Clasificarea cariilor.

Instrumentar
Clasificarea cariilor dentare.
Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare.
Caria dentara este considerata ca fiind cea mai rspndita maladie, care
afecteaz populaia mondiala in procentaj de 90%.
Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.
Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala in
special !tr. "utans si lactobacili# si produsele acestora care ajuta la formarea placii
dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distru$and suprafata e%terna a dintelui
& smaltul.
'efinitie( Caria dentar este un proces patolo$ic dinamic, reversibil, episodic )i
asincron, care *n stadiile necavitare *n smal )i c+iar *n dentin# are capacitatea de a se
vindeca cu ajutorul msurilor preventiv&terapeutice.
Definitii:
J.R Elderton. consider c procesele carioase reprezint *n mod fundamental o
manifestare a unui dezec+ilibru dintre ionii de calciu )i fosfat *n esuturile dentare
)i saliv, mediat de microor$anismele plcii bacteriene )i influenat de unii factori
numii determinani ecolo$ici.
Th. Lundeen o define)te ca o boal infecioas a dinilor care provoac disoluia
)i distrucia localizat a esuturilor calcificate.
A Thlstru! o consider o boal ce afecteaz sedii specifice, provocat de
activiti bacteriene localizate.
".# $o%en. susine c leziunea carioas nu apare *n absena plcii bacteriene
sau a carbo+idrailor fermentabili, astfel *nct el o consider o boal
dietobacterian.
&. Reisine a conceptualizat caria dentar ca rezultatul interaciunii dintre factorii
$enetici )i cei de mediu *n care componentele biolo$ice, sociale, comportamentale
)i psi+olo$ice au un mod comple% de manifestare.
,
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Caria dentar este un proces dinamic, n care disoluia i reprecipitarea srurilor
minerale din esuturile dentare, placa bacterian i saliv au loc alternativ n funcie
de pH-ul de pe suprafaa dentar n relaie cu metabolismul ecosistemului reprezentat
de placa bacterian.
"odificarea brutal sau *ndelun$at a unor condiii de mediu *n jurul unei plci
bacteriene nepato$ene face ca microflora rezident s&)i sc+imbe compoziia, cu
predominana speciilor acido$ene )i acidurice. Prin $licoliza anaerob a substratului
nutritiv $lucidic, se vor produce cantiti relativ mari de acizi or$anici, care vor scdea
p-&ul la nivelul interfeei dinte.plac bacterian pn *n jur de /,/ p- critic#, moment *n
care sunt iniiate procesele de demineralizare. 'ac condiiile defavorabile de mediu sunt
dep)ite, vor predomina fenomenele de remineralizare )i vindecare a leziunii respective
Clasificarea cariilor dentare
Clasificarea leziunilor carioase
Criterii de clasificare:
I. Din punctul de vedere al aspectului clinic' leziunile pot fi(
Necavitare 0 leziune carioas reversibil prin remineralizare1
Cavitare 0 ireversibile&tratament restaurativ.
LE(I)*I *ECA+ITARE
este prezenta o leziune de subsuprafata, acoperita de un strat de smal1
pseudointact apro%imativ inte$ru, aspru la suprafata. 2ste considerat stadiu
reversibil al leziunii carioase prin procese de remineralizare terapeutice
sau naturale#1
LE(I)*I CA+ITARE
caracterizate de o solutie de continuitate la suprafata smaltului, cu prabusirea
prismelor si instalarea unei cavitati. 2ste considerat stadiu ireversibil, el
beneficiind numai de tratament restaurativ.
,.Din punctul de vedere al tipului lezional(
Primare, iniiale sau incipiente1
3
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Secundare recurente#1
LE(I)*I CARI-A&E I*ITIALE' .RI/ARE &A) I*CI.IE*TE
4 descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui1
LE(I)*I CARI-A&E &EC)*DARE &A) REC)RE*TE
4 sunt cele observate sub sau in jurul mar$inilor sau peretilor 5ncorjurtori ai unei
obturatii e%istente. !ediile cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt(
6 mar$inile apro%imale, vestibulare si lin$uale ale unei obturatii
apro%imale, in zona punctului de contact1
6 )anturi )i fosete care nu au fost in$lobate in cavitate1
6& suprafetele de lan$a zonele fracturate1
3.. Din punctul de vedere al evoluiei clinice(
Cu evoluie rapid-progresiv (acute)1
Cu evoluie lent-progresiv cronice#1
7prite *n evoluie, staionare sau cu evoluie ntrerupt1
Vindecate.
EV!"#$$% &!$'$&(
I. CARII C) E+-L)0IE AC)T .R-1RE&I+2 3CARII E4.L-(I+E &A)
RA/.A*T CARIE&5
4 procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. 'entina
lezionala este moale )i de culoare $albuie. !unt frecvent insoite de reactii pulpare severe.
II. CARII C) E+-L)0IE LE*T .R-1RE&I+A 3CR-*ICE5.
4 evolutia lor se intinde pe o perioada mai lun$a de timp, sunt de diferite profunzimi, si
au tendina de a evolua 5n numar redus. 'entina lezionala este de consistent dur )i de
culoare inc+isa. 'e obicei diferena intre caria acut )i cea cronica se face pe baza
coloraiei, consistenei, mirosului, vrstei, duratei evolutiei )i posibilei reacii pulpare.
III. CARII C) E+-L)0IE 6*TRER).T2 3&TA0I-*ARE &A) -.RITE 6*
E+-L)0IE5
4 apar in situaiile clinice cand fie prin prabu)irea prismelor de smal sau prin absena
dintelui vecin sunt create condiiile propice curairii, autocuratirii )i contactului direct cu
8
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros +ipermineralizat#, bine
reprezentat care se opune unui atac cario$en ulterior.
I+. CARII +I*DECATE
4 reprezint leziuni carioase iniiale, remineralizate datorit accesului direct al
factorilor favorizani remineralizani. 'e obicei sunt localizate la nivelul coletului,
urmrind orientarea festonului $in$ival )i apar cand leziunile incipiente beneficiaz prin
eruptia pasiv a dintelui de e%punerea direct la flu%ul salivar )i la mijloacele de curatire
si autocuraire.
7. Du!a tesutul afectat:
I.Carii de smalt
Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale.
II. Carii de dentina
Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si dentina.
III.Carii de cement 3su!rafata radiculara5
!unt localizate pe suprafetele radiculare afectand cementul si dentina.!unt
asociatevprocesului fiziolo$ic de imbatraniresi fenomenului de recesiune
$in$ivala.
8. D.!.d.9. IATR-1E*IC
CARIILE RE(ID)ALE3RECIDI+A DE CARIE5
!unt reprezentate de tesutul patolo$ic care nu a fost indepartat in timpul unei
proceduri restaurative, fie accidental, din ne$lijenta sau intentionat.
:. Du!a numarul de fete afectate:
I.9eziuni carioase simple
:fecteaza o sin$ura suprafata a dintelui,
II. 9eziuni carioase compuse
:fecteaza doua suprafete ale dintelui,
III. 9eziuni carioase comple%e
:fecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.
;. Du!a ti!ul de ca9itate ce necesita a fi !re!arata 31.+.$lac<5
Clasa I
;
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum sunt fosetele si
fisurile.'e obicei au trei localizari(
& !uprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
& 'oua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale molarilor,
& <etele palatinale ale dintilor frontali.
Clasa II
9eziuni care evoluiaza la nivelul fetelor apro%imale ale premolarilor si molarilor.
Clasa III
9eziuni care evoluiaza la nivelul fetelor apro%imale ale dintilor anteriori fara a
afecta sau a necesita indepartarea un$+iului incizal.
Clasa I+
9eziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor apro%imale ale dintilor anteriori care
afecteaza sau necesita indepartarea si restaurarea un$+iului incizal.
Clasa +
9eziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe fetele vestibulare si orale ale tuturor
dintilor.
Clasa +I
9eziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui =lac>. !e intalnesc la
nivelul mar$inilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice suprafata e%pusa la
ma%im curatirii si autocuratirii. 'e obicei debuteaza la nivelul unui defect de
formare sau de ori$ine traumatica.
=. Din punctul de vedere al profunzimii i al esuturilor afectate, 7"! a propus
urmtoarea clasificare(
',( leziune *n smal detectabil clinic cu suprafee intacte necavitare#1
'3( leziune *n smal detectabil clinic cu suprafaa cavitar1
'8( leziune *n dentin detectabil clinic cu sau fr cavitaie#1
';( leziune cu afectare pulpar.
>. Combinnd criteriul ce privete inte)ritatea suprafeei leziunilor c*t i stadiul lor de
evoluie, :cademia :merican de !tomatolo$ie ?estaurativ *mpreun cu unii autori =.
@zvad, A. "ac+iuis>ien )i A. =aielum, ,999# au propus urmtoarea clasificare(
/
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
- ? sntos clinic. !malul este sntos, cu transluciditate )i te%tur normal *n
fisurile cu acest tip de smal este permis o u)oar modificare de culoare#1
@ ? carii active cu suprafaa smalului intact.
suprafaa smalului este alb&$lbuie, opac, fr strlucire1
la palparea blnd cu sonda suprafaa este aspr )i ru$oas1
pe suprafeele netede leziunea carioas este localizat tipic aproape de mar$inea
liber a $in$iei1
*n )anuri )i fosete morfolo$ia este intact )i leziunea se *ntinde numai de&a lun$ul
pereilor verticali ai )anurilor1
, ? carii active cu apariia unei discontinuiti n smal:
acelea)i criterii ca la indicele ,, concomitent cu apariia unei pierderi minore
microcavitaie# localizat strict *n smal1
la palpare nu se percepe reducerea duritii smalului sau perei subminai.
A ? carii active cu leziune cavitar(
la inspecia cu oc+iul liber se observ pierderea de esut dentar dur att smal, ct
)i dentin#1
la palparea u)oar, consistena este moale sau asemntoare cu aceea a pielii, )i cu
o interesare pulpar facultativ.
7 ? Carii inactive cu suprafaa smalului intact:
la inspecie, smalul este lucios, strlucitor, dar cu o culoare ce variaz *ntre alb&
cretos, maron sau ne$ru1
la palparea foarte u)oar cu sonda, pe suprafaa leziunii smalul este dur )i neted1
pe suprafeele netede, leziunea carioas este localizat tipic la oarecare distan de
mar$inea liber a $in$iei1
*n )anuri )i fosete, morfolo$ia fisural este intact )i leziunea se e%tinde numai pe
pereii laterali ai )anului.
8 ? carii inactive cu apariia unei discontinuiti n smal
se *ntlnesc criteriile indicelui ;, concomitent cu o pierdere minor localizat
strict *n smal microcavitaie#1
palparea nu deceleaz modificri *n duritatea smalului )i nici perei subminai.
B
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
: ? carii inactive cu leziune cavitar
la inspecie se observ pierderea de esut dentar dur, att *n smal, ct )i *n
dentin1
suprafaa cavitii poate fi lucioas, iar la palpare dentin este dur. @u e%ist
interesare pulpar.
; ? oturaie pe o suprafa sntoas de smal
= ? carie secundar activ:
leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.
> ? carie secundar inactiv:
leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.
+,. Din punctul de vedere al )radului de severitate al leziunii' Bcoala &candina9
defineCte !atru zone distincte
!ona " 0 carii *n fisuri sau $ropie la dinii laterali1
!ona "" 0 carii pro%imale la dinii laterali1
!ona """ 0 carii pro%imale la incisivi1
!ona "V 0 carii pe suprafeele netede ale dinilor.
++. &lasificarea leziunilor carioase dup sediu i mrime 3/ount5:
Clasa l# dimensiunea $( defecte *n )anuri )i fosete. !e combin deseori cu
si$ilarea restului fisurii1
Clasa l# dimensiunea %( leziune de dimensiuni reduse sau *nlocuirea unei
restaurri =lac> de clasa I&a1
Clasa l# dimensiunea &( leziune e%tins care necesit protecia unuia sau mai
multor cuspizi1
Clasa l# dimensiunea '( leziune e%tins cu unul sau mai muli cuspizi afectai.
Clasa ""# dimensiunea $( implicare dentinar minim, lipsa posibilitii de
remineralizare, detectabil pe ?% sau prin transiluminare1
Clasa ""# dimensiunea %( afectare dentinar mai e%tins, creasta mar$inal afectat
sau distrus, *nlocuirea unei restaurri =lac> limitate1
C
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Clasa ""# dimensiunea &( dinte lateral cu implicare dentinar substanial, fractur
cuspidian veritabil sau potenial1 necesit protecie cuspidian. 9a dinii
frontali este pierdut suportul pentru un$+iul incizal1
Clasa ""# dimensiunea '( pierderea cel puin a unui cuspid la dinii laterali sau a
unei poriuni din muc+ia incizal a frontalilor.
&ediu "inim "edie 9ar$ 2%tins
<isurale ,# ,, ,3 ,8 ,;
:pro%imale 3# 3, 33 38 3;
Cervicale 8# 8, 83 88 8;
@,. &lasificarea radiolo)ic a cariilor apro-imate 3Es!elid Ci T%eit' @>=75
', 9eziune *n jumtatea e%tern a smalului
'3 9eziune *n jumtatea intern a smalului, dar nu )i *n dentin
'8 9eziune *n treimea e%tern a dentinei
'; 9eziune *n treimea medie a dentinei
'/ 9eziune *n treimea intern a dentinei
+3. &lasificarea clinic i radiolo)ic a cariilor fisurale 3Es!elid Ci T%eit' @>>75
1radul @
D+ite spot necavitar sau leziune carioas u)or modificat de culoare *n smal )i
nici o leziune detectabill pe ?E.
1radul ,
Cavitaie superficial la intrarea *n fisur, o oarecare pierdere de substane
minerale *n suprafaa smalului ce *nconjoar fisura )i.sau o leziune carioas *n
smal detectabil pe ?%.
1radul A
Pierdere moderat de minerale cu o cavitaie limitat la intrarea *n fisur )i.sau o
leziune *n treimea e%tern a dentinei detectabil pe ?%.
1radul 7
F
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Pierdere considerabil de minerale cu cavitaie )i.sau o leziune *n treimea medie a
dentinei, detectabil pe ?%.
1radul 8
Cavitaie avansat )i.sau o leziune *n treimea intern a dentinei, detectabil pe
?%.
Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare
Clasificare:
,. I@!G?H"2@G:? '2 2E:"I@:G.
3. I@!G?H"2@G:? P2@G?H P?2P:?:?2: C:AIG:GI97?.
8. I@!G?H"2@G:? P2@G?H ?2!G:H?:?2: 'I@GI97?.
@. Instrumentar utilizat la eDamenul clinic:
,. 7I9I@': '2@G:?:
3. !7@': '2@G:?:
8. P2@!: '2@G:?:
6ntreEuinFrile oGlinzilor:
:si$ur vizibilitatea cmpului operator
.:si$ur protecie operatorului )i pacientului
&onde dentare fleDiEile
& acele "iller se $sesc *n dou lun$imi( lun$i /0mm# )i scurte ;0mm# )i *n )ase
$rosimi supere%trafine,e%trae%trafine, e%trafine,fine, mijlocii,$roase#
6ntreEuinFrile !ensei dentare
"anipularea unor instrumente mici,sterile( ace, freze, conuri de +rtie sau
$utaperc, pene, inele, benzi de contur
9
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
:plicarea )i *ndeprtarea unor pansamente medicamentoase )i introducerea prin
capilaritate a unor soluii medicamentoase *n camera pulpar
.entru mrirea imaGinii:
& ata)area de oc+elari a unor lentile sau a unui telescop uni sau binocular
& lentile de mrire din sticl ce se aplic cu o band pe capul pacientului
& fibre optice ata)ate de capul turbinei
II. I*&TR)/E*TAR .E*TR) .RE.ARAREA CA+ITATIL-R:
,. Instrumentar de mana
3. Instrumentar rotativ
8. Instrumentar ultrasonic
;. Instrumentar laser
/. Instrumentar aero&abraziv
II.@. Instrumentar de mana in !re!ararea ca9itatilor:
@. I*&TR)/E*TAR C) ACTI)*E I* &/ALT:
'alti(& dreapta1
& curba1
& dublu an$ulata.
Goporisti de smalt
=izotatoare de pra$ $in$ival.
,. I*&TR)/E*TAR C) ACTI)*E I* DE*TI*A
Goporisti de dentina1
!apali$a de dentina1
Instrument de precizat un$+iuri dentinare1
9in$uri =lac>.
/Hnerul
& are diferite forme )i mrimi
& poate prezenta zimi sau conve%iti anatoforme pt *mbuntirea prizei instrumentului
TiIa 3GHtul instrumentului5
&este neted, rotund sau conic
,0
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
& cu una sau mai multe curburi pt a evita tendina de rotire a acestuia *n timpul lucrului
.artea acti9
& pot avea o sin$ur terminaie sau cu dubl terminaie
& Poate avea forme )i mrimi diferite *n funcie de scopul pt care au fost create
Instrumentar cu actiune in smalt: - Dalti de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - To!orisca de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - $izotatoare de !raG GinGi9al
& =izotatoarele de pra$ $in$ival sunt instrumente care prin forma pe care o au
permit efectuarea unui bizou corect la mar$inile de smal ale pra$ului $in$ival
*ntr&o preparaie pro%imoocluzal
& !unt instrumente perec+i dr.st$, mezial.distal
& Partea lamei ce prive)te spre mner se nume)te bizotatoare iar cea departe de
mner contrabizotatoare
I*&TR)/E*TAR C) ACTI)*E I* DE*TI*A
Goporisti de dentina1
!apali$a de dentina1
Instrument de precizat un$+iuri dentinare1
9in$uri =lac>.
II. I*&TR)/E*TAR .E*TR) .RE.ARAREA CA+ITATIL-R:
II.,. Instrumentar rotati9
@. .iese de mana:
Piesa dreapta
Piesa contraun$+i
Gurbina
,. Instrumentar rotati9 !ro!riu-zis:
& freze
& pietre
.iese de mana:
Piesa dreaptautilizata pentru cavitatilor pe dintii frontali, <.vestibulara a
incisivilor mandibulari si fata ocluzala a P".,".
,,
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
'ezvolta viteze miciJ /.000&,0.000 rpm. <oloseste freze cu lun$imi de ;0 mm.
diametru 3,8/mm.
Piesa contraun$+iindicata in prepararea tituror dintilor, cu actiune in special in
dentina. Htilizeaza freze medii 33mm lun$ime,3,8/mm diametru, manerul carora
este prevazut cu un $at special ce asi$ura prinderea.Aiteze conventionaleJ/.000&
,0.000 rpm.
Gurbina, dezvolta viteze mariJ;/.000&,00.000 sau foarte mariJ,00.000&
/00.000.<reze ,9 mm lun$ime, fi%ate prin frictiune. :re actiune in principal in
smalt.
GH?=I@:
4 In funcFie de iluminarea cHm!ului o!erator: Cu fibr optic, Clasice
4 In funcFie de materialul din care sunt confecFionate: titan sunt mai usor de
manipulat# iar piesele netede asigura o mai una igienizare a lor)# otel au un
pret de cost mai scazut)
4 $n functie de modul de fi-are a instrumentarului . pus+&botton, stran$erea si
rasucirea unui buton, frictiune.
Jrezele dentare:- clasificare
,. Du!a !iesa la care !ot fi
ada!tate(
ptr. piesa dreapta1
ptr. piesa contraun$+i1
ptr. turbina.
,. Du!a material si modul de
faEricare:
<reze din otel pentru viteze
conventionale B.000&
,0.000rpm.#1
<reze din carbura de tun$sten cu
actiune in smalt si in dentina,
viteze conventionale si inalte.
A. Du!a lunimea frezelor:
Pentru turbina&,9, 3,, 3/mm.
<reze scurte ptr. cap miniaturizat
0 ,Bmm.
,3
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
<r. pentru contraun$+i&33mm.
<r. cu $at lun$ pentru
contraun$+i&3Bmm.
<r.pentru piesa dreapta&;;mm.
7. Du!a forma !artii acti9e:
!ferice
Cilindricefissiure#
Con&invers
?oata
Paraeliptice#&880
Conice cu lame lon$itudinale
Conice cu lame sectionate
transversal.
<orma prii active(
& freza sferic
& freza con invers
& freza cilindric
& freza cilindro&conic
& freza par
Celelalte forme sunt rezultatul modificrilor acestor / forme
& freza cilindric cu cap rotunjit, cu striuri transversale, cu striuri transversale )i
cu cap rotunjit#
& freze con invers cu cap rotunjit, cu striuri transversale#
& freze flacar
& freze roat
& freze de *nfundat pra$ul
& freze trepan
& freze lance
& freze pentru bonturi radiculare
Diametrul !rFii acti9e & diametrul prii active este variabil 0,/ mm&80mm
Jreza sferic
& este cea mai folosit
& are diametre diferite 0,/&80mm
& are F lame tietoare care pot fi sau nu tiate de striuri transversale
,8
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
& este activ *n smal, dentin sntoas, dentin alterat
& <reza sferic obi)nuit acioneaz mai ales pt *ndeprtarea dentinei alterate )i
lr$irea cavitilor
& <reza sferic cu striuri transversale acioneaz *n profunzime pt perforarea
dentinei )i *ndeprtarea prismelor de smal dislocate
& <reza sferic pt finisat obturaiile din amal$am are lamele tietoare paralele
nesecionate transversal, dispuse lon$itudinal *n continuarea a%ului mnerului
spre deosebire de freza obi)nuita, lamele sunt mai puin pronunate )i mult mai
pronunate#
& <reza sferic pt lustruit obturaiile din amal$am are suprafaa perfect neted )i
lucioas
Jrezele cilindrice
& freza cilindric !lat 3fr 9Hrf5' cu lamele tietoare paralele, dispuse *n a%ul
mnerului, nu prezint secionri transversale.
& freza cilindric !lat cu tietur tran9ersal'
& freza cilindric !lat cu tietur trans9ersal Ci lamele helicoidale &lamelele
tietoare sunt dispuse oblic pe partea activ a frezei
& Jreza de nfundat'este activ numai frontal, prile laterale fiind perfect netede,
Jrezele con in9ers
& partea activ este un trunc+i de con cu baza mare superior
& 2ste activ pe toate suprafeele sale ct )i pe muc+iile sale
& 2%ist 3 tipuri( freza con invers fr striuri tranversale )i freza con invers cu
striuri tranversale capacitatea abraziv este mai mare#
.ietrele dentare: descriere
Cu actiune in smalt si dentina.
Descriere.
!unt formate din trei parti importante(
4 !ubstratul metalic1
4 Pulberea de diamant abraziva1
4 liantul
,;
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Instrumentar !entru !re!arare ultrasonica
Hltrasunetele sunt vibratii mecanice cu o frecventa de 3/.000&80.000-z. !istemul
este compus din(
&$enerator de ultrasunete1
& Piesa de mana1
& Inserturiparti active#
.re!arare cu LA&ER
2rbium K:I&9aser D'9 39;0#
D'9 39;0 este un sistem laser tip 2r&K:I pentru uz stomatolo$ic, aplicabil in
prepararea tesuturilor dure dentare. !e utilizeaza la indepartarea selectiva a smaltului
si a dentinei, indepartarea cariei si prepararea cavitatii, indepartarea leziunilor orale
superficiale & +erpes, afte, ulceratii fara tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc.
:ctioneaza fara durere si cu o reducere marcanta a san$erarii. :re efect anal$etic,
antiinflamator si de biostimulare.
A. I*&TR)/E*TAR .E*TR) RE&TA)RAREA DI*TIL-R.
I. Instrumente de preparare a materialelor.
II. !patule bucale
III. Instrumente de condensare.
IA. Instrumente pentru netezire.
A. Instrumente pentru modelare.
AI. Instrumente de finisat si lustruit(
,. <reze de finisat
3. 'iscuri si benzistrips&uri#abrazive
8. Perii
;. Iume de lustruit, cupe de cauciuc.
.eriuFele montate
& form de cu! 3!Hlnie5 se adapteaz la piesa de mn contraun$+i
& <orma de roat se aplica la piesa de mn dreapt sau contraun$+i
,/
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
& !unt instrumente a$resive datorit duritii perilor
& !e folosesc *mpreun cu o past de lustruit
1ume de lustruit !oli!ant' cu!e de cauciuc : - sunt instrumente rotative
folosite la lustruirea direct *n cavitatea oral a lucrrilor protetice din metale nobile,
seminobile )i acrilat1 obturaiilor de amal$am, suprafeelor de smal dup ce a fost
efectuat detartrajul
,B