Histologie - curs 1

TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.
Principalele caracteristici:
este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
celulele sunt unite prin jonctiuni
orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul
conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si
glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB).
iferente intre tesutul epitelial si tesutul epiteloid: tesutul epiteloid are MB dar nu are
suprafata libera. !pre exemplu, in corticosuprarenala, apar celule secretorii, atasate prin jonctiuni
la MB dar care nu au suprafata libera. "cesta este un tesut epiteloid.
are o mare di#ersitate de forme si functii:
formeaza in#elisuri membranare (epiderm, ca#itatile inc$ise ale organismului: pleura,
peritoneu, pericard, peretii cailor de comunicare cu mediul extern: arborele tra$eo-
bronsic, tubul digesti#, caile genito-urinare etc.).
asigura transportul selecti# de molecule intre mediul intern si extern sau intre doua
compartimente ale organismului.
intra in structura unor organe solide si a unor glande: tesutul epitelial realizeaza unitatea
secretorie si ajuta la formarea sistemului canalicular, deci formeaza parenc$imul
glandei (parenc$imul glandular este format din unitatile secretorii si canaliculele
secretorii).
au rol senzorial, in organele de simt (mugurii gustati#i, organul %orti, crestele ampulare,
aparatul otolitic).
au rol contractil, care prezinta o importanta minora. "cestea sunt populatii aparte de celule
epiteliale, care se numesc celule mioepiteliale (un tesut epitelial care prezinta miofilamente
contractile in citoplasma)
&n tesut epitelial poate realiza una sau mai multe functii.
'olul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relati# la organ si anume: separa selful
de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il tra#erseaza.
%aracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care
este in oricare dintre cele trei foite embrionare:
din ectoderm deri#a:
epidermul si deri#atele sale (par, ung$ii)
glandele tegumentare (sudoripare si sebacee)
epiteliul ca#itatii bucale, nazale si anale
unele glande endocrine: adeno$ipofiza
din endoderm deri#a:
tubul digesti# si aparatul respirator
parenc$imul glandelor anexe digesti#e
glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul)
din mezoderm deri#a:
corticosuprarenala
endoteliile
mezoteliile
Tesutul epitelial este lipsit de #ase sang#ine si limfatice (este a#ascular). (asele sang#ine aflate
in tesutul conjuncti# nu tra#erseaza MB si tesutul epitelial este $ranit prin difuziune. !pre exemplu, in
cazul epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine $ranite decat cele aflate
la o distanta mai mare de MB. )xista si un epiteliu #ascularizat: stria vasculara, care se gaseste in
urec$ea interna, pe peretele lateral al canalului co$lear.
)ste bine iner#at, prin terminatii ner#oase libere, distribuite in mod neuniform, in retea
butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. "numite epitelii nu au terminatii ner#oase libere
pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor mane#re fara anestezie (raclarea epiteliului gastric
si intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin).
Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite
celulele uzate, prin acti#itate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite
celule stem). 'ata de inlocuire a unui epiteliu #ariaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se
inlocuieste in *-+ zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in ,- zile (cel mai lent).
.nlocuirea se poate face in trei moduri:
/. pe seama unor celule bazale izolate, intercalate intre celulele epiteliale. "pare in cazul unor epitelii
unistratificate cilindrice (epiteliul trompelor uterine, epiteliul cailor genitale masculine:
epididim si canal deferent)
*. pe seama unor celule bazale grupate (de obicei intr-un strat numit strat germinati#)
,. pe seama unor zone numite zone germinati#e. "pare in cazul glandelor intestinale si al celor
gastrice (in fundul criptelor gastrice apar aceste zone germinati#e).
Metaplazia este procesul de transformare a unui tip de epiteliu intr-un alt tip de epiteliu. !pre
exemplu, epiteliul unistratificat se transforma in epiteliu pluristratificat. Metaplazia apare sub actiunea
cronica a unor factori noci#i de mediu. !pre exemplu, sub actiunea substantelur toxice din fumul de
tigara epiteliul pseudostratificat ciliat din caile respiratorii se transforma in epiteliu pluristratificat si isi
pierde functia. aca actiunea noci#a inceteaza, procesul este re#ersibil.
EPITELIUL DE ACOPERIRE
"lcatuieste in#elisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.
Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu
stratificat (pluristratificat) sau, dupa forma celulelor, in epiteliu cilindric (columnar, prismatic),
scuamos (pa#imentos) sau cubic. %lasificarile nu tin seama de particularitatile functionale. eci
epiteliile pot fi:
simple
pa#imentoase (scuamoase)
cubice
cilindrice (columnare, prismatice)
stratificate:
pa#imentoase (c$eratinizate sau nec$eratinizate)
cubice
cilindrice
%lasificarea dupa forma celulei se face dupa stratul superficial, in cazul epiteliilor stratificate.
pseudostratificat cilindric
de tranzitie (uroteliu)
Epiteliile pai!entoase si!ple "scua!oase#
!eamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei
turtiti. "cest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selecti# de gaze si
metaboliti.
)x.: epiteliul al#eolei pulmonare, ramura descendenta a ansei 0enle, foita parietala a capsulei
Bo1man. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. )ndoteliul este epiteliul care
captuseste orice tip de #as. Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste
ca#itatile inc$ise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu).
Epiteliul si!plu cu$ic
2atimea si inaltimea celulelor este aproximati# egala. 3ucleul este rotund si situat central de
regula. .p.d.#. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens).
)xista si locuri unde are rol de protectie. )xemple: ramura ascendenta a ansei 0enle si segmentul
distal al tubului urinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se #arsa in ducte (canale
interlobulare), epiteliul de acoperire al o#arelor.
Epiteliul si!plu cilin%ric
)ste format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de *-, ori mai mare decat latimea).
3ucleii sunt alungiti si o#alari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau c$iar
apical). Poate a#ea specializari la ni#el apical (cili, micro#ili, stereocili).
)xemple: tubul digesti# (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros),
caile genitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele
exocrine - ductele striate.
4unctii:
de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei micro#ililor)5
de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)
Epiteliul strati&icat scua!os
)ste alcatuit din mai multe randuri de celule. oar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt
turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi).
)ste de doua tipuri:
/. c$eratinizat (cornos)
*. nec$eratinizat (moale)
eosebirile intre cele doua tipuri apar la ni#elul stratului superficial.
.n cazul epiteliului c$eratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (c$eratine) si
astfel ele isi pierd nucleii. "cesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol
protector impotri#a factorilor fizici, c$imici si infectiosi.
.n cazul epiteliului nec$eratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de
c$eratina dar ele isi pastreaza nucleii. "cest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului
digesti# (ca#itate bucala, faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul #aginal. "cest epiteliu
are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa.
Epiteliul strati&icat cu$ic si cilin%ric
!unt slab intalnite la adult. 2a embrion se gaseste frec#ent epiteliul stratificat cilindric.
)piteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande
exocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor o#arieni.
)piteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjuncti#a
palpebrala.
Epiteliul pseu%ostrati&icat cilin%ric
)ste o forma de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt de inaltimi
diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite.
Poate prezenta la ni#elul membranei apicale specializari (cili sau stereocili).
)piteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se
gaseste numai in arborele tra$eobronsic.
)piteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in
epididim si canalul deferent. !tereocilii se #ad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin
mai lungi decat cilii.
Epiteliul %e tranzitie "epiteliul poli!or& sau uroteliu#
)piteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici,
calice mari, bazinet, ureter, #ezica urinara, partea proximala a uretrei). )piteliul se mai numeste si
polimorf deoarece este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule
in rac$eta, celule umbeliforme - in forma de umbrela).
"cest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat.
%elulele din stratul bazal sunt celule germinati#e.
%elulele in rac$eta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol
efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal.
%elulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera *-, celule in rac$eta.
)piteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea numarului
de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB.
"tunci cand se exercita o presiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de
straturi de celule.
Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Prin studii de
microscopie electronica s-au obser#at pe membrana acestor celule 6arii dense ale celulelor
umbeliforme7. "cestea reprezinta niste in#aginari ale membranei care constituie rezer#e membranare.
%and celula urinara este goala, ariile se #ad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, ca urmare a
intinderii membranei celulare, proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma.
)piteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. "ceasta functie este data de
organizarea membranei celulare care are o compozitie c$imica bogata in sfingolipide.
EPITELIUL 'LA(DULAR
'eprezinta grupuri de celule epiteliale specializate pentru procese de secretie. Procesul
secretor are 8 faze:
/. "similare - celula preia din mediul extracelular precursorii de sinteza
*. !inteza - prelucrarea precursorilor
,. "mbalarea si stocarea - are loc in granule de secretie
8. !ecretia propriu-zisa - eliminarea extracelulara a granulelor
9landele pot fi:
exocrine - isi #arsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie)
endocrine - isi #arsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange)
Histogeneza (geneza tesutului)
!e porneste de la o lama epiteliala ce #ine in contact cu un tesut conjuncti# tanar (tesut
mezenc$imal). "ici exista un grup de celule ce formeaza un mugure ce patrunde in tesutul
mezenc$imal. )#olutia spre glanda exocrina se face atunci cand mugurele pastreaza legatura cu lama
iar spre glanda endocrine se face atunci cand mugurele nu mai pastreaza legatura cu lama.
9landele pot fi exocrine, endocrine sau mixte (amficrine).
9landa reprezinta asocierea dintre epiteliul glandular, #ase si ner#i.
'lan%ele e)ocrine
Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste a%eno!erul glandular. )l
pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. )l #ine in raport cu #ase
limfatice si sang#ine si cu membrana bazala.
%lasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa:
numarul de celule din glanda exocrina
aspectul sistemului canalicular
aspectul adenomerului
upa numarul de celule din glanda, glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare.
)xista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa), care se
gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul digesti#. 'estul glandelor exocrine sunt multicelulare.
&neori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de in#elis, ceea ce #a duce la
formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). "ceasta contine celule ce formeaza un
epiteliu de in#elis si celule secretorii, formand mase compacte asociate unui sistem canalicular.
9landa exocrina isi #arsa produsii de secretie intr-o ca#itate cu sau fara ajutorul canalelor de
excretie. %lasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. 9landele simple
au un canal unic de excretie, neramificat. 9landele compuse au un canal de secretie ramificat.
%lasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare, acinoase sau
al#eolare.
"denomerul tubular poate fi:
unic si drept (glande tubulare drepte)
unic dar ramificat (glande tubulare ramificate)
contort (glande tubulare glomerulare)
"denomerul acinar se aseamana cu cel al#eolar, cu precizarea ca cel al#eolar are un scurt canal
prin care se #arsa in canalul excretor, canal care la adenomerul acinar lipseste. )xista si glande tubulo-
acinoase si tubulo-al#eolare.
Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjecti#e: unul referitor la
forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. )xista astfel urmatoarele tipuri de glande:
glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda 2ieber:;$n)
glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si glandele duodenale
Br;nner)
glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara)
glanda simpla al#eolara sau al#eolara ramificata (glanda sebacee)
glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala)
glanda compusa acinoasa (glanda parotida)
glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare)
glanda compusa tubuloal#eolara (glanda mamara)
9landele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande
mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase)
9landele mucoase secreta mucus. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine). %elulele
glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor), care
se gasesc in aparatul 9olgi.
9landele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime. )xemplu: glanda
parotida.
9landele mixte pot fi:
seromucoase (glanda submandibulara) - au o secretie predominant seroasa
mucoseroase (glanda sublinguala) - au o secretie predominant mucoasa
e asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande
merocrine, apocrine sau $olocrine.
Majoritatea glandelor sunt merocrine. "cestea isi elimina produsii prin exocitoza.
9landele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe
membrana care se pierde, impreuna cu o parte din citoplasma apicala. )xemple: glanda mamara si
glandele ceruminoase, care produc ceara si se gasesc in conductul auditi# extern.
.n cazul glandelor $olocrine, produsii de secretie in#adeaza toata celula, ceea ce duce la
moartea celulei. )liminarea produsilor de secretie se #a face prin eliminarea intregii celule moarte.
)xemplu: glanda sebacee.
'lan%ele en%ocrine
.si elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential), in limfa sau in lic$idul
interstitial.
Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi:
imediat (corticosuprarenala) - glande cu secretie continua
dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara)
stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie
stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid
Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine
ner#oasa. < do#ada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala.
%riterii de clasificare a glandelor endocrine:
dupa modul de dispunere a celulelor:
in cordoane celulare, dispuse fie paralel, fie ramificate si anastomozate (ex.: zona
fasciculata din corticosuprarenala)
in foliculi - o ca#itate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex.: tiroida)
insule, cuiburi sau gramezi (ex.: insulele 2anger$ans din pancreasul endocrin)
dupa natura produsilor de secretie:
glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex.: celulele ce alcatuiesc sistemul
neuroendocrin difuz - "P&)
glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine)
glande care secreta steroizi (corticosuprarenala, componenta endocrina a gonadelor)