Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tusea Convulsivă Cap.1
Tusea Convulsivă Cap.1
b) saci alveolari
c) alveole: acestea sunt in numar de aproximativ 300 de milioane, au
forma poliedrica si aspect de fagure de miere. Se distring doua tipuri
celulare, in functie se rolul acestora si morfologie:
- alveole de tip I, avand rol structural
- alveole de tip II, avand rolul de a secreta surfactant
Bariera alveolo-capilara este formata din urmatoarele elemente:
- surfactant
- apa
- peretele alveolar (pneumocitele de tip I)
- membrana bazala a peretelui alveolar
- membrana bazala a peretelui capilar
- peretele capilar (avand epiteliu simplu scumaos)
Fortele de recul sunt deosebit de importante in fiziologia respiratiei.
Astfel de forte sunt reprezentate de:
- cutia toracica (foita parietala a pleurei)
- plamanii (foita viscerala a pleurei)
- volumul de repaus elastic al cutiei toracice
- volumul de repaus elastic al plamanilor
-inegalitatea vidullui pleural (la plamanul vertical, clinostatism) .
Un alt indice important este complianta: toracica, pulmonara, statica,
dinamica, specifica. Ideea este ca aceasta complianta scade sau creste in
diferite patologii (scade in boli restrictive si creste in boli obstructive) .
Un alt indice este distributia rezistentei in caile aeriene, astfel:
- in caile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulenta
- in caile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminara.
Toti acesti indici au formule exacte de calcul si sunt deosebit de
importanti pentru investigarea funcionarii fiziologice a sistemului respirator.
In reglarea respiratiei este implicat SNC, la nivelul caruia se gaseste centrul
5
Fig. 2 Traheea
hilului
pulmonar. Impreuna
cu
arterele,
venele
si
vasele
ramurile
terminale
numindu-se bronhiole.
Acestea corespund
respiratorii sunt
rezultatul
divizarii
bronhiolelor
Expansiunea
pulmonara poate
fi investigata prin
intermediul
volumelor pulmonare:
a) Volumul curent: aproximativ 500 ml, reprezinta volumul de aer
inspirat si expirat pe parcursul unei respiratii normale
b) Volumul inspirator de rezerva: aproximativ 3.000 ml, reprezinta
volumul suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul curent
c) Volumul expirator de rezerva: aproximativ 1.100 ml, reprezinta
volumul de aer care poate fi expirat in urma unei expiratii fortate dupa
expirarea unui volum curent
d) Volum rezidual: aproximativ 1.200 ml, reprezinta volumul de aer
ramas in plamani dupa o expiratie fortata.
Suma a doua sau mai multe volume pulmonare formeaza capacitatile
pulmonare:
a) Capacitatea inspiratorie: aproximativ 3500 ml, reprezinta suma dintre
volumul curent si volumul inspirator de rezerva
b) Capacitatea reziduala functionala, aproximativ 2.300 ml, este egala
cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual
c) Capacitatea vitala: aproximativ 4.600 ml, este suma dintre volumul
inspirator de rezerva, volumul expirator de rezerva si volumul curent
d) Capacitatea pulmonara totala, aproximativ 5.800 ml, este egala cu
suma dintre capacitatea vitala si volumul rezidual.
Atat volumele cat si capacitatile pulmonare sunt cu 20-25 % mai mici
la femei comparativ cu barbatii si mai mari la atleti comparativ cu oamenii
care nu practica sport.
Acestea volume (cu exceptia celui rezidual) se masoara spirometric. In
ceea ce priveste volumul rezidual si capacitatile pulmonare se folosesc
metoda dilutiei si tehnica pletismografica.
13
14
15
16
1.2.1. Definiie
Tusea convulsiv (pertussis) este o boal infecioas acuta a arborelui
respirator, cauzata de bacteria Bordetella pertussis. Afectiunea se manifesta
prin ,,tuse violenta, de unde si denumirea de pertussis. Mai este denumita si
,,boala celor 100 de zile, datorita caracterului sau cronicizant.
17
cauze de deces la nivel global, prin boala infectioasa. In ultimii 20 de ani s-a
constatat o reactivare a focarelor infectioase, datorita neglijarii programelor
de vaccinare.
1.2.3. Epidemiologie
Pertussis este o boala foarte contagioasa, ratele de atac fiind cuprinse
intre 90-l00% la contactii neimunizati dintr-o familie. Transmiterea
microorganismului este mediata prin expunerea la picaturile respiratorii
expulzate in numar mare de indivizii simptomatici.Inainte de introducerea
ccinului pertussis la sfarsitul anilor 1940, in Statele Unite erau raportate anual
intre 115.000-270.000 cazuri (incidenta medie 150 de cazuri/100.000
persoane pe an). Epidemiile de pertussis apareau la 3-4 ani, fara caracteristici
sezoniere semnificative. In perioada 1940-l948, pertussis a determinat mai
multe decese la copii decat difteria, poliomielita, rujeola, meningita si
scarlatina la un loc.
Incidenta tusei convulsive a scazut de 100-l50 de ori dupa introducerea
ccinului universal celular integral, iar ratele de mortalitate scad chiar mai
mult, in primul rand ca rezultat al imbunatatirii supravegherii medicale.
intreruperea sau restrangerea utilizarii ccinarii pertussis s-a asociat cu
reaparitia rapida a tusei convulsive in Marea Britanie, Suedia si Japonia, in
Statele Unite, incidenta tusei convulsive a avut un minim la mijlocul anilor
\'70, cu 1010 cazuri raportate in 1976, si a crescut ulterior, prezentand rfuri in
1983, 1986, 1990 si 1993. in perioada 1992-l994, au fost raportate Centrelor
de Control si Profilaxie a Bolilor (CDC) un total de 15286 de cazuri de tuse
convulsi. Din aceste cazuri raportate, 41% au fost la sugari (copii < 1 an), iar
78% din decesele prin tuse convulsi s-au inregistrat tot la sugari. Rata totala a
fatalitatii a fost de 0,2%, dar la sugarii < 6 luni ea a ajuns la 0,6%. Dintre
copin intre 7 luni - 4 ani care s-au imbolnavit de tuse convulsi, aproximativ
18
au
fost
simptomatice
clinic.
Tusea convulsi
simptomatica
arata ca adultii care au avut tuse convulsi inainte redevin susceptibili pentru
boala dupa 20 de ani. intr-ader, procentul de adulti cu tuse convulsi in
Germania, unde majoritatea adultilor sunt imuni ca rezultat al infectiei
naturale, este asemanator cu cel din Statele Unite (133 cazuri/100.000
locuitori pe an).
1.2.4. Etiologie
Microbiologie
Bordetella pertussis a fost izolata prima data pe medii de cultura, in
anul 1900. Microorganismul provoaca boala doar la om. Genul cuprinde si
alte specii de bacterii care determina o forma mai usoara de boala la om, sau
infectii oportuniste.
Bordetella pertussis este un cocobacil gram-negativ, de dimensiuni
mici, imobil si cu crestere lenta in mediile de cultura. Poate fi cultivat doar pe
medii speciale, la 36 grade Celsius.
Doar B.pertussis este capabil de a produce toxina pertussis. Acest
patogen
poseda
mecanisme
enzimatice
complexe
care
ii
asigura
20
1.2.5. Patogenie
Infectia se transmite pe cale aeriana. Dupa invadarea tractului
respirator, bacteria se ataseaza la nivelul celulelor epiteliale ciliate, provoaca
leziuni locale si induce tuse. Tusea determina expulzarea de particule mici,
infectante, care vor imbolnavi alti contacti.
B. pertussis dispune de o serie de ,,factori de virulenta ce vor
contribui la realizarea procesului infectios:
-fimbriile (prelungirile) de pe suprafata bacteriei mediaza aderenta la
celulele epiteliale.
-hemaglutinina filamentoasa (proteina de suprafata) implicata in
aderenta la celulele ciliate, permite bacteriei supravietuirea si multiplicarea
intracelulara.
-citotoxina traheala: produce leziuni locale si favorizeaza absorbtia in
circulatie a toxinei pertussis.
21
22
Stadiul cataral
Stadiul cataral dureaza intre una si doua saptamani. Simptomele tipice
care apar in aceasta faza pot fi confundate usor cu cele din rceal:
-
Stranut;
Guturai (rinoree);
Raguseala;
Febra usoara;
Uneori conjunctivit;
Expectoratie vascoasa;
Vom;
Rareori febra;
pneumonie;
otit medir;
(bronseictazii);
-
24
26
1.2.10. Profilaxie
Singura metoda eficienta de a preveni tusea magareasca o constituie
vaccinarea specifica. Pentru diminuarea riscului de infectare se recomanda
evitarea contactului cu persoanele infectate.
Vaccinarea
Imunizarea de baza impotriva tusei convulsive se face in mai multe
faze.
Prima vaccinare si prima repetare a vaccinului se fac de regula odata cu
vaccinul impotriva tetanosului si al difteriei.
-
patru saptamani.
-
paisprezece ani.
-
saptesprezece ani.
Uneori se recomanda repetarea vaccinului si in cazul adultilor, deoarece
imunitatea oferita de vaccin nu dureaza mai mult de doisprezece ani. Aceasta
recomandare ii vizeaza in mod special pe adultii care intra in contact strans cu
sugari sau copii mici.
Toti contactii individului bolnav, vaccinati sau nevaccinati, vor fi tratati
profilactic
cu
eritromicina.
Eritromicina
27
utilizata
prompt,
limiteaza
1.2.11. Tratament
Tratamentul tusei convulsive se bazeaza in primul rand pe antibiotice.
Odata ce a avut loc infectarea cu bacteria Bordetella pertussis, declansarea
bolii nu mai poate fi impiedicata. Antibioticele nu actioneaza asupra
simptomatologiei, insa intrerupt lantul infectios si favorizeaza vindecarea. Cu
cat administrarea antibioticului se face mai devreme, cu atat mai rapid si mai
simplu evolueaza procesul de vindecare.
Se administreaza in mod special eritromicina si cotrimoxazol. Sugarii
in stare grava sunt tratati stationar deoarece nu pot expectora singuri sputa, ea
trebuind sa fie aspirata.
28
2. Tratamentul de sustinere
Sugarii prezinta cel mai mare risc de complicatii si deces in urma
infectiei cu B.pertussis. Sugarii si persoanele varstnice vor fi spitalizate.
Tratamentul de sustinere se realizeaza prin aspirarea secretiilor nazale si
traheale, administrarea suplimentara de oxigen si asigurarea nutritiei
hipercalorice (eventual parenteral). Antitusivele nu au efect de combatere a
tusei convulsive.
30
31