta de judecata nationala
care este obligate sa aplice norma comunitara trebuie sa interprete,e aceasta norma si poate cere in
acest sens o deci,ie preliminara a Curtii de Kustitie/
.&)r"umentati compatibilitatea principiilor Corpu% 9uri% ::: la le"i%latia
penala nationala a %tatelor membre ;E
1)Principiul legalitatii6pedepsele definite in Corpus Kuris se aplica numai infractunilor specificate
e(press in art 16' si in conformitate cu procedura stipulate in art 1"61$/+n ca,u modificarii Corpus
juris&legislatia penala mai aspra nu se aplica faptelor comise inainte de modificarea Corpus Kuris/
2)Principiul raspunderii penale6raspunderea penala este individuala/0ceasta este determinate luind in
considerare conduit invinuitului si in conformitate cu gradul sau de raspundere in calitate de
autor&instiator sau complice/
3)Principiul proportionalitatii6sanctiunile penale impuse pentru comiterea infractiunilor stipulate in art
16' ale Corpus Kuris trebuie sa fie proportionale cu gravitatea infractuinii&determinate + conformitate
cu interesele partii vatamate ce sunt protejate prin lege/
!)Principiul impartialitatii6numai un tribunal independent poate gasi inculpatul vinovat ce il poate
condamna/
Din categoria principiilor noi fac parte:
1)principiul teritorialitatii europene/+n vederea ancetarii &@P& trimiterea in judecata si punerea in
e(ecutare a ot judecatoresti privind infractiunile stipulate mai sus&teritoriul statelor membre ale
uniunii constituie un singur spatiu&numit spatiul judiciar European/
2)Principiul contradictorialitatii6implica principiul egalitatii armelor asa cum a fost definit de catre
CEDO&ca partile pot avea acces la orice probe sau observatii pre,entate de catre judecatri in vederea
fundamentarii deci,iei de catre judecator/

TEST <
Subiectul I: Dreptul la respectarea vieii private i de familie (art. CEDO)
1/1/Descrie4i elementele interpretative ale no4iunii de 1via42 privat2A potrivit
jurispruden4ei CEDO
Curtea interpretea,2 pe larg no4iunea de via42 privat2 5n sensul articolului ' :i introduce elemente cum
ar fi numele :i identitatea& precum :i orientarea sau via4a se(ual2/ 0ceast2 dispo,i4ie de asemenea&
este orientat2 pentru a proteja dreptul la identitate& precum :i de,voltarea personalit24ii :i rela4iilor cu
alte persoane :i cu lumea e(terioar2 sau de,voltarea personal2& printre care se num2r2 :i activit24ile
legate de o profesie sau un comer4 desf2:urate 5n localuri profesionale)/Dreptul la via4a privat2 este
legat direct de no4iunea de integritate a persoanei/
1/2/0nali,a4i m2sura 5n care imigrarea sau e(pul,area aduc atingere vie4ii familiale
potrivit practicii CEDO/
CEDO cere prin prisma art/1 al conventiei ca statele parti trebuie sa recunoasca tuturor pers/care sa
afl2 in jurisdictia lor dr/:i libert24ile date de conventie/
0t5t imigrarea cit si e(pul,area aduc mare atingere vietii private care re,ult2 din art/' cedo /
%a r5ndul s2u majoritatea cau,elor la cedo se refer2 la e(pul,area unui individ care a fost condamnat
pentru infrac/grave si pedeapsa care a fost impus2/Curtea tine cont atit de gravitatea delictelor &c5t :i
de situatia personal2 a interesatului/ / Curtea a constatat 5nc2lc2ri 5n acele ca,uri c7nd persoana nu
avea contacte reale cu 4ara 5n care trebuia s2 fi e trimis2 :i9ori avea leg2turi foarte str7nse cu familia
sa& ce locuia 5n 4ara care dorea s26l e(pul,e,e <Moustaquim c. Belgiei <1))1); Beldjoudi c. Franei
<1))2); etc/
Curtea a estimat c2 5n pre,en4a unei dorin4e de a men4ine via4a :i leg2turile familiale &statul trebuie sa
aduca argumente si motive serioase petru a 5ntrerupe rela4iile intre parinte :i copil sau de impiedica
reunirea familiei e( : Sen c. !landei <2**1): 5nc2lcarea articolului ' pe motivul refu,ului eliber2rii
unui permis de sejur unui copil care locuia la rude 5n ?urcia 5ns2 a c2rui p2rin4i& un frate :i o sor2
locuiau de mai mult timp 5n Olanda)/
Ciar :i atunci c7nd un criminal condamnat are leg2turi puternice cu 4ara care l6a deportat& sau
e(pul,at &Curtea poate s2 se ab4in2 5n a stabili o 5nc2lcare a articolului '/Problemele de imigrare
legate de bulvers2rile istorice 5nregistrate 5n Europa abia 5ncep s2 fie ridicate 5n fa4a Cur4ii europene a
Drepturilor Omului/ / Bn cau,a Sliven"o c. #etoniei <2**3)& o femeie de origine rus2 <prima
reclamant2) care :i6a petrecut practic toat2 via4a 5n %etonia s6a c2s2torit cu un ofi 4er al armatei ruse :i
din uniunea lor s6a n2scut o fi ic2 <cea de6a doua reclamant2)/ C7nd %etonia :i6a ob4inut independen4a&
membrii familiei au fost 5nregistra4i drept 1cet24eni ai fostei @.CCA/ Bn consecin42& so4ul a fost
constr7ns s2 p2r2seasc2 %etonia 5n cadrul unui tratat bilateral ce organi,a retragerea for4elor armate
ruse/ 0utorit24ile au anulat 5n consecin42 5nregistrarea reclamantelor :i au ordonat deportarea lor/
0stfel ele au fost e(pul,ate din apartamentul lor& re4inute :i de4inute pentru scurt timp 5ntr6un centru
pentru imigran4ii ilegali/ Cu toate c2 au sf7r:it prin a p2r2si %etonia :i au adoptat na4ionalitatea rus2&
ele sunt lipsite de dreptul L 5n termenii ot2r7rii lor de e(pul,are L de a reveni 5n %etonia timp de cinci
ani :i& dup2 ce trece acest termen& nu pot s2 revin2 dec7t pentru o perioad2 care nu dep2:ea nou2,eci
de ,ile 5n semestru& fapt ce a complicat vi,itarea p2rin4ilor bolnavi a primei reclamante/ Curtea a
stabilit 5nc2lcarea articolului '/ 0:a cum a fost indicat 5n punctul 3 din capitolul 3& atunci c7nd o
persoan2 care repre,int2 subiectul unei deport2ri pretinde c2 va fi e(pus2 tratamentelor rele 5n 4ara de
5ntoarcere& curtea cere ca Ctatul s2 evalue,e acest risc independent de al4i factori/ Bn cau,ele 5n care
nu s6a comis nici o infrac4iune penal2& Curtea are tendin4a de a concide asupra absen4ei 5nc2lc2rii
articolului ' deoarece se poate presupune& 5n mod re,onabil& c2 via4a comun2 a familiei susceptibil2
de a fi perturbat2 din cau,a plec2rii unui p2rinte poate fi reluat2 5n 4ara de origine a interesatului
Din cele e(puse mai sus re,ult2 c2 statul trebuie s2 respecte via4a familial2 a fiec2rui persoane at5t
cet24ean c5t si apatrid totodat2 referitor la viata familial2 este reglementat2 si de legislatiile fiec2rui
stat in parte pe care statul trebuie s2 respecte si s2 le garante,e cet24enilor inc2lcarea aceatsa este una
grav2 care nu trebuie admis2&put5nd fi admis2 numai cu e(cep4ii/
1/3/ Estima4i legalitatea limitelor respect2rii dreptului la secretul coresponden4ei 5n
legisla4ia na4ional2/
Dreptul la respectarea corespondenteieste definit ca facultatea de a comunica cu ter4e persoane f2r2
cen,ur2 si f2r2 a fi 5trerupt de cineva /
0stfel Constitutia ./D/ in art/3* garantea,2 secretul convorbirilor telefonice :i a celorlalte mijloace
legale de comunicare /%a r5ndul s2u acest principiu este reglementat :i 5n art/' a CEDO /
Cu toate c2 este reglementat in const/./D/ in alin/2 sart/3* este e(pres preva,ut c2 permite 5n ca, de
necessitate pentru a proteja securitatea national2 bun2starea economic2 a t2rii ordine public2 :i pentru
a preveni infrac/&limitarea acestui drept &cu respectarea conditiilor legale / 0cest principiu este e(2res
prev2,ut :i 5n CPP art/1! secretul corespondentei&5n cadrul proc/penal necesitatea ascultarii :i
intercept2rii a scimbului de informa4ii dintre persoane apare 5n leg2tur2 cu administrarea probelor 5n
proc/pen/Pentru a respecta acest principiu org/de u/p/ pot intercepta coresponden4a doar cu autoro,a4ia
judec2torului de instruc4iune /?oate ac4iunile care limitea,2 acest dr/sunt e(pres reglementate si
prev2,ute e(austive 5n CPP art/133613'/
?rebuie de men4ionat c2 secestrul corespondentei :i a altor comunic2ri este permis2 5n cadrul
proc/pen/ de investigare a unei infrac/deosebit de grave si e(cep4ional de grave6
0cest pricipiu secretul corespondentei se reflect2 :i asupra pers/re4inute sau arstate/CEDO a declarat
c2 dr/unui pri,onier la necen,urarea coresponden4ei sale cu avocatul sau un org/ judiciar 5n niciun
ca, nu trebuie inc2lcat/
0dministrarea probelor cu inc2lcarea formei prev2,ute de CPP atrage neadmiterea lor ca informa4ie
probant2 &iar pers/ care au s2v5r:ito fapte 5n mod inten4ionat pot fi atrase la raspundere penal2 conform
art/1$' CP/.D/
Subiectul II: Dreptul penal i dreptul comunitar
2/1 Descrie4i efectul po,itiv al dreptului comunitar asupra dreptului na4ional penal/
Efectul po,itiv al dreptului comunitar asupra dreptului penal na4ional poate include orice m2sur2 5n
sistemul justi4iei penale care este luat2 de autorit24i pentru a asigura implementarea obliga4iilor
asumate 5n virtutea dreptului comunitar/ Efectul po,itiv este diferet de cel negativ deoarece el nu
const2 doar 5n neutrali,area unui obstacol pentru aplicarea dreptului comunitar& dar el include
m2surile active luate pentru reali,area obiectivului/
1
2/2 Deosebi4i cele trei metode de implementare a reglement2rilor comunitare/
0ceste trei metode se deosebesc deoarece prima metod2 mecanismele de e(ecutare a regulilor este
dreptul penal na4ional/ 0ceasta implic2 faptul c2 5nc2lc2rile dreptului comunitar pot constitui obiectul
proceselor penale doar dac2 legiuitorul na4ional a prev2,ut aceast2 posibilitate/ De e(emplu& un
e(portator care e(port2 carne c2tre o 4ar2 ter42 :i care modific2 datele :i face o declara4ie prin care
afirm2 c2 aceast2 carne se raportea,2 la o anumit2 categorie care 5i d2 dreptul la o subven4ie de e(port
1
poate fi pedepsit pentru e(crocerie/ 0cesta este un e(emplu clasic cu privire la tragerea la
r2spundere a f2ptuitorului 5n conformitate cu dreptul na4ional c5nd nu e(ist2 o nomr2 special2 care s2
reglemente,e aceast2 situa4ie/ E(emplul de mai sus :i aceste tenici posed2 tr2s2turi comune deoarece
legiuitorul comunitar a l2sat la latitudinea Ctatelor Dembre m2surile care pot fi luate de c2tre acestea
0ceasta este prima medot2 de adoptare a legisla4iei comunitare 5n conformitate cu dreptul penal
na4ional/ Comunitatea nu intervine& nu impune :i nu e(ecut2 pedepsele penale de sine st2t2tor/ 0cest
lucru este efectuat de Ctatele Dembre/ Dreptul materialface parte din dreptul comunitar& :i
prevederea& impunerea :i e(ecutarea pedepsei 5n ca,ul unei 5nc2lc2ri este reglementat2 de dreptul
na4ional/
Cea de a doua metod2 const2 5n impunerea Ctatelor Dmebre de a pedepsi 5nc2lc2rile dreptului
comunitar 5ntr6un anumit fel/ Ctatele Dembre urmea,2 s2 impun2 pedeapsa care a fost mai mult sau
mai pu4in prescris2& 5n special& la nivel comunitar
/ Cea dea doua metod2 se deosebe:te de prima prin faptul c2& la nivel legislativ Comunitatea impune
Ctatelor Dembre de a prevedea anumite pedepse/
0ceast2 este o metod2 mi(t2/
) treia metod este una mai mult 1comunitar2A/ ?ermenii Comunit24ii Europene a C2rbunelui :i
O4elului& ai Comunit24ii Europene a Energiei 0tomice :i tratatele comunitare permit Comisiei
<organul e(ecutiv) s2 impun2 amen,i comunitare cu privire la dreptul concuren4ei& pe l7ng2 alte
sanc4iuni/0men,ile comunitare sunt prescrise :i impuse la nivel comunitar/ -umai aplicarea acestora
este 5ncredin4at2 autorit24ilor na4ionale/ Din aceste considerente ele au fost numite mai mult
1comunitareA dec7t pedepsele impuse conform primelor dou2 metode/
2/3 Evalua4i limitele de aplicare a dreptului comunitar/
%imitele de aplicare a dr/ comunitar sunt:
a) %imit2ri referitoare la domenii :i instrumente/ Cuprema4ia dreptului comunitar nu este
nelimitat2/ @rmea,2 a fi f2cute unele observa4ii cu referire la acest fapt/
Bn rpimul r7nd& inetitu4iile comunitare sunt de4in competen4e numai 5n sectoarele specificate 5n
tratate/ De e(emplu& comunit24ile nu au dreptul de a emite regulamente 5n vedea implement2rii
pedepselor/
Bn al doilea r7nd& 5n ca,ul sectoarelor care cad sub inciden4a comunit24ilor& institu4iile sunt limitate
doar la instrumentele speficate 5n tratate
0ceste dou2 condi4ii indic2 faptul c2 comunit24ile nu au competen4a de a decide 5n ca,ul
problemelor de jurisdic4ie& din aceste considerente& ele nu pot determinat limitele jurisdic4iei sau
competen4ei lor& 5n acela:i mod ca un stat suveran/ Ele nu pot s26:i confere nici o sarcin2 care nu este
prev2,ut2 de tratat :i 5n vistutea c2reia ele ar pute s26:i e(ercite puterea dup2 propria diligen42/ Ele pot
doar ac4iona doar 5n sectoarele atribuite de c2tre Ctatele Dembre prin tratate& :i 5n limitele
competen4ei atribuite pentru fiecare sarcin2/
0rticolul "& pct/2 din ?r/ privind @E men4ionea,2 c2 1@niunea ac4ionea,2 numai 5n limitele
competen4elor care i6au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru reali,area obiectivelor
stabilite prin aceste tratateA/
b) %imit2ri referitoare la subsidiaritate :i propor4ionalitate/
?ratatul @E prevede principiul subsidiarit24ii :i propor4ionalit24ii/
0rt/"& pct/3 prevede: 5n temeiul principiului subsidiarit24ii& 5n domeniile care nu sunt de
competen4a sa e(clusiv2& @niunea intervine numai dac2 :i 5n m2sura 5n care obiectivele ac4iunii
preconi,ate nu pot fi reali,ate 5n mod satisf2c2tor de statele membre nici la nivel central& nici la nivel
regional :i local& dar datorit2 dimensiunilor :i efectelor ac4iunii preconi,ate& pot fi reali,ate mai bine
la nivelul @niunii
0rt/ "& pct/!: 5n temeiul principiului propor4ionalit24ii& ac4iunea @niunii& 5n con4inut :i form2& nu
dep2:e:te ceea ce este necesar pentru reali,area obiectivelor tratatelor/ +nstitu4iile @niunii aplic2
principiul propor4ionalit24ii 5n conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarit24ii
:i propor4ionalit24ii/
Bn ca,ul 5n care Comunitatea European2 poate alege cursul unei ac4iuni& el trebuie s2 recurg2 la cel
care d2 mai mult2 libertate statelor& persoanelor :i afacerilor/ Principiul propor4ionalit24ii este mai larg
r2sp7ndit dec7t cel al subsidiarit24ii& care este important doar 5n sectoarele care cad sub inciden4a
e(clusiv2 a Comunit24ii Europene/
Bn primul r7nd& autirit24ile legislative ale Comunit24ii urmea,2 s2 respecte aceste principii/ Bn al doilea
r7nd& este de competen4a Cur4ii de Kusti4ie s2 stabileasc2 5nc2lc2rile acestor principii :i consecin4ele
acestora/
Te%t nr./2
Subiectul I: Dreptul la via (art.! CEDO)
1/1+dentifica4i obliga4iile po,itive :i cele negative care 5i revin statului 5n asigurarea
dreptului la viat2/
Obligatiile po,itive conform CEDO sunt:
6>iecare stat parte va lua m2suri legislative& administrative& judiciare sau alte m2suri eficiente pentru
a 5mpiedica comiterea unor acte de tortur2 pe teritoriul de sub jurisdic4ia sa/
6 Ctatul va 4ine seama de toate 5mprejur2rile pertinente& inclusiv& dac2 va fi ca,ul& de e(isten4a 5n
statul respectiv a unei situa4ii caracteri,at2 prin 5nc2lc2ri sistematice& grave& flagrante :i de propor4ii
ale drepturilor omului/
6 >iecare stat parte va sanc4iona aceste infrac4iuni cu pedepse corespun,2toare& 4in7nd seama de
gravitatea lor.
6 >iecare stat parte va lua m2surile necesare pentru a6:i stabili competen4a 5n leg2tur2 cu infrac4iunile
vi,ate la articolul !& 5n ca,urile urm2toare:
<a) c7nd infrac4iunea a fost comis2 pe teritoriul aflat sub jurisdic4ia sa sau la bordul aeronavelor sau al
navelor 5nmatriculate 5n acel stat;
<b) c7nd autorul pre,umat al infrac4iunii este un resortisant al acelui stat;
<c) c7nd victima este un resortisant al acelui stat& iar acesta consider2 c2 este oportun/
6 >iecare stat parte va lua& de asemenea& masurile necesare pentru a6:i stabili competen4a cu privire la
aceste infrac4iuni 5n ca,ul 5n care autorul pre,umat al acestora se g2se:te pe teritoriul aflat sub
jurisdic4ia sa :i c7nd acest stat nu6l e(tr2dea,2 5n conformitate cu articolul ' c2tre alt stat vi,at la
paragraful 1 al pre,entului articol/
Conform CEDO obligatiile negative ale Ctatului sunt:
6 -icio 5mprejurare e(cep4ional2& oricare ar fi ea& fie c2 este vorba de starea de r2,boi sau amenin4are
cu r2,boiul& de instabilitate politic2 intern2 sau de orice alt2 stare de e(cep4ie& nu poate fi invocat2
pentru a justifica tortura.
6-ici un stat parte nu va e(pul,a& respinge :i nici e(tr2da o persoan2 c2tre un alt stat c7nd e(ist2
motive serioase de a crede c2 acolo aceasta risc2 s2 fie supus2 la tortur2/
1/20nali,a4i coraportul dintre dreptul la via42 :i dreptul la moarte potrivit
jurispruden4ei /CEDO/
Coraportul dintre dr/la via42 si dr/la moarte const2 5n faptul c2 dr/ la viat2 este garantat prin prisma
conv/CEDO prev2,ut2 la art/ 2 alin/1 dr/la viat2 al oric2rei pers/este garantat :i protejat prin lege
&totodat2 dr/la moarte nu poate fi garantat prin prisma conventie si a art/2 deoarece aceast Drept al
persoanei de a dispune de ea 5ns2:i cuprinde cel pu4in dou2 aspecte: numai persoana poate dispune de
fiin4a sa& de integritatea sa fi,ic2 :i de libertatea sa& dar prin e(ercitarea acestui drept persoana nu
trebuie s2 5ncalce drepturile altora& ordinea public2 :i bunele moravuri/Ciar in cau,a Diane Prett8
solu4ionat de CEDO Curtea a ajuns la conclu,ia c2 0rticolul 2 al Conven4iei Europene a Drepturilor
Omului& care prevede c2 dreptul la via42 trebuie s2 fie protejat de lege& nu poate fi interpretat& f2r2
careva denaturare de limbaj& ca conferind un drept diametral opus L dreptul la moarte/ 0stfel& dreptul
la via42 nu poate include 5n nici un ca, :i dreptul la moarte /mai & putem concidem c2 dreptul la
autodeterminare nu justific2 5n nici un ca, eutanasia/ Prin deci,ia Cur4ii dreptul la via42 nu include 5n
sine dreptul la autodeterminare/
1/3Estima4i aplicarea prevederilor art/2 CEDO& Protocolului nr/# :i 13 :i a art/ 2! din
Constitu4ia .epublicii Doldova/
0rt/ 1 al Protocolului # prevede: 1pedeapsa capital2 este abolit2/ -imeni nu poate fi condamnat la
o asemenea pedeaps2 :i nici e(ecutatA/ 0cest protocol a intrat 5n vigoare la 1 Dartie 1)'"& dup2
ratificarea acestuia de cinci Ctate/ De atunci& majoritatea Ctatelor p2r4i la Conven4ie au
ratificatProtocolul/ Dar Protocolului # art/2 este preva,ut Pedeapsa cu moartea 5n timp de
r2,boi
@n Ctat poate s2 prevad2 5n legisla4ia sa pedeapsa cu moartea pentru acte s2v7r:ite 5n timp de
r2,boi sau de pericol iminent de r2,boi; o asemenea pedeaps2 nu va fi aplicat2 dec7t 5n ca,urile
prev2,ute de aceast2 legisla4ie :i conform dispo,i4iilor sale/ Ctatul respectiv va comunica
Cecretarului Jeneral al Consiliului Europei dispo,i4iile aferente ale legisla4iei 5n cau,2.. $e aici
putem conchide e%ceptii moartea a poate &i aplicat in timp de raz'oi prin prisma
(rotocolului ) art.* (edeapsa cu moartea n timp de rz'oi.
Odat2 cu intrarea 5n vigoare a Protocolului nr/13 ;ilnius&/2**2 reese c2 Juvernele semnatare&
membre ale Consiliului Europei& semnatare ale pre,entului protocol&
Convin%e c dreptul oricrei per%oane la via e%te valoarea *undamental $ntr7o %ocietate
democratic3 i c abolirea pedep%ei cu moartea e%te e%enial pentru protecia ace%tui drept i
la deplina recunoatere a demnitii inerente oricrei *iine umane=p reese c2 5n art/1 0bolirea
pedepsei cu moarte pedeapsa cu moartea este abolit2 nimeni nu poate fi condamnat la o astfel de
pedeaps2 nici e(ecutat/ ?otodat2 5n Protocolului nr/13 la art/2 intitulat inter,icerea dero"rile este
mentionat 5n termenii art/1" din conventie fa42 de dispo,i4iile pre,entului protocol nici o derogare nu
este autori,at2 /
Pe c5nd 5n Const ./D/ 0rticolul 2! intitulat Dreptul la via42 :i la integritate fi,ic2 :i psiic2
<1) Ctatul garantea,2 fiec2rui om dreptul la via42 :i la integritate fi,ic2 :i psiic2/ /
2 Pedeapsa cu moartea este abolit2/ -imeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeaps2 :i nici
e(ecuta
.eesind din Const .D oric2rui cet24ean 5i sunt garantate dr/la via42 si pedeapsa cu moartea este
abolit2 st/.D respect2 conven4ia CEDO :i protocolul nr/# :i 13/
Dup2 p2rerea mea .D este parte la protocolul # :i 13 deoarece art/2! a fost modificat ultima oar2
0rt/2! modificat 1!/*$/*#
Pe c5nd protocolu 13 a fost semnat de statele europene ;ilnius&/2**2/
Subiectul II: "rincipiul non#bis#in#idem
2/1 Descrie4i sensul material al principiului non+'is+in+idem.
/ +n sens material& se pune 5ntrebarea dac2 non 'is in idem se refer2 doar la faptele susceptibile de
r2spundere penal2/ Potrivit lui& este vorba de o fapt2 penal2& adic2 infrac4iune/ ?otu:i& acest principiu
nu e(clude posibilitatea ca r2spunderea penal2 s2 coe(iste& de e(emplu& cu r2spunderea civil2 sau
disciplinar2& 5n acest ca, nu trebuie s2 se considere ca fiind le,at principiul nominali,at/
2/2 >ace4i deosebire dintre faptele asupra c2rora operea,2 concursul ideal de
infrac4iuni :i situa4ia 5n care se aplic2 principiul non+'is+in+idem
Deosebirea dintre concursul ideal si situa4ii 5n care se aplic2 pricipiul non6bis6in6idem re,ult2 din
aceea c2 concursul ideal e(ist2 atunci cind o pers/s2v5r:e:te o ac4iune sau inactiune care 5ntrune:te
elementele a mai multor infrac adic2 pers/ nemijlocit sav5r:e:te o infrac/
Pe c5nd principiul non+'is+in+idem prin prisma protocolului adi4ional nr/$ la CEDO prevede
art/! c2 nici o pers/ nu poate fi urm2rit2 sau pedepsit2 penal de jurisdic4ia aceluia:i stat pentru
s2v5r:irea a unei infrac/ pentru care a fost dMjN acitat2 sau condamnat2 adic2 nu poate fi pedepsit2
dou2 ori pentru aceea:i fapt2/0cest principiu a fost inc2lcat 5n cau,a Maaouia contra Franei printr6o
opinie separat2 la deci,ia Cur4ii Europene a Drepturilor Omului prin care sau e(pus ju dec2torii
Costa& Oedigan :i Pan45ru& in opinia lor separat2 la deci,ie& au men4ionat c2 5n acest ca, aplicarea
e(pul,2rii nu ar fi posibil2& deoarece ar fi vorba de o 5nc2lcare a principiului non 'is in idem, 5ns2 nu
5n sens propriu& c2ci nimic nu ar inter,ice ca& potrivit Conven4iei& pentru aceea:i infrac4iune s2 se aplice
o pedeaps2 principal2 :i una complementar2/ Cus6numi4ii judec2tori au considerat c2 ar fi vorba de o
dubl2 pedeaps2 5n sensul uman al termenului
2
/
0rt/! al Protocolului nr/$ nu 5mpiedic2 faptul ca diferite instan4e de judecat2 s2 recunoasc2 diferite
infrac4iuni& ciar dac2 acestea 5ntrunesc elementele unui singur comportament infrac4ional
3
& adic2 acest
principiu nu trebuie confundat cu concursul ideal de infrac4iuni/
2/3 0rgumenta4i dac2 natura incrimin2rii faptei statuat2 prin sentin42 definitiv2& are
importan42 5ntr6un stat pentru a incrimina aceea:i fapt2 5n procedura altui stat/
Problema recunoa:terii ot/judec str2ine implic2 deducere termenelor de deten4ie preventiv2 dintr6un
alt stat strain/ Bn doctrina dreptului interna4ional :i 5n practica rela4iilor dintre state este general
acceptat c2 ac4iunea ot2r5rii judec2tore:ti penale este limitat2 de frontierele statului& instan4a c2ruia a
pronun4at6o/ ?otu:i& 5nf2ptuirea justi4iei penale 5n mod complet :i eficace nu ar fi posibil2 dac2
efectele ot2r5rii penale s6ar resfr5nge numai asupra teritoriului statului unde au fost pronun4ate/ De
aceea e(ist2 aceast2 important2 form2 de asisten42 interna4ional2 penal2 5n pre,ent acceptat2 at5t 5n
doctrina c5t :i 5n legisla4iile multor state/ Potrivit concep4iei ba,ate pe principiul suveranit24ii& statul
solicitat s2 recunoasc2 o ot2r5re penal2 str2in2 este singurul 5n drept s2 decid2 asupra acestei
recunoa:teri& stabilind prin dispo,i4iile legilor na4ionale ca,urile :i condi4iile recunoa:terii/
.ecunoa:terea ot2r5rii penale a unui stat str2in este pasibil2 dac2 e(ist2 tratate speciale sau pe ba,a
reciprocitate& :i 5n ca,urile c5nd are loc recunoa:terea pe ba,a reciprocitate& urmea,2 a fi respectate
acelea:i condi4ii& care se prev2d de obicei 5n acordurile interna4ionale/
Condi4iile de recunoa:tere a unei ot2r5ri penale str2ine se reglementea,2 de Conven4ia privind
valoarea interna4ional2 a ot2t5tilor represive str2ine din 2' mai 1)$)/
0re importan42 dac2 intilne:te careva condi4ii si ca ot/ Kuidec/straina s2 nu contravin2 ordinii
publice/
%u5nd 5n considera4ie tendin4ele actuale de integrare a .epublicii Doldova 5n Comunitatea
european2& reglementarea procesual2 a recunoa:terii va fi e(aminat2 din punct de vedere a Conven4iei
privind valoarea interna4ional2 a ot2t5tilor represive str2ine/ Pentru a fi recunoscut2 orice ot2r5re
penal2 str2in2 trebuie s2 le 5ndeplineasc2 urm2toarele condi4ii:
ot2r5rea trebuie s2 fie definitiv2 potrivit legii de procedur2 penal2 a statului de origine/
2
3
ot2r5rea poate fi recunoscut2 numai 5n m2sura 5n care dispo,i4iile sale nu contravin ordinii publice
a statului solicitat de a recunoa:te ot2r5rea& care reiese din normele juridice& etice :i de convie4uire ale
acestui stat/
ot2r5rea trebuie s2 fie pronun4at2 de o instan42 competent2;
ot2r5rea poate produce efecte juridice 5n 4ar2 potrivit legii penale na4ionale
Demersul privind recunoa:terea ot2r5rii str2ine se 5naintea,2 de c2tre Dinistrul Kusti4iei sau de
Procurorului Jeneral :i 5n el urmea,2 a fi argumentate motivele care condi4ionea,2 recunoa:terea
ot2r5rii respective/
Te%t nr./>/
Subiectul I: Dreptul la libertate *i,ic 5art.< CEDO0
1.1.Numii "araniile de procedur care re,ult din art. < CEDO.
Din art " CEDO re,ulta urmatoarele garantii de procedura:
6Dreptul de a fi informat asupra motivelor arestarii/
6Jarantiile de procedura cu privire la detentia preventiva/
6Oabias Corpus9recurs in amparo/
6%egalitatea privatiunii de libertate/
6-atura tribunalului si ecitatea procedurii/
6Operativitatea controlului preva,ut de art " /!
6Dreptul la reparatie peva, in art "/"/
1..)nali,ai conceptul de le"alitate a privaiunii de libertate $n conte+tul art.< CEDO.
%egalitatea privatiunii de libertate poate avea loc in urmatoarele situatii preva,ute de CEDO:
6Ctatul poate detine o persoana dupa condamnare de catre un tribunal competent/
6Daca a facut obiectul unei arestari sau a unei detineri legale pentru nesupunerea la o otarire ce afost
pronuntata comform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii e(ecutarii unei obligatii
preva,ute de lege/
6@n alt criteriu aplicat este plau,abilitatea&Ctatul nu este obligat sa stabileasca vinovatia&de fapt
aceasta prevedere nu presupune nici ciar faptul ca politia trebuie sa dispuna de probe suficiente
pentru a invinui inculpatul la momentul arestarii sale sau in primele etape ale @P/
60ceasta permite Ctatelor sa detina un minor pentru supravegerea sa educationala sau pentru al aduce
in fata unei autorotati competente/
6Ce permite detinerea acesteea in scopuri de sanatate si control social/
6Daca este vorba despre arestarea sau detentie legale a persoanei pentru a o inpiedica ca sa patrunda in
mod ilegal pe teritoriul sau impotriva careea se afla in curs o procedura de e(pul,are ori de e(tradare/
Dreptul de a recurge la un control periodic asupra legalitatii retinerii acestuea&aceste persoane nu pot
fi detinute pe un termen nedeterminat/
1.&.E+plicai obli"aia de a aduce prompt orice per%oan deinut $n *aa unui judector %au
altui ma"i%trat i de a o judeca %au elibera $ntr7un termen re,onabil.
Orice persoana care a fost detinuta trebuie sa fie adusa imediat in fata judecatorului sau a altui
magistrat ce le ofera acestor persoane o dubla protectie de forma si de fond/Conform Conventiei in
care art "/ garantea,a dreptul de a fi judecat intrun termen re,onabil&acest termen se socoate in
conte(tul art dat de la arestare la momentul pronuntarii sentintei de prima instanta/Curtea a stabilit ca
mentinerea in arest preventiv a unui individ timp de ! ani&desi acesta a recunoscut de buna voie inca
la inceputul investigatiei ca a savirsit infractiunile in cau,a&constituie o incalcare in aceste dispo,itii
<Duller)/Ea a considerat lipsit de judecata pe un termen de 1" luni intr6o cau,a in care autoritatile
nationale nu avansase nici un motiv de a justifica continuitatea detentiei preventive a
reclamantului&tinind cont in special de faptul ca in virtutea unei legi interne perioada in care un
detinut are acces la dosar nu este adaugata la durata globala a instructiei pregatitoare si a
detentiei<Kecius)/+nsa un acu,at in detentie are tot dreptul ca dosarul sau personal sa fie tratat mai
rapid decit al unei persoane care este la libertate&eliberarea preventiva nu face ca dreptul sau de a fi
judecat intrun termen re,onabil sa dispara<Eemoff)/
Subiectul II. )%i%tena juridic $n materie penal
.1.Enumerai actele care pot *orma obiect al comi%iei ro"atorii.
Obiectul comisiilor rogatorii il formea,a diverse acte de instructie/Prin acte de instructie al Conventiei
Europene de asistenta juridica in materie penala se intelege acele ce au ca obiect indeplinirea actelor
de urmarire sau comunicare mijloacelor materiale de proba a dosarelor sau a documentelor/Printre
actele solicitate ar fi:audierea martorilor&e(pertilor&perce,itiei etc/Potrivit naturii sale Comisiile
.ogatorii internationale constituie un act al autoritatii judiciare&avind la ba,a atiat Conventia
Europeana din 1)")&cit si ?ratatele bilaterale dintre state/
..)nali,ai condiiile de *ond pe care trebuie % le $ntrunea%c comi%iile ro"atorii.
Conven4ia nu sublinia,2 e(pres despre necesitatea unei duble incrimin2ri ca 5n ca,ul e(tr2d2rii/
Conform art/" al Conven4iei& 1orice parte contractant2& 5n momentul semn2rii pre,entei Conven4ii sau
al depunerii instrumentului s2u de ratificare sau de aderare& va putea& printr6o declara4ie adresat2
Cecretarului Jeneral al Consiliului Europei& s26:i re,erve dreptul de a supune 5ndeplinirea comisiilor
rogatorii privitoare la perce,i4ii sau la secestre de obiecte uneia sau mai multora dintre urm2toarele
condi4ii:
a) infrac4iunea care motivea,2 comisia rogatorie trebuie s2 fie sanc4ionat2 potrivit legii p2r4ii
solicitante :i a p2r4ii solicitate;
b) infrac4iunea care motivea,2 comisia rogatorie trebuie s2 fie susceptibil2 de a da loc la e(tr2dare in
4ara solicitat2;
c) 5ndeplinirea comisiei rogatorii trebuie s2 fie compatibil2 cu legea p2r4ii solicitate/
.&.9u%ti*icai dac %tatul %olicitant al comi%iei ro"atorii poate accepta procedura aplicat de
%tatul %olicitat $n ca,ul unor le"i%laii neuni*orme.
Putem mentiona ciar daca regula de procedura aplicata de statul solicitat nu e(ista in statul
solicitant&atunci statul solicitant nu va putea anula valabilitatea actelor in virtutea legii locus regit
actum/De e(emplu judecatorul Cuede, a adresat unui judecator unui france, o Comisie rogatorie
solicitind audierea unui suspect/De aici deducem ca dreptul Cuede, prevede avertismentul dreptului la
tacere a celui audiat&ceea ce nu prevede dreptul frace,/Ciar si in acest ca,&totusi judecatorul suede,
va recunoaste valabilitatea actului efectuat/+n pofida faptului ca natura comisiilor rogatorii este
internationala care este implicata in citeva state &totusi aplicarea actelor normative internationale nu va
putea sa se regatesca fara de o reglementare nationala potrivit conditiilor de edictate de reali,are a
comisiilor rogatorii/
Te%t nr././
Subiectul I: Inter,icerea %claviei i a muncii *orate 5art.4 CEDO0
1.1.Numii e+cepiile de la munc *orat %au obli"atorie $n %en%ul Conveniei EDO.
Dunca fortata este inter,isa/
-u constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:
a) orice munc2 impus2 5n mod normal unei persoane supuse deten4iei 5n condi4iile prev2,ute de art/ "
din pre,enta Conven4ie sau 5n timpul 5n care se afl2 5n libertate condi4ionat2;
b) orice serviciu cu caracter militar sau& 5n ca,ul celor care refu,2 s2 satisfac2 serviciul militar din
motive de con:tiin42& 5n 42rile 5n care acest lucru este recunoscut ca legitim& un alt serviciu 5n locul
serviciului militar obligatoriu;
c) orice serviciu impus 5n situa4ii de cri,2 sau de calamit24i care amenin42 via4a sau bun2starea
comunit24ii;
d) orice munc2 sau serviciu care face parte din obliga4iile civice normale/3
1..)nali,ai conceptul de !munc *orat# din per%pectiva juri%prudenei Curii Europene a
Drepturilor Omului.
Conform Curtii Europene a Drepturilor omului:
-imeni nu poate fi constr7ns s2 e(ecute o munc2 for4at2 sau obligatorie/
?ermenul munca fortata desemnea,a orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare
ori pentru care persoana nu si6a e(primat consimtamantul in mod liber/ Dunca fortata este inter,isa/
>or4area unei persoane s2 preste,e o munc2 5mpotriva dorin4ei sale sau for4area la munc2 obligatorie&
4inerea persoanei 5n servitute pentru acitarea unei datorii& ob4inerea muncii sau a serviciilor prin
5n:el2ciune& constr7ngere& violen42 sau amenin4are cu violen42
Prin for4area unei persoane s2 preste,e o munc2 5mpotriva dorin4ei sale se 5n4elege determinarea unei
persoane prin constr7ngere s2 5ndeplineasc2 o munc2 pe care din propria sa voin42 ea nu ar 5ndeplini6
o/
Prin for4area la o munc2 obligatorie 5n4elegem punerea unei persoane 5n situa4ia de a presta o munc2
la care nu este obligat2& de parc2 ar avea 5ndatorirea s2 o preste,e/
Dunca fortata fiind orice munca sau serviciu cerut de un individ sub amenintarea unei pedepse
oarecare si pentru care acest individ nu sa oferit de buna voie/
1.&/E+plicai coraportul dintre %clavie i munc *orat.
Putem mentina ca din punct de vedere al obiectului special acesta este comun pentru toate relatiile cit
si pentru relatiile sociale ce asigura si ocrotesc libertatea persoanei&aceasta poate fi inteleasa nu doar
in sensul libertatii de a se deplasa ci si a oricarei libertati cum ar fi de a decide propria soarta&de a a se
casatori etc/+n mod principal in ambele ca,uri este vorba mai intii de violarea libertatii la munca/+n
evolutia acestui concept individualist a condus la recunoasterea dreptului la munca si a afirmatiei
privind datoria de a munci/0ici concidem ca acest concept comporta 2 elemente care sunt:libertatea
de acces la munca si liberul e(ercitiu al muncii/0cestea fiind in special caracteristice sclaviei si
muncii fortate/+ar obictul material este acelasi adica fiinta umana e(ceptinduse munca fortata care
dupa unii autori este repre,entata in ca,ul cau,arii unor le,iuni sau vatamari integritatii corporale
/+nsa din punct de vedere international sclavia a cunoscut o prima reglementare care este recunoscuta
prin faptul ca omul fara deosebire de rasa si de se( nu poate forma proprietetea altui om si nici a
statului/De aici re,ulta ca sclavia include si munca fortata adica silirea unei persoane de a presta o
munca impotriva vointei sale sau obligarea acesteea la prestarea muncii ca si in ca,ul cind ea ar fi fost
obligata sa o faca/
Subiectul II. )%i%tena juridic $n materie penal
.1.De%criei principiul a%imilrii care "uvernea, in%tituia tran%miterii urmririi.
Privind principiul asimilarii conform Conventiei Europene acesta constituie transferul de proceduri in
materie penala adica orice act in scopul urmaririi care a fost indeplinit in statul solicitant comform
legilor si reglementarilor sale in vigoare care are aceeasi valoare in statul solicitat&ca si cum ar fi fost
indeplinit de catre autoritatile acestui stat&dar fara ca aceasta asimilare sa poata avea efectul de ai da
acestui act o forta probanta superioara aceluiea pe care o are in statul solicitant/Deci orice act
intrerupator de prescriptie este valabil intocmit in statul solicitant si avind aceleasi efecte in statul
solicitat si invers/
..)nali,ai ca,urile c$nd un %tat poate %olicita unui alt %tat % $nceap urmrirea $n ca,ul
tran%*erului de proceduri
Conform Conventiei Europene privind transferul de proceduri in materie penala&e(ista 2 ca,uri ale
transferului de proceduri si anume sunt:transferul unic sau plralitatea de proceduri penale/
Cum ar fi de e(emplu&statul solicitant care a inceput urmarirea poate solicita statul pe teritoriul caruea
se afla infractorul sa preea derularea procedurii penale din diferite considerente&dar care astfel ar
asigura solutionarea mai adecvata si daca statul solicitat accepta&atunci intervine:transmiterea
urmaririi/Deci putem mentiona ca in practica statul solicitant este adesea cel in carea sa comis
fapta&iar statul solicitat este cel unde sa refugiat infractorul/
.&.9u%ti*icai oportunitatea e+i%tenei unor $mprejurri $n care %tatul %olicitat nu va da cur%
cererii %au va putea re*u,a acceptarea cererii de tran%*er de proceduri.
@ni ca obliga4ie pe care o are statul solicitat este s2 e(amine,e
cererea/ 0utorit24ile competente din statulsolicitat vor e(amina cererea pentru transferul
urm2ririi/ 0cestea vor decide& 5n conformitate cu propria legisla4ie& cum vor ac4iona 5n
continuare/ Dificultatea apare 5n ca,ul c5nd fapta 5ntr6un stat este penal2& iar 5n altul L
administrativ2/ Bn fiecare ca, 4ine de statul solicitat acceptarea/ Conform
a r t / ) / 2 c 5 n d l e g e a s t a t u l u i s o l i c i t a t p r e v e d e p e d e p s i r e a i n f r a c 4 i u n i i d
e c 2 t r e o a u t o r i t a t e administrativ2& acest stat va informa& c5t mai cur5nd
posibil& statul solicitant& cu e(cep4ia ca,ului 5ncare statul solicitat a f2cut o declara4ie conform
paragrafului 3 al acestui articol/
Obstacolele obligatorii sunt atunci cind:
6daca solicitarea este considerata de statul solicitat ca poate prejudicia&suveranitatea&principiile
fundamentale ale sistemului de drept sau alte interese esentiele/
6daca solicitarea se refera la o sentinta pentru infractiunea care a fost judecata in final in statul
solicitat/
6daca actiunea pentru care a fost pronuntata sentinta este considerata de statul solicitat fie o
infractiune politic sau o infractiune legata de politica&sau o infractiune pur militara/
6daca pedeapsa impusa nu poate fi solicitata e(pirarii timpului comform legislatiei statului solicitant
sau a statului solicitat/
6daca infractoru a fost amnistiat sau gratiat atit in statul solicitant cit si in statul solicitant/
Te%t nr./?/
Subiectul I: Caracterul neretroactiv al le$ii penale (art.% CEDO)
1/1 Numii criteriile "enerale de re"ularitate a noiunii de !le"alitate# $n %en%ul
CEDO.
Conform Conventiei European a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi condamnat pentru o
actiune sau o omisiune care, la momentul la care a fost comisa, nu constituia infractiune
conform dreptului national sau international. Este modalitatea de consacrare conventionala a
principiului legalitatii incriminarii si pedepsei, unul dintre pilonii dreptului international.
In jurisprudenta Curtii , principiul legalitatii incriminarii obliga autoritatile legislative ale
statului sa legifereze prin texte precise, lipsite de echivoc. Infractiunea trebuie sa fie clar
precizata, altfel spus, pornind de la definirea actiunilor sau omisiunilor care angajeaza
raspunderea penala, trebuie sa fie posibila definirea actiunilor sau inactiunilor care angajeaza
raspunderea penala, chiar daca aceasta definitie este data de instantele care interpreteaza
dispozitia in cauza.
Asa cum a fost conceput si interpretat de catre organele Conventiei, principiul legalitatii
incriminarii si pedepselor apare ca un principiu cardinal al dreptului penal, unul dintre
fundamentele statului democratic. In definitiv, acest principiu este o aplicare particulara a
principiului fondator al oricarui stat de drept, acela de a avertiza inainte de a lovi . rincipiul
legalitatii este o protectie impotriva arbitrariului, ceea ce explica forta sa de consacrare si,
corelativ, slabiciunea unor eventuale limitari.
1.Interpretai e+pre%ia !prev,ut de le"e# din per%pectiva art.> al CEDO.
E+empli*icai.
-otiunea de legalitate preva,uta de Conventie se aplica tuturor domeniilor dr/intern/ Curtea a stabilit
2 conditii esentiale pt constatarea legalitatii:
1/ Este necesar ca legea sa fie suficient de accesibila/ Cetateanul trebuie sa dispuna de informatie
suficienta in circumstantele ca,ului&cu privire la normele juridice aplicabile acestui ca,/
2/ -u pot fi considerate ca lege&decit normele enuntate destul de prMcis pt a permite cetateanului
sa6si reglemente,e conduit/
Din aceasta perspectiva&ca actiunile unui stat sa fie considerate ca fiind Ppreva,ute de legeA in
sensul Conventiei trebuie ca aceasta sa fie in egala masura accesibila si previ,ibila/ +n ca,ul
Dalone contra D/Qritanii6 Curtea a de,voltat ideea legalitatii cu referire la inter,icerea abu,urilor
de putere savirsite de stat si spunea P%egea ar fi impotriva suprematii dreptului daca puterea de
apreciere acordata e(ecutivului nu ar recunoaste limiteleA/ +n consecinta &legea trebuie sa
defineasca e(tinderea si modalitatea de e(ercitare a unei asemenea puteri cu suficienta claritate
tinind cont de scopul legitim urmarit: de a acorda individului o protectie adecvata impotriva
arbitrariului <otarirea este luata dupa propria apreciere&fara a se tine seama de parerea altuia&de
adevar)/ +n ca,ul E/F/ contra ?urciei principiul legalitatiii se intrepreta prin prisma legii& ca legea
penala sa fie previ,ibila si formulata suficient de clar&se considera ca justitiabilul citind te(tul legii
relevante&in ca, de necessitate&cu ajutorul interpretarilor oferite de instanta de judecata trebuie sa
identifice pentru ce actiuni sau inactiuni el poate fi tras la raspundere penala/ +n asa fel cel de6al $6
a compartiment al legalitatii prin prisma Conventiei se refera la e(istent legaturilor de conducere
si al macanismelor care sa garante,e controlul modului in care statul utili,ea,a marja sa de
apreciere cu scopul de al protejape individ de orice comportament arbitrar din partea
autoritatilor&inclusiv de abu,ul de putere/
1.&. E%timai racordarea prevederilor le"i%laiei naionale a '( la e+i"enele
conceptului de le"alitate potrivit juri%prudenei CEDO.
CP al .D in art ' stabileste ca: Caracterul infrac4ional al faptei :i pedeapsa pentru aceasta se
stabilesc de legea penal2 5n vigoare la momentul s2v5r:irii faptei& insa in art 1* se stabileste o e(ceptie
si anume: %egea penal2 care 5nl2tur2 caracterul infrac4ional al faptei& care u:urea,2 pedeapsa ori& 5n alt
mod& ameliorea,2 situa4ia persoanei ce a comis infrac4iunea are efect retroactiv& adic2 se e(tinde
asupra persoanelor care au s2v5r:it faptele respective p5n2 la intrarea 5n vigoare a acestei legi& inclusiv
asupra persoanelor care e(ecut2 pedeapsa ori care au e(ecutat pedeapsa& dar au antecedente penale/
%egea penal2 care 5n2spre:te pedeapsa sau 5nr2ut24e:te situa4ia persoanei vinovate de s2v5r:irea unei
infrac4iuni nu are efect retroactiv/ ?otodata CEDO prevede: -imeni nu poate fi condamnat pentru o
ac4iune sau o omisiune care& 5n momentul s2v7r:irii& nu constituia o infrac4iune potrivit dreptului
na4ional sau interna4ional/ De asemenea& nu se poate aplica o pedeaps2 mai sever2 dec7t aceea
aplicabil2 5n momentul s2v7r:irii infrac4iunii/ 0semenea prevede si Constitutia .D : -imeni nu
va fi condamnat pentru ac4iuni sau omisiuni care& 5n momentul comiterii& nu constituiau un act
delictuos/ De asemenea& nu se va aplica nici o pedeaps2 mai aspr2 dec5t cea care era aplicabil2 5n
momentul comiterii actului delictuos/
CO-C%@G+0 DE C+-E C?0?0?O.RRR
Subiectul II: &ransmiterea e'ecutrilor,
.1 De*inii conceptul de tran%*er al condamnailor.
Prin transfer al condamnatilor se poate intelege faptul& ca o persoana condamnata pe teritoriul unei
tari membra la conventia privind transferul de condamnati& conform acestei conventii& poate sa fie
transferata pe teritoriul unui alt stat membru pentru a e(ecuta acolo condamnarea ce i6a fost aplicata/
. Stabilii deo%ebirile dintre %uprave"1erea condamnailor i tran%*erul
condamnailor.
Cupravegerea condamnatilor este reglementata de Conventia pentru supravegerea persoanelor
condanmate sau liberate sub conditie& in timp transferul condamnatilor are ca ba,a juridica6Conventia
Europeana privind transferul persoanelor condamnate;
?ransferul condamnatilor implica e(ecutarea unei sentinte privative de libertate si daca la momentul
cererii de transfer condomnatul mai are de e(ecutat ce putin # luni& insa supravegerea condamnatilor
presupune e(ecutarea unei pedepse privative de libertate& dar care implica aminarea e(ecutarii ei sau
condamnatul este liberat conditionat/
.& Evaluai con%ecinele tran%*erului de condamnai at$t pentru %tatul de
condamnare c$t i pentru %tatul de e+ecutare.
Pentru statul de condamnare: ca urmare a transferului& in statul de condamnare se suspendea,a
e(ecutarea pedepsei& precum si faptul ca statul de condamnare nu poate sa continue condamnarea&
daca statul de e(ecutare considera& deja& condamnarea e(ecutata<terminata)/
Pentru statul de e(ecutare: daca acesta contimua e(ecutarea cundamnarii& atunci el este legat de natura
juridica si durata sanctiunii asa cum reies ele din statul de condamnare/ Daca sanctiunea nu este
compatibila cu cea din statul de e(ecutare& atunci acesta prin sentinta poate sa o conforme,e conform
propriei legi&cu conditia sa nu agrave,e sanctiunea celei din statul de condamnare/
Bn ca,ul scimb2rii condamn2rii& se aplic2 procedura prev2,ut2 de legisla4ia statului de e(ecutare/
Din momentul scimb2rii& autoritatea competent2:
a) va fi legat2 de constatarea faptelor 5n m2sura 5n care aceasta figurea,2 5n mod e(plicit sau implicit
5n ot2r7rea pronun4at2 5n statul de condamnare;
b) nu va putea scimba o sanc4iune privativ2 de libertate printr6o sanc4iune pecuniar2;
c) va deduce integral din pedeaps2 perioada de priva4iune de libertate deja e(ecutat2 de c2tre
condamnat;
d) nu va agrava situa4ia penal2 a condamnatului :i nu va fi 4inut2 de limita inferioar7 a sanc4iunii
eventual prev2,ute de legisla4ia statului de condamnare pentru infrac4iunea sau infrac4iunile s2v7r:ite/
De asemenea statul de e(ecutare poate (nceta e'ecutarea 5n urm2toarele ca,uri )
6 @raierea3 amni%tia3 comutarea pedep%ei =
6 Ctatul de e(ecutare trebuie % pun capt e+ecutrii condamn2rii de 5ndat2 ce a fost informat de
c2tre statul de condamnare despre orice ot2r7re sau m2sur2 care are ca efect 5nl2turarea caracterului
e(ecutoriu al condamn2rii/

Te%t nr./1:/
Subiectul I: Dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO)
1.1.De%criei dreptul la un proce% !$ntr7un termen re,onabil# potrivit CEDO/
Cele mai multe cau,e e(aminate de Curtea european2 a Drepturilor Omului se refer2 incontestabil
la un proces ecitabil 5ntr6un termen re,onabil/ Printre factorii pe care organele Conven4iei au
e(aminat pentru a aprecia caracterul re,onabil al acestui termen fi gurea,2
1) comple(itatea cau,ei&
2) modul 5n care autorit24ile au e(aminat dosarul&
3) comportamentul reclamantului :i
!) mi,a instan4ei pentru acesta din urm2<interesele acu,atului) <a se vedea& de e(emplu& Buchholz
c. -ermaniei <1)'1))/
Curtea a evaluat comple(itatea unei cau,e 5n special 5n func4ie de natura faptelor sau de
punctele de drept ridicate& de num2rul acu,a4iilor& de p2r4i sau de martori& precum :i de e(isten4a
eventual2 a procedurilor paralele sau cone(e sau de elemente interna4ionale/
Bn ceea ce prive:te conduita reclamntului& Curtea a considerat c2 un individ acu,at de o
infrac4iune penal2 nu este obligat s2 ajute la accelerarea mersului procedurii intentate 5mpotriva
lui <.c"le c. -ermaniei <1)'2))/ Comportamentul avocatului unei persoane poate fi atribuit acestei
persoane& 5nc7t o 5nt7r,iere 5n esen42 din cau,a ac4iunii sau a inac4iunii unui ap2r2tor nu implic2
5nc2lcarea articolului # <(unzelt c. /epu'licii 0ehe <2***))/
Bn ceea ce prive:te comportamentul autorit24ilor& Curtea consider2 c2 Ctatul este responsabil de
orice 5nt7r,ieri cau,ate de un organ administrativ sau judiciar/ >iec2rui Ctat 5i revine deci de a ajusta
sistemul s2u judiciar 5n a:a fel 5nc7t s2 permit2 organi,area proceselor 5ntr6un termen re,onabil/
1..)nali,ai criteriile %tabilite de juri%prudena CtEDO c$nd o acu,aie poate
avea un caracter penal.
Este important a stabili dac2 fapta se calific2 ca penal2 5n sensul conven4iei/ Pentru ca o fapt2 s2 poat2
fi considerat2 penal2& trebuie e(aminate urm2toarele criterii:
1) dac2 norma care calific2 fapta comis2 5n statul p5r5t& apar4ine dreptului penal ;
2) natura abaterii ;
3) natura :i gradul de severitate ale eventuale pedepse < 1ili'er'erg c /M *2234.
Primul criteriu are o importan42 relativ2& al doilea :i al treilea criteriu sunt alternative :i nu
cumulative: pentru ca art/# s2 devin2 aplicabil& este sufficient ca abaterea 5n cau,2 s2 fie& prin natura
sa& S penal2 T din punct de vedere al Conven4iei sau ar trebui s2 fac2 persoana 5n cau,2 pasibil2 de o
sanc4iune care datorit2 naturii sale :i gradului de severitate& 4ine de obicei de domeniul penal/
Bn 1ili'er'erg c Moldova& reclamantul a fost condamnat pentru o contraven4ie administrativ2 L
participarea la o demonstra4ie neautori,at2 L :i a fost sanc4ionat de instan4a de judecat2 cu amend2/
CEDO a constatat c2 caracterul general al CC0 al .D :i scopul pedepselor& care este at5t de a
pedepsi& c5t :i de a preveni& sunt suficiente pentru a ar2ta c2 5n sensul art/# reclamantul a fost acu,at
de o abatere penal2/ -atura penal2 a faptei a fost dovedit2 de faptul c2 reclamantul a fost re4inut de
poli4ie pentru c5teva ore& interogat de ofi4erii de urm2rire penal2 :i condamnat de colegiul penal al
instan4ei de judecat2/ Cuplimentar Curtea a stabilit c2 CC0 con4ine prevederi cu privire la
circumstan4e atenuante :i agravante& r2spunderea pentru tentativ2 de comitere a unei contraven4ii&
legitima ap2rare& care indic2 natura penal2 a contraven4iilor administrative/ 0menda aplicat2 5ntrecea
cu #*H venitul lunar al reclamantului& fiind astfel o pedeaps2 prea sever2/ 0cesta poate fi considerat
un alt argument 5n favoarea aplicabilit24ii art/#/
1.& E%timai le"alitatea recur"erii la !a"enii provocatori#din per%pectiva
admi%ibilitii probelor $n %en%ul art.2 CEDO.
.ecurgerea la agenti provocatori pentru a obtine probe constituie un mod de obtinere
a probelor/ +n art # al CEDO nu este stipulat daca probele obtinute ilegal pot fi
admise& dar aceasta se refera la notiunea de ecitate <judecata ecitabila)/ +ntrebarea
Curtii este daca probele obtinute prin mijloace& proceduri ilegale pot fi admise/
Dreptul la un proces ecitabil apare in diferite etape ale procesului penal& presupunint
si faptul ca trebuie sa se asigure egalitate armelor/ .D a preluat principiul american
1fructele pomului otr2vitA& in sensul ca probele obtinute prin mijloace ilegale sunt
nule& iar utili,area agentilor provocatori constituie un mijloc ilegal presupunind si
inegalitatea armelor in posibilitatea partilor de a obtine probe& iar recurgerea la agenti
provocatori pentru a obtine probe& ar constitui o incalcare a art/ #/1 CEDO
S;AIECT :
.1.Notiunea de a%i%tenta juridica.
0sistenta juridica poate fi definita ca fiind un ansamblu de acte prin care autoritatea judiaciara
competenta<autoritatea solicitata)ce pre,inta un stat<stat solicittat)comite unele acte la solicitarea unei
autoritati judiciare solicitante ce repre,inta un alt <stat solicitant) asistenta juridico stricto senso& inter
alie& notificarea<comunicarea) de acte judiciare & comisiile rogatorii& precum si mijloacele moderne de
investigatie : audierile prin video conferinte& ecipele comune de anceta& livrarile controlate&
transmiterea spontana de informatie& supravegerea tranfrontaliera etc/
. Bormele a%i%tentei juridice.
0sistenta juridica include 2 forme :
0sistenta juridica primara in materie penala
0sistenta juridica secundara in materie penala/
0si s t en4 a j udi ci ar 2 i nt er na4 i onal 2 5 n mat er i e penal 2 s e sol i ci t 2 de c2t r e aut or i
t 24 i l e j udi ci ar e competente din statul solicitant :i se acord2 de autorit24ile judiciare
din statul solicitat& 5n ba,a tratatelor interna4ionale sau& 5n lipsa acestora& pe ba,2 de
reciprocitate/?rebuie de amintit& c2 prin cooperare de aplicare general2& se 5n4elege acea care
interesea,2 toate infrac4iunile :i to4i delincven4ii/ E de notat c2 aceasta nu are mereu
aceea:i natur2/ Din punct devedere tenic cooperarea se reali,ea,2 5n dou2 maniere:
1)Bntr6un ca, un stat <solicitat) nu face dec5t s2 ajute un alt stat <solicitant)6 aceast2
asisten42 edenumit2 secundar2;
2) B n al t ca,& un s t at t r ans f er 2 al t ui a ges t i unea t ot al 2 s au par 4 i al 2 a pr oces ul ui
penal & vor bi ndastfel de asisten42 primar2 <un abandon de suveranitate)/
Bn ceea ce prive:te aspectul legat de e(tr2darea persoanelor care au s2v7r:it
o infrac4iune peteritoriul statului de unde provin& e(ist2 5n general un consens la nivel
interna4ional/ 0par 5ns2 :i interpret2ri diferite 5n ceea ce prive:te e(tr2darea persoanelor care au
dob7ndit o form2 de protec4ie:i e(ist2 o atitudine de respingere a solicit2rii e(tr2d2rii& 5n
special din partea statelor membre ale @/E/ :i a celor care au aderat la normele acestei
structuri& dar care nu sunt membre ale acesteia&atunci c7nd este vorba de e(tr2darea
unei persoane care 5n 4ara sa de origine a fost condamnat2 la pedeapsa capital2 <a se
vedea ca,ul tipic de refu, a e(tr2d2rii 5n ceea ce6l prive:te pe liderul =urd0bdula
Ocealan& care nu a fost e(tr2dat ?urciei p7n2 c7nd acest stat nu a dat garan4ii ferme
@/E/&de transformare a pedepsei capitale 5n 5ncisoare pe via42)
e(tr2darea este un act de
asisten42 judiciar2 interstatal2 5n materie penal2& care urm2re:te transferul unei individ&
urm2rit saucondamnat penal din domeniul suveranit24ii judiciare a unui stat& 5n domeniul celuilalt stat
.& Evaluai coninutul i importana in%trumentelor de cooperare $n materie
penal $n cadrul Con%iliului Europei i al ;niunii Europene.
0tit in ca,ul @E cit si in ca,ul CE cintrumentele de cooperare in materie penala sunt
Conventiile si 0corduruile internationale/
Bn cadrul @E ca instrumente de cooperare poate fi mentionata Conventia @E de
asistenta judiciara care prevede ca comunicarea actelor judiciare se poate face direct
prin posta catre destinatar& de asemenea cererile de asistenta judiciara se transmit
direct autoritatii judiciare& de asemenea a fost inclus mandatul european de arestare&
care inlocuieste formalitatile in ca,ul e(tradarii/
De asemenea in cadrul instrumentelor de cooperare se pot mentiona: Conventia
privind e(tradarea in statele @E& ce stabileste conditiile si procedura e(tradarii;
Consiliul Eurapei elaborea,a conventii& acorduri& adopta recomandari ce constituie
instrumente juridice de cooperare intre statele membre ale CE& printre care putem
mentiona: Conventia Europeana de e(tradare din 1)"$& Protocolul aditional la aceasta
conventie; Conv/ Europeana pentru reprimarea terorismului; Conven4ia european2 de
asisten42 judiciar2 5n materie penal2 ; Protocol adi4ional la Conven4ia european2 de
asisten42 judiciar2 5n materie penal2; Conven4ia european2 privind transmiterea
procedurilor penale; Conven4ia european2 asupra transfer2rii persoanelor
condamnate; Protocol adi4ional la Conven4ia asupra transfer2rii persoanelor
condamnate din 1'91291))$ Conven4ia european2 privind recunoa:terea
interna4ional2 a ot2r7rilor judiciare 5n materie penal2 din 2'9"91)$* Conven4ia
european2 privind controlul aci,i4ion2rii :i de4inerii armelor de foc de c2tre
particulari din 2'9#91)$' Conven4ia european2 pentru prevenirea torturii :i a
pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din 2#91191)'$ Protocolul -r/
1 la Conven4ia european2 pentru prevenirea torturii :i a pedepselor sau tratamentelor
inumane sau degradante din !91191))3 Protocolul -r/ 2 la Conven4ia european2
pentru prevenirea torturii :i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante /
+mportanta instrumentelor juridice de cooperare in cadru CE si @E re,ida in faptul ca
se crea,a o legatura mai strinsa intre statele membre in scopul apararii si de,voltarii
idealurilor si principiilor ce stau la ba,a constituirii @E si CE/