Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
Alegerea problemei
Trecerea in revista a lucrarilor de referinta
Obiectivul cercetarii
Identificarea constructelor ipotetice
Stabilirea variabilelor
Crearea definitiilor operationale
Stabilirea si formularea ipotezei
Alegerea metodei
Planuri de cercetare
Experimentul-pilot
Prelucrarea rezultatelor
Evaluarea critica a studiului
Tipuri de experimente
Alegerea problemei
Observatia zilnica este o sursa a problemelor de cercetare.Problema ne
poate fi oferita si prin observatii empirice pe care le facem fata de ceea ce
se intampla in jur.Se poate ivi si din studiile stintifice care ne pot sugera o
anumita tema,ea poate fi impusa din exterior(de profesorul de psihologie
experimentala),constituind debutul oricarei investigatii stintifice.
Obiectivul cercetarii
Trebuie sa ingustati domeniul de cercetare la o chestiune specifica ce
poate fi testata.De exemplu,sa testati ideea ca oamenii la grupuri mici,se
simt mai putini curajosi in exprimarea propriilor opinii.Puteti presupune
ca pe masura ce grupul se largeste,membrii lui au mai mult curaj.
Restul procesului experimental nu va fi decat un test empiric al ipotezei.
Stabilirea variabilelor
Mai intai alegem variabila dependenta si,pe calea inversa,identificam variabila
independenta.Astfel,avem un demers deductiv de inferenta(de la efect la cauza).In
cercetarea psihologica,variabila reprezinta orice aspect masurabil al unui comportament
sau infulenta asupra comportamentului care se poate schimba.Variabila poate fi o
actiune fizica sau o reactie fiziologica.
Alegerea metodei
Analiza literaturii de specialitate va releva sarcinile,aparatura subiectii
standard elemente folosite in general in studierea unei anumite
probleme.Din motive practice si teoretice,trebuie urmata procedura
standard cat mai aproape posibil,si sa deviem numai acolo unde este
necesar.
Metode descriptive
Ipoteza descriptiva o testam prin utilizarea metodelor descriptive sau
nonexperimentale.
Selectia subiectiilor
In procesul selectiei intra consideratii de ordin practic si etic.In mod ideal subiectii ar
trebui alesi la intamplare din populatia pe care doriti sa generalizati rezultatele
studiului.In laboratorul de psihologie experimentala se aplica randomizarea (randomselectie aleatorie).Nu putem studia toti subiecti,asa ca vom studia un esantion
reprezentativ.Un esantion este un subgrup relativ mic dintr-o populatie,care este
selectat sa reprezinte sau sa inlocuiasca populatia.Tehnica de baza pentru selectarea
esantionului este selectia aleatorie.Grupurile de subiecti pot fi independente sau
perechi.Se vor testa subiectii.se vor prelucra statistic datele si vor fi alesi subiectii
care se situeaza la acelasi nivel.Dupa aceea,ei vor fi impartiti intr-o maniera aleatorie
in cele doua grupuri.Acest factor se numeste variabila de echivalenta,care constituie
un factor care ar putea influenta variabila dependenta.
Instrumente,aparatura
Pot fi cartonase colorate,cronometru,liste de cuvinte,stimuli simpli sau complecsi ori
aparate sofisticate de investigatie a unor functii complexe dar si situatii
experimentale elaborate in raport cu cerintele experimentului.Indicat este sa
cunoastem foarte bine diversele probe,tipul de variabile care descriu proba
respectiva,sa le aplicam,inainte de toate pe noi insine si abia apoi sa decidem cum sa
le folosim mai bine.
Procedura
Termenii echivalenti in literatura de specialitate:proiect.model sau design.Orice
experiment este organizat dupa un plan o schema logica ce descrie ordinea.Acestea
pot corespunde unei diferente cantitative sau calitative.
Comparatia se face prin intermediul unui test statistic.
Planuri de cercetare
-Planuri nonexperimentale
Putem desprinde urmatoarele tipuri de abordari nonexperimentale:cercetarea
ex-post-facto,cercetarea cu un singur grup cu masurare posttest,cercetarea
cu un singur grup cu masurarea pretest-posttest,cercetarea pretest-posttest
cu grup de control
-Cercetarea ex-post-facto
-cercetatorul studiaza comportamentul curent al subiectilor care se raporteaza la
experienta naturala(necontrolata) anterioara.
-Cercetarea cu un singur grup cu masurare posttest
-acest tip de cercetare se realizeaza pe un singur grup,fara manipularea
variabilei independente,prin masurarea efectului situatiei-stimul dupa ce
variabila si-a manifestat efectul.Asadar variabila subiect nu poate fi
controlata,in timp ce variabila independenta suporta o manipulare,dar fara
interventia cercetatorului.
-Cercetarea cu un singur grup cu masurare pretest-posttest
-variabila subiect este evaluata inainte si dupa aplicarea situatiei-stimul,pentru ca
apoi sa se procedeze la o comparatie intre cele doua momente.
-Cerecetarea de tip pretest-posttest cu grup de control
-consta in utilizarea unui grup de control.Grupul experimental si cel de control nu
sunt selectate aleatoriu,ci sunt luate ca atare.In acest caz,grupul experimental
este supus pretestarii si testarii ulterioare aplicarii situatiei stimul(tratament).In
schimb grupul de control este supus pretestarii si testarii dupa,fara aplicarea
situatiei-stimul(tratament).
-Planuri experimentale
a)Planuri experimentale de baza intre grupuri independente
-prezinta o singura variabila independenta
evaluare pretest-posttest
Experimentul-pilot
Experimentatorii renumiti pentru proiectele lor excelente sunt,cel mai
adesea,cei care efectueaza experimente-pilot extensive.Sunt
experimentatori care nu incep experimentul principal pana nu isi fac o
idee clara despre ce vor descoperi pe baza protestarii.
Cand s-a realizat studiul pilot,urmat de experimentul principal care a fost
efectuat o data si repetat o data sau de mai multe ori,credibilitatea
descoperilor creste infinit mai mult decat in cazul unui experiment care
nu a fost precedat de studiul-pilot.
Etapa in care planul este tradus in procedeu si apoi in studiul-pilot
necesita adesea mai mult timp decat experimentul propiu-zis.Nu este
un lucru neobisnuit ca studiul litaraturii si etapa planului la un proiect
sa necesite trei sferturi dintr-un semestru,in timp ce examinarea
subiectilor poate lua o sapatamana.
Prelucrarea rezultatelor
Dupa ce s-au stabilit obiectivele,variabilele,ipotezele si dupa ce a fost
aplicat studiul-pilot,putem trece la infaptuirea efectiva la
experimentului.Datele obtinute vor fi notate cu atentie in foile de
observatie,ca de altfel orice reactii constatate sau interventii
neasteptate ale unor factori externi.Dupa se va trece prelucrarea
statistica a acestora,pentru a verifica validitatea ipotezei stabilite la
inceputul experimentului.
In procesul de prelucrare a rezulatelor urmarim
testarea(verificarea)ipotezei experimentului prin descoperirea unei
relatii.
Scopul cercetatorilor este sa demonstram relatiile,sunt preocupati nu
numai de relatia constatata si observabila intr-un esantion dat-ei vor
cauta sa estimeze masura in care relatia dintre variabile ar putea fi
atribuita si altor subiecti din populatie,daca masurarea acestora ar fi
posibila.
Tipuri de experimente
Experimentul de confirmare (sau provocat)
-este varianta clasica in care fenomenele sun controlate in conditii
contolate pentru a verifica ipoteza de cercetare,actionandu-se in mod
deliberat asupra elementului studiat.
Experimentul de laborator
-indica doar locul in care este efectuata cercetarea.In mod
obisniut,experimentul provocat se desfasoara in laborator,pentru ca
numai in acest cadru se poate asigura un contro riguros al variabilelor
experimentale.
Experimentul natural
-se realizeaza,de obicei,in locul unde subiectul isi desfasoara activitatea.
Experimentul psihopedagogic
-este o varianta a experimentului natural.desemnand faptul ca el se
desfasoara in mediul scolar.
Experimentul invocat
-sunt situatii in care cercetatorul nu poate interveni in provocarea
fenomenelor(ele sunt provocate de natura sub forma unor dereglari
patologice cum ar fi boala,infirmitate)-este vorba de asa numitele
fenomene invocate.In aceste situatii,cercetatorul studiaza doar efectul
dereglarilor asupra comportamentului.
Bibliografie: