CUPRINS:

ntroducere............................................................................................................3
Capitolul I. Consideraii generale
1.1 Evoluia istorico-juridic a infraciunilor contra sntii ...................,,,,,,,,....7
1.2 Caracteristica general a infraciunilor contra sntii ................................15
Capitolul II. Analiza juridico-penal a infraciunii prevzut de art. 151 CP al
R.
2.1. Obiectul infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. ................................23
2.2. %atura obiectiv a infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. &&.......2'
2.3. %atura subiectiv a infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. &&.....()
2.(. *ubiectul infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. .............................(+
2.5. Circu,stanele agravante ale infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #$-
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&...........55
Capitolul III! "tudiul co#parat privind infraciunea prevzut de art. 151
CP al R
3.1. .eli,itarea infraciunilor rev!ut de art.151 C" al #$ de alte infraciuni
si,ilare
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.....5+
3.2. #sunderea enal entru vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii /n legislaia diferitor state &&&&&&&&&&.
&&&&&&&&&&&...))
Conclu!ii &&&&&&&.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.....71
0ibliografie&&&&&.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..&
7(
I$%R&'(C)R)
Vita que mancipia nulli dotur, omnibus usu.[
1
]
"rintre roble,ele actuale cu care se confrunt co,unitatea naional 1i
internaional trebuie evideniat /n ,od deosebit roble,a rivind alicarea
violenei /n societate u,an.
O,ul, singur fiin /n!estrat cu con1tiin, este creatorul tuturor bunurilor
,ateriale 1i sirituale, care, fiind trans,ise din generaie /n generaie, asigur
rogresul continuu al societii. *ocietatea este ,ediu creat /nsu1i de o,.
2otodat, sre deosebire de toate celelalte fiine, o,ul este acela care reu1e1te
s-1i do,ine ornirile ri,are 1i s ridice la /nli,ea unor rinciii funda,entale
de via tot ceea ce este bun, adevrat 1i dret. 31a fiind, este firesc ca legea enal
s acorde cea ,ai ,are /nse,ntate ocrotirii o,ului, at4t /n ceea ce rive1te toate
celelalte dreturi, liberti 1i interese, e care societatea este datoare s i se asigure.
1
Viaa nu este proprietatea nimnui ci uzufructul tuturor;
3ceast ornire se reali!ea! /n ,aniera secific dretului enal, adic rin
incri,inarea tuturor fatelor care, sub un asect sau altul, aduc atingere fiinei,
dreturilor 1i intereselor legiti,e ale o,ului.
5atele /ndretate /,otriva o,ului sunt nu,eroase 1i variate. 5c4nd
distincie /ntre fatele /ndretate /,otriva dreturilor absolute rivitoare la
e6istena fi!ic 1i rincialele atribute ale fiinei 1i ersonalitii u,ane, e de o
arte, 1i fatele atribuite /,otriva altor dreturi 1i interese ale o,ului, e de o alt
arte, legiuitorul a inclus e cele dint4i /ntr-o categorie distinct de infraciuni, sub
denu,irea 78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9. 3ceste infraciuni
constituie coninutul celui de-al doilea titlu din artea secial a Codului enal.
Caitolul 88 78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9 ocu un loc
i,ediat, ur,tor du Caitol 8 78nfraciuni contra cii 1i securitii9. "lasarea
Caitolului 8 /n ri,ul lan vine /n confor,itate cu art. ( al Constituiei #eublicii
$oldova desre rorietatea regle,entrilor internaionale internaionale 1i cu
criteriul de /,binare a siste,ati!rii, confor, gradului de i,ortan a obiectivelor
juridice 1i a ericolului social al infraciunilor care atentea! asura acestor
obiecte.
8nfraciunile contra integritii cororale datorit articularitilor e care le
re!int, ocu un loc distinct. :in4nd cont de aceste asecte, legiuitorul ,oldav,
de!volt4nd ideea c /n centrul reocurilor unei societii de,ocratice se situea!
ersoana, viaa 1i sntatea ; /n calitate de valori sociale ri,ordiale, care necesit
o asigurare juridic ,ultilateral a situat Caitolul cu rivire la infraciunile contra
vieii 1i sntii /n ri,ele Caitole ale "rii *eciale al Codului enal al
#eublicii $oldova </n continuare ; C" al #$=. >
2
? @n acest fel a fost abandonat
conceia autoritar ajuns la cul,inaie, ro,ovat /n Codul enal /n vigoare,
care debutea! cu ri,ele caitolele ca 1i Codul "enal al 5ranei. @n aceea1i ordine
2
$onitorul Oficial al #$ ; 2AA2 ; Br. 12'-12+-
sunt disuse ri,ele dou caitole din "artea *ecial a Codului "enal-,odel al
statelor ,e,bre ale C*8.>
3
?
8nfraciunile contra integritii sau a sntii ersoanei constituie o subgru
a infraciunilor contra ersoanei, /n care se curind acele fate de ericol social,
sv4r1ite rin orice ,ijloace, rin care se cau!ea! unei ersoane o suferin fi!ic
sau o vt,are a integritii cororale ori a sntii sale. "roble,elor tragerii la
rsundere enal entru cau!area vt,rii sntii ersoanei er,anent se
consacra o atenie deosebit /n literatura juridic. @n teoria dretului enal 4n /n
re!ent lise1te oinie unic referitor la deter,inarea noiunii 7vt,are
cororal9, ceea ce deter,in actualitatea prezentei lucrri. .e ase,enea,
actualitatea roble,ei infraciunilor contra sntii este condiionat de cre1terea
nu,rului de ersoane conda,nate entru co,iterea infraciunilor grave de
violen. Odat cu cre1terea nu,rului fatelor rejudiciabile /ndretate contra
sntii ersoanei societatea a devenit con1tient de ericolul acestui feno,en.
$ai ,ult dec4t at4t, acest feno,en s-a de!voltat brusc la an. C+A e fondul cri!ei
econo,ice care ,ai trenea! /n #eublica $oldova ; ,arcate de aueri!area
cetenilor, stagnarea /n industrie, 1o,ajul la ,as etc.
@n 1tiina dretului enal, s-a acordat 1i se acord atenie cercetrii
roble,elor rsunderii enale entru infraciunile contra sntii ersoanei.
3ceste roble,e au constituit te,atica unui 1ir de ,onografii, lucrri 1tiinifice
etc. 3nali!a rofund a acestor lucrri 1tiinifice deter,in gradul de studiere a
te#ei investigate.
"copul re!entei lucrri /l constituie anali!a teoriei 1i racticei ce ine de
grua infraciunilor /ndretate /,otriva sntii ersoanei. %a fel, soluionarea
roble,elor rivind rsunderea enal entru infraciunile sv4r1ite contra
sntii ersoanei, stabilirea naturii juridice a infraciunilor resective.
"entru reali!area scoului rous, au fost stabilite ur,toarele o*iectiveD
3
*. 0r/n!, EF. GlianovscFii, Consideraii vznd prevederile capitolului !nfraciuni contra vieii "i sntii
persoanei# din proiectul noului Cod $enal al %epublicii &oldova, #evista Baional de .ret, 2AA1, Br.11, .11-
*tudierea 1i e6ege!a juridico ; co,arativ a cadrului regle,entar,
e6erienei altor ri /n ce rive1te regle,entarea juridic a legislaiei
rivind infraciunile ce fac arte din te,a re!entei lucrri, recu, 1i
ractica judiciar-
3nali!a juridic a ele,entelor constitutive ale infraciunilor sv4r1ite contra
sntii ersoanei-
*inteti!area ase,nrilor 1i deosebirilor dintre infraciunile ce fac arte
dintre infraciunile contra sntii ersoanei 1i fatele cone6e 1i neenale-
+aza teoretico , #etodologic a studiului. "entru reali!area scoului 1i
obiectivelor lucrrii, ca ,etode de cercetare vor fi folosite ,etoda logic, ,etoda
juridic co,arativ, ,etoda istoric, ,etoda siste,atic etc. 8nvestigaiile
efectuate se ba!ea! e studierea doctrinei, legislaiei 1i a racticii judiciare
e6istente /n do,eniul dat. %a reali!area studiului, ca unct de reer a servit
legislaia enal a #eublicii $oldova. @n cadrul studiului vor fi studiate 1i
reflectate lucrrile ur,toarelor autoriD EF. 3lecu- 3. 0oroi- .. Croitoru- 2. .i,a-
H. .rgan- 3. EFeorgFe- $. Iotc- B. Beagu <#o,4nia=- 3. 0arbneagr- 3.
0orodac- J. 0ujor- J. Iolban.
-olu#ul .i structura tezei. %ucrarea este structurat /nD introducere, trei
caitole, conclu!iile, bibliografie.

CAPI%&/(/ I! C&$"I')RA0II 1)$)RA/)
1.1. )voluia istorico-juridic a infraciunilor contra sntii persoanei
Ocrotirea ersoanelor /,otriva actelor /ndretate contra vieii s-a i,us ca o
necesitate obiectiv /nc din ti,urile cele ,ai /ndertate. 3cei care suri,au viaa
unui ,e,bru al gruului social era alungat din co,unitate 1i, nu,ai atunci c4nd nu
re!enta un ericol entru trib, rile interesate aveau la /nde,4n osibilitatea
r!bunrii. 5tuitorul alungat din cadrul tribului 1i lisit de rotecia gruului era, /n
,od ractic, conda,nat la disariie.
"e arcursul secolelor 1i ,ileniilor infraciunile contra ersoanei au fost /n
centrul ateniei juri1tilor 1i filo!ofilor, siFologilor 1i scriitorilor, arti1tilor 1i
istoricilor. @n ur,a anali!ei siFologice a infraciunilor de genul acesta au aarut
oere artistice care au /ncercat s trund /n esena acestui feno,en, s-1
caracteri!e!e e ucigas, 1i e violator. Cele ,ai vecFi concete religioase, culegeri
de legi, cronici, oere literare, c/ntece ating, /ntr-un fel sau altul, te,a o,orului, a
le!iunilor cororale grave 1i a consecinelor re!ultate de e ur,a sav4r1irii acestor
infraciuni. EscFil 1i Euriide, 2olstoi 1i .ostoevsKii, #ebreanu 1i *adoveanu, Lola
1i *FaKeseare /n literatura artistic, #ein /n ictur reroduc scena o,orului,
anali!ea! acest feno,en din unctul de vedere al siFologiei 1i al cau!alitaii.
CFiar din ,o,entul aariiei dretului enal, roble,atica legat de
infraciunile contra ersoanei ocua un loc ri,ordial. 3nu,e de la o,or /nce
,ajoritatea legislaiilor enale ale lu,ii antice 1i ale evului ,ediu. .in
ti,urile cele ,ai /ndeartate rotecia ersoanei /1i gase1te locul de frunte /n
lege. @ns, trebuie de ,enionat c nu fiecare ersoan era rotejat de lege /n acest
sens. 8storia de!voltarii dretului enal, anali!a istoric a legislaiei enale ne
de,onstrea!a c nu erau rotejate rin lege toate ersoanele /n general, ci nu,ai
cele cu statut secial de so, franc, 'omine liberum, cele de M anu,it stare
social, naionalitate, religie, stare ,aterial 1i ierarFie social.
@n societatea co,unei ri,itive era alicata e larg r!bunarea rin s/nge
/,otriva oricrei ersoane strine care a atentat la viaa ,e,brului co,unei
ri,itive date.
%egea (abu "i (otem nu er,iteau o r!bunare total 1i, /ntr-un fel, rotejau
ersoana vinovat de furia slbatica. $ai t/r!iu, /n societatea u,an s-au rodus
scFi,bari ireversibileD ,ajoritatea oulaiei s-a transfor,at /n sclavi, iloi,
iobagi lisii de dreturi. .in acest ,o,ent viaa, sntatea 1i de,nitatea lor nu
,ai erau rotejate 1i asigurate de ni,eni. Leci de ,ii de sclavi s-au ierdut /n
3tena 1i *arta, /n 0abilon 1i /n Egit, fiind rstignii e cruci, aruncai /n
gFearele fiarelor e arenele circurilor din #o,aD gladiatorii se sf41iau unii e alii
entru a distra ublicul.
Ocrotirea ersoanelor /,otriva actelor /ndretate contra vieii s-a i,us
ca o necesitate obiectiv /nc din ti,urile cele ,ai /ndertate. 3cei care
suri,au viaa unui ,e,bru al gruului social erau alungai din co,unitate 1i
nu,ai atunci c4nd nu ,ai re!entau un ericol entru trib, rile interesate
aveau osibilitatea de a se r!buna. 5tuitorul alungat din cadrul tribului 1i
lisit de rotecia gruului era, /n ,od ractic, conda,nat la ieire.
2retat, un rol tot ,ai ,are /i revine r!bunrii neli,itate, aoi li,itate
)*e+ea (alionului,. #ul suferit de cel vinovat nu trebuia s de1easc rul
ricinuit victi,ei <ocFi entru ocFi, dinte entru dinte=.
3cte legislative adotate /n anticFitate ce re!int un interes juridic
intelectual fa de vecFi,ea unor legi, /n sens strict, recu, 1i fa de
articularitile culturii juridice ale diferitelor ooareD %egea lui 0oKoris <sec.
J888 /.e.n.= /n Egit, Codul lui Ia,,urabi /n 0abilon <sec. NJ888 /.e.n.=- cel de-al
J8-lea rege din ri,a dinastie de 0abilon fondat de catre *u,u-abu <dinastia
a,oreana=. Cea ,ai strvecFe lege cunoscut care are la ba! *e+ea (alionului este
Codul re+elui -ammurabi din 0abilon <17+2-17(+ /. Ir.=. Codul lui Ia,,urabi,
cu toat robabilitatea, a fost ublicat la /nceutul do,niei lui. Cele 2'2 aragrafe
sate /n iatr /,brisea! aroae tot dretul ublic 1i rivat /n vigoare la
babiloneni e vre,ea lui Ia,,urabi. @nainte de aariia acestui cod, e6istau
Codurile %iit-81tar din 8sin, 0ilala, de 8a Ennuna 1i Grna,u din Gr. Codul se afl
scris e o stel de iatr, de diorit, neagr, cu /nli,ea de 2.25 , 1i li,ea la
ba! de 1.+A ,, iar la v4rf 1.)5 ,. Este scris cu caractere cuneifor,e. *ub cFiul
lui Ia,,urabi /n rugciuneD 7c4nd !eii ... ,-au strigat e nu,e, e ,ine,
Ia,,urabi, destoinic ad,inistrator, cu frica de !ei, s dau rii uterea dretii ca
s ni,icesc e cel ru 1i viclean, ca acela uternic s nu asureasc e cel slab...
atunci a, fruit eu /nsu,i dretul 1i dretatea /n li,ba rii, fc4ndu-i e oa,enii
s se bucure9>
(
?, ur,ea! te6tul coduluiD 1) coloane strate, iar 5 rase cu dalta
<distruse, robabil de navalitorul *utruK-BaFunte, e la 12A7-1171 i.e.n., care a dus
stela la *usa, unde au descoerit-o france!ii la /nceutul sec. NN, du care au
dus-o la %ouvre=.
@n ceea ce rive1te te,atica re!entului studiu, legea revedea c dac cineva
ucidea fe,eia altuia, i se o,ora fiica- dac o construcie se rbu1ea dintr-un viciu
de construcie 1i o,ora e fiul rorietarului, era ucis fiul arFitectului- dac un
o, liber, deinut entru datorii, ,urea din cau!a loviturilor sau a lisurilor, era
ucis fiul creditorului care a cerut ca acesta s fie /ncFis entru neacFitarea
datoriilor.>
5
?
%egile lui $anu /n 8ndia <sec. 888 /.e.n.= care este o oglinda vieii religioase,
,orale, sociale, fa,iliale, olitice, econo,ice etc. a 8ndiei de altdat, cu ,ii de
ani /n ur, 1i de ast!i, este /nfi1at /n cartea legii lui $anuD $anava-.Far,a-
*astra sau Cartea %egii %ui $anu, este o scriere a crei vecFi,e se nu,r cu
,iile de aniD 7@ntreag lu,e e inut /n suunere rin edeas- cci un o, cinstit
e greu de gsit. Bu,ai de fric edesei serve1te fiecare fiin binelui altora. .ac
ar lisi edeasa, ar degenera toate castele, !g!urile ar fi rute 1i s-ar ivi o
rbu1ire universal9.>
)
? Esena ,rturiilor din aceast carte unic o for,ea!
caracterul religiei curinse /n %egea lui $anu, braF,anis,ul, adic credina /n
0raF,a, ca !eu sure,, ne,rginit, rinciiu 1i esen a lu,ii, creator 1i
distrugtor al totului. 2er,enul Olege9 din titlul crii nu trebuie luat /n /nelesul
,odern, ca o su, de diso!iii sau rescriii rivitoare la o anu,e cFestiune, sau
(
EF. C. $iFai, #adu 8. $otica, .undamentele dreptului/ (eoria "i filosofia dreptului. Ed. 3%%, 0ucure1ti, 1++7,
ag. +2-
5
Jladi,ir Ianga, &arii le+iuitori ai lumii, 0ucure1ti, 1+77, ag. 75-
)
EF. C. $iFai, #adu 8. $otica, 0p. cit., ag. +2-
ca nor, de conduit /ntr-o direcie sau /,rejurare oarecare, ci ca nor, general
de conduit, sau ca o adunare c4t ,ai co,let de reguli ce trebuie ur,ate /n via.
.e aceea %egea lui $anu curinde rinciii de teologie, de ,etafi!ic 1i
cos,ogonie, recete de ,oral, de edagogie, de econo,ie do,estic 1i rural,
de co,er etc.- reguli entru /ndelinirea actelor cultului, a datoriilor conjugale 1i
ctre rude, rieteni 1i strini, datoriile castelor rinciale 1i ale castelor secundare,
at4t unele fa de altele, c4t 1i ale ,e,brilor castei /ntre ei- noiuni de olitic
intern 1i e6tern, de strategie 1i tactic- sfaturi entru /ncFeieri de aliane olitice
1i ,ilitare- aoi a,nunite legi agrare, civile, enale, co,erciale, siste,ul
,surilor 1i greutilor etc.
@n Erecia 3ntic orice o,or era edesit, fie ca era co,is re,editat, fie
involuntar. O,orul re,editat se judeca /n 3reoag, un tribunal sure,
alctuit din ,ai ,uli arFoni ale1i e via 1i re!entat de arFontele-rege.
Oratorii erau obligai s se re!u,e la e6unerea fatelor 1i s nu aele!e la
asiuni sau ,iljar sentinele revedeau fie conda,narea la ,oarte, fie
acFitarea. /n ca! de aritate de voturi, re1edintele aduga un vot /n favoarea
conda,natului. O,orul involuntar se judeca de ctre un tribunal co,us din 5A
de ceteni liberi, /ncerc4ndu-se /n realabil sa concilie!e r ile. @n ca!ul
acestei infraciuni, artea vt,at utea s ri,easc o desgubire sau un re
al s4ngelui.>
7
?
@n dretul ro,an sunt cunoscute, /n afar de legi, consulatele 1i constituiile
i,eriale. Codificarea lui Hustinian /nceut /n 52' e.n. intr /n istoria dretului
sub denu,irea de- OCorpus iuris civilis 9, care rere!int o culegere a dretului
ro,an us de acord cu realitile social-olitice din acea eoc 1i curindea
.igestele, Codul, 8nstituile, Bovelele. Clasicii greci suseser c Hustiia trebuie s
se situie!e /n centrul vieii sociale, cci e de la natur ca ea coordone!e lucrarea
oti, a sufletului individual ca 1i a statului, /n calitate de factor diriguitor al
aciunilor, /ntregului societal 1i ale rilor acestuia.
7
3ndrei $arin, $a+ini alese din oratorii +reci, 0ucure1ti, 1+)+, ag. 2A-
OCorpus iuris civilis 9 d sea,a de reala valoare acordat o,ului, /n situaia
/n care cellalt ter,en al relaiei 0ine-Hust este *ubiectul .ivin, .u,ne!eu,
deintorul /nt/ietii ontologice 1i a6iologice- aceast relaie stabile1te un ecFilibru
/ntre Oa fi9 1i Oa avea9, /ntre atri,oniul ce define1te ersoana-/ndretit s aibe
<s osede= 1i ersoana liber-s-fie-liber s se afir,e ceea ce este- OCorpus iuris
civilis 9 rere!int victoria delin a siritului siste,atic euroean, /n for,a lui
elen, /n confruntarea cu avalan1a conglo,eratului afroasiatic- el e constructorul
siritului euroean, entru ur,toarele ,ilenii, cci red o,ului-individ calitatea
de subiect de dret. Cu toate refacerile ulterioare, funda,entul dretului euroean
st /n acest Corpus, ,ediatorul sre dretul ro,an, invocat a!i e toate
,eridianele juridicului.>
'
?
Becesitatea codificrii dretului a arut din i,erativul li,itrii unor
abu!uri rovenind din nesiguranele ,onarFiilor, din a,biguitile cutu,elor din
li,itele dretului canonic. Codificri aar secol du secol /n 8,eriu 0i!antin,
du 8ustinian, iar /nce/nd cu veacul NJ8 se ivesc tentative 1i /n occidentul
euroeanD Codul enal Carolina <1532=, Codul $ariti, france! <1)(3=, Codul
Co,ercial france! <1)'1=, "ravilniceasca Condic #o,4neasc <177A=.
CFiar dac, o vre,e, edesirea fatelor de acest fel era lsat la discreia
victi,ei 1i a rudelor acesteia, o,uciderea n-a /ncetat niciodat s fie 1i o
/nclcare a intereselor gruului social. @n vecFile obiceiuri latine, o,uciderea
<r!bunarea rin s4nge= era lsat rilor victi,ei, dar cu autori!area anticiat
a co,unitii, iar, otrivit celei ,ai vecFi legi ro,ane, cea a lui 1uma
$ompilius, uciderea unei ersoane libere era rivit ca o cri, contra
colectivitii.
Cel ,ai vecFi cuv4nt ro,an care denu,ea omuciderea era parricidium,
ceea ce /nse,na orice ucidere intenionat a unei ersoane. Bu,ai sre finele
e6istenei #eublicii acest ter,en va /nse,na /n ,od e6clusiv uciderea unei
rude, cri, entru care s-a strat vecFea edeas entru o,ucidere /n general.
'
$. Ca!acu, 2izanul, 2i,i1oara, 1++), . 1+) 1i ur,.-
Cuv4ntul 'ornicidus aare /n latina clasic alturi de sicarius <uciga1 ltit= 1i
veneficius <otrvitor=.
3uestores parricidii <judectori seciali entru ca!urile de o,ucidere=
sunt redecesorii *e+ii celor 4 (able. Ei au fost /nlocuii de 3uestones <instan
re!idat de ,agistrai=, care e6ista deja /nainte de eoca lui *Plia. %egea lui 56lla
asura uciga1ilor ltii 1i a otrvitorilor )*e7 Cornelia de sicariis et veneficiis, a
r,as funda,ental /n aceast ,aterie, /n ti, ce *e+ea lui $ompei asura uci-
derii unei rude nu a fcut dec4t s ,odifice sanciunile. %a /nceut a fost e6clus
din noiunea de o,ucidere uciderea sclavilor, care era considerat nu,ai ca o
fat roductoare de daun dac era co,is de o alt ersoan dec4t
rorietarul. Glterior <sub /,ratul Claudiu=, s-a recunoscut c o ase,enea fat
utea fi calificat 1i ca o,ucidere.
O,uciderea era considerat orice ucidere intenionat a unei ersoane
libere, cFiar sv4r1it /n sco de furt. 3licarea edesei cu ,oartea unui cetean
strin, fr o judecat anterioar, era considerat o,ucidere. %a fel 1i otrvirea
sau uciderea rin vrjitorie sau ,agie. &ommsen arat c erau edesii cu
,oartea cei care articiau la cere,onii religioase nocturne 1i la sacrificii u,ane.
*i,la deinere a unei cri ,agice era edesit cu /ncFisoarea sau cu ,oartea.
8ncendiul intenionat, ca 1i infraciunile co,ise cu oca!ia unui naufragiu, erau
edesite tot cu ,oartea.
%a /nceut o,uciderea era edesit cu ,oartea, /ns for,a e6ecuiei
</necare, ardere e rug etc.= varia confor, ,odului de o,ucidere. $ai t4r!iu a
fost inter!is alicarea aei 1i focului entru reali!area edesei cu ,oartea. *ub
8,eriu se alica deortarea entru ersoanele de condiie social suerioar 1i
,oartea entru cele de condiie inferioar. E6ercitarea dretului la via 1i la
,oarte /n #o,a antic de ctre un ascendent asura descendenilor suu1i
autoritii sale nu constituia o fat de o,ucidere. "4n /n eoca lui Constantin era
osibil uciderea fiului <suus autoritii rinte1ti= de ctre acela care era
dese,nat de rini. .e ase,enea, edeasa entru o,ucidere nu era alicat
celui care o,ora o ersoan, afl4ndu-se /n legiti, arare, sau celui care /1i
ucidea adversarul e ti, de r!boi, sau care suri,a viaa unei ersoane
e6ecut4nd rescriiile legii sau din ordinul autoritii. %a fel era scutit de
rsundere cel care /l ucidea e un e6ilat, dac acesta /ncerca s evade!e din e6il.
Bu i se alica vreo edeas nici celui care o,ora o rud adulter.
O,uciderea re,editat care nu beneficia de ase,enea justifi cri era
edesit ca o cri, ublic- delictul de o,ucidere din cul atrgea nu,ai
obligaia de desgubire. 2entativa 1i cFiar si,la ,anifestare a voinei de a
ucide era edesit ca fat consu,at. Bu,ai /n ti,urile din ur, s-a
rev!ut o edeas ,ai uin asr entru aceste ca!uri, dec4t entru
o,uciderea consu,at. 3utorii direci, indireci, instigatorii 1i co,licii
o,orului erau tratai cu severitate.
Odat cu /nfr4ngerea dacilor de ctre ro,ani, regulile dretului ro,an s-
au e6tins 1i /n .acia. 01tina1ii erau judecai de guvernator sau de lociitorul
acestuia. El avea 8us +ladii, adic dretul de a edesi cu ,oartea, atunci c4nd cel
judecat era un frunta1 din r4ndui ooarelor suuse, iar edeasa caital nu utea
fi ronunat dec4t de /,rat. CFiar du retragerea ar,atelor ro,ane, /n
erioada nvlirii oulaiilor ,igratoare, /n .acia continu s se alice dretul
ro,an, dar nu,ai /n arte, locul acestuia lu/ndu-1 tretat obiceiurile sau nor,ele
juridice autoFtone, for,ate /n decursul secolelor.
O contribuie la for,area unor nor,e juridice autoFtone au avut-o
2azilicalele, o colecie de legi civile 1i enale elaborate /n caitala 8,eriului
#o,an de #srit. "edesele rev!ute entru infraciunile de o,or erau
,oartea 1i ,utilarea ftuitorului. @n situaia /n care ftuitorii aarineau
nobili,ii, aceste edese uteau fi /nlocuite cu lata unor su,e de bani,
fc4ndu-se deosebire /ntre tentativ 1i infraciunea consu,at.
@n fa!a inciient de de!voltare a societii ,edievale triburile galilor,
goilor, Funilor 1i slavilor ocrotesc dreturile ele,entare ale o,ului din ,ediul
lor. @ns, cu c/t ,ai ,ult se de!volt relaiile feudale, cu at4t ,ai relevant
devine diferenierea social, cercul celor rotejai devine tot ,ai restr4ns, iar al
celor lisii de dreturi - tot ,ai larg. .retul enal al evului ,ediu se
caracteri!ea! rin dreturile neli,itate ale feudalilor asura vieii 1i sntii
iobagilor lor. .retul enal al acestor ti,uri nu se caracteri!ea! rin fatul ce 1i
cu, edese1te legea, ci e fatul care aciuni nu sunt /n general asibile de
rsundere 1i edeas enal.
@n eoca feudal /nt/lni, cu recdere dretul cutu,ar 1i jurisrudena, ceea
ce a condus la o centrali!are. @n aceasta eoc observ, de!voltare relaiilor de
roducie 1i de scFi,b 1i ca ur,are a resi,it tot ,ai ,ult necesitatea 1i a crescut
considerabil i,ortana dretului scris. Becesitatea a fost rovocat de dese
abu!uri din artea uterii de stat care, neav/nd un dret scris concret avea tendine
de alicare abu!iv at4t a obiceiului c4t 1i jurisrudenei. Odat cu intensificarea
rocesului de centrali!are al statelor, se constat o tendin constant sre un dret
scris, cresc4nd vertigios i,ortana legii ,arcat de influiena doctrinei
contractului social al lui Hean HacQues #ousseau. 3u fost elaborate coduri civile,
enale etc., care conineau nor,e ce regla,entau relaii sociale dintr-un do,eniu
sau altul. E4ndirea juridic a vre,ii a fcut distincie /ntre legi 1i alte acte
nor,ative, /neleg4nd totodat esena 1i coninutul legii, caracterul su voliional ca
e6resie a intereselui 1i voinei generale. @n art. ) din .eclaraia O,ului 1i
Ceteanului <17'+= s-a artat c toi ceteni au dretul s concure!e ersonal sau
din rere!entanii la elaborarea legilor iar legea era v!ut ca Oe6resia voinei
generale9.>
+
?
$ai t4r!iu vine la utere burgFe!ia. Ea lansea! ideea roteciei o,ului.
#icardo 1i *,itF /n econo,ia olitic, Rant 1i Iegel /n filo!ofie, !eci de
oliticieni 1i juri1ti - Iobbes, 0entFa,, $ontes-Quieu, 0eccaria, $arat, .anton
se ronun /n ararea ersoanei. e draelul revoluiei france!e era scris
.raternite, liberte, e+alite. /ns ,ai t/r!iu burgFe!ia devine reacionar. Cele
+
Car,en "oa, (eoria 9eneral a :reptului, ed. %u,ina %e6, 0ucure1ti, 2AA1, . 13+- 8on Corbeanu, $aria
Corbeanu, op. cit. . 17(-
,ai bune idei ale secolelor NJ888 1i N8N sunt date uitrii, iar cele ,ai bune
lucrri literare ale tinerei burgFe!ii sunt arse e rug de vandalii fasci1ti.
"rin 7vt,are a integritii cororale sau a sntii9 trebuie de /neles
sv4r1irea ilegal, /n ,od intenionat sau din i,ruden, a oricrei aciuni sau
inaciuni ; de natura ,ecanic, fi!ic, cFi,ic, biologic sau siFic ; care a adus
o atingere sntii unei alte ersoane, atingere e6ri,at /n dereglarea <grav,
,edie= a integritii ato,ice a organelor sau a esuturilor corului victi,ei, ori a
funciilor acestora.>
1A
?
"rintre sarcinile ri,ordiale ale de!voltrii sociale se rofilea! sarcina
co,baterii cri,inalitii. O,ul rere!int sure, creaie a lu,ii care, rin
siritul su neobosit, tinde continuu sre erfecionare. 2otodat, o,ul, /n
e6clusivitate, rin trirea cu adevrat a tot ce este bun, fru,os 1i dret, se i,une
/n toate lanurile, d dovad de ersonalitate, do,in4ndu-1i, /n acela1i ti,,
i,ulsurile inferioare. Jiaa este un feno,en co,le6. Ca for, suerioar de
,i1care a ,ateriei, ea are ca ba! rocese biologice 1i siFice care /1i
subordonea! rocesele inferioare <cFi,ice, fi!ice, ,ecanice=. .ar ,ai resus de
toate, ea este un feno,en social, o valoare social, adic acea relaie social care,
fiind regle,entat din unct de vedere juridic, constituie dretul absolut la via al
ersoanei u,ane.
2otu1i, de1i ni,eni nu contest, realitatea arat c /n societate s-au rodus 1i
continu s se roduc acte de suri,are a vieii o,ului, ceea ce vine /n
discordan flagrant cu idealurile de libertate 1i dretate entru care a lutat
o,enirea.>
11
?
Gnul din cele ,ai i,ortante dreturi constituionale ale ersoanei este
dretul la via 1i la integritate fi!ic 1i siFic. @n confor,itate cu art. 2( al
1A
*ergiu 0r/n!, Nenofon GlianovscFi, Jitalie *tati, 8on :urcanu- Jlad,ir Erosu, :rept $enal, Volumul , ed.
Cartier, 2AA5, . ''-'+-
11
Jalerii 0ujor, Jitalie SleaFticFi, 0morul "i vtmarea +rav a inte+ritii corporale, CFi1inu, 2AA3, ed. Gniv. de
Cri,inologie, .3-
Constituiei #eublicii $oldova statul garantea! fiecrui o, dretul la via 1i la
integritate fi!ic 1i siFic.
.in revederile legale re!ult, c legiuitorul rivea! dretul la via /ntr-o
legtur insearabil cu dretul la integritate fi!ic sau siFic. .retul la via 1i
integritate cororal constituie unul dintre uinele dreturi funda,entale ale
o,ului care oate fi resectat 1i rotejat. .in sectrul larg de dreturi 1i liberti
ale o,ului, cele ,ai i,ortante sunt dretul la via, sigurana ersoanei,
integritatea fi!ic 1i siFic, deoarece erorile ce conduc la /nclcarea acestor
dreturi sunt ractic irecuerabile. 3ceste dreturi ur,ea! s fie rotejate /n
condiiile actuale cu orice re 1i cu orice ,ijloace.
Jiaa u,an este ocrotit de legea enal /ntr-un cadru ,ai larg, acela al
ocrotirii ersoanei 1i a rincialelor atribuite ale acesteia D viaa, integritatea
cororal, sntatea, libertatea, inviolabilitatea vieii se6uale, onoarea.
5iecare din aceste /nsu1iri ale ersoanei constituie valori e care statul de
dret are ,enirea 1i obligaia s le ocroteasc, s le asigure e6isten 1i
de!voltarea.
3ceste valori nu rere!int realiti i!olate, e6clusiv individuale, ci au o
i,ortan social- /n jurul 1i e ba!a lor se for,ea!, se desf1oar 1i se de!volt
relaii interu,ane, conferind acestor valori caracterul de valori sociale, adic de
valori /n a cror e6isten este interesat /ntreag societate 1i, totodat, de valori al
cror coninut se relev e delin nu,ai /n cadrul relaiilor sociale.
*v4r1irea oricror infraciuni contra ersoanei, aduc4nd atingere uneia din
valorile sociale care rere!int atribuite, /nsu1iri ale ersoanei, une /n ericol sau
vat, /ns1i relaiile sociale care s-au for,at 1i se desf1oar e ba!a acestor
valori sociale.>
12
?
12
3le6andru 0oroi, nfraciuni contra vieii, ed. Baional, 1++), . 13-
8nstana euroean a dreturilor o,ului a fost /nvestit cu soluionarea ,ai
,ultor cau!e av4nd ca obiect dretul la via al ersoanei, resectiv /nclcarea
acestuia de ctre diverse state euroene.
Corul u,an, alturi de via rere!int una din co,onentele eseniale ale
ersoanei fi!ice.
%a /ntrebarea care este statutul juridic al corului u,an, s-au oferit de ctre
doctrin ,ai ,ulte rsunsuri. 3u e6istat oinii care considerau corul u,an un
lucru cu statut secial. 3li autori concFid c acesta nu este 1i nu oate fi considerat
un lucru, deoarece ersoana fi!ic nu este nici rorietara, nici u!ufructuara
corului su, iar corul u,an nu oate face obiect al vreunei convenii, sau al
vreunui act de co,er.
$ajoritatea autorilor oinea! c ersoana fi!ic are, asura roriului su
cor, un dret al ersonalitii.
3stfel, din cele te6te legale a,intite creionea! trei asecte i,ortante, cu
valoare de rinciiu, /n aceast ,aterie, resectivD
a. fiecare ersoan u,an are dretul la resectul fa de corul su-
b. inviolabilitatea corului u,an-
c. at4t corul u,an, c4t 1i ele,entele sale alctuitoare <organele 1i esuturile=
nu ot face obiectul unor dreturi atri,oniale.
Jiolen este un indiciu a cri!ei ersonale a individului care nu ,ai gse1te
ie1iri logice dintr-un siste, /ncFis. Ea este 1i consecin a cri!ei societii care nu
,ai ofer ,odele viabile ,e,brilor si, nu ,ai reu1e1te s-1i i,une valorile 1i nu
,ai este /n ,sur s-i fac resectate nor,ele.
5eno,enul infracional, /n sens larg, are a fi legat din totdeauna de secia
u,an, fat care /ndrete1te /ntrebarea dac nu cu,va u,anitatea oart /n ea un
ger,ene a rului.
"roble,a violenei nu este o roble, nou /n istoria o,enirii de ,ulte
,ilenii. %egea enal din toate ti,urile 1i /n toate societile a recunoscut gradul
de ericol social deosebit de ridicat e care /l rere!int infraciunile cu violen,
constituind unul din gruul celor ,ai grave fate /,otriva crora s-a acionat e
,ultile lanuri.
%egea enal ocrotind, rin incri,inarea fatelor care aduc atingere
ersoanei, valorile sociale legate de e6istena ersoanei, ar, totodat, relaiile
sociale care se nasc 1i se de!volt /n jurul acestor valori.>
13
?
Conclu!ie dat ute, s deduce, din considerentul, c sv4r1irea oricrei
infraciuni, une /n ericol social sau vat, o anu,it valoare social 1i rin
aceasta a,enin sau aduce atingere relaiilor sociale a cror ocrotire deinde de
ararea valorii sociale. 3r4nd, de ild, ersoana o,uluiD viaa 1i sntatea
acesteia, ca valoare social funda,ental /,otriva fatelor suscetibile s o un
/n ericol sau s o vat,, legea enal ocrote1te i,licit 1i relaiile sociale care se
de!volt /n jurul ersoanei 1i a rincialelor sale atribuite.
@nclcarea dretului la via, integritate cororal, a libertii se6uale, etc.,
creea! o stare de nesiguran social, un de!ecFilibru serios entru /ns1i e6isten
societii.>
1(
?
Concetul de ocrotire ersoanei /,otriva cau!rii rejudiciului sntii rin
vt,are cororal conine /n sine for,area, desf1urarea 1i nor,ala de!voltare a
relaiilor sociale legate de ocrotirea juridic a vieii ersoanei nu este osibil fr
co,baterea eficient folosind ,ijloace juridice, dintre cele ,ai eficiente sunt cele
oferite de dretul enal, ca instru,ent de nor,are 1i regle,entare a acestor valori
de i,ortan social ,ajor.>
15
?
3nsa,blul fatelor care aduc atingere valorilor sociale ,enionate au fost
incri,inate /n legea enal /ntr-un titlu anu,e al Codului "enal sub denu,ireaD
13
J. .ongoro! 1i colab., ;7plicaii teoretice ale Codului $enal rom<n, vol 888, artea secial, ed. 3cade,iei
#o,4ne, 0ucure1ti, 1+71, .7- Je!iD 3le6andru 0oroi, op. cit.,. 1(-
1(
.. %u,inosu 1i J. "oa, Criminolo+ie, ed. Ielicon, 2i,i1oara, 1++), . 333-
15
Jaleriu 0ujor, Octavian "o, =specte criminolo+ice privind infraciunile sv<r"ite cu violen, ed. $irton
<2i,i1oara=, 2AA3, . 1-5-
78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9 <Caitolul 88, "artea *ecial a C"
al #$=, ele for,4nd gruul infraciunilor contra ersoanei.
8nfraciunile contra vieii 1i sntii ersoanei sunt cele ,ai grave infraciuni
contra ersoanei, deoarece du sv4r1irea lor, i se re1te o,ului bunul cel ,ai
re, care este viaa sau sntatea. .e aceea, fatele /ndretate /,otriva vieii
o,ului au fost din cele ,ai /ndertate ti,uri sancionate cu ,are severitate. >
1)
?
@n conte6tul descre1terii nu,rului total de infraciuni, r,4n a fi /n cre1tere
infraciunile rivind viaa se6ual, infraciunile contra vieii 1i sntii ersoanei,
cele contra sntii ublice 1i convieuirii sociale.
*e 1tie, c violen este un indiciu asra cri!ei unei societi, o dovad a
fatului c ea nu ,ai ofer ,odele viabile ,e,brilor si, ori nu ,ai reu1e1te s-1i
i,un valorile 1i s-i fac resectate nor,ele.
3stfel, tendina de cre1tere a infraciunilor contra sntii ersoanei
deter,in s /ntrerinse ,suri entru descre1terea violenei /n societate. Bu,rul
infraciunilor ute, anali!a /n ba!a tabelelor re!entate de ctre 0iroul Baional de
*tatistic al #eublicii $oldovaD
Numrul infraciunilor nregistrate n anii 2005-2007 [
17
]

2335 2334 2335
2335
6n 7 fa de
2334
Infraciuni 6nregistrate
, total
25585 29545 29:42 8;<9
.in careD
1)
8. .obrinescu, nfraciuni contra vieii persoanei, 0ucure1ti, 1+'7, . 11-1'-
17
1ot informativ cu privire la situaia crimino+en n %epublica &oldova n anul >??@ , 0iroul Baional de
statistic al #eublicii $oldova-
Infraciuni contra
vieii .i sntii
persoanei
1538 1554 14;5 134<8
din acesteaD
O,or 2)' 255 21) '(,7
vt,ri
intenionate
grave
3+5 (A+ (A' ++,'
Infraciuni privind
viaa se=ual
:8: :;8 92: 13;<5
.in acestea
violuri
2'A 2)' 2'1 1A(,+
Infraciuni contra
patri#oniului
15;2: 1:1;9 12419 85<5
.in acesteaD
5urturi 115A) +(1+ +72( 1A3,2
2/lFrii 1'' 152 153 1AA,7
Hafuri 12)1 +5A ')' +1,(
EscrocFerii 1(2A 1A)5 ')A 'A,'
"ung1ii 211 171 117 )',(
Santaj '7 )5 (' 73,'
Infraciuni contra
sntii pu*lice .i
convieuirii sociale
22:9 2:13 2:54 132<8
din acestea
infraciuni
legate de droguri
2A'2 21A1 21'2 1A3,+
Infraciuni contra
fa#iliei .i #inorilor
:22 :35 244 ;4<4
din acestea trafic
de coii
5+ )( 51 7+,7
Infraciuni
econo#ice
9395 9284 2;42 44<4
.in acesteaD
contrabanda 57+ )11 (+3 'A,7
fabricarea
banilor fal1i
1)' 11( '7 7),3
*cFe,atice datele re!entate de ctre 0iroul Baional de *tatistic al #eublicii
$oldova er,ite s conclu!ion, c societatea ,oldoveneasc trecere o erioad
dificil de tran!iie econo,ic 1i social. .atele statistice nu rivesc integral
situaia rivind infraciunile sv4r1ite cu violen, in4nd cont de fatul c
infraciunile contra atri,oniu sv4r1esc folosind violen entru atingere scoul
cri,inal. 3ceste ca!uri nu sunt reflectate /n raortul statistic. @n vi!iunea noastr,
nu,rul infraciunilor contra vieii 1i sntii ersoanei este ,ult ,ai ,are
co,arativ cu datele re!entate.
Boua societate ro,ovea! ideea statului ba!at e lege, de,ocraie 1i
resectarea dreturilor o,ului, /n cadrul cruia se reali!ea! buna convieuire a
tuturor ,e,brilor societii. *coul legii enale devine, astfel, ocrotirea tuturor
valorilor sociale funda,entale ale societii ba!ate e econo,ia de ia, i,licit,
1i ararea idealurilor noii societi care ro,ovea! luralis,ul, de,ocraia,
dreturile o,ului 1i resectarea necondiionat a legii.
@n conte6t, trebuie de ,enionat c /n doctrina enal este e larg susinut
conceia, otrivit creia obiectul infraciunii /l rere!int valoarea social 1i
relaiile sociale for,ate /n jurul 1i datorit acestei valori, care sunt vt,ate sau
use /n ericol rin sv4r1irea fatei social,ente ericuloase.>
1'
? @n conjunctura
investigaiei e care o efectu,, re!int interes ilustrarea conceiei ro,ovate de
ctre $.%. "roForovaD 7*ntatea ublic evoluea! dret 7nucleu9, /n jurul cruia,
aido,a electronilor e orbitele cuantice, 7se rote1te9 <adic se for,ea! 1i se une
/n ,i1care= un /ntreg siste, de relaii care sunt /ndretate sre asigurarea strii de
securitate sau a strii de arare /,otriva diferitelor influene negative. "entru a
aduce atingere 7nucleului9, infractorul trebuie s 7enetre!e9 defensiva const4nd /n
variate ,suri adotate de sociu, 1i stat- de e6e,lu, s elude!e roFibiia legal
vi!4nd sv4r1irea oeraiunilor ilegale asura ,ijloacelor narcotice sau
substanelor siFotroe&9.>
1+
? Gn unct de vedere si,ilar /l e6ri, E.I.
Iasanov.>
2A
?
@n doctrina enal naional, funda,entarea 1tiinific consistent 1i a,l a
conceiei, otrivit creia obiectul infraciunii /l for,ea! valorile sociale 1i
relaiile sociale, care necesit arare enal, /n a cror consolidare 1i de!voltare
este interesat societatea 1i crora, rin co,orta,entul antisocial al unor ersoane
aarte sau al unor gruuri de ersoane, li se aduce atingere esenial, a fost
reali!at de ctre *. 0r/n!.>
21
? *usine, /ntru totul aceast e6ege! argu,entat,
care confer valoare de a6io, nu,itei conceii.
1'
0ulai C. $anual de dret enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD 3%%, 1++7, .1+5- $itracFe C. .ret enal ro,4n.
; 0ucure1tiD Sansa, 1++7, .'5- LolPneaK $. .ret enal. "artea Eeneral. Jol.88. ; 8a1iD CFe,area, 1++3, .2(2-
Oancea 8. .ret enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD Editura .idactic 1i "edagogic, 1+71, .1))- 0oroi 3. .ret
enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD 3%% 0ecK, 1+++, .1A).
1+
TUMVMUMWX Y.Z. [XU\M]^_`D abMcMWdM-eUXWMWMf ^ \U^`^dMcMb^gfh\Mf ^hhcfiMWXd^f. ; jXd\]-Tf]fUkaUbD
lU^i^gfh\^m nfd]U TUfhh, 2AA2, .153.
2A
oXhXdMW p.o. qbMcMWdM-eUXWMWrf ^ \U^`^dMcMb^gfh\^f eUMkcf`r kMUskr h eUfh]aecfd^t`^, hWt_Xddr`^ h
dXU\M]^\X`^ <Xd]^dXU\M]^_`=, .1+2.
21
0r/n! *ergiu, 0biectul infraciunilor contra patrimoniului. ; CFi1inuD 2iografia Central, 2AA5, .11-').
@n acord cu aceast conceie 1i reie1ind din denu,irea Caitolului 888 al
"rii *eciale a Codului enal al #eublicii $oldova <din care fac arte art.151,
152, 15) 1i 157=, obiectul juridic secial al infraciunilor contra sntii ersoanei,
constituie relaiile sociale rivitoare la sntatea ersoanei.
Cu rivire la folosirea distinct, /n denu,irile art.151, 152, 15), 157 C" al
#$, a noiunilor 7integritate cororal9 1i 7sntate9, este necesar a ,eniona c
/ntre concetele 7vt,are a integritii cororale9 1i 7vt,are a sntii9 e6ist
corelaia de ti 7arte-/ntreg9. Boiunea de sntate nu oate fi rivit doar sub
asectul su siFic, ea /nglob4nd cu necesitate 1i asectul cororal <fi!ic, so,atic=.
.eoarece /n situaia infraciunilor de la art. 151, 152, 15) 1i 157 din C" al #$ nu
este le!at integritatea cororal, ca valoare social distinct de sntate <inclusiv
sub asect cororal=, la fel valoare social, for,ula 7vt,are a integritii
cororale sau a sntii9 din denu,irile celor cinci nor,e sus-a,intite trebuie
/neleas /n sensul de 7vt,are a sntii9.
5atul c /nsu1i legiuitorul utili!ea! /n diso!iia de la alin. <1= al art. 151 din
C" al #$ sintag,a 7alt vt,are a sntii9 vine s confir,e /n ,od concludent
te,einicia acestei reco,andri. @n lus, nu trebuie de uitat c denu,irea unei
nor,e nu se alic /n rocesul de calificare a fatei rev!ute de acea nor,.
$enirea denu,irii nor,ei este de a facilita travaliul beneficiarului sau al
destinatarului legii enale de a identifica nor,a necesar.
Jiaa 1i sntatea constituie valorile sociale care dese,nea! atributele
rinciale ale ersoanei. Jiaa ersoanei rere!int e6istena social a acesteia,
adic reali!area osibilitii de a articia la relaiile sociale, de a-1i e6ercita
dreturile 1i interesele 1i de a-1i e6ecuta obligaiile. .intre toate atributele inerente
oricrei ersoane cel ,ai i,ortant este viaa. 2oate celelalte atribute ale ersoanei
- sntatea, libertatea, cinstea, de,nitatea etc. - /1i ierd sensul 1i se,nificaia o
dat cu suri,area vieii ersoanei. 3lturi de viaa ersoanei, o alt valoare
social, care rere!int obiectul juridic generic al infraciunilor anali!ate, este
sntatea ersoanei. .in ersectiva arrii juridico-enale, sntatea ersoanei
nu trebuie /neleas /n sens /ngust, ca re!ultat, bun sau ru, al funcionrii
organis,ului o,enesc. Ea trebuie erceut ca un statuAquo de felul su, ca o stare
siFoso,atic, oricare ar fi gradul de ,orbiditate, a unei ersoane. .e aceea,
ano,aliile, disfuncionalitile sau deficienele de ordin fi!ic sau siFic nu
influenea! /n nici un fel asura facultii ersoanei de a beneficia, e tot arcursul
vieii, de ararea sntii sale rin ,ijloacele dretului enal.>
22
?
Contradictorie este identificarea obiectului juridic secial al infraciunilor
contra sntii ersoanei. Gnii autori consider c acesta are acela1i coninut cu al
obiectului juridic generic al acestor infraciuni.>
23
? "ractic, e aceea1i o!iie se
situea! 1i 3.0orodac.>
2(
?
0ine/neles, nu ute, srijini ase,enea luri de o!iii. Ele vin /n de!acord cu
ostulatul c 7obiectul juridic secial deriv din obiectul juridic generic 1i nu oate
s coincid cu ulti,ul9.>
25
? @n acela1i sens, J.*. "roForov, referindu-se la corelaia
dintre obiectul juridic generic 1i obiectul juridic secial, susine e bun dretateD
7"articularul se integrea! /n ceea ce este general 1i /l caracteri!ea!. Eeneralul nu
e6ist /n afara articularului, /ns articularul nu este ecFivalent cu generalul9.>
2)
?
.esigur, /n dorina de a te sustrage eforturilor de a identifica obiectele juridice
seciale ale fiecreia din infraciunile /ndretate contra sntii, este ,ai u1or a
afir,a c acestea coincid cu obiectul juridic generic al nu,itelor infraciuni. @ns, a
evita soluionarea unei roble,e nu /nsea,n a o re!olva.
Obiectul generic al infraciunilor contra sntii, 1i /n secial infraciunii de
vt,are cororal grav, constituie sntatea ersoanei. 2otodat, /n literatura de
secialitate sunt re!entate oinii, c obiectul juridic secial al acestei infraciuni la
fel, /l for,ea! relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei. Bu are i,ortan
dac victi,a avea, sub raortul sntii cororale, o sntate desv4r1it sau dac,
22
*ergiu 0r/n!, Jitalie *tati, op.cit., .('-(+-
23
uaVXUa\ v. w]Wf]h]WfddMh]s _X df_X\Mddrm MkMUM] XdXcMbMW dXU\M]^gfh\^V hUfih]W ^ eh^VM]UMedrV
Wfxfh]W yy qbMcMWdMf eUXWM. ; 2AA3. ; z(. ; {.122-125.
2(
0orodac 3. $anual de dret enal. "artea *ecial, .2(1.
25
0r/n! *. Circu,stanele care ajut la stabilirea obiectului juridic generic al infraciunilor contra atri,oniului yy
#evista Baional de .ret. ; 2AA5. ; Br.(. ; ".2-).
2)
TUMVMUMW v.j. TUfh]aecfd^f ^ M]Wf]h]WfddMh]s. ; Zfd^dbUXi, 1+'(, U.(7.
di,otriv, corul ei era deja lisit de anu,ite ri- du cu, nu contea! nici
dac victi,a era e delin sntoas sau suferea de vreo boal. Este suficient ca
sntatea, a1a cu, e6ist, s fi fost vt,at rin aciunea sau inaciunea
ftuitorului.
$enion, c /n ca!ul variantei de infraciune de la alin. <(= al art. 151 din C"
al #$ trebuie s vorbi, desre caracterul co,le6 al obiectului juridic secial care
includeD obiectul 8uridic principal const4nd /n relaiile sociale cu rivire la sntatea
ersoanei 1i obiectul 8uridic secundar care este for,at din relaiile sociale cu rivire
la viaa ersoanei. >
27
?
Este justificat /ncercarea lui E.I. Iasanov de a se folosi de obiectul ,aterial
al infraciunii, entru a caracteri!a obiectul juridic secial al infraciunii. Or,
7obiectul ,aterial al infraciunii serve1te entru indicarea asura obiectului
coresun!tor al arrii enale9.>
2'
?
@n vi!iunea noastr, acestea nu ot fi identice, ree1ind din ostulatulD 7obiectul
juridic secial deriv din obiectul juridic generic 1i nu oate s coincid cu
ulti,ul9. Consider,, c obiectul juridic secial al infraciunilor investigate
constituie corul ersoanei 1i anu,e organele anato,ice, ce sunt rejudiciate /n
re!ultatul co,iterii infraciunii.
$ajoritatea infraciunilor contra vieii 1i sntii ersoanei au un obiect
material, 1i anu,e - corul ersoanei. "rin acesta /nelege, e6resia cororal a
vieii sau sntii ersoanei, adic ansa,blul de funcii 1i rocese organice care
asigur individului re!ena biologic 1i care, odat distruse, suri, calitatea de
fiin vie 1i sntoas a ersoanei. Bu contea! dac acesta este corul unei
ersoane tinere sau /n v4rst ori dac ersoana este sau nu /n lenitudinea
facultilor fi!ice sau siFice. /n ca!ul infraciunii i,ortant este c ftuitorul
influenea! asura corului altei ersoane, 1i nu asura roriului cor.
27
*ergiu 0r/n!, Jitalie *tati, op.cit., .'+-
2'
0r/n! *. 0biectul infraciunilor contra patrimoniului, .''.
Obiectul ,aterial al vt,rii intenionate grave a integritii cororale sau a
sntii /l constituie corul ersoanei.
Jicti, a acestei infraciuni oate fi orice ersoan </n via=, cu condiia s fie
alt ersoan dec4t /nsu1i ftuitorul. Ocrotirea legii enale este /ndretat sre
relaiile dintre ersoane, nu /ns sre actele care nu ies din sfera vieii inti,e,
individuale, acte care nu ating deci o relaie social. %egea enal intervine nu,ai
atunci c4nd actul de violen iese din sfera individual 1i atinge o relaie social.
Consi,,4ntul dat de victi,a de a-i fi cau!at vt,area intenionat grav a
integritii cororale sau a sntii nu eliberea! ftuitorul de rsundere enal.
Or, /n Caitolul 888 din "artea Eeneral a Codului "enal, rintre cau!ele care /nltur
caracterul enal al fatei nu este no,inali!at 1i acordul victi,ei.
%atura obiectiv rere!int unul dintre cele atru ele,ente ale co,onenei
infraciunii 1i const /n totalitatea condiiilor cerute de nor,a de incri,inare
rivitoare la actul de conduit entru e6istena infraciunii.>
2+
?
*ub asectul laturii obiective, infraciunile contra ersoanei constau /n fate
de o ,are varietate. @n unele dintre aceste infraciuni <o,orul, vt,area
intenionat grav a integritii cororale sau a sntii=, fata se oate re!enta fie
sub for,a uneiD aciuni, fie sub for,a unei inaciuni. /n unele ca!uri legea revede 1i
roducerea unui anu,it re!ultat <decesul ersoanei, /n ca!ul infraciunilor contra
vieii, vt,area integritii cororale sau a sntiD ersoanei, /n ca!ul infraciunilor
de vt,are a integritii cororale sau a sntii=. @n aceste ca!uri trebuie stabilit 1i
raortul de cau!alitate dintre fata sv4r1it, sub for,a aciunii sau a inaciunii, 1i
re!ultatul rodus. .ac ,ijloacele de sv4r1ire a fatei sunt, /n general indiferente
entru e6istena infraciunilor contra ersoanei, totu1i /n unele ca!uri, folosirea
anu,itor ,ijloace condiionea! fie e6istena infraciunii /n for, si,l, fie
e6istena ei /n for,e ,ai grave <folosirea unor ,ijloace care un /n ericol viaa ,ai
,ultor ersoane, /n ca!ul o,orului=. .e ase,enea, dac de regul, locul sau ti,ul
sv4r1irii fatei nu re!int interes, totu1i, /n unele ca!uri, acestea caracteri!ea! fie
infraciunea /n for, si,l <sv4r1irea fatei /n ublic /n ca!ul vt,rii integritii
cororale 1i a sntii=, fie o for, ,ai grav a acesteia <sv4r1irea fatei /n ti,ul
noii, /n ca!ul o,orului=.
*atura obiectiv a infraciunii este procesul atentrii socialApericuloase la
relaiile sociale aprate de le+islaia penal, e7teriorizat prin aciunile sau
inaciunile socialApericuloase ale subiectului "i se finalizeaz cu survenirea
consecinelor infracionale.
2+
0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $. :rept penal. $artea 9eneral. ; CFi1inuD Cartier, 2AA5, .15).
*e,nul indisensabil al oricrei infraciuni este aciunea sau inaciunea social-
ericuloas. 3ciunile sau inaciunile ersoanei le constituie fata, care e6ri,
voina ei </n fat se e6teriori!ea! voina=.
3ctivitatea u,an se deosebe1te de alte rocese din lu,ea e6terioar, rin fatul
c ea are un caracter con1tienti!at 1i orientat sre un anu,it sco.
3ciunea infracional este actul social-ericulos e6terior al co,orta,entului
ersoanei, aflate sub controlul con1tientului 1i /nftuit rin ,i1cri cororale ale
ersoanei date.
8naciunea infracional este actul social-ericulos e6terior al co,orta,entului
ersoanei, aflate sub controlul con1tientului 1i care const /n ne/ndelinirea de ctre
aceasta a aciunilor necesare, e care ea trebuia 1i utea s le /ndelineasc. >
3A
?
E6a,inarea laturii obiective al infraciunii rev!ute de art.151 C" al #$.
*atura obiectiv a infraciunii anali!ate are ur,toarea structurD 1= fata <aciunea
sau inaciunea= rejudiciabil de cau!are a vt,rii grave a integritii cororale
sau a sntii- 2= ur,rile rejudiciabile sub for,a vt,rii grave a integritii
cororale sau a sntii- 3= legtura de cau!alitate dintre fata rejudiciabil 1i
ur,rile rejudiciabile.
31adar, fata rejudiciabil se oate concreti!a /n aciune <lovire, /njungFiere,
otrvire, aruncare de substane corosive, trans,iterea unei boli contagioase etc.=
sau inaciune <r,4nerea /n asivitate atunci c4nd e6ist obligaia 1i atitudinea de
a aciona, de e6e,luD st4nul unui c4ine agresiv nu intervine c4nd acesta se
reede la un trector 1i-1 ,u1c, de1i asist la aceast scen=. 3ciunea oate avea
nu doar natur ,ecanic, fi!ic, cFi,ic sau biologic, dar 1i natur siFic <de
e6e,lu, ersoanei i se co,unic desre o ,are nenorocire, i,aginar,
roduc4ndu-i un grav 1oc e,oional de e ur,a cruia victi,a a r,as suferind-
ftuitorul influenea! asura victi,ei rin Fino!, de1i cuno1tea c aceasta
sufer de o afeciune siFic, Fino!a agrav4ndu-i starea sntii etc.=.
3A
J. 0ujor, J. SleaFticFi, op. cit.,. +-11-
%a calificare nu are i,ortan dac, /n ,o,entul cau!rii vt,rii grave a
integritii cororale sau a sntii, victi,a a si,it sau nu durere- la ,o,ent,
aceasta oate 1i s nu si,t durerea, deoarece este incon1tient sau a fost
aneste!iat cu ajutorul substanelor narcotice sau siFotroe.
%a fel nu are relevan dac vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii a fost rodusul direct al aciunii sau al inaciunii rejudiciabile <de
e6e,lu, /n ur,a lovirii cu iciorul sau cu un cor contondent= sau dac, din
contra, ea a re!ultat indirect din acea aciune sau inaciune <de e6e,lu, victi,ei i
se une iedic, ea cade 1i se love1te la ca=.
.e ase,enea, nu contea! dac vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii este re!ultatul ne,ijlocit <i,ediat= al aciunii sau al inaciunii
ftuitorului, sau dac, din contra, aceast aciune sau inaciune a rovocat
intervenia unei alte energii care, la r4ndul ei <deci ,ediat=, a rodus vt,area
grav a integritii cororale sau a sntii <de e6e,lu, e ost de instru,ent
ani,at de cau!are a vt,rii grave a integritii cororale sau a sntii se
folose1te o ersoan iresonsabil sau care nu are v4rsta rsunderii enale- l4ng
scrile casei victi,ei se instalea! o cacan, /n a1a fel /nc4t aceasta s ni,ereasc
/n ea etc.=.
5ata se va califica /n confor,itate cu art. 151 din C" al #$ 1i atunci c4nd
ftuitorul constr4nge victi,a s fac ceva care s-i cau!e!e vt,area grav a
integritii cororale sau a sntii <de e6e,lu, victi,a este silit s sar de la
/nli,e, /n cdere fiindu-i vt,at grav integritatea cororal sau sntatea=.
@n general, la calificare nu are i,ortan ,etoda sau ,ijloacele e care le-a
folosit ftuitorul entru a cau!a vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii <de e6e,lu, b4te, ietre, frag,ente de sticl, cuite, tooare, ar,e de foc
sau albe, curent electric, substane otrvitoare, focul 1i alte ase,enea ,ijloace=.
2otu1i, /n unele ca!uri, legiuitorul indic asura unor ,etode sau ,ijloace a cror
alicare deter,in agravarea rsunderii enale entru infraciunea e6a,inatD
scFingiuirea sau tortura <lit. e= din alin. <2= al art. 151 din C" al #$=- ,ijloacele
ericuloase entru viaa sau sntatea ,ai ,ultor ersoane <lit. f= din alin. <2= al
art. 151 din C" al #$=.
Ceea ce trebuie s se verifice de fiecare dat este legtura de cau!alitate dintre
aciunea sau inaciunea rejudiciabil 1i ur,rile rejudiciabile, deoarece, fr
aciunea sau inaciunea resectiv, ur,rile date nu aveau s se roduc. %a
calificarea aciunilor otrivit art. 151 C" al #$ este necesar roducerea ur,rilor
rev!ute /n secial /n articol resectiv. 31adar, entru calificarea aciunilor este
i,ortant, c vt,area grav a integritii cororale sau a sntii ur,a s fie
efectuat cu intenie direct 1i s fie ericuloas entru via ori care a rovocat
ierderea vederii, au!ului, graiului sau a unui alt organ ori /ncetarea funcionrii
acestuia, o boal siFic, sau o alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea
stabil a cel uin o trei,e din caacitatea de ,unc, ori care a condus la
/ntreruerea sarcinii sau la o desfigurare ire,ediabil a feei 1i ysau regiunilor
adiacente. Cu, re!ult din revederile legale roducerea oricreia din consecine
enu,erate ,ai sus deter,in calificarea fatei ca fiind vt,are cororal grav.
Conclu!ie dat re!ult 1i din ractica judiciar, a1a rin *entina enal nr.
173yA3.A2.1++', Hudectoria sectorului 3 0ucure1ti, l-a conda,nat e inculatul
E... la 3 ani 1i ) luni /ncFisoare entru sv4r1irea infraciunii de vt,are
cororal grav. 2otodat, instana a revocat susendarea condiionat a e6ecutrii
unei edese anterioare de ) luni /ncFisoare, ur,4nd ca acesta s e6ecute, /n final,
( ani /ncFisoare.
*-a fcut alicarea art.71 1i )( Codul enal ro,4n.
"ri,a instan a reinut c, /n noatea de 23-2( arilie 1++(, /n ur,a unor
discuii contradictorii, inculatul E... a lovit cu u,nul /n fa e artea vt,at
8.$., rovoc4ndu-i un Fe,ato, cranian, care a necesitat intervenie cFirurgical.
E6erti!a ,edico-legal efectuat /n cau!a a stabilit c entru vindecarea
rii vt,ate au fost necesare circa (A-5A !ile de /ngrijiri ,edicale, iar rin
cranoctio,ia racticat cu oca!ia interveniei cFirurgicale victi,a a r,as cu
infir,itate fi!ic er,anent.
"rin deci!ia enal nr. 7' din 17 ianuarie 2AAA, 2ribunalul 0ucure1ti ; secia 8
enal a ad,is aelul inculatului 1i a redus edeasa alicat acestuia la 2 ani
/ncFisoare, ur,4nd s e6ecute /n final 2 ani 1i ) luni /ncFisoare, rin alicarea art.
'3 C. enal #o,4n, entru o edeas anterioar de ) luni /ncFisoare.
@,otriva acestei deci!ii a declarat recurs inculatul E..., entru ,otivul de
casare c, rin soluia celor dou instane s-au fcut o gre1it alicare a legii, /n
sensul gre1itei /ncadrrii juridice a fatei, /n raort de nu,rul <(A-5A= de !ile de
/ngrejiri ,edicale necesare entru vindecarea rii vt,ate. )n Codul $enal al
%om<niei B art.1C>, constituie infraciunea de vtmare corporal +rav, fapta
prin care sAa pricinuit inte+ritii corporale sau sntii o vtmare care necesit
pentru vindecare n+ri8irii medicale mai mult de D? de zile sau care a produs
vreuna din urmtoarele consecine/ pierderea unui sim sau or+an, ncetarea
funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psi'ic, sluirea, avortul
ori punerea n prime8die a vieii persoanei.,
#ecursul inculatului a fost recunoscut nefondat. .u cu, re!ult din
definiie rev!ut de legiuitorul #o,4n, roducerea oricreia din consecinele
enu,erate ,ai sus, indiferent de nu,rul de !ile de /ngrijiri ,edicale, deter,in
calificarea fatei fiind vt,are cororal grav. @n cau!, sunt /ntrunite ele,entele
constitutive ale vt,rii cororale grave, at4ta ti, c4t, /n ur,a loviturii ri,ite
de la inculat, artea vt,at a r,as cu o infir,itate fi!ic er,anent.>
31
?
*e,nul care interesea! /n ,od secial, /n lanul e6a,inrii laturii obiective,
1i care confer infraciunii anali!ate o fi!iono,ie distinct /n raort cu alte tiuri de
vt,are intenionat a integritii cororale sau a sntii /l constituie ur,rile
rejudiciabile. Ele se e6ri, /n vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii.
31
*ecia 8 enal, deci!ia 723y2AAA, ve!iD Cule+ere de $ractic Eudiciar n &aterie $enal pe =nul >???, Curtea
de =pel 2ucure"ti, 0ucure1ti, 2AA2, . 11)-117-
@n acord cu revederile de la alin. <1= al art. 151 din C" al #$, indicatorii
<criteriile= vt,rii grave a integritii cororale sau a sntii suntD 1= ericolul
ei entru via- 2= fatul c ea se e6ri, /n ierderea vederii, au!ului, graiului sau
a unui alt organ ori /n /ncetarea funcionrii acestuia- 3= fatul c ea se e6ri,
/ntr-o boal siFic- (= fatul c ea se e6ri, /ntr-o alt vt,are a sntii,
/nsoit de ierderea stabil a cel uin o trei,e din caacitatea de ,unc- 5= fatul
c ea se e6ri, /n /ntreruerea sarcinii- )= fatul c ea se e6ri, /n desfigurarea
ire,ediabil a feei 1i ysau a regiunilor adiacente.
3ce1ti indicatori au un caracter alternativ- entru a califica fata otrivit
art. 151 din C" al #$, este suficient ca aciunea sau inaciunea rejudiciabil s
condiione!e re!ena oricrui indicator din ace1tia.
Botele caracteristice ale indicatorilor vt,rii grave a integritii cororale
sau a sntii, /n secial, se deter,in /n confor,itate cu #egula,entul
$inisterului *ntii al #eublicii $oldova de areciere ,edico-legal a
gravitii vt,rii cororale, nr. ++ din 27.A).2AA3 </n continuare -
#egula,entul=. >
32
?
@n cele ce ur,ea!, vor fi suu1i caracteri!rii indicatorii vt,rii grave a
integritii cororale sau a sntii, resect4ndu-se aceea1i consecutivitate /n care
sunt re!entai de ctre legiuitor.
1. Confor, #egula,entului, dret periculoase pentru via sunt considerate
vt,rile grave ale integritii cororale sau a sntii, care re!int ericol
i,inent - i,ediat, tardiv sau otenial, astfel ca vt,area s deter,ine ,oartea,
indiferent dac acest ericol a fost /nlturat rintr-un trata,ent ,edical sau datorit
reactivitii individuale a organis,ului.
31adar, re/nt4,inarea ,orii, condiionat de alicarea ro,t a tra-
ta,entului ,edical sau de reactivitatea individual ridicat a organis,ului
victi,ei, nu oate fi luat /n considerare /n rocesul arecierii ericolului entru
32
$onitorul Oficial al #eublicii $oldova, nr. 17A-172, 2AA3-
via al vt,rii grave a integritii cororale sau sntii- este suficient ca
vt,area s fie ericuloas entru via /n ,o,entul cau!rii ei.
.ac vt,area grav a integritii cororale sau a sntii, /n ,o,entul
cau!rii ei, nu era ericuloas entru via, dar a ctat o ase,enea caracteristic
ulterior, re!ult c e arcurs s-au suraus careva circu,stane suli,entare <de
e6e,lu, infectarea rnii=, care nu ot fi incri,inate subiectului. %a vt,rile
grave ale integritii cororale sau a sntii, ericuloase entru via, se
raortea!, /n secialD
- fracturile descFise ale craniului, inclusiv fr le!area creierului 1i a
,e,branelor ,eningiene-
- fracturile /ncFise ale oaselor bolii sau ba!ei craniului, cu e6ceia oaselor
scFeletului facial 1i fisurilor i!olate ale la,inei e6terne a bolii craniului-
contu!ia cerebrala grav cu sau fr co,resia creierului, contu!ia cerebral
,edie /nsoit de se,ne obiective de afectare bulbar-
- Fe,oragiile intracranieneD Fe,ato, e6tra- sau subdural, Fe,oragii
subaraFnoidiene sau intracerebrale - atunci c4nd ele sunt asociate cu
dereglri ericuloase entru via, obiectivi!ate rin se,nele neurologice 1i
neurocFirurgicale resective-
- le!iunile enetrante ale coloanei vertebrale, inclusiv cele fr le!area
,duvei sinale-
- fracturo-lu6aiile 1i fracturile corurilor sau a,belor arcuri ale vertebrelor
cervicale, recu, 1i fracturile unilaterale ale arcurilor vertebrelor cervicale 8
sau 88, fractura aofi!ei odontoide a vertebrei cervicale 88, inclusiv cele fr
dereglarea funciei ,edulei sinale-
- lu6aiile 1i sublu6aiile vertebrelor cervicale-
- le!iunile /ncFise ale regiunii cervicale a ,duvei sinrii-
- fracturile 1i fracturo-lu6aia unei sau a c4torva vertebre toracice sau lo,bare,
le!iunile /ncFise ale seg,entelor toracice, lo,bare sau sacrale ale ,duvei
sinrii asociate cu un 1oc sinal confir,at clinic sau cu dereglarea
funciilor organelor ba!inului-
- le!iunile enetrante ale faringelui, laringelui, traFeii, esofagului <din artea
tegu,entelor sau a ,ucoasei=-
- fracturile /ncFise ale cartilajelor laringiene sau ale traFeii cu le!area
,ucoasei, asociate cu un 1oc grav sau dac sunt /nsoite de o stare ri-
,ejdioas entru viaa victi,ei-
- fracturile /ncFise ale osului Fioid, le!area glandelor tiroid 1i aratiroid,
/nsoite de dereglarea resiraiei cu se,nele unei Fio6ii cerebrale rofunde
sau alte stri ri,ejdioase entru via- le!iunile cutiei toracice enetrante /n
cavitile leurale, ericardic, cu sau fr le!area organelor interne-
- le!iunile abdo,enului enetrante /n cavitatea eritoneal, cu sau fr le!area
organelor interne- lgile descFise ale organelor saiului retroeritoneal
<rinicFilor, surarenalelor, ancreasului etc.=- le!iunile enetrante ale ve!icii
urinare, seg,entului suerior 1i ,ediu ale rectului-
- le!iunile /ncFise ale vaselor ,agistrale 1i ale organelor cavitii tora-cale,
abdo,inale 1i ba!inului, ale organelor saiului retroeritoneal,
diafrag,ului, rostatei, ureterelor, inclusiv ruturile subcasulare ale
organelor, confir,ate obiectiv rin se,nele ericuloase entru via-
- fracturile descFise ale oaselor tubulare lungi <Fu,erus, fe,ur 1i tibie=,
le!iunile descFise ale articulaiilor co6ofe,urale 1i genuncFiului- fracturile
/ncFise ale osului fe,ural-
- fracturile descFise ale radiusului, ulnei 1i fibulei, fracturile /ncFise ale
articulaiilor ,ari <scauloFu,eral, a cotului, radiocarian, talocrural=- /n
aceste ca!uri, gravitatea vt,rii integritii cororale sau a sntii se
arecia! /n funcie de ericolul entru via sau de gradul incaacitii
er,anente de ,unc-
- fracturile oaselor ba!inului asociate cu un 1oc grav sau cu rutura oriunii
,e,branoase a uretrei-
- le!iunile /nsoite de un 1oc grav sau de o Fe,oragie abundent intern sau
e6tern ce antrenea! un colas- de o e,bolie gras ori ga!oas clinic
confir,at- de o to6ico! trau,atic cu feno,ene de insuficien renal
acut, recu, 1i alte stri ericuloase entru via-
- le!area unui vas sangvin ,areD aorta, arterele carotidiene, subclavicu-lare,
a6ilare, braFiale, cubitale, iliace, fe,urale, olitee, recu, 1i a venelor ce
le /nsoesc- - arsurile ter,ice de gradul 888 1i 8J, cu le!area a ,ai ,ult de
15| din surafaa corului- arsurile de gradul 888 a este 2A| din surafaa
corului- arsurile de gradul 88, cu antrenarea a ,ai ,ult de 3A| din
surafaa corului, recu, 1i arsurile cu o surafa ,ai ,ic, dar asociate
cu un 1oc grav- arsurile cilor resiratorii cu feno,ene de ede, 1i strictur a
glotei-
- barotrau,a, electrocuia, Fioter,ia 1i arsurile cFi,ice <rin aci!i
concentrai, ba!e alcaline, diverse substane cauteri!ante= care au generat e
l4ng ,odificrile locale 1i ,anifestri atologice generale, ericuloase
entru via-
- co,resia organelor g4tului, recu, 1i alte genuri de asfi6ie ,ecanic,
asociate cu un co,le6 ronunat de feno,ene ericuloase entru via
<dereglarea circulaiei sangvine cerebrale, ierderea cuno1tinei, a,ne!ia
etc.=, confir,ate rin date obiective-
- stri ericuloase entru via condiionate de aciuni trau,atice /n regiunile
1ocogene - le6ul sinocarotid al g4tului, ciliar, organele genitale ,asculine
etc.
.u caracteri!area ri,ului dintre indicatorii vt,rii grave a integritii
cororale sau a sntii, este necesar a ,eniona c la o astfel de vt,are oate fi
raortat 1i o vt,are neericuloas entru via, cu condiia ca ea s fie
caracteri!at rin re!ena vreunuia din ur,torii indicatori.
2. "otrivit #egula,entului, rin pierderea vederii se /nelege orbirea co,let
stabil la a,bii ocFi sau o astfel de stare c4nd are loc di,inuarea acuitii vederii
4n la enu,erarea degetelor la o distan de doi ,etri 1i ,ai uin <acuitatea
vederii de A,A( diotrii 1i ,ai ,ic=.
"ierderea vederii la un singur ocFi nu intr sub incidena noiunii 7ierderea
vederii9. 2otu1i, ierderea vederii la un singur ocFi este considerat vt,are grav
a integritii cororale sau a sntii, nu,ai c /ntr-un astfel de ca! se alic un alt
indicatorD 7alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o
trei,e din caacitatea de ,unc9.
@ntr-adevr, ierderea unui ocFi duce la /ngustarea inelelor vederii cu 3A},
recu, 1i la disariia vederii binoculare stereoscoice- de ase,enea, aceasta are
ca efect /ngreunarea sau cFiar e6cluderea co,let a atitudinii de erceie
recis a rofun!i,ii. "ersoanele care au ierdut un ocFi /nt4lnesc dificulti nu
doar /n alegerea rofesiei, dar 1i /n organi!area odiFnei lor- la fel, ele ot deveni
foarte u1or victi,e ale unui accident.
Eradul de gravitate a vt,rii a integritii cororale sau a sntii, /n ca!ul
le!rii unui ocFi orb, ce i,une enucleaia <e6tirarea= acestuia, se arecia! /n
funcie de durata dereglrii sntii.
"ierderea vederii, ca indicator al vt,rii grave a integritii cororale sau a
sntii, se atest /n dou situaiiD 1= ierderea organului vederii, atunci c4nd
acesta este distrus /n ,o,entul cau!rii vt,rii integritii cororale sau a
sntii ori este enucleat /n rocesul trata,entului, ori 2= /ncetarea funcionrii
organului vederii <de e6e,lu, /n ca!ul arali!iei nervului otic, c4nd organul
vederii arat, /n ,od aarent, ca fiind absolut intact=. "entru calificarea fatei,
diferenierea acestor dou situaii nu are, /n genere, i,ortan. 2otu1i, nu se oate
face abstracie de fatul c enucleaia sau distrugerea organului vederii deter,in
re!ena /nc a unui indicator al vt,rii grave a integritii cororale sau a
sntiiD 7desfigurarea ire,ediabil a feei 1i ysau a regiunilor adiacente9.
@n confor,itate cu #egula,entul, rin pierderea auzului se /nelege surditatea
co,let sau o ase,enea stare ireversibil c4nd victi,a nu ercee vorbirea
obi1nuit la o distan de 3-5 c,. de la avilionul urecFii.
3u!ul constituie unul din rincialele si,uri ale ersoanei. 3ctivitatea
cotidian, ,unca, recu, 1i odiFna acesteia sunt legate indisolubil de folosirea
sen!aiilor auditive. .e aceea, ierderea au!ului rere!int o trau, fi!ic 1i si-
Fic de o ronunat gravitate. Este e delin justificat c legea enal, ar4nd
relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei, recunoa1te ierderea au!ului ca
fc4nd arte din vt,rile grave ale integritii cororale sau ale sntii.
Este necesar a conse,na c ierderea au!ului la o singur urecFe nu lise1te
victi,a de facultatea de a au!i vorbirea obi1nuit, de a co,unica rin telefon, de a-
1i /ndelini obligaiile rofesionale, de a vi!ita concerte, alte ,anifestri social-
culturale sau social-olitice. .e regul, surditatea arial, la o singur urecFe, nu
influenea! considerabil asura caacitii de ,unc. O astfel de ierdere a
au!ului nu are un i,act asura funcionrii aaratului fonator <al graiului=. 3cesta
este ,otivul din care #egula,entul nu raortea! ierderea au!ului la o singur
urecFe la vt,area grav a integritii cororale sau a sntiiD din ,o,ent ce o
ase,enea ierdere a au!ului antrenea! o incaacitate er,anent de ,unc /n
roorie de ,ai uin de o trei,e <confor, unor date e6acte - /n roorie de
15|=, >
33
? cele co,ise trebuie calificate confor, art. 152 din C" al #$, ca
vt,are intenionat ,edie a integritii cororale sau a sntii.
@n acela1i ti,, ierderea au!ului la o singur urecFe, /nsoit de distrugerea
sau e6tirarea avilionului urecFii, oate fi calificat ca infraciune rev!ut la
art. 151 din C" al #$, dat fiind c este re!ent indicatorul 7desfigurarea
ire,ediabil a feei 1iysau a regiunilor adiacente9.
@n coresundere cu #egula,entul, rin pierderea +raiului se /nelege
ierderea caacitii de a-1i e6ri,a g4ndurile rin sunetele articulate, receionate
clar- aceast stare oate fi condiionat de ierderea li,bii <ca organ rincial de
33
[.~. XbMUMid^\MW, FGHIJKLMHNOP LGQJOR STQGQRUP, YMh\WX, lU^i^gfh\Xt c^]fUX]aUX, 1+)+, h.5A-
grai=, de afeciuni anato,ico - funcionale ale coardelor vocale sau de origine
nervoas <ale centrilor resectivi din siste,ul nervos central=.
31adar, rin !pierderea +raiului# se are /n vedere nu nu,ai distrugerea sau
e6tirarea li,bii, rivit ca organ de grai, dar 1i /ncetarea funcionrii organului de
grai, cu strarea acestui organ ca arte integrant a corului ersoanei. Ca
e6e,lu de ierdere a graiului oate fi rivit afonia, adic i,osibilitatea de a
vorbi ca ur,are a le!rii laringelui sau a nervilor acestuia.
"rin pierderea unui alt or+an ori ncetarea funcionrii acestuia trebuie de
/neles ierderea ireversibil a organului sau rivarea ireversibil de caacitatea de
funcionare a lui.
@n conte6t, rin 7organ9 se /nelege artea corului ersoanei care /ndeline1te
una sau ,ai ,ulte funcii vitale sau utile vieii <cu e6ceia organului de vedere, de
au! 1i de grai=. Boiunea de organ nu trebuie confundat cu cea de esut, ulti,a
dese,n4nd un ansa,blu de celule av4nd aceea1i structur 1i acelea1i funcii /n
corul ersoanei <de e6e,lu, esutul cutanat=. Este absolut justificat c, /n
diso!iia art. 151 din C" al #$, se ,enionea! desre ierderea unui organ, nu 1i
a unui esut. Or, organul este o arte neregenerativ <nesuscetibil de regenerare=
a organis,ului u,an, e c4nd esutul este o arte regenerativ.a organis,ului
u,an.
.esigur, este osibil ca vt,area grav a integritii cororale sau a sntii
s se e6ri,e /n ierderea unui organ intern, /ns /n ractic o astfel de ierdere
este osibil nu,ai datorit cau!rii unei vt,ri grave a integritii cororale sau
a sntii, ericuloas entru via. .e aceea, /n astfel de ca!uri, ca indicator
rioritar al vt,rii grave a integritii cororale sau a sntii evoluea! toc,ai
ericolul entru via al acestei vt,ri. "e cale de consecin, rin 7alt organ9
trebuie s /nelege,, /n secial, ,4na, iciorul, organele genitale, organul
,irosului etc.
Confor, #egula,entului, pierderea m<inii sau a piciorului /nsea,n
deta1area lor de la truncFi sau ierderea funciilor acestora <arali!ia sau o alt
stare care e6clude funcionarea lor=- rin 7ierderea anato,ic a ,4inii9 se
/nelege deta1area co,let de la truncFi a ,4inii ,ai sus de articulaia
radiocarian <adic ,ai sus de e6tre,itatea inferioar a antebraului=, iar a
iciorului - la nivelul articulaiei talocrurale <adic a articulaiei /ntre laba
iciorului 1i ga,b=. Celelalte ca!uri de deta1are co,let a ,4inii sau a iciorului
de la truncFi se calific /n funcie de gradul de ierdere a caacitii de ,unc,
confor, art. 151 sau art. 152 din C" al #$.
"ierderea unui alt organ ori /ncetarea funcionrii acestuia se oate ,anifesta
1i rin ierderea organelor genitale sau ierderea caacitii de reroducere.
3v4nd /n vedere revederile #egula,entului, rin pierderea capacitii de
reproducere se are /n vedere ierderea caacitii de coabitare 1i fecundare <la
brbat= sau a caacitii de coabitare, conceere 1i na1tere <la fe,eie=.
Efectuarea ilegal, rin constr4ngere, a sterili!rii cFirurgicale trebuie
calificat nu confor, art. 1)A din C" al #$, ci /n funcie de gravitatea fatei,
confor, art. 151 sau art. 152 din C" al #$. Or, /n ca!ul fatei de la art. 1)A din
C" al #$, se are /n vedere efectuarea sterili!rii cFirurgicale, de1i ilegale, dar cu
consi,,4ntul victi,ei. Efectuarea ilegal a castrrii, cFiar cu consi,,4ntul
victi,e, ute, s calific, confor, art. 151 din C" al #$.
"ierderea unui alt organ ori /ncetarea funcionrii acestuia se oate e6ri,a 1i
/n ierderea organului ,irosului sau /n ierderea si,ului ,irosului, /n ca!ul
ierderii organului ,irosului, este de neconceut s nu fie re!ent 1i indicatorul
7desfigurarea ire,ediabil a feei 1iysau a regiunilor adiacente9. @n general,
referindu-ne la noiunea 7ierderea unui alt organ9, ute, s secific, c
ierderea nu /nsea,n 1i debilitarea sau 1tirbirea adus unui organ. @n acest din
ur, ca!, vt,area grav a integritii cororale sau a sntii va e6ista nu,ai
dac va fi re!ent un alt indicator al acesteia, dec4t cel /n discuie. /n ,od si,ilar,
noiunea 7/ncetarea funcionrii unui alt organ9 nu trebuie confundat cu noiunea
7slbirea funcionrii unui alt organ9. *lbirea funcionrii unui co,le6 de organe
oate s rovin 1i din ierderea unui organ fc4nd arte din acest co,le6, ca! /n
care vo, avea iote!a ierderii unui organ. 2otodat, slbirea funcionrii unui
organ oate constitui 1i o infir,itate er,anent, ca! /n care oate oera
indicatorul 7o alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o
trei,e din caacitatea de ,unc9.
Ca!ul /n care organul este ierdut co,leta,ente 1i ca!ul /n care, de1i strat,
organul nu ,ai oate funciona, au o for egal /n ce rive1te calificarea fatei,
/ns trebuie difereniate la individuali!area edesei. *luirea corului victi,ei are
reercusiuni ,ult ,ai ad4nci entru ,oralul acesteia dec4t /ncetarea funcionrii
unui sau altui organ.
3. @n cadrul #egula,entului, boala siFic ,ai este denu,it infirmitate
psi'ic posta+resional.
@n adevr, ca e6ri,are a vt,rii grave a integritii cororale sau a sntii,
boala siFic se datorea!, ,ai cu sea,, trau,elor cerebrale. @n alte ca!uri, boala
siFic este re!ultatul unui uternic 1oc siFic e6ercitat asura victi,ei.
@n orice ca!, rin 7boal siFic9 trebuie de /neles orice stare de alienaie
,intal cu caracter de boal, deci ersistent <nu nearat 1i er,anent=. O
si,l surescitare trectoare, o stare de incon1tien de scurt durat sau ur 1i
si,lu o tulburare nervoas nu ot fi considerate boal siFic. /n conte6t,
,enion, c, otrivit #egula,entului, boala siFic se stabile1te /n cadrul
e6erti!ei siFiatrice cu concursul ,edicului legist, in4ndu-se cont de legtura de
cau!alitate dintre trau, 1i dereglarea siFic.
Jt,area grav a integritii cororale sau a sntii, e6ri,at /n boala
siFic, survenit /n re!ultatul trau,ei cerebrale /n ca!ul le!iunilor enetrante sau
al fracturilor 1i fisurilor craniului, va fi recunoscut ca atare /n te,eiul re!enei
indicatorului ericolului entru via. .ar 1i /n ase,enea situaii este necesar
nu,irea e6erti!ei siFiatrice, entru a deter,ina legtura de cau!alitate dintre
trau,a alicat 1i boala siFic. >
3(
?
@ntruc4t legiuitorul nu face nici o reci!are, orice boal siFic <inclusiv cea
vindecabil=, constituind o i,ens daun entru victi, 1i ersoanele aroiate
acesteia, for,ea! indicatorul vt,rii grave a integritii cororale sau a
sntii. CFiar 1i o boal siFic cu caracter te,orar trau,ati!ea! entru un
ti, /ndelungat victi,a. .e aceea, /n rivina bolii siFice, legea enal nu ine
sea,a de durata acesteia- o boal siFic /1i justific gravitatea rin ea /ns1i,
indiferent de durat. /n lus, siFiatria ,odern /nc nu oate s confir,e cu
e6actitate c o boal siFic vindecabil sau av4nd caracter te,orar nu va genera
recidive /n viitor.
(. .eseori, vt,area grav a integritii cororale sau a sntii se e6ri,
/ntr-o alt vtmare a sntii <dec4t cele caracteri!ate 4n acu,=, care este
nsoit de pierderea stabil a cel puin o treime din capacitatea de munc.
%egea enal ar, /n egal ,sur, sntatea tuturor ersoanelor, indiferent
de situaia lor atri,onial, activitatea de serviciu, v4rst etc. .e aceea, c4nd se
,enionea! desre ierderea stabil a cel uin o trei,e din caacitatea de ,unc,
/n #egula,ent se are /n vedere, ca regul 1i /n toate ca!urile fr e6ceie,
caacitatea general de ,unc.
"rin 7caacitate general de ,unc9 se /nelege atitudinea de a /ndelini orice
,unc fi!ic 1i intelectual. @n contrast, rin 7caacitate rofesional de ,unc9 se
/nelege atitudinea de ,unc legat ne,ijlocit de activitatea rofesional a
ersoanei resective. 5c4ndu-se referire la ierderea caacitii rofesionale de
,unc, /n #egula,ent se cere ca aceast ierdere s fie delin <1i nu arial, ca /n
ca!ul ierderii caacitii generale de ,unc=- e l4ng aceasta, este secificat c
ierderea delin a caacitii rofesionale de ,unc se stabile1te nu,ai la
necesitate, rin ordonana organului de ur,rire enal sau rin Fotr4rea instanei
de judecat.
3(
[.~. XbMUMid^\MW, op.cit., .52-
O ase,enea abordare difereniat este e delin /ndretit. Or, dac ar fi s
lu, ca regul ierderea caacitii rofesionale de ,unc, aceasta ar conduce
inevitabil la ararea inegal a sntii ersoanei. "rin una 1i aceea1i vt,are a
integritii cororale sau a sntii oate fi cau!at un rejudiciu ,aterial 1i ,oral
diferit, /n funcie de caracterul trau,ei 1i rofesia victi,ei. 8ar aceasta oate avea
/nse,ntate entru soluionarea roble,ei rivind reararea rejudiciului cau!at de
vt,area integritii cororale sau a sntii.
@ns, /n legea enal, ierderea caacitii de ,unc este rivit ca indicator al
gravitii vt,rii integritii cororale sau a sntii, nu ca indicator al gravitii
rejudiciului ,aterial sau ,oral, suferit de victi,. .e aceea, entru calificarea
vt,rii grave a integritii cororale sau a sntii contea! toc,ai gradul de
ierdere a caacitii generale de ,unc, si nu cel de ierdere a caacitii
rofesionale de ,unc.
Este notabil c legea enal are /n vedere nu,ai ierderea stabil, adic
ireversibil, a cel uin o trei,e din caacitatea general de ,unc.
@n confor,itate cu Iotr4rea Euvernului #eublicii $oldova cu rivire la
arobarea #egula,entului organelor de e6erti! ,edical a vitalitii din
#eublica $oldova, nr. (7A din 2+.A'.1++1, >
35
? stabilirea gradului de ierdere a
caacitii de ,unc </n rocente= se afl /n co,etena organelor de e6erti!
,edical a vitalitii raionale, or1ene1ti, interraionale 1i seciali!ate.
@ntruc4t legea are /n vedere ierderea caacitii generale de ,unc, 1i nu a
celei rofesionale, este inoortun a une de acord gradul de gravitate a vt,rii
integritii cororale sau a sntii cu gradul de invaliditate, care va fi stabilit
victi,ei du trata,entul /n ur,a vt,rii integritii cororale sau a sntii.
2oc,ai din aceast cau!, confor, #egula,entului, la invali!i, ierderea stabil a
caacitii generale de ,unc, generat de vt,area integritii cororale sau a
sntii, se arecia! ca 1i la ersoanele ractic sntoase, indiferent de invaliditate
1i grua acesteia. /n lus, la coii, ierderea caacitii de ,unc se arecia! ca la
35
Beublicat oficial, Je!iD $old8nfo%e6-
ersoanele adulte, av4nd /n vedere gradul de ierdere a caacitii de ,unc care le-
ar fi fost cau!at acestora rintr-o vt,are si,ilar a integritii cororale sau a
sntii.
5. Confor, #egula,entului, ntreruperea sarcinii se refer la vt,area
grav a integritii cororale sau a sntii, dac nu este o consecin a
articularitilor individuale ale organis,ului <uter infantil, las,o!, devieri
anato,ice ale ba!inului etc.= 1i dac se afl /n legtur de cau!alitate direct cu
trau,a.
"rin 7/ntreruerea sarcinii9 se are /n vedere avortul sau na1terea re,atur.
3stfel, la calificare nu are i,ortan dac rodusul conceiunii e6ul!at ajunsese
sau nu la ,o,entul de a fi at entru o via e6trauterin. 2otu1i, de aceast
/,rejurare trebuie s se in cont la individuali!area edesei.
@n confor,itate cu #egula,entul, e6erti!a ,edico-legal, /n ca!ul /ntre-
ruerii sarcinii, se efectuea! /,reun cu ,edicul obstetrician-ginecolog.
Este obligatoriu ca ftuitorul s con1tienti!e!e fatul c victi,a este /n-
srcinat. 3ceast con1tienti!are oate avea ca surs e6istena unor indicii e6terioare
ale graviditii sau luarea de cuno1tin cu robele ,edicale rivind graviditatea.
Con1tienti!area resuune nu doar cunoa1terea cu bun-1tiin, dar 1i ad,iterea
con1tient a fatului c victi,a era /nsrcinat. /n orice ca!, este necesar a reine
c, dat fiind caracterul intenionat al infraciunii de la art. 151 din C" al #$,
ftuitorul trebuie s curind cu intenia sa toate se,nele laturii obiective a
acestei infraciuni. .e aceea, nu-i vo, utea incri,ina ersoanei fata de la art.
151 din C" al #$, dac aceasta nu era con1tient de fatul c victi,a este
/nsrcinat. /n astfel de ca!uri, ersoana va utea fi tras la rsundere enal
confor, art. 157 din C" al #$.
). Jt,area integritii cororale sau a sntii, e6ri,at /n
desfi+urarea
iremediabil a feei "iVsau a re+iunilor adiacente, este recunoscut ca vt,are grav
a integritii cororale sau a sntii, dac alterarea /nfi1rii fi!ice a cFiului
victi,ei a fcut ca asectul su s devin nelcut 1i resingtor. 3stfel, cicatricele
care br!dea! faa, nasul turtit, bu!a sau avilionul urecFii rute, orice alt fr4ngere
a ar,oniei liniilor feei 1iysau a regiunilor adiacente, a regularitii lor, a integritii
lor va utea constitui indicatorul anali!at.
@n afar de fa, ca arte anterioar a caului ersoanei, desfigurarea ire-
,ediabil oate curinde 1i regiunile adiacente feei <avilioanele urecFilor,
regiunile anterioare 1i anterolaterale ale g4tului=. .esigur, fatul c au fost
desfigurate ire,ediabil doar faa sau doar regiunile adiacente, sau 1i faa, 1i
regiunile adiacente, trebuie luat /n consideraie la individuali!area edesei.
8nclu!4nd indicatorul e6a,inat /n r4ndul celor care dese,nea! vt,area
grav a integritii cororale sau a sntii, legiuitorul a inut cont de asectele
anato,oatologice 1i estetice. .e felul ei, desfigurarea ire,ediabil a feei 1iy sau a
regiunilor adiacente ar utea fi considerat ca vt,are ,edie sau cFiar u1oar a
integritii cororale sau a sntii. 2otu1i, legiuitorul nu a utut s ignore fatul
c o astfel de ,anifestare a violenei ftuitorului ar avea un i,act rofund
negativ asura strii de sirit a victi,ei, fiind caabil s 7un cruce9 e /ntreaga
ei via sau cFiar s aib ca efect sinuciderea ei.
2oc,ai de aceea indicatorul 7desfigurarea ire,ediabil a feei 1i ysau a
regiunilor adiacente9 are conotaii at4t juridice, c4t 1i ,edicale. Constatarea
desfigurrii feei 1i ysau a regiunilor adiacente este de co,etena organului de
ur,rire enal 1i a instanei de judecat, nu a e6ertului ,edico-legal. Organul de
ur,rire enal 1i instana de judecat decidD 1= dac desfigurarea este anu,e
re!ultatul cau!rii vt,rii integritii cororale sau a sntii, lu4ndu-se ca
te,ei rere!entrile adotate /n societate desre estetic- 2= dac desfigurarea este
sau nu ire,ediabil, in4ndu-se cont de raortul e6erti!ei ,edico-legale. $edicul
legist nu calific le!area feei 1i ysau a regiunilor adiacente ca fiind o desfigurare,
deoarece aceast noiune nu este una ,edical. $edicul legist deter,in doar
caracterul 1i gradul de gravitate a /ns1i vt,rii integritii cororale sau a
sntii, anali!4nd ali indicatori <de e6e,lu, ericolul ei entru via=, la fel,
rin raortul su, constat dac le!area feei 1i ysau a regiunilor adiacente este sau
nu re,ediabil.
Confor, #egula,entului, rin 7le!are re,ediabil9 se /nelege o reducere
considerabil a gradului de ronunare a ,odificrilor ,orfologice <a cicatricei, a
defor,aiei, a dereglrii ,i,icii etc.=, e arcursul ti,ului sau sub influena
,ijloacelor de trata,ent conservativ, necFirurgical. .ac /ns entru /nlturarea
le!rii ori a ur,rilor acesteia este necesar o intervenie cFirurgical lastic,
le!area este considerat ire,ediabil.
8nfraciunea rev!ut la art. 151 din C" al #$ este o infraciune ,aterial.
Ea se consider consu,at din ,o,entul roducerii vt,rii grave a integritii
cororale sau a sntii.
"rin 7latura subiectiv a infraciunii9 se /nelege atitudinea siFic a
ftuitorului fa de fata sv4r1it 1i ur,rile ei, ,otivul 1i scoul infraciunii.>
3)
?
Cu, a fost ,enionat obiectul juridic al infraciunii date este integritatea
cororal 1i sntatea ersoanei, recu, 1i relaiile sociale a cror e6isten 1i
desf1urare nor,al sunt condiionate de ocrotirea sntii.
.e regul, la aceasta co,onen de infraciune aare ur,area i,ediat, dar
ea se oate relungi 1i du ,o,entul consu,rii infraciunii rogres4nd 1i
devenind o variant calificativ a acesteia, care re!ult din indiciile stiulate e6res
/n diso!iia alin. 1, art. 151 C" al #$ sau /n ca!ul survenirii decesului victi,ei,
rev!ut la alin. ( al acestui articol. .e reinut /ns c, oricare ar fi evoluia ur,rii
i,ediate, obligatoriu trebuie s e6iste condiia legturii cau!ale dintre aciunile 1i
inaciunile ftuitorului 1i ur,area rodus. >
37
?
Cele ,ai ,ulte infraciuni contra ersoanei se sv4r1esc cu intenie direct sau
indirect < lovirea sau alte violene, insulta=. Gnele dintre aceste infraciuni se
sv4r1esc, totu1i, din cul <vt,area cororal din cul=, /n sf4r1it sunt
3)
0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $., op. cit., .137.
37
$. 3vra,, 2. "oovici, J. Cob41neanu, Cercetarea infraciunilor contra persoanei )9'idul ofierului de urmrire
penal,, ed. 3#C, CFi1inu, 2AA(, . 72-
infraciuni contra ersoanei care se sv4r1esc cu intenie vt,area cororal
grav, lovirile sau vt,rile cau!atoare de - ,oarte=.
%atura subiectiv a infraciunilor contra ersoanei, inclusiv contra sntii, se
caracteri!ea!, /n unele ca!uri, 1i rintr-un sco secial ur,rit de ftuitor. Gn
anu,it sco sau ,obil caracteri!ea!, /n alte ca!uri, for,ele agravante ale acestor
infraciuni <sv4r1irea fatei din interes ,aterial, sv4r1irea fatei /n scoul /nlesnirii
sau ascunderii co,iterii unei alte infraciuni=.
Co,onen de infraciune anali!at contra ersoanei, fiind, infraciune co,is
cu intenie, este suscetibil de desf1urare /n ti,D /n ca!ul lor, sunt osibile at4t
actele de regtire, c/t 1i tentativa. 8nfraciunile contra ersoanei sunt infraciuni
care, de cele ,ai ,ulte ori, re!int un grad ridicat de ericol social, de aceea 1i
edesele rev!ute entru aceste infraciuni sunt asre. "entru infraciunile contra
sntii ersoanei de o gravitate ,ai redus, legea revede edeasa /ncFisorii /n
li,ite reduse, dec4t cea rev!ut entru infraciunile contra vieii ersoanei.
*atura subiectiv a infraciunii rev!ute de art. 151 C" al #$ se e6ri,, /n
ri,ul r4nd, rin vinovie sub for, de intenie direct sau indirect.
Este necesar a deli,ita vt,area intenionat grav a integritii cororale
sau a sntii de tentativa de o,or. 31a cu, a, ,enionat anterior, tentativa de
o,or este osibil nu,ai cu intenie direct.
3'
#e!ult c vt,area intenionat
grav a integritii cororale sau a sntii, ericuloas entru via - atunci c4nd
ftuitorul /1i ddea sea,a de verosi,ilitatea roducerii ,orii victi,ei 1i ad,itea,
con1tient, roducerea acesteia, adic ,anifesta intenie indirect - trebuie calificat
/n funcie de ur,rile rejudiciabile real,ente survenite, adic otrivit art. 151 din
C" al #$. 2otodat, /n ca!ul /n care vt,area grav a integritii cororale sau a
sntii nu a fost ur,at de ,oartea victi,ei, /ns a fost stabilit intenia direct a
38
, ..,- ! "!#$ %&#&
#&'., # , ()8*, +.,(
ftuitorului de a lisi victi,a de via, fata trebuie calificat dret tentativ de
o,or.
$otivele infraciunii anali!ate ot fi dintre cele ,ai variateD r!bunare,
gelo!ie, invidie, ur etc. Bici ,otivul infraciunii, nici scoul acesteia nu au
relevan la calificare, cu e6ceia ca!urilor c4nd re!ena lor este un te,ei de
agravare a rsunderii enale <lit. g=, F=, i= din alin. <2= 1i Gt. d= din alin. <3= ale art.
151 din C" al #$=.
%a fel, este necesar de ,enionat, c /n ca!ul infraciunii rev!ute de art. 151,
al. ( C" al #$ ftuitorul acionea! cu raeterintenie <cu dubl vinovaie=, adic
ftuitorul acionea! cu intenie /n ceea ce rive1te fata de lovire sau vt,are,
dar totodat fa de consecin /n for, de decesul survenit a victi,ei ftuitorul
acionea! cu i,ruden. @n ase,enea situaie ur,ea! s stabili, legtura
cau!al /ntre vt,rile cau!ate 1i decesul victi,ei. @n ca!ul /n care intenie
ftuitorului a fost /ndretat sre decesul victi,ei, aciunile ftuitorului ur,ea!
s fie calificat /n ba!a art. 1(5 C" <o,orul= al #$.
@n alt conte6tul /ntrebrii, este necesar a ,eniona c subiect al infraciunii
este recunoscut ersoana care a co,is o fat rev!ut de legea enal 1i care,
graie fatului c osed toate se,nele rev!ute de lege entru aceast categorie
de subiecii, este asibil de rsundere enal.>
3+
?
3+
0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $. :rept penal. $artea 9eneral, CFi1inuD Cartier, 2AA5, .17).
8nfraciunile anali!ate ot fi sv4r1ite /n secial de orice ersoan, legea ne
condiion4nd e6istena acesteia vreo calitate secial a ftuitorului. 2otu1i, dac
cau!area vt,rilor rev!ute de ctre funcionar aflat /n e6erciiul atribuiilor
sale de serviciu, /n ase,enea situaie ur,ea! s calific, aciunile /n ba!a
concursului de infraciuni art. 151 1i art. 32' C" al #$, din considerente c art.
32' C" al #$ nu curinde cau!area vt,rilor cororale. 2otodat, /n ca!ul /n
care au fost cau!ate dureri fi!ice fr cau!area vt,rii cororale aciunile
infractorului ur,ea! s fie s fie calificate confor, art. 32' C" al #$. Conclu!ie
dat se deduce din ractica judiciar. 31a, rin sentina Hudectoriei ,ilitare
CFi1inu din 2( arilie 2AA7, ".3. 1i :.8g. au fost conda,nai /n ba!a art.32' alin.
<2= lit. a= Cod enal, fiindu-le stabilit edeasa sub for, de a,end /n contul
statuluiD lui ".3. /n ,ri,e de )AA uniti convenionale, ecFivalent cu 12AAA lei 1i lui
:.8g. /n ,ri,e de 5AA uniti convenionale, ecFivalent cu 1AAA lei, a,bii fr
rivarea de dretul de a ocua anu,ite funcii sau de a e6ercita o anu,it
activitate confor, art.7+ Cod enal.
".3. 1i :.8g. au fost declarai vinovai /n fatul c ri,ul, fiind 1ef al
enitenciarului nr.3, or. %eova, iar al doilea ri, 1ef-adjunct al aceluia1i enitenciar,
a,bii fiind ersoane cu funcii de rsundere, au /nclcat grav cerinele art.2 lit. c=
din %egea nr.1A3) din 17.12.1++) cu rivire la siste,ul enitenciar, ct. l, 2, ( al
*tatutului discilinar al colaboratorilor siste,ului enitenciar al $inisterului
Hustiiei, arobat rin Iotr/rea Euvernului #eublici $oldova nr.3A' din
1+.A3.1++', ct.() al #egula,entului cu rivire la satisfacerea serviciului de ctre
efectivul de tru 1i corul de co,and din siste,ul enitenciar al $inisterului
Hustiiei, arobat rin Iotr4rea Euvernului nr.+5A din 1(.1A.1++7 1i obligaiile de
serviciu care-i oblig s resecte revederile Constituiei #eublicii $oldova, s
e6ecute strict ordinea 1i regulile stabilite rin legislaia /n vigoare, Hur,4ntul, s
e6ecute /ntoc,ai 1i la ti, revederile statutului discilinar, regula,entelor,
instruciunilor 1i ordinelor $inisterului Hustiiei, s asigure ordinea de dret 1i
legalitatea /n instituia enitenciar, s aib o conduit irero1abil /n toate
/,rejurrile, au sv4r1it aciuni care de1esc /n ,od vdit li,itele dreturilor 1i
atribuiilor acordate rin lege, 1i rin acestea au cau!at daune /n roorii considerabile
intereselor ublice, dreturilor 1i intereselor ocrotite de lege ale ersoanelor fi!ice.
3stfel, la 1A august 2AA) la ora 23DAA ".3. , afl4ndu-se la oarta sectorului
locali!at nr.2 din "enitenciarul nr.3, or. %eova, sub rete6tul c conda,naii din
sectorul nr.2 nu dor,eau 1i fceau glgie, 1-a lovit cu u,nii de 5-) ori /n ca 1i /n
sate e suravegFetorul sectorului nr.2 - 0.3., cau!4ndu-i dureri fi!ice.
@n continuare ".3. a intrat /n /ncerea de ri,ire a Franei din sectorul nr.2,
unde, sub rete6tul c /n /ncerea no,inali!at du stingere se aflau conda,nai, a
lovit cu iciorul /n ,asa la care 1edeau conda,naii 1i ca re!ultat 1-a lovit cu caacul
,esei /n u,rul dret e conda,natul J.E., cruia i-au fost cau!ate vt,ri
cororale fr cau!area rejudiciului sntii
.u aceasta ".3. i-a alicat rii vt,ate J.E. 2 lovituri cu u,nii /n
regiunea feei 1i o lovitur du ceaf, cau!4ndu-i dureri fi!ice. 3oi ".3. i-a alicat
conda,natului B.C. o lovitur cu al,a la ceafa, cau!4ndu-i dureri fi!ice.
@n continuare ".3. a intrat /n ca,era de ,enaj, /n care se afla conda,natul
B.*. 1i i-a alicat ulti,ului o lovitur cu u,nul /n regiunea abdo,enului,
cau!4ndu-i dureri fi!ice.
2ot atunci, la 1A august 2AA) la ora 23DAA :.8g., sub rete6tul c /n /ncerea
dor,itorului sectorului nr.2 conda,natul J.S. nu dor,ea, i-a alicat ulti,ului 2
lovituri cu u,nul, una /n regiunea ocFiului st4ng, iar alta /n regiunea cutiei toracice.
@n continuare :.8g. 1-a scos e J.S. /n coridor, unde i-a alicat 2 lovituri cu u,nul /n
regiunea feei, de la care ulti,ul a ierdut ecFilibrul 1i cau!4nd, s-a lovit cu caul de
erete. @n re!ultat, rii vt,ate J.S. i-au fost cau!ate vt,ri cororale fr
cau!area rejudiciului sntii.
@n acela1i ti, /n coridor se afla conda,natul J.$., e care :.8g. 1-a /,ins
din coridor /n /ncerea de ri,ire a Franei a sectorului nr.2, sun4ndu-i s fac
ordine /n /ncere 1i tot atunci :.8g. i-a alicat lui J.$. o lovitur cu iciorul /n
iciorul dret. @n re!ultat rii vt,ate J.$. i-au fost cau!ate vt,ri cororale
fr cau!area rejudiciului sntii.
@n re!ultatul e6cesului de utere, ad,is de ".3. 1i :.8g. /n circu,stanele e6use
,ai sus, la 11 august 2AA), conda,naii ,altratai de ei, dorind s-1i aere dreturile
1i interesele rev!ute de legislaia /n vigoare 1i c se,n de rotest fa de aciunile
conducerii enitenciarului, au declarat greva foa,ei, aceste aciuni fiind susinute 1i
de ali conda,nai ai "enitenciarului nr.3, or. %eova. *ituaia creat /n enitenciar a
afectat grav activitatea nor,al a enitenciarului, cre4nd i,edi,ente la /nftuirea
justiiei 1i o i,agine negativ a siste,ului enitenciar /n faa societii, rin ce au
fost cau!ate daune /n roorii considerabile intereselor ublice.
"rin deci!ia Colegiului enal al Curii de 3el CFi1inu din 21 iunie 2AA7 au
fost resinse ca nefondate aelurile avocailor ".0. 1i E.%. /n interesele inculailor
".3. 1i :.8g., ale inculailor ".3. 1i :.8g. 1i ale ti,irilor J.S. 1i J.$. /n latura civil
1i ca inad,isibile /n latura enal, declarate /,otriva sentinei Hudectoriei ,ilitare
CFi1inu din 2( arilie 2AA7 /n cau!a lui ".3. 1i :.8g. cu ,eninerea sentinei atacate
fr ,odificri.
Iotr4rile judectore1ti s/nt atacate cu recursuri ordinare de ctre avocatul ". 0.
/n interesul conda,natului ".3. 1i de conda,naii ".3. 1i :.8g., toi solicit4nd casarea
lor, rejudecarea cau!ei 1i adotarea unei Fotr4ri de acFitare a conda,nailor din
,otivul c a,bele Fotr4ri judectore1ti s/nt ba!ate e robe neverificate 1i c ei n-au
co,is infraciunea entru care au fost conda,nai.
Jerific4nd argu,entele invocate , recursuri /n raort cu ,aterialele cau!ei
Colegiul enal al Curii *ure,e de Hustiie a considerat c acestea ur,ea! s fie
resinse ca inad,isibile, fiind vdit ne/nte,eiate, din ur,toarele ,otive.
8nstana de fond a e6a,inat sub toate asectele robele re!entate, crora le-a
dat o areciere corect, 1i a adotat /n ba!a lor o deci!ie legal 1i /nte,eiat /n ce
rive1te situaia de fat 1i de dret, iar instana de ael corect a resins aelurile
avocailor /n interesele a,bilor inculai ca nefondate 1i ale rilor /n latura civil
1i ca inad,isibile /n latura enal.
Conclu!iile instanelor de fond 1i de ael referitor la fatul c ".3. 1i :.8g., fiind
ersoane cu funcii de rsundere, au sv4r1it aciuni care de1esc /n ,od vdit
li,itele dreturilor 1i atribuiilor acordate rin lege, cau!4nd rin aceasta daune /n
roorii considerabile intereselor ublice 1i intereselor ocrotite rin lege, aceste
aciuni fiind /nsoite de alicarea violenei, s/nt juste 1i /nte,eiate, ba!ate e robe
ertinente, concludente, utile 1i veridice.
Circu,stanele stabilite de ctre instanele ierarFic inferioare se confir, rinD
deo!iiile rilor vt,ate 0.3., E.J8., C.B., *.B., S.J. 1i $.J., toi declar4nd c
au fost lovii de ".3. 1i :.8g., deo!iiile ,artorilor ".E., E.J., C."., C.J., toi
confir,4nd declaraiile rilor vt,ate, raoartele de e6erti! ,edico-legal /n
rivina lui S.J., $.J., E.J., *.B., rocesul-verbal de cercetare la faa locului
3ciunile lui ".3. 1i :.8g. corect au fost /ncadrate /n ba!a art.32' alin.<2= lit. a=
Cod enal, iar edeasa stabilit este /n li,itele sanciunii acestui articol, la aceasta
in4ndu-se cont de circu,stanele e6ceionale ale cau!ei 1i anu,e c :. are coii
,inori, iar c ".3. a activat ti, de 2' ani /n cadrul $38 1i .earta,entul 8nstituiilor
enitenciare, a,bii caracteri!4ndu-se o!itiv, /n ba!a crora li s-au alicat edese ,ai
bl4nde dec4t cele rev!ute de %ege.
"rin ur,are argu,entele recurenilor recu, c ".3. 1i :.8g. nu au sv/r1it
aciuni care de1esc li,itele dreturilor 1i atribuiilor lor acordate rin lege n-au nici
un suort juridic deoarece vinovia lor /n cele i,utate este corect stabilit.
Colegiul enal al Curii *ure,e de Hustiie, a resins ca inad,isibile
recursurile ordinare declarate de avocatul ".0. /n interesul conda,natului ".3. 1i de
conda,naii ".3. 1i :.8g. /,otriva sentinei Hudectoriei ,ilitare CFi1inu din 2(
arilie 2AA7 1i deci!iei Colegiului enal al Curii de 3el CFi1inu din 21 iunie 2AA7 /n
cau!a lui ".3. 1i :.8g., fiind vdit ne/nte,eiate.>
(A
?
(A
.eci!ia Colegiului "enal al Curii *ure,e de Hustiie al #$ din A7.11.2AA7 nr. 1ra-11)3y2AA7
Caracteristic entru subiectul co,onenelor de infraciuni rev!ute de art.
art. 151, 152, 15) 1i 157 este fatul c ,area ,ajoritate a ftuitorilor fac arte din
categoria infractorilor ri,ari, cei ,ai ,uli autori de fate co,ise cu violen
afl4ndu-se /n ,o,entul sv4r1irii fatei sub influen alcoolului.
%a sv4r1irea infraciunilor cu violen onderea o dein ftuitorii fr
ocuaie 1i cei care /n general nu au o surs de venituri. @ns, ot fi co,ise
infraciunile anali!ate 1i la co,and, adic subiectul oate fi 1i rofesional.
O alt trstur secific a acestui gru de infraciuni o constituie fatul c
dac /n ,area ,ajoritate a ca!urilor infractorii au acionat individual, 1i /n
,ajoritatea ca!urilor ur,rile rev!ute /n art. art. 151, 152, 15) 1i 157 C" al #$
fost co,ise /n ur,a aciunilor Fuliganice. @ns, la nivelul ulti,elor ani s-a observat
o evident cre1tere a rocentului celor care se organi!ea! /n gru entru a sv4r1i
infraciuni /nsoite de violen, cu ur,rile rev!ute /n articolele anali!ate.
#eferitoare la victi,e reflect /ngro!itoarele suferine fi!ice 1i siFice la care sunt
suuse. 3stfel de fate au un i,act deosebit asura societii, d4nd na1tere unui
senti,ent din ce /n ce ,ai ,are de nesiguran 1i suscit4nd o ,are nelini1te /n
r4ndul oa,enilor de bun credin.>
(1
?
5ubiectul vt,rii intenionate grave a integritii cororale sau a sntii
este ersoana fi!ic resonsabil, care la ,o,entul sv4r1irii infraciunii a /,linit
v4rsta de 1( ani.
(1
Jaleriu 0ujor, Octavian "o, =specte criminolo+ice privind infraciunile sv<r"ite cu violen, ed. $irton,
2i,i1oara, 2AA3, . 3(-3'-
Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii, sv<r"it
prin sc'in+iuire sau tortur <lit.e= alin.2 art.151 C"=. *cFingiuirea sau torturarea
nu re!int o categorie aarte de vt,ri cororale, ci deter,in originea
acestora, ,etodele de cau!are a lor.5c'in+iuirea rere!int ni1te aciuni care
rovoac victi,ei suferine rin lisirea de Fran, de butur sau de cldur ori
rin abandonarea victi,ei /n condiii nocive entru via etc.(orturarea se
,anifest rin aciuni care roduc dureri acute reetate sau /ndelungate rin
i1cturi, biciuire, /,unsturi cu obiecte ascuite, cauteri!ri cu ageni ter,ici sau
cFi,ici etc.Bu interesea! dac daunele roduse sntii, rev!ute de alin.1
art.151 C", sunt re!ultatul aciunilor de scFingiuire sau torturare sau dac aceste
aciuni se sv4r1esc du roducerea vt,rilor ,enionate.
Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii svr"it de
un +rup criminal or+anizat sau de o or+anizaie criminal este una dintre cele ,ai
ericuloase for,e de articiaie cu o agravare justificat a rsunderii enale ,
deoarece in cadrul unui gru cri,inal organi!at sau /ndeosebi /n cadrul unei
organi!aii cri,inale ot fi co,ise infraciuni ,ai grave 1i face ,ult ,ai
anevoioas descoerirea acestora. Jt,area intenionat grav a integritii
cororale sau a sntii oate fi recunoscut ca fiind sv/r1it de un gru cri,inal
organi!at in ca!ul /n care gruul a fost creat /n scoul sv/r1irii unor infraciuni
foarte grave , alic/ndu-se violen , cu, ar fi D vt,area intenionat grav a
integritii cororale sau a sntii , o,orul intenionat, 1antajul, violul. 5atele
tuturor celor care au luat arte la sv/r1irea infraciunii din cadrul gruului cri,inal
organi!at se calific confor, lit. K= alin.2 al art. 151 din C" al #$ , indiferent de
rolul e care l-a avut fiecare la co,iterea vt,rii intenionate grave a integritii
cororale sau a sntii .*re deosebire de gruul cri,inal organi!at, organi!aia
cri,inal se caracteri!ea! rin asocierea articianilor /ntr-un tot indivi!ibil
recu, 1i caracterul unitar 1i organi!at al aciunilor /ntrerinse /n vederea reali!rii
activitii infracionale . Jt,area intenionat grav a integritii cororale sau a
sntii se consider sv/r1it de o organi!aie cri,inal , dac a fost co,is de un
,e,bru al acesteia /n interesul ei sau de o ersoan care nu este ,e,bru al
organi!aiei cri,inale resectice, la /nsrcinarea acesteia
Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii sv<r"it de
un +rup criminal or+anizat sau de o or+anizaie criminal <alin 2. lit.K=art.151
C"=. Boiunea gruului cri,inal organi!at este rev!ut de art.() C", iar a
organi!aiei cri,inale - de art.(7 C", de aceea se iau /n sea, regle,entrile
indicate. Vtmrile intenionate +rave ale inte+ritii corporale sau ale sntii
rev!ute la alin.1, 2, care au rovocat decesul victi,ei <alin.( art.151 C"=.
3ceast agravant constituie o infraciune unic co,le6, for,at din dou
activiti infracionaleD a= vt,area intenionat grav a integritii cororale sau a
sntii, rev!ut de alin.1, 2 art.151 C", 1i b= lisirea de via din i,ruden,
rev!ut de art.1(+ C". .e aceea latura subiectiv a infraciunii acestei agravante
trebuie deter,inat aarte entru fiecare activitate infracional ,enionat.
"otrivit art.1+ C", aceasta nu rere!int o a treia for, de vinovie, ci o
infraciune sv4r1it cu dou for,e de vinovie <intenie 1i i,ruden=. @n
consecin, infraciunea se consider intenionat. .eci, trebuie s deter,in,
dac intenia ftuitorului a fost /ndretat nu,ai sre cau!area vt,rii grave 1i
dac decesul victi,ei a survenit din i,ruden .
(2
*ubiect al infraciunii oate fi
orice ersoan fi!ic resonsabil, care a /,linit v4rsta de 1( ani.
Jt,area intenionat grav sv<r"it cu scopul de a preleva "iVsau utiliza ori
comercializa or+anele sau esuturile victimei < lit.l, alin.2, art.151 C"= resuune
uciderea ersoanelor care se afl la lecuire, sau a ersoanelor aduse /n instituiile
,edicale din locurile incidentelor <avarii, catastrofe, accidente, /ncierri etc.=, sau
a altor ersoane /n scoul de a releva 1iysau utili!a ori co,erciali!a organele sau
esuturile victi,ei.
(2
3vra,, 2. "oovici, J. Cob41neanu, Cercetarea infraciunilor contra ersoanei <EFidul ofierului de ur,rire enal=9,Editura
3#C, CFi1inu, 2AA(, . 27 .
3utori, coautori ai acestei infraciuni, de regul, sunt ,edicii, deoarece sunt
necesare cuno1tine seciale entru relevarea organelor /n rocesul relevrii. .ar
nu se e6clude c /n calitate de autor, coautor oate fi 1i o alt ersoan care a luat
consultaiile coresun!toare ale seciali1tilor.
%ista organelor 1i esuturilor utili!ate entru translantare este arobat de $*
al #$.
Comiterea vtmrii intenionate +rave n scopul de a preleva "iVsau utiliza ori
comercializa or+anele sau esuturile victimei, de obicei, are sco de rofit ori acela
de a salva viaa sau sntatea unei ersoane aroiate sau de a efectua un
e6eri,ent ,edical.
Jt,area intenionat grav sv<r"it n le+tur cu ndeplinirea de ctre
victim a obli+aiunilor de serviciu sau a celor ob"te"ti <lit.c, alin.2 din art.151 C"=
resuune vt,area unui rere!entant al unei organi!aii nestatale sau a oricrui
cetean entru a-i /,iedica s /nftuiasc aciuni legate de activitatea lor de
serviciu sau cea ob1teasc.O ase,enea infraciune oate fi sv4r1it 1i din ,otive
de r!bunare /,otriva victi,ei entru fatul c ,ai /nainte ea, /n genere, 1i-a
/ndelinit datoria de serviciu sau ob1teasc..ac atentarea la via este sv4r1it /n
legtur cu aciunile ilegale ale victi,ei, de e6e,lu - aceasta 1i-a de1it
atribuiile de serviciu, o atare infraciune nu se /ncadrea! /n aceast agravant,
fiindc aciunile ilegale nicic4nd nu constituie /ndelinirea datoriei.
#esonsabilitatea entru vt,area sv4r1it /n legtur cu /ndelinirea de ctre
victi, a /ndatoririlor de serviciu sau a celor ob1te1ti survine indiferent de ti,ul
c4nd au fost sv4r1ite aciunile care au servit dret rete6t entru r!bunare.

.
"otrivit art.52 al Codului enal al #eublicii $oldova 7se consider
co,onen a infraciunii totalitatea se,nelor obiective 1i subiective, stabilite de
legea enal, ce calific o fat rejudiciabil dret infraciune concret9. 3nu,e
coninutul nor,ativ al infraciunii constituie unicul te,ei juridic al rsunderii
enale.
@n teoria general a infraciunii se face distincie /ntre ,ai ,ulte tiuri de
coninut al infraciunii, in4ndu-se sea,a fie de structura coninuturilor, fie de
diferitele variante /n care o fat anu,it este incri,inat sau de for,ele
infraciunii.
3utorul 3. 0orodac clasific co,onenele de infraciune /n ba!a
ur,toarelor criteriiD gradul de ericulo!itate al fatei, ,odul de descriere a
ele,entelor co,onenei de infraciune /n legea enal, secificul structurii
co,onenelor.
3ici ,enione! vt,area intenionat ,edie a integritii cororale sau a
sntii<art. 152 din C" al #$=, care oate duce la dereglarea bunei funcionri a
organelor 1i integritii esuturilor , /ns nu oate fi ur,at de ierderea organului
nici de incetarea funcionrii acestuia , de ierderea er,anent de cel utin o
trei,e din caacitatea de ,unc , sre deosebire de ur,rile rejudiciabile
caracteristice entru vt,area intenionat grav a integritii cororale sau a
sntii .
*tabilind c la ,o,entul actual al de!voltrii societii noastre Fuliganis,ul
constituie o infraciune rs4ndit 1i ericuloas, care atentea! la ordinea ublic,
lini1tea cetenilor 1i care, deseori, conduce la sv4r1irea altor infraciuni ,ult ,ai
grave, se i,une, cu certitudine, activitatea organelor de resort /n vederea
eradicrii acestui feno,en infracional. "entru reali!area cu succes a lutei contra
actelor Fuliganice o deosebit i,ortan o are cunoa1terea legii enale referitoare
la aceste incri,inri, a secificului de /ncadrare a fatelor sv4r1ite /n li,itele
cadrului legal rev!ut, recu, 1i caacitatea de deli,itare a Fuliganis,ului de
alte coninuturi nor,ative stiulate /n legea enal.
%u4nd /n consideraie fatul c la calificarea Fuliganis,ului, /n ractica
judiciar, aar unele dificulti rivind la deli,itarea acestei incri,inri de cele
contra ersoanei, ael4nd la anu,ite ,odaliti ale coninuturilor nor,ative ale
infraciunii <1i anu,eD co,onene si,le 1i co,le6e, co,onene de ba! 1i cu
circu,stane agravante=, trecute rin ris,a anali!ei instituiei concurenei
nor,elor juridico-enale, tent, de a deter,ina deli,itarea Fuliganis,ului de
vt,area cororal, sv4r1it cu intenii Fuliganice /n iote!a noii legislaii
enale.
.>
(3
?
2rasarea unei li,ite /ntre Fuliganis,ul 1i cau!area vt,rii a integritii
cororale sau a sntii rere!int o sarcin a oliticii enale e care le
ro,ovea! statul. 2oc,ai stabilirea corect a gradului de rotecie juridic a
feno,enului, suus influenrii din artea statului, constituie una dintre cele ,ai
dificile oeraiuni e care legiuitorul trebuie s-o reali!e!e la o anu,it eta
istoric. #e!ultatul acestei oeraiuni /l rere!int evaluarea recis a gradului 1i a
caracterului de ericol social e care /l re!int infraciunile no,inali!ate.
"re!int o deosebit i,ortan teoretic 1i ractic deli,itarea infraciunilor
de vt,are a integritii cororale sau a sntii de infraciune de Fuliganis,,
rev!ut de art. 2'7 C" al #$.
"rofesorul rus 3.8. #arog accentuea! c Fuliganis,ul, legat de atentarea la
ersoana u,an 1i infraciunile contra sntii ersoanei se deosebesc /n ba!a
se,nelor asectului subiectiv al coninutului nor,ativD orientarea actelor
criminale, scopul "i motivul infraciunii. :in4nd cont de fatul c ,otivele de
sv4r1ire a acestor infraciuni au i,ortan deosebit entru arecierea corect a
celor sv4r1ite 1i entru stabilirea edesei, organele abilitate trebuie s clarifice,
/n toate ca!urile, aceste circu,stane obligatorii.>
((
?
@n confor,itate cu ct. + al Iotr4rii "lenului Curii *ure,e de Hustiie a
#eublicii $oldova nr.( din 1+.A).2AA) 7Cu rivire la ractica judiciar /n cau!ele
(3
Eliescu $. #sunderea civil delictual. ; 0ucure1tiD Editura 3cade,iei, 1+72, .3).
((
Je!iD $. EFer,an, :elimitarea 'uli+anismului de omorul intenionat, sv<r"it cu intenii 'uli+anice, #evista
Baional de .ret, 2AA3, nr.1, . 75-
enale desre Fuliganis,9>
(5
?, instanele judectore1ti ur,ea! s deli,ite!e
Fuliganis,ul de alte infraciuni /n deendena de sensul 1i orientarea inteniei
ftuitorului, de ,otivele, scourile, 1i circu,stanele aciunilor sv4r1ite de el.
%egea enal <art. 2'7 C" al #$= define1te Fuliganis,ul dret aciuni
intenionate care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6ri, o vdit lis de
resect fa de societate, /nsoite de alicarea violenei, de ounerea de re!isten
rere!entanilor autoritilor sau altor ersoane care cur, actele Fuliganice,
recu, 1i aciunile care, rin coninutul lor, se deosebesc rintr-un cinis, sau
obr!nicie deosebit.
3stfel, teoria 1i ractica dretului enal a stabilit c infraciunile sus ;
,enionate se deosebesc /n ri,ul r4nd c obiectul 8uridic special al
Fuliganis,ului /l constituie relaiile sociale cu rivire la ordinea ublic. "rin
ordinea ublic se /nelege un siste, stabil de relaii sociale, care asigur o
a,bian lini1tit de convieuire /n societate, de inviolabilitate a ersoanei 1i a
integritii atri,oniului, recu, 1i activitatea nor,al a organelor 1i instituiilor
ublice. %a r4ndul su, obiectul 8uridic special infraciunilor rev!ute de art. 151,
152, 15) 1i 157 C" al #$ /l for,ea! relaiile sociale cu rivire la sntatea
ersoanei. $enion, c /n ca!ul variantei de infraciune de la alin. <(= al art. 151
din C" al #$ trebuie s vorbi, desre caracterul co,le6 al obiectului 8uridic
special care includeD obiectul 8uridic principal const4nd /n relaiile sociale cu
rivire la sntatea ersoanei 1i obiectul 8uridic secundar care este for,at din
relaiile sociale cu rivire la viaa ersoanei.
Becesitatea deter,inrii obiectului juridic secial are o deosebit i,ortan
in4nd cont de fatul, c acest ,o,ent va influena /n ,od direct asura calificrii
aciunilor ftuitorului. 31a, /n cau!a de /nvinuire a lui $untean J.C., care
afl4ndu-se /n relaii ersonale du1,noase cu victi,a, a cau!at victi,ei vt,area
integritii cororale. @ns, instana de judecat /n cadrul 1edinei de judecat a
stabilit c aciunile infractorului au fost /nsoite de /nclcarea grav a ordinii
(5
0uletinul Curii *ure,e de Hustiie al #eublicii $oldova, 2AA7, nr.1, .11-
ublice, din care considerente aciunile lui $untean J.C. au fost calificate ca
Fuliganis,.>
()
?
%atura obiectiv a infraciunii se reali!ea! rin aciuni. .iso!iia alin. <1= al
art. 2'7 din C" al #$ fiind alternativ, aciunile de Fuliganis, ot fi diverseD
a= aciuni care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6ri, o vdit lis de
resect fa de societate, /nsoite de alicarea violenei asura ersoanelor
sau de a,eninarea cu alicarea unei ase,enea violene-
b= aciuni care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6ri, o vdit lis de
resect fa de societate, /nsoite de ounerea de re!isten rere!entanilor
autoritilor sau altor ersoane care cur, actele Fuliganice-
c= /nclcarea grosolan a ordinii ublice 1i e6ri,area unei vdite lise de
resect fa de societate, /nsoit de aciuni care, rin coninutul lor, se
deosebesc rin cinis,-
d= /nclcarea grosolan a ordinii ublice 1i e6ri,area unei vdite lise de
resect fa de societate, /nsoit de aciuni care, rin coninutul lor, se
deosebesc rintr-o obr!nicie deosebit.
3stfel, din cele ,enionate re!ult, c latura obiectiv a Fuliganis,ului se
e6ri, /n e6clusivitate /n aciuni. %a r4ndul su latura obiectiv a infraciunilor
rev!ute de art. art. 151, 152, 15) 1i 157 C" al #$ oate fi e6ercitat 1i rin
inaciuni.
8nsultele, loviturile, cau!area vt,rilor cororale ,edii, grave 1i alte aciuni
de acest fel, sv4r1ite /n fa,ilie, aarta,ent, /n rivina rudelor, cunoscuilor 1i
rovocate de relaiile ersonale ostile etc., vor fi calificate /n ba!a articolelor
Codului enal ce revd rsunderea entru infraciunile /,otriva vieii 1i
sntii ersoanei. @ns, /n ca!urile /n care ase,enea aciuni au fost /nsoite de o
/nclcare grosolan evident a ordinii ublice de ctre ftuitor 1i au e6ri,at o
vdit lis de resect fa de societate, aceste aciuni ur,ea! a fi calificate dret
()
Iotr4rea "re!idiului Hudectoriei *ure,e a #**$ din A(.A7.1+'5-
Fuliganis,. >
(7
? 2otodat, Fuliganis,ul /nsoit de vt,area cororal grav sau
,edie a victi,ei ur,ea! a fi calificat /n ba!a art. 151, al. 2, lit. F= . >
('
? 31a, C.8. a
fost recunoscut vinovat entru fatul c la 1+ octo,brie 1++7 aro6i,ativ /ntre
orele 21.AA 1i 22.AA, fiind /n stare de ebrietate, a sv4r1it un act de Fuliganis,
deosebit de agravantD a /nclcat grosolan ordinea ublic, e6ri,4nd o vdit lis
de resect fa de societate 1i o deosebit i,ertinen fa de cetenii care
/ncercau s cur,e aciunile lui Fuliganice.
@n ur,a acestor acte, alic4nd cuitul, a rovocat intenionat vt,area grav
a integritii cororale a lui #.J.
"rin deci!ia tribunalului CFi1inu din 2+.1A.+' sentina judectoriei I4nce1ti
din 27.A7.+' /n rivina conda,nrii lui C.8. a fost casat confor, alin.3 art.21'
C" al #$ <Fuliganis,= 1i ronunat o nou Fotr4re. C.8. a fost recunoscut
vinovat /n ba!a alin.1 art.+5 C" <vt,area cororal grav=. "rocurorul
rocuraturii CFi1inu rin recursul su a solicitat casarea Fotr4rilor judectore1ti
din ,otivul e6cluderii gre1ite a bl4ndeei edesei nu,ite.
Colegiul enal al Curii de 3el, verific4nd ,aterialele dosarului, a ad,is
recursul rocurorului cu casarea Fotr4rilor sus-nu,ite 1i ronunarea unei noi
Fotr4ri, rin care l-a recunoscut vinovat e C.8. de sv4r1irea infraciunilor
rev!ute de alin.1 art.+5 1i alin.3 art.21' C".
5atele e6use ,ai sus de,onstrea! actul Fuliganic a lui C8. 1i rovocarea
intenionat a unei lovituri de cuit rii vt,ate. 3ceste fate s/nt de,onstrate
rin ,rturisirile rii vt,ate #.J., a ,artorilor E.8., G.*., C*. 1i rin actul
e6erti!ei ,edico-legale rivind ricinuirea le!iunilor cororale grave ericuloase
entru viaa rii vt,ate.
Colegiul enal a areciat critic ,rturiile inculatului 1i ale rudelor lui,
deoarece ele au fost /ndretate la /,iedicarea constatrii adevrului.
(7
"ct. + al Iotr4rii "lenului Curii de Hustiie a #eublicii $oldova nr. ( din 1+.A).2AA), OCu rivire la ractica
judiciar /n cau!ele enale desre Fuliganis,9, 2uletinul Curii 5upreme de Eustiie a %epublicii &oldova nr. 1,
>??@, p. 11;
('
"ct. 1A al Iotr4rii Curii *ure,e citate-
8nstana de fond a areciat corect aciunile inculatului C8. rin cu,ul, adic
/n ba!a alin.3 art.21' 1i alin.1 art.+5 C"., deoarece confor, Fotr4rii "lenului
Curii *ure,e de Hustiie a #eublicii $oldova 7Cu rivire la ractica judiciar
desre Fuliganis,9 se indic, c infraciunile ,ai grave dec4t Fuliganis,ul
<vt,area intenionat grav a integritii cororale= sv4r1ite din intenii
Fuliganice trebuie s fie calificate /n cu,ul cu Fuliganis,ul. .e aceea Colegiul
enal al Curii de 3el a considerat incorect e6cluderea alin.3 art.21' C" <1+)1=.
>
(+
?
@n literatura de secialitate a fost e6ri,at oinia, c /n ca!ul /n care
Fuliganis,ul este /nsoit de vt,area intenionat grav a integritii cororale
sau a sntii aciunile ftuitorului ur,ea! s fie calificate /n concurs cu art. 151
al #$. @n oinia noastr, corect este e6licaie e6us de ctre Curtea *ure, de
Hustiie /n Iotr4rea "lenului nr. ( din 1+.A).2AA), deoarece vt,area intenionat
,edie 1i grav a integritii cororale sau a sntii ersoanei <1i art.151 alin.<2=
lit. F= C"= constituie /n esen o for, calificat a infraciunii 1i nu necesit o
calificare suli,entar /n ba!a art.2'7 C". Iuliganis,ul aare /n acest ca! ca o
arte a unui /ntreg. @n cu,ul cu Fuliganis,ul aceste incri,inri ot area doar /n
ca!ul e6istenei unui cu,ul real de infraciuni.
"otrivit art.11' C" concurena dintre o arte 1i un /ntreg rere!int e6istena a
dou sau ,ai ,ultor nor,e enale, una din ele curin!4nd fata rejudiciabil /n
/ntregi,e <o,orul, sv4r1it din intenii Fuliganice=, iar celelalte-nu,ai unele ri
ale ei <Fuliganis,ul=. /n acest ca! calificarea se face /n ba!a nor,ei care curinde
/n /ntregi,e toate se,nele fatei rejudiciabile sv4r1ite <ve!i figura nr.1=.
Jt,area cororal grav
<art.151 al.<2= lit. F= 1i
/ntregu
l
8 arte Iuliganis,ul <art.2'7=
Co,onenele co,le6e 88 arte Jt,area cororal
grav <art.151 al. 2, lit.
F=. 152, al. 2, lit. i= C"
al #$
5igura nr.1
(+
.eci!ia Colegiului enal al Curii de 3el a #eublicii $oldova nr. 1r-1127y+' din 1).12.1++'-
8nteniile Fuliganice, av4nd un caracter co,le6, includ /n sine diverse ,otive
josnice, sub influena crora la vinovat aare tendina de a-1i e6ri,a vdita lis
de resect fa de societate, negarea relaiilor sociale care asigur ordinea ublic,
e6ri,area unui egois,, cinis, e6ceional, reflectat rin scandal, furie,
de,onstrarea unei obr!nicii deosebite 1i a cru!i,ii. 3ariia iniial a acestor
,otive oate fi ba!at 1i e careva senti,ente de gelo!ie, insult, considerate de
ctre vinovat ca fiind juste <adevrate=. /n virtutea acestor senti,ente, /n re!ena
unui ,otiv, de regul ne/nse,nat, vinovatul oate fi influenat de careva e,oii de
,4nie, furie, rutate, ur, dorin de r!bunare. 3ceste senti,ente se transfor,
/ntr-o intenie a ersoanei de a-1i de,onstra rin aciunile sale negarea relaiilor
sociale care asigur ordinea ublic, a nor,elor ,orale 1i de convieuire social.
Iuliganis,ul este o infraciunea for,al 1i se consider consu,at din ,o,entul
co,iterii aciunii rejudiciabile. %a r4ndul su, aciunile de vt,are cororal
sunt considerate infraciuni ,ateriale, adic sunt consu,ate din ,o,entul
survenirii consecinelor.
5tuitorul acionea! cu intenie direct, ftuitorul /nelege c /ncalc
grosolan ordinea ublic 1i e6ri, o vdit lis de resect fa de societate c
alic violen asura ersoanelor sau a,enin cu alicarea unei ase,enea
violene, c oune re!isten rere!entanilor autoritilor sau altor ersoane care
cur, actele Fuliganice, recu, 1i c aciunile sale, rin coninutul lor, se
deosebesc rintr-un cinis, sau obr!nicie deosebit, 1i el dore1te sv4r1irea acestor
aciuni.

@n ceea ce rive1te vtmrile integritii corporale trebuie de re,arcat c /n
legislaia ,odern a arilor occidentale acestora li se acord, de regul, o atenie
sorit. .retul engle! Common laW deosebe1te ur,toarele tiuri de vt,ri ale
integritii cororaleD assault rere!int atacul sau a,eninarea cu violen fi!ic 1i
batter6, care rere!int violen sau lovituri. "rin assault se sub/nelege situaia
c4nd /nvinuitul, rin aciuni descFise, a,enin sau /ncearc s se ating de corul
victi,ei fr acordul acesteia, astfel /nc4t ulti,a avea toate ,otivele s cread c
/nvinuitul utea s-1i reali!e!e intenia. Boiunea de assault dat de $iller entru
*.G.3. /nsea,n /ncercarea sau cFiar tentativa dea roduce suferine fi!ice rin
inter,ediul forei sau violenei <forse or violence=, sau agube <Furt= altei
ersoane. 2entativa sau /ncercarea trebuie s se reali!e!e sub for,a aciunii active
1i descFise 1i nu rin inter,ediul cuvintelor sau regtirii, care nu sunt suficiente
entru a recunoa1te nouinea de assault.
Boiunea de assault este aroiat du coninut de noiunea injuriei din
dretul ro,an 1i include ur,toarele trsturi definitoriiD
1= vt,area integritii cororale-
2= de!onorarea rin aciune-
3= infraciuni contra libertii ersoanei-
(= unele infraciuni se6uale, cu, ar fi atingerile a,orale 1i altele.
.in noiunea de assault se desrinde 1i noiunea de batter6, care
suune un ti de assault, e6ri,at rin reali!area efectiv a forei fi!ice. 2atter6
are loc atunci, c4nd subiectul infraciunii intenionat sau din i,ruden a alicat
fora /n ,od direct 1i real, cFiar 1i /ntr-o ,sur ne/nse,nat, fa de corul
recla,antului fr acordul ulti,ului. Gn astfel de ti de violen oate fi reali!at
rin inter,ediul unei ar,e.
=ssault rere!int doar tentativa, iar batter6- alicarea forei, astfel reali!4nd
tentativa assault. =ssault oate sa nu s se finali!e!e cu batter6, /ns batter6
include /n co,onena sa /n ,od obligatoriu assault.
Boiunea de batter6 resuune aciune, sre e6e,luD
1= a scuia e cineva-
2= a-l /,inge cu fora e cineva din cale-
3= a as,ui c4inele asura cuiva, cu scoul de a-l ,u1ca.
"rin assault se sub/nelege orice tentativ, cFiar sub cea ,ai ne/nse,nat
for,, de alicare a violenei. @ns din ,o,entul c4nd aar ri,ele ele,ente, fie
ne/nse,nate, ale violenei asura ersoanei, sre e6e,lu, dac a fost nu,ai rut
Faina acesteia, /ns cu scoul de a rni ersoana, aciunea se calific dret batter6.
@n dretul ,odern engle! noiunea de assault curinde ca!urile c4nd assault
occasionin+ actual bodil6 barm, adic atunci c4nd este adus un rejudiciu real
integritii cororale 1i c4nd e6ist rni sau alte vt,ri ale integritii cororale
grave.
Gnul din ca!urile articulare de calificare a assault /n Co,,on la este
maimAma6'em. Boiunea ma6'em era cunoscut /nc /n dretul euroean
,edieval. Ea /nse,na c victi,a era scFilodit, slbit sau lisit de raiune /n a1a
grad, /nc4t ea nu ,ai utea sa oun re!isten sau aceast re!isten slbea
considerabil.
8nfraciunile maimAma6'em ot fi rere!entate sugestiv rin ur,toarele
e6e,leD
1= scoaterea ocFilor ersoanei-
2= tierea de ,/ini-
3= tierea de icioare-
(= lisirea ersoanei de orice alt organ, de care ea se folose1te /n
lut.
@n dretul din ,ajoritatea statelor din *.G.3. aceasta categorie de infraciuni
cade sub incidena infraciunilor fellon6.
.in unct de vedere al laturii subiective, at4t la o,or, c/t 1i ia vt,rile
integritii cororale grave, dretul engle! 1i cel a,erican cer e6res e6teriori!area
inteniei fa de aciune.
$odalitatea de alicare a vt,rilor integritii cororale grave /n dretul
*.G.3, nu are i,ortan.
n legislaia n vigoare a Franei se deosebesc c4teva tiuri de vt,are a
integritii cororale. 3t4t entru aceste infraciuni, c/t 1i entru o,or, sunt
rev!ute un 1ir de circu,stane care calific sau atenuea! aceste cri,e. /n
calitate de aciuni rinciale sunt recunoscute rnile, loviturile, aciunile voluntare
sau violente, sv4r1ite intenionat.>
5A
?
@n calitate de circu,stane agravante <calificatoare= ot serviD
1= re,editarea 1i 4nda-
2= aciunile vi!ate care au rovocat o boal sau o incaacitate de ,unc e un
ter,en ,ai ,are de 2A de !ile-
3= aciunile cri,inale /n ur,a crora a survenit invaliditatea, arali!ia unui
,e,bru al corului sau alte boli incurabile, orbirea, ierderea unui ocFi 1.a.
(= rovocarea intenionat a rnilor sau a loviturilor care au dus la deces dac
subiectul infraciunii n-a dorit acest re!ultat-
5A
8. .obrinescu, O8nfraciuni contra vieii ersoanei#,Editura %u,ina %e6 0ucure1ti,1+'7, . )3 .
5= aciunile re,editate sau /nda /n ur,a crora a survenit ,oartea-
)= rnile rovocate intenionat sau /nda care au dus la ierderea unui organ.
egislaia german cunoa1te ur,toarele tiuri ale vt,rii integritii
cororaleD
1= vt,area integritii cororale intenionat )vorsutzlic'e,-
2= torturile cororale-
3= vt,area sntii.
3ceste infraciuni vor fi considerate calificate dac victi,a va fi A rud e
linie ascendent- dac ele sunt sv4r1ite cu ,ijloace deosebit de ericuloase- dac a
avut loc un atac nea1tetat 1i ,i1elesc- dac atacul a fost sv4r1it de c4teva
ersoane, sau dac acest atac a fost ericulos entru via. /n dou ca!uri
vt,rile integritii cororale vor fi calificate du re!ultatD
1= ierderea unui organ, ,utilarea, desfigurarea-
2= survenirea ,orii.
egislaia elveian clasific vt,rile integritii cororale /nD
1= vt,ri ale integritii cororale si,le-
2= vt,ri ale integritii cororale grave.
"rin vt,ri ale integritii cororale si,le se sub/nelege ri-cinuirea
vt,rilor integritii cororale sau a sntii fr consecine ericuloase.
Jt,rile integritii cororale sunt considerate grave /n ur,toarele ca!uriD
1= c4nd rana rere!int ericol entru via-
2= c4nd are loc ,utilarea sau ierderea funcionrii unei ri a corului, a
unui organ i,ortant-
3= c4nd vt,rile au rovocat ierderea stabil a caacitii de ,unc-
(= c4nd vt,rile au dus la neutin fi!ic sau la boal siFic-
5= c4nd sunt ur,ate de o ,utilare grav 1i ire,ediabil a integritii
cororale-
)= c4nd vt,rile au rejudiciat integritatea corului sau starea siFic ale
ersoanei.
3ciunile violente care nu au avut consecine entru integritatea cororal 1i
sntatea ersoanei sunt edesite doar /n ur,a unei "l4ngeri, deuse de victi,.
@n legislaiile actuale din alte ri, infraciunile contra vieii ocu, de
ase,enea, un loc rioritar. 3stfel, /n Codul enal italian aceste infaciuni sunt
rev!ute /n ca. 8 din 2itlul 12, Cartea a doua, sub denu,irea de .elicte contra
vieii, integritii sau sntii.

@n dretul enal /n vigoare, vt,area intentionat grav deine un loc
i,ortant /n siste,ul general al edeselor. %egile enale interne au cunoscut /ns,
/n ti, 1i saiu regle,entri diverse rivind edesele entru acest ti de
infraciune. @ns, edeasa /ncFisorii este ea /ns1i; ne coresun!toare din ,ai
,ulte uncte de vedere, consider4ndu-se c dac ar trebui e6ecutate /n /ntregi,e ar
avea un caracter irearabil integral. >
51
?
51
Jalerii 0ujor, Jitalie SleaFicFi, op. cit., .32-(3-
8nfraciunile contra integritii sau a sntii cororale datorit
articularitilor e care le re!int, ocu un loc distinct. :in4nd cont de aceste
asecte, legiuitorul ,oldav, de!volt4nd ideea c /n centrul reocurilor unei
societii de,ocratice se situea! ersoana, viaa 1i sntatea ; /n calitate de valori
sociale ri,ordiale, care necesit o asigurare juridic ,ultilateral a situat
Caitolul cu rivire la infraciunile contra vieii 1i sntii /n ri,ele Caitole ale
"rii *eciale al Codului enal al #eublicii $oldova.
8nfraciunile contra integritii sau a sntii ersoanei constituie o subgru
a infraciunilor contra ersoanei, /n care se curind acele fate de ericol social,
sv4r1ite rin orice ,ijloace, rin care se cau!ea! unei ersoane o suferin fi!ic
sau o vt,are a integritii cororale ori a sntii sale.
*tudiind te,a re!entat ur,, s deter,in, ur,toarele conclu!iile
finaleD
1. "rin 7vt,are intenionat a integritii cororale sau a sntii9 trebuie de
/neles sv4r1irea ilegal, /n ,od intenionat a oricrei aciuni sau inaciuni ; de
natura ,ecanic, fi!ic, cFi,ic, biologic sau siFic ; care a adus o atingere
sntii unei alte ersoane, atingere e6ri,at /n dereglarea <grav, ,edie= a
integritii ato,ice a organelor sau a esuturilor corului victi,ei, ori a funciilor
acestora.
2. .in revederile Constituionale re!ult, c legiuitorul rivea! dretul la
via /ntr-o legtur insearabil cu dretul la integritate fi!ic sau siFic. .retul
la via 1i integritate cororal constituie unul dintre uinele dreturi
funda,entale ale o,ului care oate fi resectat 1i rotejat. .in sectrul larg de
dreturi 1i liberti ale o,ului, cele ,ai i,ortante sunt dretul la via, sigurana
ersoanei, integritatea fi!ic 1i siFic, deoarece erorile ce conduc la /nclcarea
acestor dreturi sunt ractic irecuerabile. 3ceste dreturi ur,ea! s fie rotejate
n condiiile actuale cu orice re 1i cu orice ,ijloace.
3. %egea enal ocrotind, rin incri,inarea fatelor care aduc atingere
ersoanei, valorile sociale legate de e6istena ersoanei, ar, totodat, relaiile
sociale care se nasc 1i se de!volt /n jurul acestor valori. Conclu!ie a fost dedus
din considerentul, c sv4r1irea oricrei infraciuni, une /n ericol social sau
vat, o anu,it valoare social 1i rin aceasta a,enin sau aduce atingere
relaiilor sociale a cror ocrotire deinde de ararea valorii sociale.
(. *usine, oinia e6us /n doctrina enal naional, funda,entarea
1tiinific consistent 1i a,l a conceiei, otrivit creia obiectul infraciunii /l
for,ea! valorile sociale 1i relaiile sociale, care necesit arare enal, /n a cror
consolidare 1i de!voltare este interesat societatea 1i crora, rin co,orta,entul
antisocial al unor ersoane aarte sau al unor gruuri de ersoane, li se aduce
atingere esenial.
5. Cu rivire la folosirea distinct, /n denu,irile art.151, 152, 15), 157 C" al
#$, a noiunilor 7integritate cororal9 1i 7sntate9, este necesar a ,eniona c
/ntre concetele 7vt,are a sntii cororale9 1i 7vt,are a sntii9 e6ist
corelaia de ti 7arte-/ntreg9. Boiunea de sntate nu oate fi rivit doar sub
asectul su siFic, ea /nglob4nd cu necesitate 1i asectul cororal <fi!ic, so,atic=.
.eoarece /n situaia infraciunilor de la art. 151, 152, 15) 1i 157 din C" al #$ nu
este le!at integritatea cororal, ca valoare social distinct de sntate <inclusiv
sub asect cororal=, la fel valoare social, for,ula 7vt,are a integritii
cororale sau a sntii9 din denu,irile celor cinci nor,e sus-a,intite trebuie
/neleas /n sensul de 7vt,are a sntii9.
). .in ersectiva arrii juridico-enale, sntatea ersoanei nu trebuie
/neleas /n sens /ngust, ca re!ultat, bun sau ru, al funcionrii organis,ului
o,enesc. Ea trebuie erceut ca un statuAquo de felul su, ca o stare
siFoso,atic, oricare ar fi gradul de ,orbiditate, a unei ersoane. .e aceea,
ano,aliile, disfuncionalitile sau deficienele de ordin fi!ic sau siFic nu
influenea! /n nici un fel asura facultii ersoanei de a beneficia, e tot arcursul
vieii, de ararea sntii sale rin ,ijloacele dretului enal.
7. Consider,, c obiectul juridic secial al infraciunilor investigate constituie
corul ersoanei 1i anu,e organele anato,ice, ce sunt rejudiciate /n re!ultatul
co,iterii infraciunii.
'. *atura obiectiv a infraciunilor anali!ate are ur,toarea structurD 1= fata
<aciunea sau inaciunea= rejudiciabil de cau!are a vt,rii grave a integritii
cororale sau a sntii- 2= ur,rile rejudiciabile sub for,a vt,rii grave a
integritii cororale sau a sntii- 3= legtura de cau!alitate dintre fata
rejudiciabil 1i ur,rile rejudiciabile.
+. Botele caracteristice ale indicatorilor vt,rii grave a integritii cororale
sau a sntii, /n secial, se deter,in /n confor,itate cu #egula,entul
$inisterului *ntii al #eublicii $oldova de areciere ,edico-legal a
gravitii vt,rii cororale, nr. ++ din 27.A).2AA3, ce oart caracter neenal.
1A. 8nfraciunile rev!ute la art. 151 din C" al #$ sunt infraciunile ,ateriale.
Ele se consider consu,ate din ,o,entul roducerii vt,rii grave a integritii
cororale sau a sntii.
11. %atura subiectiv a infraciunile rev!ute de art. art. 151 C" al #$ se
e6ri,, /n ri,ul r4nd, rin vinovie sub for, de intenie direct sau indirect.
@n ca!ul infraciunii rev!ute de art. 151, al. ( C" al #$ ftuitorul acionea! cu
raeterintenie <cu dubl vinovaie=, adic ftuitorul acionea! cu intenie /n ceea
ce rive1te fata de lovire sau vt,are, dar totodat fa de consecin /n for, de
decesul survenit a victi,ei ftuitorul acionea! cu i,ruden. @n ase,enea
situaie ur,ea! s stabili, legtura cau!al /ntre vt,rile cau!ate 1i decesul
victi,ei. @n ca!ul /n care intenia ftuitorului a fost /ndretat sre decesul
victi,ei, aciunile ftuitorului ur,ea! s fie calificat /n ba!a art. 1(5 C" al #$.