UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE PSIIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE ANUL II

EXISTA O CORELATIE INTRE

AGRESIVITATE SI TRASATURILE
DE PERSONALITATE?
Homo homini lupus- omul e lup pentru om

COORDONATOR
Conf.univ.drd MUSTEA ANCA
STUDENTELE
DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA
PAUL GEANIANA ELENA
CONTA IOANA

Agresivitate si personalitate
Agresivitate - definita ca tendinta de a-l ataca pe celalalt sau orice obiect susceptibil de a sta in calea unei
satisfaceri imediate sau din punct de vedre psihanalitic ansamblu manifestarilor reale sau fantasmatice ale
pulsiunilor de agresiune - (Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006)
Agresivitate(comportament) - ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta n plan contient,
incontient sau fantasmatic n scopul distrugerii, degradrii, constrngerii, negrii sau umilirii unei persoane,
unui obiect investit cu semnificaie social sau orientate spre propria persoan (autoagresivitate), cum sunt
conduitele autodistructive ntlnite n unele tulburri psihice sau chiar n afara lor (suicidul raional)
Agresiune - comportament adoptat cu intentia de a-i face rau celuilalt,fizic sau psiohologic sau atac
intraspecific rezultind din exacerbarea unei conduite agnoistice(Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006)
Se manifesta sub forme diverse: furtul, asasinatul, umilirea, privarea de o recompens anticipat etc si
poate fi exercitata doar de placere(agresiune ostila) sau pentru atingerea unui scop(instrumentala).
Notiunea de agresiune trebuie sa fie obiectul unei evaluri critice referitoare la situaii,circumstane i
conatexte, care constituie o important surs de informaii asupra legitimitii sale i caracterului su adecvat
sau nu,existind forme de agresiuni acceptate sau netolerate
Violenta - utilizarea ilegitim i ilegal a forei(Landale), sau ca o forta care se utilizeaza impotriva ordinii, a
legii sau a dreptului (Lafon),definiti criminologice,ori o conduit agresiv acut, caracterizat ndeosebi prin
folosirea forei fizice.
Violenta este o forma particulara a fortei exercitate direct sau indirect in grade diferite (omor, rnire sau
doar ameninare) indreptata asupra unor nivele diferite - credina, libertatea sau integritatea fizic.
M. Wieviorka identifica
- violena individual cu formele violena criminal care poate fi mortal (asasinatul),
corporal (loviri i rniri) i sexual (violul) sau violenta noncriminal n cazul sinuciderilor
sau accidentelor

- violena colectiv - identificata ca

- violena unor grupuri organizate mpotriva puterii (terorism, greve, revoluie)
- violena puterii mpotriva cetenilor (terorism de stat, violena instituionalizat)
- violen paroxistic (rzboiul)

Etologia o stiinta a comportamentului agresiv ?

Stiin fascinant i relativ recent care consider agresivitatea ca un instinct reactiv sau ramura a
biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si vietuitoarelor(DEX)
Fondatorul etologiei moderne este Konrad Lorenz (1903-1989) cunoscut mai ales prin studiile sale asupra
agresivitatii, in care extinde principiile etologice la comportamentul uman.,
Etimologia cuvintului ethos comportament,morav,obicei,atitudine , logos stiinta(gr.).
Se pare ca tocmai comportamentul normal este cel mai greu de defint corect, identificind:
Comportamentul submisiv definit ca un comportament caracterizat prin supunere fara comentarii si fara
resentimente in fata stapinului
Comportamentul mimetic care considera viata un joc la cacealma si sa conduce dupa principiul scopul
scuza mijloacele.
Comportamentul agresiv caracteristic persoanelor instabile emotional din cauze diverse.Agresivul este
datorita impulsivitatii,imprevizibil fiind un pericol social real,simpaticomimetic,are o mobilitate a starilor de
excitatie si este dominat de adrenalina
Formele in care-si manifesta agresivitatea sunt :
- agersivitae verbala,
- agresivitate atitudinala si impulsivitate
- tendinte de a domina pana la autoagresivitate

Teorii explicative despre agresivitate

Etiologia agresivitatii este departe de a fi elucidata intr-o maniera care satisfaca cerintele
adeptilor diferitelor tabere.
Ipotezele privind etiologia comportamentelor agresive incearca sa explice si sa
evidentieze factorii responsabili remarcindu-se patru grupe de teorii(G.Moser)
I - Teorii INSTINCTUALE in care agresiunea este o manifestare a unei
pulsiuni sau instinct nnscut
II - Teorii REACTIVE - comportamentul agresiv este considerat ca o reacie
la situaii frustrante, dezagreabile;
III - Teorii ale INVATARII - comportamentul agresiv este un comportament
achiziionat prin intermediul unor mecanisme de nvarea prin imitaie i/sau
observaie
IV Abordari COGNITIVE - comportamentele agresive sunt rezultanta unui
proces decizional: decizia de a aciona agresiv este funcie de raportul dintre costurile i
beneficiile prezumate

Forme de manifestare a agresivitatii

Tipurile principale de agresiune
Agresiunea reactiva - directa, biologic adaptativa, este indreptata spre pedepsirea raului
provenit de la o alta persoana.
Agresiunea instrumentala - indirecta, biologic nonadaptativa, este indreptata spre producerea
unor dezavantaje unei alte persoane pentru a atinge un anumit obiectiv
Agresiunea simbolica - verbala, se refera la producerea unui dezavantaj care nu include
prejudicii de natura fizica.
Agresiunea fizica - implica producerea unor prejudicii de natura fizica asupra victimei: raniri sau
distrugere.
Agresiunea permisa - se refera la raspunsul la agresiune, la agresiunea de aparare,fie ca
este vorba de actiunile militarilor in timp de razboi, fie de aplicarea pedepselor, in justitie sau in
interiorul unor diverse grupuri sociale guvernate de norme proprii (grupurile criminale).
Mitrofan, Zdrenghea, Butoi iau in calcul mai multe criterii de clasificare
Persoana care adopta conduita agresiva
- agresivitatea tanarului si cea a adultului
- agresivitatea masculina si cea feminina
- agresivitatea individuala si ce a colectiva
-agresivitatea spontana si cea premeditata
Mijloacele utilizate
- agresivitatea fizica si cea verbala
- agresivitatea directa asupra victimei si cea indirecta, prin intermediari
Obiectivele urmarite:
- agresivitatea orientata spre obtinerea unor beneficii
- agresivitatea orientata spre ranirea sau distrugerea victimei ori unor bunuri
Forma de manifestare a agresivitatii:
- agresivitatea violenta si cea nonviolenta
- agresivitatea latenta si agresivitatea manifesta.

Agresivitate in grup
Grupurle pot fi identificate ca:

- grupuri primare si secundare,grupuri formale si informale si grupuri de apartenenta sau de referinta

Agresivitatea intragrupala se manifesta in situatii tipice:
1.Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului (teritorialitatea)
- zonele spatiul interpersonal Zona intima pna la 45 cm
Zona personala intre 45 120 cm
Zona sociala intre 1,2 3,6 cm
2. Disputarea obiectelor
3. Rivalitatea
4.Agresivitatea explorativa
5.Agresarea educativa
6.Concurenta
7.Reactia de respingere a anormalului
8. Agresivitatea verbala
Savantul finlandez Pekka Kuusi vede problema agresiunii in grup astfel: toi cei care urmeaz alte
norme comportamentale sunt catalogai automat drept strini, iar n cazul unui element strin, mecanismele
de nfrnare a agresiunii i omorului nu mai funcioneaz. Astfel se explic rzboaiele dintre naiuni ,
conflictele interetnice i interconfesionale, antisemitismul, rasismul i discriminrile oamenii posed un
bagaj informaional diferit i nu tolereaz alte interpretri i forme comportamentale.

Comportament agresiv
forma de adaptare si compensare a frustrarii -

Cele trei tipuri de modele explicative ale comportamentului agresiv vizeaza

I - modelul biologic - este axat pe notiunea de instinct, explicat la nivelul psihologiei animale
de lucrarile Konrad Lorentz, iar la nivel uman de cele ale lui De Greff
II - model psihofiziologic - se bazeaza pe notiunea de frustrare (a insela, amagi) al carui
sustinator este Brekowitz. Frustrarea poate fi primara sau secundara si poate duce la agresiune cand:
- Actul frustrant se poate atribui clar unui frustrator;
- ntr-o cultura sau o subcultura data, o situatie frustranta cere raspuns agresiv
Teoria frustrare- agresivitate spune ca agresivitatea creste daca persoana nu isi poate atinge scopurile.
III - model socio-cultural - care se bazeaza pe notiunea de invatare si este determinat de
relatiile interpersonale (Bandura).Teoria atrage atentia asupra rolului invatarii in dezvoltarea
comportamentului agresiv iar invatarea sociala prin imitare joaca un rol deosebit.

METODOLOGIA CERCETARII
Obiective.
In fixarea obiectivului principal al cercetarii am presupus ca ar putea exista o predispozitie a
anumitor tipuri de personalitati pentru dezvoltarea unor comportamente agresive.
Din acest obiectiv principal am incercat surprinderea si identificarea naturii agresivitaii si a
factorilor care genereaza acesta forma de comportament,ca obiectiv secundar,pornind de la enuntul ca
"Omul va deveni mai bun, atunci cnd i vei arta cum este el n realitate." (A. Cehov)
Ipoteze
Ipoteza de covariatie formulata este vazuta ca fiind intodeauna speculativa, conjuncturala si provizorie
- exista o corelatie pozitiva intre agresivitate si unele trasaturile de personalitate
- cresterea agresivitatii este influentata de anumite trasaturi de personalitate
Procedura de lucru desing si variabile

Desing-ul cercetarii este un desing de cercetarea corelationala,deorece cerceteaza relatiile

dintre caracteristicile participantilor (trasaturi de personalitate) si agresivitate. El este eficient in realizarea
descierii si predictiei insa rezultatele nu permit rationamente de inferenta.
Variabilele dependente cercetate
VD 1 agresivitatea operationalizata prin scorul de la testul de agresivitate
VD2 trasaturi de personalitate operationalizate prin scorul de la FPI,EPI

Metode si tehnici de cercetare

Conform definitiei metodelor ca fiind fiind modul de cercetare, sistemul de reguli i principii de
cunoatere i transformare a realitii obiective (S. Chelcea, 2001) aceasta cercetarea foloseste o metoda
transversala,aproximativ statistica.
Tehnica de cercetare abordata ca un demers operational in cadrul metodei anchetei este
chestionarul.Desi este o metoda laborioasa,am aplicat-o atit eu cit si colegele mele ca operatori, comunicarea
facindu-se direct sau indirect, prin posta electronica
Etapele de realizare au fost: - stabilirea obiectului anchetei documentarea formularea ipotezei
determinarea populatiei anchetei esntionarea alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului pretestul
redactarea definitiva a chestionarului alegerea metodelor de administrare despuierea rezultatelor analiza lor
in raport cu obiectivele redactarea raportului final.
Procedura alesa referitor la modalitatea de colectarea a datelor este creion, hirtie si comunicare on-line.
Instrumente de lucru descriere
Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persnlichkeitsinventar)
Instrumentul a fost elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel dupa modelul multifazic
ALNEV(1968), pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte
Chestionarele si inventarele de Personalitate Eysenck - am folosit forma A(Institutul de Psihologie al
Academiei de tiine Sociale i Politice 1975) a EPI desi cred ca s-ar fi potirivit mai bine forma EPQ-R/IVE
Chestionar(test) de agresivitate(AQ) A.H. Buss si M.Perry - reprezint o perfecionare a Inventarului
Ostilitii
Ulterior am aflat ca un pot folosi aceste instrumente fara licenta,IMI CER SCUZE,dar am facut-o in scop didactic !
Organizarea activitatii de cercetare - Esantion
Cercetarea realizata corespunde profilului cercetarilor predictive in care se apeleaza la studii
corelationale prin care putem evalua calitativ relatiile dintre variabile,modul de asociere,de covariere a unor
insusiri cu comportament normal fara manifestarii patologice de agresivitate . Cercetarea s-a realizat in orasul
Arad,luna Decembrie, 2009, incluzind in lotul de subiecti, adulti, din anurajul meu care au aceeptat sa participle la
studiu. Am ales un numar de 11 subiecti cu varste cuprinse intre 17 si 60 de ani,5 de sex masculin si 6 de sex
feminin,fara a lua in considerare nivelul de pregatire,rezultind un lot eterogen,sper!

120

110

100

90

80

70

AQ

60

50
-2

FPI2

10

PREZENTAREA REZULTATELOR

Prezentarea datelor analiza cantitativa

In urma analizei descriptive am constat ca s-au intrunit conditiile unei distributii simetrice iar
variabilele dependente sunt masurate pe scale numerice, motiv pentru care in studiul corelational am folosit
coeficientul de corelatie parametric r Bravais-Pearson.
Rezultatele aplicarii EPI - Analizaind cotele brute constat ca la scara N aceste cote prezinta o
crestere usoara la grupa de virsta tinara comparativ cu grupa matura. Transformind cotele brute in cote
standard constat ca putini participanti(doar 2) au valori medii (4,5,6), la scala E, fiind putin deasupa sau chiar
pe punctul de sectiune(6), concluzia fiind ca tendinta spre extoversiune este mai accentuata. Restul
participantilor sunt tipolagi introvertite in grade diferite.
Relatia dintre scarile chestionarului EPI
Intre aceste diemnsiuni de personalitate independente exista corelatii slab semnificative intre cele
doua scari E si N ; r = - 0,525 la un p = - 0,215
La scarile Inventarului de personalitate FPI constat corelatii liniare,pozitive cu valori r =
.817;.899;.826 intre scarile 2(agresivitate) si scarile 4(excitabilitate),7(tendinta de dominare),N(labilitate
emotionala) si mai slabe r = .684;.661 cu scarile 3(depresie) si 9(sinceritate)
Corelatiile dintre agresivitate si scarile Chestionar(test) de agresivitate(AQ) referitoare la
agresivitatea fizica,furie si ostilitate este deasemena pozitive,liniare r = .931;.893;.888;
Analizind corelatiile dintre scarile reprezentative ale celor trei instrumente de evaluare am constat
ca doar intre scara AQ si FPI2 este o corelatie liniara pozitiva r = .921
Interpretarea rezultatelor analiza calitativa
Rezultatele cercetarii au confirmat ipoteza ca exista o corelatie puternica intre comportamentul
agresiv si trasaturi de pesonalitate ca excitabilitate,tendinta de dominare si labilitate emotionala si mai slaba
cu depresia chiar si in cazul subiectilor obisnuiti.

CONCLUZII
.

Sunt constienta de relativitatea rezultatelor datorita posibilitatii de a apare distorsiuni

ale rezultatelor datorate deanturarii fara voie a rezultatelor prin interventia sistemelor de aprare
sau de influenta comportamentului celor fata de care se raporteaza ori evenimente traite in
perioada premergatoare aplicarii chestionarului.Deasemenaea dimensiunea redusa a esantionului
nu permite extrapolarea cu acuratete a rezultatelor dar avind in vedere ca scopul a fost didactic.
Analizind teoriile formulate referitor la fenomenele agresive am identificat teoria
conform careia o anumita labilitate emotionala ar predispune la manifestari agresive fapt care s-a
confirmat prin efectuarea cercetarii pe subiecti normali ,fara manifestari patologice.
In final am ramas cu intrebarea este agresivitatea un fenomen negativ? si am ajuns la
concluzia ca avem o doza de agresivitate care este poate chiar necesara pe parcursul
vietii,depinde cum o gestionam.Si poate aici ar trebui sa analizam putin si UMBRA,dar asta in alta
cercetare
Cercetarea ramine deschisa si cred ca in epoca actuala devine din zi in zi mai
actuala..din pacate!

Bibliografie
Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica- Mihaela
Minulescu,Gar Ell Publishing House,Bucuresti,1996
Dictionar de psihologie Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros,
Bucuresti,1978
,,Dictionar de sociologie- G. Ferreol, P.Cauche, J.M. Duprez, N.Gadrey, M.
Simon , Editura Polirom, Iasi, 1995
Larousse Dictionar de psihologie Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 2000
Introducere in psihologie Mielu Zlate,Polirom,Iasi,2000
Psihodiagnoza moderna chestionarele de personalitate - Mihaela
Minulescu.Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2004
Teorie si practica in psihodiagnoza Funadamente in masurarea
psihologica.Testarea intelectului - Mihaela Minulescu,Editura Editura
Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2003
Teorii psihologice asupra agresivitatiiarticol - Marius Florea, Institutul de
Istorie George Bari din Cluj-Napoca
www.testcentral.ro