Dosar nr.

620/33/2012
ROMNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECIA A II-A CIVIL, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL

DECIZIA CIVIL Nr. 5208/2012

edina public de la 11 Iunie 2012
Completul compus din:
PREEDINTE .
Judector
Judector
Grefier

S-au luat n examinare n vederea pronunrii recursurile formulate de

prtul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA i ofertanii SC ACI CLUJ SA n calitate de
lider al asocierii, respectiv SC CON A SRL n calitate de lider al asocierii, mpotriva
sentinei civile nr. 3108/22.03.2012, respectiv a ncheierii civile nr.
598/CC/20.04.2012, ambele pronunate de Tribunalul Cluj, n dosarul nr.
9064/117/2010*, avnd ca obiect litigiu privind achiziiile publice.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, care nvedereaz faptul c prin
ncheierile de edin din data de 31.05.2012, respectiv 05.06.2012 s-au consemnat
att mersul dezbaterilor, ct i concluziile orale i scrise ale prilor, ncheieri ce fac
parte din prezenta hotrre.
CURTEA
Prin ncheierea civil nr. 598/CC din 20.04.2012 pronunat de Tribunalul
Cluj n dosar nr. 9064/117/2010* s-a respins cererea de lmurire a dispozitivului a
Sentinei Civile nr.3108/2012 a Tribunalului Cluj formulata de autoritatea
contractanta Municipiul Cluj Napoca n contradictoriu cu reclamanta SC ACI CLUJ
SA n calitate de lider al asocierii formulate de SC ACI CLUJ, SC GRUP 4
INSTALATII SA , SC TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ CONSTRUCTII SA, BOGART
CONSTRUCT SRL, SC DAS ENGINEGRING GRUP SRL, i prta SC CON A in
calitate de lider al asocierii SC CON A SRL , PLAN 31, RO SRL , INTERSPORT SRL,
NISAL SRL , DICO TIGANAS SRL ofertant ctigtor.
S-a respins cererea de ndreptare a erorii materiale strecurate in dispozitivului
Sentinei Civile nr.3108/2012 a Tribunalul Cluj, formulat de ctre reclamanta SC
ACI CLUJ SA, n calitate de lider al asocierii formulate de SC ACI CLUJ, SC GRUP 4
INSTALATII SA , SC TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ CONSTRUCTII SA, BOGART
CONSTRUCT
SRL, SC DAS ENGINEGRING GRUP SRL, n contradictoriu cu
autoritatea contractanta Municipiului Cluj Napoca, i SC CON A in calitate de lider
al asocierii SC CON A SRL , PLAN 31, RO SRL , INTERSPORT SRL, NISAL SRL ,
DICO TIGANAS SRL ofertant ctigtor.
Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut urmtoarele:
1

Delibernd asupra cererii de lmurire asupra nelesului, ntinderii i aplicrii

dispozitivului Sentinei Civile nr. 3108/22.03.2012 pronunat n prezenta cauz, a
reinut urmtoarele:
Prin Sentina Civil nr.3108/2012 instana a admis contestaia formulata de
reclamanta SC ACI CLUJ SA, n calitate de lider al asocierii formulate de SC ACI
CLUJ, SC GRUP 4 INSTALATII SA , SC TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ
CONSTRUCTII SA, BOGART CONSTRUCT SRL, SC DAS ENGINEGRING GRUP SRL,
n contradictoriu cu prtele Municipiul Cluj-Napoca i SC CON A in calitate de lider
al asocierii SC CON A SRL , PLAN 31, RO SRL , INTERSPORT SRL, NISAL SRL ,
DICO TIGANAS SRL ofertant ctigtor i n consecin a dispus anularea adresei
nr.289376/445/29.11.2010, emis de autoritatea contractanta, respectiv anularea
rezultatului procedurii de achiziie public comunicat prin adresa cu nr. mai sus, cu
efectul desfiinrii msurii de atribuire a contractului de achiziie publica de lucrri
denumit Sal multifuncional de sport, Aleea Stadionului FN Municipiul ClujNapoca, ctre Asocierea CON A i desfiinrii msurii de respingere ca neconforma
a ofertei reclamantei. Totodat, a obligat autoritatea contractant s procedeze la
reanalizarea si reevaluarea ofertelor depuse in procedura de achiziie public sus
menionat cu respectarea considerentelor care au stat la baza prezentei decizii i a
obligat prtele, n solidar la 181.788,86 lei cheltuieli de judecata in favoarea
reclamantei, reprezentnd onorariu avocai, onorariu experi, tax de timbru si
timbru judiciar.
La data de 3 aprilie 2012 s-a formulat de ctre prtul Municipiul Cluj-Napoca
cerere de lmurire asupra nelesului, ntinderii i aplicrii dispozitivului Sentinei
Civile nr. 3108/22.03.2012 pronunat n prezenta cauz, n ce privete formularea
cu efectul desfiinrii msurii de atribuire a contractului de achiziie public,
respectiv solicit s explice instana de judecat cum autoritatea contractant va
aplica aceast dispoziie executorie a instanei, raportat la decizia Curii de Apel
Cluj, irevocabil din dosar nr.3197/1585/2011 i susinerea reclamanilor c ar fi
posibil constatarea nulitii contractului pe dreptul comun, deoarece anularea
actului ce a stat la baza ncheierii contractului determin anularea tuturor actelor
subsecvente acestuia.
De asemenea, solicit lmurirea nelesului, ntinderii i aplicrii dispoziiei
reanalizarea i reevaluarea ofertelor depuse n procedura de achiziie public mai sus
menionat, cu referire la interesul public i privat, ntruct reanalizarea i
reevaluarea ofertelor depuse ntr-o procedura de achiziie public din anul 2010 nu
mai este de actualitate, nu mai este necesar autoritii publice n fapt, obiectul n
sine al procedurii nu mai exist, nici mcar faptic, sala polivalent fiind realizat
65%.
Reclamantele SC Trustul de Instalaii Montaj i Construcii Cluj SA i SC Grup
4 Instalaii SA, care figureaz ca pri n asociaia ACI Cluj S.A., au formulat
ntmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de lmurire, apreciind c opinia
exprimat de autoritatea contractant tinde s nege rolul instanei n procedura
achiziiei publice ori s-l reduc la posibilitatea pentru instan de a valida in toate
cazurile rezultatele stabilite de autoritatile contractante, indiferent daca actele sunt
sau nu legale ori procedura urmata de autoritati a respectat sau nu legea i c
anularea actului cuprinznd rezultatul procedurii de achiziie determin desfiinarea
2

actelor subsecvente acestuia, aspect sesizat n mod corect de instana fiindc doar n
acest mod sunt respectate cerinele legislatiei n domeniu. Apreciaz c hotrrea
pronunat de instana de fond nu trebuie lmurit, ci doar respectat i aplicat, iar
hotrrea a fost pronunat n concordan cu dispoziiile art.18 alin. 1 din Legea
nr.554/2004 i art.255 alin. 1 din OUG nr.34/2006. Mai arat c problemele ridicate
de autoritatea contractant prin cererea de lmurire sunt generate chiar de aceasta i
nu de sentina pronunat de instana de judecat, ci de autoritatea contractant i
c nu este ntemeiat nici dac se au n vedere prevederile deciziei pronunate de
Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 3197/1285/2011. Totodat, arat c nu sunt
ndeplinite cerinele art.281 C. pr.civ.
Reclamanta SC ACI CLUJ SA a formulat note scrise, prin care a solicitat
respingerea cererii de lmurire, apreciind c motivele invocate de Municipiul ClujNapoca n sprijinul cererii de lmurire nu in de neclariti cu privire la nelesul,
ntinderea sau aplicarea dispozitivului, ci de dezacordul de fond fa de aceste
msuri, c imposibilitatea unei pri de a pune n executare o hotrre nu justific
necesitatea lmuririi dispozitivului. Consider c faptul c, n spe, contractul de
achiziie aferent procedurii se afl n curs de executare nu prezint relevan n
evaluarea legalitii rezultatului procedurii de atribuire, cu att mai mult faptul c un
contract de achiziie public se afl n curs de executare nu poate conduce la vreo
neclaritate cu privire la dispozitivul unei hotrri de desfiinare a rezultatului
procedurii de atribuire i reevaluare subsecvent a ofertelor. Totodat, mai consider
c gradul de executare a unui contract de achiziie public nu este niciodat relevant
pentru o instan investit cu evaluarea legalitii rezultatului procedurii, ci,
eventual, pentru o instan investit cu o aciune n nulitate a respectivului contract.
Potrivit art.281 alin. 1 C.pr.civ., n cazul n care sunt necesare lmuriri cu privire
la nelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii ori acesta cuprinde
dispoziii potrivnice, prile pot cere instanei care a pronunat hotrrea s lmureasc
dispozitivul sau s nlture dispoziiile potrivnice.
Analiznd actele de la dosarul cauzei i susinerile prilor din perspectiva
textului de lege anterior menionat, tribunalul a retinut ca prezenta cerere de
lmurire este nentemeiat n condiiile n care motivele invocate de autoritatea
contractant sunt n fapt veritabile critici aduse hotrrii de fond sau tind s se
subsumeze unei contestaii la executate sau la titlu, probleme juridice care nu au
nicio legtur cu textul de lege al art. 281 ind. 1 alin 1 C. pr. civ.
Mai mult, consider c ceea ce dorete n fapt autoritatea contractant este ca
instana de judecat s-i preia atribuiile i s arate care sunt urmtoarele msuri
care ar trebui luate de aceasta n raport de dispozitivul hotrrii pronunate n
cauz , aspect evident total inadmisibil n raport de atribuiile instanei de judecat i
de prezenta etap procesual .
De asemenea, prin modalitatea n care este formulat cererea de ctre
autoritatea contractant apreciaz c n fapt se dorete modificarea radical a
dispozitivului sentinei n sensul respingerii contestaiei sau modificarea
dispozitivului n sensul n care nu ar avea vreun efect asupra procedurii de achiziie
public, aspect de asemenea inadmisibil . n acest context ns nu mai vedem rolul
instanei de judecat n procedura achiziiei publice,
cu alte cuvinte , dac
3

contractul este ncheiat iar obiectivul realizat n parte, dar la momentul verificrilor
s-au constatat grave nereguli n procedura de achiziie, instana nu ar mai trebui s
ia nicio msur ?
Apreciaz c dispozitivul instanei nu trebuie lmurit, nu este interpretabil,
ceea ce a dispus instana a fost n mod categoric de a desfiina rezultatul procedurii
de achiziie public, de a repune prile n situaia anterioar prin obligarea autoritii
contractante la reevaluarea ofertelor depuse n aceast procedur, motivele avute n
vedere de instan fiind expuse n cadrul considerentelor hotrrii, care n mod
evident face corp comun cu dispozitivul acesteia.
Prin urmare , ceea ce trebuie s fac autoritatea contractant este s respecte
i s aplice dispozitivul hotrrii judectoreti , care conine sintagme , apreciem noi,
inteligibile.
n concluzie, dat fiind c rolul instanei a fost acela de a verifica legalitatea
actelor autoritii contractante realizate n cadrul procedurii de achiziie public,
apreciem c aceasta nu se poate transpune n rolul autoritii contractante, prelund
atribuiile acesteia, astfel c pentru aceste considerente, in tem art. 281 alin. 1 C pr.
civ , tribunalul a respins cererea de lmurire a dispozitivului sentinei menionate.
Delibernd asupra cererii de ndreptare a erorii materiale strecurate n
dispozitivul Sentinei Civile nr. 3108/22.03.2012 pronunat n prezenta cauz,a
reinut urmtoarele:
La data de 9 aprilie 2012 s-a formulat cerere de ndreptare a erorii materiale
strecurate n dispozitivul sentinei civile referitoare la meniunea i desfiinrii
msurii de respingere ca neconform a ofertei reclamantei, ntruct din rezultatul
procedurii de atribuire, autoritatea contractant nu a respins oferta ca neconform.
Prta SC CON A in calitate de lider al asocierii SC CON A SRL , PLAN 31,
RO SRL , INTERSPORT SRL, NISAL SRL , DICO TIGANAS SRL, a formulat concluzii
scrise prin care au solicitat respingerea cererii de ndreptare a erorii materiale,
apreciind c meniunea desfiinarea msurii de respingere ca neconform a ofertei
reclamantei nu se ncadreaz n noiunea de eroare material, acest aspect urmnd
a fi analizat n cadrul cilor de atac, neavnd temei legal pentru modificarea
considerentelor i a dispozitivului hotararii pronunate.
Potrivit art.281 C.pr.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea i
susinerile prilor sau cele de calcul, precum i orice alte erori materiale din hotrri
sau ncheieri pot fi ndreptate din oficiu sau la cerere.
Analiznd actele de la dosarul cauzei i susinerile prilor, tribunalul a retinut
ca prezenta cerere de ndreptare a erorii materiale este nentemeiat, ntruct
meniunea din dispozitiv privind desfiinarea msurii de respingere ca neconform,
nu se afl sub incidena art.281 C.pr.civ., acest aspect putnd fi eventual analizat n
cadrul cilor de atac, astfel c pentru aceste considerente, tribunalul a respins
cererea de ndreptare a erorii materiale din dispozitivul sentinei menionate.
Prin sentina civil nr. 3108 din 22.03.2012 pronunat de Tribunalul Cluj n
dosar nr. 9064/117/2010* s-a admis contestaia formulata de reclamanta SC ACI
CLUJ SA n calitate de lider al asocierii formulate de SC ACI CLUJ, SC GRUP 4
INSTALATII SA , SC TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ CONSTRUCTII SA, BOGART
CONSTRUCT SRL, SC DAS ENGINEGRING GRUP SRL, n contradictoriu cu prtele
Municipiul Cluj-Napoca n calitate de autoritate contractanta , reprezentat prin
4

Primar Radu Moisin , i SC CON A in calitate de lider al asocierii SC CON A SRL ,

PLAN 31, RO SRL , INTERSPORT SRL, NISAL SRL , DICO TIGANAS SRL ofertant
ctigtor i n consecin :
S-a dispus anularea adresei nr.289376/445/29.11.2010, emis de autoritatea
contractanta, respectiv anularea rezultatului procedurii de achiziie public
comunicat prin adresa cu nr. mai sus, cu efectul desfiinrii msurii de atribuire a
contractului de achiziie publica de lucrri denumit Sal multifuncional de sport,
Aleea Stadionului FN Municipiul Cluj-Napoca, ctre Asocierea CON A i desfiinrii
msurii de respingere ca neconforma a ofertei reclamantei .
A fost obligat autoritatea contractant s procedeze la reanalizarea si
reevaluarea ofertelor depuse in procedura de achiziie public sus menionat cu
respectarea considerentelor care au stat la baza prezentei decizii .
Au fost obligate prtele,n solidar la 181.788,86 lei cheltuieli de judecata in
favoarea reclamantei, reprezentnd onorariu avocai , onorariu experi , tax de
timbru si timbru judiciar.
Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut urmtoarele:
A. La data de 07.10.2010 , autoritatea contractant a publicat anunul de
participare la procedura de atribuire, prin licitaie deschis , a unui contract de
achiziie public avnd drept obiect efectuarea unor lucrri de proiectare i execuie a
Slii multifuncionale de sport n Aleea Stadion f.n din municipiul Cluj Napoca.
n documentaia de atribuire s-a estimat o valoare a contractului cuprins ntre
52.580.000 i 105.159.876,6 lei, fr TVA. Criteriul de atribuire menionat a fost
stabilit ca fiind preul cel mai sczut . Tot prin documentaia de atribuire au fost
stabilite anumite caracteristici tehnice ale proiectului ce urma s fie realizat .
La data de 29.11.2010, a fost comunicat rezultatul procedurii de atribuire,
oferta ctigtoare fiind desemnat oferta Asocierii CON-A cu suma de 50.926.063,83
lei , rezultat contestat n prezenta aciune .
Preul oferit de Asocierea ACI Cluj a fost de 91.874.820 lei , motiv pentru care
oferta sa nu a fost considerat valid.
n aciunea introductiv de instan reclamanta a invocat, n esen , preul
neobinuit de sczut al ofertei desemnate ctigtoare i imposibilitatea obiectiv de
realizare a obiectului contractului cu preul ofertat . A apreciat reclamanta n criticile
sale faptul c preul de ofertare al societii desemnate ctigtoare nu acoper nici
mcar costurile de procurare a echipamentelor necesare, fiind fie o ofert
incomplet , fie o ofert alternativ , aspect evident interzis de documentaia de
atribuire( f 3) .
B. n raport de criticile formulate i de aprrile invocate de prile adverse
precum i de caracterul n mare parte tehnic al cauzei de fa , n edina public
din data de 10 iunie 2011, instana a ncuviinat proba cu expertiza n
construcii/evaluare i arhitectur ( f 152- vol. 1) .
Au fost ncuviinate obiective la cele dou expertize din partea tuturor prilor
implicate.
Astfel, din partea ACI s-a solicitat a se stabili urmtoarele: dac anumite
elemente prevzute de documentaia de atribuire au fost incluse n preul total al
ofertei Asocierii CON-A ; dac oferta Asocierii Con A respect cerinele documentaiei
de atribuire , n contextul interdiciei de a se depune oferte alternative ; a se stabili
5

dac oferta Asocierii CON-A realizeaz o evaluare serioas , ce poate fi implementat ,

a preului elementelor tehnice necesare realizrii proiectului; s se stabileasc care
este valoarea financiar minim pentru realizarea tuturor lucrrilor propuse prin
documentaia de atribuire .
Din partea autoritii contractante s-a solicitat a se stabili dac oferta depus
de ctre SC CON A corespunde cu prevederile documentaiei de atribuire ; dac
propunerea tehnic a SC CON A este viabil din punct de vedere al execuiei i din
punct de vedere financiar.
Din partea ofertantului ctigtor CON A s-a solicitat a se stabili dac
propunerea tehnic este conform cu cerinele i specificaiile tehnice prevzute n
Caietul de sarcini ; dac propunerea tehnic asigur un nivel calitativ i tehnic cel
puin egal cu cel solicitat n caietul de sarcini ; dac soluia constructiv arhitectur
din propunerea tehnic respect cerinele caietului de sarcini i fiei de achiziie
public ; dac propunerea tehnic conine numrul minim de locuri pentru
spectatori, de terenuri omologabile pentru cele opt sporturi, soluia de mobilier
sportiv, numrul minim de echipamente i ascensoare, detaliile de finisaje impuse ;
s se verifice dac pentru fiecare dintre articolele existente n propunerea tehnic
exist coresponden n formularele ofertei financiare ; s se stabileasc dac prin
documentaia de atribuire erau impuse liste de cantiti sau doar cerinele generale
ale obiectivului; s se stabileasc dac preul ofertat este sustenabil inndu-se cont
de faptul c execuia prefabricatelor se realizeaz n fabrica proprie dotat cu
echipamente de generaie 2009-2010, de faptul c execuia elementelor structurale
din oel se execut n fabrica proprie de confecii metalice dotat i utilat cu
echipamente i utilaje de generaie 2008-2010; prelucrarea armturilor de oel beton
i carcaselor se realizeaz n atelierul propriu linie de producie de provenien Italia
i Institutul de Sudur Timioara;costurile de execuie sunt raionalizate , optimizate
i monitorizate n permanen .
C. La data de 20.09.2011 Comisia de experi tehnici judiciari compus din dr.ing.
[anonimizat] B.G. [anonimizat], drd. arh. [anonimizat] M.R. [anonimizat] precum i
experii asisteni dr.ing. [anonimizat] V.V. [anonimizat] ( din partea reclamantei ) i dr.
ing. [anonimizat] P.V. [anonimizat] (din partea Asocierii CON-A) a primit din partea
autoritii contractante cte un set de documente constnd n fia de date , caietul de
sarcini ( care impunea o serie de cerine tehnice minimale , obligatorii pentru toi
ofertanii , specificndu-se c documentaia tehnic pentru autorizaia de construire,
cu documentaia inclus parte scris i desenat i fiele tehnice, vin ca i anexe i
sunt parte integrant a caietului de sarcini ) , propunerea financiar i tehnic a
ofertantului SC Asocierea CON A , studiul de fezabilitate pe suport electronic.
La data 09.11.2011 s-a depus un raport preliminar, iar la data de 19.01.2012 sa depus raportul de expertiz tehnic judiciar solicitat n cauz , care n esen a
concluzionat urmtoarele:
a) n analiza ofertei CON-A pentru structura cldirii comisia de experi a precizat
c propunerea tehnic nu este conform cu cerinele i specificaiile tehnice prevzute n
caietul de sarcini deoarece constituie o alternativ , respectiv propune soluii
neacceptate de documentaia de atribuire , ceea ce contravine fiei de date a achiziiei.
S-a specificat c s-au propus i ofertat materiale i soluii diferite de cele cerute prin
6

documentaia de atribuire att n privina structurii i a soluiei constructive

arhitectur , ct i a unor materiale folosite .
Din acest punct de vedere experii au stabilit, spre exemplu, c schimbarea
specificaiei tehnice la planee, n oferta tehnic , fa de Caietul de sarcini, constituie
o alternativ , ceea ce contravine fiei de date a achiziiei ; s-a mai schimbat soluia de
planee la subsol din planeu dal groas n planeu din elemente TT cu
suprabetonare , iar n rest planee dal groas n locul planeelor pe tabl cutat ;
schimbarea tipului de materiale din tabl de cupru n tabl tip cupru , experii
explicnd c din punct de vedere tehnic cele dou materiale nu sunt identice,
dimpotriv exist diferene majore att din punctul de vedere al preului ct i din
punctul de vedere al rezistenei n timp ; s-a schimbat soluia de colectare a apelor de
pe nvelitoare - prin burlane din tabl tip cupru n locul sistemului vacuumatic ; nu sau respectat cerinele i nu s-au regsit dotrile pentru grupurile sanitare necesare
restaurantului i nici perifericile necesare pentru posibilitatea echiprii buctriei ,
nici n oferta tehnic i nici n cea financiar .
Din punct de vedere al propunerii sale tehnice, prta Asocierea CON-A
precum i autoritatea contractant s-au aprat invocnd faptul c trebuia elaborat o
ofert care s conin doar obiectivul care urma a fi realizat, fr a exista un proiect
prealabil care s fi trebuit urmat ntocmai . Practic, susine ofertanta ctigtoare ,
exista o libertate deplin n ntocmirea propriului proiect i n evaluarea costurilor sale
de execuie .
n aceast ipotez ns, instana nu mai nelege rostul caietului de sarcini i al
fiei de date a achiziiei, documentaia de atribuire , din punctul nostru de vedere,
nelsnd loc de interpretri i stabilind anumite criterii de conformitate. Astfel, n fia
de date a achiziiei este specificat c ofertantul are obligaia de a face dovada
conformitii propunerii de execuie a lucrrilor cu cerinele prevzute n Caietul de
sarcini , i aa cum s-a mai spus ntr-un paragraf anterior : toate descrierile de mai
jos sunt cerine obligatorii ale caietului de sarcini. Documentaia tehnic pentru
autorizaia de construire , cu documentaia inclus parte scris i desenat , precum i
fiele tehnice vin ca i anexe i sunt parte integrant a caietului de sarcini.
n concluzie, libertatea pe care o invoc Asocierea CON-A n elaborarea
propriului proiect de proiectare i execuie trebuia subsumat unui set de reguli impuse
de caietul de sarcini i fia de date a achiziiei ( chestiuni lmurite, de altfel, i de
experi), reguli pe care nu avea voie s le ncalce. Dac s-ar admite ipoteza contrar, nu
vedem cum s-ar fi putut compara ofertele concurente la momentul analizrii lor . Din
punctul de vedere al instanei, trebuia s existe un punct egal de plecare n analiza
ofertelor, precum i un anume fir care trebuia urmat de toi participanii la
competiia declanat.
Pe baza argumentelor sus menionate , instana a nlturat aprarea prtei
CON-A formulat din acest punct de vedere.
S-au mai aprat prtele prin faptul c experii au analizat proiectul iniial
ntocmit de SC BOGART CONSTRUCT SRL i SC DAS ENGUNEERING GRUP SRL
( proiect DTAC) , strin de documentaia de atribuire i nu s-au raportat doar la
aceasta din urm, acesta fiind motivul pentru care concluziile expertizei le-ar fi
defavorabile.
7

i aceast aprare a fost nlturat deoarece pe tot cuprinsul expertizei,

comisia de experi a artat c s-a raportat n exclusivitate la prevederile caietului de
sarcini i la partea partea desenat a acestuia .
b) O alt problem care trebuia lmurit de ctre comisia de experi a fost aceea
a evalurii propunerii financiare ofertate de ctre CON-A .
Pornind de la oferta financiar a Asocierii CON-A care a fost de 50.926.063,83
lei (ceea ce reprezint cca. 300 Euro/mp sau 7.200 lei/loc ), comisia de experi a apreciat
c aceast ofert nu poate fi real , reprezentnd un cost unitar de execuie
corespunztor pentru hale industriale etajate, cu alctuire, finisaje i utiliti simple, fa
de complexitatea slii multifuncionale .
n evaluarea fcut din acest punct de vedere , experii au solicitat iniial
ofertantei ctigtoare s pun la dispoziia lor planuri de ansamblu din care s reias
concepia general de proiectare, dar i cataloagele de preuri unitare ale materialelor
preconizate n deviz.
Ofertanta ctigtoare nu a pus la dispoziia experilor actele solicitate, motiv
pentru care acetia au verificat cantitile de betoane declarate de ofertanta
ctigtoare sub semntur i tampil. n urma analizei, experii au concluzionat c
n oferta financiar sunt trecute cantiti de betoane cu mult sub cele din oferta
tehnic, neexistnd corelare ntre soluiile descrise n oferta tehnic cu echivalentul lor
n oferta financiar .
Pentru c datele pentru evaluarea financiar a construciei , puse la dispoziia
experilor din partea ofertantei ctigtoare au fost ca i inexistente, acetia au apelat
n evaluarea corectitudinii preului ofertat de Asocierea CON-A la metoda comparaiei
directe pe baz de indici cost pe loc spectator/mp arie desfurat , metod agreat,
de altfel, de Standardele Internaionale de Evaluare. Aa fiind, s-a comandat un studiu
de pia la CS Invest Consulting Cluj Napoca SRL, una din cele mai mari societi de
evaluare din Transilvania.
Prin urmare, s-a estimat costul real de execuie al Slii Polivalente prin
compararea cu costurile de execuie ale altor construcii similare , din ar i
strintate, pe baz de indici. Aplicnd aceast metod de evaluare, comisia de experi,
cu toate c a luat n considerare indicii de corecie necesari, precum i argumentele
CON-A din acest punct de vedere, a stabilit un cost unitar mediu de execuie de 13.600
lei/loc fa de 7.200 lei /loc ( sau 300 Euro/mp ) propus de Asocierea CON-A. Au
precizat experii c acest cost este comparabil cu cel al construirii Parkingului etajat
din cartierul Mrti, practic este egal cu cel al unei hale industriale, fr nici un fel
de finisaj i dotri superioare, preul ofertat fiind de cteva ori mai mic fa de orice
alt sal polivalent construit n Romnia, afirmaia fiind valabil i pentru cel puin
alte 8 sli polivalente construite n Europa Central i de Est.
Referitor la modalitatea aleas de experi de a evalua financiar imobilul litigios ,
prtele au invocat n aprare c expertul n construcii [anonimizat] B.G. [anonimizat]
a realizat evaluarea costului de execuie ntr-o alt calitate dect specializarea pentru
care a fost numit de instan, respectiv s-a comportat ca evaluator ANEVAR i nu ca
expert n specialitatea construcii, greit fiind i faptul c a solicitat i un studiu de
pia n acest sens .
Aprarea prtelor este nefondat deoarece la momentul numirii domniei sale
ca expert, prin ncheierea de edin din data de 10.06.2011 , instana a cutat n
8

mod expres numirea unui expert cu dubl calificare , att n specialitatea construcii
ct i atestat ANEVAR , tocmai raportat la
complexitatea obiectivelor dispuse n
aceast specialitate ( a se vedea ncheierea de edin de la acea dat) .
Pe de alt parte, faptul c s-a comandat un studiu de pia de ctre comisia de
experi i din aceast cauz evaluarea ar fi pornit de la premise eronate, conform
susinerilor prtelor, este o afirmaie cel puin surprinztoare n contextul n care
experii au solicitat n nenumrate rnduri Asocierii CON-A s pun la dispoziia lor
planuri de ansamblu din care s reias concepia general de proiectare, dar i
cataloagele de preuri unitare ale materialelor preconizate n deviz., pentru a putea
evalua caracterul serios al preului ofertat de CON-A, NS OFERTANTA
CTIGTOARE NU A ONORAT ACEAST SOLICITARE.
Apreciaz c este cel puin paradoxal s se conteste rezultatul unei evaluri
financiare, n condiiile n care ofertanta ctigtoare nu a dat dovad de
transparen i nu a neles s pun la dispoziia comisiei de experi informaiile
solicitate, dar apoi a susinut c metodele de evaluare alese nu sunt valide. Abia la
momentul n care s-ar fi depus toate documentele solicitate i s-ar fi dat dovad de
toat diligena n sensul sus menionat, credem c s-ar fi putut discuta de aa zisa
lips de obiectivitate a experilor.
La acest raport de expertiz s-au formulat obieciuni de ctre toate prile
implicate , experii pstrndu-si concluziile iniiale i explicnd extrem de clar c
planurile originale , primite pe SEAP , n format PDF , s-au editat la o scar care s
ncap pe coli de hrtie format A3, ca suport i s-au completat, prin programul
ARCHICAD, i s-au printat la forma actual.
n concluzie, fa de cele rezultate din expertiz, instana a apreciat c att
oferta tehnic ct i cea financiar propus de Asocierea CON-A ncalc cerinele
caietului de sarcini i a fiei de achiziie public , preul ofertat nu este sustenabil,
costurile reale depind valoarea ofertat ; de asemenea, acesta nu poate fi justificat i
nu poate constitui rezultatul liberei concurene.
D. Cu referire la soluia pe care ar trebui s o dea instana , innd seama de
faptul c n prezent construcia este edificat n proporie de peste 50% i c,
contractul ncheiat de autoritatea contractant cu Asocierea CON-A a fost considerat
valid de instanele judectoreti, instana a reinut urmtoarele:
a) Se afirm n primul rnd c reclamanta, n aciunea introductiv , s-ar fi
limitat la criticarea rezultatului procedurii de atribuire n baza art. 202 din OUG
34/2006, neprecizndu-i aciunea pe dispoziiile art. 36 alin. 1 lit. c) i respectiv
art. 36 alin.2 lit. a) i c) din HG 925/2006 , respectiv nu a solicitat n mod expres
faptul de a se constata c propunerea tehnic a ofertantului ctigtor este o
alternativ la prevederile caietului de sarcini, propunerea tehnic a ofertantului
ctigtor omite s respecte o serie de cerine imperative ale caietului de sarcini i
c preul ofertat de Asocierea CON-A este imposibil de justificat n mod obiectiv .
Afirmaia este eronat deoarece instana a fost investit s se pronune
asupra anulrii rezultatului procedurii de atribuire n baza art. 202 , 255 din OUG
34/2006, tocmai prin prisma ideii de pre neserios , acesta fiind corespondent fie al
9

unei oferte alternative , fie al unei oferte incomplete ( a se vedea paragrafele 6 i 10

din aciunea introductiv) .
La acel moment, trebuie avut n vedere c, pe de o parte, oferta Asocierii CONA era nepublic, iar pe de alt parte, instana nu a fost i nu este investit s
pronune msura de respingere ca neconform/inacceptabil a ofertei CON-A n baza
temeiurilor sus indicate, ci trebuie s decid asupra anulrii sau nu a rezultatului
procedurii de achiziie public a obiectivului denumit Sal multifuncional de
sport, Aleea Stadionului FN Municipiul Cluj-Napoca .
b)
Apoi, Asocierea CON-A a pretins , cu ocazia acordrii cuvntului pe fond, c
instana ar trebui s fac aplicarea prevederilor art. 95 alin. 2 al HG 925/2006,
respectiv n cazul n care, pe parcursul ndeplinirii contractului , se constat faptul c
anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinelor
prevzute n caietul de sarcini , prevaleaz caietul de sarcini , i nu ar trebui s se
dea curs solicitrii reclamantei, pentru c suntem n situaia n care construcia
este edificat n proporie de peste 50%., iar o soluie n favoarea reclamantei ar
avea efecte negative n raport de interesul public deosebit al speei. Instana reine
c, pe de o parte, a fost investit cu anularea rezultatului procedurii de achiziie
public, fiind legat de acest capt de cerere, iar pe de alt parte, cererea prtei
este contrar nsi ideii de justiie, n sensul c atta timp ct instana constat, n
baza probelor administrate, c rezultatul procedurii de achiziie public ce face
obiectul prezentului litigiu a fost viciat, oferta desemnat ctigtoare nerespectnd
cerinele caietului de sarcini i neputnd fi justificat financiar, tribunalul nu poate
s achieseze la solicitarea prtei deoarece s-ar ajunge la situaia de a beneficia n
continuare de rezultatul nelegal al procedurii de atribuire , singura corectur fiind
aceea de a-i adapta executarea proiectului la cerinele menionate n cuprinsul
considerentelor i expertizei .
Pe de alt parte , apreciaz c n raport de art. 95 alin 2 al HG 925/2006
oricum ofertantul ctigtor este inut s respecte prevederile caietului de sarcini ,
nsi textul de lege obligndu-l n acest sens.
n ceea ce privete faptul c instanele judectoreti au meninut contractul
de achiziie public ncheiat ntre autoritatea contractant i Asocierea CON A, n
spea de fa nu prezint relevan, deoarece instanele , n analiza lor, au pornit de
la premisa legalitii ncheierii lui n condiiile n care la acel moment exista deja o
hotrre, nedefinitiv, e adevrat, prin care contestaia AICI Cluj fusese respins ntrun prim ciclu procesual ca inadmisibil.
n temeiul art. 274 C. pr. civ a obligat prtele, aflate n culp procesual , n
solidar, la 181.788,86 lei cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei, reprezentnd
onorariu avocai , onorariu experi , tax de timbru si timbru judiciar( f.2-30, vol. IV ,
f 83 vol IV). Apreciaz instana c , cheltuielile de judecat solicitate, trebuie
acordate n raport de complexitatea problemelor de drept deduse judecii i de
valoarea financiar semnificativ a litigiului.
mpotriva acestei hotrri a declarat recurs prtul MUNICIPIUL CLUJNAPOCA reprezentat prin PRIMAR solicitnd -suspendarea aplicrii hotrrii cu nr.
3108/22.03.2012 pana la soluionarea irevocabila a prezentului recurs; -admiterea
recursului si modificarea in tot a hotrrii recurate.
10

n dezvoltarea motivelor de recurs, a artat recurentul c, prin aciunea

introductiv, reclamanta a solicitat "admiterea contestaiei, anularea adresei si
obligarea autoritii contractante la reevaluarea ofertelor cu respectarea dispoziiilor
legale si a principiilor instituite in materia atribuirii contractelor de achiziie
publica"(acesta este obiectul "CONTESTIEI" introductive de instana, astfel cum a fost
inregistrata la dosarul cu nr. 9064/117/2010, in data de 09.12.2010, anterior casrii
cu rejudecare).
In data de 17.01.2011 instana de fond a respins aciunea cu petitele mai sus
artate ca fiind inadmisibila pentru lipsa calitii procesual pasive obligatorie.
mpotriva acestei sentine, reclamanta din prezentul dosar a formulat recurs, instana
de control judiciar, pronuntandu-se in sensul casrii cu trimitere spre rejudecare a
fondului- artnd ca se impune citarea ca parte in proces si a ctigtoarei
desemnate, respctiv asocierea CON-A, Plan 31 RO, Inter Sport, Nisal si Dico si
Tiganas, aceasta hotrre fiind pronunata mpotriva prevederilor legale imperative
stabilite prin legea speciala(fapt artat in nenumrate rnduri de ctre subscrisa!),
respectiv art. 287A16 alin. 3 din OUG 34/2006 . conform crora: "in cazul admiterii
recursului, instana de recurs, modificnd sau casnd sentina VA REJUDECA IN
TOATE CAZURILE LITIGIUL IN FOND".
In fine, casarea cu rejudecare a fost pronunata de ctre Curtea de Apel Cluj in
data de 28.03.2011. Ca urmare a casrii cu trimitere, la secia de contencios
administrativ a Tribunalului Cluj s-a constituit dosarul cu nr. 9064/117/2010*,
avnd ca si capete de cerere, singurul petit pe care l-a artat anterior, respectiv
"anularea adresei privind comunicarea rezultatului procedurii". Totodat, conform
dispozitivului deciziei din recurs, actuala reclamanta a introdus ca si parata in cauza
si asocierea desemnata ctigtoare, asocierea al crui lider este CON-A. In plus, desi
primul termen de judecat acordat in noul dosar a fost 13.05.2011, avnd in vedere
faptul ca la acest termen nu a fost ndeplinita procedura de citare cu SC CON-A SRL,
s-a acordat un alt termen pentru data de 03.06.2011, iar anterior acestui nou
termen, SC ACI Cluj SA a formulat o cerere, inregistrata la instana in data de
17.05.2011 sub denumirea de "completare aciune", inscris ce coninea un alt capt
de cerere, astfel:
- constatarea nulitii contractului de achiziie publica
In data de 20.05.2011, printr-un alt inscris, SC ACI Cluj SA formuleaz din
nou un alt capt de cerere, al doilea pe care nu-1 regsim in aciunea iniiala, si
anume:
- cerere de suspendare executare contractante
Fata de acestea, la termenul din data de 03.06.2011, s-a decis amnarea
judecaii pentru a da posibilitatea SC CON-A de a-si formula poziia procesuala,
aprarea, un alt termen fiind stabilit pentru data de 10.06.2011. La acest din urma
termen, instana de judecata, raportat la prevederile legii speciale, a dispus
disjungerea cauzei, dupa cum urmeaz: anularea adresei privind comunicarea
rezultatului procedurii a rmas sa fie soluionata de completul in cauza, dosarul
9062/117/2010*, iar constatarea nulitii si suspendarea executrii contractului sau constituit intr-un alt dosar, 4775/117/2011, dosar in care instana de contencios
si-a declinat competenta de soluionare materiala in favoarea Tribunalului Specializat
Cluj, sub nr. de dosar: 3197/1285/2011. In acest nou dosar, instana s-a pronunat
11

in sensul respingerii ambelor capete de cerere in fond la data de 14.10.2011, iar in

recurs, unde hotrrea primei instane a rmas irevocabila in sensul respingerii
aciunii introduse, in februarie 2012.
Din cele expuse rezulta ca prezentul dosar are ca singur obiect: desfiinarea
adresei nr. 289376/445/29.11.2010 emisa de ctre autoritatea contractanta prin
care oferta recurentei (oferta SC ACI SA in calitatea sa de lider al asocierii ofertante,
nota noastr) a fost desemnata necastigatoare, iar oferta depusa de ctre asocierea
SC Con-A a fost declarata ctigtoare.
Din cadrul expertizei realizate, instana a reinut ca: "[...expertii au stabilit,
spre exemplu, ca schimbarea specificaiei tehnice la plansee[...] constituie o
alternativa, ceea ce contravine fisei de date a achiziiei; s-a mai schimbat soluia de
plansee la subsol din planseu dala groasa in planseu din elemente TT cu
suprabetonare, iar in rest plansee dala groasa in locul planseelor pe tabla cutat;
schimbarea tipului de materiale din tabla de cupru in "tanla tip cupru" experii
explicnd ca din punct de vedere tehnic cele doua materiale nu sunt identice,
dimpotriv exista diferente majore atat din punctul de vedere al preului cat si din
punctul de vedere al rezistentei in timp; s-a schimbat soluia de colectare a apelor de
pe invelitoare - prin burlane din tabla tip cupru in locul sistemului vacuumatic; mi sau resctat cerinele si nu s-au regsit dotrile pentru grupurile sanitare necesare
restaurantului si nici perifericele necesare pentru posibilitatea echiprii buctriei,
nici in oferta tehnica si nici in cea financiara".
Cu privire la expertiza financiara realizata, instana retine ca are relevanta in
cauza faptul ca: "ofertanta ctigtoare nu a pus la dispoziia experilor actele
solicitate [...]", iar acest fapt il reia in mod obsesiv, de cel puin 4 ori in cadrul
considerentelor, concluzia acesteia artnd: "apreciem ca este cel puin paradxal sa
se conteste rezultatul unei evaluri financiare, in condiiile in care ofertanta
ctigtoare nu a dat dovada de transparenta si nu a inteles sa puna la dispoziia
comisiei de experi informaiile solicitate[...] fata de cele rezultate din expertiza,
instana apreciaz ca atat oferta tehnica cat si cea financiara [rpropusa de asocierea
CON-A incalca cerinele caietului de sarcini si a fisei de achiziie publica; preul
oefratt nu este sustenabil, costurile reale depind valoarea oferita; de asemenea,
acesta nu poate fi justificat si nu poate constitui rezultatul liberei concirente".
Fata de cele expuse, instana de fond emite o sentina cel puin surprinztoare
in raport cu legislaia speciala aplicabila in spea, iar la doi ani dupa desfurarea
licitaiei in sine si la mai bine de un an de la nceperea executrii contractului de
achiziie publica, ce avea termen de finalizare iunie 2012, decide: "admite contestaia
formulata de reclamanta SC ACI Cluj in calitate de lider al asocierii [...], si in
consecina: dispune anularea adresei nr. 289376/445/29.11.2010 emisa de
autoritatea contractanta, respectiv anularea rezultatului procedurii de achiziie
publica comunicat prin adresa cu nr. de mai sus, cu efectul desfiinrii msurii de
atribuire a contractului de achiziie publica[...]si desfiinrii msurii de respingere ca
neconforma a ofertei reclamantei. Obliga autoritatea contractanta sa procedeze la
reanalizarea si reevaluarea ofertelor depuse in procedura de achiziie publica mai sus
menionata cu respectarea considerentelor care au stat la baza prezentei decizii[...]".
In conformitate cu prev. Art. 720 ind. l si urmtoarele din codul de procedura
civila coroborat cu art. 287 ind. 16 din OUG 34/2006(in forma in vigoare la
12

decembrie 2010- data inceperii litigiului) sentina este executorie. Menioneaz ca

asupra sentinei a introdus o cerere de lmurire a dispozitivului, cu termen de
judecata stabilit pentru data de 20.04.2012.
Aprarea fcuta atat de ctre autoritatea contractanta cat si de CON-A in
calitatea sa de parat si ofertanta desemnata ctigtoare si executanta a contractului
este cel putin consistenta., dar a fost preluata in proporie mai mica de 10% de ctre
instana de fond, care a pronunat o sentina cu un impact imens asupra populaiei
oraului, un impact negativ - care se poate citi din presa - o hotrre care nu a avut
explicaii ale aplicrii legislaiei speciale in materia achiziiilor publice, a avut la baza
o expertiza realizata dar a crei concluzie a fost cel mult "punctul de vedere al
experilor" si nu o opinie absoluta si categorica a experilor, care in aceeai expertiza
realizata rein: "propunerea tehnica asa cum a fost ea prezentata este viabila din
punct de vedere al execuiei, "(a SC CON-A SRL, subl. noastr).
Totodat, instana a preluat "opinia" experilor, fara insa a manifesta un rol
activ in derularea procesului, nu a intermediat legtura intre experi si parata CON-A
dar retine ca aceasta nu a rspuns solicitrilor fcute de ctre experi, desi in fapt,
nu s-a pus in discuie la niciun termen aceasta lipsa de comunicare intre parti.
Totodat, instana nu doar ca nu si-a exercitat rolul activ in administrarea
probatiunii ci a manifestat o atitudine vdit prtinitoare fata de reclamanta ACI Cluj,
deoarece nu a admis proba cu contraexpertiza solicitata de ctre ambele parate si nu
a admis nici probatiunea solicitata de ctre Municipiul Cluj-Napoca privind aplicarea
prev. art. 211 din Cpc , cu privire la lmurirea unor aspecte din partea experilor,
acetia, nu au rspuns tuturor obiectiunilor formulate de ctre parate si incuviintate
de ctre instana de judecata, deci practic, au depus un raport de expertiza
incomplet. Mai mult, lipsa de imparialitate a fost vdita la cel puin doua termene la
care instana s-a antepronuntat asupra rezultatului litigiului artnd in nenumrate
rnduri ca raportat la rezultatul expertizei aciunea reclamantei va fi admisa. In plus,
nu a fost respectat nici principiul contradictorialitatii, experii numii, de la sine
putere, au decis si au comandat realizarea unei expertize "[...]am comandat un studiu
de piaa uneia din cele mai importante Firme de specialitate evaluri imobiliare CS
Invest Consulting Cluj-Napoca". Administrarea acestei probe nu a pusa in discuia
prilor, nu a fost admisa de instana, nu a fost incuviintata, nu poate fi opozabila
litigiului si totui, instana retine rezultatul expertizei prin considerentele si
dispozitivul sau.Un astfel de studiu nu ne poate fi opozabil!
Totodat, prin soluia pronunata, instana de fond s-a pronunat asupra unor
aspecte care nu au fcut obiectul litigiului - s-a pronunat asupra anularii raportului
procedurii in baza cruia a fost emisa adresa de comunicare rezultat procedura, desi
aciunea introductiva de instana viza anularea doar a adresei privind rezultatul
procedurii si deci nu acte anterioare acesteia ci doar eventuale acte ulterioare acestei
adrese.
Prin niciun capt de cerere reclamanta ACI Cluj nu a solicitat instanei
anularea raportului procedurii, exprimat in acest fel. Ori, adresa prin care s-a
comunicat rezultatul procedurii este un act subsecvent, ce decurge din raportul
procedurii. Instana, in momentul in care a pronunat prin hotrrea sa anularea
rezultatului procedurii si desfiinarea msurii de incheiere a contractului de achiziie
publica s-a pronunat astfel extra petita, plus petita, a acordat mai mult dect s-a
13

cerut. Sub aspectul captului de cerere dedus judecaii instana trebuia sa o

resping pe excepia inadmisibilitatii raportat la prev. Art. 2 lit. c din Legea 554/2004
republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, deoarece adresa comunicare
rezultat procedura nu este un act administrativ creator de drepturi si obligaii, ci doar
raportul procedurii este un astfel de act. Astfel incat, atta timp cat adresa
comunicare rezultat proecdura este anulata de ctre instana, reclamanntului nu i-a
fost creat un drept si nicio obligaie, autoritatea contractanta fiind inuta sa emit o
alta adresa cu cele reinute si aprobate de ctre ordonatorul de credite in raportul
procedurii.
Bineneles, la momentul la care a explicat aceste aspecte instanei de fond,
aceasta a inteles sa admit aciunea si sa anuleze actele atat anterioare adresei
privind comunicarea rezultatului procedurii cat si ulterioare acesteia, desi semnarea
contractului de achiziie publica nu este un act ce decurge din comunicarea
rezultatului procedurii ci este un act de voina ce decurge din raportul procedurii,
singurul act administrativ in sensul celor reinute de legea contenciosului
administrativ.
Ori, fata de cele expuse, raportat la faptul ca excepia de inadmisibilitate a
aciunii este una de fond, peremptorie si absoluta se impune admiterea acesteia in
faza de recurs cu consecina admiterii acestuia si respingerii in totalitate a aciunii
reclamantului ca fiind inadmisibila si lipsita de interes.
Totodat, sub aspectul modului de soluionare a litigiului in spea, instana de
fond trebuia sa se raporteze la prevederile legii speciale, respectiv art. 286 si
urmtoarele din OUG 34/2006(la forma din decembrie 2010), respectiv seciunea a
9-a "soluionarea litigiilor in instana". Astfel, soluia pronunata de instana trebuia
sa se raporteze la art. 287 ind. 9 ind. 12 din actul normativ mai sus menionat.
Instana, daca ar fi considerat ca se impune anularea adresei de comunicare rezultat
procedura cu care a fost investita, trebuia sa acorde autoritii contractante o
modalitate clara si corecta de remediere a situaiei intervenite, dar sa aiba in vedere
si situaia de fapt in spea, respectiv faptul ca o anulare a rezultatului proecdurii si a
msurii de incheiere a contractului nu poate fi pusa in aplicare la acest moment,
avnd in vedere faptul ca licitaia s-a desfurat de doi ani de zile si ca contractul are
termen de finalizare iunie 2012. In aceasta situaie, instana, constatnd aceste
aspecte pe care era imposibil sa nu le aiba in vedere, in cazul in care ar fi decis
admiterea chiar si pariala a contestaiei trebuia sa aiba in vedere faptul ca la acest
moment legislaia speciala nu mai permite constatarea nulitii contractului de
achiziie publica, - care la acest moment poate fi doar reziliat si nu rezolutionat - fiind
un contract cu executare succesiva si excepie de la principiul repunerii in situaia
anterioara - si ar fi trebuit sa verifice daca la acest moment poate sa aplice prev. Art.
287 ind. 10 ind. 11 sau ind. 12 din OUG 34/2006. Prezenta procedura nu este de
drept comun ca o hotrre sa poat fi elaborata pe dreptul comun; instana era
inuta a avea in vedere dreptul special in materie. Sub aceste aspecte, hotrrea
pronunata este imposibil de aplicat.
Hotrrea este imposibil de aplicat si raportat la faptul ca obiectul licitaiei la
acest moment, la care s-a dispus anularea rezultatului procedurii si reanalizarea
ofertelor nu mai este in fiinta. Adic, la acest moment, autoritatea contractanta nu
mai are nevoie de organizarea unei evaluri pentru oferte de proiectare si execuie
14

sala polivalenta, aceasta fiind deja proiectata, pltit proiectarea, si mai mult, pusa
in opera in proporie de peste 50%(chiar specialitii susin 60%). In acest moment nici
bugetul municipiului nu mai cuprinde fonduri pentru bugetarea unei lucrri de
proiectare si execuie sala polivalenta ci cuprinde buget doar pentru restul rmas
neexecutat al slii polivalente. Soluia in cazul unei reevaluri a ofertelor astfel
depuse nu ar putea fi dect aceea anularii procedurii in baza art. 209 din OUG
34/2006 modificata, fiind imposibila semnarea contractului de achiziie publica, cu
oricare din ofertani, la momentul dat, aprilie 2012.
Instana, prin hotrrea pronunata nu a inut cont de niciunul dintre aceste
aspecte, desi i-au fost reiterate in repetate rnduri de ctre parata de rndul I si II.
Totodat, instana a artat ca ea nu se poate pronuna asupra admiterii sau
respingerii vreuneia din oferte, acesta fiind atributul exclusiv al comisiei de evaluare
si al autoritii contractante, dar in acelai timp se contrazice, artnd ca se impune:
"desfiinarea msurii de respingere ca neconforma a ofertei reclamantei(ACI Cluj
adnotarea noastr)". Dar, daca nu se poate pronuna asupra respingerii sau admiterii
unei oferte, de ce o face?Sa intelegem ca aici ne obliga sa consideram oferta ACI Cluj
conforma si sa o admitem? Sau cum in altfel poate fi interpretata o astfel de reinere
din dispozitiv? Totodat, s-a pronuna extra petita in acest caz, deoarece niciunul din
petitele iniiale nu conineau o astfel de cerere si mai mult, autoritatea contractanta
nu a declarat prin niciun act din prezentul dosar de achiziie publica neconformitatea
ofertei reclamantei, oferta SC ACI Cluj SA a fost declarata admisibila conform prev.
art. 36 coroborat cu art. 81 din HG 925/2006 modificata, dar, raportat la criteriul de
atribuire al contractului "preul cel mai sczut", aceasta nu a fost declarata
ctigtoare, fiind clasata pe locul II. Totodat, prin niciun petit a aciunii sale
reclamanta nu a solicitat respingerea neconformitatii ofertei sale si luarea in
considerare a ofertei sale ca fiind conforma, iar in plus, in cauza nu s-a instrumentat
o expertiza de specialitate pentru a determina ca oferta SC ACI Cluj SA ar fi conforma
cu prevederile caietului de sarcini. Astfel, se impune ca pentru a demonstra ca oferta
ACI Cluj este conforma sa se realizeze acelai tip de expertiza realizata pentru CON-A
pentru a nu ere un tratament discriminatoriu fata de parata de rndul II. Dar in
dosar nu s-a instrumentat o astfel de proba, desi a solicitat-o chiar prtul - fiind
respinsa de ctre instana, care se pare a avut competenta necesara de a se pronuna
asupra tuturor chestiunilor tehnice si financiare cuprinse in oferta ACI Cluj SA.
Un ultim aspect legat de nelegalitatea hotrrii pronunata de ctre instana de
fond vizeaz faptul ca atat aceasta cat si experii a cror expertiza a stat la baza
pronunrii unei astfel de hotrri total in afara legii, este faptul ca oferta CON-A nu
a fost evaluata(pentru ca in litigiul de fata asta s-a fcut, o evaluare a propunerii
tehnice si financiare a SC CON-A, o evaluare pe care doar comisia de evaluare numita
in cadrul autoritii contractante conform art. 71 din HG 925/2006 este indreptatita
sa o faca) conform prevederilor legii speciale OUG 34/2006 si HG 925/2006
modificate, ci a fost fcuta o evaluare din partea unui expert in construcii si a unui
arhitect, ambii absolveni ai UTCN(in cadrul conducerii acestei instituii fiind nu doar
[anonimizat] M.P. [anonimizat] - ce a ajutat ntocmit SF si DTAC-ul ce au stat la baza
propunerii tehnice ci chiar unul dintre ei doctoranzi in cadrul aceleiai instituii). In
plus, intre experi si reclamanta exista relaii contractuale, de munca si profesionale
cat si de subordonare, asa cum am artat in cadrul Universitii Tehnice. Subliniaz
15

faptul ca imparialitatea acestora este greu pusa la ndoiala sub aspectul celor artate
anterior.
Experii au calificat ca propunerea tehnica este "alternativa" fara a fi experi in
achiziii publice si fara ca semnificaia cuvntului "alternativ" sa fie incadrata pe
textul de lege specific achiziiilor publice. Experii au verificat propunerea financiara
fara a se raporta la prevederile art. 36 ind. 1 din HG 925/2006 si art. 202 din OUG
34/2006 in care este descrisa modalitatea in care comisia de evaluare verifica oferta
financiara a unui operator economic. Practic, experii nu au inut cont de prevederi
exprese ale legii, dar si cu aceste deficiente clare instana, desi interesul public este in
mod clar superior interesului privat al SC ACI Cluj SA a inteles sa aiba in vedere doar
acest interes nu si interesul cetenilor, eficienta utilizare a fondurilor publice si
restul principiilor de achiziii publice cuprinse la art. 2 din OUG 34/2006 modificata.
Hotrrea instanei este deci netemeinica, nelegala, imposibil de aplicat, extra
petita si plus petita, impunandu-se astfel ca aceasta sa fie in primul rand suspendata
pana la decizia irevocabila a Curii de Apel si mai apoi casata in totalitate, iar
instana de control judiciar va trebui sa pronune o hotrre prin care sa se resping
aciunea introductiva ca fiind inadmisibila si pe fond, ca fiind nefondata.
In ceea ce privete expertiza realizata si in special al cuprinsului expertizei,
arat punctul de vedere al specialitilor angajai in cadrul autorittii contractante care
s-au pronunat asupra acesteia, specialiti a cror pregtire se ridica la cel puin
nivelul celor judiciari, numii de instana; astfel, pentru a se pronuna asupra
expertizei realizate, prtul a solicitat Direciei de urbanism prin dna [anonimizat]
S.L. [anonimizat] - arhitect sef al municipiului si expert in arhitectura, cu acelasi
examen ca si dl [anonimizat] M. [anonimizat], un punct de vedere asupra reinerilor
experilor, dna [anonimizat] C.C. [anonimizat], inginer construcii, dna [anonimizat]
L.H. [anonimizat] ing. Constructor. Daca instana ar fi permis o contraexpertiza,
probabil ca experii noi numii ar fi fost mai atenti la explicaiile oferite de autoritatea
contractanta asupra urmtoarelor aspecte extrem de relevante:
l)contractul a fost semnat pentru proiectare si execuie
2)
nu a fost solicitata depunerea formularelor C4-C11 ce cuprind detalierea
lucrrilor pe specialiti
3)
evaluarea propunerii tehnice se face conformati. 72 alin. 2 din HG
925/2006 modificata; "[..]b) verificarea ndeplinirii criteriilor de calificare de ctre
ofertani/candidai, n cazul n care acestea au fost solicitate prin documentaia de
atribuire;
c)
realizarea
seleciei/preseleciei
candidailor,
dac
este
cazul;
d)
realizarea dialogului cu operatorii economici, n cazul aplicrii procedurii
de dialog competitiv;
e)
realizarea negocierilor cu operatorii economici, n cazul aplicrii
procedurilor de negociere;
f)
verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertani, din punctul de
vedere al modului n care acestea corespund cerinelor minime din caietul de sarcini
sau din documentaia descriptiv;
g)
verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertani, din punctul de
vedere al ncadrrii n fondurile care pot fi disponibilizate pentru ndeplinirea
16

contractului de achiziie publica respectiv, precum si, dac este cazul, din punctul de
vedere al ncadrrii acestora n situaia prevzut la art. 202 din ordonana de
urgenta;
h)
stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme i a motivelor care stau
la baza ncadrrii ofertelor respective n aceasta categorie;
i)stabilirea ofertelor admisibile:
j) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevzut n documentaia
de atribuire, i stabilirea ofertei/ofertelor ctigtoare:
4) dispoziiile art. 35-38 i 202 din OUG nr. 34/2006"
5)
prevederile fisei de date si ale caietului de sarcini care conin: "cerinele
impuse in caietul de sarcini sunt minimale, autoritatea contractanta va lua in
considerare toate propunerile tehnice care asigura un nivel de calitate si tehnic cel
puin egal cu cel solicitat prin caietul de sarcini fiind proiectare si execuie este si
normal in acest fel, proiectantul fiind cel ce stabilete modalitatea efectiva de execuie
a lucrrii, daca aveam deja proiectul am fi licitat doar execuia), cat si faptul ca, in
caietul de sarcini conform art. 170 din OUG 34/2006 - "ofertantul are obligaia de a
elabora oferta in conformitate cu prevederile din documentaia de atribuire."; in
cadrul caietului de sarcini a fost prevzut: "Proiectarea i execuia se va face astfel
nct sala s fie omologabil la sporturile mai sus menionate. Proiectul va putea fi
adaptat doar n msura n care modific soluii tehnice n vederea asigurrii nivelului
competitional dorit pentru sporturile menionate."
6)
principiul eficientei utilizri a fondurilor publice
7)
principiul asumrii rspunderii, ambele regsite la art. 2 din OUG
34/2006
8)
principiul asumrii rspunderii contractuale - raportat la faptul ca in
fapt, preul s-a demonstrat fizic ca nu este unul de dumping, neobinuit de sczut,
adic a fost realizat 50% din lucrare si a fost pltit tot 50% din preul contractului;
ori, raportat la acestea, atat timp cat situaia de fapt, fizica, in teren denota ca
realizarea lucrrilor se poate face - este viabila chiar si exepertii au reinut acest
aspect - la preul ofertat, ce alt argument ar putea exista pentru anularea acestui
rezultat al procedurii? Este suficienta o opinie din partea unor experi sa ne duca la
concluzia ca trebuie sa pltim mai muli bani pentru ceva ce se poate realiza la
jumtate din preul preconizat? De ce sa folosim in acest fel banii publici? De ce sa
nu respectam un contract care este deja in vigoare si stabilit ca fiind legal incheiat in
mod irevocabil chiar de ctre Curtea de Apel Cluj? Ce ne poate determina sa avem in
vedere o expertiza realizata pe lucrri din anii de "boom" economic- 2008-2010 si sa
nu avem in vedere criza economica internaionala care a determinat ca preturile de
construcie sa scad, raportat la faptul ca exista deja o sala edificata la pret similar
celui oferatat de CON-A? Toate aceste intrebari ar trebui sa ne puna pe gnduri si ar
trebui ca instana de control judidicar, chiar daca nu va adminisitra o proba cu
expertiza, permisa de legislaie in situaiile ca cea de fata sa realizeze ca acordarea
unor costuri in plus pentru edificarea acestei sali polivalentte va sta pe umerii
instanei de judecata, care stie ca banii sunt pltii din taxele si impozitele noastre,
ale fiecruia dintre cetenii Clujului. De ce sa dam mai mult cand se poate mai
puin, iar calitatea nu are de suferit deoarece verificatorii de proiect au ales soluii
17

care sa fie mai durabile in timp dect rezultatul SF-ului iniial, cu materiale mai noi,
mai practice si mai puin costisitoare.
Raportat la cele de sus, prezint concluziile experilor din cadrul autoritii
contractante cu privire la expertiza realizata in cauza. Subliniaz ca prin PT si DDE
se pot aduce modificri la SF/DTAC-ul iniial. Mai mult, sublinie ca expertul asistent
dl [anonimizat] P. [anonimizat] a semnat expertiza cu obiectiuni, dar niciuna din
acestea nu a fost avuta in vedere de ctre instana de fond.
Astfel, in fisa de date a achiziiei se precizeaz extrem de clar: "cerinele impuse
in caietul de sarcini sunt minimale, autoritatea contractanta va lua in considerare
toate propunerile tehnice care asigura un nivel de calitate si tehnic cel puin egal cu
cel solicitat prin caietul de sarcini"(fiind proiectare si execuie este si normal in acest
fel, proiectantul fiind cel ce stabilete modalitatea efectiva de execuie a lucrrii, daca
aveam deja proiectul am fi licitat doar execuia).
"Observaii la rspunsul formulat de ctre experi la obiectivele solicitate de
ctre ACI Cluj SA
I. Sa se stabileasc daca urmtoarele elemente prevzute de documentaia de
atribuire au fost incluse in preul total al afertei Asocierii Con-A
a) Structura metalica reticulara si substructura invelitoare, pasarelele de acces
instalaii si cadru cortina. Cantitatea de structura ce se impunea a fi cotata era 8600
mp al. Structura metalica reticulara si substructura invelitoare
Rspunsul formulat de ctre experi este favorabil Con-A - conform raportului
de expertiza - la pag 1 din cap. 9 rspunsul la obiectivele expertizei
al. Pasarelele de acces la instalaii
Rspuns: acestea sunt cuprinse in structura metalica a invelitorii a3. Cadru
cortina
Rspuns: cadru cortina reprezint structura de rezistenta a faadei descrisa
atat in Propunerea Tehnica, cat si in oferta Financiara, formular C4, )7 Faade,
poziia 3, perei cortina RAL 8019
b) INVELITOAREA DE TABLA DE CUPRU si cornia
Rspuns: referitor la materialul invelitorii susinem ca utilizarea tablei de
cupru nu se justifica, nu are inuta, e dificil de pus in opera, impune utilizarea unei
structuri suplimentare care ngreuneaz structura acoperiului, se monteaz de
obicei pe un pat de astereala din scndura, care se deformeaz in timp si care are o
durata de viata mult sczuta in raport cu tabla de cupru - cea 10 ani, daca nu este
bine ventilata, situaie care nu este recomandata la deschideri mari cum este si in
cazul nostru, iar folosirea unei invelitori de "tip cupru1', efectul vizual si estetic este
identic, se preteaz la astfel de acoperiuri, iar structura acestuia corespunde
durabilitii si totodat suporta incarcarile preconizate, fara realizarea unei structuri
suport speciale ca si in cazul folosirii tablei de cupru.
Cornia este cuprinsa in suprafaa planului invelitorii si este 8842 mp
c.l.Peretele cortina de nchidere a cldirii
Rspuns: Peretele cortina de inchidere a cldirii este descris atat in Propunerea
Tehnica, cat si in Oferta Financiara, formular C4, 07 fadade, poziia 3. perei cortina
RAL 8019,, pag. 25
c.2. Cortina media impreuna cu softul si sistemul de acionare electronica
18

Rspuns: Cortina media se regsete sub denumirea "faada multimedia" si

este inclusa in oferta financiara, formular Cil, 09 faada multimedia, pag.558. Softul
este inclus in sistemul denumit "Faada multimedia"
d)
Pardoseli interioare
Rspuns: pardoselile interioare sunt incluse in preul total
e)
Pardoseala epoxidica
Rspuns: este inclusa in oferta in Formular C5 pag. 102 art. 17.
Conform Caietului de sarcini - pag. 9 - zonele de anexe sportive i circulaiile
aferente vor fi tratate cu ap epoxidica.
apa epoxidica este o pardoseala epoxidica autonivelanta in doi componeni pe
baza de rasini epoxidice de vascozitate mica.
In propunerea tehnica la pag. 80-85, se afla fisa tehnica si Agrementul Tehnic
pentru produsul DEKO E 3111 folosit la intocmirea ofertei pentru pardoselile
epoxidice.
Resursele materiale pentru pardoseala epoxidica se regsesc in Formularul C6
- resurse materiale la pagina 266, poziia 56 - rin epoxidica 2368,44 kg.
f)
pardoseala sportiva din lemn, care sa corespunda indicelui de ricosare
pentru toate sporturile
Rspuns: este corespunztoare in ambele spatii
g)
Pavaje din piatra naturala
Rspuns: Pavajele sunt cuprinse in oferta Asocierii CON-A in formular C4, 08
amenajri exterioare , poziia 5 pavaj exterior pe rampe si platforme - pag 26, 7100
mp si in Formularul C6, arhitectura, poziia 105 pavaje exterioare pag. 267: 7360 mp
h)
Pardoseala flotanta din granit pe structura metalica
Rspuns: Pavajele sunt cuprinse in oferta Asocierii CON-A in formular C4, 08
amenajri exterioare , poziia 5 pavaj exterior pe rampe si platforme - pag 26, 7100
mp
In Formular C5 pag. 126 (AMENAJRI EXTERIOARE ) pag 126. art 8 sunt
ofertate atat pardoselile tip piatra cat si spatiile verzi. In preul unitar materiale al
acestui articol sunt incluse si picioruele reglabile pe care se monteaz piatra
naturala conform caiet de sarcini pag. 8-9.
) Placaje din granit montat in sistem ventilat
Rspuns: Acestea sunt cuprinse in oferta pardoselile exterioare, atat cele
orizontale cat si cele verticale, sunt din piatra naturala chiar daca s-a ofertat cu
denumirea
"tip piatra" care practic se definete ca piatra naturala prelucrata,
procesata, fasonata si finisata mai mult, terenul iniial aferent investiiei s-a diminuat
- conform planului de situaie pus la dispoziia tuturor ofertanilor, situaie care a
redus si eliminat din suprafaa dalelor pietonale
j) Costurile cu racordurile pentru branamente si utiliti
Rspuns: Acestea au fost cuprinse in oferta asocierii CON-A, dupa cum
urmeaz : Pg. 559 - Post Trafo = 557.094,57 lei; Pg. 564 - SRM gaze - 20.592 lei; Pg.
200 - branament gaz - 21.873 lei; Pg. 190 - branament ap - 32.322 lei; Pg. 193 canalizare menajer - 113.880 lei.
Au fost pltite doar taxele de racordare curent electric cu OP/30.09.2011,
(ataat).
19

k) dotrile si mobilierul care trebuie sa respecte cerinele caietului de sarcini si

ale clarificrilor
Rspuns: Toate produsele, echipamentele i dotrile sportive sunt de cea mai
nalt calitate de la productori consacrai, sunt omologate i certificate pentru
tipurile de competiii specificate n Caietul de sarcini pentru desfurarea
competiiilor la nivel internaional.
In propunerea tehnica pag. 22-50 se regsesc fisele tehnice ale aparatelor si
echipamentelor sportive ofertate.
1) Un numr de 8 ascensoare cu caracteristicile menionate in caietul de sarcini
si fisa de date a achiziiei
Rspuns: Acestea sunt cuprinse in Formular Cil pag 553
II)
Sa se stabileasc daca oferta Asocierii CON-A respecta cerinele
documentaiei de atribuire, in contextul interdiciei de a se depune oferte alternative
Rspuns: Nu este OFERTA ALTERNATIVA. Alternativa ar fi nsemnat alt tip de
cldire, alta configurare arhitecturala (!!) dect cea solicitata prin caietul de sarcini. "
Alternativa" nu se refera la detalii locale, noi alese daca acestea corespund
prevederilor din Fisa de date a achiziiei conform creia " propunerile tehnice care
asigura un nivel calitativ si tehnic cel puin egal cu cel solicitat"
III)
Sa se stabileasc daca oferta Asocierii CON-A realizeaz o evaluare
serioasa ce poate fi implementata, a preului elementelor tehnice necesare realizrii
proiectului
Rspuns: Consideram ca preul ofertat este unul serios intrucat pana in
prezent s-a realizat cea 60% din construcie, iar preul ofertat corespunde pe seciuni
de plata cu situaia lucrrilor , neexistand diferente intre lucrrile puse in opera in
raport cu oferta financiara
Estimarea costului real realizat printr-o evaluare de pia efectuat de firma
local (nu internaional) C.S. INVEST CONSULTING CLUJ NAPOCA S.R.L. ine cont
de preurile unitare aferente unor construcii de nivel naional, nu i de cele aferente
unei Sli Multifuncionale de Sport similare cu cel in cauz. Dorim s amintim Sala
Multifuncional de Sport din Debrecen, a crui cost de execuie este foarte aproape
de cel estimat de asocierea CON-A S.R.L, PLAN S.R.L, INTER SPORT S.R.L, NISAL
S.R.L, DICO SI IGAN AS S.R.L.
IV) Sa se stabileasc care este valoarea financiara minima pentru realizarea
tuturor lucrrilor propuse prin documentaia de atribuire
Rspuns: In expertiza se prezint un studiu de piaa a crei analiza nu ne
convinge. Ce relevanta poate sa aiba un astfel de studiu (?!), in condiiile in care
firmele concurente au prezentat in ofertele lor preturi pentru materiale (de la
furnizori si productori), preturi pe manopera proprie, pentru utilajele din dotare, etc
deci in concluzie oferta este susinuta si de preul comparativ al execuiei
slii de sport din Debrecen, o lucrare similara cu a noastr
- in ceea ce privesc SOLUIA TEHNICA DE EXECUIE A PLANSEELOR
consideram ca aceasta nu reprezint o alternativa , ci o specificaie tehnica, difer
doar tehnologia de execuie, amndou variantele sunt alctuite din aceleai
materiale (beton si otel) si pot asigura uneori in aceeai msura condiiile de
rezistenta, durabilitate si sigurana in exploatare, chiar mai mult cel prefabricat are o
20

calitate superioara (clasa, rezistenta, aspect) si un pret mult mai mare dect varianta
monolita (!!)
- se poate meniona o excepie: planseele nervurate pe tabla cutat sunt
sensibile la aciunea focului si necesita o protecie suplimentara deci si una mai
costisitoare
- prescripiile tehnice din SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - limiteaz
dimensiunile in plan ale planseelor monolite, iar in cazul nostru avem deschideri mai
mari dect cele permise, deci nlocuirea tehnologiei asigura un nivel de calitate mult
superior dect cel solicitat in caietul de sarcini. Planseele din beton monolit la
contracii majore pot conduce la ruperea stlpilor sau pur si simplu acestea se pot
prbui ca si in cazul Slii Sporturilor "Horea Demian" in perioada inaugurrii.
referitor la sistemul de preluare si dirijare a apelor pluviale de pe
acoperi s-a optat la soluia cu reele din jgheaburi si burlane din tip cupru pentru
evitarea infiltraiilor interioare care pot aprea in zonele de cuplaj ale evilor in
SISTEMUL VACUUMAT
materialele si manopera ofertate sunt superioare calitativ, cu costuri mai
ridicate raportate la sistemul vacuumat, deci se asigura un nivelul de calitate si
estetic superior fata de cel menionat in caietul de sarcini
dotrile si echipamentele spatiilor aferente restaurantului se refera strict
la asigurarea tuturor instalaiilor necesare racordrii si bransarii la utiliti a
aparatelor si ansamblurilor specifice funcionarii unitii de alimentaie publica
acestea sunt cuprinse in oferta dupa cum urmeaz:
DATORAILE GRUPURILOR SANITARE AFERENTE RESTAURANTULUI - Ele
sunt prinse in capitolul Instalaii sanitare devizul oferta 1.2.4 Instalaii de apa ,canal
menajer si obiecte sanitare ( ex poz din devizul oferta 1,2,3,4,5,6,7,12,13,14,15,16,17
etc)
Perifericele necesare pentru posibilitatea ECHIPRII BUCTRIEI
Daca se refera la poziiile de apa calda si rece si canalizare pentru
racordarea chiuvetelor de buctrie , a mainilor de splat etc . ele sunt prinse in
capitolul Instalaii sanitare devizul oferta 1.2.4 Instalaii de apa ,canal menajer si
obiecte sanitare , si nu sunt evideniate in mod expres ca fiind legaturi pentru
obiectele de buctrie, ele fiind adunate/evideniate in cantitile generale de tevi si
fitinguri ."
Anterior a expus anterior punctul de vedere al experilor din cadrul autoritii
contractante asupra expertizei realizata in cauza. Totodat, a explicat si anterior
faptul ca la evaluarea ofertelor, comisia de evaluare nu poate realiza EXPERTIZE
TENICE SI FINANCIARE ci trebuie sa aiba in vedere modalitatea de evaluare a
ofertelor cuprinsa in HG 925/2006 modificata cat si OUG 34/2006.
Deoarece nu au fost solicitate liste de cantiti, acestea nu trebuiau ofertate si
deci nu trebuiau ofertate cantiti, astfel incat experii nu trebuiau sa se raporteze la
formularele C4-C11 acestea au fost oricum modificate prin PT si Dde-uri. Totodat,
chiar experii au declarat ca neputand realiza o expertiza folosind netoda de deviz asa cum se face in cazul lucrrilor de construcii - au fcut o expertiza imobiliara,
dar care nu poate avea relevanta in cauza pentru ca: nu a fost incuviintata de ctre
instana de judecata, nu a fost pusa in discuia prtilor o eventuala adminsitrare a
acesteia, expertul nu se cunoate daca este imparial sau nu si ce a avut la baza la
21

momentul intocmirii acesteia, expertul nu a avut in vedere sala de sport de la

Debreczen, depusa in probatiune de ctre parata de rndul II. O expertiza imobiliara
este lipsita de relevanta in ceea ce privete prevederile exprese ale art. 36A1 din HG
925/2006 si 202 din OUG 34/2006 unde se arata cum se face evaluarea propunerii
financiare a unei oferte si cum se stabilete daca un pret este neobinuit de sczut
sau daca este nejustificat, sens n care citeaz dispoziiile art. 202 din OUG nr.
34/2006, 36 ind. 1 din HG nr. 925/2006
Per a contrario, daca ofertantul prezint aceste justificri, face dovada acestor
aspecte conform celor prevzute de lege, oferta nu poate fi declarata
inacceptabila/neconforma, asa cum eronat a stabilit instana. Comisia de evaluare
poate descalifica o oferta cu un pret neobinuit de sczut doar daca: art. 36A1 din
HG 925/2006, alin "(4) In cazul n care ofertantul nu prezint informaiile solicitate
sau aceste informaii nu pot justifica preul aparent neobinuit de sczut, oferta intr
sub incidena prevederilor art. 36 alin. (1) lit. f).",dar instana nu descalifica oferta
CON-A pe aceste motive ci pe o expertiza imobiliara comandata de ctre experi far a
acceptul acesteia, in care nu se face nicio referire la manopera, utilaje, consumuri de
materiale, etc.Ori, o descalificare a ofertei pentru alte motive dect cele reinute de
legea speciala va conduce cu sigurana la contestarea rezultatului proecdurii.
Pentru toate aceste motive reiterate, consider ca oferta CON-A a fost una
valida, admisibila sub toate aspectele, iar din punct de vedere legal, comisia de
evaluare nu avea dreptul si nici posibilitatea de a descalifica o astfel de oferta, avnd
in vedere si preul ofertat, cat si principiile privind achiziiile publice reinute la art. 2
din OUG 34/2006 modificata.
In concluzie, fata de toate cele expuse anterior, considera recursul prtului ca
fiind intemeiat, instana urmnd a-l admite si a modifica sentina recurata in sensul
respingerii in totalitate a aciuni ca fiind inadmisibila in principal si in subsidiar ca
fiind nefondata.
mpotriva aceleiai hotrri a declarat recurs i ofertanta SC CON A SRL, in
calitate de lider al asocierii CON A SRL, PLAN 31 RO SRL, INTERSPORT SRL, NISAL
SRL, DICO & TIGANAS SRL solicitnd ca prin decizie motivata:
1.
Sa se admit recursul si in principal sa se caseze hotrrea atacata si
rejudecand fondul sa se resping contestaia formulata de consoriul reclamant ca
neintemeiata. In subsidiar solicit sa se modifice hotrrea atacata si sa se resping
contestaia formulata.
2.
Sa fie obligai intimaii contestatori la plata cheltuielilor de judecata in
ambele instane.
n dezvoltarea motivelor de recurs, a artat recurenta urmtoarele:
Casarea hotrrii se impune, avnd in vedere faptul ca modificarea hotrrii nu
este posibila fiind necesara administrarea de probe noi, care au fost respinse in mod
neintemeiat de ctre instana de fond. Daca nu ar fi existat dispoziiile speciale ale
art.287 ind.16 pct.3 Cpc, care interzic expres casarea cu trimitere, soluia corecta ar
fi fost a se trimite dosarul spre rejudecare primei instane in vederea administrrii
probelor pertinente solicitate de ctre intimai. Cum suntem in cadrul unei proceduri
speciale, instana de recurs are posibilitatea de a casa hotrrea, urmnd ca in baza
art.312 pct.4 Cpc sa fixeze un termen in vederea rejudecarii fondului si administrrii
probelor respinse in fata instanei de fond.
22

Probele noi care se impun a fi administrate in cauza si fata de care se impune

casarea hotrrii si rejudecarea fondului, le constituie cele doua rapoarte de
contraexpertiza- in construcii si in arhitectura- care au fost respinse nefondat de
ctre instana de fond.
Atat ofertanta cat si autoritatea contractanta au contestat cele doua rapoarte
de expertiza atat pentru motive de nulitate cat si pentru motive de netemeinicie.
Instana de fond a respins cererea lor de efectuare a unor rapoarte de contraexpertiza
in mod nefondat, desi argumentele invocate ar fi impus acordarea prtilor intimate
unei anse de a contraargumenta prin intermediul altor experi cele susinute eronat
de experii iniiali.
In principal, motivele care impun efectuarea in cauza a unor rapoarte de
contraexpertiza constau in urmtoarele:
a) Experii au dat dovada de o atitudine subiectiva, prtinitoare, existnd probe
ca se afla in relaii de colaborare cu consoriul reclamant.
Inca cu ocazia primelor convocri ale prtilor, am observat ca experii se
cunosc dinainte cu reprezentanii consoriului reclamant, manifestnd o atitudine
prtinitoare. Ulterior a aflat din partea autoritii contractante ca relaiile Primriei
Cluj Napoca cu expertul in arhitectura [anonimizat] M.R. [anonimizat] sunt
tensionate datorita respingerii de ctre primrie a mai multor proiecte de arhitectura
propuse de acesta. Corelativ, de pe site-ul companiei de proiectare a arhitecului
[anonimizat] M. [anonimizat] (SC [anonimizat] SRL- www.[anonimizat].ro ) a aflat ca
acesta are un parteneriat de colaborare cu SC DAS ENGENEERING GRUP SRL,
societate membra a consoriului reclamant.
Desi a exprimat prin obiectiuni temerile sale, expertul [anonimizat] M.
[anonimizat] rspunde in mod evaziv ca nu a avut nicio colaborare cu reclamanta ACI
CLUJ fara a meniona insa de colaborarea cu SC DAS ENGINEERING SRL, ce apare
postat pe site in dreptul partenerilor permaneni.
In ceea ce privete pe expertul in construcii [anonimizat] B.G. [anonimizat],
acesta a artat ca nu poate evalua costurile de edificare ale proiectului si a cerut un
studiu de piaa firmei de evaluare CS LNVEST CONSULTING CLUJ NAPOCA. S-a
omis insa a se arata ca CS LNVEST CONSULTING CLUJ NAPOCA are relaii de
colaborare cu societatea reclamanta, ACI CLUJ SA. Cele doua societi sunt implicate
in diverse parteneriate de afaceri, aspect ce l-a descoperit de asemenea in urma
studierii site-ului de internet al companiei CS INVEST CONSULTING CLUJ NAPOCA
(www. csinvest.ro/.ro/referinte.php).
Un alt argument care demonstreaz ca experii au lucrat prtinitor si au
colaborat cu consoriul reclamant fara tirea ofertantei, il constituie anexarea la
raportul de expertiza a unor plane color realizate in format AUTOCAD prin
programul ARHICAD, pe care au fost completate dimensiuni si cote. Acest lucru nu
era posibil dect in situaia in care experilor li s-ar fi pus la dispoziie planele in
format electronic de ctre reclamani. Planele pe care autoritatea contractanta le-a
pus la dispoziia participanilor (si care trebuiau avute in vedere de experi) erau in
format PDF fiind notoriu ca documentele in format PDF nu pot fi modificate.
A artat in fata instanei de fond ca singurii care deineau planele in format
electronic erau societile care au ntocmit studiul de fezabilitate pentru licitaie,
respectiv DAS ENGINEERING si BOGARD CONSTRUCT, membre ale consoriului
23

reclamant. Colabornd cu experii fara tirea ofertantei sau a autoritii contractante,

au editat in format electronic dimensiuni si cote pe aceste plane, lucru inacceptabil
in ideea in care expertiza trebuia sa se efectueze in condiii de contradictorialitate si
egalitate a prtilor.
Avnd in vedere aceste dubii serioase, bazate pe probe certe, asupra
obiectivittii celor doi experi, aflai la limita recuzrii, se impune ca cele doua
rapoarte de expertiza sa fie cenzurate prin intermediul unor contraexpertize,
intocmite de ctre alti experi, impariali.
Un element important care contribuie la convingerea instanei ca asupra
rapoartelor de expertiza exista dubii serioase in privina obiectivittii, il constituie si
concluziile expertului consultant [anonimizat] P.V. [anonimizat]. Acesta a adus alturi
de noi o serie de obiectiuni , prin care a artat in ce constau greelile experilor
numii de instana.
Egalitatea de anse presupune acordarea acelorai drepturi tuturor prtilor
litigante. La fel cum instana de fond a acordat consoriului reclamant ansa de a-si
proba contestaia printr-un raport de expertiza (desi ne-am opus) in acelai mod ar
trebui sa acorde si recurenilor ansa de a demonstra subiectivismul si netemeinicia
raportului de expertiza.
b) Experii s-au raportat Ia alte documente dect cele care au fcut obiectul
documentaiei de licitaie, respectiv au analizat proiectul DTAC intocmit de SC
BOGART CONSTRUCT SRL si SC DAS ENGINEERING GRUP SRL
La fila 2 din rspunsurile la obiectiunile formulate de asocierea CON A experii
arata ca nu are relevanta faptul ca SC BOGARD CONSTRUCT SRL si SC DAS
ENGINEERIONG GRUP SRL au intocmit proiectul DTAC din moment ce acest proiect
a fost pus la dispoziia tuturor ofertanilor precum si a comisiei de expertf'.
Se certifica astfel bnuiala ofertantei ca experii au analizat proiectul iniial
intocmit de cele doua societi mai sus artate si nu s-au raportat doar Ia
documentaia de atribuire .
Esenial pentru rezolvarea acestei probleme este a stabili in ce anume a constat
documentaia de atribuire. Aceasta intrebare s-a pus si in faza preliminar licitaiei,
intrucat caietul de sarcini cuprindea informaii contradictorii. Astfel, pe de o parte, la
fila 1 se arata ca documentaia tehnica pentru autorizaia de constituire, cu
documentaia inclusa- parte scrisa si desenata si fisele tehnice vin ca anexe, sunt
parte integranta a caietului de sarcini. Pe de alta parte, la fila 30 din caietul de
sarcini privind etapele principale de desfurare a contractului se arata ca in cadrul
etapei de proiectare trebuie executat proiectul tehnic, detalii de execuie si caiete de
sarcini.
Din interpretarea acestor doua prevederi a rezultat ca documentaia tehnica
pentru autorizaia de construire la care se face referire la fila 1 a caietului de sarcini
se refera la documentaia tehnica care urmeaz a fi ntocmita in cadrul etapei de
proiectare a lucrrilor, de ctre ctigtorul licitaiei. Astfel, documentaia tehnica
care se va constitui ca anexa la caietul de sarcini este documentaia care va fi
elaborata de ctigtor.
Aceasta este singura interpretare posibila a informaiilor contradictorii existente
in caietul de sarcini. Anexele caietului de sarcini nu pot constitui un proiect DTAC
care trebuie respectat (cum au reinut experii) ci doar un studiu de fezabilitate.
24

Distincia dintre SF si DTAC este data de coninutul obligatoriu al acestor

documentaii, expus in art.3 din HG nr.28/2008 (pentru SF ) si Anexa nr.l a Legii
nr.50/1991 (pentru DTAC). Astfel, SF reprezint faza iniiala a unei documentaii de
proiectare, care conine doar liniile generale ale proiectului, principalii indicatori
tehnico-economici afereni obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii
realizrii acestuia i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i
economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii, in timp ce DTAC (Documentaie Tehnica
pentru Autorizaia de Construire) cuprinde intreaga documentaie necesara emiterii
autorizaiei de construire- proiect de structura, proiect de rezistenta, proiect de
instalaii, amenajri exterioare, deviz de lucrri, studiu geo etc.
Avnd in vedere ca licitaia publica a avut ca obiect proiectare si execuie,
caietul de sarcini nu putea sa conin ca anexa o DTAC obligatorie pentru
participani. Daca coninea DTAC insemna ca proiectul era deja impus, astfel ca
licitaia nu mai putea avea ca obiect proiectare !!!
Caietul de sarcini putea in mod legal sa conin ca anexa doar SF, pe baza
cruia ofertantul ctigtor urma sa intocmeasca DTAC si proiectul tehnic final.
Participanii la licitaie nu trebuiau sa se raporteze la proiectul DTAC, intrucat
obiectul licitaiei era intocmirea de ctre ctigtor a propriului proiect DTAC. In caz
contrar, licitaia nu ar mai fi trebuit sa aiba ca obiect proiectare ci doar execuie.
Ca este asa, o demonstreaz si rspunsul ntrebarea nr.l2 din solicitarea de
clarificri care arata ca nu trebuie respectate anexele ntocmite pentru vechiul proiect
(documentaie DTAC) intrucat acestea au proiectate doua subsoluri iar proiectul
urmeaz a fi ntocmit de ctre ofertant cu un subsol.
Daca trebuia sa ne raportam strict la documentaia DTAC intocmita pentru
vechiul proiect, ar fi insemnat ca proiectul trebuie sa conin doua subsoluri. Or,
autoritatea contractanta ne-a rspuns clar la intrebarea nr.12 ca proiectul trebuie sa
conin doar un subsol de unde rezulta ca nu trebuia sa respectam vechea
documentaie DTAC, acesta avnd doar rolul unui SF.
Documentaia prezentata - planele ataate in faza de licitaie sunt informative,
si subliniem faptul ca aceaste plane nu se puteau pune in opera si nu se puteau
realiza in condiii urbanistice, arhitecturale si legislative. In aceleai clarificri se
arata ca ofertantul ctigtor trebuie sa intocmeasca documentaia pentru obinerea
autorizaiei de construcie (DTAC). De asemenea, in anexa la formularul 10B - Anexa
la formularul de oferta - se detaliaz in ce consta Proiectul pe care trebuie sa-1
intocmeasca ofertantul:
Aceasta eroare" a experilor a dus la formularea concluziilor greite din cadrul
raportului de expertiza, intrucat au considerat oferta CON A alternativa"
comparand-o cu proiectul DTAC care nu trebuia insa respectat de ofertani avnd
doar rolul unui SF.
Instana de fond a apreciat ca in tot cuprinsul expertizei experii au artat ca sau raportat in exclusivitate la prevederile caietului de sarcini si la partea desenata a
acestuia, motiv pentru care a respins obiectiunile noastre referitoare la acest aspect.
Ceea ce nu a observat instana este ca in viziunea experilor proiectul DTAC a fost
parte din caietul de sarcini, si trebuia ntocmai respectat de ofertanti De aceea arata
experii ca ei s-au raportat doar la documentaia de atribuire, considernd eronat ca
din documentaia de atribuire a fcut parte si proiectul DTAC.
25

Pornind de la aceasta premisa greita, toate concluziile raportului de expertiza

sunt eronate , oferta CON A fiind comparata cu un proiect DTAC ce nu trebuia
respectat conform clarificrilor autoritii contractante.. Din acest motiv se impune
efectuarea unei contraexpertize in cauza.
c) Expertiza este nula avnd in vedere faptul ca expertul in construcii
[anonimizat] B.G. [anonimizat] a realizat evaluarea costului de execuie intr-o alta
calitate dect specializarea pentru care a fost numit de instana, respectiv s-a
comportat ca expert evaluator si nu ca expert in specialitatea construcii
Prin cererea in probatiune, partea reclamanta a solicitat numirea unui expert
cu specializarea in construcii pentru a stabili pe baza documentaiei tehnice de
construcie costul de execuie al lucrrii.
Atat prin raportul de expertiza cat si prin rspunsul la obiectiuni, expertul
arata ca nu se poate evalua costul de execuie prin metoda analizei ofertelor tehnice
si financiare astfel ca de la sine putere a procedat la o alta modalitate de evaluare,
respectiv a evaluat costul de execuie, prin comparaie directa cu alte proiecte
asemntoare, metoda permisa doar experilor numii ca evaluatori in cauza.
Aceasta modalitate de efectuare a expertizei depete limitele specializrii
pentru care expertul a fost numit de instana. Nu ne intereseaz ca expertul are si
calitatea de evaluator proprieti imobiliare intrucat nu in aceasta calitate a fost
numit in cauza.
In mod greit a apreciat instana de fond ca la momentul numirii domniei sale
ca expert, prin incheierea de edina din 10.06.2011, instana a cutat in mod expres
numirea unui expert cu dubla calificare, atat in specialitatea construcii cat si atestat
ANEVAR. Expertul [anonimizat] B.G. [anonimizat] nu a fost numit prin incheierea din
10.06.2011 (cand doar au fost cerute trei liste de experi: ANEVAR, construcii si
arhitectura) ci prin incheierea din 17.06.2011 in a crei dispozitiv se arata: numete
expert judicar in cauza pentru efectuarea expertizei in construcii pe dl. [anonimizat]
B.G. [anonimizat] si pentru efectuarea expertizei in arhitectura pe dl. [anonimizat]
M.R. [anonimizat]. "
In acelai dispozitiv instana arata expres ca se va efecta adresa ctre expert cu
meniunea de a efectua expertiza doar raportat la obiectivele pe care considera ca tin
de specialitatea sa "
Raportat la dispoziiile incheierii din 17.06.2011 precum si la prevederile OG
nr.2/2000, expertul [anonimizat] B.G. [anonimizat] nu avea dreptul sa rspund la
obiective care nu tin de specialitatea in construcii, pentru care a fost numit in cauza.
Daca stabilirea costului de execuie nu se putea face prin metode specifice unui
expert in construcii, instana urma sa aprecieze daca numete un expert in evaluri
proprieti imobiliare. Atta timp cat instana nu i-a cerut expertului sa se comporte
ca un evaluator in proprieti imobiliare, expertul si-a depit atribuiile iar
concluziile sale referitoare la imposibilitatea realizrii proiectului la costul ofertat
trebuiau inlaturate.
Din acest motiv, se impune efectuarea unui contraraport de expertiza prin care
instana daca va considera necesar, va apela la un expert evaluator imobiliar.
In ceea ce privete studiul de piaa comandat unilateral de expertul
[anonimizat] B. [anonimizat] societii CS INVEST CONSULTING SRL, arat ca si
acesta excede atribuiilor cu care a fost desemnat expertul in construcii. Daca era
26

nevoie de un studiu de piaa, acesta trebuia efectuat de expertul evaluator numit de

instana in condiii de contradictorialitate.
Cand a invederat experilor prin obiectiuni costurile unei sali similare
construite in Debretzin, rspund ca aceasta sala nu a fost cuprinsa in studiul de
piaa, cu toate ca preul este apropiat de cel estimat al slii in litigiu. Ar fi fost mult
mai profesionist din partea expertului sa isi modifice concluziile referitoare la
valoarea medie de execuie, daca a recunoscut ca precedent a mai fost realizata o sala
la costul apropiat de cel ofertat de noi.
Se impune aadar ca in eventualitatea in care este necesar un studiu de piaa,
printr-un raport de contraexpertiza sa se tina cont si de lucrrile similare efectuate in
alte locaii invederate de recureni si care nu au fcut obiectul studiului comandat
unilateral de expertul [anonimizat] B. [anonimizat].
De altfel a artat la punctul anterior ca societatea CS INVEST CONSULTING
care a elaborat studiul de piaa este partenerul comercial al contestatoarei SC ACI
CLUJ SA, prin urmare este normal ca a intocmit studiul in favoarea acestei societi.
CS Invest Consulting nu are nici un fel de rspundere, intrucat nu a fost numita de
instana sa efectueze studiul, concluziile sale neangajand-o juridic fata de prile
litigante.
d) Prin obiectiunile la raportul de expertiza cat si prin notele referitoare la
rspunsurile la obiectiuni am invederat o serie de aspecte ce tin de netemeinicia si
inadvertena rspunsurilor din cadrul expertizei
Nu le mai dezvolta in cadrul cererii de recurs, insa le susine in totalitate,
concluzionnd ca si fata de aceste aspecte '"tehnice" se impune efectuarea in cauza a
unui raport de contraexpertiza atat in cosntructii cat si in arhitectura.
Toate argumentele descrise mai sus sunt pertinente pentru a convinge instana
de control judiciar ca in fata instanei de fond a avut parte de o judecata nedreapta in
ceea ce privete modalitatea de administrare si de apreciere a probelor.
Principiul egalitii armelor" impune ca si partea in contradictoriu cu care s-a
administrat o proba defavorabila sa beneficieze de dreptul de a dovedi printr-o
contraproba contrariul celor susinute.
Motivul de celeritate si a vechimii dosarului pentru care instana de fond a
respins cererea de efectuare a unei contraexpertize nu subzista in cauza. Atta timp
cat in fata instanei de fond dosarul a putut atepta cteva luni pentru efectuarea la
cererea reclamantei a raportului de expertiza, si in fata instanei de recurs se poate
acorda acelai beneficiu recurenilor.
Principiul aflrii adevrului primeaz ntotdeauna principiului celeritii
judecrii cauzei.
II. MOTIVELE DE RECURS PREVZUTE DE art. 304 pct.6, art.304 pct.8,
art.304 pct.9 COROBORAT CU art.304 ind.l CE ATRAG MODIFICAREA HOTRRII
ATACATE
1. Instana de judecata a acordat prin hotrrea atacata ceea ce nu s-a cerut
de ctre contestatori, motiv de recurs prevzut de art.304 pct.6 Cpc.
Instana a fost investita cu soluionarea urmtorului capt de cerere: anularea
adresei nr.289376/445/29.11.2010 emisa de autoritatea contractanta prin care
oferta contestatorilor a fost declarata necastigatoare iar oferta depusa de asocierea
CON A a fost declarata ctigtoare.
27

Prin hotrrea atacata, instana nu s-a mrginit a dispune anularea adresei

contestate, ci a menionat in dispozitiv ca desfiineaz msura de respingere ca
neconforma a ofertei reclamantei.
2.
In primul rand, oferta consoriului reclamant nu a fost respinsa de
autoritatea contractanta ca neconforma. Aceasta dispoziie a instanei denota o
greita intelegere a procedurii achiziiei publice. Prin adresa contestata, ambele oferte
au fost declarate conforme insa ctigtoare a fost declarata cea cu preul cel mai
mic.
Art.36 si art.37 din HG nr.925/2006 explica in mod clar care e procedura de
verificare a ofertelor. Prima data se verifica care oferte sunt inacceptabile si
neconforme, si doar cele care raman sunt declarate admisibile. Dintre cele admisibile
se alege oferta ctigtoare in funcie de preul cel mai mic.
3.
Instana in mod greit a considerat ca oferta reclamanilor a fost
declarata neconforma, astfel ca se poate susine ca a interpretat greit actul juridic
dedus judecaii (art.304.8 Cpc).
Oferta reclamanilor a fost declarata admisibila, alturi de cea a asocierii CON
A, iar cea din urma a fost declarata ctigtoare datorita preului mai mic.
4.
Oferta consoriului reclamant, la care se face referire in dispozitiv nu a
fcut obiectul contestaiei si a litigiului de fata. Nu s-a analizat in acest dosar daca
oferta reclamanilor a fost sau nu conforma astfel ca nici instana nu avea dreptul sa
se pronune prin dispozitiv.
5.
Hotrrea atacata a fost data cu nclcarea sau aplicarea greita a legii.
Instana de fond a apreciat in mod greit ca in spea de fata nu se impune
anularea expertizei in ceea ce privete estimarea costului lucrrilor prin evaluare
comparativa si nu prin evaluare tehnica de construcii. Dupa cum a artat si la pct.I
lit.c, expertul [anonimizat] B. [anonimizat] a efectuat o lucrare in evaluare de
proprieti imobiliare in Ioc sa efectueze o expertiza in construcii cum a fost numit.
Mai mult, a apelat la o alta societate, neagreata de instana sau de parti, sa efectueze
un studiu comparativ de piaa, studiu ce a stat la baza estimrii preului construciei.
Aplicarea corecta a dispoziiilor art. 14 din OG nr.2/2000 precum si a
dispoziiilor ncheierii de edina din 17.06.2011, ar fi condus in mod obligatoriu la
anularea concluziilor expertului [anonimizat] B. [anonimizat] si efectuarea unui nou
raport de expertiza.
6.
Desi prin ncheierea de edina din 16.03.2012, cand instana a respins
solicitarea de efectuare a unei alte expertize, motivarea a fost ca va inlatura toate
concluziile experilor care sunt in contradicie cu legea sau care sunt nefondate,
instana a reinut in totalitate concluziile expertizei si nu a inut cont de niciuna din
obiectiunile formulate.
Este esenial ca intreaga motivare a sentinei se bazeaz strict pe cele rezultate
din expertiza. Astfel, un raport de expertiza viciat sau eronat duce automat la o
soluie greita a instanei.
7.
In mod greit a reinut instana ca ofertanta ctigtoare nu a dat dovada
de transparenta si nu am pus la dispoziia comisiei de experi informaiile solicitate.
Ceea ce au solicitat experii a fost sa le depunem concepia generala de proiectare
(respectiv proiectul tehnic), cu care nu a fost de acord intrucat:
28

expertiza trebuia sa se raporteze strict la documentele existente la data

licitaiei (or proiectul tehnic a fost realizat ulterior);
proiectul tehnic reprezint proprietatea intelectuala a proiectantului iar
dezvluirea sa ctre concureni ar fi creat posibilitatea acestora de a-1 folosi la alte
obiective similare din tara.
Este interesanta totui atitudinea instanei care desi prin incheierea din
17.06.2011 a revenit asupra probei cu inscrisuri ncuviinate la termenul din
10.06.2011 si a considerat ca nu intereseaz cauzei nscrisurile si documentele
ulterioare contractului de achiziie publica ( astfel ca nu a mai obligat-o pe ofertant
sa le depun), totui prin sentina i condamna atitudinea de a refuza sa dea curs
solicitrii experilor de a le pune Ia dispoziie aceste documente.
8.
ncadrarea ofertei CON A ca fiind o oferta alternativa" i irealizabila" a
avut la baza strict concluziile raportului de expertiza. Soluia este greita intrucat
experii au comparat oferta CON A cu proiectul DTAC ce nu a fost parte din caietul de
sarcini si nu cu actele ce au stat la baza documentaiei de atribuire.
Instana arata ca nu intelege care este rostul caietului de sarcini si a
documentaiei de atribuire atta timp cat asocierea CON A invoca o libertate de
ntocmire a proiectului. Confuzia reiese din faptul ca experii au considerat ca
proiectul trebuie intocmit in aceleai linii cu vechiul proiect a crui beneficiar a fost
Consiliul Judeean, in timp ce autoritatea contractanta a dorit propunerea unui
proiect nou care trebuie sa urmreasc doar caracteristici de ordin general care au
fost luate din vechiul proiect.
Prin urmare nu se pot compara proiectele ofertate cu vechiul proiect ce a stat la
baza studiului de fezabilitate intrucat toate proiectele ar fi considerate alternative.
Aceasta a fost si ideea licitaiei, de a se oferta diferite proiecte, care sa respecte insa
nite cerine minimale.
III.
Solicit instanei de recurs sa modifice hotrrea atacata in ceea ce
privete cuantumul exagerat al cheltuielilor de judecata acordate
1.
Art.274 pct.3 Cpc arata ca judectorii au dreptul sa micoreze onorariile
avocailor ori de cate ori vor constata ca sunt nepotrivit de mari fata de valoarea
pricinii sau munca indeplinita de avocat. Cand a analizat cuantumul cheltuielilor de
judecata, instana a apreciat ca onorariul avocaial in cuantum de 106.284,56 lei este
justificat in raport de complexitatea probelemelor de drept si de valoarea litigiului.
2.
Consider ca onorariul avocaial este exagerat raportat la ambele repere
indicate de ctre instana. In argumentare arat ca pe rolul Tribunalului comercial
Cluj aceleai parti au avut un litigiu tot pe achiziii publice legat de acelai obiectiv, in
care contestatorii din prezentul dosar au solicitat anularea contractului de achiziie
publica ncheiat in urma licitaiei.
Instana de fond a avut cunotina de acest dosar si de hotrrile pronunate
care au fost depuse si despre care s-a fcut meniune in practicaua sentinei (dosar
3197/1285/2011).
3.
In fata instanei de fond reclamanii au czut in pretenii si au fost
obligai la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 31.620 lei reprezentnd
onorariu avocaial. In fata instanei de recurs recurenii au cerut micorarea
onorariului avocaial pe care l-au considerat exagerat fata de valoarea litigiului si
complexitatea cauzei. Curtea de Apel Alba Iulia a considerat intemeiata cererea si a
29

dispus reducerea onorariului avocaial la suma de 10.000 lei cu Tva inclus, pe care a
considerat-o suficienta fata de munca depusa si valoarea litigiului.
4.
Aceeai reclamani care in dosarul nr.3197/1285/2011 au considerat
nejustificat de mare onorariul de 31.620 lei, depun in dosarul de fata chletuieli de
judecata in cuantum de 106.284,56 lei.
Reaua credina procesuala a acestora este evidenta avnd in vedere ca nu se
poate face distincie intre munca depusa de aprtorii Con-A si munca aprtorilor
ACI. Comparnd dosarul de fata cu dosarul nr.3197/1285/2011(la fond), consideram
ca se impune deopotriv cenzurarea onorariul avocaial, avnd in vedere ca:
valoarea litgiului este aceeai
complexitatea cauzei de fata nu este mai mare dect cea din celalalt
dosar.
Problemele de drept au fost mult mai profunde in celalalt dosar dect in
cel de fata, in care soluia s-a bazat strict pe concluziile expertizei
Experii au fost cei care au contribuit decisiv la soluia instanei, pentru
care a fost obligat sa achite separat, suma de 75.500 lei.
Nu se explica diferena de 3 ori mai mare a cheltuielilor solicitate de
aprtorii AICI, atta timp cat aceeai munca a fost depusa si de aprtorii CON-A, si
aceleai deplasri au trebuit sa le faca(fiind tot din alt jude)
Intimata ofertant S.C. ACI Cluj S.A., n calitate de lider al asocierii format din
ACI Cluj S.A. Grup 4 Instalaii S.A., Trustul de Instalaii Montaj i Construcii S.A.,
Bogart Construct S.R.L., Das Engineering Grup S.R.L. a formulat recurs mpotriva
ncheierii civile nr. 598/CC din 20.04.2012 pronunat de Tribunalul Cluj solicitnd
ca, prin hotrrea ce se va pronuna, s se modifice n parte ncheierea atacat, n
sensul admiterii cererii de ndreptar, eroare material formulat de ctre ofertant
Asociere, i, pe cale de consecin, s se dispun elidarea meniunii "i desfiinrii
msurii de respingere ca neconform a ofertei reclamantei" din paragraful al doilea al
dispozitivului Sentinei civile nr. 3108/22.03.2012 a Tribunalului Cluj.
In soluionarea acestui recurs, solicit a ine cont de considerentele expuse n
cele ce urmeaz.
1.
La data de 22.03.2012, n cadrul dosarului curent, Tribunalul Cluj a
admis contestaia ofertantei mpotriva rezultatului procedurii de atribuire, dispunnd
(i) anularea rezultatului procedurii de atribuire, i (ii) repunerea prilor n situaia
anterioar emiterii acestui act.
2.
n ceea ce privete prima component a dispozitivului - anularea
rezultatului procedurii de atribuire, instana de fond a dispus urmtoarele:
"Dispune anularea adresei nr.289376/445/29.11.2010 , emis de autoritatea
contractanta, respectiv anularea rezultatului procedurii de achiziie publica
comunicat prin adresa cu nr. mai sus , cu efectul desfiinrii msurii de atribuire a
contractului de achiziie publica de lucrri denumit Sal multifuncionala de sport,
aleea Stadionului FN Municipiul Cluj-Napoca , ctre Asocierea CON -A i desfiinrii
msurii de respingere ca neconforma a ofertei reclamantei,".
3.
Prin cererea de ndreptare eroare material formulat n cauz, a artat
c meniunea "i desfiinrii msurii de respingere ca neconform a ofertei
reclamantei s-a strecurat dintr-o eroare material, ntruct, prin rezultatul procedurii
de atribuire, autoritatea contractant nu a respins oferta recurentei ca neconform.
30

4.
Prin ncheierea atacat, instana de fond a respins cererea recurentei ca
nentemeiat, artnd c meniunea din dispozitiv privind desfiinarea msurii de
respingere ca neconform", nu se afl sub incidena art. 281 C. pr. civ., acest aspect
putnd fi eventual analizat n cadrul cilor de atac".
5.
Or, n cauza de fa, instana de fond a dispus anularea rezultatului
procedurii de atribuire, trecnd apoi n revist efectele acestei anulri, anume
desfiinarea msurilor coninute de rezultat.
6.
ns rezultatul procedurii de atribuire nu a coninut msura de
respingere ca neconform a ofertei recurentei. Aceast constatare nu presupune o
analiz de fond a speei, ci una pur formal, comparndu-se rezultatul procedurii de
atribuire cu dispozitivul hotrrii.
7.
Recurenta nu a contestat, pe calea procedurii ndreptrii erorii materiale,
soluia dat vreunui capt de cerere al aciunii introductive, astfel nct s se poat
demonstra c ar fi avut la dispoziie calea de atac a recursului. Obiectul cererii de
ndreptare eroare material l-a constituit n exclusivitate eroarea instanei de fond cu
privire la coninutul rezultatului procedurii de atribuire.
8.
Dup cum s-a artat n literatura juridic, instituia ndreptrii erorilor
materiale i-a gsit aplicare n practica judiciar n scopul remedierii acelor greeli
materiale care s-au strecurat n hotrre cu prilejul redactrii ei. Sintagma eroare
material este folosit de legiuitor spre a exprima acele erori ce s-au strecurat n
hotrre cu prilejul redactrii i care nu afecteaz legalitatea i temeinicia acestuia"
9.
n spe, instana de fond a anulat rezultatul procedurii de atribuire,
enumernd apoi, pentru mai mult claritate, msurile cuprinse n acest act
administrativ. Includerea n aceast enumerare a msurii de respingerii ca
neconform a ofertei recurentei constituite o simpl eroare material - ea nu
afecteaz n vreun mod legalitatea hotrrii pronunate. Cea mai elocvent dovad n
acest sens este faptul c hotrrea de anulare a rezultatului procedurii de atribuire
i-ar fi produs efectele chiar i dac instana nu ar fi enumerat msurile cuprinse n
cadrul acestui rezultat.
n drept, s-au invocat prevederile art. 281 ind. 3, art. 304 ind. 1 C. pr. civ, art.
297 al O.U.G. nr. 34/2006, precum i celelalte dispoziii legale la care a fcut referire
pe parcursului prezentului recurs.
Intimatele S.C. GRUP 4 INSTALAII S.A. i S.C. TRUSTUL DE INSTALAII
MONTAJ SI CONSTRUCII S.A., ambele in calitate de membre a Asocierii formata din
S.C. ACI CLUJ S.A., S.C. GRUP 4 INSTALAII S.A., S.C. TRUSTUL DE INSTALAII
MONTAJ SI CONSTRUCII S.A., S.C. BOGART CONSTRUCT S.R.L, S.C. DAS
ENGINEERING GRUP S.R.L. au formulat ntmpinare la recursul depus de S.C. CON
A S.R.L., in calitate de lider al Asocierii formata din S.C. CON-A S.R.L, S.C. PLAN 31
RO S.R.L., S.C. INTERSPORT S.R.L, S.C. NISAL S.R.L., S.C. DICO TIGANAS S.R.L.,
solicitnd sa se resping recursul si sa fie obligat recurenta la plata cheltuielilor de
judecata in recurs .
Susine c recursul este nefondat, afirmaie bazata pe urmtoarele
considerente:
I. REFERITOARE LA NETEMEINICIA CERERII PRINCIPALE PRIVIND
ADMITEREA RECURSULUI, CASAREA HOTRRII SI REJUDECAREA PE FOND A
PRICINII.
31

Afirma c nu sunt ntrunite condiiile prevzute de art. 312 alin. 3 din Codul de
procedura civila si art. 28716 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006 pentru admiterea
recursului si casarea hotrrii.
1.1. Sunt nefondate susinerile recurentei, potrivit crora casarea hotrrii se
impune, deoarece este necesara administrarea de probe noi care au fost respinse de
instana de fond, cu referire la efectuarea unei contraexpertize.
Potrivit art. 212 alin. 1 din Codul de procedura civila "Daca instana nu este
lmurit prin expertiza fcuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua
expertiza", iar conform art. 212 alin. 2 din acelai cod "Expertiza contrarie va trebui
ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrrii."
In prezenta cauza nu suntem in ipoteza reglementa la art. 212 alin. 1 din Codul
de procedura civila fiindc instana de fond a fost lmurit prin expertiza fcuta si
prin rspunsul la obiectiunile formulate de prile din proces, astfel c nu a apreciat
ca fiind necesara intregirea expertizei ori o noua expertiza.
Nu erau ndeplinite nici cerinele art. 212 alin. 2 din Codul de procedura civila
pentru incuviintarea unei contraexpertize si nu sunt ndeplinite nici la judecarea
recursului, sens in care releva urmtoarele:
a)
Indiferent cate expertize tehnice s-ar efectua in cauza si care ar fi experii
care ar efectua expertiza nu se poate schimba constatarea experilor privitoare la:
diferentele intre materialele prevzute in caietul de sarcini pentru
executarea Slii Polivalente si materialele cuprinse in oferta depusa de Asocierea
formata din S.C. CON-A S.R.L, S.C. PLAN 31 RO S.R.L., S.C. INTERSPORT S.R.L.,
S.C. NISAL S.R.L, S.C. DICO TIGANAS S.R.L., cu referire la tabla tip cupru in loc de
tabla de cupru cum era prevzuta in caietul de sarcini, material tip piatra in loc de
piatra naturala, intre materiale existnd diferente majore atat din punct de vedere al
preului cat si din punct de vedere al rezistentei in timp;
schimbarea soluiei de plansee la subsol din planseu dala groasa in
planseu din elemente TT cu suprabetonare;
schimbarea soluiei de colectare a apelor de pe invelitoare prin burlane
tip tabl cupru in locul sistemului vacuumatic;
-schimbarea soluiei din plansee dala groasa in locul planseelor pe tabla
cutat;
nerespectarea cerinelor referitoare la dotrile pentru grupurile sanitare
necesare restaurantului si nici perifericele necesare pentru echiparea buctriei;
alte diferente majore intre documentaia de achiziie publica si oferta
depusa de Asocierea formata din S.C. CON-A S.R.L., S.C. PLAN 31 RO S.R.L., S.C.
INTERSPORT S.R.L, S.C. NISAL S.R.L., S.C. DICO TIGANAS S.R.L.
Cata vreme oferta Asocierii formata din S.C. CON-A S.R.L., S.C. PLAN 31 RO
S.R.L, S.C. INTERSPORT S.R.L., S.C. NISAL S.R.L, S.C. DICO TIGANAS S.R.L. nu
respecta certintele documentaiei de achiziie suntem in situaia reglementata la art.
36 alin. 1 litera c) din HG nr. 925/2006 (Oferta este considerata inacceptabila in
urmtoarele situaii:.... c) constituie o alternativa la prevederile caietului de sarcini,
alternativa care nu poate fi luata in considerare din urmtoarele motive:...-respectiva
oferta alternativa nu respecta cerinele minime prevzute in caietul de sarcini.").
In cauza cu privire la oferta depusa de reclamanta ar fi aplicabile si dispoziiile
art. 36 alin. 2 litera a) din HG nr. 925/2006 (Oferta este considerata neconforma in
32

urmtoarele situaii: a) nu satisface in mod corespunztor cerinele caietului de

sarcini.")
Tipul de materiale care trebuiau utilizate la realizarea lucrrilor a fost prevzut
in documentaia de achiziie (caietul de sarcini), fiind obligatoriu pentru toti
participanii la procedura achiziiei publice.
In raport de tipul de materiale prevzut in caietul de sarcini ceilali participani
la licitaie au ntocmit ofertele tehnice si financiare, context in care si recurenta era
obligata sa tina cont de cerinele caietului de sarcini, chiar daca obiectul procedurii
de achiziie publica viza si proiectarea lucrrilor.
Cerinele art. 2 alin. 1 litera b) si art. 2 alin. 2 literele a) si b) din OUG nr.
34/2006 sunt respectate doar in situaia in care fiecare ofertant isi intocmeste oferta
conform exigentelor impuse de autoritatea contractanta.
Chiar si interesul public se raporteaz la condiiile impuse de autoritatea
contractanta prin documentaia de achiziie, documentaie de la care ofertanii nu
pot deroga si nu pot prezenta oferte alternative;
b)
Sunt nefondate motivele cuprinse in pag. 2, 3 si 4 din recurs referitoare
la atitudinea subiectiva si prtinitoare a experilor.
Aspectele referitoare la pretinsa colaborare anterioara a experilor cu unele din
societile participante la procedura achiziiei publice nu pot servi ca argument
pentru efectuarea unei contraexpertize, deoarece:
-experii au avut relaii profesionale si cu autoritatea contractanta care este
parata in proces;
-pretinsa colaborare anterioara nu ar putea servi nici mcar ca argument
pentru recuzarea experilor in condiiile art. 204 alin. 1 raportat la art. 27 din Codul
de procedura civila;
-chiar daca ar fi existat motive de recuzare (ceea ce nu este cazul), recuzarea
trebuia ceruta in condiiile art. 204 alin. 2 din Codul de procedura civila, respectiv in
termen de 5 zile de la numirea experilor;
-constatrile experilor raman aceleai fiind bazate pe documentele puse la
dispoziie de prile din proces, in limitele in care au fost depuse aceste documente si
de ctre recurenta;
c)
Recurenta a refuzat sa puna la dispoziia experilor o parte din
documente, aspect reinut in finalul pag. 6 si in prima parte a pag. 7 din sentina
civila nr. 3108/2012, astfel c nu este in drept sa critice hotrrea atacata cu recurs
si nici expertiza efectuata in cauza.
Suntem in situaia de aplicare a adagiului latin Nemo auditur propriam
turpitudinem allegans.". precum si a dispoziiilor art. 108 alin. 4 din Codul de
procedura civila Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul su
fapt".
d)
Sunt nefondate susinerile cuprinse in pag. 3 din recurs, potrivit crora
experii au lucrat prtinitor, fiindc documentele la care fac referire erau parte
integranta din documentaia de achiziie publica, astfel c experii au avut acces la
aceste documente, aspect care rezulta si din rspunsul la obiectiuni;
e)
Sunt lipsite de temei susinerile cuprinse la litera b) (pag. 4-7 din
raportul de expertiza).
33

In caietul de sarcini s-a menionat c anexele la acest caiet fac parte integranta
din documentaia de achiziie, astfel c sunt obligatorii pentru toti participanii la
procedura de achiziie publica.
Experii s-au raportat la caietul de sarcini si la anexele acestui caiet, formulnd
concluzii pertinente.
Prin urmare, sunt lipsite de temei susinerile recurentei potrivit crora toate
concluziile raportului de expertiza sunt eronate si c pentru acest considerent s-ar
impune efectuarea unei contraexpertize;
f)
Sunt vdit nefondate afirmaiile si criticile cuprinse la pct. c), pag. 7 si 8
din recurs, potrivit crora expertiza este nul.
Expertul [anonimizat] B.G. [anonimizat] are calitatea atat de expert in
construcii cat si de evaluator ANEVAR, aspect care a fost avut in vedere de instana
de fond la data numirii ca expert.
Lucrarea efectuata de d-nul expert [anonimizat] B.G. [anonimizat] se
incadreaza in specialitatea pentru care este atestat, astfel c sunt respectate cerinele
art. 14 din OG nr. 2/2000, context in care nu exista motive de nulitate a raportului
de expertiza.
Specialitatea pentru care este atestat acoper in totalitate domeniul pentru
care a fost numit sa efectueze expertiza iar obiectivele expertizei vizeaz atat partea
de construcii cat si evaluarea costului de execuie a lucrrii.
Este irelevant faptul c expertul a fost numit prin incheierea din 17.06.2011 si
nu prin incheierea de edina din data de 10.06.2011, fiindc obiectivele expertizei
sunt aceleai.
mprejurarea c expertul a comandat un studiu de pia societii comerciale
CS INVEST CONSULTING S.R.L. nu face dect sa probeze imparialitatea si
obiectivitatea de care a dat dovada expertul la formularea concluziilor.
Efectuarea unui studiu de piaa a oferit informaii suplimentare expertului in
evaluarea costului lucrrilor;
g) Recurenta isi invoca de fapt propria culpa atunci cand critica raportul de
expertiza efectuat de d-nul expert [anonimizat] B.G. [anonimizat], in condiiile in care
nu a pus la dispoziia experilor toate documentele solicitate de acetia pentru a
determina costul lucrrilor.
La art. 108/1 pct. 2 litera d) din Codul de procedura civila sunt prevzute
sanciunile in cazul in care nu se iau masurile necesare pentru efectuarea expertizei
ori mpiedicarea de ctre orice persoana a efecturii expertizei dispuse de instana.
Cata vreme recurenta a refuzat sa puna la dispoziia experilor documentele
necesare efecturii expertizei inseamna c a svrit fapta apreciata drept
contravenie conform art. 108/1 pct. 2 litera d) din Codul de procedura civila, astfel
c, chiar daca instana nu a sancionat aceasta fapta, recurenta nu este in drept sa
critice raportul de expertiza, inclusiv sub aspectul comandrii studiului de piaa.
Drept urmare, recurenta nu este indreptatita sa solicite in recurs efectuarea
unei contraexpertize in condiiile in care chiar ea a refuzat sa puna la dispoziia
experilor toate documentele necesare efecturii expertizei.
Nici argumentele cuprinse la pct. 4 pag. 9 din recurs nu justifica admiterea
cererii pentru efectuarea unei contraexpertize, fiindc s-a respectat principiul
egalitii armelor si principiul aflrii adevrului, eventualele piedici in aflarea
34

adevrului fiind puse chiar de recurenta prin refuzul de a prezenta experilor toate
documentele cerute de acetia.
I.2. Casarea hotrrii si efectuarea unei contraexpertize ar avea multiple efecte
negative, deoarece:
a)
recurenta ar continua lucrrile chiar daca s-a constatat c nu sunt
respectate cerinele caietului de sarcini, respectiv chiar daca recurenta execut
altceva dect ceea ce s-a cerut tuturor participanilor prin documentaia de achiziie
public;
b)
prelungirea duratei procesului contravine principiilor cuprinse in O.U.G.
nr. 34/2006 cu referire la celeritatea procesului;
c)
efectuarea unei contraexpertize ar oferi posibilitatea oricreia din parti sa
critice contraexpertiza si nu ar inlatura ideea de subiectivism, fiindc cel puin o
parte ar putea fi nemulumita de expertiza ce s-ar efectua, fapt care ar conduce la o
prelungire a duratei procesului pe o perioada greu de determinat. In acest timp ar
continua lucrrile si s-ar executa obiectivul, chiar daca din raportul de expertiza
efectuat in cauza a rezultat c oferta recurentei nu respecta cerinele caietului de
sarcini si chiar daca acelai lucru s-ar constata printr-o contraexpertiza;
d)
recurenta si autoritatea contractanta ar invoca in faa instanei de recurs
ceea ce au invocat si in faa instanei de fond, respectiv faptul c datorita stadiului
execuiei lucrrii instana de judecata nu ar avea nimic de fcut, chiar daca ar
constata c oferta recurentei nu a respectat caietul de sarcini. In aceasta situaie o
eventuala soluie de respingere a recursului ar ramane fara efecte practice, scop
urmrit de altfel de recurente;
e)
interesul public este ca lucrarea sa se faca conform documentaiei de
achiziie publica pusa la dispoziia ofertanilor si nu ca aceasta lucrare sa fie
efectuata de Asocierea formata din S.C. CON-A S.R.L., S.C. PLAN 31 RO S.R.L., S.C.
INTERSPORT S.R.L, S.C. NISAL S.R.L., S.C. DICO TIGANAS S.R.L. in alt mod, cu alte
materiale dect cele prevzute in documentaia intocmita de autoritatea
contractanta;
f)
rolul instanei de judecata si a dispoziiilor legislaiei in materia de
achiziii publice ar fi inlaturat in totalitate prin politica faptului implinit, indiferent
daca faptul este legal sau nelegal.
II. PRIVITOR LA NETEMEINICIA CERERII SUBSIDIARE, DE ADMITERE A
RECURSULUI SI MODIFICARE A HOTRRII, POTRIVIT MOTIVELOR DE RECURS
CUPRINSE LA PCT. II PAG. 9-12.
II.1 Chiar daca criticile cuprinse la pct. II.1., II.2, II.3, II.4 ar apare ca fondate
cu privire la dispoziia instanei de fond de desfiinare a msurii de respingere ca
neconforma a ofertei reclamantei, in contextul existent acest motiv de recurs nu este
intemeiat deoarece:
a)
reclamanta a formulat cerere de ndreptare a erorii materiale pentru
nlturarea acestei meniuni din dispozitivul sentinei, cerere care a fost respinsa de
instana de fond prin ncheierea nr. 598/CC/20.04.2012, insa reclamanta a formulat
recurs impotriva acestei ncheieri, astfel ca meniunile din dispozitiv pot fi nlturate
urmare admiterii recursului reclamantei;
b)
recurenta, prin concluziile scrise, s-a opus admiterii cererii reclamantei
de nlturare de ctre instana de fond a meniunilor privind desfiinarea msurii de
35

respingere ca neconforma a ofertei reclamantei" , astfel ca nu este ndreptit sa

critice hotrrea instanei de fond cu privire la acest aspect.
II.2. Sunt nefondate criticile prevzute la pct. 11.5, 11.6 si 11.7, pag. 10 si 11
din recurs.
Asa cum a artat la pct. nr. 1.1. literele f) si g) d-nul expert [anonimizat] B.G.
[anonimizat] are calitatea de expert in construcii si evaluator ANEVAR, astfel c
deine specializrile necesare pentru efectuarea expertizei in construcii si pentru
evaluarea costului lucrrilor.
Mai mult, criticile recurentei se ntemeiaz in buna msura pe culpa sa,
respectiv pe refuzul de a pune la dispoziia expertului toate documentele tehnice si
financiare solicitate de experi, caz in care sunt aplicabile dispoziiile art. 108 alin. 4
din Codul de procedura civila raportat la art. 1081 alin. 2 litera d) din acelai cod.
Prin urmare, sunt lipsite de temei criticile aduse hotrrii instanei de fond,
referitoare la pretinsa aplicare greita a dispoziiilor art. 14 din OG 2/2000.
Raportul de expertiza nu este viciat, este concludent reprezentnd o proba ce
ndeplinete cerinele art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila raportat la
prevederile art. 201 din acelai cod.
Expertiza s-a raportat la documentele existente la data licitaiei, precum si la
documentele puse la dispoziie de prile din proces, astfel c acest motiv de recurs
este nefondat.
II.3. Sunt nefondate criticile cuprinse la pct. II.8, pag. 11 si 12 din recurs.
Asa cum s-a artat in cuprinsul intampinarii, experii au comparat oferta
recurentei in limita documentelor puse la dispoziie de aceasta cu caietul de sarcini
iar, in raport de constatri, au ajuns la concluzia ca oferta recurentei reprezint o
oferta alternativa, diferita de cerinele impuse prin documentaia de achiziie public.
Pentru respectarea dispoziiilor art. 2 alin. 1 literele b) si c) si art. 2 alin. 2
literele a), b) si d) din O.U.G. nr. 34/2006 era necesar ca toate ofertele sa fie fcute pe
baza cerinelor cuprinse in caietul de sarcini, fiindc altfel nu pot fi comparate.
In msura in care oferta nu respecta cerinele caietului de sarcini ea trebuie
respinsa ca inacceptabila ori neconforma conform art. 36 alin. 1 litera c) ori art. 36
alin. 2 litera a) din HG nr. 925/2006.
In aceasta situaie trebuia incadrata oferta depusa de recurenta.
III.
PRIVITOR LA CARACTERUL NEFONDAT AL MOTIVELOR CUPRINSE LA
PCT. III, PAG. 12,13 DIN RECURS.
III.1. Hotrrea pronunata de instana de fond a respectat dispoziiile art. 274
alin. 1 si 2, in sensul c a obligat partea czuta in pretenii sa plteasc cheltuielile
de judecata si nu a micorat chetuielile de timbru, plata experilor, precum si orice
alte cheltuieli pe care partea care a ctigat le-a dovedit ca le-a fcut.
III.2. Sunt neintemeiate criticile referitoare la faptul c nu s-au redus
onorariile avocailor.
Potrivit dispoziiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila instana
poate sa mreasc sau s micoreze onorariile avocailor in cazul in care constata
motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari faa de valoarea pricinii sau munca
ndeplinita de avocat.

36

Din documetatia de achiziie publica rezulta c valoarea lucrrilor cu privire la

care prile se judeca este cuprinsa intre 52.580.000 lei si 105.159.876,6 lei, fara
TVA.
Onorariul avocailor intimatei S.C. ACI CLUJ S.A. reprezint 0,20% din
valoarea minima a lucrrilor si 0,10% din valoarea maxima a lucrrilor prevzuta in
documentaia de achiziie.
Daca avem in vedere si imprejurarea c cheltuielile referitoare la onorariile
avocailor cuprind si TVA, iar valoarea totala a lucrrilor nu cuprinde TVA, rezulta c
ponderea cheltuielilor cu onorariile de avocat in valoarea lucrrilor sunt si mai mici
dect cele menionate mai sus.
Nu se poate ignora nici faptul c litigiul are un grad ridicat de complexitate.
Exemplele invocate in recurs sunt irelevante in soluionarea cauzei si nici nu
probeaz nelegalitatea sentinei pronunate de instana de fond.
In drept s-au invocat prevederile art. 308, 312 si 274 din Codul de procedura
civila.
In probatiune: - probele existente la dosarul cauzei; - alte nscrisuri.
Intimatele S.C. GRUP 4 INSTALAII S.A. i S.C. TRUSTUL DE INSTALAII
MONTAJ SI CONSTRUCII S.A. ambele in calitate de membre a Asocierii formata din
S.C. ACI CLUJ SA, S.C. GRUP 4 INSTALAII SA, S.C. TRUSTUL DE INSTALAII
MONTAJ SI CONSTRUCII SA, S.C. BOGART CONSTRUCT S.R.L, S.C. DAS
ENGINEERING GRUP S.R.L. au formulat ntmpinare la recursul depus de
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, solicitnd s se resping recursul si cererea de
suspendare a executrii a sentinei civile nr. 3108/2012 si sa fie obligat recurentul la
plata cheltuielilor de judecata in recurs.
Susine c recursul este nefondat, iar cererea de suspendare a executrii a
sentinei civile nr. 3108/2012 este nentemeiat, afirmaie bazata pe urmtoarele
considerente:
I.
REFERITOARE LA CARACTERUL NEFONDAT AL RECURSULUI:
I.1. Recurentul nu a inut seama de intregirea aciunii depuse de reclamanta,
ntregire prin care a solicitat, intre altele, si anularea rezultatului procedurii de
achiziie publica in baza creia s-a emis adresa nr. 289376/445/29.11.2010.
Sub acest aspect criticile recurentului referitoare la soluia instanei de fond
suntnefondate, inclusiv cele care vizeaz faptul c instana nu a respins aciunea pe
excepia inadmisibilitatii contestaiei.
Excepia inadmisibilitatii aciunii nu ar putea fi admisa in recurs, in cel de-al
doilea ciclu procesual, in contextul in care in primul ciclu procesual a fost admis
recursul reclamantei si s-a respins excepia inadmisibilitatii aciunii.
Chiar daca motivul respingerii excepiei inadmisibilitatii in primul ciclu
procesual este diferit de cel pe care il are in vedere recurentul, in cel de-al doilea ciclu
procesual nu poate fi admisa o astfel de excepie, cata in vreme in primul ciclu
procesual a fost admis recursul reclamantei, caz in care sunt aplicabile dispoziiile
art. 316 raportat la art. 296 teza a ll-a din Codul de procedura civila.
In primul ciclu procesual, instana de recurs a reinut ca obiectul contestaiei il
vizeaz actul care stabilete rezultatul procedurii, astfel c acest aspect nu mai poate
fi pus in discuie.
37

I.2. Criticile recurentului ignora prevederile art. 255 alin. 1 din O.U.G. nr.
34/2006, precum si dispoziiile art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Hotrrea pronunata de instana de fond este in concordanta cu dispoziiile
art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 si art. 255 alin. 1 OUG nr. 34/2006.
Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 "Instana soluionnd cererea la
care se refera art. 8 alin. 1, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul
administrativ, sa oblige autortiatea publica sa emit un act administrativ, sa elibereze
un alt inscris sau sa efectueze o anumita operaiune administrativa."
In alin. 2 al art. 18 din Legea nr. 554/2004 se prevede c "Instana este
competenta sa se pronune, in afara situaiilor prevzute la art. 1 alin. 6, si asupra
legalitii operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus
judecaii."
La art. 255 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, in vigoare la data formulrii
contestaiei, se prevede c "Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept
ori ntr-un interes legitim printr-un act al autoritii contractante, prin nclcarea
dispoziiilor legale n materia achiziiilor publice, poate solicita prin contestaie,
anularea actului obligarea autoritii contractante de a emite un act, recunoaterea
dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicional, n
condiiile prezentei ordonane de urgen"
Comparnd dispozitivul sentinei atacate cu recurs cu dispoziiile legale
aplicabile se constata c sentina pronunata de instana de judecata este in deplina
concordanta cu aceste prevederi, astfel c sunt nejustificate criticile privitoare la
pretinsa greita aplicare a dispoziiilor O.U.G. nr. 34/2006 si a Legii nr. 554/2004.
I.3. Este lipsita de temei cererea recurentului, cuprins in pag. 5 din recurs,
de a se admite excepia lipsei de interes a reclamanilor in formularea aciunii.
In mod evident, asocierea formata din S.C. ACI CLUJ S.A., S.C. GRUP 4
INSTALAII S.A., S.C. TRUSTUL DE INSTALAII MONTAJ SI CONSTRUCII S.A., S.C.
BOGART CONSTRUCT S.R.L., S.C. DAS ENGINEERING GRUP S.R.L. in calitate de
ofertant in cadrul procedurii de achiziie publica, a crei oferta a fost respinsa,
justifica un interes nscut, legitim si actual in admiterea aciunii pentru
considerentele expuse in aciune.
O astfel de excepie nu ar putea fi admisa in recurs in contextul in care cauza
este in al doilea ciclu procesual si excepia nu a fost discutata si nici admisa in
primul ciclu procesual si nici in faa instanei de fond.
I.4. O parte din criticile cuprinse in pag. 5 si 6 vizeaz incheierea civila nr.
598/CC/20.04.2012, insa cu privire la aceasta incheiere recurentul nu a declarat
recurs, astfel c criticile referitoare la lmurirea si modul de aplicare a dispozitivului
sentinei civile nr. 3108/2012 sunt neavenite in prezentul recurs.
Avem in vedere dispoziiile art. 281 ind. 3 din Codul de procedura civila dar si
dispoziiile art. 281 ind. 2a din acelai cod.
I.5. Sunt nefondate susinerile cuprinse in pag. 5 si 6 din recurs, potrivit
crora sentina pronunata de instana de fond este imposibil de aplicat la acest
stadiu al lucrrilor.
Practic, prin criticile aduse, recurentul susine c indiferent daca s-a respectat
sau nu legea cu ocazia stabilirii rezultatului procedurii achiziiei publice in cazul in
care s-au executat lucrri de ctre ofertantul declarat ctigtor instana nu ar mai
38

putea s pronune o hotrre de admitere a contestaiei sau plngerii, fiindc o astfel

de hotrre nu ar mai putea fi pusa in aplicare .
Recurentul acrediteaz ideea c actele autoritii contractante sunt exceptate
de la controlul judectoresc prin simplu fapt c autoritatea contractanta, chiar daca
incalca legea, ncheie un contract de achiziie publica si, in acest mod, pune instana
de judecata si prile din proces in faa faptului mplinit.
Susinerile recurentului sunt in vdita contradicie cu dispoziiile art. 21 din
Constituia Romniei, precum si cu cele cuprinse la art. 255 alin. 1 din O.U.G. nr.
34/2006 si prevederile art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004.
I.6. Criticile cuprinse in pag. 5 si 6 evideniaz situaia creata datorita culpei
recurentului care a stabilit rezultatul procedurii fara sa tina cont de cerinele impuse
prin caietul de sarcini apoi a ncheiat contractul de achiziie publica, desi era depusa
contestaie mpotriva actelor care consemneaz rezultatul procedurii, iar apoi a
acceptat executarea lucrrilor in alt mod dect chiar autoritatea contractanta a
stabilit prin documentaia de achiziie public.
Pe parcursul procesului recurentul a uzat de toate procedeele pentru a ntrzia
soluionarea contestaiei si a invocat la termenele de judecata stadiul execuiei
lucrrilor, inducnd ideea c o soluie in dosar este inutila cata vreme lucrrile se
execut.
Este inadmisibil ca efectele incalcarii dispoziiilor legale in materie de achiziie
publica sa fie folosite ca argumente pentru admiterea recursului, respectiv pentru
criticarea hotrrii pronunate de instana de fond.
I.7. Este nefondata critica privitoare la cuprinderea in dispozitivul sentinei a
prevederilor referitoare la "..desfiinarea msurii de respingere ca neconforma a
ofertei reclamantei in condiiile in care reclamanta a fcut cerere de inlaturare a
acestor meniuni din dispozitivul hotrrii, iar apoi a fcut recurs impotriva ncheierii
prin care s-a respins cererea pentru ndreptarea erorii materiale.
I.8. Punctul de vedere al persoanelor incadrate in cadrul autoritii
contractante, cu privire la care se fac referiri in finalul pag. 6 si pana in pag. 15 din
recurs, nu poate prevala faa de concluziile experilor si nici nu poate servi ca
argument pentru admiterea recursului, deoarece:
a)
persoanele sunt in raporturi de subordonare cu recurentul (sunt salariai
in cadrul Primriei Municipiului Cluj-Napoca), situaie in care este evident c nu pot
avea o alta opinie dect a recurentului, dar opinia acestora este subiectiva si nu poate
servi la aflarea adevrului in cauza;
b)
d-nele [anonimizat] S.L. [anonimizat], [anonimizat] C.C. [anonimizat] si
[anonimizat] L.H. [anonimizat] (menionate in pag. 7 din recurs) au fcut parte din
comisia care a stabilit rezultatul procedurii achiziiei publice, motiv pentru care sunt
nevoite sa apere actul ncheiat.
Este evident c aceste persoane si-au spus opinia la momentul ntocmirii
actului prin care s-a stabilit rezultatul procedurii, astfel ca nu mai pot emite o opinie
obiectiva de care sa tina seama instana de recurs.
I.9. Interesul public a fost definit pentru toti participanii la procedura
achiziiei publice chiar de autoritatea contractanta prin documentaia de achiziie si
condiiile impuse participanilor la licitaie.
39

Nu se mai poate invoca un alt interes public in acest stadiu, nici mcar sub
aspectul utilizrii eficiente a fondurilor, fiindc autoritatea contractanta a stabilit
tipul de materiale din care urmeaz sa se realizeze construcia, dimensiunile si forma
acestei construcii, dotrile si instalaiile de care trebuie sa dispun, cerinele
autoritii contractante determinnd si costurile pentru realizarea obiectivului.
Daca autoritatea contractanta inteniona sa faca altceva dect a stabilit prin
caietul de sarcini ori sa accepte oferte alternative trebuia sa aduc la cunotina acest
fapt tuturor ofertanilor pentru a asigura respectarea principiilor nediscriminarii, a
tratamentului egal si a liberei concurente, principii prevzute la art. 2 din O.U.G. nr.
34/2006.
I.10. Din ansamblul criticilor formulate de recurent se desprinde concluzia ca
principala nemulumire a recurentului este admiterea aciunii in condiiile in care sau executat o parte din lucrri chiar daca din rapoartele de expertiza se desprinde
concluzia clara ca oferta declarata ctigtoare nu corespunde cerinelor caietului de
sarcini.
Din recurs se poate trage concluzia c se solicit admiterea recursului si
respingerea aciunii pentru a se pstra actul prin care s-a stabilit rezultatul
procedurii, chiar daca acest act a fost ntocmit cu nclcarea dispoziiilor O.U.G. nr.
34/2006 si HG nr. 925/2006, cu motivaia c, daca s-au executat o parte din lucrri,
nu mai este necesara o hotrre judectoreasca care s analizeze legalitatea
procedurii de achiziie publica.
II. PRIVITOARE LA CARACTERUL NEFONDAT AL CERERII DE SUSPENDARE A
APLICRII SENTINEI CIVILE NR. 3108/22.03.2012.
II.1. Cererea nu este motivata, situaie in care ar trebui respinsa chiar daca
am avea in vedere doar acest aspect, in condiiile in care potrivit dispoziiilor art. 300
alin. 2 din Codul de procedura civila "...instana sesizata cu judecarea recursului
poate dispune, motivat, suspendarea executrii hotrrii recurate..."
Pentru a avea posibilitatea sa motiveze o hotrre de suspendare a executrii
sentinei este necesar ca cererea de suspendare sa fie motivata, iar instana s se
pronune asupra motivelor si temeiniciei cererii de suspendare.
II.2. Nu exista motive pentru suspendarea executrii sentinei civile nr.
3108/22.03.2012 fiindc aceasta hotrre a fost pronunata cu respectarea
dispoziiilor legale, pe baza probelor utile si pertinente administrate in cauze din care
a rezultat c rezultatul procedurii de achiziie publica a fost stabilit cu nclcarea
normelor imperative ale legislaiei in materie, c autoritatea contractanta nu a inut
cont de cerinele impuse in caietul de sarcini.
II.3. Suspendarea executrii sentinei ar crea grave prejudicii, fiindc ar oferi
premisele continurii lucrrilor chiar daca exista dovezi c nu s-a respectat legislaia
in domeniu, ca se realizeaz altceva dect s-a stabilit prin documentaia de achiziie
publica.
Continuarea lucrrilor ar face imposibila punerea in executare a unei hotrri
de anulare a rezultatului procedurii si acesta este scopul urmrit de recurent,
concluzie care se desprinde din chiar motivarea recursului.
In drept: s-au invocat prevederile art. 308, 312 si 274 din Codul de procedura
civila.
In probatiune: - probele existente la dosarul cauzei; - alte nscrisuri.
40

Intimata contestatoare ACI CLUJ SA n calitate de lider al asocierii format din

ACI Cluj S.A. Grup 4 Instalaii S.A., Trustul de Instalaii Montaj i Construcii S.A.,
Bogart Construct S.R.L, Das Engineering Grup S.R.L(ACI Cluj") a formulat note
scrise prin care solicit s se admit excepia tardivitii recursului formulat de
Municipiul Cluj Napoca.
n conformitate cu dispoziiile art. 3 lit. z) al O.U.G. nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii, n nelesul acestui act normativ,
termenul exprimat n zile ncepe s curg de la nceputul primei ore a primei zile a
termenului i se ncheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua n
cursul creia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autoritii
contractante nu este luat n calculul termenului. Dac ultima zi a unui termen
exprimat altfel dect n ore este o zi de srbtoare legal, o duminic sau o smbt,
termenul se ncheie la expirarea ultimei ore a urmtoarei zile lucrtoare".
In spe, conform filelor de la dosarul cauzei, Sentina civil nr. 3108/2012 a
fost comunicat ctre Municipiul Cluj Napoca la data de 04.04.2012.
Aa fiind, termenul de recurs de 5 zile stipulat de art. 287 ind. 16 al O.U.G. nr.
34/2006 a expirat la data de 09.04.2012.
Or, Municipiul Cluj Napoca a nregistrat recursul su mpotriva Sentinei civile
nr. 3108/2012 la data de 10.04.2012.
n drept, s-au invocat art.287 ind. 16 al O.U.G. nr. 34/2006, art. 301 C. pr.
civ., art. 103 alin. (1) C. pr. civ.
Analiznd recursul declarat de reclamanta SC ACI Cluj SA, n calitate de
lider al asocierii formate din AICI Cluj SA, Grup 4 Instalaii, Trustul de
Instalaii Montaj i Construcii SA, Bogart Construct SRL, Das Engineering
Grup SRL mpotriva ncheierii civile nr. 598/CC/20.04.2012, Curtea constat
c acesta este ntemeiat, din urmtoarele considerente:
Potrivit dispoziiilor art. 281 Cod procedur civil, erorile sau omisiunile cu
privire la numele, calitatea i susinerile prilor sau cele de calcul, precum i orice
alte erori materiale din hotrri sau ncheieri, pot fi ndreptate din oficiu sau la
cerere.
n acest context, Curtea constat c, dei oferta reclamantei nu fusese
declarat neconform de ctre autoritatea contractant i nici instana nu a fcut
referire, n cuprinsul sentinei recurate, cu privire la acest aspect, n penultimul
alineat din considerentele sentinei de la fila 8 i n alineatul 2 al dispozitivului,
instana de fond a vorbit despre desfiinarea msurii de respingere ca neconform a
ofertei reclamantei.
Or, n condiiile n care nicieri n cuprinsul sentinei nu a fost analizat o
astfel de msur de respingere ca neconform a ofertei reclamantei, msur care, de
altfel, nici nu a fost vreodat luat de ctre autoritatea contractant, aceast
meniune fiind fcut doar n finalul considerentelor i reluat n dispozitiv, este
evident c este o simpl eroare material, care nu are nici o legtur cu
raionamentul fcut de judectorul fondului cu privire la cererea cu care a fost
investit, neputnd fi, astfel, asimilat unei erori de judecat care s poat fi analizat
pe calea recursului declarat mpotriva sentinei.
41

n consecin, fiind incidente dispoziiile art. 281 Cod procedur civil, Curtea
constat c recursul declarat de reclamant mpotriva ncheierii civile nr.
598/CC/20.04.2012 pronunate de Tribunalul Cluj este ntemeiat, motiv pentru care,
n conformitate cu dispoziiile art. 312 Cod procedur civil, l va admite, cu
consecina modificrii ncheierii recurate, n sensul admiterii cererii de ndreptare a
erorii materiale.
Analiznd excepia tardivitii recursului declarat de autoritatea
contractant Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, Curtea urmeaz s o
resping, pentru urmtoarele considerente:
Este necontestat n spe faptul c termenul de recurs era de 5 zile de la
comunicare, disputa privind ns modul n care aceste termen se calculeaz i, n
funcie de acesta aspect, dac recursul declarat de Municipiul Cluj-Napoca a fost
introdus nluntrul termenului de 5 zile.
n legtur cu primul aspect, respectiv al modului de calcul al termenului de
recurs, Curtea constat c sunt aplicabile dispoziiile art. 3 lit. z din OUG nr.
34/2006 care, prin derogare de la dispoziiile art. 101 Cod procedur civil, prevd c
termenul exprimat n zile ncepe s curg de la nceputul primei ore a primei zile a
termenului i se ncheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului.
Prin urmare, sentina recurat fiind comunicat cu autoritatea contractant la
data de 05.04.2012, potrivit dispoziiilor legale citate anterior, recursul putea fi
declarat pn cel trziu la data 09.04.2012, ora 24,00.
n acest context, Curtea constat c autoritatea contractant a declarat
recursul n termenul prevzut de lege, transmindu-l prin fax la Curtea de Apel Cluj,
la data de 09.04.2012, aspect ce rezult din exemplarul aflat la filele 204-218 dosar,
din care rezult data transmiterii faxului ca fiind 09.04.2012, coroborat cu jurnalul
de nregistrri a faxurilor primite la Curtea de Apel Cluj la data de 09.04.2012, de
unde rezult c la data respectiv autoritatea contractant a transmis prin fax un
document avnd 15 pagini, adic exact attea pagini cte coninea i recursul
declarat de aceasta.
Faptul c n jurnalul deinut de Curtea de Apel Cluj este menionat ora 15,13
ca or a transmiterii, iar pe exemplarul de recurs, ora 16,14, nu are relevan n
soluionarea excepiei de tardivitate, acest aspect innd de modul n care fiecare
utilizator al unui fax i fixeaz ora, ora indicat putnd fi astfel diferit de ora real a
transmiterii.
n ceea ce privete ora la care faxul a fost transmis, de asemenea este lipsit de
relevan, din perspectiv dispoziiilor art. 3 lit. z din OUG nr. 34/2006 care prevd
expres c termenul exprimat n zile se ncheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a
termenului.
Tot n legtur cu acest aspect, Curtea constat c dispoziiile art. 60, 287 ind.
2 din OUG nr. 34/2006 permit comunicarea actelor de procedur, deci inclusiv a
cererii de recurs, i prin fax, derognd astfel de la dispoziiile art. 104 Cod procedur
civil, motiv pentru care susinerile SC AICI SA n sens contrar nu pot fi reinute n
soluionarea favorabil a excepiei de tardivitate.
Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constat c
autoritatea contractant Municipiul Cluj-Napoca a declarat recursul n termenul
prescris de lege, motiv pentru care excepia de tardivitate invocat de intimata AICI
42

Cluj SA, n calitate de lider al asocierii formate din AICI Cluj SA, Grup 4 Instalaii SA,
Trustul de Instalaii Montaj i Construcii SRL, Das Engineering Grup SRL urmeaz a
fi respins.
Analiznd recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea constat
urmtoarele:
Nu se contest faptul c, la data de 07.10.2010, autoritatea contractant
Municipiul Cluj-Napoca a publicat anunul de participare la procedura de
atribuire, prin licitaie deschis, a unui contract de achiziie public avnd
drept obiect efectuarea unor lucrri de proiectare i execuie a Slii
multifuncionale de sport n Aleea Stadion f.n. din mun. Cluj-Napoca, n
documentaia de atribuire estimndu-se o valoare a contractului cuprins ntre
52.580.000 i 105.159.876,6 lei, fr TVA, iar criteriul de atribuire stabilit fiind
cel al preului cel mai sczut.
Prin rezultatul procedurii de atribuire comunicat prilor la data de
29.11.2010, a fost desemnat ctigtoare oferta Asocierii CON-A, cu suma de
50.296.063,83 lei, preul oferit de reclamanta-intimat fiind de 91.874.820 lei.
I. Un prim motiv de recurs, invocat de ctre recurentul-autoritate
contractant Municipiul Cluj-Napoca vizeaz inadmisibilitatea aciunii
introductive, derivat din lipsa calitii de act administrativ a actului contestat.
n legtur cu acest motiv de recurs, Curtea constat c, prin cererea de
chemare n judecat nregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de
09.12.2010, reclamanta AICI Cluj SA, n calitate de lider al asociaiei formate
din SC AICI Cluj SA, SC Grup 4 Instalaii SA, SC Trustul de Instalaii Montaj i
Construcii SA i Gruparea de Proiectare SC Bogart Construct SRL i SC Das
Engineering Grup SRL a solicitat anularea adresei nr. 289376/445/29.11.2010
emis de autoritatea contractant prin care oferta subscrisei a fost desemnat
nectigtoare, iar oferta depus de ctre asocierea SC CON-A a fost declarat
ctigtoare.
Ulterior, ns, la termenul de judecat din data de 14.01.2011, reclamanta
a precizat c prin aciunea formulat a neles s conteste rezultatul procedurii
de atribuire a contractului avnd ca obiect efectuarea unor lucrri de proiectare
i execuie a Slii multifuncionale de sport n Aleea Stadion f.n., n Cluj-Napoca
i nu actul reprezentnd comunicarea rezultatului procedurii vzut ca act
unilateral, aspect reinut i n considerentele sentinei civile nr. 236/2011
pronunate de Tribunalul Cluj.
Este adevrat c aceast sentin a fost casat n ntregime de Curtea de
Apel Cluj, prin decizia civil nr. 1245/2011, dar nu pe considerentul c
reclamanta nu ar fi investit instana cu o cerere de anulare a rezultatului
procedurii de atribuire, ci pentru a se pune n discuie necesitatea introducerii
n cauz a subiectului de drept care a fost desemnat ctigtor prin raportul
procedurii de achiziie, potrivit dispoziiilor art. 16 ind. 1 din Legea nr.
554/2004.
43

Prin urmare, obiectul cererii de chemare n judecat fiind anularea

rezultatului procedurii de atribuire a contractului i nu a actului reprezentnd
comunicarea acestui rezultat, motivul de recurs viznd inadmisibilitatea cererii,
prin prisma lipsei calitii de act administrativ, este nefondat, motiv pentru
care Curtea l va respinge.
II. Pe fondul cauzei, Curtea reine urmtoarele:
Un prim aspect invocat n legtur cu fondul cauzei vizeaz aplicabilitatea
dispoziiilor art. 202 alin. 1 ind. 1 din OUG nr. 34/2006, sugerndu-se practic,
c efectuarea unei expertize nu ar fi fost neaprat util cauzei.
n acest context, Curtea constat c, potrivit dispoziiilor legale amintite
anterior, o ofert prezint un pre aparent neobinuit de sczut n raport cu
ceea ce urmeaz a fi furnizat, executat sau prestat, atunci cnd preul ofertat,
fr TVA, reprezint mai puin de 85% din valoarea estimat a contractului
respectiv sau, n cazul n care n procedura de atribuire sunt cel puin 5 oferte
care nu sunt considerate inacceptabile i/sau neconforme, atunci cnd preul
ofertat reprezint mai puin de 85% din media aritmetic a ofertelor calculat
fr a se avea n vedere propunerea financiar cea mai mic i propunerea
financiar cea mai mare.
Prin urmare, n condiiile n care o ofert prezint un pre care nu este
considerat de lege ca fiind aparent neobinuit de sczut, autoritatea
contractant nu are obligaia de a solicita ofertantului detalii i precizri n
legtur cu oferta propus.
Cu toate acestea, Curtea observ c, n spea de fa, autoritatea
contractant a prevzut n documentaia de atribuire o valoare a contractului
cuprins ntre 52.580.000 i 105.159.876,6 lei, fr TVA, fiind, astfel, o marj
destul de mare ntre valorile minime i maxime prevzute, aspect care justific,
n opinia Curii, efectuarea unei expertize avnd ca obiectiv verificarea preului
ofertat, n condiiile n care acesta era sub limita minim prevzut n
documentaie.
n legtur cu expertiza efectuat, ca o chestiune preliminar, ambii
recureni au invocat lipsa de imparialitate a experilor desemnai, motiv
pentru care apreciaz c se impune admiterea recursului, casarea sentinei
recurate i, n rejudecare, efectuarea unei contraexpertize.
n acest context, Curtea constat c nici unul dintre recureni nu s-a opus
numirii n cauz a domnilor [anonimizat] B.G. [anonimizat] i [anonimizat] M.R.
[anonimizat] n calitate de experi, ci au neles s invoce ulterior, respectiv
dup efectuarea raportului de expertiz, n cadrul obieciunilor formulate,
faptul c experii ar fi fost n relaii contractuale cu intimata.
Or, aceste aspecte nu pot fi invocate pe calea obieciunilor la raportul de
expertiz, ci puteau fi supuse ateniei instanei doar prin intermediul recuzrii,
n condiiile i termenele prevzute de dispoziiile Codului de procedur civil,

44

respectiv n termen de 5 zile de la numirea expertului, dac motivul ei exista la

aceast dat.
n spe, aspectele invocate de recureni rezultau din informaiile fcute
publice pe site-uri, informaii care existau i la momentul numirii experilor.
Neprocednd la recuzarea experilor n termenul prescris de art. 204 alin.
2 Cod procedur civil, recurenii erau deczui din dreptul de a mai invoca
aceste aspecte n cadrul obieciunilor la raportul de expertiz ori al recursurilor
formulate.
Prin urmare, singurele aspecte care puteau fi invocate n cadrul
obieciunilor la raportul de expertiz fiind cele pur tehnice, care au legtur cu
modalitatea de soluionare a obiectivelor stabilite de instan, n mod corect
instana de fond a respins cererea recurenilor de efectuare a unei
contraexpertize, n condiiile n care experii au rspuns pertinent la obiectivele
stabilite de instan i la obieciunile prilor.
Analiznd modalitatea de atribuire a contractului, Curtea constat c,
potrivit caietului de sarcini i a fiei de date a achiziiei, depus la filele 59-103
din vol. II al dosarului de fond ,,s-a propus realizarea unei sli multifuncionale
de sport cu regimul de nlime 1S+P+3E, la standarde internaionale, cu
respectarea normelor n domeniu care s permit omologarea slii la standarde
internaionale i care s asigure organizarea unei mari varieti de competiii
sportive i activiti, aa cum sunt prevzute n caierul de sarcini i
documentaia anexat. De asemenea, n cadrul capitolului privind cerinele
generale, s-a prevzut n mod expres c toate descrierile de mai jos sunt
cerine obligatorii ale caietului de sarcini. Documentaia tehnic pentru
Autorizaia de construire, cu documentaia inclus, parte scris i desenat i
fiele tehnice vin ca i anexe i sunt parte integrant a caietului de sarcini.
Pornind de la aceste prevederi, n mod corect a reinut instana fondului
c ofertanii trebuiau s respecte cerine minimale prevzute n caietul de
sarcini i fia de date a achiziiei, neavnd o libertate total n efectuarea
proiectelor, astfel cum eronat susin recurenii. Acest aspect a fost, de altfel,
clarificat inclusiv prin raportul de expertiz efectuat n cauz, care a stabilit
activitile ce se ncadreaz n noiunea de proiectare ca fiind stabilirea de:
deschideri, travei, seciuni de stlpi, grinzi, gradene, plci, diafragme, mod de
armare (cu bare independente, carcase sau plase sudate), alegerea tipului de
oel-beton, a clasei de beton (inclusiv lucrabilitatea acestuia i modul de punere
n oper), alegerea modului de execuie (monolit, prefabricat, precomprimat
etc), tipul de cofraje i susineri etc.
Din acest punct de vedere, Curtea nu poate reine susinerile recurenilor
n sensul c att instana de fond ct i experii desemnai n cauz au
interpretat greit caietul de sarcini, avnd n vedere, pe de o parte, c
prevederile caietului de sarcini erau foarte clare n privina cerinelor minime
care trebuiau respectate de ofertani i a documentelor care fac parte
45

integrant din acesta, iar pe de alt parte, c nu este admisibil ca nsi

autoritatea contractant s ajung n postura de a-i nega propriul caiet de
sarcini i a-i da anumite interpretri, acest document trebuind s fie unul clar i
neechivoc.
Or, din raportul de expertiz efectuat n cauz rezult c recurentaintimat a ofertat cel mai mic pre, dar acest pre a fost posibil n condiiile n
care nu au fost respectate cerinele obligatorii ale caietului de sarcini, fiind
propus o ofert alternativ, interzis de dispoziiile HG nr. 925/2006.
Astfel, s-a reinut n cuprinsul raportului de expertiz faptul c, dei n
cadrul documentaiei de atribuire, s-a prevzut c structura subsolurilor este
din beton armat cu planee tip dal i stlpi, potrivit ofertei declarate
ctigtoare, planeul peste subsol se propune a se realiza din elemente
prefabricate tip TT, grinzi de planeu principale i marginale i stlpi; peste
elementele tip TT se va realiza o suprabetonare de 8-10 cm grosime, armat; de
asemenea, n caietul de sarcini s-a prevzut ca suprastructura s fie conceput
din stlpi i grinzi de beton armat nervurate pe tabl cutat, iar n oferta
declarat ctigtoare a fost prevzut o soluie alternativ, respectiv planeele
de la cotele +4,80 i +11,00 mm se propun a fi de tip dal groas; plcile sunt
realizate din beton armat monolit i descarc pe grinzile de cadru (din beton
armat prefabricat); gradenele se vor realiza din beton armat prefabricat i se vor
descrca tot pe grinzile de cadru.
n continuare, potrivit raportului de expertiz efectuat n cauz, rezult
c, dei n caietul de sarcini s-a prevzut c nvelitoarea trebuie s fie din
cupru, oferta declarat ctigtoare propune tabl tip cupru, un material de
calitate inferioar i mult mai ieftin dect cel ofertat de ceilali participani la
procedur, conform caietului de sarcini; de asemenea, s-a ofertat placaj tip
piatr i nu placajul din piatr natural, astfel cum era specificat n caietul de
sarcini; burlane de cupru, n loc de sistem vacuumatic din conducte de
polietilen; tavan din lamele metalice clipsate 84R, n loc de tavan din lamele
de lemn. De asemenea, nu sunt respectate, n oferta declarat ctigtoare,
materialele impuse a fi utilizate pentru mobilier baruri i Sali VIP, scaunele
ofertate neavnd structura elastic de balansare cerut n documentaia de
atribuire, ci o structur rigid, de lemn.
Mai mult dect att, dei prin caietul de sarcini,,s-a propus realizarea unei
sli multifuncionale de sport cu regimul de nlime 1S+P+3E, la standarde
internaionale, cu respectarea normelor n domeniu care s permit omologarea
slii la standarde internaionale, rezult din raportul de expertiz efectuat n
cauz c, la analizarea cerinelor federaiilor sportive comparativ cu propunerea
tehnic a CON-A s-a constat lipsa unor dotri i echipamente auxiliare legate de
cerine unor federaii internaionale n vederea omologrii. De asemenea, dei
parkingul de la subsol trebuia prevzut cu marcaje rutiere, oferta declarat
ctigtoare nu prevede aceste marcaje.
46

Rezult, astfel, o serie ntreag de neconformiti ale ofertei declarate

ctigtoare cu cerinele minime prevzute n caietul de sarcini, neconformiti
care au avut influen asupra preului ofertat, pre care a reprezentat criteriul
de atribuire al contractului. Mai mult dect att, rezult cu eviden c oferta
declarat ctigtoare este o ofert alternativ, prin soluiile alternative pe care
le-a propus, interzis de dispoziiile legale n materie i de documentaia de
atribuire, motiv pentru care, n conformitate cu dispoziiile 36 alin. 2 din HG
nr. 925/2006, trebuia s fie respins ca neconform.
n legtur cu cele reinut anterior, autoritatea contractant a invocat
dispoziiile art. 79 din HG nr. 925/2006, considernd c suntem n prezena
unor abateri tehnice minore, care pot fi corectate.
Potrivit dispoziiilor legale invocate de acest recurent, n cazul n care
ofertantul modific prin rspunsurile pe care le prezint coninutul propunerii
tehnice, oferta sa va fi considerat neconform; se accept modificri ale
propunerii tehnice n msura n care acestea reprezint corectri ale unor
abateri tehnice minore, iar o eventual modificare a preului, indus de aceste
corectri, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanilor participani
la procedura de atribuire.
Or, autoritatea contractant nu a fcut dovada ndeplinirii condiiilor
prevzute de dispoziiile legale precitate pentru a putea concluziona c ne
aflm n prezena unor abateri tehnice minore. Mai mult dect att, pe lng
neconformitile redate anterior, experii au constatat c n oferta financiar nu
sunt incluse toate cantitile de beton necesare edificrii slii polivalente.
Pe de alt parte, tot din raportul de expertiz efectuat n cauz, rezult c
preul ofertat de asocierea CON-A nu este sustenabil, fiind imposibil edificarea
unei sli polivalente cu caracteristicile solicitate n documentaia de atribuire,
la preul declarat ctigtor.
Curtea nu poate reine susinerile recurentului n sensul c dl. expert
[anonimizat] B.G. [anonimizat] i-ar fi depit atribuiile pronunndu-se asupra
evalurii costurilor necesare realizrii obiectivului.
n acest sens, Curtea constat c unul dintre obiectivele stabilite de
instan, la cererea prilor, a fost s se stabileasc dac oferta declarat
ctigtoare este posibil din punct de vedere financiar, motiv pentru care, la
termenul de judecat din data de 10.06.2011, instana de fond a solicitat o list
de experi atestai ANEVAR.
Prin ncheierea de edin din data de 17.06.2011, instana fondului l-a
numit pe dl. expert [anonimizat] B.G. [anonimizat], solicitndu-i s efectueze
expertiza judiciar dispus n cauz avnd ca obiective cele formulate de ctre
reclamani i cele formulate de ctre fiecare dintre pri, care se vor ataa
adresei, cu meniunea de a rspunde la obiectivele pe care le consider c in de
specialitatea sa.

47

Prin urmare, este evident c, n condiiile n care dl. expert [anonimizat]

B.G. [anonimizat] avea i calitatea de expert atestat ANEVAR, n mod corect
acesta s-a pronunat asupra tuturor obiectivelor care ineau de specialitatea sa,
aa cum i se solicitase prin adresa de numire, i nu doar asupra obiectivelor
care vizau calitatea sa de expert n construcii.
Referitor la modul de realizare a expertizei, dl. expert a detaliat n
cuprinsul raportului de expertiz modalitatea n care se stabilete costul de
execuie al unei construcii, preciznd c, n mod normal acesta se stabilete pe
baza devizului de categorii de lucrri, care cuprinde toate cheltuielile legate de
edificarea construciei respective: materialele nglobate, manopera cheltuit,
chiria utilajelor folosite, cheltuieli cu transportul materialelor, diverse taxe
(CAS, ajutor omaj), inclusiv profitul executantului.
Avnd n vedere discrepanele constatate ntre oferta financiar
prezentat de asocierea CON-A i cele cuprinse n proiectul tehnic, experii nu
au putut avea n vedere aceast ofert ca fiind un deviz care s reflecte costul
real de edificare al construciei, motiv pentru care au recurs la a II-a metod de
evaluare, respectiv metoda prin compararea cu costurile de execuie ale altor
construcii similare din ar i strintate, pe baz de indici (euro/loc i lei/loc,
respectiv euro/mp.Acd i lei /mp.Acd).
n acest sens, experii au comandat un studiu de pia de la o firm de
specialitate n evaluri imobiliare, dar contrar susinerilor recurenilor,
evaluarea costului de execuie n prezentul litigiu a fost realizat de ctre dl.
expert [anonimizat] B.G. [anonimizat], potrivit specializrii sale i nu de firma
care a realizat studiul de pia i care nu a fcut altceva dect s ofere
elementele necesare evalurii. Aceste date au fost prelucrate de dl. expert
numit n cauz, n funcie de caracteristicile speciale ale construciei ce urma a
fi edificat (fiind vorba despre o sal de multifuncional cu finisaje i dotri
superioare i nu de una simpl); de asemenea, acesta a optimizat costurile de
execuie, sens n care a aplicat reducerea de cca. 15%, explicnd, totodat,
motivul pentru care nu a inut cont de reducerea costurilor de execuie
solicitate de Asocierea CON-A privind execuia prefabricatelor i a structurilor
metalice n baza proprie de producie, artnd c, n urma inspeciei de la faa
locului, s-a constatat c nu toate echipamentele i utilajele sunt de dat
recent, iar amplasarea bazei de producie la Sibiu, respectiv Mra, implic
costuri ridicate cu transportul prefabricatelor i structurilor metalice; a explicat
expertul i de ce nu a inut cont de premisa procesele de execuie sunt
controlate i certificate de ICECON Bucureti i Institutul de Sudur
Timioara, respectiv ntruct aceste procese de control i certificare sunt
impuse prin legislaia n construcii.
Or, cu privire la aceste aspecte, recurenii nu au formulat obieciuni sau
aprri, limitndu-se la a invoca depirea competenelor pentru care a fost
numit dl. expert [anonimizat] B.G. [anonimizat] i modalitatea de evaluare, prin
48

folosirea metodei comparaiei, aprri care, ns, sunt considerate nefondate,

pentru considerentele expuse mai sus.
n ceea ce privete Sala polivalent de la Debrecen, nu rezult din actele
dosarului c aceast sal este una similar cu cea care urmeaz a fi executat n
prezenta procedur, pentru a fi relevant n soluionarea favorabil a recursului.
Mai mult dect att, expertiza a avut n vedere costul de execuie cu privire la 7
sli polivalente executate sau aflate n curs de execuie din Romnia i 8 din
strintate, i contrar celor susinute de recureni, perioade de execuie nu s-au
situat doar n perioada de boom economic, ci s-a avut n vedere o larg perioad
de timp (ncepnd cu 2002 i pn n prezent, unele fiind nc n lucru sau n
chiar n faza de proiect).
Prin urmare, Curtea constat c expertiza ordonat de instana de fond a
fost una complex, experii rspunznd n mod corect i complet la toate
obiectivele stabilite de instan, iar susinerile recurenilor n sens contrar sunt
nefondate, neimpunndu-se, n spe, efectuarea unei contraexpertize.
Or, din expertiza efectuat n prezentul litigiu, rezult cu certitudine c
oferta declarat ctigtoare este, pe de o parte, o alternativ interzis de
ntreaga documentaie de atribuire i de dispoziiile legale n materie i, pe de
alt parte, nesustenabil din punct de vedere financiar, dispoziia instanei de
anulare a rezultatului procedurii de atribuire fiind legal i temeinic, iar
motivele de recurs viznd aceast dispoziie fiind nefondate.
Pentru aceste considerente, Curtea va menine dispoziia privind anularea
adresei nr. 289376/445/29.11.2010 emis de autoritatea contractant,
respectiv anularea rezultatului procedurii de achiziie public comunicat prin
adresa cu nr. de mai sus.
III. n ceea ce privete, ns, dispoziia cu privire la desfiinarea msurii
de atribuire a contractului de achiziie public de lucrri denumit Sal
multifuncional de sport, Aleea Stadionului FN, mun. Cluj-Napoca ctre
Asocierea CON-A i la obligarea autoritii contractante s procedeze la
reanalizarea i reevaluarea ofertelor depuse n procedura de achiziie public
sus-menionat cu respectarea considerentelor care au stat la baza deciziei
instanei, Curtea constat c este incident motivul de modificare prevzut de
dispoziiile art. 304 pct. 6 Cod procedur civil.
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 287^9 din OUG nr. 34/2006, instana,
admind cererea, poate dispune anularea n tot sau n parte a actului
autoritii contractante, obligarea la emiterea actului de ctre autoritatea
contractant, ndeplinirea unei obligaii de ctre autoritatea contractant,
inclusiv eliminarea oricror specificaii tehnice, economice sau financiare
discriminatorii din anunul/invitaia de participare, din documentaia de
atribuire ori din alte documente emise n legtur cu procedura de atribuire,
precum i orice alte msuri necesare remedierii nclcrii dispoziiilor legale n
materia achiziiilor publice. Este ns, evident, c aceste msuri pot fi luate, de
49

instan, doar n msura n care a fost investit n acest sens, cu co cerere, n

materia contenciosului administrativ procesul fiind guvernat de principiul
disponibilitii prilor, la fel ca i n dreptul comun, legea special
necuprinznd vreo derogare de la acest principiu.
Or, reclamanta a investit instana doar cu o cerere de anulare a
rezultatului procedurii de atribuire, astfel nct instana fondului nu se putea
pronuna dect raportat la obiectul investirii.
Curtea nu poate reine, n acest sens, precizrile fcute de reprezentantul
reclamantei la termenul de judecat din data de 14.01.2011, repunerea prilor
n situaia anterioar i obligarea autoritii contractante la reevaluarea
ofertelor reprezentnd o completare a aciunii introductive, completare care
trebuie fcut n scris (art. 82 Cod procedur civil), comunicat prilor i n
termenul prescris de lege. Neprocednd n acest sens, Curtea constat c
singurul aspect asupra creia instana de fond trebuia s se pronune era cel
referitor la legalitatea procedurii de atribuire, astfel cum a fost investit prin
cererea de chemare n judecat.
n consecin, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constat c
instana fondului a nclcat principiul disponibilitii prilor pronunndu-se
asupra unor cereri cu care nu a fost investit, respectiv cu privire la
desfiinarea msurii de atribuire a contractului de achiziie public de lucrri
denumit Sal multifuncional de sport, Aleea Stadionului FN, mun. ClujNapoca ctre Asocierea CON-A i la obligarea autoritii contractante s
procedeze la reanalizarea i reevaluarea ofertelor depuse n procedura de
achiziie public sus-menionat cu respectarea considerentelor care au stat la
baza deciziei instanei, fiind incident motivul de modificare prevzut de
dispoziiile art. 304 pct. 6 Cod procedur civil, motiv pentru care sentina
recurat va fi modificat, n sensul nlturrii acestor dispoziii.
IV. Analiznd critica recurenilor n privina cheltuielilor de judecat la
care acetia au fost obligai, Curtea observ c instana fondului a fcut o
greit aplicare a dispoziiilor legale incidente, prin obligarea recurenilor la
plata sumei de 181.788,86 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat.
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 273 alin. 3 Cod procedur civil,
judectorii au dreptul s mreasc sau s micoreze onorariile avocailor,
potrivit cu cele prevzute n tabloul onorariilor minimale, ori de cte ori vor
consta motivat c sunt nepotrivit de mici sau de mari fa de valoarea pricinii
sau munca ndeplinit de avocat.
Curtea reine ca prerogativa instanei de a cenzura, cu prilejul stabilirii
cheltuielilor de judecata, a cuantumului onorariului avocaial convenit este cu
att mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de
judecata, urmeaz a fi suportat de partea potrivnica, daca aceasta a czut in
pretenii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil. Or,
opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, ter in raport de convenia de
50

prestare a serviciilor avocaiale, este consecina nsuirii sale de ctre instana

prin hotrrea judectoreasca prin al crei efect creana dobndete caracter
cert, lichid si exigibil.
In acest context, innd seama de gradul de complexitate a cauzei, Curtea
apreciaz ca obligarea recurenilor la plata unui onorariu in cuantum de
181.788,86 lei apare ca fiind excesiv.
Curtea constat c att jurisprudena Curii Constituionale ct i cea a
Curii Europene a Drepturilor Omului a statuat c acordarea cheltuielilor de
judecat se poate dispune numai n msura n care acestea constituie cheltuieli
necesare care au fost n mod real fcute, n limita unui cuantum rezonabil.
Aadar, la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecat, Curtea are n
vedere un cuantum rezonabil.
Prin urmare, onorariul de avocat nsuit de instan fiind unul excesiv
raportat la criteriile prevzute de dispoziiile art. 274 alin. 3 Cod procedur
civil, Curtea va dispune diminuarea acestuia la 20.000 lei, cu consecina
diminurii cheltuielilor de judecat la care au fost obligai recurenii de la
181.788,86 lei la 95.504,3 lei..
n conformitate cu dispoziiile art. 274 Cod procedur civil, innd cont
i de dispoziiile alin. 3 i ale art. 276, Curtea va obliga recurenii la plata, n
favoarea intimatei SC AICI Cluj SA, a sumei de 1.000 lei, reprezentnd
cheltuieli de judecat pariale n recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
N NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC ACI CLUJ SA, n calitate de lider al
asocierii formate din ACI CLUJ SA, GRUP 4 INSTALAII, TRUSTUL DE INSTALAII
MONTAJ I CONSTRUCII SA, BOGART CONSTRUCT SRL, DAS ENGINEERING
GRUP SRL, mpotriva ncheierii civile nr. 598/CC/20.04.2012, pronunat de
Tribunalul Cluj, n dosarul nr. 9064/117/2010*, pe care o modific, n sensul c
admite cererea de ndreptare a erorii materiale, n sensul c n considerentele i
dispozitivul sentinei civile nr. 3108/22.03.2012 pronunat de Tribunalul Cluj se va
elimina meniunea privind "desfiinarea msurii de respingere ca neconform a
ofertei reclamantei."
Respinge excepia tardivitii.
Admite recursurile declarate de prii SC CON A SRL, n calitate de lider al
asocierii CON-A SRL, PLA 31 RO SRL, INTERSPORT SRL, NISAL SRL, DICO &
IGANAS SRL i MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, n calitate de autoritate contractant,
mpotriva sentinei civile nr. 3108/22.03.2012, pronunat de Tribunalul Cluj, n
dosarul nr. 9064/117/2010*, pe care o modific n parte, n sensul c nltur
soluia cu privire la desfiinarea msurii de atribuire a contractului de achiziie
public de lucrri denumit "Sal multifuncional de sport, Aleea Stadionului FN
Municipiul Cluj-Napoca" ctre asocierea CON-A i la obligarea autoritii contractante
51

s procedeze la reanalizarea i reevaluarea ofertelor depuse n procedura de achiziie

public sus menionat cu respectarea considerentelor care au stat la baza sentinei.
Reduce cuantumul cheltuielilor de judecat de la suma de 181.788,86 lei, la
95.504,3 lei.
Menine restul dispoziiilor sentinei atacate.
Oblig recurenii la plata, n favoarea intimatei SC ACI CLUJ SA, a sumei de
1000 lei, cheltuieli de judecat pariale n recurs.
Irevocabil.
Pronunat n edina public din 11.06.2012.

Preedinte, Judector, Judecator, Grefier,

..
Red../dact.
2 ex./19.06.2012
Jud.fond:

52