1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii
responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.
Elemente fundamentale:
Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;
Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;
Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care
face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana
independenta.
Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intrun
standard sau intro norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate
!. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar.
"enumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca:
auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare;
auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;
auditul financiar al operatiunilor de sc#imb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in
situatiile financiare;
auditul financiar al contabilizarii c#eltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale;
auditul financiar asupra situatie fiscale;
auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice sa facut
de o maniera purdenta;
altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din
contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar.
$emnifica%ia auditului financiar: dac& este vorba de 'audit financiar care conduce la certificarea situa%iilor
financiare(, f&r& nici o )ndoial& este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
"enumirea simpl& de 'audit financiar( poate fi folosit& pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
* auditul financiar al procedurilor informatizate de %inere a contabilit&%ii;
* auditul financiar al opera%iunilor de sc#imb pentru a verifica prezentarea regulamentar& a acestora )n
situa%iile financiare;
* auditul financiar al contabiliz&rii c#eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legisla%iei sociale;
* auditul financiar asupra situa%iei fiscale;
* auditul financiar asupra conturilor de clien%i pentru a verifica dac& evaluarea crean%elor )ndoielnice sa
f&cut de o manier& prudent& etc.
+ltfel spus, orice analiz&, orice control, orice verificare ,i orice studiu asupra unei sec%iuni sau a unei p&r%i din
contabilitate sau din situa%iile financiare ale unei entit&%i poate fi calificat& ca 'audit financiar(.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil& unei misiuni de audit opera%ional sau unei misiuni de audit de
gestiune.
"in cele prezentate rezult& c& sintagma 'audit financiar( este mult mai cuprinz&toare dec-t cea de 'audit statutar(.
.eglementarea european& ("irectiva a /000a) ,i reglement&rile na%ionale se refer& numai la auditul statutar, adic&
1
auditul asupra situa%iilor financiare ale entit&%ii. "in acest punct de vedere, consider&m c& folosirea sintagmei
'audit financiar( )n legisla%ia rom-neasc& )n vigoare )n locul celei de 'audit statutar( folosit& )n legisla%ia european&
este de natur& a crea confuzii.
Elementele principale care definesc auditul:
* examinarea unei informa%ii trebuie s& fie exclusiv o examinare profesional&;
* scopul examin&rii unei informa%ii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
* opinia exprimat& asupra unei informa%ii trebuie s& fie responsabil& ,i independent&, ceea ce
presupune c& persoana care face aceast& examinare are anumite responsabilit&%i pentru activitatea sa ,i
trebuie s& fie o persoan& independent&;
* examinarea trebuie s& se fac& nu oricum ci dup& anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse )ntrun
standard sau norm& legal& sau profesional& care constituie criteriu de calitate.
2. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra
situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea
la standardele nationale sau internationale de audit.
Elemente fundamentale:
profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica
sau o persoana 3uridica;
examinarea este exclusiva profesionala;
obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in
totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie
de referentialul contabil aplicabil;
scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele
nationale sau internationale.
4. bordari privind metodologia auditului statutar.
Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:
abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica);
abordare pe cicluri de control (mai operationala).
. bordarea pe faze si etape! cuprinde 2 faze si 14 etape.
1. Faza initiala
este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit;
se caracterizeaza prin aceea ca ma3oritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului.
2. Faza controlului propriu zis:
este faza controlului intern si a verificarii conturilor;
se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.
3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului:
este faza lucrarilor de inc#idere si a elaborarii raportului de audit;
se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului.
". bordarea pe cicluri de control
!
+bordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul
fiecarui ciclu. 5isiunea de audit cuprinde 16 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind 2 faze succesice: cunoasterea
operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumpararifurnizori, imobilizari corporale si
necorporale, vanzariclienti, stocuri si productie in curs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligatii
financiare, fonduri improprii, peersonal si sociale, impozite si taxe, alte pasivea, alte active, alte venituri si
c#eltuieli, estimari contabile.
#. $aze si etape in executarea unei misuni de audit! de baza.
7oate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale
unei entitati pot fi grupate in 2 faze si 14 etape:
0. Faza initiala:
+cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
Orientarea si planificare auditului;
00. Faza executarii lucrarilor:
+precierea controlului intern;
Controlul conturilor;
Examenul situatiilor financiare;
000. Faza finala:
Evenimentele posterioare inc#iderii exercitiului;
8tilizarea lucrarilor altor profesionisiti;
+lte lucrari necesare inc#iderii;
.aportul de audit;
"ocumentare lucrarilor de audit;

%. cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

0nainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa
aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune, trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de
deontologie.
+ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii
deciziei de acceptare a misiunii:
Cunoasterea globala a intreprinderii;
Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
Examenul competentei
Contactul cu fostul auditor sau cenzor;
"ecizia de acceptare a mandatului;
9isa de acceptare a mandatului;
:ormele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza
de contracte de prestari servicii, fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de
audit contractual.
$tandardul 0nternational de +udit nr. !14 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si
conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intro Scrisoare de misiunie de audit, sau in
orice alt tip de contract adecvat.
0ndiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala , din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca
termenii si conditiile urmatoare:
obiectivule auditului situatiilor financiare;
responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila;
2
forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sonda3elor;
necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese 3uditificative sau alte informatii
solicitate.
&. Orientarea si planificarea auditului.
0n aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale
de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa0 permita orientarea si planificarea controalelor
astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit.
7e#nicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:
Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii ; sunt vizate aspecte legate de natura
activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile
intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale,
organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
'dentificarea domeniilor si sistemelor semnificative ; se au in vedere activitatile de productie,
distributie, aprovisionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot
comporta riscuri de eror.
(edactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate
toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si
presupune: alegerea membrilor ec#ipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor
realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la
societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice
alte domenii, caledarul sedintelor +<+ si C+, termenul de depunere al raportului.
Elaborarea programului de munca ; este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor
participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul
misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de
timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. +ltfel spus programul de munca este
o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii
indeplinirii acestuia din urma.
). Planul de misiune* continut! forma.
Cuprinde = capitole, dupa cum urmeaza:
0. Prezentarea intreprinderii:
"enumirea
$ediul social;
Capitalul social si actionarii;
0nregistrare;
$curt istoric
Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta.
00. 0nformatii contabile:
>ugete si conturi previzionale;
Particularitatile sistemului contabil;
Principiile contabile.
000. "efinirea misiunii:
:atura misiunii: conturi anuale, conturi consolidate, previziuni;
+lti auditori, experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere
0/.$isteme si domenii semnificative:
6
Prag de semnificatie;
9unctii si conturi semnificative;
?one de risc identitate;
Controale semnificative pe care ne putem spri3ini
/.Orientarea programului de lucru:
+precierea controlului intern;
@ucrari deosebite;
Confirmari de obtinut;
0nventare fizice;
+sistenta de specialitate necesare;
"ocumente de obtinut.
/0. Ec#ipa si bugetul
/00. Planificarea:
.epartizarea lucrarilor;
"atele interventiilor pe etape;
@ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise.
+. ,valuarea controlului intern* continut! etape.
0n aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. Obiectivul urmarit prin aprecierea
controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate spri3ini pe acest control pentru a putea
defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.
0n aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante:
alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii, de natura riscurilor, de
importanta soldurilor si operatiilor;
decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern;
alegerea te#nicilor de descriere si evaluare;
decizia de a se spri3ini pe procedurile existente;
alegerea te#nicilor de sonda3e;
decizia finala, in functie de rezultatele sonda3elor, in legatura cu programul de control al conturilor.
Etape:
intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate;
evaluarea riscurilor de eroare;
verificarea functionarii controlului intern;
evaluarea preminara: teste de permanenta;
evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
1-. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
+. Prote3area activelor intreprinderii
>. +sigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
C. +sigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
". Promovarea eficacitatii exploatarii;
11. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?
Existenta unui plan de organizare, cuprinzand:
A
definirea cat mai precisa a sarcinilor;
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar#ii a carei
autoritate este indiscutabila;
circulatia informatiilor* circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a
exclude negli3enta si fantezia;
competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ale la nivelul directiunii; deciziile pe care le
iau responsabilii compartimentelor bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le
conduc;
existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la:
producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma unui manual de
proceduri;
ar.ivarea informatiilor: 'memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern, care
conditioneaza toate controalele ulterioare.
1/. ,xplicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati.
separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Este de
dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate, avand posibilitatea de a o
ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.
$epararea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul
intreprinderii. 0n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca:
pentru un numar reduse de persoane, pentru a nu se dilua raspunderea;
asigurand specializarea acestor persoane imputerncite;
asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului;
asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri.
12. Definiti auditul intern si controlul intern! si relatia dintre acestea.
uditul intern reprezint& acea component& a auditului financiar care const& )n examinarea profesional&
efecutat& de un profesionist contabil competent ,i independent )n vederea exprim&rii unei opinii motivate )n
legatur& cu validitatea ,i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entit&%ii).
Controlul intern. $istemul de control intern reperezint& un ansamblu de politici ,i proceduri puse )n
aplicare de conducerea unei entit&%i )n vederea asigur&rii, )n m&sura posibilului, a unei gestion&ri riguroase ,i
eficiente a activit&%ilor acesteia; implic& respectarea politicilor de gestiune, prote3area activelor, prevenirea ,i
detectarea fraudelor ,i erorilor, exactitatea ,i ex#austivitatea )nregistr&rilor contabile ,i stabilirea la timp a
informa%iilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg
personalul entitatii respective.
+uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a
procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte
din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza
contabla (prin externalizare).
14. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managemntul
acesteia;
evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de
catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;
B
evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea
realitatii din entitate;
prote3area elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a
fraudelo si pierderilor de orice fel.
1#. Programul de control* rol! continut! forme de prezentare.
:u exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele
etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii
controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:
o @ista controalelor de efectuat ; cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si
informatiile necesare a se solicita intreprinderii;
o 0ntinderea esantionului ; volumul sonda3elor de efectuat pentru controlul respectiv;
o 0ndicarea datei la care a fost efectuat controlul;
o O referinta pentru foaia de lucru;
o Problemele intalnite ; se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor.
1%. ,lemente probante* definitie! rol! criterii de apreciere.
Potrivit $tandardelor 0nternationale de +udit, elementele probante intro misiune de audit reprezinta informatii
obtinute de auditor pentru a a3unge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. +ceste informatii constau in
documente 3ustificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu
informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii
unei opinii: sa fie suficiente si sa fie 3uste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sasi faca o opinie cu privire la situatiile
financiare.
9actorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente
cuprind:
importanta riscului de inexactitate;
importanta relativa a elementului avut in vedere, tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil;
experienta capatata in cursul unor auditari anterioare;
concluziile procedurilor de audit , in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori;
tipul de informatie disponibila.
0n cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sa determine
daca elementele rezultate din aceste controale, precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate
pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite
criteriile:
de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat;
de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii, iar un element de pasiv este o
obligatie pentru intreprinderea data, la un moment dat;
de ex#austivitate: activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele
importante au fost mentionate;
de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii sa facut la valoare sa de inventar;
de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau
o c#eltuiala apartine perioadei;
=
de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata, clasata si descrisa conform referentialului
contabil aplicabil.
1&. 0e.nica sonda1ului in audit
Poate fi definita ca o te#nica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul
opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata, aplicarea la aceste elemente a
te#nicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul
multimii cercetate.
'n functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:
sonda1e asupra atributiilor, care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o
caracterisitza comuna, cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se
urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie;
sonda1e asupra valorii, care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor
patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rula3ul si soldul conturilor.
'n functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sal dea
concluziilor salre:
sonda3e statistice;
sonda3e nestatistice.
,tape*
0. definirea precisa a obiectivelor;
00. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sonda3;
000. executarea propriuzisa a sonda3ului: alegerea tehnicilor, determinarea marimii esantionului,
selectionarea esantionului, studiul esantionului, evaluarea rezultatelor, concluziile
sondajului.
1). 0e.nica observarii fizice.
Observarea fizica este cel mai sigur mi3loc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ.
Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile, cum ar fi: stocuri, bani si alte elemente pastrate in
caserie, imobilizari corporale. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor
scrise. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a
acesteia.
0n urma acestei verificari, auditorul se va asigura ca:
toate elementele sunt corect inventariate;
toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ.
"upa ce a obtinut aceste asigurari, auditorul va mai verifica urmatoarele elemente:
daca elementele inventariate apartin intreprinderii;
daca activele sunt corect evaluate.
1+. Confirmarea externa 2directa3
onfirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de
afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta
operatiunilor, soldurilor sau orice alata informatie. folosita in 9ranta.
Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi.
Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute, fara interventia unitatii controlate. O limita
importanta a acestei te#nici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor, sau
raspund, dar incomplet.
Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt:
C
imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate, a unor eventuale ipoteci);
creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor, a scadentelor, a dobanzilor,
a garantiilor pentru imprumuturi);
valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si
depozitate la intreprinderea auditata);
titluri de participare si de plasament;
banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere, cautiuni, garantii);
personalul (imprumutir si avansuri);
anga3amente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari, avocati, experti fiscali).
/-. ,xamenul situatiilor financiare.
$ituatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de
sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.
Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare:
faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt
coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile si
reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inc#idere;
faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale,
financiare si rezultatelor obtinute.
7e#nicile de examinare a situatiilor financiare se spri3ina pe procedurile analitice pevazute 0$+ A!4 si in mod
deosebit pe:
stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si
ale sectorului de activitate;
comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile
intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.
/1. ,lemente posterioare inc.iderii exercitului
$tandardul 0nternational de +udit nr. AB4 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare
incindentele evenimentelor posterioare inc#iderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare, cat si asupra
raportului sau, distingaduse 2 etape:
13 $apte descoperite pana la data raportului de audit ; auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care
urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care 3usitifce faptul ca au fost identificate
toate evenimentele care pot necesita a3ustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe,
pana la data raportului sau.
/3 $apte descoperite dupa data raportului de audit! dar inaintea publicarii situatiilor financiare ; cand
auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau, dar inaintea publicarii situatiilor financiare, de
evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca
trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun.
0n cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru
procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit.
"aca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare, iar auditorul considera necesare aceste
corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila
D
43 $apte descoperite dupa publicarea situatiilor ; dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este
tinut sa procedeze la vreo investigatie.
"aca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment, care
daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, lar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa
stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea
intreprinderii.
0n cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla masurile
luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor
financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit.
!!. (olul si importanta dosarului exercitiului.
"osarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El
permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
"osarul exercitiului este indispensabil pentru:
mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul sa derulat fara omisiuni;
inlesnirea muncii in ec#ipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
3ustificarea opiniei emise si redactarea raportului.
0n mod uzual dosarul cuprinde:
planificarea misiunii;
supervizarea lucrarilor;
aprecierea controlului intern;
obtinerea de elemente probante;
"osarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. 0n general se recomanda a se folosi o impartire in 14 sectiuni simbolizate de la + la E.:
E+ (dosarul exercitiului, $ectiunea +) ; 'acceptarea misiunii:;
E> (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'sinteza misiunii si rapoarte(
EC (dosarul exercitiului, $ectiunea C) ; 'orientare si planificare(;
E" (dosarul exercitiului, $ectiunea ") ; 'evaluarea risului legat de control(;
EE (dosarul exercitiului, $ectiunea E) ; ' controale substantive(;
E9 (dosarul exercitiului, $ectiunea 9) ; 'utilizarea lucrarilor altor profesionisti(;
E< (dosarul exercitiului, $ectiunea <) ; 'verificari si informatii specifice(;
EF (dosarul exercitiului, $ectiunea F) ; 'lucrarile de sfarsit de misiune(
E0 (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'interventii cerute prin regulament;
EE (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'controlul conturilor consolidate(.
/4. (olul si importanta dosarului permanent.
8nele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe
toata durata mandatului. Clasarea lor intrun dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara
dupa aducerea sa la zi.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de preentare;
scurt istoric al intreprinderii;
organigrame;
persoanele care anga3aeaza intreprinderea;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie;
note asupra statului;
14
procese verbale ale C+ si +<;
lista actionarilor sau asociatilor;
structura grupului;
contracte, asigurari.
"osarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
P+ (dosarul permanent, $ectiunea +) ; <eneralitati;
P> (dosarul permanent, $ectiunea >) ; "ocumente privind controlul intern;
PC (dosarul permanent, $ectiunea C) ; situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
P" (dosarul permanent, $ectiunea ") +nalize permanente;
PE (dosarul permanent, $ectiunea E) ; 9iscal si social;
P9 (dosarul permanent, $ectiunea 9) ; Euridice;
P< (dosarul permanent, $ectiunea <) ; intervenienti externi
Pentru asi indeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie:
sa fie tinut la zi;
sa elimine informatiile perimate;
sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii;

/4. Structura dosarului exercitiului

0n mod uzual dosarul cuprinde:
planificarea misiunii*
programul general de lucru;
note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii;
datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
compunerea ec#ipei;
datele pentru emiterea raportului;
bugetul de timp;
supervizarea lucrarilor*
note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor, executarea
lucrarilor, concluziilor lucrarilor, continutul raportului;
aprecierea controlului intern*
evaluarea punctelor tari, punctelor slab si a zonelor de risc;
foi de lucru privind: bazele de stabilire a sonda3elor efectuate;
comentarii asupra anomaliilor descoperite;
obtinerea de elemente probante*
program de control;
foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale comentarii, concluzii;
documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, 3usitificand cifrele examinate;
detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor,
concluzii;
sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea
avea o influenta asupra deciziei de certificare;
foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
"osarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. 0n general se recomanda a se folosi o impartire in 14 sectiuni simbolizate de la + la E.:
E+ (dosarul exercitiului, $ectiunea +) ; 'acceptarea misiunii:;
E> (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'sinteza misiunii si rapoarte(
EC (dosarul exercitiului, $ectiunea C) ; 'orientare si planificare(;
11
E" (dosarul exercitiului, $ectiunea ") ; 'evaluarea risului legat de control(;
EE (dosarul exercitiului, $ectiunea E) ; ' controale substantive(;
E9 (dosarul exercitiului, $ectiunea 9) ; 'utilizarea lucrarilor altor profesionisti(;
E< (dosarul exercitiului, $ectiunea <) ; 'verificari si informatii specifice(;
EF (dosarul exercitiului, $ectiunea F) ; 'lucrarile de sfarsit de misiune(
E0 (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'interventii cerute prin regulament;
EE (dosarul exercitiului, $ectiunea >) ; 'controlul conturilor consolidate(.
!A. Structura dosarului permanent.
8nele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe
toata durata mandatului. Clasarea lor intrun dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara
dupa aducerea sa la zi.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de preentare;
scurt istoric al intreprinderii;
organigrame;
persoanele care anga3aeaza intreprinderea;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie;
note asupra statului;
procese verbale ale C+ si +<;
lista actionarilor sau asociatilor;
structura grupului;
contracte, asigurari.
"osarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
P+ (dosarul permanent, $ectiunea +) ; <eneralitati;
P> (dosarul permanent, $ectiunea >) ; "ocumente privind controlul intern;
PC (dosarul permanent, $ectiunea C) ; situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
P" (dosarul permanent, $ectiunea ") +nalize permanente;
PE (dosarul permanent, $ectiunea E) ; 9iscal si social;
P9 (dosarul permanent, $ectiunea 9) ; Euridice;
P< (dosarul permanent, $ectiunea <) ; intervenienti externi
/%. ,lementele de baza ale raportului de audit intr5o misiune de audit statutar.
.aportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza:
titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit,
paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
0itlul raportului ; trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : '.aportul auditorului independent(;
Destinatarul ; raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de circumstantele
ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. 0n mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al
unitatii ale carei situatii au fost auditate.
Paragraf introductiv ; identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; "e asemenea trebuie
sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea
auditorului;
Paragraf care sa descrie natura auditului! si in care se fac referiri la $tandardele 0nternationale de +udit sau
la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.
1!
Paragraful opiniei 6 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile
financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele
contabile.
+cest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de
observatii, Opinia cu rezerve, 0mposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia defavorabila.
/&. Opinia defavorabila* motive! mod de prezentare.
Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. "ezacordurile se refera la neregularitatile si
inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei
responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale.
:eregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care violeaza actele normative, regulile si
principiile contabile, dispozitiile statutului si #otararile +<+.
0nexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul,
inexactitati in prezentarea conturilor, inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri.
$e poate prezenta astfel:
! "stfel, cum este explicat in nota #, nu s$au constatat amortismente in situatiile financiar e. aceasta
practica, nu este, in opinia noastra, in acord cu %ormele de amortizare a capitalului imobilizat in active
corporale. heltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de&pentru cladiri si&pentur
utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de& pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie&'n consecinta,
amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la&mii lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate, la&mii
lei.
(upa parerea noastra, din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare nu
dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie&., contului de proft si pierdere pentru
exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare.
/). 'mposibilitatea exprimarii unei opinii* motive! mod de prezentare
0mposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente
3usitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila participarea la
inventarierea stocurilor;
altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control,
refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
! %oi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de
clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune.
"vand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile
financiare.)
/+. Opinia cu rezerve* motive! mod de prezentare.
"aca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o
opinie cu rezerve.
5otive:
cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva;
cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor
anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor;
cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a a3usta pozitia responsabililor intreprinderii privind
existenta si tratarea unei incertitudini.
12
Exemplu:
!%oi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie &, deoarece noi am fost desemnati auditori
ulterior acestei date. *inand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi nu am putut controla
cantitatile prin alte proceduri de audit.
'n opinia noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a
societatii la 31 decembrie&, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si
sunt conforme cu prevederile legale si statutare.:
4-. Opinia fara rezerve* semnificatie! mod de prezentare.
"aca in urma lucrarii efectuate, auditorul contata ca situatiile financiare (dau o imagien fidela pozitiei financiare(
si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va
include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve(.
Exemplu :
!'n opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la
data de 31 decembrie, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul
incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele internationale de contabilitate.)
21. Opinia fara rezerve! dar cu un paragraf de observatii* semnfiicatie! mod de prezentare.
0n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a
lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale.
+daugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. +ceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful
de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu constituie o rezerva.
9orma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:
!fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notri # din anexa.
Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care ' se
pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese+ societatea a angajat o contraactiune, iar audierile
preliminare, cat si procedurile juridico$administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. ,ezultatul final al
acestei situatii nu poate, in prezent sa fie determinat si in consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru
acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte.)
4/. Paragraful opiniei. 0ipuri de opinie.
Paragraful opiniei 6 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu
referintele contabile.
7ermenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt 'dau o imagine fidela(, sau(prezinta in mod
sincer in toate aspectele lor semnificative.(
.eferintele contabile sunt $tandardele 0nternationale de Contabilitate, reguli emise de catre institutiile sau
organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala.
0n afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in .aportul auditorului a unei
opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
+cest paragraf poate avea formulari precum: -pinia fara rezerve, -pinia fara rezerve, dar cu un paragraf de
observatii, -pinia cu rezerve, 'mposibilitatea exprimarii unei opinii, -pinia defavorabila.
22. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. 2sfera anga1amentului de audit3.
16
.aportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anaga3amentului de audit, declarand ca auditul a fost efectuat in
conformitate cu 0$+ sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante.
$fera anga3amentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod
necesar de circumstante. +cest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr
desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. "aca nu este prevazut astfel, se presupune ca
standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului.
44. Paragraful introductiv al raportului de audit.
+cest paragraf cuprinde identificarea situa%iilor financiare auditate precum ,i o men%iune a responsabilit&%ilor
conducerii entit&%ii auditate ,i ale auditorului.
.aportul de audit trebuie s& identifice situa%iile financiare ale entit&%ii, care au f&cut obiectul auditului, c-t ,i data ,i
perioada acoperite prin aceste documente.
.aportul trebuie s& men%ioneze c& situa%iile financiare sunt )n sarcina (responsabilitatea) conducerii entit&%ii ,i c&
responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s& exprime o opinie asupra acestor situa%ii
financiare.
$itua%iile financiare constituie reprezentarea faptelor de c&tre conducere. Preg&tirea lor presupune c& direc%iunea
face estim&ri contabile ,i aduce 3udec&%i care au o inciden%& semnificativ&, c& ea stabile,te principiile ,i metodele
contabile potrivite, care trebuie s& fie utilizate pentru preg&tirea situa%iilor financiare. "impotriv&, responsabilitatea
auditorului este de a audita aceste situa%ii financiare, )nc-t s& poat& exprima asupra acestora o opinie.
+cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urm&toare:
':oi am procedat la auditarea situa%iilor financiare ale societ&%ii 'G(, )nc#eiate la 21 decembrie !44H, a,a cum
sunt prezentate )n anexele la prezentul .aport. +ceste situa%ii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea
conducerii entit&%ii. .esponsabilitatea noastr& este, ca pe baza auditului nostru, s& exprim&m o opinie asupra
acestor conturi anuale(.
4#. Continutul raportului de audit.
.elatia contractuala de executare a misunii de audit;
Observatiile reiesite din diverse verificari;
0nformatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege;
Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare
ofera o imagine fidela, clara si completa pozitie financiare, performantelor si situatiei financiare generale a
intreprinderii;
5entiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
4%. (olul raportului de audit.
'nstrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu
publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
'nstrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o
entitate;
'nstrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.
4&. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
0n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile
si norme de audit.
4). Ce sunt si ce rol 1oaca normele de audit?
1A
:ormele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul
pentru calificarea muncii sale. +ceste pot si:
$tandardele 0nternationale de +udit (0$+), Practicile 0nternationale de +udit (0+P$), $tandardele
0nternationale privind 5isiunile de Examen @imitat (0$.E), $tandardele 0nternationale privind 5isiunile de
Certificare (0$+E), $tandardele 0nternationale pentru 5isiuni Conexe (0$.$) emise de Consiliul pentru
$tandardele de +udit si Certificare (0++$>) din cadrul 9ederatiei 0nternationale a Contabililor (09+C);
:orme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
:ormele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de
calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in
lucru a celor mai potrivnice te#nici.
:ormele de audit se cladifica in 2 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
norme profesionale de lucru;
norme de raportare;
norme generale de comportament;

4+. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
:ormele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii, care sunt de regula
organisme de interes public, autonome.
:ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utlitzeaza situatiilr
financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.1 din @egea
contabilitatii. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor
normele contabile.
situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare:
standarde internationale de raportare financiara;
standardel sau norme contabile nationale;
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
:ormele contabile internationale sunt stabilite de 0+$C9 ( 9undatia Comitetului pentru $tandarde 0nternationale de
Contabilitate) si sunt denumite generic $tandarde 0nternationale de .aportare financiara (09.$). +cestea cuprind:
$tandarde 0nternationale de raportare 9inanciara emise de 0+$> (09.$);
$tandarde 0nternationale de Contabilitate (0+$);
$tandardele de interpretare emise de $0C sau 09.0C;
+lte documente emise de 0+$>, $0C sau 09.0C.
4-. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela
a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.
Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.
$tablirea unor praguri de semnificatie permite:
orientarea mai buna si planificarea misiunii;
evitarea lucrarilor inutile;
3usitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii,
rezultatul net, cifra de afaceri.
"efinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine
sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa
1B
aprecieze daca anomaliile pe care lea descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea
emite o opinie fara rezerve.
8nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie:
existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;
capitaluri proprii sau rezultate anormale.
41. (iscul de audit* componentele si relatiile intre acestea.
.iscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare
sunt erori semnificative.
.iscul de audit se divide in 2 componente:
.iscul inerent ; consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori
semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui
control intern insuficient.
.iscul legat de control ; consta in faptul ca o eroare semnificativa intrun cont sau intro categorie de
operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita,
nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate;
.iscul de nedescoperire ; consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o
eroare semnificativa in soldul unui cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte
solduri sau categorii de operatiuni.
Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
.iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. "aca
riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc, astfel
incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers.
Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de
audit. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers.
4/. Ce este riscul legat de control?
Consta in faptul ca o eroare semnificativa intrun cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu
alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul
contabil si de control intern utilizate.
0n general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand:
sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect;
sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
44. Ce este riscul inerent?
Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate
sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
44. Ce este riscul de nedetectare?
Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul
unui cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
"epinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te#nicile si
procedurile folosite de auditor.
4#. Conceptul de independenta in audit.
1=
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura
serviciului profesional prestat. 0n cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare
in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil sia indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
0ndependenta are doua componente fundamentale:
independenta de spirit (rationamentul profesional) ; este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste
obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand
profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala;
independenta in aparenta (comportamentul) se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care
pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea a3unge la concluzia normala
ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost
compromise.
0ndependenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:
interes propriu;
slabirea autocontrolului;
renuntarea la propriile convingeri;
manifestari de familiarism;
actiuni de intimidare.
4%. Controlul de calitate in audit.
.eprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de
organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor
internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective*
Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
+rmonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor;
Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
+precierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
"ezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.
"ocumentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua
metode:
controale colegiale ; mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul;
controale prin personal anga3at ; sunt persoane anga3ate de o organizatie profesionala sau o autoritate de
reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.
4&. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili?
5isiunile de audit cu scop special, se pot referi la:
$ituatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare
financiara si de normele nationale;
Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
.espectarea clauzelor contractuale;
$ituatii financiare consolidate.
1C
4). Con7inutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar.
Intro misiune de audit de baz& exist& dou& forme de exprimare a opiniei asupra situa%iilor financiare care au
aceea,i valoare: 'dau o imagine fidel&( sau 'prezint& )n mod sincer )n toate aspectele lor semnificative(.
Exizt& 6 tipuri de opinie:
opinia f&r& rezerve;
opinia cu rezerve;
opinia defavorabil&;
imposibilitatea de a exprima o opinie.
4+. Defini7i conceptul de imagine fidel8 9n audit.
:o%iunea de imagine fidel& )n audit nu este clar definit&; de o manier& general&, )ns&, imaginea fidel& este un
concept ce nu poate fi disociat de regularitatea ,i sinceritatea contabilit&%ii. .E<8@+.07+7E+
presupune conformitate la regulile ,i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise;
$0:CE.07+7E+ presupune aplicarea cu bun& credin%& a regulilor ,i procedurilor contabile, )n func%ie de
cunoa,terea pe care responsabilii conturilor trebuie s& o aib& despre realitatea ,i importan%a opera%iilor, evenimentelor
,i situa%iilor din )ntreprindere
Pentru a putea s& se pronun%e cu privire la imaginea fidel&, auditorul trebuie s& se asigure c& urm&toarele B criterii
au fost respectate cu ocazia elabor&rii situa%iilor financiare:
Ex#austivitatea (integralitatea): toate opera%iile care privesc )ntreprinderea sunt )nregistrate )n
contabilitate.
.ealitatea: criteriul realit&%ii opera%iilor presupune c& toate elementele materiale din scripte corespund cu
cele identificabile fizic ,i c& toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de c#eltuieli reflect& valori reale ,i nu
fictive sau care nu privesc )ntreprinderea )n cauz&; altfel spus, toate informa%iile prezentate prin situa%iile financiare
trebuie s& poat& fi 3ustificate ,i verificate.
Corecta )nregistrare )n contabilitate si prezentare )n si tua%iile financiare a opera%iilor presupune c& aceste
opera%ii trebuie:
s& fie contabilizate )n perioada corespunz&toare, urm&rinduse deci respectarea independen%ei exerci%iilor; cri
teriul perioadei corecte:
s& fie corect evaluate, adic& sumele s& fie bine determinate, aritmetic exacte, urm&rinduse respectarea
tuturor regulilor si principiilor contabile
Criteriul corectei imputari
Criteriul corectei prezentari in conturile anuale
#-. Prezenta7i # deosebiri fundamentale 9ntre auditul intern :i auditul statutar.
+udit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entit&%ii si alte comenzi sau solicit&ri ale
conducerii).
9ace parte din controlul intern al entit&%ii.
$e realizeaz& de regul& prin anga3a%i (servicii, birouri etc.) independen%i de celelalte structuri executive.
:u are obliga%ii extra entitate (de regul&).
0ndependen%a e limitat& la nivelul )n%elegerii conducerii executive.
1D
+uditul statutar (auditarea situa%iilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege)
$e realizeaz& prin persoane fizice sau 3uridice stabilite de ac%ionari.
$e respect& normele unui organism profesional.
+sigur& credibilitatea necesar& pentru ter%i asupra situa%iilor financiare ale entit&%ii.
0ndependen%a principiul de baz& pentru credibilitate.
#1. Ce sunt conturile semnificative 9n audit?
Conturile semnificative sunt acele conturi a c&ror valoare reprezint& o parte importanta din situa%iile financiare sau
cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte important& din acestea ,i care pot ascunde erori sau inexactit&%i
semnificative a c&ror importan%& relativ& e direct legat& de regularitatea contabilit&%ii, influen%-nd semnificativ
aceste situa%ii financiare.
0dentificarea conturilor semnificative se spri3in& )n mod esen%ial pe examenul analitic, un ansamblu de te#nici care const&
)n:
efectuarea de compara%ii )ntre datele din conturi cu cele trecute ,i ulterioare;
analiza fluctua%iilor ,i tendin%elor;
studiul ,i analiza elementelor neobi,nuite.
8nele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de erori ca, de exemplu:
conturi cu solduri mici dar care tranziteaz& sume importante;
conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane);
conturi care presupun te#nici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas&,de exemplu);
conturi care prin natur& sunt purt&toare de riscuri (conturide regularizare).
#/. Prezentati 1- proceduri 2diligente3 pentru auditarea imobilizarilor corporale

0nventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .
+naliza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile.
0dentificarea ac#izitiilor exercitiului;
/erificarea daca contabilizarea sa facut la data receptiei;
Cercetarea ac#izitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu sa omis contabilizarea in activ in exercitiul
respectiv;
/erificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului , ca
valoarea ac#izitiei a fost bine determinata;
/erificarea c#eltuielilor accesorii ac#izitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile, c#eltuieli
financiare, c# de transport anga3ate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii.
+naliza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de
valori importante;
Pentru ac#izitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele
dezec#ilibre a firmei si anomalii;
0dentificarea imobilizarilor produse de intreprindere.
#4. Prezentati 1- proceduri 2diligente3 pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala
$tocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu, indiferent daca in
cursul exercitiului sa aplicat metoda inventarului permanent.+siatare la inventarul fizic si revizuirea
procedurilor folosite.
0ndetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii.
Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin sonda3.
!4
Precizati data la care sa efectuat inventarul fizic si confruntatil cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul
anului.
/erificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual.
0dentificati, ex#austiv, toate localizarile de stocuri; identificati daca exista stocuri la terti si procedati la
circularizarea acestora.
0dentificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii apartin acesteia.
Pentru activitatile de productie, apreciati stocurile in curs; daca sunt semnificative, includetile in sonda3ele
prevazute in continuare.
Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntativa cu privire la
respectarea principiului permanentei metodelor. 5etodele curent folosite sunt 909O si C58P .5etosa
@09O poate fi folosita, dar este intersiza de standardele internationale .
"aca a fost sc#imbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca sau facut
mentiuni in anexe.
#4. Prezenta7i # elemente de baz8 ale raportului de audit statutar.
.aportul unei misiuni de audit de baz& trebuie s& con%in& )n mod obligatoriu urm&toarele elemente de baz&: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinz-nd natura ,i )ntinderea lucr&rilor de audit, paragraful
opiniei,semn&tura, adresa ,i data raportului
##. 'dentificarea responsabilit87ilor 9ntr5un raport de audit.
.esponsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si anga3amentele care si le asuma prin semnarare scrisorii
de anga3ament.
.esponsabilit&%ile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de baz&; pentru opinia sa )n leg&tur& cu situa%iile financiare auditate;
responsabilit&%i secundare care au urm&toarele caracteristici: rezult& din texte de legi, reglement&ri
diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit& te#nici ,i proceduri diferite de cele folosite
pentru misiunea de audit de baz&; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit& ca, de
exemplu, r&spunsul la obliga%ia legal& de verificare dac& registrele contabile au fost %inute corect ,i la zi);
responsabilit&%i adi%ionale care au urm&toarele caracteristicii: rezult& din texte de legi ,i alte
reglement&ri, pot fi abordate te#nici ,i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz&; presupun
exprimarea )n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat&
)n raportul de audit ()n cuprins sau )n anexe la acesta). "e exemplu, conformitatea cu unele reglement&ri
specifice (pia%a de capital, b&nci, asigur&ri etc.) sau raportul asupra controlului intern.

#%. Prezenta7i & proceduri 2diligente3 pentru auditul ciclului v;nz8ri 5 clien7i la o 9ntreprindere
industrial8.
$tabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia, in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de
pasiv privind clientii : creante activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv;
confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu sau facut compensari intre soldurile
debitaore si creditoare.
/erificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de 7/+ .
0dentificati creantele intragrup.
Obtineti o balanta analitica a clientilor la inc#iderea exercitiului si aomparatio cu sumele din balanta
generala si cu cele din bilant.
!1
Circularizati soldurile clientilor.
+plicati metoda circularizarii externe.
/erificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara 7/+.
#&.Prezenta7i sc.ema metodologic8 a auditului statutar.
Prin audit statutar se )n%elege examinarea efectuat& de un profesionist contabil competent ,i independent
asupra situa%iilor financiare ale unei entit&%i )n vederea exprim&rii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare
,i complete a pozi%iei ,i situa%iei financiare precum ,i a rezultatelor (performan%elor) ob%inute de acesta.
+ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz& ,i certific& )n
totalitatea lor situa%iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit&%i ,i opera%ii specifice intreprinderii
auditate, )n virtutea unor dispozi%ii legale (legea contabilit&%ii, legea societ&%ilor comerciale, legea pie%elor de
capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (ac%ionari, asocia%i).
Elementele de baz& ale conceptului de audit statutar sunt:
profesionistul competent ,i independent care poate fi o persoan& fizic& sau persoan& 3uridic&;
obiectul examin&rii efectuat& de profesionistul contabil )l constituie situa%iile financiare ale entit&%ii, )n
totalitatea lor: bilan%, cont de profit ,i pierdere ,i celelalte componente ale situa%iilor financiare,, )n func%ie
de referen%ialul contabil aplicabil;
scopul examin&rii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel&, clar& ,i complet& a
pozi%iei financiare (patrimoniului), a situa%iei financiare ,i a rezultatelor ob%inute de entitatea auditat&;
criteriul de calitate )n func%ie de care se face examinarea ,i se exprim& opinia )l constituie standardele
(normele) de audit ,i standardele (normele) contabile.
Orice defini%ie a auditului statutar trebuie s& %in& cont de nevoile ,i a,tept&rile utilizatorilor, )n m&sura )n care
acestea sunt rezonabile, precum ,i de capacitatea auditorului statutar de a r&spunde la aceste nevoi ,i a,tept&ri.
Publicul se a,teapt& ca auditorul statutar s& 3oace un rol )n prote3area intereselor sale, prin oferirea unei resigur&ri
referitoare la:
acurate%ea declara%iilor financiare;
continuitatea exploat&rii ,i solvabilitatea firmei;
existen%a unor fraude;
respectarea de c&tre firm& a obliga%iilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa%& de problemele legate de mediu ,i probleme sociale.
#). Ce sunt sistemele :i domeniile semnificative 9n audit?
Profesionistul contabil are posibilitatea s& ),i orienteze misiunea )n func%ie de domeniile ,i sistemele
semnificative; aceast& orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden%& semnificativ&
asupra situa%iilor financiare ,i deci asupra program&rii ,i planific&rii misiunii de audit, permi%-nd: determinarea
naturii ,i )ntinderii controalelor )n raport cu pragul de semnifica%ie ales; organizarea lucr&rilor de audit astfel )nc-t
!!
s& fie atins obiectivul de a certifica situa%iile financiare )n mod ra%ional, cu maxim de eficacitate ,i )n cadrul
termenelor convenite cu clientul
@a )nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnifica%ie este necesar pentru a determina domeniile ,i
sistemele semnificative.
#+. Prezenta7i 1- proceduri 2diligente3 pentru auditul ciclului furnizori 5 cump8r8tori.
1. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat ;
!. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva ;
2. daca exista un 3urnal al cumpararilor ;
6. verificarea unui esantion de facturi,incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice,apoi
in cartea mare si in contul adecvat din 3urnalul cumpararilor ;
A. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si c#eltuieli din cartea mare si din
3urnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective
B. daca nu exista un 3urnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la
cumparari Jc#eltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au
fost determinate de tranzactii reale.
=. examinarea analitica privind compararea cumparariiJc#eltuielilor aferente exercitiului financiar auditat
cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget ;
C. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate
trbuiesc investigate ;
D. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de c#eltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc
investigate
14. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii.
%-. (olul :i obiectul auditului statutar
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de c&tre auditor a unei opinii potrivit
careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile
identificate. Pentru a exprima aceast& opinie, auditorul va folosi formula Kdau o imagine fidel.L sau Kprezint. /n mod
sincer, in toate aspectele lor semnificativeL care sunt expresii ec#ivalente.
Pentru asi forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sasi
fondeze aceasta opinie.
Opinia auditorului )ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicat. dar nu absoluta;
asigurarea absolut& in audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la rationament
profesional, utilizarea te#nicii sonda3ului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul c&
ma3oritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului.
0n cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract, fie pe
baza unui mandat, trebuie s& aplice o metodologie de control care s& asigure spre deosebire de celelalte forme de
control aceast& opinie independent& )n mssura sa 3udece sau s& apere in mod egal pe to%i utilizatorii informatiei
contabile, pe toti actorii participanti la via%a economicosociala dintro intreprindere, si anume: actionarii, statul
(bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furnizori etc.
!2