LASCA M.

IOANA ALINA

Stagiar anul 2 sem I

Categoria: EC

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1 (3). Situatia elementelor de activ si de pasiv la societatea X conform bilantului ntocmit pe baza
datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezinta astfel:
Programe informatice 4.000.000 lei
Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
Cladiri 10.000.000 lei
Amortizarea cladirilor 2.500.000 lei
Titluri de participare 2.500.000 lei
Marfuri 5.000.000 lei
Clienti 2.000.000 lei
Furnizori 4.500.000 lei
Furnizori de imobilizari 2.000.000 lei
Clienti-creditori 1.500.000 lei
Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
Capital subscris varsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei (aceasta suma este formata din repartizarea profitului net n anii anteriori).
Operatiunile efectuate de judecatorul sindic si de lichidator pentru a asigura disponibilitatile banesti n
vederea achitarii datoriilor:
a) Programele informatice au fost vandute cu 2.500.000 lei, fata de valoarea neta contabila de
3.000.000;
b) Cladirile au fost vandute cu 9.000.000 lei, fata de valoarea neta contabila de 7.500.000 lei;
c) Marfurile au fost vandute cu 6.000.000 lei fata de valoarea contabila neta de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vandute cu 3.000.000 lei fata de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
e) S-a ncasat de la clienti suma de 1.800.000 lei, acordandu-se un scont de 10%;
f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei si dobanda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii n suma de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitati furnizorii de imobilizari n suma de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clienti n suma de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei

-cheltuieli cu licitatiile 300.000 lei

Se cere:
a) nregistrarile contabile privind operatiunile de lichidare.
b) ntocmirea bilantului nainte de efectuarea partajului.
c) nregistrarile contabile privind operatiunile de partaj la actionari.
Rezolvare:
205 Programe informatice 4.000.000 lei
212 Cladiri 10.000.000 lei
263 Titluri de participare 2.500.000 lei
411 Clienti 2.000.000 lei
371 Marfuri 5.000.000 lei
Total Activ : 23.500.000
2813 Amortizarea cladirilor 2.500.000 lei
280 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
401 Furnizori 4.500.000 lei
404 Furnizori de imobilizari 2.000.000 lei
419 Clienti-creditori 1.500.000 lei
162 Credite bancare pe termen lung 6.000.000
106 Rezerve 1.000.000 lei
1012 Capital subscris varsat 5.000.000 lei
Total Pasiv: 23.500.000
*nu se precizeaza daca societatea este platitoare de TVA
a) vanzare programe informtice
4111 = 7583

2.500.000

5311 = 4111

2.500.000

scoaterea din evidenta:

%

208

4.000.000

280

1.000.000

6583

3.000.000

b) vanzarea cladirilor
411

7583

9.000.000

5311

411

9.000.000

scoaterea din evidenta a cladirilor

%

212

10.000.000

2813

2.500.000

6583

7.500.000

c) vanzarea marfurilor
411

707

6.000.000

5311

411

6.000.000

scoaterea din evidenta:

607

371

5.000.000

d) vanzarea titlurilor de participare

461

7583

3.000.000

5311

461

3.000.000

664

263

2.500.000

162

5311

6.000.000

666

5311

1.000.000

g) plata furnizori,sconturi obtinute 5 %:

401

4.500.000

5311

4.275.000

767

225.000

h) plata furnizori imobilizari:

404

5311

2.000.000

i) restituire avansuri:
419

5311

1.500.000

j) inregistrare servicii lichidare

Activ

628

401

800.000

401

5311

800.000
Pasiv

Cont
205
212
263
371
411
5311
607
664
667
666
658
Total activ

Suma
0
0
0
0
0
6.725.000
5.000.000
2.500.000
200.000
1.000.000
800.000
26.725.000

Cont
280
2813
401
404
419
162
106
758
707
761
767
Total psiv

Suma
0
0
0
0
0
0
1.000.000
11.500.000
6.000.000
3.000.000
225.000
26.725.000

Pasiv
121
1012
106
Total pasiv

725.000
5.000.000
1.000.000
6.725.000

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

%

121

200.000.000

658

10.500.000

607

5.000.000

664

2.500.000

667

200.000

666

1.000.000

658

800.000

121

20.725.000

758

11.500.000

707

6.000.000

761

3.000.000

767

225.000

Activ
5311

6.725.000

Total activ

6.725.000

Impozit pe profit:

725.000 x 16% = 116.000

691 =

441

116.000

121 =

691

116.000

441 =

5311

116.000

Impozit pe dividente (725.000-116.000) x 16% = 97.440

635 =

446

97.440

446 =

5311

97.440

Impozit rezerve legale

1068 =

446

160.000

446 =

5311

160.000

Bilant inainte de partaj

Activ
5311

6.351.560

Total activ

6.351560

Pasiv
121
1012
168
Total pasiv

511.560
5.000.000
840.000
6.351.560

Efectuarea partajului si distribuirea sumelor asociatilor dupa acoperirea pierderii

%

456

6.351.560

1012

5.00.000

168

840.000

121

511.560

456 =

5311

6.351.560

2 (13). De catre cine se face numirea lichidatorilor n societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni?
Raspuns:
Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de Adunarea
Generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. Adunarea Generala hotaraste
cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta,
numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre
asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o.
se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Impotriva sentintei tribunalului

Analiza diagnostic a intreprinderii

3 (11). O ntreprindere este caracterizata de situaia bilaniera descrisa n tabelul de mai jos.
Stiind ca imobilizari necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire
ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezinta rate scadente n anul
curent, iar 10% din creane sunt garanii de buna execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni
sa se analizeze poziia financiara a ntreprindrii pe baza bilanului contabil si a bilanului
financiar si sa se explice diferenele constatate
Indicator
Imobilizari corporale

31.12.n
3000

Imobilizari necorporale
Stocuri
Creante
Disponibilitai
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

800
1000
2000
1000
2000
3000
2400
400

Rezolvare:
Analiza pe baza bilantului contabil:
a) fondul de rulment net
FRN=Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + Disponibilitati)
(Datorii din exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt)
= (1000+2000+1000) (2400+400) = 1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
Rata de apreciere a stocurilor = FRN / Stocuri
= 1200 / 1000 = 1.2
Limita normala stabilita acestei rate este de 2/3 = 0.66, deci nu respecta raportul de 2/3,
ceea ce este benefic pentru intreprindere.
de finantare a activelor = FRN / Active circulante x 10

Rata
0

= 1200/4000 = 30%
normala este intre 20 30%, deci se afla in limita superioara.

Limita
b) Activul

net contabil
Active imobilizate = Imobilizari corporale + Imobilizari necorporale
= 3000+800 = 3800
Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati
= 1000+2000+1000 = 4000
Total Active = 4000+3800 = 7800
Activul Net = Total Active Datorii
Datorii pe termen scurt = Datorii din exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt

= 2400+400 = 2800
Datorii pe termen lung = 3000
Situatia Neta = 7800 (3000+2800) = 2000
c) Nevoia de fond de rulment
NFR = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente Credite de
trezorerie) Venituri in avans
= 1000 +2000 +0 (2800-0)-0 = 200
d ) Treoreria neta
TN = FRN - NFR
= 1200 200 = 1000
Analiza pe baza bilantului financiar
ACTIVE:
Imobilizari corporale = 3000
Imobilizari necorporale = 600 (800-200)
Creantele se vor separa pe termene de lichidare, astfel, 10% din creante care apartin
garantiilor de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si
Creante mai mari de 1 an = 200, si se vor inscrie in activ.
Active imobilizate = 3000+600+200 = 3800
Stocuri = 1000
Creante mai mici de 1 an = 1800
Active circulante = 1000+1800 = 2800
Disponibilitati = 1000
Total Active = 3800+2800+1000 = 7600
PASIVE:
Capitaluri permanente = 4800
Capitaluri proprii = 1800
Datorii pe termen lung = 2600 (3000-400 ratele scadente in anul in curs)
Datorii pe termen scurt = 2800
Datorii pe perioada mai mica de 1 an = 400

Total Pasiv = 1800+2600+2800-400 = 7600

Astfel pe baza bilantului financiar prezentat se poate calcula:
a)

fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizat
= 4800-3800=1000

b) necesarul de fond de rulment

NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt
=2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie
=1000-0=1000
Din cele calculate, rezulta ca, fata de bilantul contabil, in cazul bilantului financiar
indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi. Aceasta
se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de
bilanturi.

Audit
4 (94). Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Raspuns:
Opinia fara rezerve semnifica faptul ca dupa efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie curata, nedistorsionata de vreo rezerva sau retinere.
Ca mod de prezentare opinia fara rezerve poate aparea n urmatoarea formulare:

Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii
la 31 decembrie . precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul
nchis la aceasta data, n conformitate cu normele internationale si nationale de contabilitate.
5 (95). Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
Raspuns:
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al carui
obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera
detaliata n anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se
situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, n general, ca acesta nu constituie o
rezerva.
Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care nsa nu afecteaza opinia
auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmatoarea:
Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei X din
anexa. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzata de infractiune n utilizarea brevetelor
si n care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contraactiune si audierile preliminare, cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt
n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, sa fie determinatsi, n consecinta, nu au
fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte.

6 (96). Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Raspuns:
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidela sau prezinta
n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca
auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
paragraf poate avea urmatoarele forme:

Acest

- opinia fara

rezerve (curata);

- opinia fara

reserve, dar cu paragraph de observatii;

- opinia cu

reserve;

imposibilitatea exprimarii unei opinii;

opinia defavorabila
7 (97). Paragraful privind natura si ntinderea lucrarilor de audit.
Raspuns:
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de
Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrie ntinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost
ndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor
nationale.
ntinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna n opera procedurile de audit
judecate ca necesare n conditiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie sa se asigure ca auditul a
fost facut conform normelor si practicilor n materie; daca aceasta nu rezulta n mod clar, se
presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure
n

mod

rezonabil

ca

situatiile

financiare

nu

comporta

anomalii

semnificative.

Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:

- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile
continute n situatiile financiare
- evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor
financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile
financiare;
- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.
Acest
paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: Noi am realizat auditul conform
Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale).

Aceste
standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat n scopul de a obtine
o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta n
a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute
n situatiile financiare; el consta, de asemenea, n a evalua principiile si metodele contabile folosite si
estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru nchiderea situatiilor financiare,
cat si n a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.
Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza
rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
8 (66). Conceptul de independenta n audit.
Raspuns:
Principiul independenei se aplica tuturor profesionitilor contabili n practica libera, indiferent
de natura serviciului prestat. n cazul executarii unei misiuni de audit, independena devine cea mai
sigura garanie ca profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate. Componentele fundamentale ale independenei sunt independena de spirit
(raionamentul profesional) i independena n aparena (comportamentala).
9 (5). Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune:
a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b) inspectia imobilizarilor corporale;
c) existenta concordantei ntre registrul imobilizarilor corporale si contabilitate.
Raspuns: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;

Contabilitate
10 (70). O ntreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:
(1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri n valoare de 1.000 lei, conditiile de plata
fiind: 10% din pret se plateste n momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la
vanzare, iar 40%, dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca n acel moment clientul ar putea obtine un
credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%.
(2) ncheie un contract pentru executarea unor prestatii n valoare totala de 1.000 lei, durata de
realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N - 300 lei, anul

N+1 - 500 lei, anul N+2 - 400 lei.

Contabilizati

tranzactiile n conditiile aplicarii IAS 18 Venituri si determinati cifra de afaceri neta n anul N.
1. Calculul valorii juste;
Valoarea justa a veniturilor = 1.000.000 lei x 10% + ( 1.000.000 lei x 50% ) / 1,6 +
( 1.000.000 lei x 40% ) / 1,62 = 568.750 lei;
Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit in avans;
1.000.000 lei 568.750 lei = 431.250 lei;
4111

1.000.000 lei

707

568.750 lei

472

431.250 lei

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile in avans sunt inregistrate ca venituri din
dobanzi;
( 568.750 lei 100.000 lei ) x 60% = 281.250 lei
472

766

281.250 lei

2. Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 + 500 + 400 = 1200

Venituri recunoscute in anul N = 1000.000 x 300/1200 = 250.000 lei
4111

704

250 lei

3. Cifra de afaceri cuprinde:

707

568.750

+ 704

250.000
=

Cifra de afaceri neta

818.750

11 (71). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie n urmatoarele conditii:

pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea si probele facturate de
furnizori 20.000 u.m. Presupunem ca, prin contractul de licenta, societatea are obligatia ca la sfarsitul
perioadei de exploatare sa ndeparteze instalatia si sa restaureze amplasamentul. Valoarea actualizata a

cheltuielilor necesare pentru ndeplinirea obligatiilor contractuale este estimata la 10.000 u.m. Sa se
contabilizeze achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru ndepartarea instalatiei
n conformitate cu IAS 16.
Rezolvare:
Receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )
2132 = 404

320.000

Recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului

prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;
2132 = 1513
Costul instalatiei:

10.000
330.000

12 (72). Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale. Activele n cauza au
fost achizitionate la un cost de 800.000 u.m. si sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea
justa a constructiilor determinata de experti este de 900.000 u.m. Sa se contabilizeze operatia de
reevaluare n conformitate cu IAS 16, stiind ca societatea foloseste procedeul de reevaluare a valorii
brute.
Rezolvare:
1.Calcularea raportului dintre valoarea justa si valoarea neta contabila a constructible;
900.000 / ( 800.000 - 200.000 ) = 1,5
2.Reevaluarea costului immobilizarilor si a amortizazarilor cumulate;
Costul reevaluat al constructiei
800.000 x 1,5 = 1.200.000 u.m.
Amortizarile cumulate reevaluate
200.000 x 1,5 = 300.000 u.m.
3.Reflectarea in contabilitate
212 = %

400.000 u.m.

2812

100.000 u.m.

105

300.000 u.m.

13 (73). Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale. Activele n cauza au
fost achizitionate la un cost de 800.000 u.m. si sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea
justa a constructiilor determinata de experti este de 900.000 u.m. Sa se contabilizeze operatia de

reevaluare n conformitate cu IAS 16, stiind ca societatea foloseste procedeul de reevaluare a valorii
nete.
Rezolvare:
1. Anularea amortizarii istorice;
2812 = 212

200.000 u.m.

2. Inregistrarea diferentei din reevaluare de 300.000 u.m. ( 900.000 - 600.000 );

212 = 105

300.000 u.m.

14 (74). La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea
contabila de 300.000 u.m. Durata de utilitate ramasa la acea data era de 10 ani. La 31.12.N, exista
indicii ca pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem ca la 31.12.N valoarea
recuperabila a utilajului este de 216.000 u.m. Sa se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 si sa se
analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N n conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;
6813 = 2913

75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului

300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.
2. Situatia la 31.12.N;
Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N
225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an
22.500 x 2 = 45.000 u.m.
Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.
225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.
Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.
300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.
Iar valoarea neta contabila ar fi fost 300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.

15 (75). La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea
contabila de 300.000 u.m. Durata de utilitate ramasa la acea data era de 10 ani. La 31.12.N, exista
indicii ca pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem ca la 31.12.N valoarea

recuperabila a utilajului este de 255.000 u.m. Sa se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 si sa se

analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N n conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;
6813 = 2913

75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului

300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.
2. Situatia la 31.12.N;
Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N
225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an
22.500 x 2 = 45.000 u.m.
Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.
225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.
Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.
300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.
Iar valoarea neta contabila ar fi fost :
300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.
3. Daca societatea ar relua integral pierderea ( 75.000 u.m.), valoarea contabila a utilajului ar deveni
255.000 u.m., mai mare decat cea pe care ar fi avut-o acesta daca nu ar fi fost anterior depreciat.( 240.000
u.m.). Astfel pierderea maxima care poate fi reluata este de 60.000 u.m.
2913 = 7813

60.000 u.m.

16 Societatea Alfa SA detine la 31.12.N un pachet de valori mobiliare pe termen scurt (100.titluri Beta
achizitionate la 1.10.N-1 la costul unitar de 20 lei). La sfarsitul exercitiului N-1, societatea Beta este
admisa la tranzactionarea pe BVB. Cursul bursier la 31.12.N este de 25 lei/buc. Admiterea la
tranzactionare a societatii Beta va determina trecerea de la evaluarea la cost la cea la valoarea justa.
Este schimbarea bazei de evaluare a titlurilor o schimbare de politica (metoda) contabila?
Raspuns:
n acest caz nu este vorba despre o schimbare de politic (metod) contabil, ci de
schimbarea circumstanelor economice care fac obiectul reprezentrii n contabilitate.

Efectul unei modificri a unei estimri contabile se va recunoate prospectiv prin

includerea sa n rezultatul:
- perioadei n care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai perioada respectiv
(de exemplu, ajustarea pentru clieni inceri); sau
- perioadei n care are loc modificarea i al perioadelor viitoare, dac modificarea are efect
i asupra acestora (de exemplu, durata de via util a imobilizrilor corporale).

17 La sfarsitul primului an de la infiintare, o entitate prezinta in bilant cheltuieli de consituire

neamortizae in suma de 900 lei, iar capitalul propriu este format din: capital social 500 lei; profit net
al exercitiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale) 1.680 lei. Rezerva legala de constituit din
profitul curent, potrivit prevederilor legale, este in suma de 100 lei.
Conform OMFP nr.3.005/2009, precizati care este suma maxima care se poate distribui din profitul
net al exercitiului.
Raspuns:
n aceast situaie, din profitul net al exerciiului de 1.680 lei se poate distribui o sum maxim
de 680 lei (1.680 lei profit net al exerciiului 100 lei rezerva legal 900 lei cheltuieli de constituire
neamortizate).

18 (78). La 31.12.N, societatea X detine n stoc urmatoarele articole:

Articole
Marfuri M1
Marfuri M2
Marfuri M3
Marfuri M4
TOTAL

Cost de achizitie (u.m.)

10.000
8.000
30.000
5.000
53.000

Valoare de piata (u.m.)

9.500
8.300
32.000
4.200
54.000

Valoarea de piata a articolelor a fost stabilita de un evaluator profesionist si coincide cu valoarea

neta de realizare. Sa se evalueze stocurile la 31.12.N n conformitate cu IAS 2 si sa se contabilizeze
eventuala depreciere constatata.
Rezolvare:
1. Efectuam testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare pentru fiecare articol din
stoc luat separat.
Astfel valoarea stocului in bilantul de inchidere a exercitiului N este:

Articole
Marfuri M1
Marfuri M2
Marfuri M3
Marfuri M4
TOTAL

Minim dintre cost si valoarea neta de realizare

neta realizabilaCost de achizitie (u.m.)
9.500
8.000
30.000
4.200
51.700

2. Reflectarea in contabilitate a pierderii de valoare ( depreciere ) de 1.300 u.m. ( 53.000 - 51.700 );

Cheltuieli privind provizioanele

Provizioane pentru

deprecierea activelor

deprecierea activelor

1.300 pentru

19 Alfa este mandatata sa desfaoare o tranzacie comerciala ca intermediar ntre Beta, avand calitatea
de cumparator, i Gama, avand calitatea de vanzator. Alfa i factureaza cumparatorului toata valoarea
tranzaciei, de 12.000 lei, i i transfera vanzatorului preul proprietaii, mai puin valoarea
comisionului de 5 %.
Conform IAS 18, care este marimea venitului? Care este formula contabila de recunoatere a acestui
venit?
Rezolvare:

Paragraful 8...Similar, in cazul unui contract de mandat, intrarile brute de beneficii economice
includ sumele colecate in numele mandantuluisi care au drept rezultatcresteri ale capitalurilor
proprii ale entitatii. Sumele colectate in numele mandantului nu reprezinta venituri. In schimb,
veniturile sunt reprezentate de valoarea comisioanelor.
Prin urmare, conform IAS 18, venitul acestei tranzactii este: 5% x 12.000 lei = 600 lei
Sumele colectate in numele mandantului in valoare de 12.000 600 = 11.400 nu reprezinta
venituri.
a) inregistrarea venitului din comision, la societatea comerciala intermediara

4111

12.000 lei

704

600 lei

401

11.400 lei

b) incasarea de la client a sumelor facturate

5121

4111

12.000

c) plata furnizorului
401

5121

11.400

20 (80). Societatea detine o categorie de imobilizari necorporale achizitionate la nchiderea

exercitiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizarile se amortizeaza linear ncepand cu 1 ianuarie N-1, pe o
durata de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea ntreprinderii decide reevaluarea imobilizarilor
necorporale. Valoarea justa a acestora este estimata la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, tinand cont
de schimbarile intervenite pe piata, imobilizarile sunt din nou reevaluate. Valoarea justa este estimata
la 60.000 u.m. Sa se contabilizeze diferentele constatate la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca
societatea foloseste ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.
Rezolvare:

Costul de achizitie al imobilizarilor de necorporale = 50.000 u.m.;

Amortizarea anuala = 50.000: 5 ani = 10.000 u.m.;
Valoarea contabila neta la 31.12.N = 50.000 - 2 x 10.000 = 30.000 u.m.;
Valoarea justa la 31.12.N = 15.000 u.m.;
Diferenta nefavorabila de valoare = 30.000 - 15.000 = 15.000 u.m.;
Reflectarea in contabilitate a diferentei nefavorabile de valoare la 31.12.N:
Cheltuieli privind provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor

Provizioanele
deprecierea
necorporale

pentru
imobilizarilor

15.000

La 31.12.N+1:
Amortizarea anuala incepand cu N+1 = 15.000 u.m./ 3 ani = 5.000 u.m.;
Valoarea contabila neta la 31.12.N+1 = 15.000 - 5.000 = 10.000 u.m.;
Valoarea justa = 60.000 u.m.;
Diferenta favorabila de valoare = 60.000 - 10.000 = 50.000 u.m.
- se contabilizeaza un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscuta la 31.12.N;
Provizioanele
pentru
imobilizarilor necorporale

deprecierea
=

Venituri din provizioane pentru

deprecierea imobilizarilor

15.000

- se anuleaza amortizarea cumulata in exercitiile N-1, N si N+1, si se diminueaza valoarea de

intrare a imobilizarilor;
Amortizarea imobilizarilor necorporale

Imobilizari necrporale

25.000

- se reevalueaza valoarea neta a imobilizarilor necorporale;

Imobilizari necrporale

Rezerve din reevaluare

35.000

21 (81). Un teren cumparat n exercitiul N-4 la un cost de 200.000 u.m. a fost reevaluat n exercitiul
N-2 la 350.000 u.m. ntre timp (din N-2 pana n prezent), rezerva din reevaluare contabilizata nu a
suportat nicio modificare. La nchiderea exercitiului N, valoarea recuperabila a terenului este 180.000

u.m.

Sa

se

efectueze testul de depreciere a terenului si sa se contabilizeze eventuala pierdere constatata n

conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
Reflectarea in contabilitate a pierderii de valoare la data de 31.12.N;
Valoarea contabila a terenului = 350.000 u.m.
Valoarea recuperabila a terenului = 180.000 u.m.
Pierderea de valoare = 350.000 - 180.000 = 170.000 u.m.
- din care:
Descresterea rezervei di reevaluare = 150.000 u.m.
Inregistrare pe cheltuieli = 20.000 u.m.

Rezerve din reevaluare

Terenuri

Cheltuieli privind provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor

Provizioanele
deprecierea terenurilor

150.000

pentru
20.000

22 (82). La nceputul exercitiului N, ntreprinderea ALFA a achizitionat un stoc de marfuri la costul

de 100.000 lei, TVA 24%. La sfarsitul exercitiului N se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul
de 90.000 lei si ca cheltuielile ocazionate de vanzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfarsitul
exercitiului N+1, pretul de vanzare estimat este de 150.000 lei, iar costurile ocazionate de vanzare
sunt estimate la 30.000 lei. Care este incidenta aplicarii normei IAS 2 Stocuri n cele doua exercitii
financiare?
Rezolvare:
1. Achizitia de marfuri;

401

119.000

371

100.000

4426

19.000

2. La 31.12.N stocul de marfuri este evaluat la minimul dintre cost si valoarea realizabila neta;
Valoarea realizabila neta = pretul de vanzare estimat - costulrile estimate cu vanzarea
Costul activului = 100.000 lei
Valoarea realizabila neta = 90.000 - 10.000 = 80.000 lei
Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 80.000 ) = 80.000 lei
Astfel se recunoaste o depreciere a stocului de 20.000 lei
6814

397

20.000

3. La 31.12.N+1 stocul de marfuri se prezinta din nou la minimul dintre cost si valoarea realizabila neta;
Costul activului = 100.000 lei
Valoarea realizabila neta = 150.000 - 30.000 = 120.000 lei
Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 120.000 ) = 100.000 lei
Plusul de valoare = 120.000 - 100.000 = 20.000 lei, nu se inregistreaza avand in vedere principiul
prudentei
Depreciere contabilizata anterior = 20.000 lei
Astfel trebuie reluata deprecierea stocului inregistrata in exercitiul anterior de 20.000 lei
397

7814

20.000

23 (83). n exercitiul N, ntreprinderea ALFA plateste ntreprinderii BETA chiria aferenta exercitiului
curent si urmatorilor 2 ani pentru un depozit nchiriat. Chiria anuala este de 10.000 lei. Care este
incidenta aplicarii principiului independentei exercitiilor n contabilitatea societatilor ALFA si BETA?
Rezolvare:
1. In contabilitatea societatii ALFA:
In exercitiul N
- plata chiriei aferente perioadei curente;
612

5121

10.000

- plata chiriei in avans;

471

5121

20.000

In exercitiul N+1;
- recunoastere cheltuielilor cu chiria
612

471

10.000

In exercitiul N+2;
- recunoastere cheltuielilor cu chiria
612

471

10.000

2. In contabilitatea societatii BETA:

In exercitiul N
- incasarea chiriei aferente perioadei curente;
5121

706

10.000

- incasarea chiriei in avans;

5121

472

20.000

In exercitiul N+1;
- recunoastere veniturilor cu chiria
472

706

10.000

In exercitiul N+2;
- recunoastere veniturilor cu chiria
472

706

10.000

24 (84). Societatea ALFA detine un stoc de marfa achizitionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N,
societatea a determinat valoarea realizabila neta a stocului la 90.000 lei si a nregistrat, potrivit IAS 2,
un provizion pentru deprecierea marfurilor n valoare de 10.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a
vandut stocul de marfuri la 80.000 lei. La ce valoare va fi prezentat stocul n bilantul exercitiului N?
Rezolvare:
La 31.12.N
Valoarea realizabila neta = pretul de vanzare estimat - costulrile estimate cu vanzarea
Costul activului = 100.000 lei

Valoarea realizabila neta = 90.000 - 0 = 90.000 lei

Valoare evaluata a stocului ( de bilant ) = min ( 100.000 ; 90.000 ) = 90.000 lei
Astfel se recunoaste pe baza estimarii efectuate de societate o depreciere a stocului de 10.000 lei
6814
Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante

397
Ajustari pentru
marfurilor

10.000

deprecierea

Vanzarea stocurilor ulterior datei bilantului cu 80.000 lei constituie o proba cu privire la valoarea
realizabila neta a acestora
Astfel ALFA va inregistra o ajustare suplimentara = 90.000 - 80.000 = 10.000 lei
6814
Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante

397
Ajustari pentru
marfurilor

10.000

deprecierea

Valoarea stocului in bilant = min ( 100.000 ; 80.000 ) = 80.000 lei

Deprecierea totala aferenta stocului = 20.000 lei.

25 (85). ntre societatea A (locator) si societatea B (locatar) se ncheie un contract de leasing financiar
cu urmatoarele caracteristici:

durata contractului: 3 ani;

durata de viata economica estimata: 5 ani;

data

nceperii contractului: 1 ianuarie N;

obiectul

contractului: utilaj;

valoarea

justa a utilajului: 31.577 lei;

sunt prevazute un

avans de 4.000 lei si 3 redevente anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile n ultima zi a anului;

cumparare se exercita la sfarsitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 2.000 lei;

optiunea

de

 valoarea reziduala
este estimata la 5.000 lei;

rata dobanzii utilizata n

actualizarea platilor minimale si n descompunerea chiriilor este rata implicita a contractului de 12%.
Se cere sa se prezinte calculele si
nregistrarile contabile la locatar aferente primului an de contract, precum si algoritmul de calcul al
ratei implicite a contractului de 12%, stiind ca se aplica IAS 17 Contracte de leasing revizuit.
Rezolvare:
1. La 01.01.N
- primirea bunului in leasing financiar
2131

167

29442

Bunul se primeste in leasing la cea mai mica valoare dintre valoarea justa si valoarea actualizata a
platilor minimale
Valoarea justa = 31.577 lei
Plati minimale = 4.000 + 3 x 10.000 + 2.000 = 36.000 lei
Platile minimale se actualizeaza utilizand rata implicita a contractului de 12%
Valoarea actualizata a platilor minimale = 4.000 + 10.000 / (1 + 0,12 ) + 10.000 / ( 1 + 0,12 ) + 10.000 /
( 1 + 0,12 ) + 2.000 / ( 1 + 0,12 ) = 29.442 lei
Algoritmul de calcul al rartei implicite
29.442 lei = 4.000 + 10.000 / (1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i ) + 2.000 / ( 1 + i )
Se determina i = 12%
- plata avansului
167

5121

4.000

2. La 31.12.N
- se achita prima chirie de 10.000 lei;
Chiriile trebuie descompuse in partea de recuperare a investitiei si partea de dobanda
Investitia bruta = 4.000 + 3 x 10.000 + 2.000 = 36.000 lei
Investitia neta = valoarea justa = 29.442 lei
Dobanda aferenta contractului = 36.000 - 29.442 = 6.558 lei
Data

Valoare chirie

Dobanda

Ramb. investitie

Sold invest neta

2 = 4 x 15%

3=1-2

4=4-3

01.01.N

29.442

01.01.N

4.000

4.000

25.442

31.12.N

10.000

3.053

6.947

18.495

31.12.N+1

10.000

2.219

7.781

10.714

31.12.N+2

10.000

1.286

8.714

3.000

31.12.N+2

2.000

2.000

TOTAL

38.000

6.558

29.442

- inregistrarea contabila la 31.12.N

%

5121

10.000

167

6.947

666

3053

- Amortizarea utilajului:
Valoarea amortizabila este data de costul activului diminuat cu valoarea reziduala= 29.442 - 5.000 =
24.442 lei
Durata de amortizare este:

Durata de viata economica, chiar daca aceasta depaseste durata contractului daca va avea loc

transferul de proprietate;

Cea mai mica durata dintre durata de utilitate si durata contractului daca nu va avea loc

transferul de proprietate.
Deoarece pretul de optiune este foarte atractiv este foarte probabil transferul dreptului de
proprietate;
Durat de amortizare va fi durata de viata economica = 5 ani;
Amortizarea aferenta exercitiului N = 24.442 / 5 = 4.888 lei.
6811

2813

4.888

26 (86). ntre societatea A (locator) si societatea B (locatar) se ncheie un contract de locatie-finantare

cu urmatoarele caracteristici:

durata contractului: 3 ani;

data

nceperii contractului: 1 ianuarie N;

obiectul

contractului: utilaj;

valoarea

justa a utilajului: 29.805 lei;

sunt prevazute un

avans de 5.000 lei si 3 redevente anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile n ultima zi a anului;

optiunea

de

cumparare se exercita la sfarsitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000 u.m.;

valoarea

reziduala este estimata la 5.000 lei;

durata de viata

economica este estimata la 5 ani;

rata

dobanzii

utilizata n actualizarea investitiei nete si n descompunerea chiriilor este rata implicita a contractului
de 15%.

Se cere sa se prezinte

calculele si nregistrarile contabile la locator aferente primului an de contract, precum si algoritmul de

calcul al ratei implicite a contractului de 15%, stiind ca se aplica IAS 17 Contracte de leasing
revizuit.
Rezolvare:
1. La 01.01.N
- darea bunului in leasing la valoarea justa
2678

2121

29.805

2677

5.000

- incasarea avansului
5121

2. La 31.12.N
- Incasarea primei chirii de 10.000 lei;
Chiriile trebuie descompuse in partea de recuperare a investitiei si partea de dobanda
Rata implicita se determina pe baza urmatorului algoritm de calcul
29.805 = 5.000 + 10.000 / (1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i ) + 10.000 / ( 1 + i ) + 3.000 / ( 1 + i )
Se determina i = 15%
Investitia bruta = 5.000 + 3 x 10.000 + 3.000 = 38.000 lei
Investitia neta = valoarea justa = 29.805 lei
Dobanda aferenta contractului = 38.000 - 29.805 = 8.195 lei
Data

Valoare chirie

Dobanda

Ramb. investitie

Sold invest neta

2 = 4 x 15%

3=1-2

4=4-3

01.01.N

29.805

01.01.N

5.000

5.000

24.805

31.12.N

10.000

3.721

6.279

18.526

31.12.N+1

10.000

2.779

7.221

11.305

31.12.N+2

10.000

1.695

8.305

3.000

31.12.N+2

3.000

3.000

38.000

8.195

29.805

TOTAL

- inregistrarea contabila la 31.12.N

5121

%
2678
766

10.000
6.279
3.721

27 O entitate vinde marfuri unui client la un pre de vanzare, inclusiv TVA, de 124.000 lei.
Presupunem o cota de TVA de 24%.
Conform IAS 18, care este marimea venitului din vanzarea marfurilor? Care este formula contabila de
recunoatere a acestui venit?
Rezolvare:
Paragraful 7: Veniturile reprezinta intrarea bruta de beneficii economice pe parcursul perioadei,
generate in cadrul desfasurarii activitatilor normale ale unei entitati, atunci cand aceste intarri au
drept rezultat cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cresterile legate de contributii ale
participantilor la capitalurile proprii.
Paragraful 8: Veniturileinclud doar intrarile brute de beneficii economice primite sau de primit de
catre entitate in nume propriu. Sumele colectate in numele unor terte parti, cum ar fi taxele de

vanzare, taxele pentru bunuri si servicii, si taxele pe valoarea adaugata nu sunt beneficii economice
generate pentru entitate si nu au drept rezultat cresteri ale capitalurilor proprii. Prin urmare ele sunt
excluse din venituri.
Prin urmare: Valoarea venitului din vanzare exclusiv TVA este: 124.000 x 100 : 124 = 100.000.
4111

124.000

707

100.000

4426

24.000

28 (88). Care sunt prevederile OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea contractelor de leasing
financiar la ntreprinderile care ntocmesc situatii financiare simplificate?
Raspuns:
La recunoasterea n contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute n vedere prevederile
contractelor ncheiate ntre parti, precum si legislatia n vigoare. Entitatile tin cont si de cerintele
principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
nregistrarea n contabilitate a amortizarii bunului care face obiectul contractului se efectueaza
n cazul leasingului financiar de catre locatar/ utilizator, iar n cazul leasingului operational, de catre
locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, n cazul leasingului financiar, sunt tratate ca
investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri
similare.
a)

n ntelesul OMFP nr. 3.055/2009, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, n schimbul unei

plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita.
b)
Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile
si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului.
c)
Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu intra n categoria leasingului
financiar.
Se observa ca n ordin au fost preluate definitiile din IAS 17.
Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca ndeplineste cel putin
una dintre urmatoarele conditii:
a) Leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei
contractului de leasing. Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS 17.
b) Locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic n
comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel ncat, la nceputul
contractului de leasing, exista n mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata. Aceasta
caracteristica este preluata ca atare din IAS 17.
c) Durata contractului de leasing acopera n cea mai mare parte durata de viata economica a
bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat. Aceasta caracteristica este preluata ca atare
din I AS 17.
d) Valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala
cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre
finantator, respectiv costul de achizitie. Aceasta caracteristica este diferita de cea prevazuta de LAS 17
care precizeaza ca valoarea actualizata a platilor minimale acopera cea mai mare parte a valorii juste.
e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel ncat
numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.

29 (89). La nchiderea exercitiului N, activele societatii ALFA cuprind:

un utilaj a carui valoare neta contabila este de 30.000 $; acest utilaj a fost achizitionat la 01.04.N-2,
atunci cand un dolar valora 2,8 lei;
un teren achizitionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achizitiei fiind de 2,5
lei), si reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 20.000 $, data la care dolarul valora 3 lei;
un stoc de marfuri cumparat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei/$) si depreciat
pentru 10% din valoare la nchiderea exercitiului N;

 o creanta de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strain, corespunzatoare unei vanzari
efectuate la 01.11.N, atunci cand dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;
suma de 1.000 $, n casierie.
Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$.

Cum

sunt evaluate aceste elemente n moneda functionala, conform IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de
schimb valutar?
Rezolvare:
La fiecare data a bilantului:
a) elementele monetare exprimate n valuta trebuie evaluate la cursul de nchidere;
b) elementele nemonetare nregistrate la cursul istoric si exprimate n valuta trebuie
evaluate la cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; si
c) elementele nemonetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie
evaluate la cursul de schimb existent n momentul determinarii valorilor respective.
n bilantul de la 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate dupa cum urmeaza:
Elementele bilantiere
Elemente monetare: convertite la cursul de nchidere:
Lichiditati
Creante
Elemente nemonetare evaluate la costul istoric:
convertite la cursul zilei achizitiei:
Utilaje
Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate:
convertite la cursul zilei ajustarii de valoare:
Terenuri
Stocuri de marfuri
*)

4.000 $ - 4.000 $ x 10% = 3.600 $

Suma n
dolari

Cursul
de
schim

Suma n unitatea de
masura (u.m.) n care
se face conversia

1.000
8.000

3,2
3,2

3.200
25.600

30.000

2,8

84.000

20.000
3.600*)

3
3,2

60.000
11.520

Evaluarea ntreprinderilor
30 (25). Sinteza diagnosticelor functiilor ntreprinderilor reprezinta:
a) o metoda de cunoastere a rentabilitatii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor ntreprinderii la un moment dat.
Raspuns: c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor ntreprinderii la un
moment dat.
31 Definiti valoarea substantiala.
Raspuns:
Valoarea substantiala este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine
seama de implicatiile determinate de functia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta (VSN).
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB)
= Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii )
+ Active obtinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate tertilor
- Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere n functiune

VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR)

= Valoarea substantiala bruta
- Datorii nepurtatoare de dobanzi
- Avantaje care depasesc conditiile normale de exploatare
VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN)
= Valoarea substantiala bruta - Datorii totale
Valoarea bunurilor materiale folosite de firma pt. realizarea obiectului de activitate la care se
adauga bunurile date in locatie si se scad toate elementele corporale si necorporale care nu sunt
necesare exploatarii.
Expertize contabile
32 Care sunt calitatile esentiale pe care trebuie sa le aiba expertii contabili, calitati care sunt evidentiate si pe
sigla CECCAR?
Raspuns:
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi
lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale,
cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor
calitati si ndeosebi:
a) sa si dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de
cultura generala, singurele capabile sa-i ntareasca discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru
a-si fundamenta o opinie personala, nainte de a face propuneri;
c) sa si exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce l
consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie,
rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;

d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla n situatia de a nu putea sa si exercite

libertatea de gandire sau de a fi supus ngradirii ndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa si gaseasca manifestarea deplina n
exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si
regulilor stabilite de Corp.

33 Amenzi judiciare dispuse de organul ndreptatit sa dispuna efectuarea expertizei n ce cazuri se

aplica?
Raspuns:
Amenzi judiciare dispuse de organul ndreptatit sa dispuna efectuarea expertizei se aplica n
urmatoarele cazuri:
a. refuzul expertului de a primi lucrarea, nedepunerea lucrarii n termenul fixat;
b.tergiversarea de catre expert a ndeplinirii nsarcinarilor primite, lipsa nejustificata a
expertului de la procesul penal, atunci cand este citat;
34 Cum procedati n situatia n care, n cauza n care ati fost numit sa efectuati expertiza judiciara,
exista lucrari de expertiza efectuate anterior?
Raspuns:
In situatia in care ati fost numit sa efectuati expertiza judiciara intr-o cauza in care exista lucrari
de expertiza efecuate anterior, este obligatorie mentionarea lucrarilor de expertiza efectuate anterior n
cuprinsul raportului de expertiza;

Fiscalitate
35 (17). Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Raspuns:
ART.34 Declararea si plata impozitului pe profit
Declararea si plata impozitului pe profit, cu exceptiile prevazute de prezentul articol, se
efectueaza trimestrial, pana la data de 25b inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor IIII. Definitivarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscalrespectiv, se efectueaza pana la
termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la articolul 35.
Societatile platitoare de impozit pe profit vor depune Declaratia 101 pana n 25 martie 2014,
care este si termenul de plata al impozitului final pentru anul 2014.
ART. 35 Depunerea declaratiei de impozit pe profit
(1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data
de 25 martie inclusiv a anului urmator, cu exceptia contribuabililor prevavuti la art. 34, alin. (5) lit.
a) si b), alin. (14) si (15), care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la termenele
prevazute in cadrul acestor alineate.

Atentie! Firmele platitoare de impozit pe profit care obtin venituri majoritare din cultura
cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticultura au obligatia de a depune
Declaratia 101 si de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie 2014.

36 (1). Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului
pe venit si care sunt cotele de impozitare aferente.
Raspuns:
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor,
d) venituri din investitii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activitati agricole,
g) venituri din premii si din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare,
La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice
ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra
terenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se calculeaz astfel:
a) pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurile
de orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv:
- 3% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani:

- 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv.
i) venituri din alte surse.
Cotele de impozitare
Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei
surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile cu exceptia veniturilor
din jocuri de noroc(cota de impozitae este 25%).

37 O persoana obine la locul de munca un salariu de baza brut de 2.000 lei, iar ca urmare a
schimbarii domiciliului n cadrul aceleiai localitai beneficiaza de o indemnizaie de instalare de 75%
din salariul de baza. Aceasta persoana are n ntreinere soia i mama, prima nu obine venituri, iar a
doua obine venituri de 200 lei din pensii i deine i un teren agricol de 25.000 mp.
Determinai contribuiile salariale i impozitul pe veniturile din salarii.

I.

Salariul brut
Sb = 2.000
Indemnizatia de instalare = 75 % = 1.500
Nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296^4, urmatoarele:
.
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta
localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza
la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din

institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in
care isi au locul de munca;

II.

Calcularea venitului net

Vnet = Sb Contributiile obligatorii (CAS, CASS, Fond de somaj)
CAS = 10.5 X Sb = 210
CASS = 5.5 X Sb = 110
CFS = 0.5 X Sb = 10
Vnet = 2.000 (210+110+10) = 1.670

III.

Calculam Venitul impozabil

V imp = Vnet - Cotizatia sindicala Decuceri personale Contributii la fondul de
pensii facultativ
* sotia nu obtine venituri = intra la deducere
mama obtine un venit de 200 de lei si are un teren agricol de 25.000 de m = nu intra la
deducere.
Pentru salariatii care realizeaza un venit brut cuprins intre 1.001 lei si 3.000 lei inclusiv,

valoarea deducerii personale este regresiva si se calculeaza, conform OMFP nr. 1016/2005, dupa
formula urmatoare:
350 x [1-(VBL-1.000)/2.000] pentru salariatii care au o persoana in intretinere;
= 350 x (1-(2000-1000)/2000)= 175
V imp = 1.670 175 = 1.495
IV.

Calcularea impozitului pe venit din salarii

I = V impozabil x 16 %
I = 1.495 x 16 % = 239.2

V.

Calcularea salariului net

Salariul net = V net Impozit Cotizatia sindicala
Salariul net = 1670 239.2 = 1.430,8

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

38 (1). Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
Raspuns:
Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le
apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creaza suficiente confuzii chiar si printre specialisti.
Controlul intern este reprezentat de orice masura luata de conducere n vederea
mbunatatirii gestionarii riscurilor la care este expusa entitatea si a cresterii probabilitatilor ca
scopurile si obiectivele stabilite sa fie ndeplinite.
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o
asigurare n ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o mbunare pentru a-i
mbunatati operatiunile si care contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta
entitatea sa si atinga obiectivele evaluad, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele
sale de management a riscurilor, de control si de guvernare a ntreprinderi. 1
Controlul intern se executa de catre ntregul personal de conducere si de executie, sub
forma autocontrolului, a controlului reciproc si a celui administrativ, iar auditul intern este un
compartimet cu o structura specializata organizata n mod independent de celelalte
1

Standarde Internationale de Audit, elaborate de IFAC

compartimente din entitate, n directa subordonare a conducatorului acestuia si care are ca

principala functie evaluarea controlului intern.
Obiectivele generale control intern si audit intern
Controlul intern are urmatoarele obiective generale:
- realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite
in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si
eficienta;

protejarea

fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;
- respectarea legii, a
reglementarilor si deciziilor conducerii;
intretinerea

unor

sisteme

de

colectare,

stocare,

prelucrare,

dezvoltarea
actualizare

si
si

difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere, precum si a unor sisteme si

proceduri de informare publica adecvata prin rapoarte periodice.
Obiectivele auditului public intern sunt:

a)

asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa mbunatateasca sistemele si activitatile entitatii

publice;

b)

sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin
care se evalueaza si se mbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea
riscului, a controlului si a proceselor administrarii.
Rolul controlului intern vs rolul auditului intern
Controlul intern are rolul de a contribui la :
Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale,
precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor
stabilite;
Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si
detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor;
Efectuarea si mentinerea de nregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si
prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor
financiare, conform unui referential contabil adoptat.

Auditul intern are urmatoarele roluri :

Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si

managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale;

Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice;

Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica;

Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

39 (11). Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit
intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

CARTA AUDITULUI INTERN

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o
asigurare n ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o mbunare pentru a-i
mbunatati operatiunile si care contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta
entitatea sa si atinga obiectivele evaluad, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele
sale de management a riscurilor, de control si de guvernare a ntreprinderi. 2
2

Standarde Internationale de Audit, elaborate de IFAC

Carta auditului intern urmareste:

- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara
pentru ndeplinirea obiectivelor auditului intern.
A. Rolul si obiectivele auditului intern
1. Rolul auditului intern
de a verifica dac activitatea organizaiei este n conformitate cu politicile,
programele i managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua ct de adecvate sunt controalele financiare i nefinanciare dispuse de
conducerea entitii economice, i dac acestea sunt aplicate i n ce msur, n scopul
creterii eficienei activitii organizaiei;
de a evalua ct de adecvate sunt informaiile financiare i nefinanciare furnizate
conducerii entitii economice, pentru cunoaterea realitilor din organizaia respectiv;
de a proteja elementele patrimoniale bilaniere i extrabilaniere ale organizaiei i
de a identifica metodele de prevenire a fraudelor i a pierderilor de orice fel.
Auditul intern ajut instituia s i ating obiectivele evalund procesele sale de
management al riscurilor, de control i de conducere. Auditorii interni pot prin consiliere
permanent, s ajute instituia s identifice, s evalueze i s implementeze un dispozitiv
de management al riscurilor i de control care s permit stpnirea acestor riscuri. n afara
misiunii clasice de asigurare, auditorii interni i asum un rol de consiliere n vederea
mbuntirii proceselor fundamentale ale instituiei. Misiunile de audit scot n eviden
anomaliile i punctele slabe semnificative din cadrul proceselor ce se desfoar la nivelul
instituiei, astfel nct s poat fi remediate sau atenuate consecinele acestora.
Auditul intern trebuie s propun planuri de audit bazate pe analiza riscurilor,
pentru a stabili prioritile activitii de audit. Auditul bazat pe analiza riscului, modific
modul n care auditorii percep controlul i riscul. Auditul intern trebuie s ajute conducerea
entitilor publice s menin un control intern adecvat, evalund eficiena i eficacitatea
acestuia i ncurajnd mbuntirea sa continu.

Este foarte important c auditul intern s participe la dezbaterea la cel mai nalt
nivel de decizie din instituie, a problemelor importante i care au implicaii de sistem
asupra activitii entitii n ansamblul su, crendu-se astfel posibilitatea orientrii
activitii de audit intern ctre problematica cu care se confrunt managementul.
Auditorii interni trebuie s dea dovad de claritate, consecven, profesionalism,
amabilitate, competen, comunicare i s contientizeze auditaii c sunt lng ei, pentru
interesele lor i ceea ce este cel mai important, pentru a aduga valoare entitii auditate.
Plusul de valoare adus de auditul intern este rezultatul aportului de competen
pentru practicarea unui control intern raional. Auditul intern trebuie privit drept util, nu ca
fiind impus de cadrul normativ existent. Este foarte important ca auditul intern s fie
judecat pentru lucrurile pe care le-a constatat nu pentru lucrurile pe care nu le-a gsit.
Auditul intern trebuie abordat ntr-o maniera constructiv, care s aib la baz un
parteneriat manager/auditor, orientat spre viitor, bazat pe profesionalismul i obiectivitatea
auditorilor.
Pentru a supravieui ntr-o lume a concurenei, fiecare ntreprindere, indiferent de
natura acesteia, trebuie s msoare cu discernmnt fiecare leu cheltuit i fiecare dram de
energie consumat, urmrind obinerea unor rezultate ct mai performante cu eforturi i
cheltuieli ct mai reduse.
Auditorul trebuie s obin o nelegere suficient a sistemelor de contabilitate i de
control intern pentru a planifica auditul i a dezvolta o abordare eficient a acestuia. Atunci
cnd auditorul consider c auditul intern ofer informaii utile n fundamentarea opiniei
sale, poate reduce ntinderea controalelor sale asupra conturilor.
Auditul intern contribuie n general la certitudinea c sistemul contabil

este

corespunztor organizat i c toate informaiile contabile care trebuie nregistrate au fost

efectiv nregistrate. Auditorul trebuie s obin o bun nelegere a sistemului contabil i a
controalelor sale interne pe care dorete s se sprijine pentru a determina natura, termenele
i ntinderea celorlalte proceduri de audit.
2. Obiectivele auditului intern
2.1. Obiectivele auditului intern
Obiectivele generale ale auditului intern sunt:

-sa asigure conducerea, actionarii, n general, ca societatea satisface sau nu

standardele minime de calitate;
- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si
documente relevante starea procesului de productie si cercetare din societate;
- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la
asigurarea si cresterea calitatii;
- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu
ndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de
productieside cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;
- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de
productie si de cercetare din sociectate auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de
management auditul de sistem.
3. Organizarea auditului intern
Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric
si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara
activitatea n subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si
independenta de activitatile unitatii, prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n
elaborarea procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului
intern.
Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de
audit.
Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se
ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista
sifunctioneaza eficace.
Auditorii interni din cadrul societatiii:

 raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt

departament;
informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din
unitate;
nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu
exceptia celor legate de gestionarea functiei de audit intern;
nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii;
nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme,
dar pot fi consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de
controlce trebuie ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis
n mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.
Relatia cu auditul extern:
Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru:
a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;
a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat
sirezultatele auditului intern si extern. Auditorii interni se vor concentra n special pentru:
orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarile
auditorului extern;
primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre
recomandarile acestora;
cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata
pentru realizarea auditului extern;
facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducere
4. Atributiile auditorilor interni
Auditorii interni au urmatoarele atributii:
a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt
acceptate de catre management;
b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;

c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de

management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor
de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;
d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din
activitatilede audit
e) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si
propunerile conducerii societatii.
5. Standardele de audit intern
Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele
metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practica
Profesionista a Auditului.
B. Principiile activitatii auditului intern
1. Independenta si obiectivitate
Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)
externe ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor si pna
la comunicarea rezultatelor acesteia. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul
al patrulea inclusiv, cu conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi
entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate
daca sunt soti sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu
membrii organului deconducere colectiva. Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel
n ndeplinirea activitatilor pe care n mod potential le pot audita si nici n elaborarea si
implementarea sistemelor de control intern ale unitatiii.
2. Competenta si constiinta profesionala
Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential n atingerea
eficacitatii activitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata
competenta si experienta necesara n misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile
de audit intern vor fi ncredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta
corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri
specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile vor

fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa dispuna de

metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control
a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala
continua.
3. Exercitarea unei activitati normate
Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitate cu
Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.
4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii
Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire
acalitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul ca
normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni.
Auditul intern necesita adoptarea unui proces
permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest
proces trebuie sa permita evaluari interne si externe. Evaluarea interna presupune controale
permanente privind buna functionare aauditului intern si controale periodice realizate de
catre auditorii nsisi (autoevaluare).
Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica
dacaprocedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator,
garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor
si imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si
planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

C. METODOLOGIE
1. Planul anual de audit intern
Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza evaluarii
riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si
prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii.
Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate

realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n planul anual de audit
intern.
2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern
2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente
Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante
(inclusivcele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele
misiunii de audit intern.
2.2.. Realizarea misiunii la fata locului
Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatiitrebuie
sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea
functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.
2.3. Transmiterea rezultatelor
Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura
obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii laaceste
comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor.
La

ncheierea

auditului

sunt comunicate

conducerii

unitatii

concluzii,observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a unor indicatori.

principalele
Proiectul

raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii

comunicaeventualele observatii auditorilor. n termen de 10 zile de la primirea acestora,
auditorii

interni

analizeaza

observatiile,

ntreprind

procedurile

necesare

pentru

mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului mbunatatita. Dupa

aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii
unitatii
2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni
Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor.
Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de
implementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planului de
actiune.

D. REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa

respectesecretul profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o
functie de evaluare independenta, care se concretizeaza nrecomandari. Auditorul trebuie sa
respecte Codul privind conduita etica a auditorilor.
Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care fac
obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si
recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt
supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul
nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.

REGULAMENT DE ACTIVITATE AL BIROULUI DE AUDIT INTERN (CARTA

DE AUDIT INTERN) LA SC CASA RUSU SRL
Compania Casa Rusu i-a nceput activitatea n 1994 ca retailer de mobil, n scurt timp
devenind unul dintre cei mai mari importatori i dealeri de mobila din Romnia.
n momentul de fa compania Rus Savitar este al doilea producator de mobilier din pal din
Romnia, cu o capacitate total de producie de 18.000 de garnituri de mobilier pe lun,
activitatea de producie desfurndu-se pe o suprafa de 100.000 metri ptrai.

Casa Rusu reprezint divizia de retail a companiei Rus Savitar i se dorete a fi puntea de
legtur direct dintre productor i clientul final, fr intermediul altor comerciani i dealeri.
Astfel, clientul beneficiaz de mobil mai ieftin, prin eliminarea adaosurilor pe care
comercianii i dealerii le practic.
Utilajele ultra performane n producia de mobilier confera nu numai o calitate
excepional produsului finit, ci i cel mai mic pret posibil; n aceasta const diferena ntre
mobilierul produs n serie mare i cel produs n serie mic sau medie, spune directorul
companiei Cristian Rusu.
Mobilierul Casa Rusu se adreseaz tuturor gusturilor, de la clasic la modern, i tuturor
spatiilor, de la cele mici la cele mari. Putei gsi ceea ce cutai pentru a v mobila casa venind n
magazinele noastre: buctrii, camere de zi i camere de tineret, de copii i bebelui, biblioteci,
dormitoare, mic mobilier i tapierii. Materialele folosite variaz n funcie de produse,
principalul material fiind palul melaminat, precum i MDF, lemn, sticl, diferite stofe, materiale
ecologice i piele natural. De asemenea o gam larg de culori a a materialelor folosite acoper
toate gusturile clentilor notri.
I. DISPOZIII GENERALE
Carta de audit intern reprezint Regulamentul de funcionare al Biroului de Audit intern a
societatii SC CASA RUSU SRL.
Carta de audit intern definete sfera de activitate a Biroului, stabilete poziia n structura
organizaional a societatii, stipuleaz drepturile i obligaiile angajailor, autorizeaz accesul la
personal, documente i bunuri fizice, necesare ndeplinirii corespunztoare a activitii de audit
intern.

II. MISIUNEA de AUDIT INTERN

Misiunea activitatii de audit intern este de a acorda consultan i asigurri obiective
privind eficacitatea sistemului de management financiar i control, contribuind la obinerea
plusvalorii i oferind recomandri pentru mbuntirea acestuia.
ntru realizarea misiunii de audit intern, auditorul intern/angajatul din cadrul Biroului de
Audit intern are acces la toate activitile entitii pentru a evalua dac sistemul de management
financiar i control este adecvat i funcioneaz ntr-un mod care asigur:

a) realizarea obiectivelor Companiei;

b) identificarea, evaluarea, gestionarea, monitorizarea i controlul corespunztor al
riscurilor;
c) interaciunea adecvat cu/ntre managerii Societatii;
d) corectitudinea, sigurana i oportunitatea informaiilor;
e) conformitatea activitii angajailor cu politicile, procedurile, regulamentele Societatiii
i directivele conducerii;
f) economicitatea, eficiena i sigurana resurselor;
g) realizarea programelor, planurilor i obiectivelor;
h) perfecionarea sistemului de management financiar i control al societatii;
i) aplicarea adecvat a cadrului legal.
III. ATRIBUIILE ANGAJAILOR DIN CADRUL BIROULUI AUDIT INTERN
eful de audit intern are urmtoarele atribuii:
a) elaboreaz i nainteaz spre aprobare Dierectorului General proiectele Cartei de audit
intern i, n caz de necesitate, a instruciunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice
pentru implementarea auditului intern n sectorul public, innd cont de specificul activitii
societatii;
b) elaboreaz i nainteaz spre aprobare Dierctorului General planul strategic i planul
anual al activitii de audit intern;
c) organizeaz activitatea Biroului audit intern;
d) informeaz periodic, minim trimestrial, Directorul General privind rezultatele activitii
de audit;
e) informeaz Directorul General despre cele mai recente tendine i practici de succes n
domeniul auditului intern i propune msuri de aliniere la acestea;
f) se expune privind ncadrarea n activitatea Biroului audit intern a angajailor,
care dispun de cunotine, aptitudini i experiene n domeniu;
g) asigur meninerea unui nalt nivel al disciplinei de munc de ctre angajaii Biroului
audit intern;
h) determin atribuiile de serviciu ale angajailor Biroului audit intern, stabilete termenele
de realizare a activitilor preconizate, monitorizeaz ndeplinirea acestor activiti;

i) stabilete obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu Directorul General i

determin aria de aplicabilitate a acesteia;
j) revizuiete i aprob programul de lucru al misiunii de audit intern
k) examineaz proiectele rapoartelor de audit intern i documentele de lucru;
l) instituie un mecanism de urmrire a implementrii recomandrilor;
m) stabilete reguli privind protejarea i pstrarea dosarelor misiunilor de audit intern, ct i
transmiterea acestora ctre utilizatorii interni sau externi;
Biroul Audit Intern exercit atribuiile din acest domeniu, att cele prevzute mai sus, ct i
altele, cu caracter specific, ce decurg din legislaia aplicabil sau dispuse de conducerea
societii.
IV. CADRUL NORMATIV APLICABIL
n activitatea sa, auditorii interni/angajaii din cadrul Biroului se cluzesc de urmtoarele
acte normative:
a) Standardele Naionale de Audit Intern;
b) Codul etic al auditorului intern;
c) alte acte normative n domeniu;
d) Regulamentul intern al SC CASA RUSU;
e) Codul Moral al SC CASA RUSU.
V. DISPOZIII FINALE
Prevederile Cartei de audit intern snt obligatorii pentru auditorii interni/angajaii din
cadrul Biroului audit intern.
Auditorii interni/angajaii din cadrul Biroului poart rspundere conform legislaiei n
vigoare pentru nerespectarea prevederilor Cartei de audit intern.

O intreprindere prezinta caracteristicile urmatoare:

-capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane
u.m.;
-rentabilitate minima ceruta de la capitalurile investite pe piata : 7,5%;
-rentabilitate asteptata (previzionala) a capitalurilor investite in afacere:
10 %.
Sa se calculeze goodwill-ul intreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi
constant peo durata nedeterminata de timp.

http://www.artifex.org.ro/departamente/biblioteca/Editura%20pt%20site%20artifex/dan
%20togoe/dan%20togoe%20CURS%20AUDIT%20CONTABIL%20SI%20FINANCIAR.pdf
http://forstudent.home.ro/zimbrul.htm
www.artifex.org.ro/.../audit%20intern%20suport%20de%20curs.pdf

cat

de

cat

http://www.antibiotice.ro/~antibiotice/UserFiles/2013%20extras%20ROF

%202013_semnat(1).pdf

Lectori abilitai, pe discipline:

Disciplina

Lector

Administrarea si lichidarea ntreprinderilor

Gavri Ancua Ioana
Analiza diagnostic a ntreprinderii

Chindlea Mihai

Audit

Bochi Leonica

Contabilitate

Berce Magdalena
Bogdan Victoria

Score Carmen Mihaela

Evaluarea ntreprinderilor

Bochi Leonica

Expertize contabile

Chindlea Mihai

Fiscalitate

Morar Dan Ioan

Fuziuni i divizari de ntreprinderi

Bochi Leonica

Organizarea auditului intern i controlul

Bochi Leonica
intern al ntreprinderii
Studii de fezabilitate

Chindlea Mihai