INTRODUCERE

Pastorul lui Herma este o carte apocrifa cu referire la Noul Testament. In ea se

imagineaza biserica Domnului ca un turn. Turnul acesta, ca si toate turnurile d
e altfel, era construit din pietre. Este vorba despre acele pietre care suportau
o astfel de activitate si puteau fi folosite la o asemenea constructie. Apoi se
ia fiecare tip de piatra si se explica de ce a fost sau nu fost folosita la con
structia turnului. Cartea poate fi interesanta mai ales in ceea ce priveste expl
icatia cu privire la pietrele folosite pentru acesta zidire. Explica de ce sunt
unele pietre ciuntite, crapate, fisurate, rotunde, patrate, si aplica acestea la
viata crestinului. Insa pentru ca este o carte apocrifa, cel care o citeste tre
buie sa stie sa discearna si sa deosebeasca lucrurile bune (daca sunt ) de cele
care sunt mai putin bune.

Cartea I - Vedeniile
Vedenia I

1 - Cel ce m-a crescut ma vanduse unei oarecare Rode in Roma. Dupa mult
i ani am cunoscut-o iarasi si am inceput sa o iubesc ca pe o
sora. Dupa catva timp am vazut-o scaldandu-se in raul Tibru, i-am dat mana
si am scos-a din rau. Vazand frumusetea ei, mi-am zis in inima : " Ce fericit
as fi daca as avea o astfel de femeie, atat ca frumusete cat si c
a purtare". Numai atat am gandit, iar nimic altceva . Dupa catva tim
p, pe cand ma duceam spre Cumae si slaveam pe cale fapturile lui Dumnezeu, ca
t sunt de mari, de insemnate si de puternice, am adormit mergand si un
duh m-a luat si m-a dus pe un drum anevoie de umblat, pe care
nici un om nu putea merge, caci era un loc prapastios si rupt de ap
e. Trecand deci raul acela am ajuns la un loc ses si ingenunchind am
inceput sa ma rog Domnului si sa imi marturisesc pacatele. Pe cand ma rug
am se deschise cerul si vazui pe femeia aceea pe care o poftisem,
salutandu-ma din cer zicandu-mi: Bucura-te Hermo!" Uitandu-ma spre ea, ii
zisei : Doamna, ce faci acolo ? Ea imi raspunse : "Am fost ridicata aici,
ca sa arat Domnului pacatele tale". Zic ei: " Tu esti acum acuzatoare
a mea ?" "Nu", zise, "dar asculta cuvintele pe care ti le voi spune. D
umnezeu care locuieste in ceruri si a facut din nimic lucruril
e ce sunt, si le-a inmultit si le-a facut sa creasca pentru bise
rica Sa cea sfanta este suparat pe tine pentru ca ai pacatuit catre
mine ". Raspunzand ii zisei: " Pacatuit-am catre tine? In ce fel ? sau ti
-am grait vreodata cuvant nerusinat ? Nu te-am socotit intotdeauna ca
pe o zeita ? Nu te-am respectat in toata vremea ca pe o sora femeie ?, pentru
ce sustii impotriva mea pe nedrept aceste fapte rele si necurate ? Ea
razand imi zise " In inima ta s-a suit pofta de ceva rau, oare nu ti se pa
re ca pentru un barbat drept este o fapta rea, daca se suie in inima lu
i pofta rea? Este, da , pacat si inca mare, imi zise, caci barbatul dre
pt doreste numai lucruri drepte. Cand doreste deci lucruri drepte s
lava lui este bine asigurata in ceruri si Domnul se arata milostiv
in orice imprejurare. Dimpotriva, cei ce se gandesc in inimile lor la r
au isi atrag moartea si robia si mai ales aceia care cauta sa castige lu
mea aceasta, care iubesc bogatia si nu tin la bunurile viitoare. Se vor ca
i sufletele lor pentru ca nu au nadejde ci s-au nesocotit pe ei si viata lor. T
u insa roaga-te lui Dumnezeu si El va ierta pacatele tale si ale casei
tale intregi si ale tuturor sfintilor.

2. Dupa ce vorbi ea cuvintele acestea, se inchisera cerurile iar eu eram cu t
otul cuprins de teama, groaza si intristare, caci ziceam in mine, " Daca si
pacatul acesta mi se scrie in cartea judecatii cum ma voi mai putea mantui? Sau
cum voi imblanzi pe Dumnezeu pentru pacatele mele savarsite cu fapta.
Si cu ce cuvinte voi rug ape Domnul ca sa imi fie milostiv? . Pe cand cugetam si
socoteam acestea in inima mea, vad inaintea mea un fotoliu mere si alb ca
zapada. Si veni o femeie batrana imbracata in vesmant foarte stralucitor, cu o
carte in maini, se aseza singura si ma salute cu cuvintele :
Bucura-te Hermo iar eu plin de intristare ii zisei plangand : Doamna bucur
a-te. Ea imi zise : Pentru ce esti asa trist Hermo ? erai rabdator anevoie
de suparat si in toata vremea razand, pentru ce esti acum atat de posomorat
la fata si nu vessel? . Iar eu ii raspunsei: Din pricina unei femei nob
ile care zice ca am pacatuit catre ea. Si ea zise Nicidecum nu este asupra r
obului lui Dumnezeu lucrul acesta, dar in inima ta s-a suit pofta rea. Un
astfel de gand poate insa sa aduca pacat asupra robilor lui Dumnezeu caci
este un gand rau si inspaimantator pentru un suflet cu totul cinstit si dovedi
t ca bun, daca doreste o fapta rea si mai ales pentru tine Hermo care esti
infranat si te abtii de la orice pofta rea fiind plin de toata nevinovatia s
e de mare curatie.

3. Dar nu pentru aceasta este Dumnezeu suparat pe tine ci pentru ca sa in
torci pe copii tai care au pacatuit catre Domnul si catre voi parintii lor
, caci in iubire oarba catre copiii tai nu ai povatuit casa ta ci ai lasat-o s
a se strice ingrozitor. Pentru aceasta este Domnul suparat pe tine. Totus
i va tamadui toate relele savarsite mai inainte in casa ta, caci pentru pacatele
si nelegiuirile lor ai pierdut in afacerile tale negustoresti. Dar milostivire
a cea bogata a Domnului s-a plecat spre tine, si casa ta se va intari
e se va restabili in slava Lui, numai san u fi usuratic, ci cu inima buna, si
intareste casa ta caci precum fierarul ciocanind lucrul sau face ce voieste to
t asa si sfatul cel drept repetat zilnic stapaneste toata rautatea.
Nu inceta sa sfatuiesti pe copiii tai, Caci stiu ca daca se vor pocai din to
ata inima, vor fi scrisi impreuna cu sfintii in cartile vietii. Dupa ce
se sfarsira vorbele acestea al ei, ma intreba: Voiesti sa asculti sa iti
citesc ceva ? Voiesc Doamna ! citeste-mi . Fi dar ascultator, imi spuse
ea, si ia seama la maririle lui Dumnezeu. Atunci in chip maret si minunat am
auzit lucruri de care nu pot sa imi aduc aminte, caci toate cuvintele erau i
ngrozitoare, asa ca nu poate cineva sa le poarte. Numai vorbele de pe urma mi
le amintesc caci erau folositoare si blande : Iata Dumnezeul puterilor c
are a creat lumea cu putere nevazuta si neintrecuta si cu mare intele
pciune si a imbracat zidirea cu frumusete prin slavita Lui vointa si cu
Cuvantul cel puternic a intarit cerul si a intemeiat pamantul pe
ape si cu a Sa intelepciune si pronie a zidit biserica Sa ce
a sfanta pe care a si binecuvantat-o. Iata aceasta va schimba ceruril
e,muntii, dealurile si marile si toate se fac netede pentru cei alesi ai sai ca
sa le implineasca fagaduinta pe care le-a facut-o cu multa slava si b
ucurie, daca vor tine legile lui Dumnezeu pe care le-au primit cu credinta ma
re.

4. Cand termina de citit se scula de pe fotoliu, venira patru tineri ridica
ra fotoliul si se dusera cu el spre rasarit. Iar ea ma chema la sine, se atinse
de pieptul meu si imi zise: Ti-a placut citirea mea ? ii raspunsei : Acestea de
la urma imi plac, Doamna dar cele de mai inainte sunt grele si aspre. Ea imi zise
: Acestea de la urma sunt pentru cei drepti, iar cele de mai inainte pentru paga
ni si pentru cei ce s-au lepadat de credinta. Pe cand vorbea ea cu mine, se arat
a doi barbate, o ridicara pe brate si plecara spre rasarit unde fusese du
s si fotoliul. Vesela pleca si departandu-se imi zise : Fii cu curaj Hermo.


Vedenia II

1. Mergand spre Cumae, pe aceasi vreme ca si anul trecut, mi-am adus ami
nte pe cale de vedenia de dinainte si iarasi ma adpuca Duhul si ma duse
in acelasi loc unde ma dusese si anul trecut. Ajungand deci in locul acela
plecai genunchii si incepui sa ma rog Domnului sis a slavesc numele Lui, ca ma
socotit vrednic sa mi-a facut cunoscute pacatele mai inainte. Dup ace ma r
idicai de la rugaciune, vazui inaintea mea pe batrana pe care o vazusem si anu
l trecut, plimbandu-se incoace si in colo si citind cu glas tare pe o ca
rte. Poti tu, imi zise ea, sa vestesti acestea alesilor lui Dumnezeu
? , raspunsei, Doamna, atatea nu pot tine minte, da-mi insa cartea ca sa
o copiez. Ia-o, imi zise, si sa mi-o dai inapoi. O luai si retragandu-ma
intr-un loc de pe camp, am copiat-o litera cu litera, caci nu aflam silabele.
Sfarsind de copiat cartea deodata imi fu smulsa cartea din mana, de cine nu
am vazut.

2. Dupa ce postii cinsprezece zile si ma rugai mult catre Domnul, mi se
descoperi intelegerea acestei scrieri. Cele scrise erau : Copii tai Hermo au pac
atuit catre Dumnezeu, au defaimat pe Domnul si cu mare rautate au tredat
pe parintii lor. S-au facut tradatori de parinti dar folos nu au avut de tra
darea lor ci au adaugat la pacatele lor desfranari si tot felul de rautati si
astfel s-a umplut masura faradelegilor lor. Fa cunoscut insa aceste cuvinte tu
turor copiilor tai si sotiei tale care pe viitor iti va fi ca o sora, caci ni
ci ea nu isi pazeste limba cu care pacatuieste, dar auzind cuvintele acestea s
i-o va pazi si va afla mila. Dupa ce le vei face cunoscut cuvintele acestea
pe care mi le-a poruncit Stapanul ca sa ti le descopar atunci se vor iert
a lor toate pacatele pe care le-au savarsit mai inainte si tuturor sfintilor
care au pacatuit pana in ziua aceasta, daca se vor pocai din toata inima lo
r si vor indeparta din inimile lor indoiala, Caci pe slava Sa a jurat
Stapanul cu privire la alesii sai ca daca si dupa aceasta zi hotarata se va
mai pacatui, nu se vor mai mantui, caci pentru cei drepti pocainta are
sfarsit. Zilele pocaintei s-au implinit pentru sfinti iar pentru pagani este p
ocainta pana in ziua de apoi. Sa spui deci capeteniilor bisericii ca sa
isi indrepte caile pentru dreptate pentru ca sa primeasca din plin
si cu multa slava fagaduintele. Fiti deci statornici cei care savarsiti
dreptatea si nu va indoiti pentru trecerea voastra in viata cealalta impreuna
cu sfintii ingeri. Fericiti sunteti toti care rabdati marea asuprire viitoa
re si cati nu vor tagadui viata lor, caci sa jurat Domnul catre Fiul Sau ca cei
ce au tagaduit pe Domnul lor s-au lipsit de viata vesnici. Adica cei ce iL vor
tagadui in zilele viitoare, caci celor ce L-au tagaduit mai inainte le-a
fost milostiv pentru multa Sa indurare.

3. Iar tu Hermo, sa nu pastrezi ura copiilor tai nici sa parasesti pe sora
ta pentru ca sa fie curatiti de pacatele lor de mai inainte, caci vor fi pov
atuiti cu povata dreapta daca nu le vei pastra ura. Ura neimpacata duce la moart
e, tu insa Hermo ai avut mari suparari personale din pricina calcarilor de lege
savarsite in casa ta, pentru ca nu ai avut grije de ei, ci dimpotriva ai trecut
cu vederea si te-ai indeletnicit cu afacerile tale cele rele, totusi iti aduce
mantuirea faptul ca nu te-ai departat de Dumnezeul cel viu precum si curatia si
multa infranare. Acestea te-au mantuit, daca ramai statornic in ele si mantuiesc
pe toti care fac unele ca acestea si petrec in nevinovatie si simplitate. Acest
ia vor birui toata rautatea si vor fi statornici pana la viata vesnica. Fericiti
toti care savarsesc dreptatea ! Nu vor pieri in veac. Sa spui lui Maxim: Iata v
ine o stramtorare, daca ti se pare ca este bine iaras tagaduieste. Aproape este
Dom,nul de cei ce se intorc catre El precum este scris la Eldad si Modat, care a
u proorocit poporului in pustie. Un tanar foarte frumos mi-a facut in somn urmat
oare marturisire zicandu-mi: Cine crezi ca este batrana de la care ai primit car
tea ? - Sibila. am zis eu - Te inseli, nu este ea, imi zise el - Dar cine ? intr
eb eu - Biserica, imi raspunse el. L-am intrebat apoi: Pentru ce arata oare batr
ana ? - Pentru ca ea a fost creata inainte de toate, fu raspunsul sau, pentru ac
easta este batrana si pentru ea a fost imtocmita lumea. Dupa aceea avui o vedeni
e in casa mea. A venit batrana si m-a intrebat daca am dat presbiterilor cartea.
Am spus ca nu am dat-o. "Bine ai facut ,zise, caci am sa mai adaug cateva cuvin
te. Cand voi sfarsi toate cuvintele, prin tine vor fi duse la cunostinta tuturor
alesilor. Sa scri deci doua carti si sa trimiti una lui Clement si una Graptei.
Clement sa o trimita apoi cetatilor din afara, caci lui i s-a incredintat aceas
ta; Grapte sa invete din ea vaduvele si orfanii, iar tu insuti sa o citesti in a
ceasta cetate, impreuna cu prezbiterii care stau in fruntea biserici".

Vedenia III

1. Postind de multe ori si rugand pe Domnul ca sa imi arate descoperirea pe car
e o fagaduise sa mi-o arate prin batrana, chiar in acea noapte mi se arata batra
na si imi zise: Pentru ca te rogi atat de mult si ai asa de mare ravna sa cunost
i toate, vino la campul unde semeni alac, si pe la ceasul al cincilea iti voi ap
area si iti voi arata cele ce trebuie sa vezi. O intrebai zicand: Doamna, in ce
loc al campului ? - unde vrei tu - fu raspunsul ei. Mi-am ales in gand un loc fr
umos si retras. Mai inainte insa de a-i vorbi si a-i spune locul imi zise : Voi
veni acolo unde doresti. Asa dar fratilor m-am dus la camp, am socotit exact cea
surile si am ajuns la locul unde hotarasem sa vin. Acolo vazui o sofa de fildes,
pe sofa era asezata o perna de in si pe deasupra intinsa o panza foarte fina de
in. Cand vazui aceste lucruri asezate inaintea mea si nu zari pe nimeni in locu
l acela, ramasei incremenit, groaza ma lua, parul mi se zburli si ma cuprinsera
oarecum fiorii, pentru ca eram singur. Cand imi venii apoi in fire si imi adusei
aminte de marirea lui Dumnezeu si prinsei curaj, imi plecai genunchii si incepu
i a marturisi iarasi pacatele mele ca si mai inainte. Doamna veni impreuna cu c
ei 6 tineri pe care ii vazusem si mai inainte, se aseza putin in urma mea si as
culta la mine, cum ma rugam si imi marturiseam Domnului pacatele. Apoi se atinse
de mine si imi zise: Hermo inceteaza a te ruga intruna pentru pacatele tale, ro
aga-te si pentru dreptate, ca sa primesti parte din ea pentru casa ta. Ma ridica
de mana ma duse la sofa si zise tinerilor: Duceti-va si ziditi. Dupa ce se retr
asera tinerii si ramasesem noi singuri imi zise: Sezi aici - raspunsei Doamna sa
se aseze intai cei mai in varsta - Sezi zise, cand iti spun. Voind deci sa ma
asez in partea dreapta, nu ma lasa ci imi facu semn sa ma asez in partea stanga.
Pe cand ma gandeam in mintea mea si eram trist pentru ca nu ma lasase sa ma as
ez in partea dreapta imi zise: Esti suparat Hermo ? Locul din partea dreapta se
cuvine altora care au bine placut lui Dumnezeu si au patimit pentru numele Lui.
Tie iti lipsesc multe pentru ca sa poti sedea impreuna cu ei. Dar precum starui
in curatie staruie si de aici inainte si vei sedea impreuna cu ei ca si toti ca
re fac faptele lor si rabda cele ce au rabdat ei.
2. Ce au rabdat ei ? , intrerupsei eu - Asculta, imi zise, lovoturi de bici, inc
hisori, stramtorari mari, crucea, fiare salbatice, pentru Numele lui Dumnezeu. P
entru aceasta isi au locul in partea dreapta a altarului ca si oricine patimeste
pentru Numele Lui Dumnezeu, iar celorlalti li se cuvine partea stanga. Dar si
unii si altii, si cei ce stau la stanga si cei ce stau la dreapta, au aceleasi f
agaduinte si daruri numai ca cei din dreapta au o oarecare cinste deosebita. Tu
esti doritor foarte a sedea de-a dreapta impreuna cu ei, dar lipsurile tale sun
t multe. Vei fi insa curatit de lipsurile tale si toti care nu se indoesc vor fi
curatiti de toate pacatele pe care le-au savarsit pana in ziua aceasta. Dupa ce
rosti aceste cuvinte voi sa plece. Eu insa cazui la picioarele ei si o rugai in
numele Domnului sa imi arate vedenia pe care mi-o fagaduise. Atunci ma apuca ia
rasi de mana ma ridica sus si ma aseza pe sofa in partea stanga iar ea sezu im p
artea dreapta si ridicand in sus un toiag stralucitor, ma intreba: Vezi ceva mar
e? - raspunsei : Doamna nu vad nimic - Iarasi imi zise: Iata nu vezi in fata ta
un turn mare, zidindu-se pe ape stralucitoare cu cate patru unghiuri ? - Intrad
evar, se zidea turnul in patru unghiuri de cei sase tineri care venisera impreun
a cu ea. Alte zeci de mii de oameni aduceau pietre, unii din adanc, iar altii de
pe pamant si le dadeau celor sase tineri, aceia le luau si zideau cu ele si toa
te pietrele scoase din adanc le zideau asa precum erau caci erau potrivite si se
uneau la inchietura cu celelalte pietre. Si asa de bine se imbinau unele cu alt
ele incat nu se observa incheietura lor iar zidirea turnului parea a fi facuta d
intr-o singura piatra. Din celelalte pietre insa care erau aduse de pe uscat, pe
unele le puneau la o parte,pe altele le intrebuintau la zidit, iar pe altele le
taiau in bucati si le aruncau departe de turn. Multe alte pietre stau inca impr
ejurul turnului si nu le intrebuintau la zidire, caci unele din ele aveau crapat
uri, altele erau ciuntite, iar altele erau albe si rotunde si nu se potriveau la
zidire. Vedeam apoi alte pietre care erau aruncate de turn si mergeau rostogoli
ndu-se pe drum, dar nu ramaneau pe drum ci se rostogoleau de pe drum intr-un loc
anevoie de umblat. Altele cadeau pe foc si ardeau, altele cadeau aproape de ape
si nu puteau sa se rostogoleasca, desi ar fi vrut sa se rostogoleasca mai depar
te si sa se duca in apa.
3. Cum imi arata acestea voi sa plece. Ii zisei : Doamna, ce folos pentru mine c
a am vazut acestea si nu pricep insemnatatea lor ? - Iscodotor esti omule, imi
raspunse ea, de vrei sa cunosti cele privitoare la turn ! - Se poate Doamna, zis
ei, dar vreau sa povestesc fratilor mei ca sa se bucure si ei auzindu-le si sa c
unoasca pe Domnul in multa slava. Te vor asculta intr-adevar multi, zise ea, ins
a unii dintre cei ce te vor asculta, se vor bucura iar altii vor plange, dar si
acestia daca vor asculta si se vor pocai, se vor bucura. Asculta deci asemanaril
e acestui turn, caci iti voi descoperi totul, dar nu-mi mai face suparare cu rug
aciunea ta pentru descopperire, caci descoperirile de tot felul acesta isi au
sfarsitul lor si acum sunt la sfarsit. Totusi tu nu vei inceta de a cere descop
eriri, caci esti nerusinat. Turnul pe care il vezi zidindu-se, sunt eu, biseric
a care m-am aratat tie si acum si mai inainte. Intreaba acum in privinta turnulu
i, orice vrei si iti voi descoperi, pentru ca sa te bucuri impreuna cu sfintii.
Doamna, zisei eu, pentru ca m-ai socotit odata vrednic, ca sa imi descoperi totu
l, descopera-mi ceea ce este cu putinta sa ti se descopere, - ti se va descoperi
, ma asigura ea, numai inima ta sa fie intoarsa catre Dumnezeu si sa nu pui la i
ndoiala ceea ce ai vazut. O intrebai : Doamna, pentru ce turnul a fost zidit pe
ape ? Ti-am spus de mai inainte, raspunse ea si totusi cercetezi cu atata ravna.
Cercetand deci vei afla adevarul. Asculta acum pentru ce turnul a fost zidit pe
ape: Pentru ca viata voastra prin apa sa mantuit si se va mantui. Turnul insa e
ste intemeiat pe cuvantul numelui celui Atotputernic si slavit si este tinut pri
n puterea Domnului.
4. Doamna, exclamai eu, mare si minunat este lucrul acesta ! Dar cei sase tineri
, care zidesc cine sunt Doamna ? Acestia sunt sfintii ingeri ai lui Dumnezeu cei
care au fost creati mai intai si carora Domnul le-a incredintat toata zidirea s
pre a o face sa creasca, a o zidi si a stapani peste faptura intreaga, de acesti
a deci va fii terminata zidirea turnului. Dar ceilalti care aduc pietrele cine s
unt ? si ei sunt sfinti ai lui Dumnezeu : Dar cei sase de mai inainte sunt mai
presus decat ei. Zidirea turnului se va sfarsi si toti impreuna se vor bucura im
prejurul turnului si vor slavi pe Dumnezeu ca sa sfarsit zidirea. Am mai intreba
t-o apoi : Doamna as dori sa cunosc soarta pietrelor si puterea lor ce fel este,
mi-a raspuns: Nu ca ai fi mai vrednic decat toti ceilalti, ca sa ti se descoper
e aceasta, caci sunt altii mai inaintea ta si mai buni decat tine carora ar fi t
rebuit sa li se descopere vedeniile acestea, dar ca sa se slaveasca numele lui D
umnezeu ti sa facut si ti se vor face si de aici incolo descoperiri pentru cei n
ehotarati, cei care mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestea sunt intr-adev
ar sau nu sunt. Spune-le ca toate acestea sunt adevarate si nimic nu este afara
de adevar, ci toate sunt tari si sigure si bine intemeiate.
5. Asculta acum explicarea pietrelor care se duc spre zidire. Pietrele cele in p
atru colturi, albe si potrivite la incheieturi sunt apostoli, episcopi, invatato
ri sau diaconi care au vietuit dupa sfintenia lui Dumnezeu si au indeplinit sluj
ba de episcopi, invatatori si diaconi in curatie si sfintenie fata de alesii lui
Dumnezeu. Unii dintre ei au adormit deja, iar altii sunt inca in viata. Ei into
tdeauna au lucrat in unire unii cu altii, au avut pace intre ei si au ascultat u
nii de altii. Pentru aceasta se potrivesc incheieturile lor la zidirea turnului.
Ce inseamna oare pietrele care sunt aduse din adanc si sunt intrebuintate la
zidire si se potrivesc la incheieturi cu celelalte pietre deja zidite ? Acestia
sunt cei ce au patimit pentru numele Domnului. As dori sa cunosc celelalte pietr
e, care sunt aduse de pe uscat, ce insemneaza Doamna? Cele ce merg la partea de
jos a zidirii si nu sunt cioplite, pe acestea le-a dovedit Domnul ca bune, pentr
u ca au umblat pe drumul cel drept al Domnului si au urmat poruncile lui. Cele c
e sunt aduse si se pun sus la zidire, cine sunt ? - Sunt tineri in credinta si
credinciosi obisnuiti. Ei sunt sfatuiti de ingeri ca sa faca bine, deoarece s-a
aflat in ei rautate. Pe cine infatiseaza apoi cele puse la o parte si aruncate ?
- Pe cei ce au pacatuit dar doresc sa se pocaiasca: pentru aceasta nu au fost
aruncate departe de turn, pentru ca vor fi intrebuintati la zidire, daca se vor
pocai. Cei ce se vor pocai deci, daca se vor pocai cu adevarat vor fi tari in c
redinta, numai daca se vor pocai acum, cat timp se zideste turnul. Iar daca se v
a sfarsi zidirea numai au loc ci vor fi aruncati. Numai atat vor avea, ca vor st
a langa turn.
6.Vrei sa cunosti si pe acelea care au fost taiate in bucati si au fost aruncate
departe de turn ? Acestia sunt fii nelegiuirii. Ei au crezut in chip fatarnic
si nu au fost straini de niciun pacat. De aceea nu dobandesc mantuirea, pentru c
a nu sunt buni de intrebuintat la zidire din pricina rautatiilor lor. Pentru ac
easta au fost sfaramate si aruncate departe, din pricina maniei Domnului pentru
ca l-au maniat. Celelalte pe care le-ai vazut stand in mare numar, fara a fi adu
se la zidire inchipuiesc cele aspre, pe aceia care au cunoscut adevarul dar n-au
ramas in el si nici nu sau unit cu cei sfinti, pentr aceea nu sunt bune de intr
ebuintat. Cine sunt apoi cele care au crapaturi ? - Acestia sunt cei care au vr
asmasie unii impotriva altora in inimile lor si nu traiesc in pace intre ei, car
e la vedere pastreaza pacea, iar cand sunt departe unii de altii pastreaza rauta
tile in inima. Acestea sun crapaturile pe care le au pietrele. Cele ciuntite inc
hipuiesc pe aceia care au primit in adevar credinta si au cea mai mare parte la
dreptate dar au si unele parti de nelegiuire. Pentru aceasta sunt ciuntite si nu
intregi. Cine sunt oare Doamna pietrele albe si rotunde care nu se impotrives
c la zidire? - Acestia sunt cei ce au credinta dar au si bogatia lumii acesteia.
Cand vine o stramtoare pentru bogatia si afacerile lor ei se leapada de Domnul
. La acest raspuns ii mai pusei iarasi o intrebare : Doamna cand vor fi ei oare
buni de intrebuintat la zidire ? - Vor fi vrednici de Dumnezeu imi zise, cand se
va micsora bogatia lor, care ii amageste caci precum piatra este rotunda, daca
nu se ciopleste si nu isi va pierde ceva din ea, nu poate fi in patru colturi, t
ot asa si cei bogati din lumea aceasta daca nu se pierde din bogatia lor, nu pot
fi vrednici de Domnul. Cunoaste aceasta mai intai la tine insuti; cand erai bog
at nu erai bun de nimic iar acum esti bun de intrebuintat si folositor pentru vi
ata. Fiti buni de intrebuintat pentru Dumnezeu, caci si tu vei fi luat din acest
e pietre.
7. Pietrele pe care le-ai vazut aruncate departe de turn cazand pe drum si rosto
golindu-se de pe drum in locuri anevoie de umblat, sunt cei ce cred dar in urma
indoelii parasesc calea cea adevarata socotind ca pot gasi o cale mai buna, se r
atacesc si patimesc umbland prin locuri neumblate. Iar cele ce cad in foc si ard
sunt aceia care sau departat pana la sfarsit de Dumnezeul cel viu si din pricin
a poftelor lor de desfranare si rautatilor pe care le-au savarsit, nu le trece p
rin minte sa se pocaiasca. Daca doresti sa stii cine sunt pietrele acelea, care
cad aproape de apa si nu pot sa se rostogoleasca in apa ? - Acestia sunt cei ce
asculta cuvantul si doresc sa se boteze in numele Domnului, dar cand li se aduce
aminte de curatia adevarata se rasgandesc si umbla iarasi dupa poftele lor cele
rele. Cu asta terminase lamuririle despre turn. Indrasnind o intrebai daca toat
e pietrele acestea care sunt aruncate si nu se potrivesc la zidirea turnului vor
avea loc la turnul acesta si daca le este cu putinta pocainta. - Pocainta le e
ste cu putinta, imi raspunse ea, dar la turnul acesta nu se mai pot potrivi. Pen
tru un alt loc mult mai neinsemnat se vor potrivi dar si aceasta cand vor fi chi
nuiti si se vor implini zilele pacatelor lor. Si pentru aceasta vor fi izbaviti
pentru ca sau facut partasi cuvantului celui drept. Si atu7nci vor izbuti sa se
izbaveasca de chinuri daca vor pune la inima faptele lor rele pe care le-au sav
arsit. Iar daca nu le vor pune la inima nu vor fi mantuiti din cauza impietriri
i inimii lor.
8. Cand am incetat deci de a o intreba toate acestea, imi zise: Vrei sa vezi si
altceva? fiind foarte doritor de vedenii m-am bucurat mult ca voi vedea iarasi c
eva. Bagand de seama aceasta batrana zambi si imi zise : - Vezi sapte femei imp
rejurul turnului - da Doamna, ii raspunsei eu si ea continua : Turnul este purta
t de ele dupa porunca Domnului. Asculta acum si felul lor de lucrare. Cea dintai
dintre ele cu maini puternice se numeste credinta prin ea se mantuiesc alesii l
ui Dumnezeu. Cealalta care este incinsa in brau si are tinuta barbateasca se num
este infranarea, ea este o fiica a credintei, cine ii urmeaza este fericit in vi
ata caci se va feri de toate faptele rele in credinta, ca va mosteni viata de di
ncolo daca se tine departe de orice pofta rea. Dar celelalte cine sunt Doam
na ? Sunt fiice una alteia. Ele se numesc 1- simplitate, 2- stiinta, 3- nevinova
tie, 4-sfintenie, 5-dragoste. Daca faci deci toate faptele mamei lor poto sa tr
aiesti. As dori Doamna sa stiu ce putere are fiecare din ele