MODULUL III

GESTIUNE ECONOMICA
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
UNITI DE
COMPETEN
COMPETENE
INDIVIDUALE
CONINUTURI TEMATICE
U.C.15
Calcule economice
specifice serviciilor
C 1.
Utilizeaz legislaia
financiar - contabil
Evaluarea i calculaia !" c#"$a%ili$a$e
Noiunea i principiile evalurii patrimoniului n
contabilitate
Formele e evaluare n contabilitate
a! evaluarea la intrare " cost e ac#iziie$ cost e
proucie$ valoarea e utilitate$ preul e
ac#iziie$ valoarea nominal$ valoarea n lei la
cursul e sc#imb!
b! evaluarea la ieire " valoarea contabil la intrare$
C.%.&.$ F.'.F.(.$ ).'.F.(.
c! evaluarea la inventariere
*eevaluarea n contabilitate
Calculul economic n contabilitate. Noiune i
principii
a! costuri$ preuri$ tarife
b! calculaia costurilor
c! calculaia preurilor i tarifelor
C +.
Utilizeaz proceeele
contabile
Pr#ce&ee c#"$a%ile
generale "observaie$ raionament$clasificare$
analiz$ sintez!
comune " ocumentele$ evaluarea$ calculaia$
inventarierea!
specifice " cont$ balan$ bilan!
,plicarea proceeelor contabile "generale i
comune!
1
MODULUL V
BA'ELE CONTABILITII
'''. -,./) 0/ C(*/),*/ , C(%&/-/N1/)(* 2' C(N1'NU-U*')(*
UNITI DE
COMPETEN
COMPETENE
INDIVIDUALE
CONINUTURI TEMATICE
U.C.1 Comunicare i
numeraie
UC. 15 Calcule
economice specifice
serviciilor
C 3. Utilizeaz limba4ul
specific e specialitate
C5. 0etermin valoarea
bunurilor$ a repturilor i
obligaiilor
D#cu(e"$e )i(*le
- 0efiniie i importan
- 6tructura ocumentelor" elementele
comune!
- Forma ocumentelor" tabelar$ sub form
e c#estionar$ grupat!
- -ipuri e ocumente simple
- Utilizarea ocumentelor simple
"ntocmire$ corectare$ circulaie$ verificare$
pstrare!
O%iec$ul i (e$#&a c#"$a%ili$+ii
- 7ntreprinerea 8 sfera e organizare pentru
contabilitate
- &atrimoniul$ ca obiect al contabilitii
" ecuaia general a patrimoniului$ situaia
net a patimoniului$ ecuaia rezultatului!
- 6tructuri patrimoniale stuiate n
contabilitate "structuri patrimoniale e
activ$ structuri patrimoniale e pasiv$
structuri e c#eltuieli i venituri!
- 0eterminarea rezultatelor intermeiare i
finale
- %oificarea elementelor patrimoniale prin
operaii specifice
2
MODULUL V
BA'ELE CONTABILITII
D#cu(e"$e )i(*le
D#cu(e"$ele c#"$a%ile )i $e,"ici &e i"re-i)$rare c#"$a%ila
Contabilitatea$ ca stiinta si practica economica$ este specializata in reflectarea
situatiei nete a patrimoniului$ a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
0upa cum s-a putut observa$ contabilitatea realizeaza intregul flu9 e informatii
privin perioaele e gestiune$ reflectate in mo separat$ si e9ercitiul economico-
financiar$ in ansamblul sau.
0e regula$ realizarea flu9ului e informatii contabile curente presupuneparcurgerea
mai multor etape$ intre care cele mai importante sunt:
- Consemnarea si culegerea atelor cu privire la operatiile economico-financiare$ care
au loc in cursul unei perioae e gestiune.
- ,naliza si prelucrarea atelor obtinute in veerea inregistrarii lor in contabilitate
- Contabilizarea$ respectiv inregistrarea efectiva a atelor in contabilitate
Contabilizarea constittuie prima etapa e realizare a flu9ului curent e informatii
contabile si presupune culegerea atelor primare privin operatiile economico 8
financiare$ care au loc in cursul unei perioae e gestiune si consemnarea lor in
0(CU%/N-/ "acte scrise! in etalon banesc$ in orine cronologica$ in momentul si la
locul efectuarii lor.
0ocumentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc ocumente contabile
primare$ constituin baza legala "4uriica! a efectuarii operatiilor respective.
0ocumentele contabile primare permit controlul asupra realitatii operatiilor economico 8
financiare realizate$ al respectarii isciplinei financiar contabile e catre agentii
economici$ stabilirea raspunerii materiale privin gestionarea patrimoniului.
Continutul ocumentelor ifera in functie e caracterul operatiei consemnate. /le se
concretizeaza in anumite e9primari care permit intelegerea operatiilor economice pe care
le reflecta e catre cei care le intocmesc$ respectiv e catre cei care le utilizeaza. ,ceste
e9primari au un caracter comun$ aica se refera la toate categoriile e ocumente sau au
un caracter specific
3
Caracterul comun al ocumentelor e evienta trebuie sa cuprina urmatoarele
elemente:
- enumire ocument
- enumirea si seiul unitatii care emite ocumentul
- numarul e orine al ocumentului
- ata si locul emiterii ocumentului
- partile care participa la operatia economica
- escrierea operatiei economico 8 financiare efectuate concis$ clar$ astfel incat sa
cuprina toate atele necesare inregistrarii in evienta
- atele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate
- semnatura persoanelor autorizate care raspun e intocmirea ocumentelor conform
ispozitiilor legale
Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se regasesc numai in
acel ocument$ e e9emplu in factura se fac referiri la numele elegatului care a preluat
marfa.
Functiile ocumentelor sunt urmatoarele:
a. functia e consemnare$ cantitativa si valorica$ in cifre si litere a operatiunilor
economice efectuate in carul unitatii patrimoniale
b. functia e ocument 4ustificativ$ care sta la baza inregistrarii in contabilitate
c. functia e control$ iniferent e forma in care se realizeaza aceasta siscopul propus
. functia e asigurare a integritatii patrimoniale$ atat in punct eveere al e9istentei ca
atare a bunurilor economice$ nasterii repturilor si obligatiilor$ cat si in punct e
veere al responsabilitatii aministrarii patrimoniului
e. functia e circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor
f. functia 4uriica reflecta momentul nasterii unor repturi si obligatii
(rice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii
ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate$ obanin astfel calitatea
e ocument 4ustificativ. 0ocumentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate
anga4eaza raspunerea persoanelor care le-au intocmit$ vizat si aprobat ori inregistrat in
contabilitate.
Clasificarea ocumentelor se face upa mai multe criterii$ si anume:
1. upa moul e prezentare
- tipizate 8 sunt cele care au un te9t si o forma prestabilita$ fiin obligatorii
pentru toate categoriile e utilizatori in economia nationala
- netipizate 8 reprezentate e ocumente specifice unor ramuri e activitate
sau unor tipuri e institutii
5. upa moul e evientiere si inregistrare in unitatea patrimoniala
- ocumente obisnuite
- ocumente cu regim special
+. upa locul une se intocmesc si circula
4
- ocumente interne
- ocumente e9terne
3. upa natura operatiei pe care o reflecta
- ocumente e ispozitie
- ocumente e e9ecutie
- ocumente combinate
- ocumente contabile
%oelele formularelor comune privin activitatea financiara si contabila$ precum si
nomele metoologice privin intocmirea si utilizarea acestora se aproba prin ispozitii
legale cum ar fi: ;otararea <uvernului nr. =+1>1??@ si publicata in %onitorul (ficial.
0ocumente contabile sunt acele ocumente care au ca scop realizarea inregistrarii
cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.
0in carul ocumentelor contabile fac parte:
- registru 4urnal
- registru inventar
- cartea mare
- balanta e verificare
*egistru 4urnal este un ocument contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin
articole contabile$ in mo cronologic operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii
ocumentelor 4ustificative upa ata e intocmire sau upa ata e intrare a acestora in
unitate. 6e intocmeste e catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur e9emplar. 'nainte
e utilizare se numeroteaza$ snuruieste$ certifica si parafeaza. 6e intocmeste zilnic sau
lunar$ upa caz$ prin inregistrarea cronologica$ fara stersaturi si spatii libere$ a
ocumentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii. *egistrul 4urnal se poate
prezenta sub forma unui registru 4urnal general$ iar pentru etaliere registre 4urnal
au9iliare.
*egistru inventar este un ocument contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate
elementele patrimoniale e activ si pasiv$ grupate in functie e natura lor conform
posturilor in bilant$ inventariate potrivit normelor legale. /lementele patrimoniale
inscrise in registrul inventar au la baza listele e inventariere. 6e intocmeste la sfarsitul
anului$ fara stersaturi si fara spatii libere$ se numeroteaza si se snuruieste. ,cest registru
se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii$ la incetarea activitatii
unitatii sau in cazul epuizarii filelor in registru$ pentru esc#ierea unuia nou. *egistrul
inventar se ar#iveaza e catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu
ocumentele 4ustificative ce au stat la baza intocmirii lui.
Cartea mare este un ocument contabil obligatoriu in care se inscriu lunar$ irect sau
prin regrupare pe conturi coresponente inregistrarile efectuate in registrul 4urnal$
5
stabilinu-se situatia fiecarui cont$ respectiv solul initial$ rula4ele ebitoare si creitoare$
si solurile finale. *egistrul cartea mare sta la baza intocmirii balantei e verificare si se
pastreaza la compartimentul financiar-contabil.
.alanta e verificare este un ocument care serveste la intocmirea bilantului contabil.
.alanta e verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele
analitice. &rin intermeiul balantei e verificare se verifica concoranta intre conturile
sintetice si conturile analitice.
<estiunea ocumentelor consta in alegerea si utilizarea ocumentelor aecvate
operatiunilor economice si financiare specifice unitatii patrimoniale. ,cestea se preiau
in nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform normelor legale pentru
activitatea financiar-contabila. <estiunea ocumentelor reprezinta actiunea e utilizare
rationala a inscrisurilor in veerea asigurarii tinerii contabilitatii in mo corect si la zi$ cu
scopul pastrarii integritatii patrimoniului.
Utilizarea si evienta ocumentelor presupune ca pentru fiecare operatiune sa se
foloseasca ocumentul aecvat$ urmarinu-se completarea tuturor rubricilor specifice
ocumentului$ inscrierea informatiilor fara stersaturi$ moificari$ completari ulterioare.
,gentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale pentru inregistrare
registrul 4urnal si registrul inventar$ numerotate si snuruite. Numerotarea filelor se va face
in orine crescatoare$ c#iar si upa inceperea unui nou registru in carul aceluiasi an
financiar.
&entru asigurarea circulatiei rationale si unitare a ocumentelor 4ustificative care sau
la baza inregistrarilor in contabilitate$ precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii$
ispozitiile legale preva intocmirea e catre conucatorul compartimentului financiar
contabil a graficelor e circulatie a ocumentelor care se aproba e conucatorul unitatii.
<raficul e circulatie a ocumentelor este necesar sa contina: enumirea ocumentelor
prelucrate$ inregistrateA persoanele care poarta raspunerea intocmirii lorA termenele
prearii ocumentelorA numarul e e9emplare si estinatia acestora.
&astrarea ocumentelor presupune oua aspecte:
- pastrare curenta
- pastrare e urata
&astrare curenta semnifica locul une se inc#eie circuitul ocumentului respectiv si
consta in retinerea ocumentelor e catre compartimentul care le-a asigurat ultima
prelucrare$ urman sa argumenteze operatiunea economica sau financiara ispusa sau
e9ecutata. &astrarea curenta se realizeaza zi e zi prin sortarea ocumentelor pe probleme
e acelasi fel si inosariate lunar in carul fiecarui compartiment.
6
&astrare e urata se poate face in carul unitatii sau la ar#ivele statului.
)a inc#ierea e9ercitiului financiar$ ocumentele pastrate in carul compartimentelor
se preau la ar#iva unitatii$ pe omenii si in orine cronologica. -ermenele e pastrare a
ocumentelor se stabilesc prin acte normative si ifera in functie e natura si importanta
ocumentului. 0e e9emplu$ registrele si ocumentele contabile se pastreaza 1B ani e la
ata inc#ierii e9ercitiului $ statul e salarii si bilantul se pastreaza 5B ani.
0upa e9pirarea termenului e pastrare a ocumentelor se scot in ar#iva unitatii si se
preau la ar#ivele statului$ aca nu mai prezinta interes.
- 0efiniie i importan
- 6tructura ocumentelor" elementele comune!
- Forma ocumentelor" tabelar$ sub form e c#estionar$ grupat!
- -ipuri e ocumente simple
- Utilizarea ocumentelor simple "ntocmire$ corectare$ circulaie$ verificare$ pstrare!
O%iec$ul i (e$#&a c#"$a%ili$+ii
- 7ntreprinerea 8 sfera e organizare pentru contabilitate
ELEMENTE INTRODUCTIVE
PRIVIND ECONOMIA I GESTIUNEA .NTREPRINDERII
0enumirea isciplinei economia i gestiunea ntreprinerii impune
e9plicarea celor trei noiuni componente$ respectiv economie, gestiune i
ntreprindere.
Ec#"#(ia provine in cuvCntul grecesc oikonomia$ care semnific
operaia e a face orine n cas.
Ge)$iu"ea este un cuvCnt e origine latin i semnific activitatea e
gosporire i aministrare.
-ermenul e !"$re*ri"&ere provine in cuvCntul francez entreprise i
poate fi efinit ca o organizaie autonom care i asigur e9istena i
evoltarea prin folosirea i comercializarea unor prouse cu scopul e a
obine profit.
7ntreprinerea presupune e9istena a patru elemente: materie prim$ utila4e$
munc i clieni. /9ist i ntreprineri care au ca obiectiv comerul i serviciile.
7
&roblemele care vor fi prezentate se refer n principal la ntreprinerile
inustriale$ aic la cele prouctoare e bunuri materiale inustriale.
7ntreprinerea constituie componenta funamental a economiei. /a
reprezint veriga e baz cu cele trei funciuni i anume: proucia$ vCnzarea
i gestiunea.
*elaiile intre economie$ sub aspectul ei general$ i ntreprinere$
sunt foarte strCnse$ astfel ncCt nu este posibil e a avea iei precise asupra
unea fr a posea cunotine asupra celeilalte.
/conomia e pia presupune un proces permament e aaptare ar i
e ruptur fa e coniiile e meiu n care coe9ist ageni economici
iferii.
<estiunea se manifest ca o art e a tri n realitatea cotiian a
proceselor economice.
/conomia furnizeaz carul e referin relativ aoptat prin norme$
normative i inicatori.
,portul economiei la cunoaterea ntreprinerii const ntr-o mai bun
e9plicare a naturii ntreprinerii i a ezvoltrii acesteia$ n analiza raportului
e fore ntre iferitele categorii e ageni economici implicai n
funcionarea unei ntreprineri$ precum i n stuierea strategiilor elaborate
e ntreprinere.
<estiunea caut s iri4eze organismele ntr-o manier optim astfel
ncCt nea4unsurile s fie cCt mai mici posibile. /a propune o cunoatere
orientat spre aciune$ evieniin aspectele caracteristice procesului e
via.
/conomia pune n evien marile micri ale procesului e via ca i
principiile funamentale pe care se ntemeiaz eciziile curente.
8
&rin aceast isciplin se urmrete stuiul relaiilor organizatorice n
veerea organizrii optime a iferitelor laturi e activitate.
I./ ."$re*ri"&erea 0 a-e"$ ec#"#(ic i #%iec$ al c#"&ucerii
,genii economici sunt persoane sau grupuri e persoane fizice sau 4uriice
care n calitate e participani la viaa economic$ neplinesc rolul i au
comportamente economice similare.
<ruparea agenilor economici se poate face pe baza mai multor criterii$ i
anume: forma e proprietate$ forma e organizare i folosirea factorilor e
proucie.
0up criteriul instituional$ agenii economici se grupeaz astfel:
- ntreprinderi 8 acestea grupeaz toate unitile instituionale i au ca funcie
principal proucerea e bunuri materiale i servicii estinate pieei i
alctuiesc sectorul prouctiv al economiei. Deniturile acestor ageni
economici provin in vCnzarea prouciei$ scopul fiin obinerea e profitA
- gospodriile sau menajele$ reprezentate e familii sau iferite uniti
consumatoare. Deniturile mena4ere provin in salarizarea persoanelor in
titlurile e proprietate$ precum i in transferul e proprietate efectuate e
celelalte persoaneA
- instituiile de credit i societile de asigurare 8 acestea sunt ageni economici
care au ca funcie principal pe aceea e intermeiar financiar ntre ceilali
ageni economiciA
- administraiile publice 8 care e9ercit funcia e reistribuire a veniturilor pe
baza serviciilor prestate. Deniturile acestora provin in vrsmintele
obligatorii efectuate e uniti care aparin celorlalte categorii e ageni
economiciA
- administraiile private 8 reprezentate e acei ageni economici care grupeaz
organismele private$ cum ar fiA organizaii$ asociaii sau funaii. Deniturile
provin n principal in contribuii voluntare$ cotizaii$ venituri in proprietiA
9
- administraiile strine 8 aflate pe teritoriul rii e referin cu care agenii
economici auto#toni efectueaz tranzacii economice.
I.1 A%#r&area c#"ce*$ului &e !"$re*ri"&ere
7n sens economic o ntreprinere$ ca agent economic$ iniferent e
imensiune$ form e proprietate i organizare prouce bunuri i servicii estinate
vCnzrii e pia$ scopul fiin obinerea profitului.
7ntreprinerea este veriga organizatoric une se esvCrete
fuziunea ntre factorii e proucie cu scopul obinerii e bunuri economice
n structura$ cantitatea i calitatea impuse e cererea e pe pia i obinerea
unui profit.
7ntreprinerea suport costuri corespunzCn remunerrii factorilor e
proucie utilizai care trebuie recompensai prin rezultatele prouciei sale.
Cu alte cuvinte$ ntreprinerea trebuie s prouc o valoare superioar
costurilor sale.
( uniune e ntreprineri constituit sub o singur conucere i
gestiune financiar se numete firm comercial. /a poate cuprine mai
multe uniti care efectueaz activiti ientice localizate n mai multe zone
geografice sau filiale care fac afaceri e genuri iferite n aceeai zon.
,ctivitatea ntreprinerii genereaz ou flu9uri$ i anume:
- intrri e factori i servicii prouse i puse la ispoziia celorlali
ageni economici.
7ntreprinerile organizate n orice omeniu e activitate au n comun cteva
reguli i anume:
n primul rCn$ ntreprinerea$ pentru a prouce trebuie s utilizeze
factorii e proucieA
factorii e proucie trebuie utilizai cCt mai bineA
10
pentru a supravieui i ezvolta$ ntreprinerea trebuie s fie
rentabilA
activitatea economico-financiar trebuie bine conus.
7ntreprinerea ca sistem social este un ansamblu e elemente
interepenente$ istinct e meiul e9terior cu care toate intr n iferite
relaii i orientat ctre realizarea anumitor obiective.
7ntreprinerea ca sistem se caracterizeaz printr-o anumit elimitare
i care formeaz structura sa$ e asemenea relaiile intre elementele care
realizeaz interepenena lor precum i obiectivele acesteia.
I.2 R#lul !"$re*ri"&erii !" ca&rul ec#"#(iei
7ntreprinerea are un rol #otrCtor n ezvoltarea economic a oricrei
ri$ n eterminarea potenialului acesteia$ e costurile cu care se obin
bunuri i servicii$ e calitatea acestora i e capacitatea ntreprinerii e a le
comercializa profitabil epin n realitate puterea economic i nivelul e
trai al unei ri.
Concret$ rolul ntreprinerii n circuitul economic al unei ri este
e9ercitat prin neplinirea celor ou funcii ale acesteia
e creare e valori augateA
e participare la istribuirea veniturilor.
7n postura e creatoare a valorii augate ntreprinerea se gsete n
relaii cu alte ntreprineri cu care face sc#imb e prouse i servicii.
Daloarea augat pe care o creeaz o ntreprinere se msoar prin
11
iferena ntre valoarea bunurilor pe care le vine i i valoarea celor pe care
ar trebui s le cumpere pentru a putea prouce.
Daloarea augat creat e ntreprinere este istribuit e acestea pe
estinaii bine precizate:
- furnizorii e bunuri i serviciiA
- personalulA
- proprietarulA
- statulA
- sumele rmase la ispoziia ntreprinerii.
6uma valorii augate realizate e ansamblul ntreprinerilor
constituie bogia natural sau prousul intern brut. 6e poate spune c
ntreprinerea$ creCn valoare augat i reistribuin sub iferite forme
ctre ali ageni constituie un rol esenial n activitatea unei ri.
-rebuie precizat c aceast funcie e natur economic trebuie
atribuit ntreprinerii.
0in ce n ce mai frecvent$ atorit importanei sale n carul societii
actuale$ ntreprinerii i sunt atribuite i alte misiuni e natur social$
uman sau cultural.
I.3 Ti*#l#-ia
&entru a se aapta la problemele pe care trebuie s le rezolve i pentru a atinge
obiectivele pe care i le-au fi9at$ ntreprinerile iau forme iverse.
1. 0up natura activitii ntreprinerii. Natura activitii permite s se fac o
istincie foarte general ntre urmtoarele tipuri e ntreprineri:
- ntreprineri agricole$
- ntreprineri inustriale$
12
- ntreprineri e servicii.
5. 0up forma 4uriic se pot face istincii ntre sectorul privat.
Caracteristicile eseniale ale unei ntreprineri private se refer la
urmtoarele aspecte:
- iniiativa constituirii i funcionrii aparine integral
ntreprinztoruluiA
- posearea unui capital minim este obligatorieA
- inepenena eplin n ceea ce privete irecionareaA
- o ultim caracteristic este asumarea integral a riscurilor ei sociale
implicate e operaiunile ntreprinerii.
7ntreprinerile private se mpart up numrul posesorilor e capital
n:
- ntreprineri iniviuale
- ntreprineri e grup.
7ntreprinerea iniviual este aceea n care personalitatea 4uriic a
unei ntreprineri se confrunt cu aceea a ntreprinztorului.
0in punct e veere al patrimoniului$ aparine unui singure persoane.
,vanta4ele i ezavanta4ele pot fi privite atCt sub aspect 4uriic cCt i social.
6ub aspect 4uriic i economic$ avanta4ele se refer la afacerea sa i
are o mare autonomie i libertate n munca sa. Ca inconveniente pot fi
menionate: responsabilitatea ntreprinztorului care este nelimitat$ n
situai e eces a proprietarului sau ecearea ntreprinztorului apar
consecine fiscale mai greu e realizat.
-e9tele aferente sc#imbrii e proprietar sunt mai riicate n cazul
gestionrii e pri. 7n mo frecvent n aceste ntreprineri se uce lipsa e
capital$ sunt limitate n ezvoltarea lor.
13
7ntreprinerea e grup care ca trstur efinitorie reptul e
posesiune asupra patrimoniului su a cel puin ou persoane. Formele pe
care le mbrac:
- ntreprineri private$
- ntreprinere societar.
7ntreprinerea familial se caracterizeaz prin aceea c patrimoniul se
afl n coproprietatea membrilor unei familii$ e obicei ntreprinerile
familiale este e mici imensiuni iar membrii familiei sunt nu numai
proprietarii si$ cCt i lucrtorii efectivi n carul acesteia.
7ntreprinerea societar este caracterizat prin mprirea ntre mai
multe persoane a capitalului$ a aministrrii patrimoniului i a conucerii.
7ntreprinerile societsare sunt:
- 6ocietatea n nume colectiv 8 este constituit n general cu un
numr mic e asociai$ ei trebuie s se cunoasc foarte bine i s-i
manifeste reciproc ncreerea pe baza responsabilitii colective
care i leag.
Caracteristica esenial rezi n rspunerea personal i soliar a
tututor asociaiilor pentru plata atoriilor sociale. &entru ca o societate s fie
n nume colectiv$ nu este necesar ca soliaritatea s fie e9pres eclarat$
fiin suficient ca prin statutul societii s nu se limiteze rspunerea
asociailor.
0ac nu a fost numit nici un aministrator$ toi asociaii sunt
aministratori$ fiecare putCn anga4a societatea n iferite acte.
,tunci cCn aministratorul este esemnat$ ales prin statut$ nu poate fi
emis ecCt n unanimitate e ctre asociai.
14
7n cazul e9istenei mai multor aministratori$ statutul precizeaz
limitele e aciune ale fiecruia intre ei.
6ocietatea n nume colectiv prezint avanta4ul c cesionarea unei pri
in societate este supus aprobrii tuturor asociailor$ ar i inconvenientul
c un asociat nu se poate retrage fr acorul celorlali.
- 6ocietatea n comanit simpl este o societate e persoane ca i
societatea n nume colectiv$ care se eosebete prin e9istena a
ou categorii e asociai: comanitari i comanitai.
Comanitarii neplinesc acte e conucere ar pot e9ecuta servicii n
activitatea societii. /i rspun n limita aportului pe care l au.
Comanitaii conuc societatea i rspun soliar i unanim fa e
obligaiile acesteia.
7n cazul acestui tip e societate se impune un capital social minim i
se constituite foarte simplu in punct e veere 4uriic printr-un act sub
semntur privat.
- 6ocietatea n comanit pe aciuni este o societate cu capital care
cuprine ou categorii e asociai: comanitari i comanitai$
fiecare avCn rspuneri iferite. Capitalul social este mprit n
aciuni$ iar obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
societii i cu rspunerea nelimitat i soliar a asociailor
comanitai.
Comanitarii sunt obligai numai la plata aciunilor lor.
- 6ocietatea pe aciuni se caracterizeaz prin e9istena unei singure
categorii e asociai numii acionari i prin ivizarea capitalului
societii n pri numite aciuni.
*spunerea acionarilor privin patrimoniul pentru obligaiile
societii este limitat la valoarea aciunilor pe care le ein. ,ciunile
15
societii sunt negociabile i liber transmisibile. Conucerea societii pe
aciuni se face e unul sau mai muli aministratori. 7n ultimul caz se
constituie un consiliu e aministraie n frunte cu un preeinte.
0in punct e veere 4uriic$ societatea pe aciuni prezint un avanta4
8 faptul c responsabilitatea este limitat e aportul fiecruia i aceea c
permite reunirea unor capitaluri consierabile$ putCnu-se face aple la
economiile populaiei prin emiterea e aciuni.
Ca inconveniente amintim c la constituirea unei astfel e societi
trebuie s e9iste minim cinci asociai i un capital social.
- 6ocietatea cu rspunere limitat prezint caracteristicile:
- asociaii nu sunt responsabili mai mult ecCt aportul pe care
l auc$
- nu presupune izolvarea n caz e eces sau incapacitate a
persoanelor asociate$
- nu necesit un numr mai mare e asociai la constituire.
6tatutul societii cu rspunere limitat poate stabili e la nceput
aministratorii care pot fi persoane fizice$ asociaii sau in afara societii.
/i pot fi numii e ctre ,unarea general prin votul asociailor care
reprezint ma4oritatea absolut a capitalului social.
,ceeai ma4oritate poate ecie asupra revocrii sau asupra limitrii
puterilor$ e9ceptCn cazul n care aministratorii au fost numii prin statutul
societii. &e plan 4uriic$ societatea cu rspunere limitat prezint
avanta4ul c responsabilitatea este limitat la aportul fiecrui asociat$ ar i
inconvenientul c se impune un capital social minim iar numrul asociailor
poate fi mai mic ecCt 5B.
16
- 6ectorul cooperatist. 7ntreprinerea cooperatist constituie o form
privat care are anumite particulariti:
*eprezint o asociere e persoane grupate n mo voluntar$ avCn un
scop comun prin constituirea societii conuse n mo emocratic.
&ersoanele care auc o parte in capitalul necesar accept o 4ust
participare la riscurile i rezultatele acestei ntreprineri.
0e obicei persoanele in cooperative au esfurat n prealabil
activiti similare n calitate e mici prouctori.
6pecific acestia este e9ercitarea reptului e proprietate asupra
patrimoniului e ctre mai multe persoane$ care prin actul e constituire
evin sub mai multe forme i coparticipani la conucere.
Fiecare membru are reptul ca$ pe lCng salariul aferent$ s primeasc
i o parte in venitul final corespunztor cotei sale in partea e capital$
potrivit unei proceuri bine stabilite la nfiinarea cooperativei.
Cooperativele s-au ezvoltat ncepCn cu secolul E'E n iferite
sectoare e activitate$ putCn fi grupate astfel:
- cooperative e consum$ aprute n ,nglia n sec. E'E$
- cooperative meteugreti$
- cooperative agricole$
- cooperative tip societi mutuale$ ntClnite n sectorul
creitului i al asigurrilor.
- 6ectorul public. 7ntreprinerile publice sunt caracterizate prin:
Capitalul i puterea e ecizie aparin unei instituii publice cum ar fi
statul sau colectivitatea local$ care i asum n totalitate sau parial$ funcia
e ntreprinztor. ,ceste ntreprineri se nfiineaz prin acte ecizionale ale
puterii publice$ reglementate potrivit carului 4uriic specific fiecrei ri.
17
*ostul lor este e a permite statului s controleze anumite sectoare
ma4ore ale economiei naionale i s influeneze anumite sectoare
economico-sociale pe termen lung.
6e mpart n:
- ntreprineri semipublice 8 n care puterea public contribuie
parial la finanarea$ conucerea i controlul activitii$ ea
participCn alturi e una sau mai multe ntreprineri private.
Formele concrete e e9isten a acestora sunt: n concesiune i
societate mi9t.
- 7ntreprinerea public propriu-zisA statul eine ntregul capital i
i asum toate prerogativele e conucere prin intermeiul
agenilor si. 6e regsete sub forma regiilor autonome.
,lte criterii e clasificare ale ntreprinerilor sunt: up numrul e
anga4ai$ cifr e afaceri: mici$ mi4locii$ mari.
-
- &atrimoniul$ ca obiect al contabilitii " ecuaia general a patrimoniului$ situaia net
a patimoniului$ ecuaia rezultatului!
Pa$ri(#"iul 4 &e5i"ire6 )$ruc$ura
)a baza obiectului e stuiu al contabilitatii sta pus patrimoniul.
&rin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinan unei persoane fizice sau
4uriice obanite in carul relatiilor e repturi si obligatii. &entru ca patrimoniul sa
e9iste sunt necesare oua elemente interepenente$ unul in persoana fizica sau 4uriica$
ca subiect e repturi si obligatii si altul in bunurile econmice$ ca obiect e repturi si
obligatii.
'n sensul cel mai larg$ patrimoniul agentilor economici este format in totalitatea
bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza$ precum si in totalitatea
repturilor si obligatiilor pe care acestia si le asuma$ in legatura cu bunurile si valorile
economice pe care le posea.
18
%a4oritatea specialistilor consiera ca in centrul preocuparilor stiintei contabile$ aica
obiectului e stuiu al contabilitatii il constituie patrimoniul agentilor economici.
%ulte lucrari e specialitate efinesc obiectul contabilitatii avan in veere si
continutul categoriilor economice e: avere$ capital$ resurse economice "mi4loace
economice!. 0esi$ fiecare in aceste categorii economice poate sa stea la baza efinirii si
e9plicarii obiectului contabilitatii$ fiecare in parte are unele limite e interpretare.
Averea - esi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice e care
ispune un agent economic$ ea nu e9prima in mo irect repturile si obligatiile
patrimoniale ale agentului economic$ mai e9act raporturile e proprietate.
Capitalul este o categorie economica$ care in punct e veere contabil$ se refera
atat la bunurile si valorile economice e care ispune un agent economic$ cat si la relatiile
e proprietate ale acestuia$ in legatura cu bunurile e care ispune$ fara a inclue insa si
relatiile e atorii$ e obligatii$ privin unele bunuri procurate pe baza acestora.
Sursele economice mijloacele economice! e9prima la ranul lor$ acea categorie
economica ce se refera la moul concret e investire a acestora si relatiile e proprietate
care au stat la baza procurarii lor.
0in continutul patrimoniului reflectat in contabilitate$ rezulta un ec#ilibru$ o
realitate perfecta$ intre valoarea bunurilor economice ale unei persoane fizice sau 4uriice
si repturile si obligatiile pe care acesta le are$ in legatura cu procurarea si utilizarea lor.
/cuatia e ec#ilibru a patrimoniului este urmatoarea:
Bu"uri cu
Dre*$uri cu O%li-a$ii cu val#are
val#are 7 8
val#are ec#"#(ica ec"#(ica
ec#"#(ica
"unurile si valorile economice formeaza partea materiala a patrimoniului$ ele
ientificanu-se cu mi4loacele e actiune sau cu factorii e prouctie utilizati e unitate
pentru realizarea obiectivului sau e activitate. #repturile si obligatiile reflecta raporturile
e proprietate in carul carora se prouc si se aministreaza bunurile si valorile
economice. 0in cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila aboreaza
patrimoniul$ atat in punct e veere economico-financiar$ cat si in punct e veere
4uriico-aministrativ. ,borat in punct e veere economico-financiar$ patrimoniul
este o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale$ corporale si financiare
care apartin persoanei fizice sau 4uriice si care intra sub incienta carului 4uriic ce
functioneaza intr-o economie nationala.
19
0in punct e veere 4uriico-aministrativ$ patrimoniul reflecta totalitatea
repturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei persoane fizice sau 4uriice$
e9primate in etalon banesc.
&artea stanga a ecuatiei e ec#ilibru patrimonial$ respectiv bunurile si valorile
economice constituie structura de activ a patrimonilui sau activul patrimonial.
&artea reapta a ecuatiei e ec#ilibru patrimonial$ respectiv repturile si
obligatiile cu valoare economica constituie structura de pasiv a patrimoniului sau pasivul
patrimonial.
'n consecinta$ ecuatia e ec#ilibru al patrimoniului unei unitati poate fi scrisa sub
forma:
Ac$ivul *a$ri(#"ial 9A: 7 Pa)ivul *a$ri(#"ial 9P:
,ctivul si pasivul sunt structuri globale$ specifice relatiilor e investiri si finantari
a elementelor patrimoniale$ iar cele e c#eltuieli si venituri sunt specifice relatiilor e
transformari a elementelor e patrimoniu$ in carul proceselor economice. Cuantumul
activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a oua criterii: moul e valorificare si
graul e lic#iitate ale mi4loacelor economice. ,stfel$ mi4loacele economice pot fi e
oua categorii: unele care au o urata mai mare e functionare$ care se consuma si se
valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri e functionare si altele care se consuma
intr-o ata si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu e e9ploatare. 0in punct e veere
al criteriilor mentionate$ valorificarea si lic#iitatea pot etermina stucturile e activ si e
pasiv in continuare.
S$ruc$ura ac$ivului *a$ri(#"ial
%i4loacele economice reflecta bunurile economice primite sub aspectul utilitatii si
functionalitatii$ valorificarii lor in activitatea unitatii economice si sociale. /le reflecta
moul e utilizare a capitalului sau moul e folosire a fonurilor.
Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a oua criterii:
moul e valorificare si graul e lic#iitate ale mi4loacelor economice. ,stfel$
mi4loacele economice pot fi e oua categorii: unele care au o urata mai mare e
functionare$ care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri e
functionare si altele care se consuma intr-o ata si care trebuiesc reinnoite in fiecare
ciclu e e9ploatare. 0in punct e veere al criteriilor mentionate$ valorificarea si
lic#iitatea pot etermina stucturile e activ in continuare.
20
6trtucturi e activ
1. ,ctive fi9e 8 imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
5. ,ctive circulante 8 stocuri si prouctie in curs e e9ecutie
- mi4loace circulante e econtare
- mi4loace circulante banesti
1. ,ctive e regularizare si asimilate
Ac$ivele 5i;e 8 numite si imobilizari$ cuprin acele categorii e bunuri care au e9istenta
urabila. 'n carul acestora se cuprin: imobilizarile corporale$ imobilizarile necorporale$
imobilizarile financiare.
- imobili$arile corporale cuprin acele bunuri materiale "tangibile! care participa la
procesul e prouctie numai cu intrega lor valoare e utilitate ar care se consuma si
isi transmit valoarea treptat asupra noilor prouseA ca valori e utilitate$ imobilizarile
corporale se impart in oua mari grupe: terenuri si mi4loace fi9eA
- imobili$arile necorporale$ sau nemateriale$ sunt imobilizari care nu se concretizeaza in
bunuri$ ci intr-un ocument 4uriic sau comercial care atesta repturi ale unitatii
economice sau sociale. 'mobilizarile necorporale cuprin: c#eltuielile e constituire a
societatii$ c#eltuielile e cercetare- ezvoltare$ concesiuni$ brevete$ marci e fabrica$
alte repturi si valori similare$ programele informatice$ fonul comercialA
- imobili$arile financiare cuprin valorile patrimoniale sub forma e participatii la
capitalul permanent al altor societati$ precum si titlurile e creit pe termen lung.
Ac$ive circula"$e
'n functie e forma concreta pe care o imbraca si e functia pe care o ineplinesc in
carul ciclului e e9ploatare$ activele circulante se impart in: mi4loace circulante
materiale$ mi4loace circulante in econtare$ mi4loace circulante banesti.
- mijloace circulante materiale$ reprezinta acele valori economice care imbraca forma
sau ineplinesc functia e: materii prime si materiale$ prouctia in curs e e9ecutie$
prouse finite$ marfuri si ambala4e. %ai sunt incluse si obiectele e inventar e mica
valoare sau scurta urata.
- mijloace circulante banesti sau plasamente e trezorerie si isponibilitatile banesti$
sunt acele valori economice care imbraca forma sau ineplinesc functia e bani.
6tructural$ ele se pot gasi sub forma e plasamente e trezorerie$ isponibilitati
banesti si alte valori.
- mijloace circulante in decontare$ numite si creantele intreprinerii$
reprezinta valori economice avansate temporar e titularul e
patrimoniu altor persoane fizice sau 4uriice si pentru care urmeaza sa
primeasca ec#ivalent valoric.
21
Ac$ive &e re-ulari<are )i a)i(ila$e in aceasta categorie fac parte:
- c#eltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in e9ercitiile
viitoare
- econtari in operatii in curs e clarificare cum ar fi: amenzi ac#itate$ c#eltuieli e
4uecata
- prime privin rambunsarea obligatiunilor reprezentan iferenta intre valoarea e
emisiune si valoarea e rambunsare a obligatiunilor.
S$ruc$ura *a)ivului *a$ri(#"ial
&rin componenta sa$ reflecta moul e finantare al mi4loacelor economice si
graul e e9igibilitate al resurselor e finantare.
Finantarea mi4loacelor economice se refera la moul e obanire economica si
sustinere financiara a activului titularului e patrimoniu. &entru procurarea e mi4loace
economice$ o intreprinere foloseste finantare proprie si finantare straina. Corespunzator
celor oua categorii e finantari$ sursele proprii e finantare se impart in surse
permanente si in surse curente. 6ursele permanente sunt formate in surse proprii si surse
straine pe termen lung$ iar sursele curente sunt corespunzatoare atoriilor pe termen
scurt.
a! sursele proprii sunt enumite si capital propriu. 0in structura acestuia fac
parte: capitalul propriu$ subventiile e capital$ primele legate e capital$
iferentele in reevaluare$ rezervele$ fonurile$ profitul$ provizioanele.
b! Sursele straine enumite atorii$ obligatii sau capital strain$ e9prima fonurile
sau capitalurile furnizate e terti. ,cestea cuprin imprumuturile acorate e
banci sau alte institutii e creitare$ precum si atoriile create in carul
relatiilor e econtare ale unitatii. 0in structura surselor straine fac parte :
creite bancare$ imprumuturi pe baza e titluri$ atoriile comerciale$ atoriile
fiscale$ atoriile salariale si atoriile fata e asociati si actionari.
/lementele e pasiv se structureaza upa criterii: bilantiere$ natura$ provenienta$
e9igibilitate$ in:
1. atoriiA
5. provizioane pentru riscuri si c#eltuieli
+. venituri in avans
3. capital si rezerve
22
1. 0atorii ( atorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce ecurge
in evenimente trecute si prin econtarea careia se asteapta se reazulte o iesire e resurse
care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare$ o caracteristica esentiala a unei atorii
este faptul ca unitatea patrimoniala are o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite
pentru bunuri si servicii primite$ creite$ impozite si ta9e atorate. 0atoriile rezuta in
tranzactii sau alte evenimente trecute. 0atoriile se concretizeaza in resuse straine atrase
temporar in circuitul economico 8 financiar al unitatii patrimoniale. &otrivit estinatiei$
atoriile pot fi:
a. financiareA
b. comerciale
c. fiscale
. salariale
e. sociale
f. fata e actionari sau asociati
g. creitori iversi
5. &rovizioane pentru riscuri si c#eltuieli
6unt acele sume retinute in profit in scopul e a acoperii piereri potentiale sau
c#eltuieli previzibile in e9ercitiile viitoare$ precum si provizioane pentru pensii. ,ceste
provizioane se constituie la sfarsitul e9ercitiului in scopul acoperirii riscului si
c#eltuielilor fara afectarea unui element in activ. /le reprezinta o categorie e resurse
intermeiare intre atorii si capitaluri proprii. -ot in aceasta categorie sunt cuprinse si
provizioanele pentru eprecieri in special a activelor.
+. Denituri in avans
6unt cunoscute sub enumirea e pasive e regularizare si apar in necesitatea elimitarii
pasivelor care apartin e9ercitiunlui curent e alte pasive aferente altor e9ercitii. 'n aceasta
categorie se inclue:
- venituri in avans
- subventiile
- subventiile pentru investitii.
3. Capital si rezerve
*eprezinta e9presia baneasca a valorilor economice investite e actionari si asociati
pentru proucerea e noi valori economice cu scopul e a obtine profit. Capitatalul are un
caracter stabil$ in sensul ca asigura finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o
perioaa mai mare e un an. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii$ se moifica
prin cresterea sau iminuarea lui pe parcursul esfasurarii activitatii si se lic#ieaza la
incetarea e9istentei unitatii. 0in punct e veere al sursei e finantare$ capitalul imbraca
oua forme istincte: capital prirpiu si capital strain.
23
Ve"i$urile )i c,el$uielile
0in punct e veere economic si financiar c#eltuielile esemneaza raporturi cu
privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in carul proceselor interne.
C#eltuielile acopera anga4area$ consumul si platile privin factorii e prouctie 8 natura$
munca si capitalul.
C,el$uielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul facut e unitatea
economica in veerea realizarii obiectivului e activitate.
C#eltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala$ oricat e iverse ar fi$ se
iferentiaza in functie e natura activitatilor care le genereaza$ in c#eltuieli e
e9pluatare$ c#eltuieli financiare$ c#eltuieli e9ceptionale.
(rice c#eltuiala efectuata e catre un titular e patrimoniu are o sursa e
finantare sau este proucatoare e rezultat. 'n plan economic si financiar$ pentru
efinirea sursei e finantare a c#eltuielilor si a rezultatului obtinut se utilizeaza notiunea
e venit.
Ve"i$urile reprezinta fonurile ce revin titularului e patrimoniu ca rezultat al
activitatii proprii. Deniturile pot fi elimitate si evientiate in contabilitate in trei
momente: obtinerea rezultatului$ avansarea rezultatului si incasarea rezultatului.
Deniturile$ in functie e activitatile care le genereaza$ se impart in venituri in
activitatea e e9ploatare$ venituri financiare si venituri e9ceptionale.
'n carul structurii e venituri si c#eltuieli este reprezentat ca structura istincta
si rezultatul sub forma e profit sau pierere.
C,el$uieli Ve"i$uri Re<ul$a$e
=. C,el$uieli &e
e;*l#a$are
Ve"i$uri &i"
ac$ivi$a$ea &e
e;*l#a$are
Re<ul$a$e &i"
ac$ivi$a$ea &e
e;*l#a$are
/. C,el$uieli 5i"a"ciare Ve"i$uri 5i"a"ciare Re<ul$a$e 5i"a"aciare
1 7 = 8 / Re<ul$a$e cure"$e
2.
C,el$uieli
e;ce*$i#"ale
Ve"i$uri e;ce*$i#"ale Re<ul$a$e e;ce*$i#"ale
3 7 1 8 2 T#$al c,el$uieli T#$al ve"i$uri Re<ul$a$ %ru$
>. I(*#<i$ *e *r#5i$
? 7 3 0 > Re<ul$a$ "e$
'n functie e cele oua structuri e baza 8 c#eltuieli si venituri$ rezultatele se
impart si ele in rezultate in activitatea e e9ploatare$ rezultate financiare si rezultate
e9ceptionale.
24
&rofitul sau pieerea cuprine rezultatul curent$ rezultatul e9ceptionalsi
impozitul pe profit.
- 6tructuri patrimoniale stuiate n contabilitate "structuri patrimoniale e activ$
structuri patrimoniale e pasiv$ structuri e c#eltuieli i venituri!
- 0eterminarea rezultatelor intermeiare i finale
- %oificarea elementelor patrimoniale prin operaii specifice
MODULUL III
GESTIUNE ECONOMICA
Evaluarea i calculaia !" c#"$a%ili$a$e
Noiunea i principiile evalurii patrimoniului n contabilitate
Ca*i$#l /.
Evaluarea
*ari(#"iului
'nregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile patrimoniale se face
folosin e9primarea baneasca "valorica!$ eci evaluarea.
Ca proceeu al metoei contabilitatii evaluarea este strans legata e celelalte
proceee pentru a caror aplicare este necesara e9primarea valorica a operatiunilor
economice. Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitatii patrimoniale.
Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor
economice$ cat si pentru centralizarea si generalizarea atelor sale informationale.
Evaluarea este operatiunea e cuantificare$ e masurarea in e9presie valorica a
resurselor materiale$ a bunurilor create$ a c#eltuielilor e munca inmagazinate in prouse
sau in servicii.
Necesitatea evaluarii in forma baneasca eriva in folosirea categoriilor
economice generate e actiunea legii valorii. Contabilitatea nu poate lucra ecat cu
valori$ aica upa ce iversitatea structurilor patrimoniale este ausa la acelasi numitor$
pe care il reprezinta e9primarea in bani.
25
/valuarea ca proceeu al metoei contabilitatii este e neconceput in contabilitatea
financiara si ccea manageriala. 0e aceea este necesara fi9area unor notiuni cum ar fi
obiectul evaluarii si unitatea e masura.
%biectul evaluarii poate fi e9trem e ivers. /l trebuie interpretat si utilizat in
functie e locul in care privim patrimoniul. 0in interior$ obiectul evaluarii se refera la
toate structurile patrimoniale$ in e9terior evaluarea poate avea caobiect anumite
componente sau anumite moalitati e coantiifcare$ cum ar fi evaluarea fiscala.
Unitatea e masura reprezinta unitatea e calcul care este folosita in masurarea si
comapararea elementelor patrimoniale. 'n contabilitate aceasta unitate e masura o
reprezinta banul. )a noi in tara unitatea e masura este leul care sta la baza sistemului
monetar national.
'n scopul realizarii unei imagini fiele a patrimoniului$ a situatiei financiare si a
rezultatelor$ la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii:
a. &rincipiul stabilirii obiectului evaluarii ' prin obiect al evaluarii se
intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii.
b. &rincipiul valorii reale ' conform caruia elementele patrimoniele se
evalueaza la valoarea lor reala in veerea asigurarii unui bilant real.
c. &rincipiul alegerii formei de evaluare ' in functie e scopul urmarit.
. &rincipiul prudentei ' cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale
sa se tina seama e eprecierile$ riscurile si piererile posibile
inregistrate ca urmare a activitatii esfasurate$ si nu se amite nici
supraevaluarea sau subevaluarea acestora.
e. &rincipiul permanentei metodelor ' presupune continuarea aplicarii
normelor si regulilor utilizate pe parcursul e9ercitiilor financiare.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii$
e9primate cantitativ cu elemente banesti concretizate in preturi$ tarife$ costuri.
Costurile sunt formate in totalitatea c#eltuielilor efectuate in veerea obtinerii
prouselor$ lucrarilor sau serviciilor. /le se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor
ac#izitionate in afara unitatii 88 cost e ac#izitie - cat si pentru cele fabricate in unitate 8
cost e prouctie si costul complet. (. Costul de ac)i$itie se compune in:
- pretul e cumparare negociat si inscris in factura primita e la furnizorA
- eventualele c#eltuieli e transport$ aprovizionare suportate e cumparatorA
- unele c#eltuieli accesorii efectuate in veerea punerii in stare e functionare a
unor bunuriA
- eventuale ta9e neeuctibile.
*. Costul de productie a unui bun se compune in:
26
- costul e ac#izitie al materiilor prime si materialelor consumateA
- c#eltuieli e prelucrare a materiilor prime in veerea transformarii in prous finit.
+. Costul complet sau costul de desfacere cuprine:
- Costul e prouctie al bunurilor livrate beneficiarilor A
- C#eltuieli e esfacere pentru bunurile livrate.
&returile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vanute.
&returile pot fi cu riicata "can se van bunuri intre agentii economici! sau preturi cu
amanuntul "can se van marfurile catre populatie!.
,arifele sunt elemente banesti$ asemanatoare preturilor$ cu a4utorul carora se
evalueaza lucrarile e9ecutate si serviciile prestate$ precum si munca epusa e personalul
unitatii.
&rincipiul general e evaluare a elementelor patrimoniale in veerea evaluarii in
contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric enumit si valoare contabila.
/valuarea elementelor patrimoniale se face la iferite momente ale esfasurarii activitatii
economice$ si anume:
- )a intrarea in patrimoniuA
- )a iesirea lor in patrimoniu sau la trecerea la consumA
- )a inventariereA
- Cu prile4ul inc#ierii e9ercitiului economico-financiar.
)a intrarea in patrimoniu a bunurilor$ evaluarea se face in functie e moul e
obanire:
1. bunuri ause ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in actul e evaluare$
numita valoare e aportA
5. bunuri obanite cu titlu gratuit sau prin onatie evaluate la valoarea e utilitate in
functie e pretul pietii$ starea sau amplasarea bunurilorA
+. bunuri obanite cu titlu onorar "contra plata! evaluate la costul e ac#izitieA
3. bunuri obanite in prouctie proprie e catre unitatea patrimoniala evaluate la
costul e prouctie efectivA
5. creante si atorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in
ocumentele 4ustificative in care se consemneaza reptul e creanta.
/valuarea la iesirea in patrimoniu sau area in consm se face prin utilizarea
urmatoarelor metoe:
1. metoa primul intrat- primul iesit FF'F(F "first in- first out! potrivit careia costul
unitar e ac#izitie al primei intrari se atribuie primei iesiriA
5. metoa ultimul intrat 8 primul iesit G)'F(F " last in 8 first out! aica pentru iesiri se
atribuie conturile e ac#izitie in orinea inversa intrarilorA
+. metoa costului unitar meiu ponerat "C%&! calculat upa fiecare
27
intrare$ upa formula:
"valoarea stocului initial H valoarea intrarii!I C%&
-
-
- 0iferentele constatate in plus nu se inregistreza$ iar activele se mentin in
contabilitatea curenta la valoarea lor e intrare sau contabila.
- 0iferentele constatate in minus intre valoarea e inventar si cea e intrari
reprezinta o epreciere.
5. 'n cazul elementelor e pasivA
- 0iferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui provizion$ iar
pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor e intrare
sau contabila.
- 0iferentele constatate in minus nu se inregistreza.
/valuarea la inc#ierea e9ercitiului economico-financiar. )a sfarsitul perioaelor e
gestiune$ cu prile4ul inc#ierii e9ercitiului financiar$ evaluarea prin bilant a elementelor
"Cantitatea in stocul initial + Cantitatea intrata)
CMP @ J Cantitatea iesita 8 Daloarea materialelor iesite
3. metoa costului stanar 8 presupune stabilirea unui pret unic e inregistrare a iesirilor$ e obicei
pretul ce corespune sursei principale e aprovizionare.
/valuarea la inventariere. Cu ocazia inventarierii$ elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea
actuala e utilitate$ enumita si valoare e invertar. Cu acest prile4$ valoarea e intrare se pune e acor
cu rezultatele inventarierii. 'n comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri e valoare. 0iferentele intre
valoarea e intrare sau contabila si valoarea e inventar se solutioneaza iferit pentru active$ respectiv
pentru pasive. 1. 'n cazul elementelor e activ:
28
patrimoniale se face la valoarea e intrare sau contabila pusa e acor cu rezultatele
inventarierii. 0iferentele cantitative in plus sau in minus$ constatate pe teren fata e
situatia faptica$ se inregistreaza in contabilitate prin punerea e acor cu realitatea.
Reevaluarea elementelor e activ si pasiv se face pe baza unei ispozitii legale "e
obicei o #otarare a guvernului!. Noua valoare stabilita in urma reevaluarii poate fi egala
cu valoarea contabila vec#e bazata pe valoarea contabila e intrare inmultita cu inicele
variatiei preturilor. 0iferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor iferente in
reevaluare.
A#r(e &e evaluare
'n functie e moul e efectuare in timp a evaluarii si e scopul urmarit se isting
oua forme e evaluare curenta si evaluare perioica.
Evaluarea cure"$a este practicata la inregistrarea operatiunilor economice in
contabilitate pe tot parcursul esfasurarii activitatii e e9pluatare$ finantare sau
e9ceptionale$ inclusiva celei e ezvoltare. /valuarea curenta se bazeaza pe atele
inscrise in ocumentele 4ustificative primite e la persoanele fizice sau 4uriice cu care
entitatea patrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale.
/valuarea curenta prouce iferentierea in functie e sursa e provenienta a
bunurilor si e natura acestora.
Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza istinct in
contabilitate$ pe baza actelor e constitire a societatii si a ocumentelor 4ustificative
privin varsamintele e capitatal.
%i4loacele fi9e e evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea e intrarea care
poate fi:
- costul e ac#izitie 8 la intrarea cu titlu onerosA
- costul e prouctie 8 in cazul constituirii sau proucerii in unitatea proprieA
- valoarea actuala 8 la intrarea cu titlu gratuit$ la inventariere
-itlurile e participare si alte titluri se evalueaza la costul e ac#izitie$ aica la pretul
e cumparare.
%ateriile prime$ materialele consumabile$ obiectele e inventar$ marfurile$ ambala4ele
si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza la costul e ac#izitie.
29
&rouctia in curs e e9ecutie$ semifabricatele si prousele finite$ obiectele e
inventar$ ambala4ele si alte bunuri prouse e unitatea patrimoniala se evalueaza la costul
e prouctie.
,nimalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul e ac#izitie aca sunt
procurate cu titlu oneros sau la costul e prouctie aca sunt rezultatul propriei activitati.
Evaluarea *eri#&ica se efectueaza in oua momente:
1. la inventarierea elementelor patrimoniale 8 evaluare e inventarA
5. cu prile4ul alcatuirii bilntului contabil 8 evaluare bilantiera
Cu ocazia inventarierii$ evaluarea se face la valoarea actuala numita si valoare e
inventar. Daloarea e inventar ca e9presie a valorii actuale este estimata in functie e
pretul pietei aica pretul zilei sau la valoarea e utilitate care reprezinta pretul
presupus ca il accepta un client. &entru creante si atorii valoarea e utilitate se
stabileste in functie e valoarea probabile e incasat$ respectiv e platit.
)a inc#eierea e9ercitiului$ elementele patrimoniale se vealueaza si se reflecta in
bilantla valoarea e intrare in patrimoniu "valoare contabila! pusa e acor cu rezultatele
inventarierii si cu valoarea e utilitate aplican principiul pruentei.
)a numite perioae$ pe baza unor ispozitii legale este posibila reevaluarea
elementelor patrimoniale. 'n carul acestei actiuni valorile contabile sunt inlocuite cu
valorile actuale eterminate in functie e preturile pietei sau cu noile valori e utilitate.
I"ve"$arierea
%ai multe iscipline economice utilizeaza inventarierea ca proceeu$ atribuinu-'
fiecare o anumita acceptiune. 'n contabilitate$ inventarierea este un proceeu e verificare
faptica a e9istentei si starii mi4loacelor economice$ a creantelor si atoriilor unitatii
patrimoniale in punct e veere cantitativ$ calitativ si valoric. &rin utilizarea acestui
proceeu inventarierea ofera capacitatea e a furniza informatii si ate reale putan fi
scoase astfel la iveala neconcorantele ce pot apare intre atele in contabilitate si
realitatea in teren.
Conform punctului 1+1 in *egulamentul e aplicare a )egii Contabilitatii$
inventarierea se efectueaza la locurile e e9istenta$ e epozitare sau pastrare a bunurilor$
prin cantarire$ masurare$ numarare sau alte mi4loace e eterminare a bunurilor.
0ocumentul ce sta la baza inventarierii este registrul e inventariere. 'nventarierile se
clasifica upa momentul in care se efectueaza astfel:
- inventarieri perioice
- inventarieri anuale
30
- inventarieri ocazionale
- inventarieri inopinante.
0upa graul e cuprinere a elementelor patrimoniale se isting:
- inventarieri generale
- inventarieri partiale
-inan cont e moalitatea e efectuare inventarierile pot fi:
- totale
- prin sona4.
Fiin o lucrare contabila comple9a si importanta pentru stabilirea situatiei patrimoniale$
inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. pregatirea inventarierii 8 consta in luarea unor masuri organizatorice si e9ecuatrea
unor lucrari contabile e forma:
- stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui e cuprinere
- constituirea comisiei e inventariere in functie e numarul e gestiuni ce
urmeaza a fi inventariate
- sigilarea cailor e acces in gestiune cu e9ceptia locului in care se efectueaza
inventarierea
- oprirea intrarilor si iesirilor e bunuri in gestiune
- gruparera bunurilor pe sortimente$ categorii
- verificarea starii efunctionare a aparatelor e masura
5. efectuarea inventarierii 8 etapa principala a inventarierii al carei continut il reprezinta
constatarea$ escrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.
+. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii 8 presupune eterminarea
plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma inventarierii. ,cestea se trec in
procesul verbal e inventariere
Formele e evaluare n contabilitate
a! evaluarea la intrare " cost e ac#iziie$ cost e proucie$ valoarea e utilitate$
preul e ac#iziie$ valoarea nominal$ valoarea n lei la cursul e sc#imb!
b! evaluarea la ieire " valoarea contabil la intrare$ C.%.&.$ F.'.F.(.$ ).'.F.(.
c! evaluarea la inventariere
*eevaluarea n contabilitate
Calculul economic n contabilitate. Noiune i principii
a! costuri$ preuri$ tarife
b! calculaia costurilor
c! calculaia preurilor i tarifelor
Pr#ce&ee c#"$a%ile
31
generale "observaie$ raionament$clasificare$ analiz$ sintez!
comune " ocumentele$ evaluarea$ calculaia$ inventarierea!
specifice " cont$ balan$ bilan!
,plicarea proceeelor contabile "generale i comune!
32