Capitolul II - Noiuni generale de nursing

Rolul Asistentului Medical internarea pacientului cu HERPES GENITAL.

Primirea bolnavelor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei
reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavelor.Atitudinea
asistentei trebuie s fie principal i tovreasc fa de bolnave independent de
starea lor social.Din potriv ea trebuie s acorde o mai mare atenie tocmai a
celor bolnave care necesit, fie prin gravitatea bolilor, fie prin gradul lor mai
sczut de cultur, o preocupare mai atent i mai sistematic.
Bolnavul adus n secie va fi dirijat ntr-unul dintre saloane.Repartizarea
lui va fi n funcie de boal, gravitatea bolii i strarea n care se gsete, tinnd
seama att de interesele bolnavului nou internat, ct i de interesele altor
bolnavi.Bolnavi

incontienti , comatoase, cu excitaii psihomotorii, cele cu

incontinen de materii fecale i urin, precum i cele suspecte de boli

infecioase vor fi repartizate n rezerve.
Pacienti var fi condusi de asistent n salon unde li se va arta patul.Cu
aceast ocazie, asistenta i va prezenta colegi de camer crend de la bun
nceput o atmosfer cald ntre bolnavi vechi i cea nou intrat.
Scopul

spitalizrii

bolnavelor,

majoritatea

cazurilor

este

vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiii prielnice, necesare

ridicrii forei de aprare i regenerare a organismului i scoaterii lui de sub
eventualele influene nocive ale mediului nconjurtor.Funciile ntregului
organism sunt controlate de scoara cerebral.Activitatea sistemului nervos
central realizeaz unitatea indisolubil a organismului, precum i legturile lui
cu mediul nconjurtor, prin excitaiile pornite de la terminaii nervoase intero i
exteroreceptive, precum i prin rspunsurile lui.
Excitaiile pornite din mediul nconjurtor pot aciona defavorabil asupra
sistemului nervos central, att prin numrul, ct i prin calitatea lor, ceea ce duce

la suprasolicitarea i epuizarea celulelor corticale.Acestea la rndul lor

elibereaz centrele subcorticale de controlul scoarei cerebrale, dnd natere la
cele mai variate tulburri n funciile organismului, care cu timpul pot duce la
determinri anatomopatoligice.
Regimul terapeutic de protecie are scopul de a izola bolnavi de condiiile
negative ale mediului nconjurtor, care ar putea traumatiza, suprasolicita sau
epuiza scoara cerebral i de a forma un anturaj plcut cu aciune favorabil
asupra sistemului nervos central i deci asupra organismului.
Multi bolnavi suport cu greu chiar i faptul c sunt internate n
spital.Condiiile de mediu de aici le creeaz o oarecare tensiune nervoas.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea conditiilor de spitalizare
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este
primit cu zambetul pe buze i cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea
increderii bolnavului n profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi
dezbracati i examinati. La nevoie pacientul este ajutat de asistenta i asezat n
pozitia necesara examinarii.
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea i imbaierea bolnavului,
dup care acesta va fi imbracat n lenjerie curata i condusa pe sectia cu paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi i
sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor
spitalizati.
Dup ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza
biletul de internare, foaia de observatie i trece datele pacientului n registrul de
internari.
Bolnavul este condus de asistent n salonul prealabil hotarat de catre
medic. Salonul se alege n functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea i
stadiul bolii) i sex. Asistentul conduce bolnavul n salon, il ajuta sa-i aranjeze

obiectele personale n noptiera i sa se instaleze comod i n pozitia indicata de

medic n pat.
Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a
sectiei precum i indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata
daca este cazul i scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea i modul recoltari de produse
biologice i patologice n vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de
medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii i vindecarii bolii.
Pentru a crea un mediu de securitate i confort i pentru a diminua factorii de
stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o
temperatura de 18-20C sa fie curate, linistite i bine aerisite cu aer umidificat.
Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite
la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca n
prima zi de internare. Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie i
postoperatorie n vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei i a
procesului de vindecare precum i pentru evitarea unor complicatii grave i
nedorite.
Asistentul observa i este obligat sa consemneze aspectul general,
inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor i mucoaselor, faciesul i
starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile
de dependenta n vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale i patologice ale
pacientului precum i bolile care au influenta asupra anesteziei i interventiei
(afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)

Rolul Asistentului Medicalin asigurarea conditiilor igienice bolnavilor

internati in:
Pregatirea patului i accesoriului.
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa
satisfaca atat cerintele de confort a pacientului, ct i ale personalului de
ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului sa se poata misca n voie, sa nu-i
limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta n pozitie
sezand, sprijinindu-i picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca
asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie i tratament ct mai
comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat i curatat, prevazut cu rotite,
dispozitiv de ridicare i la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama i aleza. Pacientului i se ofera
doua perne i o patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie
din bumbac cu ct mai putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare
pentru a intra sub saltea.
Schimbarea lenjeriei de pat.
- Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem
nevoie de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua
perne. Dup ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu
spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, n ordinea intrebuintarii, lenjeria
curata, pernele, patura, impaturite corect. Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei;
se desface i se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre
capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se
executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se

intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute. Daca este nevoie se aseaza musamaua
i se acopera cu aleza.Pernele se introduc n fetele de perna curate i se aseaza
pe pat.
- Schimbarea lenjeriei cu pacientul n pat se efectueaza atunci cand starea
pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de
obicei dimineata, inainte de curatenie, dup masurarea temperaturii, luarea
pulsului i toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. n
functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba n lungime sau n latimea
patului.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun n ordinea prioritatii, impaturite n
felul urmator :
- patura i cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare n trei sub forma
de armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie n latime, fie n lungime n
functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza n lungime / latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste i se asigura ca
manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i
vor cauza dureri i i se cere cooperarea.Se asigura intimitatea pacientului, un
mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.
Atunci cand schimbarea lenjeriei se face n lungimea patului pacientul va
fi intors n decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte i de alta a
patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta n axila
dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i
capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta , retrasa de sub axila, trage usor perna
spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor n aceeasi
directie.

Se aseaza apoi n dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga

sub genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor
gambele pe coapse. Din aceasta pozitie se intoarce pacientul n decubit lateral
drept, sprijinindu-l n regiunea omoplatilor i a genunchilor. Pacientul se
mentine acoperit. Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu
musamaua i aleza murdara pn la spatele pacientului, sulul de lenjerie murdara
se afla n acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea libera a
patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua i aleza pregatita mai inainte. Se
intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului i se aseaza o perna
imbracata n fata de perna curata, apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu
multa blandete, sprijinindu-l n regiunea omoplatilor i sub genunchi. Pentru a
introduce pacientul n decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga
procedeaza la fel ca i n cazul intoarcerii n decubit lateral drept : prinde
pacientul de axila stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui,
sprijina capul pe antebrat i dup aceeasi procedura intoarce pacientul n decubit
lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza
mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o indeparteaza, introducand-o
n sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata i o intinde bine, iar
pacientul este readus n decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.
Dup acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se
impatureste n trei i se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu
cearsaful folosit pn atunci. Peste aceasta asistenta aseaza cearsaful curat
impaturit anterior n trei, n forma de armonica astfel ca una din marginile libere
sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat se tin cu
mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua asistente, care sunt
de o parte i de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului
curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar i, printr-o
miscare n directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar i

acopera, n aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste

cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea
patului , se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele
pacientului.
Atunci cand pacientul poate fi asezat n pozitie sezand, schimbarea
lenjeriei se face n latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de
catre doua persoane : una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara,
aseaza i deruleaza cearsaful curat.
Dup efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca
pacientul este asezat ct mai confortabil. n unele cazuri, aleza trebuie schimbata
de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea igienei generale si corporale.
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze
singur igiena corporala. n seara zilei precedente interventiei se face o baie
generala a bolnavului i se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin
efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. La pregatirea bolnavului
pentru actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai ales la
cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va
opera prin spalare cu apa i sapun, degresare i dezinfectare cu alcool. Daca
regiunea prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
Regiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se
indeparteaza bijuteriile bolnavului, proteza dentara daca exista. Bolnavul va fi
imbracat cu lenjerie curata, se verifica starea de curatenie n regiunile :
- inghinala
- ombilic
- axile
- spatii interdigitale
- unghiile

Bolnavul va fi dezbracat complet i se va acoperii cu un cearsaf i patura.

Se descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele
sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav. Ordinea n
care se face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dup care se
clateste ferm, dar fara brutalitate. Apa calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie
schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub sani, la maini, la
spatii interdigitale, la coate i axile. Se mobilizeaza articulatiile n toata
amplitudinea lor i se maseaza zonele predispuse escarelor.
La toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua
i aleza n functie de regiunea pe care o spalam. La toaleta pe regiuni cu
bolnavul n pat se va respecta urmatoarea succesiune :
- fata
- gat
- urechi
- brate i maini
- parte anterioara torace
- abdomen
- fata anterioara coapse
Bolnavul va fi intors n decubit lateral i se vor spala :
- spatele
- fesele
- fata posterioara a coapselor
Bolnavul se aduce din nou n decubit dorsal
- gambele i picioarele
- organele genitale externe
- ingrijirea parului
- toaleta cavitatii bucale
Toaleta pe regiuni

Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor i prevenirea

infectiilor oculare . Materiale necesare :
- apa sau ser fiziologic
- tampon de tifon
- comprese
- manusi de baie
- prosop
- tavita renala
Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser
fiziologic, cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la
comisura externa spre cea interna. La pacientii inconstienti secretiile oculare se
indeparteaza n mod regulat, se aplica comprese imbibate n ser fiziologic i se
picura lacrimi artificiale n mod repetat.
Ingrijirea mucoasei nazale are ca scop : mentinerea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare, prevenirea infectiilor nazale i a leziunilor mucoasei
nazale n cazul n care pacientul prezinta sonda endo-nazala.
Materiale necesare:
- tampoane sterile montate pe bastonase
- ser fiziologic
- apa oxigenata diluata
- tavita renala
- manusi de protectie
Se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu
care este lipita sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare
cu cate un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa
oxigenata diluata. Se curata i sonda, apoi se reintroduce i se fixeaza. Se
supravegheaza functionalitatea sondei i pacientul.
Rolul Asistentului Medical in toaleta aparatului sau organului afectat.

Schimbarea pozitiei bolnavului i mobilizarea pacientului

cu

afectiunii
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. La
mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii :
- sunt necesare doua asistente
- prinderea pacientului se face precis i sigur
- exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
- aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
- mobilizarea se incepe incet i se continua n functie de raspunsul fizic al
pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului n vederea prevenirii
escarelor ce pot sa apara din cauza imobilizarii i pentru recastigarea
independentei. Schimbarea pozitiei pacientilor imobilizati se face din 2 n 2 ore,
masandu-se zonele de presiune predispuse escarelor. Mobilizarea precoce a
pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea tonusului
muscular i stimuleaza metabolismul. De asemenea favorizeaza circulatia
sangelui, prevenind tromboflebitele i pneumoniile.
Bolnavii operati vor fi mobilizati precoce i gradat. La inceput se va
efectua mobilizarea activa n pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui
abdominal.
Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice i patologice ale dejectiilor
precum i descoperirea modificarilor lor patologice n vederea stabilirii
diagnosticului
Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura i
cearsaful care acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua i aleza.
Pacientul se dezbraca i se introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se

acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii perianale i se

indeparteaza bazinetul cu atentie. Dup ce se acopera cu capacul se indeparteaza
din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste i se spala
mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala n
locuri special amenajate.
Captarea urinei
Servirea urinarelor se face n mod asemanator cu a bazinetelor. Dup
utilizare se golesc imediat, se spala la jet de apa calda i se dezinfecteaza.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei; poate indica unele
diagnostice.
Captarea sputei
Se face n recipiente spalate, sterilizate, uscate i n care se pune solutie
lizol 3% sau fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica. Atunci cand se recolteaza
n vederea unor analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste
pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat. I se
asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie. Dup golire, se
spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute n solutie
dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza n functie de starea generala n pozitie sezand, decubit
dorsal cu capul intors intr-o parte, decubit lateral (pozitie de siguranta). Lenjeria
de pat se protejeaza cu musama i aleza, iar pacientul cu un prosop n jurul
gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde este cazul i se ofera
pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-i clateasca gura. I se
ofera cuburi de gheata, lichide reci n cantitati mici.

Varsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii i

frecventa se noteaza n foaia de temperatura. Se spala i se dezinfecteaza
recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare.
Rolul Asistentului Medical in supravegherea functiilor vitale di vegetative.
Supravegherea functiilor vitale n hemoragiile masive se face din ora n
ora. Asistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este
modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate. Buna desfasurare a
evolutiei postoperatorii se urmareste dup graficul temperaturii, al pulsului i
prin inregistrarea tensiunii arteriale.
Respiratia
-se masoara n scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii i al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :
- tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatura.
Asistenta aseaza pacientul n decubit dorsal, fara a explica tehnica ce
urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui i
numara inspiratiile timp de un minut.
Respiratia se noteaza cu culoare verde. Fiecare linie orizontala corespunde
la doua respiratii. Valorile normale a respiratiei sunt :
- la nou-nascut 30-50 respiratii / minut
- la 2 ani 25-35 respiratii / minut
- la adulti 16-18 respiratii / minut
- la varstnici 15-25 respiratii / minut

Orice operat poate prezenta n primele zile dup operatie o usoara

ascensiune termica (37,5-38C). Aceasta curba este n descrestere incepand din a
treia - a patra zi. Daca aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva,
temperatura creste, explicatia consta de obicei intr-o infectie la nivelul plagii
operatorii. Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele
generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Masurarea temperaturii n axila :
- se aseaza pacientul n decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul
bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei paralel cu toracele. Se
apropie bratul pe trunchi cu bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui.
Termometrul se mentine timp de zece minute. Masurarea temperaturii n
cavitatea bucala : se introduce termometrul n cavitatea bucala sub limba sau pa
latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura i sa respire
pe nas. Termometrul se mentine cinci minute. n cazul masurarii temperaturii pe
cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se aseaza pacientul n decubit lateral cu
membrele inferioare n semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul
termometrului n rect prin miscari de rotatie i inaintare. Se mentine trei minute.
Dup terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate,
se sterge cu o compresa i se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala
termometrul, se scutura i se introduce n recipientul cu solutie dezinfectanta
(cloramina 1%).
n foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra.
Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de
grad.
Valorile normale a temperaturii :
- copil 36-37,8C
- adult 36-37C

- varstnic 35-36C
Pulsul
- trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu ct temperatura este mai mare
cu atat pulsul este mai accelerat, pn la valoarea de 100 batai / minut dar daca
acest ritm se mentine i n zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub
supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea,
greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile,
plansul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos: radiala,
temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . n practica
curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea
pulsului, bolnavul trebuie sa fie n repaus fizic i psihic cel putin 5-10 minute
inainte de numaratoare, intru-ct un efort sau o emotie oarecare n timpul sau
inaintea luarii pulsului ar putea modifica valorile reale. Bratul bolnavului trebuie
sa fie sprijinit, pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza
santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit de
tendoanele muschilor flexor radial al carpului i brahioradial n profunzimea
caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu i inelar de la mana dreapta. Dup ce s-a reperat santul lui, se va
exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare,
pn la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se
imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a
foii de temperatura corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului sunt
:

- la nou-nascut 130-140 pulsatii / minut

- la copil mic 100-120 pulsatii / minut
- la adult 90-100 pulsatii / minut
- la varstnic 80-90 pulsatii / minut
Tensiunea arteriala
-trebuie controlata la toti bolnavii postoperator i n special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o
complicatie hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare
(forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea i calibrul
vaselor).
Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu
mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata
i alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului i creion sau pix rosu pentru
insemnarea valorilor n foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric i
palpatoric.
Metoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica i i se asigura un
repaus fizic aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta
pneumatica pe bratul pacientului sprijinit i n extensie. Membrana stetoscopului
se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc
olivele stetoscopului n urechi. Se pompeaza aer n manseta pneumatica cu
ajutorul perei de cauciuc pn la disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul din
manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pn cand se percepe
primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime
(sistolice). Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului pentru a fi consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de

mercur sau acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar acesta

reprezentand tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de
temperatura valorile obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale.
Nu se foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei
auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici dect realitatea,
palparea pulsului periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuata a
compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala
de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale i se hasureaza spatiul
rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt :
- la copil intre 1-3 ani

75/90-50/60 mmHg

- la copil intre 4-11 ani

90/100-60/65 mmHg

- la copil i la adolescenti 12-15 ani

100/120-60/75 mmHg

- la adult

115/140-75/90 mmHg

- la varstnici

>150/>90 mmHg

Urmarirea diurezei
-este importanta n vederea stabilirii bilantului hidric. Mai ales n cazul
hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru
masurarea diurezei urina se colecteaza pe 24 de ore n recipiente cilindrice,
gradate, cu gat larg, spalate i clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe
dimineata la o anumita ora i se termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru
prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. Diureza se
noteaza n foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare
cantitatii de urina i zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de
temperatura corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urina eliminata n 24
de ore n mod normal este de aproximativ 1500 ml.

Rolul Asistentului Medical in alimentatia si hidratarea bolnavului.

Alementaia va fi adaptat perioadei de evoluie a bolii.
n perioada febril regimul hidro-zaharat, iar cand fenomenele deranjantedispar se va trece la o alimentaie echilibrat.
n perioada febril regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (sup de legume cu orez i gri).
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului cele
necesare cresterii ( la copii) sau cele necesare refaceri pierderilor, prin consum
( la adulti ).
-

asigurarea

aportului

de

vitamine

saruri

mineralenecesare

metabolismului normal, cresterii (la copil ) i celorlalte functii.

- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;
alimentatia rational poate influienta tabloul clinic, caracterul procesului
infectios (patologic) i ritmul evolutiei acestuiea, devenind astfel un factor
terapeutic.
- prevenirea unei evolutii nefavorabile n bolile latente, transformarea
bolilor acute n cronice i aparitia recidivelor.
- consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.
inand seama de aceste principii, regimul dietetic al pacientului trebuie
astfel alcatuit incat sa satisfac atat necesitatile cantitative, ct i pe cele
calitative ale organismului.
Rolul Asistentei Medicale in administrarea medicamentelor.
Reguli de administrare a medicamentelor
Se face la indicatia medicului cu respectarea unor reguli; se evita greselile care
pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale.

ASISTENTUL:
-respecta medicamentul prescris de medic
- identifica medicamentul prescris dup eticheta, forma de prezentare,
culoare, miros, consistena
- verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide; sedimentarea, tulburarea, opalescenta medicamentelor
sub forma de solutie
- respecta caile de administrare prescrise de medic
- respecta orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
mentine concentratia constanta n sange, avand n vedere timpul i caile de
eliminare a medicamentelor
- respecta doza de medicament doza unica i daza/24h
- respecata somnul fiziologic al pacientului organizeaza administrarea n
afara orelor de somn(se trezeste pacientul n cazul administrarii antibioticelor,
chimioterapicelor cu ore fixe de administrare)
- evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase n aceasi seringa, n acelasi pahar
- seveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe
cale orala
- sespecta urmatorea succesiune n administrarea medicamentelor: pe cale
orala solide, lichide, apoi injectii, dup care administreaza ovule vaginale,
supozitoare
- informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise n ceea ce
priveste efectul urmarit i efectele secundare
- anunta imediat medicul privind greselile produse n administrarea
medicamentelor legate de doza, calea i tehnica de administrare
- administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane

- respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile

intraspitalicesti.
Recoltarea produselor biologice i patologice
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice i patologice
completeaza simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia i eficacitatea
tratamentului aplicat, semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea
produselor este efectuata de asistenta n majoritatea cazurilor. Acesta trebuie sa
respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare a
diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze produsul
rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau n timpul
recoltarii i comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi
pregatit printr-o dieta adecvata, repaus la pat i asezarea lui n pozitia necesara
recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea
produsului recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat
acestea sa ajunga la laborator ct mai repede i n starea n care au fost eliberate
din organism. Exista o serie de examene de laborator efectuate inaintea tuturor
interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru
pregatirea pacientului i indiferent de starea sa generala .
Rolul Asistentului Medical in educatia pacientului cu HERPES GENITAL.
-recoltarea produselor de laborator.

-masurarea functiilor vitale.

-participarea la examinarea pacientului/pacientei.
-aplicarea tehnicilor.
-administrarea medicamentelor.

-satisfacerea tuturor nevoilor pacientei/pacientului.

Fisa de evaluare
Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand
acesta nu mai necesita o supraveghere permanenta i poate continua tratamentul
prescris la domiciliu. Asistenta va pune la dispozitia medicului documentele
bolnavului necesare formularii epicrizei i completarii biletului de iesire i va
asigura alimentatia bolnavului pn la externare.
Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va
avea grija ca bolnavul sa-i primeasca lucrurile personale de la magazia
spitalului i sa aiba o imbracaminte corespunzatoare anotimpului.
Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic i cuprinse n
biletul de iesire. Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa n grija
apartinatorilor.

CAZ NR. I

Interviu:
Bolnava A. M. In varsat de 23 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu familia ei la Spitalul
Judetean Bacau in serviciul de Urgenta pentru urmatoarele manifestari de dependenta:
-Mncrimi, arsuri i disconfort n zona genital;

-Secreii vaginale anormale la femei;

- Ganglioni limfatici sensibili i inflamai;
- Senzaie de presiune n zona abdominal;
-Dureri i arsuri la urinare;
-Inflamri i vezicule pe pielea din jurul sau de pe organul genital.
Din relatarile pacientei aflam ca nu are un partenar stabil si ca infectia s-a produs recent,
dupa un contact sexual .
Pacienta timp de o saptamana a stat acasa fara sa mearaga la vrun consult motivand ca i-a
fost jena fata d eframilia sa.
Vazand ca durerea persista s-a prezentat la serviciul de urgenta. Aici i-a administrat 2f
algocalmin IM si am chemat medicul de garda.
Sosind medicul de garda,a constatat prin inspectia zonei genitale ca pacienta este suferinda.
Pacienta este trimisa in serviciul de ecografie ,insotita de asistenta pentru efectuarea unei
ecografii.In urma acestei ecografii si a simptomatologiei ,medicul pune diagnosticul de
Herpes Genital si hotaraste internarea pacientei pe sectia Dermato-Venerologie in vederea
interventiei chirurgicale si aingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacienta ca nu este casatorita ,are o fiica care locuieste in Brasov cu fostul sot
, fumeaza,nu bea,este de religie ortodoxa cu credinta in Dumnezeu.
Din antecedente mai aflam ca are un reumatism degenerativ de la varsta de 14 ani,facand
tratament pentru recuperare la Baile Felix de doua ori pe an si ca medicatie avand Aflutop 20
fiole/6 luni administrare IM.
A avut si doua interventii chirurgicale in 1999 a suferit o interventie la nivelul apendicelui ,
iar in 1997 a avut loc o alta interventie la Spitalul Judetean Bacau de chist ovarian.
Pacienta fiind cu infectie , anxietate si stare generala alterata ,aceasta nu se poate ingrijii
corespunzator de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute la pat cu ajutorul nostru.
Familia va fi anuntata de toate problemele pe care le are pacienta si vor fi informati despre
starea ei de sanatate.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI A.M. CU HERPES GENITAL

Diagnostic

de

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

Axietate din cauza

-pacienta sa se integreze

-favorizez adaptarea

Axietate din cauza

-pacienta sa se integreze

schimbarii mediului

n noul mediu.

persoanei la noul mediu;

schimbarii mediului

n noul mediu.

manifestata prin neliniste

-identific impreun cu

manifestata prin neliniste

si perceptie negativa

pacientul cauza anxietatii;

si perceptie negativa

asupra viitorului

-furnizez explicatii foarte

asupra viitorului

nursing

Evaluare

clare si deschise asupra

ingrijirilor programate;
-ajut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea;
-creez un climat de calm
si securitate;
-creez un climat de
nelegere empatic;
-l nv tehnici de
Durere si arsuri la urinare.

-pacenta sa nu prezinte

relaxare
-se pregateste pacienta

-la indicatia medicului voi

-durerea si usturimea sa

durere si arsurii.

fizic si psihic in legarura

administra medicatia

diminuat.

cu tehnica , se explica

prescrisa.

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate

importanta tehnici de

Aciclovir

administrare.

Penciclovir

-voi pregatii materialele

Valaciclovir

necesare pentru

Famciclovir

Dupa caz.

administrare.

Evaluare

-voi administra
unguientele conform
Alterarea constanteleor

-recoltez snge pentru

regulilor invatate .
- am anunat pacientul s

- la indicaia medicului

- pacientul a neles

biologice

analizale de laborator

nu mnnce i s nu bea

recoltez snge prin

necesitatea efecturii

nimic n dimineaa

puncie venoas pentru

acestei tehnici i

recoltrii produselor

urmtoarele analize:

coopereaz

biologice;

- hematologice: Hb, Ht,

corespunztor.

- pregtesc materialele

L, Ts, Te, VSH;

- n urma analizelor

necesare punciei venoase

- biochimice: glicemie,

efectuate s-au

i recoltrii de snge

creatinin, acid uric,

folosit urmtoarele

(alcool sanitar, tampoane

fibrinogen, amilaz,

valori:

de vat, garou, o pernu

TGP, TGO.

Hb = 13,7g%

tare pentru articulaia

Ht = 39,7%

cotului, muama, aleza,

VSH = 21 mm/h

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate

Evaluare

tvi renal, recipiente

Uree=12mg%

necesare recoltrii).

Acid uric - 2,8mg%

- am informat pacientul cu

Creatinin=0,5mg%

privire la necesitatea

Fibrinogen=6,67g%

efecturii tehnicii,

Amilaz = 74 u.w.

inofensivi tatea ei i modul

Calcemie =3,3mEg/l

n care va fi efectuat.

TGP=10u.i.

- am aezat pacientul n

TGO -10 u i .

poziie eznd pe un scaun

Glicemie ~ 2 g%

cu mana n extensie pe

Sumar urin:

sptar pentru efectuarea

- glucoza = absent;

punciei venoase.

- albumin = absent;

- am recoltat n perfect

- leucocite = rare;

asepsie snge pentru

- hematii = rare.

urmtoarele analize:
- hemoleucogram, VSH,
biochimice (glicemie,
creatinin, acid uric, TGP,
Alterarea imagini de sine.

-pacienta sa fie multumita

TGO);
-voi comunica in

-la indicatia medicului voi

-pacienta si- a recuperat

Diagnostic
nursing

de

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

cu imaginea de sine.

permanenta cu pacienta si

sfatui pacienta sa

voi avea grija sa o invat

comunice cu un psiholog.

Evaluare
imaginea de sine.

Cunostinte insuficente

Pacienta:

cum sa gestioneze situatia.

-voi informa pacientul in
-la indicatia medicului voi

-pacenta are cunostinte

fata de boala

-sa prezinte cunostinte

legatura cu boala si voi

face profilaxia bolii.

despre boala.

suficiente fata de boala ,

oferii informatii eficente

importanta tratamentului

pentru a putea sa evite

si evitarea transmiterii

transmiterea bolii.

Alterarea eliminarilor

bolii.
-pacienta sa nu prezinte

-se observa precocee

-la indicatia medicului voi

-eliminarile sau diminuat.

datorita :

eliminarii inadegvate.

eliminarile inadegvate si

pregati materialele

-eliminerii secretiei

se aplica interventiile de

necesare si voi efectua

vaginale abundente.

ingrijire.

tehnica spalaturii vaginele

-se pregateste pacienta

in scop explorativ si

fizic si psihic in legatura

terapeutic.

cu tehnica spalaturi
vaginale cu substante
medicamentoase.
-se pregatesc materialele
pentru efectuaraea tehnici.

Diagnostic

de

nursing

Alterarea autoingrijirii

Obiective

Intervenii
Autonome

-pacienta sa se poate

-voi ajuta pacienta in

Pacienta este

autoingriji.

satisfacerea nevoi alterate

seniindependenta.

Delegate

Evaluare

si o voi incuraja sa se
Alimentatie indecvata prin Pacienta sa nu mai

autoingrijeasca.
- asez pacienta in

-la indicatia medicului

Pacienta prezinta o
alimentative adegvata.

deficit datorita greturilor

prezinte greturi si

pozitie

administrez tratament ul

si varsaturilor.

varsaturi si sa se

semisezand,

alimenteze corespunzator

sezand sau in

recomandat de medic.
-solutii perfuzabile.

decubit dorsal,cu
-

capul intr-o parte

Protejez lenjeria
cu musama si

aleza
Sprijin pacienta in

timpul varsaturii
Invat pacienta sa

inspire profund
Incurajez pacientul
Reduc sau opresc
aportul de lichide

si alimente.
Educatia sanitara a

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate

Evaluare

pacientei cu
privire la
necesitatea unei
alimentatii
echilibrate
- echilibrez psihic
pacienta,si o incurajez.
-supravegherea pe durata
varsaturii.

Alterarea tegumentelor

-pacienta sa prezinte

-Calculeaza bilantul

Pacienta prezinta

datorita eliminarilor

tegumente integre.

ingesta-excreta

tegumente integre.

inadegvate:

-Monitorizez functiile

-varsaturi

vitale

-eliminari vaginale

-ajut pacienta sa prezinte

o igiena riguroasa.

FISA TEHNOLOGICA
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINAL
Medicaia vaginal cuprinde supozitoare, ovule, creme, geluri i unguente. Acestea se folosesc
fie ca tratament al infeciilor locale (vaginite, trichomonas vaginalis), fie ca antiinflamatoare
sau contraceptive.
Medicaia care se adminstreaz pe cale vaginal poate fi nsoit de un aplicator care uureaz
plasarea medicamentului. Medicaia adminstrat pe aceast cale este eficient dac pacienta
va sta culcat dup adminstrare pentru a evita pierderile de medicamente prin scurgere.
Materiale necesare:
medicaia prescris
lubrifiant
mnui
comprese
pens sau aplicator dac este necesar
Administrare:
este indicat administrarea medicaiei pe cale vaginal, nainte de culcare, pentru ca
pacienta s rmn astfel ct mai mult timp ntins
se verific medicaia prescris de medic cu cea ridicat de la farmacie
se confirm identitatea pacientei
se spal minile
se explic procedura pacientei i i se asigur intimitate
se cere pacientei s mictioneze nainte de administrare
pacienta poate fi ntrebat dac dorete s-i administreze singur medicamentul. Dac da,
va fi instruit corespunztor.
pacienta va fi aezat n poziie ginecologic dar i se va expune doar perineul
Administrarea supozitoarelor pe cale vaginal:
se scoate supozitorul din nveli i, dac este necesar, se lubrefiaz cu un lubrefiant pe baz
de ap
se pun mnui i se evideniaz vaginul
cu un aplicator sau cu ajutorul indexului se introduce supozitorul apoximativ 5 cm n
interiorul vaginului

 micrile de introducere ale medicamentelor intravaginale trebuie s fie iniial n jos, spre
coloana vertebral i apoi n sus i n spate, spre cervix
Administrarea de creme, geluri sau unguente pe cale vaginal:
acestea sunt nsoite ntotdeauna de un aplicator special care se ataeaz la tubul de
unguent, crem, gel care se va presa uor pentru eliberarea cantitii dorite
se pun mnuile, se expune vaginul i se aplic ntocmai ca la supozitoare
Consideraii speciale:
pentru a nu se murdri hainele i patul pacientei acestea se pot proteja cu o alez
pacienta este sftuit s rmn la pat pentru cteva ore
supozitoarele trebuie pstrate la frigider deoarece se topesc la temperatura camerei
dac pacienta va continua tratamentul acas trebuie s ne asiguram c i-a nsuit corect
tehnica de administrare
pacienta este atenionat s nu foloseasc tampoane vaginale dup administrare de
medicamente intravaginal deoarece acestea pot absorbi medicamentele adminstrate
pacienta trebuie atenionat s evite contactele sexuale pe durata tratamentului
pacienta va fi informat asupra eventualelor reacii adverse (iritaii locale) care vor trebui
comunicate medicului

Evaluare final
Pacienta AM. sex feminin in varsta 23 de ani este adusa de catre familie prezentand
manifestari dureroase si inflamatorii.S-a internat n secia Dermato-venerologice a Spitalului
Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul herpes genital. Pe perioada internarii pacientul a
fost supus examinarilor clinice si paraclinice.
La externare se recomand evitarea contactului sexual cu partenerii infectatii.
-evitarea factorilor infecioi;
- continuarea tratamentului conform Rp;
- control de specialitate la nevoie.

CAZ NR. II
Interviu:
Bolnavul M. M. In varsat de 27 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu familia sa la Spitalul
- ganglioni mariti de volum
- febra
- cefalee (dureri de cap)
- disurie (usturimi la urinat)
- dureri musculare
-inflamri i vezicule pe pielea din jurul sau de pe organul genital.
Din relatarile pacientului aflam ca nu are un partenera stabila si ca infectia s-a produs recent,
dupa un contact sexual .
Pacientul timp de o saptamana a stat acasa fara sa mearaga la vrun consult motivand ca i se
intampla ceva neinsemnat.
Vazand ca durerea persista s-a prezentat la serviciul de urgenta. Aici i-a administrat 2f
algocalmin IM si am chemat medicul de garda.
Pacientul este trimis in serviciul de ecografie ,insotit de asistenta pentru efectuarea unei
ecografii.In urma acestei ecografii si a simptomatologiei ,medicul pune diagnosticul de
Herpes Genital si hotaraste internarea pacientei pe sectia Dermato-Venerologie in
vedereatratamentului si a ingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacientul nu este casatorit ,nu are copii , fumeaza,nu bea,este de religie
ortodoxa cu credinta in Dumnezeu.
Din antecedente mai aflam ca pacientul prezinta mai multe interventii chirurgicale datorita
unui accident rutier in anul 1994 , dar cu evolutie favoreabile ceea ce indica o stare buna a
pacientului.
Pacientul fiind cu infectie , anxietate si stare generala alterata ,aceasta nu se poate ingrijii
corespunzator de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute la pat cu ajutorul nostru.
Familia va fi anuntata de toate problemele pe care le are pacienta si vor fi informati despre
starea ei de sanatate.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI M.M CU HERPES GENITAL

Diagnostic

de

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

Axietate din cauza

-pacientul sa se integreze

-favorizez adaptarea

-la indicatia medicului i

-pacientul nu si-a

schimbarii mediului

n noul mediu.

persoanei la noul mediu;

repartizez pacientului salonul.

ameliorat anxietatea.

- la indicaia medicului

- pacientul a neles

nursing

manifestata prin

-identific impreun cu

neliniste si perceptie

pacientul cauza

negativa asupra

anxietatii;

viitorului

-furnizez explicatii foarte

Evaluare

clare si deschise asupra

ingrijirilor programate;
-ajut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea;
-creez un climat de calm
si securitate;
-creez un climat de
nelegere empatic;
-l nv tehnici de
relaxare
Alterarea constanteleor

-recoltez snge pentru

- am anunat pacientul

Diagnostic
nursing
biologice

de

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

analizale de laborator

s nu mnnce i s nu

recoltez snge prin

necesitatea efecturii

bea nimic n dimineaa

puncie venoas pentru

acestei tehnici i

recoltrii produselor

urmtoarele analize:

coopereaz

biologice;

- hematologice: Hb, Ht,

corespunztor.

- pregtesc materialele

L, Ts, Te, VSH;

- n urma analizelor

necesare punciei

- biochimice: glicemie,

efectuate s-au

venoase i recoltrii de

creatinin, acid uric,

folosit urmtoarele

snge (alcool sanitar,

fibrinogen, amilaz,

valori:

tampoane de vat,

TGP, TGO.

Hb = 13,7g%

Evaluare

garou, o pernu tare

Ht = 39,7%

pentru articulaia

VSH = 21 mm/h

cotului, muama, aleza,

Uree=12mg%

tvi renal, recipiente

Acid uric - 2,8mg%

necesare recoltrii).

Creatinin=0,5mg%

- am informat pacientul

Fibrinogen=6,67g%

cu privire la necesitatea

Amilaz = 74 u.w.

efecturii tehnicii,

Calcemie =3,3mEg/l

inofensivi tatea ei i

TGP=10u.i.

modul n care va fi

TGO -10 u i .

efectuat.

Glicemie ~ 2 g%

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate

Evaluare

- am aezat pacientul n

Sumar urin:

poziie eznd pe un

- glucoza = absent;

scaun cu mana n

- albumin = absent;

extensie pe sptar

- leucocite = rare;

pentru efectuarea

- hematii = rare.

punciei venoase.
- am recoltat n
perfect asepsie snge
pentru urmtoarele
analize:
- hemoleucogram,
VSH,
biochimice (glicemie,
creatinin, acid uric,
Alterarea integritatii

Pacientul:

TGP, TGO);
-voi avea grija ca

-la indicatia mediculuivoi

-pacientul prezinta

tegumentelor si

-sa prezinte tegumente si

pacienta sa aiba parte de

institui perfuzie pentru

tegumente si mucoase

mucoaselor;

mucoase integre;

ingrijirile necesare

hidratarea pacientului.

integre.

pentru ca tegumentele si
mucoasele sa fie

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate
Risc de disfunctie sexuala

Evaluare

Risc de disfunctie

Pacientul:

normale.
-incurajez pacientul

sexuala.

-sa nu prezinte disfunctie

despre importanta

-sa nu prezinte disfunctie

sexuala

sexului protejat si despre

sexuala

Pacientul:

necesitatea repausului
sexual pe perioada
tratamentului.
-explic pacientului
necesitatea consultului
medical la aparitia
simptomelor de
Cunostinte insuficiente

Pacientul:

disfunctie sexuala.
-ofer pacientului

Pacientul:

despre boal.

-sa inteleaga tratamentul

informatii despre

-a inteles importanta

prescris,continuarea

tratamentul prescris

interventiilor si a

tratamentiului in

,tratamentul pe care va

tratamentului.

ambulator .

trebui sa il urmeze in
ambulator ,despre
importanta informarii
partenerului sexual
despre boala.

Diagnostic

de

nursing

Potential de complicatii.

Comunicare ineficenta .

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

Pacientul:

-voi face ancheta

-la indicatia medicului voi

-pacientul nu prezinta

-sa nu prezinte

epidemiologica a

recolta sange pentru

complicatii:

complicatii.
Pacientul:

pacientului .
-voi antrena pacientul in

hemoeleucograma,VSH,VDRL.

-sa comunice cat mai

discutii in permanenta.

mult.

-voi incerca sa apropii

Evaluare

-pacientul comunica.

pacientul de colegul de
salon pentru a comunica
cu el in permanenta.
Se creaza un mediu
placut si un climat
corespunzator, se
aeriseste salonul/camera
Se discuta cu pacienta
incercand o ameliorare a
starii de anxietate si
depresie, se incurajeaza
pacientul.
-voi pregati pacienta
fizic si psihic pentru
administrarea medicatiei.

Tulburari de somn
datorita anxietatii si
depresiei manifestate
prin insomnii.

Pacientul sa fie linistit,

sa aiba un somn linistitor

Alterarea tegumentelor

-pacientul sa prezinte

-urmaresc coloratia

Pacientul :

datorita eliminarilor

tegumente integre.

tegumentelor in special a

-se alimenteaza singura

extremitatilor.

-isi face dingura igiena

inadegvate.

La indicatia medicului se
administreaza tranchilizante
(Diazepam)

Pacientul are un somn

linistit.

Diagnostic
nursing

de

Obiective

Intervenii
Autonome
-ajut pacientul in
satisfacerea tuturor
nevoilor fundamentale.

Delegate

Evaluare
personala.

FISA TEHNOLOGICA
Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor
Scop :-pe suprafata tegumentelor,se aplica medicamentele care au efect local la
acest nivel
Forma de prezentare a medicamentelor :
-lichide
-se administreaza prin badijonare,compresa medicamentoasa
-pudre
-unguiente sau paste
-mixturi
-sapunuri medicinale
-creioane caustice
-bai medicinale
Pregatirea administrarii :
materiale :
-materiale pentru protectia patului:musama ,aleza
-instrumentar si materiale sterile :pense porttampon,spatule ,comprese
,tampoane,manusi de cauciuc
-pudriere cu capac perforat
-tavita renala
-prosop de baie
pacientul :
-se informeaza asupra efectelor medicamentelor
-se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor
Aplicarea medicamentelor :
asistenta alege instrumentele ,in functie de forme de prezentare a
medicamentelor
badijonarea consta in intinderea unei substante medicamentoase cu ajutorul unui
tampon montat pe porttampon(tinctura de iod ,violet de gentiana,albastru de
metil)
compresa medicamentoasa consta in imbibarea substantei medicamentoase intrun strat textil mai gros,care apoi se aplica pe tegumenutl bolnav.Are actiune
sicativa,dezinfectanta,puriginoasa ,antiinflamatorie(ex. Burow,Rivanol )
pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe piele cu
ajutorul tampoanelor sau cutilor cu capac perforat.Actiune pudrelor poate fi
combatere a puruitului,de absorbtie a grasimilor ,de uscare si racorire a pielii(ex.
pudra de talc,talc mentolat ,oxid de zinc)

unguentele si pastele se aplica ,cu ajutorul spatulelor,pe suprafata

tegumentelor,intr-un strat subtire(unguientele sunt preparate din substanta
medicamentoasa ,inglobata in vaselina ,lanolina;pastele contin grasimi si pudre)

Evaluare final
Pacientul M. M. sex masculin in varsta 27 de ani este adus de catre familie
prezentand manifestari dureroase si inflamatorii.S-a internat n secia Dermatovenerologice-Urologie a Spitalului Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul
de HERPES GENITAL.Pe perioada internarii pacientul a fost supus
examinarilor clinice si paraclinice.
La externare se recomand evitarea contactului sexual cu partenerii
infectatii.
evitarea factorilor infecioi;
- continuarea tratamentului conform Rp;
- control de specialitate la nevoie.

CAZ NR. III

Interviu:
Bolnava C. M. In varsat de 20 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu familia ei la Spitalul
Judetean Bacau in serviciul de Urgenta pentru urmatoarele manifestari de dependenta:
-Mncrimi, arsuri i disconfort n zona genital;

-Secreii vaginale anormale la femei;

- Ganglioni limfatici sensibili i inflamai;
- Senzaie de presiune n zona abdominal;
-Dureri i arsuri la urinare;
-Inflamri i vezicule pe pielea din jurul sau de pe organul genital.
Din relatarile pacientei aflam ca nu are un partenar stabil si ca infectia s-a produs recent,
dupa un contact sexual .
Pacienta timp de o saptamana a stat acasa fara sa mearaga la vrun consult motivand ca i-a
fost jena fata d eframilia sa.
Vazand ca durerea persista s-a prezentat la serviciul de urgenta. Aici i-a administrat 2f
algocalmin IM si am chemat medicul de garda.
Pacienta este trimisa in serviciul de ecografie ,insotita de asistenta pentru efectuarea unei
ecografii.In urma acestei ecografii si a simptomatologiei ,medicul pune diagnosticul de
Herpes Genital si hotaraste internarea pacientei pe sectia Dermato-Venerologie in vederea
interventiei chirurgicale si aingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacienta ca nu este casatorita ,are o fiica care locuieste in Brasov cu fostul sot
, fumeaza,nu bea,este de religie ortodoxa cu credinta in Dumnezeu.
Din antecedente mai aflam ca are un reumatism degenerativ de la varsta de 14 ani,facand
tratament pentru recuperare la Baile Felix de doua ori pe an si ca medicatie avand Aflutop 20
fiole/6 luni administrare IM.
A avut si doua interventii chirurgicale in 1999 a suferit o interventie de hernie de deisc, iar in
1997 a avut loc o alta interventie la Spitalul Judetean Bacau de fibron uterin.
Pacienta fiind cu infectie , anxietate si stare generala alterata ,aceasta nu se poate ingrijii
corespunzator de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute la pat cu ajutorul nostru.
Familia va fi anuntata de toate problemele pe care le are pacienta si vor fi informati despre
starea ei de sanatate.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI C.M CU HERPES GENITAL

Diagnostic

Obiective

Intervenii
Autonome

Delegate

Axietate din cauza

-pacientul sa se integreze n

-favorizez adaptarea

-la indicatia medicului i

-pacientul nu si-a

schimbarii mediului

noul mediu.

persoanei la noul

repartizez pacientului salonul.

ameliorat anxietatea.

nursing

de

manifestata prin

mediu;

neliniste si perceptie

-identific impreun cu

negativa asupra

pacientul cauza

viitorului

anxietatii;
-furnizez explicatii
foarte clare si deschise
asupra ingrijirilor
programate;
-ajut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea;
-creez un climat de
calm si securitate;
-creez un climat de
nelegere empatic;
-l nv tehnici de

Evaluare

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate
-la indicatia medicului voi

Alterarea confortului

Pacientul:

relaxare
Comunicare:

psihic.

-sa beneficieze de confort

-voi informa si explica

supune pacientul investigatiilor

Psihic.

pacientul in legatura cu

clinice si paraclinice.

Evaluare
-pacientul prezinta

afectiunea sa;
-il voi linisti si ii voi
explica ca totul va fi
Alterarea integritatii

Pacientul:

bine.
-voi avea grija ca

tegumentelor si

-sa prezinte tegumente si

pacienta sa aiba parte

institui perfuzie pentru

tegumente si mucoase

mucoaselor;

mucoase integre;

de ingrijirile necesare

hidratarea pacientului.

integre.

-durerea sa diminuat.

-la indicatia mediculuivoi

-pacientul prezinta

pentru ca tegumentele si
mucoasele sa fie
Durere si usturimii.

Pacientul:

normale.
-voi administra

-la indicatia medicului voi

-sa nu prezinte durere.

medicatia conform

administra medicatia prescrisa.

regulilor si
interventiilor invatate
Potential de

Pacientul:

I.V.IM.
-voi face ancheta

-la indicatia medicului voi

-pacientul nu prezinta

complicatii.

-sa nu prezinte acomplicatii.

epidemiologica a

recolta sange pentru

complicatii:

Diagnostic

de

Obiective

nursing

Intervenii
Autonome

Delegate

hemoeleucograma,VSH,VDRL.
-la indicatia medicului voi
-pacientul este

Alterarea functiilor

Pacientul:

pacientului .
-voi monitoriza

vitale.

-sa fie monitorizat

functiile vitale,voiface

administra medicatie specifica

(T.A.,T,puls,R,diureza,scaun)

recoltarile necesare si

pentru fiecare afectiune.

Evaluare

monitorizat.

voi trimite la laborator

Alterarea alimentatiei

-pacientul sa prezinte o stare

prin lipsa apetitului.

buna si sa nu mai prezinte

infectii.

si voi anunta medicul .

-se alimenteze voi
aseza mancarea in
farfurir cat mai atractiv
pentru a antrena
pacientul sa se
alimenteze.

-la indicatia medicului voi

Pacientul se

institui perfuzie cu vitamine

alimenteaza .

pentru a favoriza alimentatia

pacientului.

Lipsa de cunoastere in

.
-pacientul sa fie informat

-voi furniza cat mai

Pacientul este informat

legatura cu boala sa.

despre afectiunea sa .

multe informatii despre

si linistit.

aceasta afectiune si il
voi linisti in privinta
evolutiei bolii.
(diagnostic prognostic)

Diagnostic

de

nursing

Alterarea comunicarii

Obiective

Intervenii
Autonome

-pacientul sa comunice.

-voi ajuta pacientul in

datorita temerilor

satisfacerea nevoilor

legate de neincrederea

fundamentale si voi

in tratament si dorinta

avea grija in

de a avea un copil.

permanenta sa fie

Delegate

Evaluare
Pacientul comunica.

echilibrat psihic.
-voi dfatui pacientul sa
se antreneze in discutii
Alterarea somnului
manifestat prin
insomnii.

-pacientul sa poata avea un

cu colegi de salon.
-sfatuesc pacientul sa se

Pacientul prezinta un

somn linistit (cantitativ si

linisteasca si sa ia

somn linistit.

calitativ).

legatura cu sotia pentru

a comunica si pentru ai

Stare de discomfort
alterat.

-pacientul sa-si
inbunatateasca starea
generala.

da incredere in sine.
-insotesc pacientul la
examinarile paraclinice
-asez pacientul intr-o

-la indicatia medicului voi

Pacientul are o stare

conduce pacienta la cabinetele

buna generala.

de examinare.

pozitie care sa-i asigure

confortul
Alterarea tegumentelor

-pacientul sa prezinte

-urmaresc coloratia

Pacientul :

Diagnostic
nursing

datorit eliminarilor
inadegvate.

de

Obiective

Intervenii
Autonome

tegumente integre.

tegumentelor in special

-se alimenteaza singura

a extremitatilor.

-isi face dingura igiena

-ajut pacientul in

personala.

satisfacerea tuturor
nevoilor fundamentale.

Delegate

Evaluare

FISA TEHNOLOGICA - PUNCTIA VENOASA

Definitie
Inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la o seringa si introducerea unei solutii
medicamentoasa in articulatia venoasa.
Scop:
-explorator :recoltarea sangelui pentrudiferite examene de laborator
-terapeutic :-reoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei venoase
-executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut,hipertensiune art
Locul punctiei
-venele de la plica cotului(bazilica si cefalica) unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea lor
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare si epicraniene:mai ales la sugari si copii mici
Materiale necesare
-tava medicala
-2 seringi de 10 ml si 2 ace punctii IV (mai groase)
-alcool iodat,comprese de tifon sterile
-garou sau banda Eusmach
-prosop sau perna pentru sustinerea articulatiei cotului
-recipiente pentru recoltare(sticlute,eprubete,vacutainere) cu sau fara substanta anticoagulanta
-tavita renala,pensa anatomica sau chirurgicala
-porttampon,leucoplast,musama
Efectuarea tehnicii
-se anunta bolnavul si i se explica tehnica
-se aseaza in pozitie necesara(in functier de starea generala si locul in care se executa
recoltarea),in salon in decubit dorsal cu membrul in extensie
-se dezbraca bratul pentru punctie
-se aseaza pe marginea patului unde s-a aplicat dedesubt prosopul sau perna pentru sustinere
-se solicita bolnavului sa sustina bratul in pozitia indicate si se pregateste seringa
-spalare pe maine cu apa si sapun
-se aseaza seringa cu acul steri
-se stabileste bratul la care se efectueaza punctia
-se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului
-se aplica garoul la un lat de palma deasupra articulatiei cotului

-cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie, dezinfectam cu un tampon imbibat
cu alcool iodat
-se cere bolnavului sa inchida sis a deschida pumnul de cateva ori sis a ramana cu el inchis
-avand seringa in mana dreapta cu indexul se fixeaza amboul aculu iar cu indexul mainii
stangi se palpeaza locul punctiei,cu policele mainii stangi palpam vena la 4-5 cm sub locul
punctiei,se exercita o compresiune si tractiuni in jos a tesutului vecin
-se introduce acul cu bizoul in sus in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei
-se simte acul trecand prin stratul de piele rezistent si peretele venei mai elastic
-se impinge acul de-a lungul venei 1-2 cm observand aparitia sangelui in seringa
-cu mana stanga se trage incet pistonul aspira sangele ce apare
-se continua aspirarea pana se extrage cantitatea necesara de sange
-se desface nodul garoului si bolnavul deschide pumnul
-se aplica un tampon de vata peste locul punctionarii si se retrage acul printr-o miscare rapida
-se scoate acul de la seringa si se impinge usor,recoltat in recipientul pregatit(se eticheteaza,se
trimite la laborator)
-asistenta se va spala pe maini iar daca este cazul se va efectua toaleta regiunii
-se indeparteaza perna sau prosopul,se aseaza bolnavul in pozitie comoda,se supravegheaza
Reorganizarea locului de munca
-se va face ordine
-daca se cere sangele se amesteca cu anticoagulant si se trimite la laborator
-se completeaza buletinul de analiza
Accidente
1.hematom:infiltrerea sangelui in tesutul perivenos;in acest caz se retrage acul si se comprima
locul punctiei 1-3 minute
2.strapungerea venei:perforarea peretelui opus;se retrage acul in lumenul venei
3.ameteli,paloare,lipotimie;se intrerupe punctia,pacientul se aseaza in decubit dorsal fara
perna,se anunta medicul4.flebalgia:datorita unei injectari prea rapide a unor substante iritante

Evaluare final
Pacientul C.M. sex masculin in varsta 22 de ani este adus de catre familie prezentand
manifestari dureroase si inflamatorii.S-a internat n secia Dermato-venerologice a Spitalului
Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul de Sifilis.
Pe perioada internarii pacientul a fost supus examinarilor clinice si paraclinice.
La externare se recomand evitarea contactului sexual cu partenerii infectatii.
evitarea factorilor infecioi;
- continuarea tratamentului conform Rp;
- control de specialitate la nevoie.

Concluzie

Herpesul genital este o infectie inalt contagioasa transmisa, de obicei, prin contact sexual cu o
persoana infectata care are leziuni ulcerative, dar poate fi transmisa si prin contactul sexual
oral sau anal. Poate fi transmisa si in cazul in care leziunile nu sunt vizibile.
Herpesul genital poate fi transmis nou nascutului la nastere , la trecerea prin canalul pelvian,
de la mama care are infectie activa.
Herpesul genital este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala.
In ultimul timp, incidenta a crescut cu aproximativ 30% fata de anii 1970, afectand in special
adolescentii.
Herpesul genital apare mai frecvent la femei, decat la barbati.
Perioada de succesiune a leziunii herpetice variaza de la o persoana la alta. In medie,
persoanele infectate au aproximativ 4 episoade pe an. Primul episod este, de obicei, cel mai
dureros si necesita cea mai mare perioada de timp pentru vindecare. Durerea si timpul de
vindecare scad de la un episod la altul.
Factorii declansatori variaza de la o persoana la alta.
Cei mai frecventi factori declansatori includ:
- Stresul;
- Bolile;
- Interventiile chirurgicale;
- Contactul sexual energic;
- Dieta;
- Menstruatia

CUPRINS:
CAP. II INGRIJIRI GENERALE DE NURSING

Definitia nursing-ului....................
Definitea nursei.....................
Rolul nursei.
Functiile nursei
Competentele nursei...................
Codul de etica profesionala si de ontologie medicala ....................
Notiuni generale despre nevoile fundamentale ale fiintei umane
Rolul AMG in evaluarea si satisfacerea nevoilor fundamentale..
Procesul de ingrijire..
Rolul AMG in ingrijirea .
Rolul AMG in ingrijirea pacientului cu Herpes Genital..
Educatia pentru sanatate....
CAP. III PREZENTARE CAZURI

CAZUL I ......................
CAZUL II .....................
CAZUL III ........................
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................