CONTABILITATE

CURS 1
Contabilitatea componenta a sistemului informational-economic
Bazele contabilitatii au fost puse in anul 1494 e catre Luca !aciollo in lucrarea intitulata "Tratat
e contabilitate in partia ubla# care a pus bazele contabilitatii europene$
In %omania contabilitatea a fost introusa prin le&e in 1'(1 can a fost introus sistemul
contabilitatii publice fiin infiintate scoli profesionale si comerciale e contabilitate$ In 191) a
fost infiintata Acaamia e Inalte *tuii Comerciale si Inustriale la Bucuresti iar upa cati+a ani
o institutie similara la Clu,$
*istemul informational economic
Obtinerea bunurilor materiale se realizeaza in carul a&entilor economici inte&rati in iferite
ramuri ale economiei nationale$ In carul acestor a&enti economici are loc- imbinare elementelor
care compun procesul e reprouctie$ A&entii economici presupun conucerea. re&larea si
aaptarea proceselor penteu a se putea ez+olta si perfectiona$ A&entii economici sunt persoane
fizice sau ,uriice care ispun. controleaza si utilizeaza factorii e prouctie in acti+itatea pe care
o esfasoara in scopul obtinerii rezultatelor economice$
/ana&ementul sistemelor naturale si sociale presupun cunoasterea starii si functionarii tuturor
elementelor care le compun in +eerea funamentarii si luarii ecizilor$
Aceasta acti+itate se realizeaza prin intermeiul informatiilor$
Informatia este efinita ca o stire. o comunicare. un mesa, referitor la o persoana. la un obiect. la
un fenomen fiin o actiune e constatare sau e lamurire a unui fenomen trecut. prezent sau +iitor$
Informatiile pot fi clasificate in raport e urmatoarele criterii-
upa mana&ementul or&anismelor economice-
0informatii e conucere care stau la baza eciziilor sau a ispozitiilor luate e catre sistemul
conucator1
0informatii e e2ecutie 3raportare4 care sunt furnizate e sistemul conus si se concretizeaza in
informatiile financiar contabile. statistice etc$
upa reflectarea in timp a fenomenelor-
0informatii acti+e culese in timpul esfasurarii fenomenului si care pot influenta e+olutia
+iitoare a acestuia1
0informatii pasi+e reflecta fenomene sau procese inc5eiate si care stau la baza analizei
esfasurarii e catre societate1
0informatii pre+izionale se refera la stuierea e+enimentelor ce urmeaza sa se prouca$
upa natura proceselor ce le reflecta-
0informatii te5nice1
0informatii economice1
0informatii sociale etc$
!entru obtinerea informatiilor utilizate in procesul e conucere a unui sistem natural sau social
inter+ine sistemul informational$
*istemul informational este efinit ca un ansamblu e metoe. proceee. mi,loace e obser+atie.
e cule&ere. prelucrare. transmitere si pastrarea informatiilor in toate fazele e e2istenta ale
sistemului natural sau social$
6aca acest sistem informational este &refat pe o structura or&anizatorica cu scopul conucerii
acesteia in punct e +eere economic el e+ine un sistem informational economic iar
informatiile pe care le colecteaza. le prelucreaza. le analizeaza si le transmite e+enin informatii
economice$ Astefel informatia economica reprezinta materia prima care sta la baza conucerii
unei acti+itati iniferent e ni+elul ierar5ic la care se afla mana&erul respecti+$
Informatia economica este formata in ate primare care stau la baza acti+itatii epuse si a
rezultatelor obtinute e catre toate structurile economiei nationale$
*istemul informational economic este format in urmatoarele componente-
1$ e+ienta economica respecti+ contabilitatea care este componenta cea mai importanta a
acestui sistem. informatiile culese prelucrate. analizate prin metoele specifice ei. fiin
precise. complete. continue si analitice1
7$ planificarea si procnoza care furnizeaza informatiile referitoare la e+olutia +iitoare a
fenomenelor si a proceselor1
)$ le&islatia economica care sta la baza or&anizarii si functionarii e+ientei economice si a
pro&nozei$
Acetse ate economice in momentul aparitiei lor si pana in momentul +alorificarii trec prin mai
multe etape care alcatuiesc flu2ul informational economic$ In carul oricarui sistem economic
sistemul informational stabileste le&atura intre sistemul conucator si sistemul conus sau
sistemul operational$ !rin intermeiul sistemului informational mana&erii cunosc acti+itatea care
se esfasoara la ni+elurile e e2ecutie si transmit ecizii care trebuie e2ecutate e sistemul
operational$ Tot sistemul informational asi&ura +olumul e informatii impus e ne+oile e
informatii curente care au loc in interiorul societatii ar pun la baza rezultatelor obtinute si
informatii care sunt transmise catre e2teriorul societatii$
!rincipalele faze ale sistemului informational
Cule&erea informatiilor care presupune inre&istrarea atelor care se face pe baza ocumentelor$
!relucrarea informatiilor se realizeaza pe baza atelor e2trase in ocumentele contabilitatii prin
centralizarea calculatorului si sistematizarea informatiilor$
Analiza si +alorificarea informatiilor se face e catre mana&erii fiin propuse mai multe solutii e
rezol+are astfe8 incat factorii e ecizie sa opteze pentru acea solutie care in conitiile a&entului
economic ofera eficienta ma2ima$
Transmiterea atelor sau circulatia acestora care are loc e la locul cule&erii informatiilor spre
locul e prelucrare. analiza si e2ecutie$
E+aluarea atelor si e2ecutarea eciziilor presupun urmarirea aplicarii in procesul e e2ecutie$
!artea sistemului informational care utilizeaza mi,loacele automate e prelucrare poarta numele
e sistem informational esi sistemul informational are posibilitatea e prelucrare care+ epasesc
posibilitatile sistemului informational clasic acesta nu poate inlocui sistemul informational$
*istemul informational nu moifica intelesul informatiilor ci e2prima anumite aspecte ale
fenomenului cercetat ceea ce sc5imba fiin mi,loacele si metoele e cercetare$ 6e aceea
contabiliatea reprezinta componenta cea mai importanta a sistemului informational economic
eoarece presupune o&linirea si inre&istrarea pe baza unor principii bine stabilite a fenomenelor
care se esfasoara intr-un anumit loc cu scopul satisfacerii cerintelor impuse e practica
economica$
CURS 2
Obiectul si metoa contabilitatii
Conform le&ii contabilitatii obiectul sau e stuiu este reprezentat e reflectarea in e2presie
+alorica a bunurilor. a repturilor si a obli&atilor ce apartin unei persoane fizice sau ,uriice$
Conform conceptiei ,uriice obiectul e stuiu al contabilitatii este reprezentat e e+ienta in
e2presie +alorica sau baneasca a e2istentei si a miscarii patrimoniului pri+it ca un ansamblu e
repturi si obli&atii apartinan unui subiect e rept in raport cu totalitatea bunurilor etinute1
astfel patrimoniul este efinit prin urmatoarele componente- repturile si obli&atiile e2priman
raportul e proprietate si fiin efint ca repturi atunci can titularul e patrimoniu este
proprietarul bunurilor astfel incat pentru posesia si folosinta bunurilor economice nu trebuie sa
ofere sau sa acore un ec5i+alent$ Obli&atiile apar atunci can titularul e patrimoniu pentru
posesia unei parti in bunurile respecti+e trebuie sa plateasca un ec5i+alent +aloric sau sa
efectueze o anumita prestatie$ Bunurile economice reprezinta substanta materiala a patrimoniului
si care in raport cu forma concreta e e2istenta se impart in-
bunuri corporale terenuri. constructii1
bunuri necorporale bre+ete. licente1
bunuri financiare isponibilitati banesti$
Ecuatia patrimoniala rflectan e&alitatea intre cele 7 componente- bunuri economice si repturi
si obli&atii-
B9N9%I ECONO/ICE : 6%E!T9%I *I OBLI;ATII
Conceptia economica analizeaza obiectul e stuiu al contabilitatii prin reflectarea in e2presie
+alorica a e2istentei si a miscarii capitalului. pri+it ca un anasamblu e bunuri. a+an o anumita
estinatie ar si pro+enin prin obanirea acestuia astfel patrimoniul +a fi analizat prin
intermeiul urmatoarelor componente-
14Capitalul fi2 si capitalul circulant efinite in raport e moul in care bunurile economice se
intrebuinteaza si se inlocuiesc$
Capitalul fi2 3acti+ele imobilizate4 este reprezentat e bunuri cu o urata e timp inelun&ata in
utilizarea lor si care se consuma treptat in procesul e prouctie$
Capitalul circulant 3acti+ele circulante4 este reprezentata e bunuri care isi sc5imba forma in
procesul e prouctie$
74Capitalurile proprii si capitaluri straine efinite sub aspectul moului in care bunurile se
obanesc sau se finanteaza$
Capitalurile proprii reflecta moalitatea e obanire a bunurilor prin aporturile ause e catre
actionari. prin autofinantare sau prin sub+entii$
Capitalurile straine enumite si capitaluri atrase sau capitaluri imprumutate reflecta obli&atiile pe
termen scurt sau lun& fata e furnizori. fata e creitori. salariati. bu&etul statului erc$
Ecuatia patrimoniala-
ACTI<E I/OBILI=ATE > ACTI<E CI%C9LANTE : CA!ITAL9%I !%O!%II >
CA!ITAL9%I *T%AINE$
!rin obiectul sau e stuiu contabilitatea reflecta le&atura cu alte stiinte si anume- cu dreptul
eoarece contabilitatea inre&istreaza operatii economice care reflecta relatiile cu bu&etul statului.
cu alte persoane fizice sau ,uriice in conitiile respectarii normelor in +i&oare. totoata prin
e2pertizele contabile efectuate contabilitatea furnizeaza probe ,ustitiei pentru clarificarea situatilor
care fac obiectul unor actiuni in ,ustitie1 cu economia politica eoarece informatiile care stau la
baza inre&istrarilor in contabilitate sunt furnizate e teoria economica ar la ranul lor ofera ate
necesare economiei politice1 cu statistica eoarce contabilitatea prin informatiile pe care le ofera
permite calcularea unor inicatori pe baza carora sunt realizate analizele statistice1 cu
managementul eoarece contabilitatea furnizeaza informatii necesare factorilor e ecizie in
funamentarea politicilor societatii1 cu analiza economica eoarece pe baza informatiilor
contabilitatii sunt calculati inicatori ce permit compararea in timp a iferitelor e+enimente care
au loc in carul societatii$
/etoa contabilitatii
Contabilitatea stuiaza elementelor care constituie obiectul sau e stuiu folosin o serie e
proceee si te5nici ce constituie metoa e cercetare a contabilitatii si care se concretizeaza in
proceee comune si altor iscipline si proceee specifice contabilitatii$
!roceee comune si altor iscipline se refera la ocumentele. calculatia. e+aluarea. in+entarierea.
analiza si situatile e sinteza$
6ocumentele sunt acte scrise in care sunt inre&istrate operatii economice care au loc intr-un
anumit moment si intr-un anumit loc. nici o operatie economica nu poate fi inre&istrata in
contabilitate in absenta ocumentului ,ustificati+$
Calculatia presupune efectuarea calculelor aritmetice si inre&istrarea lor in contabilitate ar in
sens restrans se refera la eterminarea costului e prouctie in carul contabilitatii e &estiune$
E+aluarea presupune transferul +alorilor materiale in +alori banesti. ate care +or fi consemnate in
ocumente si inre&istrate in contabilitate$
In+entarierea presupune punerea e acor a atelor inre&istrate in contabilitate si consemnan
neconcorantele sau erorile e inre&istrare aparute in perioaa e &estiune$
Analiza utilizeaza informatiile contabile si permite calcularea iniciilor sau inicatorilor
economici pusi la ispozitia factorilor e ecizie$
*istemele e sinteza centralizeaza. sintetizeaza informatia contabila colectata perioic sau annual$
!roceeele specifice sunt- bilantul. contul. balanta e +erificare$
Bilantul este cel mai reprezentat proceeu al metoei contabilitatii reflectan sistemul a&entului
economic sub ublu aspect- cel al componentei si al surselor e formare$ In acelasi timp bilantul
reflecta situatia economica sau financiara a a&entului economic prin intermeiul rezultatelor
financiare$
Bilantul reflecta unul in principiile contabilitatii si anume principiul ublei reprezentari astfel
orice element patrimonial este reflectat atat in punct e +eere al componentei sale ar si in
punct e +eere al sursei e pro+enienta$
6eoarece bilantul reflecta situatia elementelor patrimoniale la o anumita ata fara sa reflecte
moificari suportate e patrimoniul a&entului economic in cursul perioaei analizate se apeleaza
la cont$
Contul este un alt proceeu specific contabilitatii fiin un instrument e calcul esc5is istinct
pentru fiecare element patrimonial e acti+ si pasi+ in care se inre&istreaza pe lan&a situatia
elementului patrimonial respecti+ la o anumita ata si moificari 3cresteri sau scaeri4 inter+enite
in perioaa analizata$
6atorita faptului ca se lucreaza cu un numar e conturi informationale +or fi sintetizate cu a,utorul
balantei e +erificare sau a balantei contabile$
Balanta e +erificare reprezinta o situatie a contabilitatii in care se inre&istreaza toate elementele
acestora respectanu-se principiul ublei reprezentari$
Conform acestui principiu orice operatie economica se inre&istreaza concomitent in cel putin oua
conturi$
!e baza e&alitatilor stabilite in balanta e +erificare este +erificata corectituinea inre&istrarilor
facute in conturi$
Balanta e +erificare este proceeul care stabileste le&atura intre cont si bilant$
!AT%I/ONI9L A;ENTILO% ECONO/ICI
!entru efinirea oricarei acti+itati a&entii economici au ne+oie e un patrimoniu reprezentat e
bunuri. repturi si obli&atii apartinan unei persoane fizice sau ,uriice si e2primate +aloric$
!atrimoniul este analizat sub ublu aspect cel al componentei reflectan bunurile economice si cel
al surselor e pro+enienta al acestor bunuri economice$
Bunurile sau mi,loacele economice se impart in-
0mi,loace sau acti+e imobilizate1
0mi,loace sau acti+e circulante$
/i,loacele imobilizate sunt bunuri care participa la procesul e prouctie si care sunt caracterizate
printr-o urata e utilizare mare care participa la mai multe cicluri e prouctie si care isi transmit
treptat +aloarea asupra bunurilor obtinute$
Acti+ele imobilizate 3in raport e caracteristicile lor4 se impart in-
imobilizari necorporale1
imobilizari corporale1
imobilizari financiare$
CURS 3
Acti+ele imobilizate necorporale reprezinta c5eltuieli e natura nemateriala care sunt inre&istrate
in contabilitate sub forma urmatoarelor elemente-
0c5eltuieli e constituire sunt c5eltuieli efectuate e unitatea patrimoniala cu ocazia infiintarii sau
ez+oltarii sociatatii si sunt alcatuite in c5eltuieli e inre&istrare. c5eltuieli e inmatriculare la
re&istrul comertului. c5eltuieli e tiparire si emisiunea actiunilor in carul societatilor e actiuni.
c5eltuieli e prospectare a pietei. c5eltuieli e publicitate in momentul infiintarii si alte c5eltuieli
e ez+oltare1 se amortizeaza conform le&islatiei in +i&oare$
0c5eltuieli e cercetare-ez+oltare se refera la obiecti+ele. lucrarile si proiectele e cercetare
stiintifica efectuate e unitatea patrimoniala$ !entru a fi inre&istrate in cate&oria imobilizarilor
necorporale c5eltuielile e cercetare-ez+oltare trebuie sa ineplineasca urmatoarele conitii-
conucerea unitatii trebuie sa precizeze e la inceput intentia e a prouce pentru necesitati
proprii sau pentru comercializarea unui anumit prous. proceeu sau te5nolo&ie1
proiectele e cercetare sa fie clar ini+iualizate in timp iar c5eltuielile sa poata si elimitate
pe obiecti+1
fiecare proiect trebuie sa asi&ure &arantia relaizarii eficientei scontate$
*e amortizeaza conform le&ii$
0concesiuni. bre+ete. licente. marci e fabricatie si alte +alori similare$
Concesiunile pentru a putea fi inre&istrate in contabilitate +or a+ea la baza un contract pe baza
caruia se stabileste bunul concesionat. urata e timp eterminata si ree+anta 3taza fi2a platita pe
perioaa contractului4$ Celelalte cate&orii bre+ete. licente. marci e fabricatie sunt inre&istrate
separat si se amrtizeaza conform le&ii$Concesiunile se amortizeaza pe urata pre+azuta in
contract$
0fonul comercial se refera la elementele abstracte care prezinta potentialul economic sub forma
+aului comercial al clientelei. al se&mentelor e piata. reputatie$ Aceste elemente pot sa fie
ac5oizitionate. pot sa fie ause ca aport e catre actionari sau pot sa fie inre&istrate in momentul
fuziunii$
?onul comercial nu se amotizeaza eoarece se consiera ca nu se poate e&raa in timp$ In unele
situatii amortizarea fonului comercial se aplica totusi ar numai pe perioaa obtinerii profitului$
0alte imobilizari necorporale se refera la pro&ramele informatice realizate e unitatea patrimoniala
sau ac5izitionate e la terti$
0imobilizari necorporale in curs care se refera la acele c5eltuieli efectuate e unitatea patrimoniala
pentru realizarea imobilizarilor necorporale nefinalizate care nu au atins performantele
preconizate si a caror terminare 3finalizare4 +a a+ea loc in perioaa urmatoare$
Acti+ele imobilizate corporale sunt caracterizate e bunuri cu o urata e utilizare mare si
caracterizate e un aspect material. ponerea si structura acestora epinzan e specificul e
acti+itate al fiecarei societati$
0terenurile sunt inre&istrate in contabilitate istinct pe cate&orii- terenuri a&ricole. terenuri sil+ice.
terenuri pentru constructii. fara constructii etc$ <aloarea lor este stabilita in raport e cate&oria e
folosinta. e pozitionarea acestora etc$ terenurile nu sunt supuse amortizarii. se amortizeaza insa
amena,arile e terenuri constan in lucrari e imbunatatire a calitatii acestora$
0constructii cuprine clairi. constructii speciale1
0instalatii te5nice. mi,loace e transport. animale si plantatii1
0mobilier. aparatura birotica. ec5ipamente e protectie a +alorilor umane si materiale1
0alte acti+e coporale$
Aceste elemente patrimoniale sunt mi,loace fi2e$
/i,loacele fi2e reprezinta mi,loace e munca sau un comple2 e obiecte utilizate ca atare si care
ineplinesc obli&atoriu urmatoarele conitii- au urata e utilizare mai mare e 1 an si au o
+aloare e intrare mai mare ecat cea stabilita e 5otararea e &u+ern$
6atorita utilizarii mi,loacelor fi2e in procesul e prouctie acestea sufera o pierere a +alorilor
sub forma uzurii fizice si a uzurii morale$ Aceasta uzura inclusa in c5eltuieli se numeste
amortizare$ 6eterminarea cotelor e amortizare se face lunar pe baza unui plan e amortizare$
Imobilizarile corporale in curs care se refera la acele bunuri pe care unitatea patrimoniala le
efectueaza in surse proprii. bunuri sub forma mi,loacelor fi2e ar nefinalizate pentru la sfarsitul
anului$
Acti+e imobilizate financiar cuprin acele +alori economice in+estite pe termen lin& in scopul
obtinerii e a+anta,e economice sub forma obanzilor sau sub forma i+ienelor$
0titluri e participare actiuni sau parti sociale ac5izitionate e unitatea patrimoniala si care
reprezinta @AB in capitalul societatii e la care au fost ac5izitionate situatie care ii permite
participarea la luarea ecizilor in carul acesteia$ *unt inre&istrate istinct pentru actiuni
ac5izitionate pe termen lun& si cele etinute pe termen scurt care +or fi estinate +anzarii si acre
se +or inre&istra separat in cate&oria acti+elor circulante$$
0imobilizari financiare sub forma titlurilor e participare se refera la actiunile si la partile sociale
etinute e unitatea patrimoniala in capitalul altor societati si care reprezinta mai putin e @AB
in capitalul acestora nepermitan participarea la luarea ecizilor$
0creantele in imobilizari se refera la imprumuturile acorate unitatii patrimoniale sub forma
+eniturilor financiare si care permit obtinerea e obana sau e profit$
Acti+ele circulante sunt bunuri caracterizate prin faptul ca participa la un sin&ur ciclu e prouctie
a+an o urata e utilizare mica si care isi transfera in totalitate +aloarea asupra bunurilor
obtinute$ !entru a intra in cate&oria acti+elor circulante un bun economic trebuie sa ineplineasca
una in urmatoarele conitii- sa fie obtinut in carul societatii sau sa fie ac5izitionate cu scopul
utilizarii sau comercializarii intr-o perioaa mai mica e 1 an. sa reprezinte o creanta a unitatii
patrimoniale sau sa reprezinte o in+estitie financiara sau un mi,loc banesc al societatii$
In raport e structura lor acti+ele circulante se impart in-
acti+e circulante materiale1
in+estitii financiare pe termen scurt1
acti+e circulante banesti sau e trezorerie1
acti+e circulante in econtare 3creante4$
Acti+ele circulante materiale 3stocuri. prouctie in curs e e2ecutie4 sunt reprezentate e acele
bunuri estinate a fi +anute in aceeiasi stare sau upa prelucrarea lor in procesul e prouctie fie
sa fie consumate la prima lor utilizare$ !rincipalele elemente e acti+e circulante materiale sunt
urmatoarele-
0materii prime care sunt bunuri utilizate in procesul e prouctie. care participa irect la obtinerea
prouselor finite si care se re&asesc total sau partial in prousul finit obtinut1
0materiale consumabile aica bunuri ac5izitionate e catre societate sau obtinute in carul
acesteia care participa inirect la procesul e prouctie si care nu se re&asesc e re&ula in
prousul finit obtinut$ In contabilitate sunt inre&istrate separat pe cate&orii- materiale au2iliare.
combustibili. materiale pentru ambalat. piese e sc5imb. seminte si materiale e plantat. fura,e.
animale si pasari si alte materiale consumabile1
0materiale e natura obiectelor e in+entar sunt mi,loace e munca cu o +aloare mai mica ecat a
acti+elor imobilizate iniferent e urata lor e utilizare sau cu o urata e utilizare mica
iniferent e +aloare$ E+ienta lor se tine separat pe ec5ipamente e protectie. ec5ipamente e
lucru. matrite etc1
0prouctia in curs e e2ecutie se refera la c5eltuielile efectuate e unitatea patrimoniala pentru
obtinerea prouctiei. c5eltuieli efectuate in anul financiar curent sau in prioaa e &estiune
curenta ar pentru prouctia se obtine in urmatorul an financiar sau in urmatoarea perioaa e
&estiune. se numeste prouctie neterminata$ La inceputul perioaei e &estiune urmatoare are loc
reluarea prouctiei in curs e e2ecutie fiin inre&istrata sub forma c5eltuielilor si continuanu-se
procesul te5nolo&ic pana la obtinerea prousului finit1
0semifabricate reprezentate e bunurile rezultate in procesul e prouctie si care nu pot fi
consumate sub aceasta forma fiin supuse prelucrarii in alte etape ale procesului te5nolo&ic1
0prousele finite sunt bunuri rezultate in procesul e prouctie estinate +alorificarii1
0prousele reziuale sunt bunuri rezultate in procesul e prouctie si care nu pot fi
comercializate in forma respecti+a fiin respinse in urma receptionarii si fiin eclarate rebuturi
sau eseuri1
0animale si pasari sunt reprezentate e animalele tinere e orice fel estinate pentru crestere sau
reprouctie sau pentru a fi +anute. precum si e coloniile e albine. animale pentru blana etc1
0marfurile sunt bunuri ac5izitionate e unitatea patrimoniala si estinate comercializarii prin
intermeiul a oua circuite- +anzari en-&ros in cantitati mari prin epozite si +anzari en-etail cu
amanuntul prin ma&azine proprii1
0ambala,e care cuprin ambala,ele e circulatie sau e transport caracterizate prin faptul ca
participa la mai multe circuite economice$
6upa moul e recuperare si utilizare se impart in-
0ambala,e care sunt facturate istinct care circula prin +anzare-cumparare
0ambala,e facturate istinct care circula prin refacturare$
CURS 4
In+estitii financiare pe termen scurt
%eprezinta acele +alori economice in+estite in capitalul unor societati cu scopul obtinerii e
profit$ Ele sunt concretizate in actiuni si obli&atiuni$
Actiunile reprezinta 5artii e +aloare care atesta participarea actionarilor la capitalul unei
societati$ Actiunile pot fi-
0proprii rascumparate e pe piata la cost e ac5izitie in +eerea anularii lor1
0re+anute - catre actionari sau salariatii proprii la un pret e&al sau mai mic ecat costul e
ac5izitie fara a se obtine insa +enituri financiare$
Actiunile ac5izitionate la alte societati au rolul obtinerii e profit pe termen scurt$ 6in +anzarea
acestor actiuni la o +aloare mai mica ecat cea a costului e ac5izitie rezulta inre&istrarea
c5eltuielior financiare$
Obli&atiunile reprezinta 5artii e +aloare emise e stat sau e alte institutii cu titlul e creanta in
+eerea lansarii unui imprumut$
Obli&atiunile sunt purtatoare e obana$ Ele pot fi obli&atiuni emise si rascumparate fiin
reprezentate e obli&atiunile proprii emise in +eerea lasarii unui imprumut public si care sunt
rascumparate in +eerea anularii$ Obli&atiunile emise e alte societati sunt cumparate sub forma
obtinerii e +enituri financiare . sub forma obanzilor sau a esceentului rezultate in iferenta
intre +aloarea e ac5izitie si +aloarea e rascumparare a acestora$
Acti+e circulante banesti 3e trezorerie4
%eprezinta +alorile economice care imbraca si ineplinesc functie e bani fiin reprezentat e
isponibilitatile banesti si e plasamentele societatii$
In cate&oria isponibilitatilor banesti sunt incluse contul curent si casa$
Contul curent in lei sau in +aluta reflecta isponibilitatile banesti ale a&entului economic etinute
la banca$ Infiintarea unei societati este conitionata e esc5ierea contului la banca$ !rin
intermeiul contului curent au loc operatiuni e incasari si plati$ In cazul incasarilor banca
consemneaza scriptic primirea banilor e la alt a&ent economic si ma,oreaza corespunzator contul
curent$ In cazul efectuarii platilor banca consemneaza scrptic iminuarea sumei in contul curent
transferan scriptic suma respecti+a catre a&entul economic$ Operatiunile in contul curent se
efectueaza pe baza +iramentului$
<iramentul reprezinta trecerea scriptica a unei sume e bani in contul unei societati in contul
altei societati stan la baza econtarii intre a&entii economici$
6econtarea reprezinta anularea repturilor si obli&atilor intre oua persoane fizice sau ,uriice$
Casa in lei sau in +aluta reflecta isponibilitatile banesti ale a&entului economic etinute in
numerar in caseria unitatii$ 6in moti+e e securitate si fluiizarea circulatiei monetare a&entul
economic impreuna cu banca la care are esc5is contul curent stabilesc un plafon e casa in
concoranta cu re&lementarile Bancii Nationale si cu /inisterul ?inantelor$
*umele care epasesc acest plafon sunt epuse la banca e catre casierul societatii$ *e pot pastra
in numerar sume ce epasesc acest plafon in situatia in care estinatia acestora este reprezentata
e plata salariilor sau a,utoarelor materiale precum si sumele pastrate la sfarsit e saptamana$
In situatia in care a&entul economic are ne+oie e numerar pentru plata salariilor se pot riica
sume in contul curent pe baza cecului e numerar$
Acreiti+ele sunt conturi speciale in care se epun cu anticipatie sumele necesare efectuarii
platilor catre furnizori$ 9tilizarea acreiti+elor este stabilita e partile implicate pe baza unui
contract in care se specifica suma. ata la care se efectuaza plata si banca la care se esc5ie
acreiti+ul$
<alorile e incasat reprezentate e cecuri si e efecte comerciale 3cambii si bilet e orin4$
Cambia este un inscris neconitionat prin care creitorul a orin ebitorului sa plateasca o suma
eterminata unei terte persoane numita beneficar$
Biletul e orin este un ocument e plata prin care o persoana numita subscriptor se an&a,eaza sa
ac5ite la o anumita ata o suma eterminata unei alte persoane numita beneficiar$
Titlul e creit este un act ,uriic e o forma speciala care ii confera celui care il etine reptul e
creanta sau e asociere fiin purtator e obana. e i+iene sau alt ec5i+alent +aloric$
Creanta reprezinta repturile unitatii patrimoniale e a etine sau e a incasa o anumita suma e
bani la o anumita ata e la o alta persoana fizica sau ,uriica$
Acti+e circulante in econtare 3creante4
*unt reflectate in contabilitate e urmatoarele elemente patrimoniale-
0clientii reprezinta persoane fizice sau ,uriice asupra carora unitatea patrimoniala are rept e
creanta rezultat in urma +anzarilor e bunuri. e2ecutarii e lucrari sau prestarii e ser+icii
econtarea a+an loc ulterior$ Le&at e notiunea e client apar si notiuni e clienti incerti si clenti
in liti&iu$ Clientii e+in incerti in momentul in care creantele nu s-au incasat la termenii stabiliti si
apare situatia lipsei e sol+abilitate a a&entului economic e la care trebuie facuta incasarea$
Clentii in liti&iu apar in situatia in care unitatea patrimoniala recur&e la o actiune ,uecatoreasca
pentru a-si putea recupera creanta$
0a+ansuri e trezorerie reprezinta sumele increintate an&a,atilor sau aministratorilor in +eerea
ac5izitionarii unor bunuri sau efectuarii unor plati catre furnizori$ *umele trebuie ,ustificate in
745$
0furnizori care reflecta a+ansuri acorate furnizorilor e stocuri lucrarii sau ser+icilor. urman ca
,ustificare sau re&ularizarea sumelor sa aiba loc la primirea acestora$
0ebitori care reflecta creante ale unitatii patrimoniale fata e anumite persoane fizice sau ,uriice
rezultate in proucerea unor pa&ube in +anzarea sau cearea titlurilor e plasament. in +anzari
sau cearea imobilizarilor. in ree+ente si c5irii$
Cea e-a oua componenta a patrimoniului este reprezentata e capitaluri numite si surse sau
fonuri$
Capitalurile 3surse. fonuri4 se impart-
capitaluri proprii1
capitaluri straine 3atorii sau obli&atii4$
Capitalurile proprii
Conitia e infiintare a oricarei acti+itati iniferent e forma ,uriica a unitatii patrimoniale o
reprezinta constituirea capitalului$
Capitalul asi&ura sursa e finantare cu caracter stabil pe baza caruia se pot procura acti+ele
necesare esfasurarii acti+itatii$
Capitalurile proprii se afla in posesia actionarilor. a societatilor sau a intreprinzatorului$ Ele se
constituie la infiintarea unitatii patrimoniale prin aportul aus in momentul respecti+ sau ulterior
prin contributii sau prin autofinantare$
!rincipalele cate&orii e capitaluri proprii sunt cunoscute in contabilitate sub urmatoarele
enumiri-
0capital social reprezinta aportul in bani sau in natura aus e catre actionari sau e catre asociati
in momentul infiintarii societatii$ Conform le&ii aportul in natura nu poate epasi (AB in
+aloarea capitalului social$ Capitalul social poate fi-
capital subscris ne+arsat si este reprezentat e an&a,amentul actionarilor sau al asociatilor e a
contribui la capitalul social conform contractelor e asociere si conform statutului1
capital subscris +arsat reprezinta epunerile efecti+e efectuate e asociati sau e actionari la
infiintarea sociCetati$
Capitalul social este i+izat in actiuni pentru care se primesc i+iene$
0primele le&ate e capital apar in situatia in care are loc ma,orarea capitalului social prin
aporturile noi in bani sau in natura cu ocazia fuzionarii sau cu ocazia transformarii obli&atiunilor
in actiuni$ In functie e modalitatea de constituire primele e capital e impart in - prime e
aport. prime e emisiune. prime e fuziune sau prime e con+ersie a obli&atiunilor in actiuni$ Ele
se constituie in +eerea actionarilor compensan sacrificiul acestora e a accepta noi actionari$
0rezer+ele sunt surse proprii ale a&entului economic care se constituie in profitul brut sau in
profitul net si constituie-
rezer+e le&ale constituie conform le&ii intr-un procent e pana la @ B in profitul brut. fara
sa epaseasca 7AB in +aloarea capitalului social1
rezer+e statutare care se constituie in profitul net in conformitate cu pre+eerile in statutul
societatii1
alte rezer+e nepre+azute nici e le&e nici e statut si constituie facultati+. anual in profitul
net al societatii si fiin estinate acoperirii piererilor in anii preceenti1
rezer+e pentru actiuni proprii in mo e2ceptional rezer+ele se pot constitui in primele
le&ate e capital$
0fonul e participare la profit este o sursa proprie a a&entului economic constituita in profitul
unitatii patrimoniale si estinata acorarii e premii an&a,atilor1
0alte fonuri sunt surse proprii ale a&entului economic create in profitul societatii a+an iferite
estinatii1
0rezer+e in ree+aluare apar in urma supunerii acti+elor imobilizate ree+aluarii si se constituie in
surse apartinan unitatii patrimoniale1
0rezultatul raportat este reprezentat e profit sau pierere in anii financiari anteriori. rezultatul
poziti+ este reprezentat e profitul care nu a fost supus repartizarii iar rezultatul ne&ati+ este
reprezentat e piererea care nu a fost inca acoperita1
0rezultatul e2ercitiului este reflectat in contabilitate prin profit si pierere1 poate prezenta sol
final creitor reflectan profit sau sol final ebitor reflectan piererea1
0sub+entii pentru in+estitii sau subsiii e capital si care reprezinta sume primite e la bu&et sau
e la alte institutii in +eerea obtinerii sau ac5izitionarii e acti+e imobilizate1
0finantarile caracteristice re&iilor autonome si care reprezinta sume primite e la bu&et sau e alte
institutii cu titlu efiniti+ fara rambursare$
CURS 5
Capitaluri straine 3atorii . obli&atii4
%eprezinta surse atrase sau imprumutate e catre a&entul economic care pro+in e la alte persoane
fizice sau ,uriice si care se impart in-
atorii comerciale1
atorii salariale1
atorii fata e bu&etul asi&urarilor sociale1
atorii fata e actionari1
atorii fata e bu&etul statului1
atorii fiscale $
6atorii comerciale sunt inre&istrate in contabilitate sub forma urmatoarelor elemente
patrimoniale-
0furnizori care reflecta atoriile societatii fata e anumite persoane fizice sau ,uriice rezultate in
urma ac5izitionarii e bunuri. e2ecutarii e li+rari sau prestari e ser+icii . atorii care nu au fosr
ac5itate inca1
0clientii creitori reflecta a+ansuri acorate unitatii patrimoniale e catre clienti. a+ansuri pentru
care unitatea patrimoniala +a trebui sa presteze lucrari. ser+icii sau sa li+reze bunuri$
6atorii salariale reflectate in contabilitate prin intermeiul elementelor patrimoniale-
- personal salarii atorate care reflecta atoria unitatii fata e an&a,ati rezultat in urma muncii
prestate si concretizata in salarii. sporuri. aaosuri la salarii etc1
- personal a,utoare materiale atorate care reflecta a,utoarele materiale atorate fata e an&a,ati
si concretizate sub forma inemnizatiilor pentru conceiile meicale. pentru incapacitate e
munca. conceii e maternitate etc$
6atorii fata e bu&etul asi&urarilor sociale reflecta pe e-o parte obli&atiile unitatii patrimoniale
fata e asi&urarile sociale pri+in plata contributiei la asi&urarile sociale si al asi&urarile sociale e
sanatate precum si la fonul e soma, iar pe e alta parte obli&atiile an&a,atilor fata e aceste
fonuri retinute in salariu$
6atorii fata e actionari reflecta atoriile unitatii ptrimoniale fata e actionari rezultate in plata
i+ienelor in raport e numarul e actiuni etinute in capitalul societatii si in raport e marimea
profitului obtinut$
6atorii fata e bu&etul statului reprezinta obli&atiile societatii concretizate sub forma ta2elor 3ta2a
pe +aloare aau&ata e plata4 si impozitelor$
6atorii fiscale reprezentate e obli&atiile societatii fata e banci concretizate sub forma creitelor
sau a imprumuturilor si care trebuie sa ineplineasca urmatoarele conitii-
- sa fie restituite la o anumita ata pentru care sa se plateasca obana1
- sa fie &arantate pe baza acti+elor imobilizate sau a altor acti+e etinute e unitatea
patrimoniala$
/oelarea prin bilant a patrimoniului
/ana&ementul oricarei acti+itati 3societati4 necesita cunoasterea la anumite inter+ale e timp a
situatiei e ansamblu etinute e unitatea patrimoniala precum si e rezultatele obtinute e
aceasta$ Acest lucru se realizeaza in contabilitate prin intermeiul bilantului. astfel elementele
patrimoniale sunt reflectate sub ublu aspect-
D sub aspectul componentei al moului e utilizare al acestora. aspect pentru care se utilizeaza
notinuea e bunuri1
D sub aspectul pro+enientei respecti+ al relatiilor e proprietate si a estinatiei elementelor
patrimoniale aspect pentru care se utilizeaza notiunea e sursa$
!rezentarea elementelor patrimoniale sub ublu aspect face ca in punct e +eere &rafic bilantul
sa se prezinte sub forma unui tabel cu 7 parti$ Termenul e bilant pro+ine e la notiunea in limba
italiana bilancia care isi are ori&inea in notiunile in limba latina bi si lan2 care insemna balanta.
ec5ilibru . e&alitate$
Cele doua sectiuni ale bilantului poarta numele e activ si pasiv$ 6enumirea e acti+ pro+ine e
la caracteristica elementelor patrimoniale e a se afla intr-o continua miscare si transformare ca
urmare a operatilor economice si financiare care au loc in circuitul economic$ Elementele
patrimoniale e pasi+ apar ca ce+a static. ele nu isi sc5imba +olumul si structura in mo
inepenent moificarile lor fiin conitionate e moificarea elementelor e acti+$
Cele oua sectiuni ale bilantului acti+ si pasi+ pot fi analizate in punct e +eere ,uriic si in
punct e +eere economic$
6in punct e +eere economic acti+ul reprezinta elementele patrimoniale e2primate +aloric si
aflate la ispozitia a&entului economic sub forma constructilor. a utila,elor. a materiilor prime. a
marfurilor etc. iar pasi+ul bilantului reflecta sursele e obtinere a acestor bunuri concretizate in
capitaluri proprii si in capitaluri straine$
6in punct e +eere ,uriic acti+ul reflecta repturile unitatii patrimoniale fata e actionari-
pentru capital subscris ne+arsat. repturile fata e clienti. iar pasi+ul bilantului reflecta obli&atiile
unitatii patrimoniale fata e alti a&enti economici. fata e actionari. fata e stat. fata e banci etc$
6ublul aspect al patrimoniului poate fi analizat si in punct e +eere al moificarilor care au loc
asupra masei patrimoniale ca urmare a unor operatii ce pot fi clasificate in operatii financiare. e
finantare. e in+estitii sau e e2ploatare$
Operatiile e finantare presupun crearea resurselor necesare societatii. unele finantari fiin proprii
si apar in bilant cu enumirea e capital iar alte finantari sunt straine sau atrase si poarta
enumirea e capitaluri straine 3inre&istreaza atorii pe termen scurt si atorii pe termen lun&4$
Operatiile e in+estitii se refera la utilizarea resurselor in +eerea procurarii e bunuri cu
utilizarea inelun&ata enumite acti+e imobilizate$
Operatii e e2ploatare se refera la moalitatea e procurare. proucere si comercializare a
bunurilor care apar in bilant cu enumirea e acti+e circulante$
In concoranta cu aceste aspecte economia e ec5i+alenta poate fi reflectata astfel-
9TILI=A%I : ?INANTA%I 3%E*9%*E4
9tilizarile pot fi -
utilizari permanente 3acti+e imobilizate4
utilizari temporare3acti+e circulante4
?inantarile pot fi-
finantari permanente 3capitaluri permanente. capitaluri proprii > atorii pe termen lun&4
finantari temporare 3atorii e termen scurt4
Bilantul reflecta si performantele unitatii patrimoniale concretizate sub forma profitului sau
piererii$
Profitul si pierderea fac parte in capitalurile proprii ale societatii$
Bilantul reprezinta un tabel sau o situatie intocmita la o anumita ata si care e2prima situatia
a&entului economic reflectata sub ublu aspect si e2primata +aloric precum si performantele
a&entului economic$
!erformantele economice pot fi e2primate pe baza urmatoarelor relatii-
a4pe baza proprietatii etinute e a&entii economici reflectate pe baza inicatorului situatia neta-
*IT9ATIA NETA : TOTAL ACTI< 6ATO%II
*e consiera ca a&entul economic are o situatie neta fa+orabila in cazul in care aceasta este mai
mare sau e&ala cu atoriile$ Acest lucru ii permite utilizarea lic5iitatilir in scopul acoperirii
obli&atiilor fata e terti$
b4pe baza acti+itatii esfasurate calculanu-se inicatorul rezultat financiar -
%E=9LTATELE ?INANCIA%E : <ENIT9%I CEELT9IELI
Bilantul contabil se intocmeste in momentul inceperii acti+itatii e catre unitatea patrimoniala
numinu-se bilant initial$ !e parcursul esfasurarii acti+itatii bilantul se intocmeste semestrial si
annual si poarta numele e bilant curent$
Bilantul este preceat e efectuarea in+entarierii &enerale$ 6upa aprobarea bilantului e catre
contabilii autorizati si e2pertii contabili bilantul este supus analizai si aprobat e catre Aunarea
;enerala sau Consiliul e Aministratie intocminu-se raportul e &estiune$ Bilantul contabil si
raportul e &estiune sunt epuse la Aministratia ?inanciara$ In carul societatii bilantul este
pastrat pe o perioaa e @A ani$ In cazul in care societatea fuzioneaza sau isi inceteaza acti+itatea
se intocmeste bilantul final$
Continutul si structura bilantului
Acti+itatea esfasurata e a&entii economici presupune sistematizarea elementelor patrimoniale in
bilant upa anumite criterii suboronate muncii e infromare si analiza e2istenta pe e-o parte in
carul unitatii patrimoniale iar pe e alta parte necesara obtinerii unor sinteze nationale moti+
pentru care /inisterul ?inantelor elaboreaza annual mac5eta bilantului$
Macheta de bilant poate fi sistematizata upa sc5ema orizontala si porta numele e bilant contabil
sau upa sc5ema +erticala conform re&lemetarilor contabile concorate cu 6irecti+a a patra a
CEE si cu stanarele internationale e contabilitate$ Astfel sistematizarea e face porninu-se e
la sfere mai lar&i care &rupeaza elementele patrimoniale upa criteriile &enerale la sfere mai
restranse care au rept scop clasificarea elementelor patrimoniale pe &rupe. capitole si posturi$
;rupa este prima treapta e &eneralizare$
Capitolul subi+ie &rupa$
!ostul reflecta &rupa omo&ena e elemente patrimoniale e2primate +aloric si inre&istrate in bilant$
!e baza acestei sc5eme poate fi obser+ata cu usurinta situatia acti+elor nete$
Elementele patrimoniale e acti+ se &rupeaza in raport e criteriul lic5iitatii in+erse$ Lic5iitatea
reprezinta capacitatea elementelor patrimoniale e a fi transformate in bani$
Elementele patrimoniale e pasi+ se &rupeaza in raport e e2i&ibilitatea escrescatoare incepan
cu capitalurile cu termen e econtare mai rapi si inc5ein cu capitaluri cu termen e econtare
inelun&at$ E2i&ibilitatea reprezinta capacitatea unitatii patrimoniale e a face fata atoriilor pe
termen scurt si pe termen lun&$
CURS 6
!otri+it sc5emei +erticale a bilantului inicatorul care ne ofera informatii cu pri+ire la a&entul
economic este situatia neta etrminata ca iferenta intre acti+ele totale etinute e societate si
atoriile acesteia$ Bilantul se etermina astfel-
14Acti+e imobilizate &rupa in carul careia se iferentiaza capitolele-
0imobilizari necorporale cu posturile- bre+ete. licente . c5eltuieli e constructie. e cercetare-
ez+oltare1
0imobilizari corporale- terenuri . clairi. mi,loace e transport1
0imobilizari financiare- titluri e participare$
74Acti+e circulante in carul acestei &rupe se e+ientiaza urmatoarele capitole-
0stocurile 3materii prime. prouse finite. marfuri41
0creante 3clenti. ebitori. furnizori41
0in+estitii financiare pe termen scurt 3obanzile aferente titlurilor e participare4$
)4C5eltuieli in a+ans cu postul c5eltuieli inre&istrate in a+ans$
446atorii ce trebuie platite intr-o perioaa e 1 an inre&istreaza elemente patrimoniale ce
reflecta atoriile societatii pe termen scurt 3creite. personal salarii atorate. obanzi aferete
creitelor bancare pe termen scurt4$
@4Acti+e circulante nete respecti+ atorii curente nete este un inicator care se etermina ca
iferenta intre acti+ele circulante la care se aau&a c5eltuieli in a+ans si atorii ce trebuie platite
intr-o perioaa e 1 an$
(4Total acti+e minus atorii curente se etermina ca iferenta intre acti+ele imobilizate si
acti+ele circulante si atorii ce trebuie platite intr-o perioaa e 1 an scazanu-se si sub+entiile
pentru in+estitii$
F46atorii ce trebuie platite intr-o perioaa mai mare e 1 an inre&istreaza atorii pe termen
meiu si lun& ale societatii 3creite pe termen meiu si lun&. furnizori e imobilizari4$
'4!ro+izioane pentru riscuri si c5eltuieli$
94<enituri in a+ans conform re&lementarilor contabile. +eniturilor inre&istrate in a+ans li se
aau&a si postul sub+entii$
1A4capital si rezer+e se iferentiaza urmatoarele etape-
0capital1
0prime sau prime e capital 3prime e aport. e emisiune41
0rezer+e in ree+aluare1
0rezer+e 3le&ale. statutare. pentru actiuni proprii si alte rezer+e41
0rezultatul aportat 3poate prezenta sol ebitor si creitor41
0rezultatul e2ercitiului 3poate prezenta sol ebitor si creitor41
0repartizarea profitului$
114Total capitaluri proprii$
174Capital total$
Influenta operatiilor economice asupra bilantului
Acti+itatea esfasurata e a&entul economic presupune o serie e operatii economice si financiare
respecti+ o serie e moificari ale masei patrimoniale$ Astfel- apro+izionarea cu materii prime.
plata furnizorilor. eliberarea materilor prime in consum. obtinerea prouselor finite. +anzarea si
incasarea prouselor$ Toate acestea sunt operatii economice care etermina moificari ale
patrimoniului$ !rin urmare operatiile economice se refera la raporturile patrimoniale referitoare la
prouctie sau la sc5imbari e +alori economice$
Operatiile financiare reflecta sc5imburi e +alori fara ec5i+alent sau nerambursabile 3plata
impozitelor pe clairi4$ In bilant se prezinta situatia elementelor patrimoniale la o anumita ata-
astfel orice operatie economica sau financiara care +a a+ea loc ulterior +a etermina moificari ale
patrimoniului in conitiile respectarii e&alitatii permanente si obli&atorii intre A si !$ Apare astfel
o ubla moificare ce etermina in bilant moificari a oua posturi1 ubla moificare poate a+ea
loc atat in A cat si in !. situatie in care semnul moificarii este acelasi potri+it urmatoarelor
formule-
0A=P sau A+x=P+x atunci can are loc cresterea unui element patrimonial in A bilantului
concomitent cu aceeasi suma a unui element patrimonial in ! bilantului1
0A-x=P-x situatie in care in acti+ul bilantului are loc scaerea unui element patrimonial in
pasi+ul bilantului$
6ubla moificare +a a+ea loc numai in acti+ sau numai in pasi+ upa urmatoarele formule-
0A-x+x=P atunci can are loc scaerea unui element patrimonial in A care implica cresterea
altui element in A cu aceeasi suma1
0A=P-x+x iem G
Contul si balanta e +erficare
14Importanta si elementele contului
6esfasurarea acti+itatii in carul a&entului economic presupune urmarirea completa si
neintrerupta a miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale$ Acest lucru nu se poate
realiza prin intermeiul bilantului c5iar si in situatia in care am intocmi bilantul la inter+ale mai
ese. eoarece bilantul reflecta situatia patrimoniului la o anumita ata$ 6e aceea contabilitatea
apeleaza la cont ca un proceeu specific ei prin intermeiul caruia pot fi reflectate si moificarile
suportate e elementele patrimoniale$
Contul instrument e calcul e o forma speciala esc5is istinct pentru fiecare elemet
patrimonial in parte si in care se inre&istreaza +aloric si uneori cantitati+ situatie la acea ata si
moificarile inter+enite in timpul perioaei$
/oificarile pot sa fie cresteri sau scaeri. fiecare astfel e cate&orie constituinu-se intr-un
inicator contabil$ !entru cunoasterea situatiei unui element patrimonial trebuie luat in calcul
situatia lui la inceputul perioaei si mmoificarile suprtate$
E2- la inceputul perioaei in contul curent e2ista suma e @AAAlei1 se fac incasari in +aloare e
)AAAlei1 4AAAlei1 1AAAAlei1 se efectueaza plati in +aloare e 7AAAlei. @AAAlei$
1 aprilie e2istent @AAAlei1
4 aprilie incasari )AAAlei1
e2istent 'AAAlei1
F aprilie plata 7AAAlei1
e2istent (AAAlei1
1A aprilie incasari 4AAAlei1
e2istent 1AAAAlei1
1@ aprilie plata @AAAlei1
e2istent @AAAlei1
1' aprile incasari 1AAAAlei1
e2istent 1@AAAlei$
Contul sub aceasta forma necesita mai multe calcule si nu asi&ura cunoasterea rezultatului final.
neputan stabili marimea incasarilor si platilor respecti+ situatia cresterilor si scaerilor
inre&istrate in cont$ *e apeleaza la cont sub forma literi T$
Elemetele contului
14Titlul contului reflecta enumirea elementului patrimonial a carei e+ienta o tine$ In
acti+itatea practica enumirea contului este insotita e simbolul contului preluat in planul e
conturi$ 3e2$ @17 : Contul curent4$
74Debit si credit cele oua sectiuni ale contului in care au loc inre&istrarile$
)4ula!ele inre&istrari facute in conturi sub forma cresterilor sau scaerilor care au loc in
conturi$ *umele inre&istrate in 6 se numesc "rula,e ebitoare# iar cele inre&istrate in C se numesc
"rula,e creitoare#$
44Data inregistrarii
@4"xplicatia ofera lamuriri asupra inre&istrarilor facute in conturi putan sa fie e2plicatie
escripti+a atunci can lamuririle sunt ate in cu+inte sau e2plicatie contabila sub forma contului
coresponent$
(4Total sume se calculeaza prin insumarea rula,elor cu solul$
F4#oldul contabil reprezinta iferenta intre ebit si creit$
E2istentul inre&istrat la inceputul perioaei se numeste sol initial. iar cele stabilite la sfarsitul
perioaei se numesc soluri finale$ *olul poate sa fie debitor$ creditor sau % atunci can totalul
ebitorului este e&al cu totalul creitorului$
CURS 7
%e&ului e functionare ale contului
9rmaresc stabilirea urmatoarelor elemente referitoare la conturi-
0solul initial sau e2istentul e bilant la inceputul perioaei1
0moificarile suportate e conturi sub forma cresterilor si a scaerilor inre&istrate in 6 si C1
0stabilirea solurilor finale la sfarsitul perioaei$
In conformitate cu le&islatia in +i&oare esc5ierea conturilor la inceputul fiecarui e2ercitiu
financiar se face cu a,utorul contului '91 bilant e esc5iere care apoi se soleaza$ Contul se
ebiteaza cu solurile conturilor e ! si se creiteaza cu solurile conturilor e A conform
urmatoarelor formule contabile-
'91 Bilant e esc5iere : Cont e pasi+1
Cont e acti+ : '91 Bilant e esc5iere$
In urma acestor operatii economice contul bilant e esc5iere a fost solat$
Bilantul este proceeul e baza al metoei contabilitatii proceeu care sta la baza formulelor e
functionare a conturilor$ priN intermeiul bilantului se realizeaza principiul ublei reprezentari
crean prin aceasta premizele realizarii principiului ublei inre&istrari a operatilor economice si
financiare in conturi$ !orninu se e la bilant se esc5i conturi e acti+ pentru elementele
patrimoniale in A bilantului si conturi e ! pentru elementele patrimoniale in ! bilantului$
6eoarece proceeele metoei contabilitatii constituie in intre& si se conitioneaza reciproc
e2plicarea re&ulilor e functionare pentru conturile e A si e ! se face in concoranta cu aceste
proceee$ Astfel bilantul este le&at e cont prin faptul ca in primul caz posturile stau la baza
esc5ierii conturilor iar in al oilea caz contabilitatea curenta foloseste conturi care stau la baza
intocmirii urmatorului bilant$
*olul e bilant sau e2istentul initial in A bilantului se +a inscrie in conturile e A in 6 iar solul
e bilant sau e2ostentul e bilant in ! bilantului se +a inscrie in conturile e ! in C$ in urma
acestui rationament se poate functiona prima re&ula e functionare a conturilor$
14Conturile e A incep sa functioneze prin a se ebita cu e2istentele in A bilantului iar conturile
e ! incep sa functioneze prin a se creita cu e2istentele in ! bilantului$
!entru situatia in care la inceputul perioaei e &estiune unele conturi nu prezinta sol
inre&istrarile se +or face in 6 sau in C cu ocazia primelor operatii economice sau financiare
referitoare la aceste conturi$ *intetizan putem spune ca prima re&ula e functionare a conturilr
poate fi efinita si astfel- conturile e acti+ incep sa functioneze prin a se ebita iat conturile e
pasi+ incep sa functioneze prin a se creita$
74Cresterile. ma,orarile. intrarile elementelor patrimoniale e A sau e !
e2- societatea se apro+izioneaza cu marfuri in +aloare e @AAA lei$ !lata se face ulterior$
Cele oua conturi care se +or moifica si in care se +or face inre&istrarile sunt contul "/arfuri#
a+an functie contabila e A si contul "?urnizori# cu functie contabila e !$ !rin cresterea +alorii
stocului contul marfuri suporta o crestere care nu +a putea fi inre&istrata ecat in aceeasi sectiune
in care a fost inre&istrat si solul sau e2istentul e bilant eci in 6$ Contul "?urnizori# a suportat o
crestere a atoriei prin urmare aceasta ma,orare nu +a putea fi inre&istrata ecat in aceeasi
sectiune cu solul initial prin urmare in creit$
Cresterile . ma,orarile. intrarile elementelor patrimoniale e A se +or inre&istra in conturi e A in
6 iar cresterie . ma,orarile. intrarile elemetelor patrimoniale e ! se +or inre&istra in conturi e !
in C$
)4*caerea. iminuarea. iesirea elementelor patrimoniale e A sau e !
e2- societatea ac5ita atoria fata e furnizori in numerar$
In urma acestei operatii economice cele 7 conturi care +or suporta moificari sunt "casa# si
"furnizori# . eoarce contul este un instrument e calcul special in carul lui se +or iferentia
istinct in sectiuni separate cresterile si scaerile$ !lata in numerar +a etermina scaerea contului
"casa# suma respecti+a fiin inre&istrata in ebit iar pe e alta parte +a etermina scaerea
atoriei fata e furnizori care +a fi inre&istrata in 6 contului$
*caerile . iminuarile. iesirile elementelor patrimoniale e A se inre&istreaza in conturile e A in
C iar scaerile. iminuarile. iesirile elementelor patrimoniale e ! se +or inre&istra in conturile e
! in 6$
44*tabilirea solului final pornin e la faptul ca un cont nu poate scaea cu o suma mai mare
ecat cea a e2istentului initial la care se aau&a intrarile rezultan urmatoarea re&ula e
functionare- conturile e A prezinta soluri finale ebitoare sau A iar conturile e ! prezinta
soluri creitoare sau A$
Inscrierea solului final se face in sectiunea opusa celei in care pro+ine cu inicarea felului
ibitor sau creitor in urmatoarele moti+e-
0inc5ierea conturilor 3un cont este inc5is can suma 6 este e&ala cu suma C41
0+erificarea e2actitatii inre&istrarilor in conturi pe baza urmatoarelor relatii-

solul initial ebitor >rula,ul ebitor: rula,ul creitor>solul final ebitor 3pentru conturile e
A41

solul initial creitor > rula,ul creitor : rula,ul ebitor> solul final creitor 3pentru conturile
e !4$
Analiza operatiilor economice sau financiare
/oificarile suportate in urma operatiilor economice sau financiare sunt inre&istrate in bilant si in
conturi$
!rin intermeiul bilantului se realizeaza ubla moificare a elementelor patrimoniale care se
manifesta in conturi prin intermeiul ublei inre&itrari$
Inre&istrarea unei operatii economice in 6 unui cont si in C altui cont poarta numele e dubla
inregistrare$
6ubla inre&istrare este o continuare a ublei reprezentari astfel incat ecuatia A:! se +a continua
cu ecuatia 6:C$
Inre&istrarea unei operatii economice se face cel putin in 7 conturi numite conturi coresponente.
le&atura intre ele numinu-se coresponenta conturilor$
!entru a fi inre&istrate in contabilitate operatiile economice si financiare se consemneaza in
ocumente$ 6upa +erificarea ocumentelor in raport e natura operatiei sunt stabilite conturile si
sectiunile in care se +or face inre&istrarile$ *tabilirea contului ebitat si a contului creitat poarta
numele e formula contabila$ 6in punct e +eere &rafic formula contabila este o e&alitate in care
enumirea contului ebitat trebuie sa fie e&ala cu enumirea contului creitat cu inicarea sumei$
!entru stabilirea formulei contabile operatiile economice si financiare sunt supuse unui
rationament in carul caruia se tine seama e re&ulile e functionare ale conturilor$ Elementele
care stau la baza analizei contabile sunt urmatoarele-
0stabilirea continutului operatiei economice sau financiare1
0stabilirea elementelor patrimoniale care suporta moificari- cresteri sau scaeri si inicarea
formului e moificare a bilantului1
0stabilirea conturilor care suporta moificari si inicarea sectiunilor in care se fac inre&istrarile1
0stabilirea formulei contabile$
In raport e numarul e conturi care participa la stabilirea unei formule contabile putem sa a+em
formule contabile simple in care un sin&ur cont este ebitat si un sin&ur cont creitat sau formule
contabile compuse in care un sin&ur cont este ebitat si mai multe conturi sunt creitate sau un
sin&ur cont este creitat si mai multe conturi sunt ebitate$
E2-a4 B : Cont creitat
Cont ebitat
61
67
b4 Cont ebitat : B
Cont creitat
C1
C7
In raport e moti+ul pentru care se intocmesc formulele contabile se impart in formule contabile
curente si formule contabile e stornare ambele formule fiin inre&istrate in ne&ru si in rosu$
&ormulele curente se folosesc pentru inre&istrarile obisnuite aparute in contabilitatea societatii
fiin inre&istrate in ne&ru cu e2ceptia situatilor in care este ne+oie e efectuarea unor rectificari
utilizanu-se formulele contabile e rectificare cu sumele trecute in ne&ru sau in rosu$
In cazul iferentelor fa+orabile aparute pentru stocurile e prouse inre&istrarea formului
contabile e rectificare se face cu trecerea sumei in rosu$ in cazul iferentelor nefa+orabile acestea
incarca +aloarea preturilor sau a costurilor prestabilite sumele fiin trecute in ne&ru$
&ormulele contabile de stornare sunt inre&istrate in momentul in care se constata in urma analizei
contabile efectuate ca au aparut unele erori e inre&istrare$ In conturi nu se amite moificarea
unei sume inre&istrata &resit sau intr-o sectiune necorespunzatoare$ <om a+ea formule e starnare
in ne&ru care presupune in+ersarea formului contabile cu trecerea sumei in ne&ru si scrierea
formului contabile corecte si formule e stornare in rosu prin intermeiul carora se inre&istreaza
in nou formula contabila &resita in suma rosu urmata e inre&istrarea formului corecte$
E2- 0 /arfuri : Creitori i+ersi - 1A$AAAlei
Creitori i+ersi : /arfuri
/arfuri : ?urnizori

/arfuri : Creitori i+ersi 1A$AAA

/arfuri : ?urnizori 1A$AAA

CURS 9
Clasificarea conturilor
Totalitatea conturilor utilizate e catre contabilitate alcatuiesc planul e conturi care permite
sistematizarea acestui numar mare e conturi pe clase si &rupe$ Aceasta clasificare permite
cunoasterea continutului economic si a functiei contabile pentru &rupele e conturi si pentru
fiecare cont in parte$
Conturile se clasifica upa urmatoarele criterii-
14upa functia contabila-
0conturi de activ1
0conturi de pasiv1
74upa sfera e cuprinere a elementelor patrimoniale-
0conturi sintetice'
0conturi analitice1
)4upa continutul economic-
0conturi de bilant 3conturile A e mi,loace economice. conturi e capitaluri. conturi e
re&ularizare sau e limitati+e si conturi rectificati+e41
0conturi de procese economice 3conturi e c5eltuieli. conturi e +enituri si conturi e rezultate
financiare41
0conturi de ordine si evidenta1
0conturi interne de gestiune(
Conturi e acti+. conturi e pasi+ si conturi bifunctionale
Conturile e acti+ tin e+ienta functionarii si moificarii elementelor patrimoniale in acti+ul
bilantului$ Conturile "Constructii#. "/arfuri#. "!rouse finite#. "Clientii#. "Casa# sunt conturi cu
functie e acti+ care inre&istreaza in ebit e2istentele preluate in acti+ul bilantului precum si
ma,orarile acestor elemente patrimoniale inre&istrate in perioaa e &estiune si se creiteaza cu
iminuarea elementelor patrimoniale e acti+ prezentan la sfarsitul perioaei sol final ebitor
sau A$
Conturile e pasi+ tin e+ienta elementelor patrimoniale in pasi+ul bilantului$ "Capital social#.
"%ezer+ele#. "?onurile#. "*ub+entiile# sunt conturi cu functie contabila e pasi+ care
inre&istreaza in creit solul sau e2istentul e bilant precum si ma,orarile elementelor
patrimoniale in pasi+ul bilantului inre&istran in ebit micsorarea elementelor patrimoniale e
pasi+ si solul final care este intoteauna creitor sau A$
Conturile bifunctionale sunt caracterizate e faptul ca pot prezenta la sfarsitul perioaei e
&estiune fie sol final ebitor fie sol final creitor$ Contul "!rofit si pierere# este cont
bifunctional si reflecta rezultatul financiar poziti+ in situatia in care prezinta sol final creitor sau
reflecta rezultat financiar ne&ati+ in situatia in care prezinta sol final ebitor$ Contul "Cont
curent# este cont bifunctional putan prezenta sol final ebitor care reflecta isponibilitatile
banesti ale a&entului economic e2istent in banca fie sol final creitor reflectan creitele
acorate e banca pentru acoperirea eficitului e cont curent$
Conturi sintetice si conturi analitice
9tilizarea acestor conturi apare in necesitatea obtinetii unor informatii etaliate informatii
necesare iferitelor ni+eluri ierar5ice ale conucerii societatii$
Conturile sintetice ofera informatii &lobale referitoare la acti+itatea esfasurata e a&entul
economic si prezinta informatii referitoare la o &rupa omo&ena e elemente patrimoniale moti+
pentru care e+ienta lor se tine numai +aloric$
Contul "/ateriale consumabile# poate fi impartit in conturile "/ateriale au2iliare#. "*eminte si
materiale e plantat#. "Combustibili#. "!iese e sc5imb# etc$ Contul "/ateriale consumabile#
este un cont sintetic e &rupa 1. celelalte conturi care il i+i pe acesta sunt conturi sintetice e
&rupa 7$ ?unctia acestor conturi poate fi e acti+ sau e pasi+$ Totalitatea conturilor sintetice
utilizate e catre coontabilitate alcatuiesc contabilitatea sintetica a unei societati$
Conturile analitice ofera informatii cu un &ra mai mare e etaliere fiin parti componente ale
conturilor sintetice$ *e impart in conturi analitice e &rupa ) si in conturi analitice e &rupa 4$
Astfel e+ienta "In&rasamintelor c5imice# poate fi tinuta etaliat pe conturi in care se reflecta
"In&rasaminte cu azot#. "In&rasaminte cu potasiu#. "In&rasaminte cu fosfor# si care sunt conturi
analitice e &rupa )$ E+ienta acestor elemente patrimoniale se tine numai +aloric$ La ranul lor
aceste conturi se i+i in conturile analitice e &rupa 4- "*uper fosfat e amoniu#. "Azotat e
amoniu#etc. conturi a caror e+ienta se tine atat cantitati+ cat si +aloric$ Totalitatea conturilor
analitice utilizate e catre contabilitate alcatuiesc contabilitatea analitica a societatii$
Intre conturile sintetice si analitice e2ista anumite relatii e interepenenta ca parte si intre&-
0solul initial al contului sintetic este e&al cu suma solurilor initiale ale conturilor analitice
epenente e contul sintetic1
0rula,ul ebitor al contului sintetic este e&al cu suma rula,elor ebitoare ale conturilor analitice
care epin e contul sintetic1
0rula,ul creitor al contului sintetic este e&al cu suma rula,elor creitoare ale conturilor analitice
care epin e contul sintetic1
0solul final al contului sintetic insumeaza solurile finale ale conturilor analitice care epin e
contul sintetic$

#iC#=)#iCAC#

DC#=)DCAC#

CC#=)CCAC#

#fC#=)#fCAC#
Clasificarea conturilor upa continutul economic
Acest criteriu este consierat criteriu e baza in clasificarea conturilor$ 6in acest punct e +eere
conturile +or fi clasificare in raport e natura elementelor patrimoniale care +or constitui un
element patrimonial e A. un element patrimonial e !. un +enit. o c5eltuiala$
;rupa conturilor e bilant clasifica conturile in conturi e mi,loace sau e acti+e economice in
conturi e capitaluri care la ranul lor +or a+ea urmatoarea structura- conturile e mi,loace
economice se impart in conturi e acti+e imobilizate necorporale. conturi e acti+e imobilizate
corporale. conturi e acti+e imobilizate financiare. conturi e acti+e circulante materiale. conturi
e creante sau +alori in econtare si conturi e isponibilitati banesti$
;rupa conturilor e acti+e imobilizate tine e+ienta acelor elemente patrimoniale care sunt
utilizate o peioaa inelun&ata e timp e catre a&entul economic si se imparte in conturi e
imobilizari necorporale 3c5eltuieli e constituire. bre+ete. licente.etc4. conturi e imobilizari
corporale 3terenuri. constructii. mi,loace e transport. ec5ipamnete te5nolo&ice4. conturi e
imobilizari financiare$ Conturile au functie contabila e acti+$
;rupa conturilor e acti+e sau mi,loace circulante tine e+ienta acelor elemente patrimoniale care
intra si ies in circuitul economic e mai multe ori sau cel putin oata in cursul anului financiar si
se impart in-
0conturi e acti+e 3mi,loace4 circulante materiale sau stocuri si prouctia in curs e e2ecutie si
contin conturile "/aterii prime#. "/ateriale#. "/arfuri#. "!rouse finite#. "!rouctia in curs e
e2ecutie#1
0conturi e acti+e circulante in econtare sau creante cu urmatoarele conturi "Clienti#. "6ebitori
i+ersi#. "?urnizori#. etc1
0conturi e acti+e circulante banesti si plasamente cu urmatoarele conturi "Conturi la banci in
lei#. "Casa#. "Actiuni si obli&atiuni ac5izitionate e la alte societati#$Conturile au functie
contabila e acti+$
;rupa conturilor e capitaluri care constituie conturi e bilant si care se impart in conturi e
capitaluri 3surse4 proprii. conturi e pro+izioane si conturi e capitaluri 3surse4 straine sau atorii$
In &eneral aceste conturi au functia contabila e pasi+$ Conturile e capitaluri proprii tin e+ienta
elementelor patrimoniale care apartin societatii si in aceasta &rupa fac parte urmatoarele conturi-
"Capital social#. "!rofit si pierere#. "%ezer+e# etc$
Conturile e pro+izioane au functie contabila e pasi+ si se creiteaza la constituirea lor pe baza
c5eltuielilor ebitanu-se in momnetul realizarii riscului sau econtarii c5eltuielii respecti+e$
Contin conturile "!ro+izioane pentru risc#. "!ro+izioane pentru c5eltuieli#. "!ro+izioane pentru
eprecierea stocurilor# etc$
Conturile e capitaluri starine tin e+ienta surselor atrase e a&entul economic si pentru care
acesta urmeaza sa acore un ec5i+alent +aloric$ Au functie contabila e pasi+$ 6in aceasta &rupa
fac parte conturile "?urnizori#. "Creite#. "!ersonal salarii atorate#$
;rupa conturilor e re&ularizare sau e limitati+e face parte in &rupa conturilor e bilant si are
rolul e a elimita pe perioaa e &estiune elementele patrimoniale a caror e+ienta o tin$ 6in
aceasta &rupa fac parte conturile "C5eltuieli inre&istrate in a+ans# si "<enituri inre&istrate in
a+ans#$ C5eltuielile inre&istrate in a+ans si inre&istrate in anul financiar curent trebuie repatizate
in +eerea econtarii asupra anilor urmatori1 contul are functie contabila e acti+$ Contul "<enituri
inre&istrate in a+ans# are functie contabila e pasi+ si tine e+ienta sumelor inre&istrate in a+ans
reprezentan c5irii. obanzi ar care trebuie repartizate perioaelor urmatoare$
;rupa conturilor rectificati+e - care contin conturi care au rolul e a rectifica +aloarea anumitor
elemente patrimoniale aflate in acti+ul sau pasi+ul bilantului$ 6in aceasta &rupa fac parte
urmatoarele conturi "Amortizarea imobilizarilor corporale# si "Amortizarea imobilizarilor
corporale# conturi cu functie e pasi+ care se creiteaza cu micsorarea +alorilor acti+elor
imobilizate ca urmare a uzurii inre&istrate in timp si se ebiteaza cu +aloarea acti+elor imobilizate
scoase in functiune sau +anute$ Tot in aceasta &rupa fac parte conturile e "!ro+izioane
pri+in epreciere stocurilor#. "!ro+izioanele pri+in eprecierea imobilizarilor# cu functie
contabila e pasi+ si contul "%epartizarea profitului# cu functie contabila e acti+ si care are rolul
rectificarii contului "!rofit si pierere#$
;rupa conturilor e orine si e+ienta reflecta elementele patrimoniale ale a&entului economic
care nu sunt incluse nici in acti+ul si nici in pasi+ul bilantului$ 6e aceea se numesc conturi e2tra
patrimoniale sau conturi in afara bilantului$ Conturile e orine se refera la acele elemente
patrimoniale materiale sau banesti aflate temporar in circuitul economic al a&entului economic si
care nu apartin acestuia 3e2$ mi,loace fi2e luate cu c5irie. +alorile materialelor primite in
custoie4$
Conturile e e+ienta inre&istreaza repturile si an&a,amentele care e+in certe sau care se
anuleaza in urma proucerii unui e+eniment 3e2$ ebitorii scosi in acti+. an&a,amente primite.
&iruri si &arantii acorate41 aceste conturi functioneaza upa pricipiul contabilitatii in partia
simpla ebitanu-se cu intrarile si creitanu-se cu iesirile$
;rupa conturilor e procese economice
!rocesele economice reprezinta combinarea si utilizarea factorilor e prouctie materiali.
financiari si umani in +eerea obtinerii anumitor bunuri. e2ecutarii unor lucrari sau prestarii unor
ser+icii$ *e impart in-
0conturi de cheltuieli au functia contabila e acti+ ebitanu-se cu marimea c5eltuielilor
efectuate si creitanu-se cu micsorarea lor prin econtarea solului prin intermeiul contului
"!rofit si pierere#$ *e impart in-
Conturi e c5eltuieli e e2ploatare 3c5eltuieli cu materii prime. materiale consumabile si
marfuri. c5eltuilei pri+in marfurile. c5eltuieli pri+in ta2ele si impozitele si +arsamintele
asimilate etc$41
Conturi e c5eltuieli financiare 3 c5eltuieli pri+in obanzile. c5eltuieli pri+in titlurile e
participare etc$41
Conturi e c5eltuieli e2traorinare$
0conturi de venituri au functia contabila e pasi+ si se creiteaza cu marimea +eniturilor
inre&istrate e societate in cursul e2ercitiului financiar ebitanu-se in momentul transmiterii
solului final asupra contului e profit si pierere$ Contine urmatoarele conturi-
Conturi e +enituri in e2ploatare 3+enituri in +anzarea marfurilor41
Conturi e +enituri financiare 3+enituri in obanzi. participatii41
C5eltuieli e +enituri e2traorinare 3+enituri in operatiile e &estiune4$
0conturi de rezultate financiare reprezentat e contul "!rofit si piereri#. contbifunctional care
face parte si in &rupa conturilor e bilant$
;rupa conturilor interne e &estiune au caracter orientati+. fiecare a&ent economic putan sa le
utilizeze in raport e necesitatile e &estionare si e informare$ *unt specifice circuitului intern si
tin e contabilitatea analitica a societatii reflectan resurse. c5eltuieli sau rezultate ale iferitelor
ni+ele e or&anizare ale societatii$ Tin e e+ienta analitica a stocurilor si calcularea costurilor e
prouctie$ Aceste conturi fac parte in clasa a 9-a e conturi intitulata conturi e &estiune$
CURS 10
Balanta e +erificare sau balanta conturilor
Balanta e +erificare este un proceeu specific contabilitatii. est eun instrument e +erificare si
control prin intermeiul caruia se realizeaza o treapta necesara in acti+itatea e informare
contabila$ In acelasi timp cu a,utorul balantei e +erificare se creaza premizele prelucrarii unor
informatii si inicatori necesari acti+itatii e mana&ement1 cu a,utorul balantei e +erificare pot fi
etectate o serie e erori care apar ca urmare a preluarii &resite a atelor in conturi. inre&istrarea
lor in balanta1 pot fi etectate erori e inre&istrare ca urmare a emisiunii unor opeartii economice
sau financiare si pot fi eterminate e+entualele calcule aritmetice &resit efectuate$ Conform
efinitiei balanta de verificare este un tabel sau o situatie intocmita la o anumita ata in care se
inre&istreaza lunar conturile intr-o anumita perioaa cu toate elementele lui$
Clasificarea balantei-
0upa felul conturilor-
-balante sintetice sau &enerale in care se inre&istreaza conturi sintetice1
-balante analitice in care se inre&istreaza conturi analitice1
0upa numarul de egalitati-
-balanta e +erificare cu o sin&ura e&alitate1
-balanta e +erificare cu oua. trei sau patru serii e e&alitati1 3la cea cu 4 serii e e&alitati
rula,e>soluri eoarece aceasta balanta e +erificare ofera informatii reuse referitoare oar la
soluri si rula,e. contabilitatea apeleaza la balanta sa5 care ez+aluie le&atura intre conturi4$
?unctiile balantei e +erificare 3cu ) serii e e&alitati4
!entru o balanta e +erificare cu ) serii e e&alitati se stabilesc urmatoarele functii-
a4balanta e +erificare +erifica e2actitatea inre&istrarii in conturi pe baza unor serii e e&alitati-
0totalul solurilor initiale ebitoare este e&al cu totalul solurilor initiale creitoare1
0suma mi,loacelor ebitoare este e&ala cu suma mi,loacelor creitoare1
0totalul solurilor finale ebitoare este e&al cu totalul solurilor finale creitoare1
b4confruntarea perioica a miscarii si a solului fiecarui cont sintetic cu inre&istrarea in conturile
analitice epenente e contul sintetic se realizeaza cu a,utorul balantei e +erificare1 astfel
balanta e +erificare ineplineste concomitent cu functia e +erificare si rolul e le&atura intre
conturile sintetice si analitice1 acest lucru se realizeaza prin intermeiul unor serii e e&alitati-
0solurile initiale ale conturilor sintetice sunt e&ale cu suma solurilor initiale ale conturilor
analitice epenente e conturile sintetice1
0rula,ele ebitoare ale conturilor sintetice sunt e&ale cu suma rula,elor ebitoare ale conturilor
analitice epenente e conturile sintetice1
0rula,ele creitoare ale conturilor sintetice sunt e&ale cu suma rula,elor creitoare ale conturilor
analitice epenente e conturile sintetice1
0solurile finale ale conturilor sintetice sunt e&ale cu suma solurilor finale ale conturilor
analitice epenente e conturile sintetice1
c4balanta e +erificare centralizeaza pe o sin&ura pa&ina ate e2istente in e+ienta contabilitatii
astfel incat permite realizarea unei analize economico-financiare comple2e1 fata e bilant in
balanta e +erificare apar informatii referitoare la moificarile elementelor patrimoniale
inre&istrate intr-o anumita perioaa 3 o luna41
4balanta e +erificare sta la baza intemeierii bilantului1 astfel conturile care prezinta sol final
ebitor e+in posturi e A iar conturile care prezinta sol final creitor e+in posturi e !$
6ocumentele si re&istrele e contabilitate
Importanta necesitatea si continutul ocumentelor
6ocumentele reprezinta baza tuturor inre&istrarilor care se face in contabilitate conform le&ii
contabilitatii. ocumentele sunt efinite rept acte scrise in care au loc inre&istrarile operatiilor
economice sau financiare la locul si la momentul in care acestea se prouc$ 6e aceea ocumentele
se numesc purtatori primari e informatii$ 6ocumentele se intocmesc pentru operatiile economice
care prouc moificari ale elementelor patrimoniale. pentru a o+ei e2istenta acestora in carul
&estiunilor. prezenta la lucru a an&a,atilor si moul e salarizare al acestora$ 6ocumentele stau la
baza stabilitatii relatiilor intre societate si terti precum si intre societate si an&a,atii sai$
6ocumentele consemneaza operatii economice si financiare care stau la baza inre&istrarii
contabile. permitan astfel informatii reale si operati+e$ !e baza ocumentelor sunt +erificate
&estiunile stabilinu-se e+entualele cazuri e risipa. lipsa in &estiune a bunurilor economice$
6ocumentele constituie baza in ,ustitie fiin acceptate ca probe in liti&ii$ 6ocumentele refelcta
starea si moificarile elementelor patrimoniale in procesul e prouctie si stau la baza respectarii
isciplinei financiare$
6ocumentele sunt complectate pe baza unor formulare tipizate iar pentru a fi corect intocmite
trebuie sa fie scrise citet. fara corecturi si stersaturi. sa fie intocmit la timp. sa aiba ranuriel libere
anulate$ 6ocumentele ,ustificati+e se completeaza in cifre si litere. atele &resite se pot corecta
prin taierea cu o linie astfel incat sa se poata citi suma &resita iar +aloarea corecta se inre&istreaza
easupra$ In cazul ocumentelor e casa si e banca 3cec-urile4 nu se fac corecturi. ocumentele
respecti+e anuluanu-se si raman in carnetul respecti+$ !entru reflectarea corecta a atelor in
ocumente acestea trebuie sa contina anumite ate obli&atorii sau miniamle$
6atele- enumirea si aresa societatii. ate e inre&istrare. escrierea operatiilor economice si
financiare inre&istrate in ocumente. ata si numarul e inre&istrare. inicarea partilor si
semnaturile persoanelor autorizate. inicarea furnizorilor si a clientului$
<erificarea si circulatia ocumentelor
!entru a putea fi inre&istrate ocumentele sunt supuse +erificarii in +eerea eliminarii
e+entualelor erori$ <erificarea se face sub urmatoarele aspecte-
0+erificarea formei care presupune controlul intocmirii corecte a ocumentelor1 se urmareste ca
ocumentul sa fie intocmit in formularul corespunzator operatiei inre&istrate1
0+erificarea aritmetica se urmareste efectuarea corecta a calculelor si a sumelor trecute in
ocumente1
0+erificarea e fonuri se urmareste realitatea. necesitatea. le&alitatea operatiilor inre&istrate$
!rin realitate se intele&e +erificarea care presupune confruntarea cu locul e intocmire. cu ata si
conitiile pre+azute e acesta$
!rin necesitate se urmareste ca operatia inre&istrata in ocument sa fie intr-ae+ar utila acti+itatii
esfasurate e societate$
!rin le&alitate se urmareste ca atele inre&istrate in ocument sa nu contra+ina normelor in
+i&oare$
Tot prin +erificare e fon sunt confruntate ocumentele care contin ate referitoare la aceeasi
operatie economica sau financiara ar se intocmesc in alte sectoare sau in alte epartamente
pentru scopuri iferite$
<erificarea se efectueaza e catre persoanele in carul compartimentului financiar-contabil. e
cel care e2ecuta controlul financiar pre+enti+. e catre cenzori$
6atorita faptului ca ocumentele stau la baza inre&istrarii in contabilitate ele constituie sistemul
informational iar pentru a ineplini acest rol un accent eosebit trebuie pus pe circulatia rationala
a ocumentelor$ /iscarea succesi+a a unui ocument in momentul intocmirii acestuia sau in
momentul intrarii in societate si pana in momentul prearii la ar5i+a se numeste circulatia
ocumentelor$ Circuitul ocumentelor in carul societatii ifera in raport e structura
or&anizatorica. e continutul economic al ocumentelor etc$
Clasifiacrea ocumentelor
!rincipalele criterii care stau la baza clasificarii ocumentelor sunt-
14upa functia pe care o ineplinesc-
0documente de dispozitie contin orinul e e2ecutare a unei operatii economice sau financiare
3nota e comana. ispozitie e li+rare41
0documente de executie sau !ustificative se refera la efectuarea operatiei economice sau
financiare 3factura. c5itanta41
0documente mixte contin atat ispozitii cat si operatia efecti+a e e2ecutare a operatiei
economice sau financiare 3 bonul e consum41
0documente contabile se intocmesc pe iferite situatii e2istente in societate 3nota contabila41
74upa locul e intocmire-
0documente interne - se intocmesc in carul societatii 3bonul e consum41
0documente externe reflecta relatiile societatii cu tertii 3factura. e2tras e cont41
)4upa continutul lor-
0documente primare cuprin o sin&ura operatie economica sau financiara 3factura. c5itanta41
0documente centralizate contin ate referitoare la acelasi fel e operatii culese in mai multe
ocumente1
44upa natura operatiilor-
0documente pentru imobilizari corporale$ necorporale$ financiare1
0documente pentru valori materiale1
0documente pentru valori banesti 3cec-uri41
0documente privind salarizarea anga!atilor 3stat e plata41
0documente privind evidenta productiei$ a costului de productie$
Clasarea si pastrearea ocumentelor
Clasarea ocumentelor reprezinta aran,area acestora in carul unitatii intr-o anumita orine care
sa asi&ure pastrarea si &asirea lor cu usurinta atunci can este cazul$
In timpul anului se face o clasare pro+izorie. urman ca la finele e2ercitiului financiar sa se face
clasarea efiniti+a si inre&istrarea ocumentelor in ar5i+a$ Aran,area ocumentelor in ar5i+a se
face upa urmatoarele proceee-
0proceeu pe obiecte consta in &ruparea ocumentelor pe cate&orii e probleme constituinu-se
osare pentru mi,loace fi2e. materiale consumabile1
0proceeu pe coresponenti presupune intocmirea e osare cu ocumente ce constituie
coresponenta cu alte institutii sau cu terti. eza+anta,ul consta in clasarea e ocumente e
importanta eosebita in acelasi loc1
0proceeu nominal presupune &ruparea ocumentelor cu aceeasi estinatie in acelasi osar$
Iniferent e proceeul e clasare utilizat ocumentele trebuie aran,ate in orine cronolo&ica in
+eerea inre&istrarii lor$
!astrarea ocumentelor in ar5i+a se realizeaza pe perioae iferite in raport e rolul ineplinit in
contabilitatea societatii$ Astfel statele e plata si bilantul contabil se pastreaza in ar5i+a @A ani iar
re&istrele contabile si ocumentele ,ustificati+e 1Aani$
CURS 11
%e&istrele contabile
%eprezinta instrumente ale contabilitatii prezentate sub forma unor fise. caiete sau situatii ale
caror continut si liniatura ifera in raport e natura informatiilor pe care le prezinta$
%e&istrele contabile reprezinta fisierul e ate sau stocatori e informatii referitoare la starea si la
moificarea situatiei elementelor patrimoniale si a rezultatelor obtinute e unitatea patrimoniala$
%e&istrele se clasifica in raport e urmatoarele crieteii-
a4upa forma pe care o au-
0registre legate - al caror eza+anta, este reprezentat e faptul ca nu permit i+iziunea muncii. au
a+anta,ul ca nu se pier1
0situatii$ fise$ foi volante care permit i+iziunea muncii1
b4upa moul e inre&istrare al operatiilor economice si financiare-
0registre cronologice1
0registre sistematice$
%e&istrele cronolo&ice ser+esc la inre&istrarea operatiilor economice si financiare in orinea
esfasurarii lor. in aceasta cate&orie fac parte urmatoarele re&istre-
0registrul !urnal utilizat in carul societatilor e imensiuni mari si mi,locii si care ser+este ca
ocumente e inre&istrare atat cronolo&ica cat si sistematica a miscarii patrimoniului fiin amis
si ca proba in ,ustitie. se intocmeste zilnic sau lunar pentru inre&istrarea cronolo&ica fara stersaturi
sau spatii libere$ In situatia in care societatea foloseste re&istre ,urnal suplimentare totalul lunar al
fiecaruia intre acestea se +a trece in re&istrul ,urnal &eneral in +eerea centraliarii atelor$
%e&istrul ,urnal contine ate referitoare la felul operatiei economice. numarul si ata
ocumentului. sumele inre&istrate partiale si totale si coresponenta conturilor$ %e&istrul ,urnal se
lea&a. se parafeaza si se certifica e catre or&anul financiar$
La unitatiile mici reprezentate e persoane fizice. asociatii familiale re&istrul ,urnal este inlocuit
e catre re&istrul e incasari si plati$ Acest re&istru se lea&a si se +izeaza e catre or&anele
financiare teritoriale$
0registrele sistematice inre&istreaza operatii economice sau financiare1 se face in raport e
natura lor1 in aceasta cate&orie fac parte-
-Cartea Mare este un ocument contabil pre+azut e le&e in carul caruia se inscriu lunar irect
sau prin re&ruparea pe conturi coresponente inre&istrarile efectuate in re&istrul ,urnal$ In acest
ocument se stabileste situatia conturilor continan ate referitoare la solul initial. rula,ul ebitor
si creitor si solul final$ Este un ocument pre+azut e /inisterul ?inntelor$ ?orma sub care se
prezinta Cartea /are poate fi reprezentata e foi +olante format A4 tiparite pe ambele fete cu
enumirea e /aestreu sa5 re&istru utilizat in carul societatii si care sta la baza intocmirii
balantei conturilor sau a balantei e +erificare$ ?orma e contabilitate utilizata se societati se
numeste /aestru-sa5$ In carul societatilor in care forma e contabilitate aplicata este
inre&istrarea pe ,urnale forma re&istrului este e format A) tiparit pe ambele fete si sta la baza
stabilirii rula,elor lunare si a solurilor conturilor sintetice1
-egistrul !urnal sta la baza inre&istrarii tuturor elementelor e A si e ! &rupate in raport e
pre+eerile le&ale$ Elementele patrimoniale inre&istrate in re&istrul ,urnal au la baza listele e
in+entariere sau alte ocumente ,ustificati+e pe baza carora se stabileste +aloarea fiecarui post e
bilant$ %e&istrul se numeroteaza si se parafeaza e catre or&anul fiscal teritorial la inceperea
acti+itatii si la inceputul anului financiar$ La inc5ierea e2ercitiului financiar re&istrele contabile
se bareaza nefiin amisa inre&istrarea ulterioara a altor operatii economice sau financiare$
In+entarierea
Importanta si felurile in+entarierii
Intre atele e2istente in contabilitate si cele reale e2istente la ni+elul societatii pot sa apara unele
neconcorante e orin calitati+ si cantitati+ eterminate e aparitia unor factori obiecti+i sau
subiecti+i. e aceea se impune +erifiacrea atelor in contabilitate cu cele in realitate pentru
cunoasterea corecta a elementelor patrimoniale fiin utilizata astfel in+entarierea$ In+entarierea se
efectueaza e catre unitatile patrimoniale conform re&lementarilor in +i&oare si este efinita rept
o operatie e constatare faptica la o anumita ata a sistemului elementelor patrimoniale apartinan
a&entului economic$ In+entarierea are la baza intocmirea listelor e in+entariere1 importanta
in+entarierii este ata e urmatoarele aspecte-
0constituie baza e plecare in or&anizarea contabilitatii la infiintarea unui a&ent economic
eoarece stabileste si e+alueaza elementele patrimoniale auce ca aport la infiintarea societatii1
0asi&ura inte&ritatea patrimoniului prin controlul sistematic si perioic al &estiunilor1 in acest
econitii are loc escoperirea e+entualelor lipsuri sau plusuri in &estiune. +alorile materiale
e&raate. cauzele care le-au prous si persoanele +inoa+ate. se escopera materiale neutilizabile
sau &reu +anabile1
0se etermina +aloarea creantelor &reu e incasat si +aloarea atoriilor ce nu pot fi platite e
societate1
0se etermina +aloarea reala a elementelor patrimoniale in +eerea eterminarii corecte a
inicatorilor economico-financiari$
Clasificarea in+entarierii
a4upa sfera e cuprinere-
0inventariere generala cuprine intre&ul patrinomiu al unitatii patrimoniale cat si bunurile
apartinan altor societati ar care in momentul efectuarii in+entarierii se afla in carul societatii1
este obli&atoriu sa fie intocmita cel putin 1 ata pe an precean intocmirea bilantului contabil1
0inventarierea partiala cuprine o parte a patrimoniului$
b4in raport e perioaa la care se efectueaza-
0inventarierea anuala are ca scop refelctarea in bialnt a patrimoniului fiin obli&atorie pentru
toti a&entii economici fiin o in+entariere &enerala in punct e +eere a seferei e cuprinere1
0inventarierea periodica se efectueaza lunar. trimestrial si are rept scop cunoasterea sistemului
elementelor patrimoniale1
0inventarierea inopinata se efectueaza in prezenta &estionarului ar fara instiintarea preliminara
a acestuia$
Etapele in+entarierii
%aspunerea pentru efectuearea in+entarierii re+ine aministratorului societatii si irectorului
economic care are obli&atia sa or&anizeze. sa inrume si sa +erifice inrea&a acti+itate esfasurata$
1$Etapa e pre&atire presupune numirea comisiilor si subcomisiilor prin ispozitia scrisa a
conucerii societatii$ Comisiile sunt formate in personal calificat 3lucratori. contabili si persoanl
te5nic41 are loc instruirea comisiilor. sistarea tuturor operatiilor e primire si e eliberare a
+aloriilor materiale1 are loc si&ilarea lucrurilor e epozitare. +erificarea aparatelor e masurare.
cantarire. control1 are loc inre&istrarea la zi a tuturor operatiilor economice sau financiare1 se
oteaza comisiile e in+entariere cu instrumentele necesare. cu formularele necesare iar &estiunile
sunt otate cu oua ranuri e incuietori$
;estionarul nu face parte in comisia e in+entariere ar participa la efectuarea in+entarierii si +a
a o eclaratie cu pri+ire la +alorile materiale pe care le etine in &estiune. aca toate bunurile
sunt inre&istrate. aca are bunuri apartinan altor persoane fizice sau ,uriice si aca toate
ocumentele au foat preate in contabilitate$
7$In+entarierea propriu-zisa in aceasta etapa in raport e specificul elementelor patrimoniale
supuse in+entarierii are loc cantarirea. masurarea. cubarea +alorilor materiale$ 6isponibilitatile
banesti aflate in banca. creantele si atoriile fata e terti sunt supuse in+entarierii prin +erificarea
si confirmarea pe baza e2traselor e cont si altor ocumente ,ustificati+e$ !entru celelalte
elemente patrimoniale e A si e ! se +erifica realitatea cu solurile contabile. atele se
inre&istreaza in listele e in+entariere intocmite pe locurile e &estiune si pe cate&oriile e bunuri$
*e intocmesc liste separate pentru bunuri care corespun in punct e +eere calitati+. liste pentru
bunurile epreciate inutilizabile sau &reu +anabile si liste pentru creantele si obli&atiile fata e
terti$ 6e asemenea se intocmesc liste e in+entariere separate pentru bunurile proprii si pentru cele
care apartin altor societati ar se afla in carul unitatii patrimoniale precum si pentru bunurile
proprii aflate la terti$ Listele e in+entariere se semneaza fila cu fila e catre menbrii comisiei e
in+entariere$
)$E+aluarea presupune transformarea in etalon banesc a +alorii elementelor patrimoniale supuse
in+entarierii in +eerea inre&istrarii in contabilitate$ Elementele patrimoniale e natura
imobilizarilor si e natura stocurilor se inre&istreaza la +aloarea intrarilor in patrimoniu$ Bunurile
epreciate se e+alueaza in raport e +aloarea lor. e utilitate si in raport e +aloare e piata$
4$*tabilirea si re&ularizarea elementelor patrimoniale presupune compararea atelor in listele
e in+entariere cu solurile e2istente in contabilitate$ In urma acestei operatii pot sa apara
neconcorante intre atele in realitate si cele in contabilitate . ate care trebuie corectate in
sensul moificarii atelor care sa corespuna realitatii$ !lusuriel si minusurile constatate la
in+entariere sunt o+aa unei &estionari necorespunzatoare ce a a+ut loc in carul societatii$
Lipsurile imputabile pot sa apara in ne&li,enta. sustra&eri sau proasta &estionare. recuperarea lor
facanu-se la +alaorea e inlocuire prin imputarea persoanelor +inoa+ate$
*aloarea de inlocuire reprezinta pretul e cumparare practicat pe piata la care se aau&a toate
ta2ele nerecuperabile 3T<A. c5eltuieli e transport. e apro+izionare . etc4$
Lipsurile neimputabile care apar ca urmare a manipiularii si a pastrarii bunurilor se inre&istreaza
rept o iesire a +alorilor materiale ucan la ma,orarea c5eltuielilor e e2ploatare$ 6aca lipsurile
sunt atorita proucerii unor calamitati naturale unele se inre&istreaza prin ma,orarea c5eltuielilor
e2traorinare$ !lusurile constatate la in+entariere ca urmare a tinerii necorespunzatoare a
e+ientelor. a functionarii necorespunzatoare a aparatelor e masurare. a sustra&erilor se
inre&istreaza rept o intrare a +alorilor materiale eterminan micsorarea c5e1ltuielilor e
e2ploatare$
La terminarea lucrarilor e in+entariere comisia intocmeste un proces +erbal in care se inscriu
urmatoarele ate-
0perioaa si &estiunile supuse in+entarierii1
0persoanele care au efectuat in+entarierea1
0plusurile si minusuriel constatate1
0compensarile efectuate1
0bunurile epreciate. +ino+atii. +erificarea rezultatelor1
0constituirea pro+izioanelor in +eerea acoperirii lipsurilor$