Gorunul

de Lucian Blaga


Prof.D.Seicean,CNME
Poemul este o elegie filosofica si face parte din volumul Poemele luminii din !!
si ne transmite stari de tristete, melancolie, precum si interogatia grava asupra
e"istentei.
Titlul,#orunul,alcatuit dintr$un su%stantiv comun,articulat &otarat,un sinonim
regional pentru ste'ar,auto&toni(ea(a spatiul reveriei lirice si este in acelasi timp
motivul central al poe(iei.
Tema acesteia, natura, in stransa cone"iune cu meditatia asupra mortii, nu este
relevata dintr$o data ci se constituie treptat pe masura inaintarii poemului, prin actul
lecturii insasi.Eul liric se afla in situatia unui receptor pasiv, al unor impulsuri care$i vin in
egala masura din e"terior si interior. Natura nu este un cadru peisagistic,ci o fiinta
uriasa cu o inima care %ate in clopotul unui turn, o fiinta imensa careia poetul i se
integrea(a.)nvocatia retorica din versul incipit #orunule din margine de codru,reluata
simetric in final sustine legatura afectiva dintre om si natura.
Poetul foloseste si aici figuri de stil care a'uta la decodificarea sensurilor
fundamentale* metafore* +(vonuri dulci+, +stropi de liniste+, +ma invinge cu aripi moi atata
pace+, +aud din pieptul unui turn+, personificari cu valoare metaforica* +ma de(mier(i cu
frun(a$ti 'ucausa+, +frun(a ta mi$o picura in suflet+, +creste$n trupul tau sicriul+. )nsasi
sta%ilirea unui dialog cu gorunul presupune ca aceasta aude si intelege. Epitetele*
+gorunule din margine de codru+, +frun(a 'ucausa+, +limpe(i departari+, si comparatia*
+aud cum %ate ca o inima un clopot+ contri%uie la atmosfera.
-ceasta atmosfera lirica este constituita din comunicarea unei stari de liniste
deplina, totala, a spiritului poetic* +stropi de liniste$mi curg prin vine, nu de sange+.
-ceasta comuniune intima cu natura repre(entata de gorun . mostenita pe filiera
literaturii populare/ se dilata spre spatiul cosmic* +limpe(i departari+, in aceasta liniste
presentimentul mortii este marcat in al doilea plan de alu(iile mitologice* +de ce m$
anvinge cu aripi moi atata pace+, o alu(ie la imaginea mitica a ingerului mortii cu aripele
lasate solemn, dar si la imaginea aproape materiala a timpului care trece* +ascult cum
creste$n trupul tau sicriul 0 cu fiecare clipa care trece+.
1rairea la nivelul sen(atiei devine interogativa iar intre%area naiv $ copilareasca
.interogatie retorica/ do%andeste un caracter pro%lemati(ant* +gorunule din margine de
codru, de ce ma$nvinge cu aripi moi atata pace+si desc&ide calea a%ordarii discrete a
intre%arilor esentiale legate de finalul vietii.
Ultima strofa polimorfa, pune in mod direct pro%lema mortii iar alu(ia din prima
strofa devine o certitudine. poetul mi(ea(a pe acuitatea simtului auditiv* linistea despre
care se amintea este linistea gustata in sicriul de gorun si astfel linistea eterna a
nefiintei se insinuea(a su%teran in fiinta omului* +cu fiecare clipa care trece+. -ceasta
idee filosofica o regasim si la filosoful german Martin 2eidegger, care vor%este depsre
+e"istenta pentru moarte+. El afirma ca e"istand pentru moartea sa, individul moare
efectiv si constant pana a'unge la propriul sau deces.
Poetul foloseste cu preponderenta imaginile auditive pentru a contura atmosfera
grava, infiorata generata de presentimentul mortii* +frun(a ta mi$o picura in suflet+, +din
trunc&iul tau imi vor ciopli... sicriul+. Blaga concepe de fapt o du%la elegie* una a omului
si alta a gorunului care se intrepatrund intr$o unica voce lirica. Starea constiintei poetului
este acum de co%orare in sine sugerata de pre(enta motivului muteniei* +mut ascult+,
prin care eul liric incearca sa perceapa miscarea eterna a materiei, sensurile +marii
treceri+ universale. 1aina mortii este sugerata de pre(enta fiecarei clipe care trece, care
are ca si corespondent un alt inel al varstelor in trunc&iul gorunului. Poetul foloseste
metafora revelatorie a gorunului pentru ca aceasta taina a e"istentei nu tre%uie
e"primata, e"plicata, ci sugerata.,dupa cum sustine poetul si in sistemul sau filosofic.
Din punct de vedere pro(odic sesi(am cultivarea versului li%er,a strofelor cu
dimensiuni varia%ile.cvinarie si strofa polimorfa/ si cultivarea te&nicii en'am%amentului.