CLASICISMUL

ROMANTISMUL
REALISMUL
(francez)
-curent literar-artistic manifestat,
1. Manifestare / -curent literar si -orientare ideologica
aparitie
artistic din
artistica si literara i
pe plan european, la mijlocul
secolul al XVII- 555i83f n prima
secolului al XIX-lea (aprox. 1830lea si inceputul jumatate a secolului al 1880)
celui de-al
XIX-lea (aprox. 1790XVIII-lea
1850), aparuta in spatiul -revolutia industriala;
(aparut in
european
consolidarea burgheziei;
context istoric Franta)
dezvoltarea presei
-revolutiile burghezo-monarhia
-pozitivismul (A.Comte);
context
absoluta
democratice,
lupta
dezvoltarea stiintelor naturii
filozofic
(domnia lui
pentru independenta si (Ch.Darwin)
Ludovic
al
XIVlibertate nationala
manifest
lea)
-Balzac, Prefata la Comedia
literar
-filozofia idealista
umana(1842): ,,literatura este o
-rationalismul germana (Schelling,
oglinda completa a moravurilor
lui Descrates
Fichte, Hegel,
sociale";Champfleury,Realismul(
Schopenhauer)
1857)
-Nicolas
Boileau, Arta -Victor Hugo, Prefata la
poetica(1647): dramaCromwell (1827):
arta
,,Nu exista reguli, nici
esteexpresia
modele. [...] Conceptul
ratiunii, iar
atrei de frumos inclue si
scopul artei
uratul si grotescul"
este sa placa si
sa moralizeze
-curent
-imaginatia - principiul -reflectarea veridica, obiectiva a
2.Trasaturi /
principii estetice rationalist
fundamental de creatie; realitatii/ a societatii
primatul sentimentului contemporane
-obiectivitatea si al fanteziei creatoare
-impersonalitatea
-respectarea
-subiectivitatea;
normelor de
expansiunea eului
-respinge imaginea artificiala a
compozitie/ a individual
romantismului in folosul
regulilor (celor
observatiei directe
trei unitati: de -respingerea regulilor
loc, de timp, de impuse de clasicism;
actiune)
libertatea de creatie
-interesul
-fascinatia misterului si -determinarea sociala, valoarea
pentru natura a exceptionalului;
documentara; analiza psihologica
umana (tipuri antiteza; culoarea
eterne)
locala; interesul pentru

3. Surse de
inspiratie / teme

4. Raportul cu
timpul

5. Personajul
literal

-idealul
imbinarii
frumosului cu
binele si
adevarul, a
utilului cu
placutul

mituri, folclor, simboluri,

trecutul istoric, natura si -lipsa de idealizare; mimesis
spatii exotice
-sobrietate, obiectivitate
-cultivarea emotiei si a
sentimentului;
-reflectarea critica a societatii
intensitatea trairilor
epocii
(pasiunea); antiteza

-ordine,
echilibru,
armonie,
rigoare

-afirmarea
individualitatii, a
originalitatii, a
spontaneitatii

-puritatea
genurilor,
sobrietatea
stilului

-amestecul genurilor si
al stilurilor

-scopul:
didacutic,
moralizator
-antichitatea
-folclorul local, miturile,
greco-romana, fantasticul, fabulosul
mitologia antica
-trecutul istoric (evul
-istoria
meidu)
medievala
-natura locala sau
(idealul
spatiile exotice
cavaleresc)
-exceptionalul (situatii,
personaje)
-evadarea din realitate
atemporalitatea in fantezie, vis, trecut
, perenitatea, istoric, spatiu natal sau
valorile
spatii exotice
general-umane -antiteza trecut-prezent

-lupta intre grupuri, clase sociale

(banul, mostenirea, zestrea,
parvenirea)

-aspecte ale socitetii

cotemporane
-veridicitate,

verosimilitate
-,,caracterele" -personaje exceptionale -personaje tipice (pentru o
(personaje cu o in imprejurari
categorie sociala) in situatii
singura
exceptionale
tipice
trasatura
psihologica sau -antiteza (inger -analiza psihologica
comportamenta

la, de ex.:
avarul,
ipocritul,
orgolismul
etc.); interes
pentru tipurile
eterne

demon); titanul

-,,specii sociale"

-personaje din toate

mediile sociale

-complexitatea umana

-victoria pasiunii

-personaj exponential (invinsi

sau invingatori);exponent al
generalului (tipicul)

-consecventa -drama omului

caracterului cu
sine
-particularul/
exceptionalul
-in tragedie:
idealul canonic
(model social
conform
normelor
bunului gust si
bunului simt;
personajul
provine din
aristocratie)
-victoria ratiunii
asupra pasiunii
-omul abstract,
exemplar;
apoteoza
omului
6. Stilul

-universalul
-stilul inalt
-puritatea:
refuzul
amestecului de
stiluri, genuri
sau specii
-claritate,
precizie,
concizie
-sobrietate,
armonie,

-stilul metaforic

-stil impersonal, obiectiv

-fuziunea genurilor si a
speciilor

-precizie, sobrietate

-limbajul - mijloc de
-largirea si imbogatirea individualizare a personajelor
limbii literare: limbaj
popular, arhaic etc.
-notarea amanuntului
(valoarea stilistica)
semnificativ; tehnica detaliului;
descrieri minutioase

7. Specii cultivate
/ Reprezentanti in
literatura
universala
Reprezentanti in
literatura romana

echilibru
-specii
dramatice:
tragedia (P.
Corneille, J.
Racine),
comedia
(Molire)

-specii dramatice:
drama istorica (V. Hugo,
Puskin), filozofica, lirica
(Shelley)

-specii dramatice: drama

(sociala, psihologica, de idei)
(Cehov, Tolstoi, Ibsen); comedia
(Gogol)

-specii lirice: meditatia, -specii epice: schita (Cehov),

elegia, romanta
nuvela psihologica, romanul
(Lamartine, V. Hugo)
(Balzac, Stedhal, Flaubert,
-specii lirice:
Tolstoi, Dostoievski, Gogol,
oda, idila,
-specii epice: legenda, Dickens)
epigrama,
balada (H. Heine),
poezii cu forma poemul (Heine, Byron, -N. Filimon, I.L.Caragiale, I.
fixa
Keats, A. de Vigny,
Slavici, L. Rebreanu,
Puskin, Lermontov,
Specii epice:
G. Calinescu
Eminescu), nuvela
fabula
(istorica, fantastica E.A.Poe), romanul
(La Fontaine), (istoric, de aventuri,
satira,
fresca) (Novalis, W.
scrisoarea,
Scott, V. Hugo, E.A.Poe)
epopeea
-C. Negruzzi, Gr.
-poetii
Alexandrescu, Mihai
Vacaresti, Gh. Eminescu
Asachi, C.
Negruzzi, Gr.
Alexandrescu