Eleve: Mares Anca Alexandra

Mirica Alina-Mihaela
Popescu Daniela
Tanase Elena-Corina
Acidul nucleic este o macromolecul complex, ce conine informaia genetic din celula dat.
Acesta este alctuit din mii de nucleotide. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima
dat de Richard Altmann, pentru a desemna substanele complexe pe care acesta le observase n
nucleu. Acizii nucleici sunt substante polinucleotidice.
Alcatuirea unei nucleotide
Acizii nucleici reprezint lanuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la
rndul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoz i o baz azotat. n
cadrul acidului nucleic sunt prezente legturi covalente ( n cadrul nucleotidelor
ntre bazele azotate i pentoze i legturi de !idrogen (ntre bazele azotate a "
nucleotide diferite, de e#.$ ntre adenin i timin%uracil sau ntre citozin i
guanin.
A&'()(A (A&(,
A*(
+,*)()-'
.,A()(A (A*(,
A&(
/A0' A012A2'
-)210)(A (A&(,
A&(
+)*)3)&)3)-' 2)3)(A (A&(
,*A-)4
Alcatuirea unei
nucleotide
*)/10A (A&(
+'(210A
&'015)*)/10A (A*(
*A&)-A4 6176A2
Istoricul descoperirii ADN-ului
Structura AD!ului a fost decodificat la nceputul anilor "#$%. Americanul &ames D. 'atson i
britanicul (rancis )ric* sunt considerai drept primii care au descifrat structura de dubl spiral a
AD!ului +n englez, deoxyribonucleic acid, DNA-. )onform propriilor afirmaii, saltul
calitativ al descifrrii .secretului vieii. s!ar fi produs n ziua de /0 februarie "#$0.
Aflai n competiie contra cronometru cu alte echipe, mult mai celebre i mult mai bine dotate,
aa cum a fost cea a chimistului american 1inus 2auling, laureat al premiului obel pentru
chimie n "#$3, aparentul .cuplu ciudat. a nvins tocmai datorit orizontului lor intelectual foarte
larg n care operau, a solidei i universalei lor pregtiri interdisciplinare precum i a minilor lor
flexibile i deschise oricrei ipoteze confirmabile de ctre realitate.
4ste demn de remarcat faptul c impecabilele imagini luate unor molecule .iluminate. prin
difracia razelor 5 de ctre Rosalind (ran*lin
6"7
, specialist n fotografii de difracie create cu
raze 5, a fcut pe 'atson i )ric* s ntrevad structura de dubl elice a AD!ului. )olegul
acesteia, 8aurice 'il*ins, a contribuit de asemenea decisiv la luarea unor fotografii edificatoare.
Din pcate (ran*lin a murit de cancer n "#$9, n v:rst de numai 0; de ani, probabil din cauza
prea intensei iradieri. )um premiul obel nu se confer post!mortem, n "#</ doar 'atson,
)ric* i 'il*ins au fost rspltii cu aceasta prestigioas cunun de lauri tiinific, mult dorit
de ctre toi savanii din lume.
AD ul
ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic +n englez, desoxyribonucleic acid,
DNA-. Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substan a se gse te
n fiecare celul a fiin elor vii i este esen ial pentru identitatea oricrui organism. AD ul este
prezent cu precadere in nucleu. 4l este responsabil de codificarea informatiei genetice care
stabileste ordinea aminoacizilor in catena polipeptidica. Adn ul este bicatenal. )ele doua catene
sunt complementare, succesiunea bazelor azotate de pe o catena stabileste ordinea bazelor
azotate de pe cealalta catena a AD ului. Totodata, intre o baza azotata purinica de pe o catena si
o baza azotata pirimidinica de pe cealalta catena se formeaza legaturi de =idrogen +legaturi slabe
de natura electrostatica-
Model simpliicat
> form simplificat de reprezentare a AD!ului,
! AD!ul este .re eta. necesar sintezei de proteine, molecule organice esen iale pentru
organismele vii?
! > secven AD conine zone numite gene, zone fr funcie, precum i zone cu un rost
nc necunoscut?
! Acidul dezoxiribonucleic are o structur de dublu helix +cele doua catene se rasucesc
helicoidal in @urul unui ax comun imaginar-. (orma rsucit nu influeneaz funcia, n
esen o .scar. dreapt ar fi identic din punct de vedere funcional, ns dublul helix
economisete spaiu. .Scara. este alctuit din dou lanuri organice elastice ce sunt
conectate prin .trepte..
! .Treptele. sunt de fapt doar de patru feluri, unind perechi de baze azotate, ce pot fi patru
tipuri diferite de molecule organice, adenin +notat A-, citozin +C-, guanin +!- i
timin +T-?
! )ele patru baze +A, C, T i !- nu se pot combina dec:t ntr!un anumit mod, i anume,
adenina doar cu timina +A A T sau T A A-, i citozina doar cu guanina +! A C sau C A
!-? cu alte cuvinte, o baz de tip A, n orice parte a lanului s!ar afla ea, nu se poate
combina dec:t cu o baz de tip T, i invers? n mod similar, ! nu se poate combina dec:t
cu C, i invers?
! >rdinea conteaz, A A T nu este acelai lucru cu T A A? vezi codul genetic care e preluat
de la AR.
! Av:nd n vedere c orice baz se poate combina ntr!un singur fel, pentru notaie se poate
alege prin convenie doar o latur a dublei elici +cealalt rezult din regulile de
combinare-?
! Secvena de baze este forma canonic a informaiei, altfel spus, pentru a descrie n mod
complet o secven AD nu este nevoie de nimic altceva?
! Duplicarea unei secvene este posibil. 4a se obine prin .desfacerea. secvenei .de!a
lungul. ei +se dezintegreaz .treptele.- prin reacii chimice relativ triviale? cele dou
@umti de secven rezultante se scufund apoi ntr!o .sup. de baze. )um fiecare baz
nu se poate combina dec:t cu perechea ei predeterminat, rezultatul final const din dou
secvene AD identice, n afar de cazul c apar mutaii genetice?
! Trei perechi de baze azotate formeaz n mod normal un .codon.. Acesta codific un
aminoacid. 8ai muli codoni la un loc codific o protein.
! 8utaiile nu sunt altceva dec:t imperfeciuni n acest proces chimic, o baz este n mod
accidental ignorat +.srit.-, introdus sau copiat imperfect, sau lanul este tiat prea
devreme sau i se adaug baze la capete? aceste .operaii. de baz genereaz toate
mutaiile posibile.
! 8utaiile genetice sunt practic o alterare a unei pri din informaia din molecula AD.
4ste suficient ca, de exemplu, s se tearg doar o pereche de baze azotate dintr!o gen,
pentru ca toat funcia genei s fie abolit. Dac este tears o pereche de baze azotate,
codonul din care fcea parte aceasta va codifica alt aminoacid, care va codifica alt
protein, fapt ce, n cele din urm +aa se nt:mpl probabil cel mai adesea, ns nu n
mod obligatoriu-, poate s!i altereze acesteia din urm funcia biologic. 8utaiile pot
avea trei feluri de efecte, negative, pozitive sau neutre +nu influeneaz funciile nici n
bine, nici n ru-.
! Aceste mutaii sunt provocate de aa numiii factori mutageni +radiaiile cosmice,
substane chimice .a.-
! 8utaiile genetice pot fi i induse intenionat de ctre specialiti. De exemplu, pentru a
muta genetic plantele, geneticienii obin protoplati +celule care nu au perete celular, ci
doar membran-. >binerea protoplatilor se poate face pe dou ci, prin disecia
peretelui celular, sau cu a@utorul unor substane chimice.
! AD!ul se gsete practic n orice celul, de la organisme unicelulare cum ar fi bacteriile
sau protozoarele,p:n la organismele pluricelulare +fungi, vegetale sau animale-,precum
i n structura intern a unor virusuri.
! Structura AD!ului este unic nu numai pentru o specie anume ci i pentru orice individ
al oricrei specii animale sau vegetale.
! 1a om AD!ul conine circa 0,/; miliarde de perechi de baze +0,/; miliarde de .trepte.
n helixul dublu-.
! 8rimea AD!ului celular i a patrimoniului genetic nu corespund dec:t aproximativ cu
complexitatea organismului. Astfel, de exemplu, exist specii mai puin .complexe.
dec:t omul, dar cu un patrimoniu genetic mai bogat cantitativ dec:t cel al omului.
"EP#ICATIA ADN $#$I B proces prin care se dubleaza cantitatea de AD inaintea diviziunii
celulare. 2rocesul este foarte important, deoarece asigura in cele doua celule fiice rezultate in
urma diviziunii celulare, o cantitate de material genetic egala cu cea continuta initial de celula
mama. Se realizeaza dupa modelul semiconservativ.
2rima etapa, Ruperea legaturilor de =idrogen dintre Cazele azotate de pe cele doua catene ale
macromoleculei de , rezultand doua catene separate
A doua etapa, 2e baza de complementalitate, la cele doua catene de AD e ataseaza nucleotide
libere din citoplasma.
A D T
E D )
E D )
) D E
A D T
T D A
A D T A D T
E D ) E D )
E D ) E D )
) D E ) D E
A D T A D T
T D A T D A
Istoria descoperirii A"N-ului
Fn "#$9 cercetarile efectuate de E wolkin si L Astrahan pe Escherichia coli au pus in evidenta
existenta unui acid ribonucleic denumit mesager. )ercetarea acizilor nucleici are nceputurile in
secolul 5F5 c:nd ( 8iescher +un elveian de origine german- a studiat purionul la diferite
persoane i a descoperit c n nucleul celulelor respective se afl o substan pe care el o
numete nuclein. 8ai t:rziu n "99# Altmann separ din nuclein acidul fosforic dar i o
component organic
A"N $#
AR ! acidul ribonucleic. 2recum AD, este un polinucleotid. Gn nucleotid este format dintr!o
baz azotat +A,T,E,G,) ! n cazul AR G inlocuieste T-, riboz, i un fosfat. Se gaseste cu
precadere in citoplasma. 4ste monocatenal.
4ste alctuit dintr!un singur lan polinucleotidic i are n general o structur cu o singur caten.
4ste un complex macromolecular, structural i func ional, similar n anumite privin e AD!ului.
AR!ul rezult din polimerizarea unor ribonucleotide, care determin formarea unor lan uri
lungi, monocatenare +structura primar-. 2e anumite por iuni monocatena de AR se poate
rsuci n @urul ei, determinand aparitia unei structuri duble ntre secven ele complementare de
baze +structura secundar-. 2olimerizarea implic patru tipuri de ribonucleotide legate mpreun
prin legturi fosfodiesterice n pozi iile 0H!$H. )omponentul pentozic al AR!ului este riboza, iar
bazele azotate sunt, adenina, guanina, citozina i uracilul. 4xist doua clase de AR i anume,
AR genetic, care controleaz ereditatea la unii virusi, i AR non!genetic care este implicat n
sinteza substan elor proteice +v. Sinteza proteinelor-.
4xist trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente n toate celulele i care, av:nd structuri i
funcii diferite, @oac un rol esenial n biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt, acidul
ribonucleic mesager ! ARm, acidul ribonucleic solubil sau de transfer ! ARs sau ARt i
acidul ribonucleic ribozomal ! ARr +v.anexa/-. Fn celule se gsete o mare cantitate de ARr
+9%!#%I din AR!ul celular-, ARt n proporie de "%!"$I i o cantitate mica de ARm +mai
puin de $I-.
A"N mesa%er este o molecul de AR ce are rolul de a copia informaia genetic a unei
catene de AD, proces numit transcripie. 1a procariote +bacterii- AR mesager copiaz
informaia genetic a mai multor gene situate alturat. 1a eucariote AR mesager copiaz
informaia genetic a unei singure gene. 2oart mesa@ul genetic nscris n secvena sa de
ribonucleotide. AR mesager este monocatenar i are o lungime variabil, n funcie de
lungimea genei +AD- pe care a transcris!o, de mrimea mesa@ului genetic purtat. 4l se asociaz
cu ribozomii din citoplasma celular, la nivelul crora dicteaz secvena de aminoacizi din
catena polipeptic. Dup ce molecula de AR i ndeplineste rolul su de mesager, el este supus
hidrolizei enzimatice si depolimerizat.
Acidul ribo-nucleic de transer +numit i A"N de transer sau A"Nt- este un complex
de molecule mici +n @ur de ;3B#$ nucleotide- care transfer un aminoacid activat unui lan
polipeptidic n cretere sntetizat n timpul procesului de translaie. ARt are o form
asemntoare unui Jtrifoi cu patru foiK sau unei cruci. 1a captul 0L terminal, toi ARt au
secvena ))A, unde se fixeaz unul din cei /% de aminoacizi. Aceast legtur covalent este
catalizat de o aminoacil ARt sintetaz. ARt mai conine o secven de 0 nucleotide, numit
anticodon, secven care se potrivete prin complementaritate codonului corespunztor de pe
AR!ul mesager al aminoacidului transportat. (iecare tip de ARt corespunde unui singur tip de
aminoacid, dar deoarece codul genetic conine mai muli codoni specifici aceluiai aminoacid,
moleculele de ARt cu diferii anticodoni pot reprezenta acelai aminoacid.
ARt are poriuni bicatenare, are doi poli funcionali, unul la care se aaz un aminoacid, altul
care conine o secven de 0 baz azotate numit anticodon, cu a@utorul creia ARt!ul
recunoate la nivelul ribozomului codonul din AR mesager corespunztor aminoacidului pe
care l poart. Recunoaterea codon!anticodon are loc la nivelul ribozomului n procesul sintezei
catenei polipeptice
A"N &iral este materialul genetic al ribovirusilor, unii bacteriofagi, unele virusuri
vegetale +virusul mozaicul tutunului- si unele virusuri animale +virusul turbarii, poliomielitei,
gripal, stomatitei veziculare, etc-. Replicarea AR virual este asigurata de celula gazda sub
actiunea unei enzime +AR polimeraza- numita AR replicaza sau AR sintetaza. AR viral
este purtator unic al informatiei erediatre si la viroizi +au doar o molecula mica de AR, fara
invelis proteic- dar si la retrovirusuri. Fn cazul retrovirusurilor, replicarea AR se realizeaza cu
a@utorul enzimei reverstranscriptaza. Acesta este o AD polimeraza care utilizeaza o matrita
AR pentru sinteza unei catene de AD. Fn prima etapa rezulta un hibrid molecular AR!AD,
dar care este hidrolizat AR si AD complementar este trecut sub forma bicatenara.
Descoperirea reverstranscriptiei a contribuit la intelegerea mecanismelor de transformare
maligna +carcinogeneza- si totodata a demonstrat ca informatia genetica nu circula intr!o directie
unica ADM ARMproteine, ci si de la ARM AD.
A"N-ul ribozomal +A"Nr- este componenta principal a ribozomului, maina biologic
productoare de proteine din orice celul vie. (uncia ARr const n a furniza un mecanism de
decodare a AR!ului mesager +ARNm- n amino acizi i n a interaciona cu acidul ribonucleic
de transfer +ARNt- n timpul transla iei , prin furnizarea de activitate de peptidil transferaz.
ARt!ul aduce, apoi, amino acizii necesari, ce corespund codonului ARm potrivit.
Gna din caracteristicile principale care deosebete ARr de celelalte tipuri de AR const n
aceea c el apare ntotdeauna legat de proteine. 1anul ARr!ului este constituit at:t din poriuni
monocatenare c:t i din poriuni bicatenare helicoidale cu bucle monocatenare. Nn lanul
polinucleotidic al ARr!ului raportul molar ntre bazele azotate componente este n favoarea
bazelor purinice. Astfel, coninutul n adenin O uracil D /","#, guanin O citozin D 0<,/$, iar
raportul general purineOpirimidine circa ",0.
8olecula de ARr are peste "%%% de nucleotizi. 4l este sintetizat tot prin transcriere din AD,
dup care catena de ARr se pliaz, form:nd poriuni bicatenare, datorit complementaritii
bazelor azotate. Gn ribozom este format din / subuniti care vor recunoate +tot pe baza
complementaritii- i vor ataa ntre ele nucleotidele de recunoatere de la nceputul moleculei
de ARr.
'inteza proteica(
AR!ul este sintetizat ntr!un proces numit i transcriptie. Nn acest proces, secvenele AD sunt
copiate de enzime +AR polimeraz-, pentru a produce AR complementar. 4nzima are rolul de
a desface dublul helix al AD!ului, fiecare @umtate fiind transcripionat. Sinteza AR!ului
+transcripia- se realizeaz pe baza complementaritii bazelor azotate ca i n cazul replicaiei
AD!ului. )ele dou catene ale macromoleculei de AD se despart, pe intervalul care urmeaz
a fi transcris, numai c de data aceasta va aciona AR polimeraza. Acum se va transcrie numai
una din catenele moleculei de AD. )atena de AD care funcioneaz ca matri pentru sinteza
AR!ului se numete caten sens. ucleotidele libere care se vor alinia pe baza
complementaritii vor conine riboza. Nn dreptul adeninei de pe catena matri se va ataa
uracilul n catena nou sintetizat. 2olimerizarea de ribonucleotide n transcripie se desfoar n
acelai sens ca reacia de polimerizare a dezoxiribonucleotidelor din cadrul replicaiei AD!ului
i anume de la $P la 0P. AR!ul av:nd o molecula monocatenar, frecvena erorilor este mult mai
mare decat la AD,replic:ndu!se cu o fidelitate mult mai redus, deoarece in cazul AR!ului nu
exist un proces de reparare, iar frecvena mare a erorilor duce la o mare variabilitate genetic.
ADN i A"N
AR!ul, spre deosebire de AD, care are dezoxiriboz, conine n structura sa riboz?
1a AR, baza uracil nlocuiete timin?
AR!ul este mai mic dec:t AD!ul + /%%!3%%% nucleotide n comparaie cu peste "
milion de nucleotide la AD-
)GRF>QFTATF
". AD!G1 4ST4 FR4STFEAT>RG1 )41 8AF CG
Atunci cand este infaptuit un delict si responsabilul nu poate fi gasit, politia recurge la
proba AD!ului. Testul consta in extragerea AD!ului din sange, par, unghii sau alte
substante organice gasite la locul faptei si compararea acestuia cu AD!ul extras din
sangele suspectului? fiecare persoana detine un patrimoniu genetic unic si irepetabil.
2entru proba se foloseste o reactie chimica, 2R) +polSmerase chian reaction-, care
garanteaza o reproducere exacta si precisa a moleculelor de AD.
)ontrar oricaror ratiuni stiintifice, spun ei, oamenii de stiinta au identificat recent in structura
AD!ului abilitatea de a comunica la distanta cu... AD!ul. 4xplicatiaT 2entru moment, niciuna.
)ercetatorii raporteaza dovezi care, contrar convingerilor curente referitoare la ceea ce este
posibil, o dubla legatura intacta de AD are uimitoare capacitate de a recunoaste similaritatile
din alte insiruiri AD de la distanta. 4le sunt cumva capabile sa se identifice reciproc, iar micile
fragmente de material genetic tind sa se amestece cu AD!ul similar lor. Recunoasterea
asemanarilor din secventele subunitatilor chimice din AD se intampla intr!o maniera
nerecunoscuta inca de stiinta. u exista, aparent, niciun motiv pentru care AD!ul sa fie capabil
sa se combine in felul in care o face si, din punct de vedere teoretic, aceasta trasatura ar trebui sa
fie chimic imposibila.
)hiar si asa, studiul publicat in &urnalul de )himie (izica C al A)S, prezinta foarte clar ca
recunoasterea omologica dintre secventele mai multor sute de nucleotide se intampla fara contact
fizic si in absenta proteinelor. 1egaturile elicoidale duble de AD pot recunoaste molecule
asemenatoare de la distanta si se pot alatura, totul aparent, fara contributia altor molecule sau
semnale chimice.
2entru ca stiintific cercetatorii nu isi pot explica fenomenul, ei se vad oarecum constransi sa ia in
calcul si pseudostiinta denumita .telepatie a materiei vii. pentru a gasi raspunsuri. >ricum,
descoperirea este importanta deoarece ea ar putea a@uta la sporirea acuratetii si a eficientei
recombinarilor omologice de gene, care reprezinta un proces responsabil cu repararea AD!ului,
cu evolutia si diversitatea genetica. oile descoperiri pot, de asemenea, arunca lumina si asupra
metodelor necesare evitarii erorilor de recombinare, care reprezinta factori de cancer, de
imbatranire, precum si ai altor dereglari de sanatate
". )onform unui studiu efectuat de cercetatorii britanici, politia ar putea deveni intr!o zi
capabila sa identifice numele de familie ale suspectilor sau ale victimelor unor crime,
numai cu a@utorul AD!ului.
)ercetatorii de la Gniversitatea 1eicester din 8area Critanie, unde a fost descoperita amprenta
AD in "#93, spun ca au reusit sa demonstreze ca barbatii cu acelasi nume de familie au sanse
mari sa fie inruditi genetic. Descoperirea i!ar putea a@uta pe genealogi in cercetarile lor, dar si pe
detectivi in investigarea infractiunilor, folosind urme de AD din sange, par, saliva sau sperma.
Tehnica se bazeaza pe analiza AD la nivelul cromozomului U, care determina sexul masculin
si care, asemenea numelui de familie, se transmite de la tata la fiu. Fn mod nesurprinzator,
probabilitatea unei bune potriviri genetice depinde de raritatea numelui, cele mai neobisnuite
nume nascand si cele mai puternice legaturi intre posesorii lor.
Gn studiu efectuat pe /.$%% de subiecti barbati a aratat ca, in medie, exista o sansa de /3I ca doi
barbati cu acelasi nume de familie sa aiba un stramos comun. 2rocentul creste pana la $% la suta,
atunci cand numele este unul rar.
V(aptul ca exista o legatura atat de puternica intre numele de familie si cromozomul U are
aplicare in stiintele @uridice. Data fiind consistenta bazelor de date cu nume si profiluri AD,
prezicerea numelui de familie numai dupa amprenta genetica este o practica verosimilaK, a
precizat Turi Wing, coordonator al studiului.
0. Rrei sa stii ce dezvaluie AD!ul despre tineT 2otrivit geneticienilor, chiar si cele mai
nebanuite secrete. 4l poate dicta preferintele tale culinare, afectiunile pe care le risti,
nivelul de inteligenta de care dispui si in general, cam orice factor al oricarui aspect al
fiintei tale.
Trei companii ofera in prezent cartografierea completa a genomului uman. u numai ca aceste
institutii testeaza AD!ul in aproape un milion de locatii separate in care se stie ca genoamele
umane difera, dar ele ii a@uta pe clienti sa interpreteze ceea ce harta individuala le spune despre
trecutul, prezentul si viitorul lor. Totusi, genetica este inca o stiinta imperfecta. Eenele tale pot
indica, de exemplu, faptul ca prezinti un risc ridicat de a face artrita in timp, dar, in realitate, este
posibil sa nu suferi vreodata de incheieturi intepenite. )u toate acestea, cercetatorii cartografiaza
de ceva vreme diferentele genetice si au facut progrese uriase in interpretarea AD!ului.
". 4xperimentul realizat de biologii de la Gniversitatea din 8anchester, 8area
Critanie, arata ca ar fi posibil ca viata pe 2amant sa fi inceput de la moleculele de
AR.
Fpoteza V1umii ARK asupra aparitiei vietii pe 2amant sugereaza ca materia vie a aparut odata
cu formarea, in Vsupa prebioticaK, a moleculelor de AR +acidul ribonucleic-, un polimer inrudit
cu AD si care se poate autoreplica si poate cataliza reactii chimice complexe. VSupa prebioticaK
este numele dat de biochimisti si biologii evolutionisti amestecului complex de molecule
organice care exista in apa oceanului primitiv, in perioada premergatoare aparitiei vietii, in urma
cu cca. 0,9 miliarde de ani.
AR este o substanta polimerica +alcatuita din numeroase subunitati identice, legate intr!ele prin
legaturi chimice, pentru a forma un lant molecular- existenta in nucleul celulelor vii. >
subunitate a AR poarta numele der ribonucleotida si este alcatuita din trei componente, o
molecula de glucid, numit riboza? un grup fosfatic si o baza azotata.
Fpoteza 1umii AR sugereaza ca, in anumite conditii existente pe 2amant in perioada aparitiei
vietii, ar fi fost posibil ca aceste substante sa se asambleze pentru a forma ribonucleotide, iar
acestea, la randul lor, s!ar fi putut uni intre ele, formand lanturile de AR.
4xperimentele realizate pana in prezent au mers pe aceasta cale, oamenii de stiinta au incercat sa
asambleze mai intai riboza, grupul fosfat si o baza azotata pentru a forma ribonucleotide, urmand
sa asambleze apoi ribonucleotidele intre ele. Fncercarile insa, au dat gres.
)ercetatorii de la Gniversitatea din 8anchester au mers pe o cale diferita, ingenioasa,
descoperita dupa "/ ani de experimente. 4i au construit un VscheletK molecular al viitorului lant
de AR, schelet care continea de@a legatura chimica intre riboza si bazele azotate, legatura care
nu putuse fi obtinuta anterior de nici un colectiv care incercase sinteza AR. 1a acest schelet au
adaugat apoi, rand pe rand, ceilalti atomii necesari.
)riticii teoriei lumii AR sustin ca acesta molecula polimerica foarte complexa nu s!ar fi putut
forma din mici molecule simple, in condiile naturale existente pe Terra in perioada aparitiei
vietii, de vreme ce si in laborator, in conditii experimentale strict controlate, asamblarea lor este
atat de dificil de realizat. Totusi, rezultatele experimentale obtinute la Gniversitatea din
8anchester, de catre echipa condusa de prof. &ohn Sutherland, constituie un argument puternic in
favoarea acestei teorii asupra originii vietii
Sursa, Ne)s at Nature
/. Gn Vbanda@K AR care ascunde secventele de gene mutante s!a dovedit eficient in
amelioarrea unei boli congenitale B distrofia musculara Duchenne +D8D- B care
afecteaza baietii, producand invaliditate si decesul la o varsta tanara.
Aproximativ unul din 0$%% baieti este afectat de D8D, maladie datorata mutatiei unei %ene intr!
unul dintre cromozomii 5.
)a rezultat al mutatiei, organismul nu sintetizeaza proteina numita distrofina, o componenta
structurala esentiala a tesutului muscular.
D8D determina invaliditate locomotorie timpurie +in general, copiii afectati a@ung in scaunul cu
rotile pana la varsta de "/ ani- si moartea in @urul varstei de 0% de ani, datorita insuficientei
cardiace si respiratorii.
Eena care codifica producerea distrofinei a fost identificata in urma cu /3 de ani, dar o terapie
genica prin inlocuirea genei mutante cu una sanatoasa nu a fost posibila, deoarece gena D8D
este foarte complexa.
Fnsa cercetatorii de la Gniversitatea Australiei de Rest, din 2erth, au imaginat o noua abordare, in
loc sa corecteze defectul genetic, ei au .ascuns. gena mutanta, cu a@utorul unor .banda@e. !
fragmente de acid nucleic, care se leaga de AR!mesager, in punctele ce corespund secventelor
mutante ale genei D8D.
Fn acest fel, secventele mutante, care ar fi impiedicat producerea distrofinei, vor fi .sarite. atunci
cand se realizeaza translatia ! procesul de sinteza a proteinelor specifice pe baza informatiei
genetice continute in AR!mesager.
2rimele testari pe oameni, incepute in /%%#, au aratat ca in@ectarea .banda@elor. de acid nucleic
+initial in muschii piciorului, la ; baieti cu D8D? ulterior in sange, la /% de pacienti atinsi de
boala- determina sinteza distrofinei in organism.
Fnca nu se stie in ce masura prezenta distrofinei va determina intarirea musculaturii +desi testele
pe animale au aratat ca exista un asemenea efect,- dar metoda reprezinta, in orice caz, cea mai
promitatoare terapie pentru tratamentul distroiei musculare Duchenne.
3. Fndispensabil virusului hepatitei pentru a se multiplica.
Aceasta substanta experimentala blocheaza reproducerea virusului si reduce incarcatura virala
din sange si ficat. 8olecula S2)0<3#, cea capabila sa inhibe un mic fragment de AR si astfel
sa anihileze virusul, a fost pusa la punct de o companie farmaceutica din Danemarca. Testata
initial cu succes pe patru cimpanzei, acum a intrat in faza testelor clinice pe voluntari umani.
Fn intreaga lume, circa 0I din populatie a intrat in contact cu virusul hepatitei ), iar circa ";%
milioane de persoane, potrivit datelor >ragnizatiei 8ondiale a Sanatatii +>8S-, sunt purtatori ai
virusului si risca sa dezvolte o ciroza sau un cancer hepatic.
'ursa: Ansa
3. Gnul dintre cele mai mari mistere ale lumii este modul in care s!a format viata.
>amenii de stiinta reduc chestiunea la aceasta fraza, V)u aproximativ patru
miliarde de ani in urma, pe 2amant s!au produs unele reactii chimice B ca urmare
a unui flux primordial sau cu participarea vulcanilor, poate pe fundul marilor ori
printre straturi de minerale B care au creat biologia..
Recent, cercetatorii au produs, in conditii de laborator, ceva ce se aseamana izbitor cu
presupusele reactii de la inceputurile vietii pe 2amant. u este viata, sugereaza ei, dar cu
siguranta ofera comunitatii stiintifice noi orizonturi de cercetare. >amenii de stiinta de la
Fnstitutul de )ercetare Scripps din San Diego, SGA, au creat molecule care se auto!multiplica si
chiar evolueaza. Fn incercarea lor de a crea viata, cercetatorii au sintetizat enzimele de AR B
acid ribonucleic, stramosul primitiv al AD!ului B care se pot multiplica fara a@utorul unor
proteine sau al altor componente celulare, procesul manifestandu!se pe o perioada indefinita.
Specialistii au amestecat apoi diferitele enzime AR care s!au multiplicat, impreuna cu materia
genetica. Fn mod remarcabil, ele au fuzionat, iar din cand in cand, unii dintre supravietuitori au
cautat sa se amestece cu fragmente de materie noua, neprezenta in componenta lor. 4xact asa
cum se manifesta formele de viata. VDescoperirea m!a cutremuratK, sustine unul dintre membrii
echipei de cercetare, TraceS 1incoln, de la F)R, care lucreaza in prezent la lucrarea sa de
diploma. V)e avem nu este viata, dar am putut demonstra ca are unele proprietati asemanatoare
vietii, iar acest lucru este extrem de interesant.K
Sursa, 1ive Science